Proiect finantat prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Crestere Economica si Dezvoltare Durabila in Romania

Proiect ECOEMERGE

Dezvoltarea pietelor ecologice emergente din Romania

Sesiune de instruire cu tema:

Criterii ecologice in achizitii publice

pentru mobila

Suceava, Mai 2011

1

Context

ECOEMERGE (EcoTechnoNet si GREEN PROCURA) finantat de:Guvernul Regatului Norvegiei: Programul Norvegian pentru Crestere Economica si

Dezvoltare Durabila in Romania;

Romania: Ministerul Mediului si Padurilor, Agentia Manageriala pentru Cercetare

stiintifica, Inovare si Transfer Tehnologic, Camera de Comert si Industrie a Municipiului

Bucuresti;

GREEN PROCURA

Serie de evenimente desfasurate la nivel regional dedicate informarii si instruirii in

domeniul achizitiilor ecologice particularizate pentru 9 categorii de produse/servicii:

constructii, energie, produse si servicii de curatenie, servicii de alimentatie si catering,

mobila, transporturi si servicii de transport, hartie si servicii de tiparire, echipamente

de birou si calculatoare;

EcoTechnoNet

Serie de evenimente dedicate stimularii transferului tehnologic (noi tehnologii in

domenii cu impact semnificativ asupra mediului).

Obiective sesiune

Obiectiv principalDezvoltarea abilitatilor, aptitudinilor si capacitatii profesionale in achizitii ecologice

pentru mobila;

Schitare continut “Caiet de sarcini” pentru mobila.

Obiectiv aditionalClarificare concept de achizitii ecologice in contextul national

Non ObiectivTraining in achizitii publice, nivel de baza

2

Agenda

Ziua 1Context international, regional si national pentru achizitii ecologice;

Prevederi legislative referitoare la achizitii publice ecologice;

Surse de informare si documente disponibile din perspectiva achizitiilor ecologice;

Ziua 2Aplicare informatii obtinute in ziua 1 pentru stabilire :

Cerinte din Caietul de sarcini, criteriul de atribuire (factori de evaluare) aplicabile

in cazul achizitiilor de mobila, cerinte minime de calificare si criterii de selectie;

Ziua 3Discutare informatii dezvoltate din perspectiva operatorilor economici si a

autoritatilor contractante si agrearea unei perspective comune.

Forme de lucru

Prezentare pe baza de slide-uriinterpretarea si utilizarea de exemple din pratica;

posibilitatea de a formula oricand intrebari pentru clarificare;

Dupa prezentari …Grupuri de lucru pentru:transpunerea informatiilor in practica;

schitarea continutului “Caietului de sarcini” pentru mobila;

Reflectii si discutii pe baza informatiilorin grupuri, in plen.

Utilizarea invatarii ciclice

3

spus

nu inseamna

auzit

auzit inteles

inteles acceptat

acceptat aplicat

aplicat mentinut

Invatarea ciclica

Reguli organizatorice

Utilizarea prenumelui pentru adresare?

Perioade de lucru, punctualitate, pauze

Telefoane mobile, fumat, .... atmosfera placuta

Acceptarea responsabilitatii comune pentru succesul sesiunii de instruire

Evaluarea cunostintelor dobandite (test)

Certificat de participare la finalul sesiunii

4

GL: Asteptarile participantilor

ObiectiveCunosterea diferitelor asteptari ale participantilor si agrearea unor obiective

comune in baza agendei comunicate;

ContinutDefinirea asteptarilor privind continutul si procesul de desfasurare a sesiunii de

formare;

ProcesActivitate in grup: 15 minute;

Documentare utilizand flip chart;

Prezentarea si discutarea in plen a asteptarilor (3 minute fiecare grup).

Sugestii pentru lucrul in grup

Numirea unui facilitator pentru activitatile in grup

Responsabilitatea facilitatorului

Redefinirea obiectivelor aflate in sarcina grupului, intr-o perceptie unitara;

Implicarea tuturor membrilor grupului;

Incadrarea in timp;

Realizarea, in concordanta cu sarcinile a documentarii rezultatelor;

Participa la realizarea activitatilor de continut din cadrul grupului;

Completari (daca este cazul) de la colegii din grupul de lucru

Reflectie si feed-back de la toti participantii

Concret, clar, constructiv, cu enunturi pozitive;

Intrebari pentru clarificarea feedback-ului si fara contraziceri.

5

Context international, european si national: achizitii publice

si achizitii publice ecologice

11

In SUA si UK: salarii corecte, ore de

munca, ateliere protejate.

Dezvoltarea abordarilor nationale,

evolutia drepturilor omului, actiuni

afirmative.

Utilizarea achizitiilor pentru a atinge

sustenabilitatea mediului inconjurator.

Preocupare crescuta pentru

dezvoltare sustenabila (Summitul de

la Johannesburg, 2002) – aspecte

economice, de mediu, si sociale.

Origini si evolutie - aspecte ecologice

Secolul 19 si secolul

20

A doua jumatate a secolului 20

Din 1987(raportul

Brundtland)

Astazi

Achizitiile publice sunt vazute ca un instrument cheie la dispozitia guvernelorpentru a ”ridica stacheta” si a facilita achizitiile ecologice de la sectorul privat.

1970s - Siguranta

1980s – Calitate

1990s – E- Business

2000s – Dezvoltaredurabila

6

Conceptul de dezvoltare durabila la nivel international

“Viitorul nostru comun”“Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacereanevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilorviitoare de a-si satisface propriile nevoi".

Definitie din Raportul Brundtland – al Comisiei Mondiale pentru Mediu siDezvoltare -publicat in 1986 la un an dupa catastrofa de la Cernobal.

Totalitatea formelor si metodelor dedezvoltare socio-economica in echilibru cuelementele capitalului natural.

Achizitiile publice ... “din statistici”

Cheltuielile publice (bunuri, lucrari si servicii) -27,35 miliarde EUR:

1,27% din totalul cheltuielilor publice la nivel EU27 (2155,48 miliarde EUR)

37,8% din PIB-ul Romaniei , (locul 5 in cadrul tarilor EU 27, la egalitate cu Polonia)

Valoarea procedurilor derulate in Romania pentru care s-a transmis anunt la

OJEU reprezinta 7,51% din PIB (plaseaza Romania pe locul 4 in cadrul EU 27)

12,225 autoritati contractante (2010)

sursa: European Commision – DG Internal Market, Public Procurement Indicators 2008, http://ec.europa.eu/internal_market/publicprocurement/docs/indicators2008_en.pdf

7

Sisteme de achizitii publice

Reguli de comert UNCITRAL Reguli ale IFI: BM, BERD

Conditii contractuale FIDIC, ORGALIME

Organizatia Mondiala a Comertului – reguli

aplicabile intre partile semnatare AAP

U.E. – set de reguli aplicabile in relatiile dintre statele membre

Set de reguli aplicate in relatii comerciale interne

Corespondenta Legislatie EU- Legislatie nationala

Sistem National

Legi

slat

ie

prim

ara

Sistem Regional/ Aquis Comunitar

Directiva 2004/18/ CE a PE si a ConsiliuluiDirectiva 2004/17/ CE a PE si a Consiliului

Directiva 89/665/EC(amendata prin Directiva 2007/66/EC)

Directiva 92/13/EC(amendata prin Directiva 2007/66/EC)

Trat

ate

rati

fica

te d

e pa

rlam

ente

n

atio

nal

e

Legislatie secundara

REGULAMENTUL (CE) NR. 1564/2005 AL COMISIEIREGULAMENTUL (CE) NR. 213/2008 AL COMISIEI.......

Legislatie tertiara

Cazuri Curtea de Justitie a Uniunii

Europene

Cazuri Curtea Europeana Prima

Instanta

Transpunere in legislatia nationala

Aplicare obligatorie

“Prezentul regulament este obligatoriu intoate elementele sale si se aplica direct intoate statele membre”

8

Achizitii publice ecologice

"…un proces prin care autoritatile publice achizitioneaza bunuri, servicii

sau lucrari cu un impact redus asupra mediului pe durata de viata in

raport cu bunuri, servicii si lucrari cu aceeasi functie de baza, care ar fi

fost achizitionate in sistem clasic“.

http://ec.europa.eu/environment/gpp/pdf/com_2008_400.pdf

Legislatia europeana incidenta

FLEGT (Forest Law Enforcement Governance and Trade) action plan adopted by the

EU in 2003

Directiva 79/117/EEC - tratament lemn

Directive 67/548/EEC - pentru substante periculoase

Directive 1999/45/EC - pentru pregatire substante periculoase

REACH Regulation (1007/2006) – inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictiile

pentru chimicale

Directive 2002/45/EC - productia de piele

Directive 94/62/EC - ambalaje si deseuri

9

Cadru legislativ “VERDE” la nivel national

OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitii publice, aprobata cu

modificarile si completarile ulterioare si legislatia secundara asociata;

HG nr. 236/2007 privind eticheta europeana Ecolabel;

Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei (HG nr.1460/2008);

Planul National privind dezvoltarea tehnologiilor de mediu (HG nr. 1568/2008);

Hotararea de Guvern nr. 57 din 26 ianuarie 2011 privind stabilirea unor masuri

pentru asigurarea prevederilor Regulamentului(CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului

European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntara a

organizatiilor la un sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS);

HG nr 658/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicarii

Regulamentului nr.648/2004.

Beneficiile achizitiilor ecologice

• Permite autorităţilor publice atingerea obiectivelor de mediu• Reprezinta un exemplu pentru consumatorii privaţi• Ridică gradul de conştientizare a problemelor de mediu

Mediu

• Imbunatateste calitatea vietii• Stabileste standarde de performanta pentru produse si serviciiViata

• Oferă stimulente pentru inovare industriei• Poate reduce costurile pentru tehnologiile ecologice• Economiseste bani si resurse prin luarea in considerare a costului de

durata de viata

Economie

• Reprezintă o modalitate eficientă de a demonstra angajamentul uneiautorităţii publice in protejarea mediului pentru o dezvoltare durabila asocietatii

Politica

10

Exemple de beneficii ale achizitiilor ecologice (1)

Daca toate autoritatile contractante europene ar:

Solicita calculatoare eficiente energetic, acest lucru ar duce intreaga piata sase miste in aceasta directie si ar genera economii de 830.000 de tone de CO2;

Cumpara electricitate “verde”, ar putea fi indeplinite 18% din angajamentelede la Kyoto;

Opta pentru toalete si robinete eficiente in cladirile lor, s-ar reduce consumulde apa cu 200 de milioane de tone (echivalentul a 0,6% din consumul casnictotal in UE).

Exemple de beneficii ale achizitiilor ecologice (2)

Daca toate autoritatile contractante europene ar:Achizitiona alimente ecologice, s-ar putea compensa impactul “E”-urilor la

peste 3,5 milioane de oameni si s-ar reduce emisiile cu efect de sera;

Utiliza cerinte sau solicitari "ecologice" in procedurile de atribuire ar influenta

piata prin sporirea concurentei si reducerea costurilor transferului tehnologic;

Lua in considerare costul pe durata de viata al produsului in criteriiul de

atribuire, s-ar achizitiona echipamente mai eficiente, cu consum de energie si

reducerea costurilor de reciclare si reutilizare.

11

Achizitii ecologice – “Constrangeri” potentiale

Sector public Sector privat

Sisteme “birocratice” complicate pentru

nevoi diverse si multiple

Confuzii pe considerente de prioritate -

Bariere culturale

Lipsa cunostinte in administrarea

contractului

“Numai raspuns la cerere”

Supracalitatea oferita costa si nu este o

garantie pentru a rezista intr-un mediu

concurential axat pe supravietuire

Rezistenta la dezvoltarea de eco-

tehnologii – investitii semnificative

Asa numitele "Affirmative Procurement,“ sau “Sustainable Procurement/Purchasing” sau "Green Purchasing/ Procurement,"Integrarea factorilor de mediu in achizitii folosind urmatoarele instrumente/metode:

Prevenirea poluariiReducere sau eliminarea toxicitatii si a emisiilor in aer si apaPerspectiva pe ciclu de viatapretul de cumparare si considerarea costurilor si a impactului de mediu pestedurata de viata (productie, ambalare, transport, consum de energie, intretinere,casare).Protejarea resurselor naturalepreferinta catre materiale refolosite, reciclate, conservare apa, energie

Achizitiile preferate de “mediu”

12

Dezvoltare durabila si Achizitii publice

Proiecte/ concepteecologice

Achizitiipublice

Achizitiiecologice

Legislatia in achizitii publice la nivel nationalReglementeaza procedura de atribuire a unui contract

Nu interzice proiectele ecologice ci le incurajeaza

Astazi se pot realiza achizitii ecologice !!!

Locul achizitiilor in dezvoltarea durabila

13

GL: Rolul achizitiilor ecologice

Obiective

Analiza rolului achizitilor ecologice in Romania din perspectiva participantilor la

sesiunea de formare;

Continut

Constrangeri la nivel de organizatii ale participantilor;

Posibilitati de eliminare a acestor constrangeri;

Proces

Activitate in grup: 20 minute;

Documentare utilizand flip chart;

Prezentarea si discutarea in plen a informatiilor (5 minute fiecare grup).

Achizitii publice ecologice in practica

14

Dezvoltare durabila vs Achizitii publice

Proceduri si metode asociate

Proceduri de atribuireLicitatie deschisa

Licitatie restransa

Negociere cu publicare

Negociere fara publicare

Dialog competitiv

Concurs de solutii

Cererea de oferte

Metode asociate procedurilorAcord cadru

Sistem dinamic de achizitie

Licitatie electronica

Cumparare directa

15

Procedura de achizitie permite

Atingerea Obiectivelor:

Prin acordarea posibilitatii de a stabili:

Achizitii ecologice

Optimizare cost

Optimizare planificare

Optimizare calitate

Limitare risc

Optimizare management contract

Specificatii tehnice “ecologice”

Clauzele contractuale specifice

Pachete/loturi

Criterii de calificare/selectare

contractori

Criterii de atribuire pentru

evaluarea performantei ofertelor

Strategie AC Obiective Planificare (anual si multianual) inclusiv financiar

Referat de necesitate/justificare necesitate

Nota justificativa privind alegerea procedurii,inclusiv accelerare

Nota privind determinarea valorii estimate

Caiet de sarcini Contract

Nota justificativa privind stabilirea criteriilor decalificare si selectie

Nota justificativa privind stabilirea

factorilor de evaluareInstructiuni si FormulareAnunt de participare

Achizitia ecologica incepe cu o necesitate justificata in termeni ecologici

16

„Documentatia de atribuire“ in contextul achizitiilor ecologice

„Esentialul“ necesar pentru o „documentatie de atribuire“

Capital de decizie

Cunostinte de

specialitatetehnice

Capital relational

Cunostintede

specialitateachizitii

17

De la nevoie ”ecologica” la documentatie de atribuire

Cerinte pentru oferta

Obiectul contractului

Caiet de sarcini

Criteriu de atribuire

Clauze de indeplinire a contractului

Cerinte pentru ofertanti

Cerinte minime de calificare

Experientasimilara

Sistem de protectie a mediului

Sisteme e asigurareaa calitatii

Introducerea aspectelor “ecologice”in documentatia de atribuire

18

Exemplu de achizitie ecologica- Mobila-

(Prelucrare dupa: European Commission Green Public Procurement (GPP) Training Toolkit, developed for the European Commission by ICLEI -Local Governments for Sustainability & Ecoinstitut Barcelona, 2008)

Reducerea impactului asupra mediului – achizitiiecologice

Impact Abordare dpv achizitii ecologice

Pierderea biodiversităţii, eroziunea si degradarea

solului, ca urmare a gestionarii nesustenabile

apădurilor sau a exploatării forestiere ilegale

Impact asupra Peisajului a activităţilor miniere

Folosirea resurselor neregenerabile, cum ar fi

metale şi petrol / gaze naturale pentru materiale

plastice

Consumul mare de energie si apa în producţia

materialelor

Utilizarea de solvenţi organici şi generarea de

emisii de substante periculoase (formaldehida)

Mare cantitate de ambalaje

Inlocuirea timpurie de mobilier din cauza lipsei

de opţiuni de reparare, durabilitate scăzută,

ergonomie sau mobilier neadecvat scopului

Procurarea lemn si cherestea din

păduri gestionate sustenabil

Utilizarea materialelor realizate partial sau în

totalitate din materiale reciclate si / sau

materiale regenerabile (cum ar fi lemnul)

Limitarea continutului de solvent organic în

produse, adezivi si in tratamentul suprafetelor

Evitarea anumitor substante periculoase

în productia de materiale si in tratamentul

suprafetei

Asigurarea reciclarii si separarea

materialelor de ambalaj si a pieselor de mobilier

Achizitionarea de mobilier durabil, adecvat pentru

utilizare, ergonomic, usor de dezasamblat,

reparabil si reciclabil

19

Criterii ecologice pentru mobila

O piesă de mobilier poate fi realizata dintr-o mare varietate de materiale. Va fi dificil pentru

orice producător să se conformeze cu cerinţele de mediu pentru toate materialele utilizate.

Criterii ecologice vor fi definite numai pentru acele materiale cu o pondere mare (de greutate)

în produsul final de mobilier.

Ponderea materialelor utilizate în producţia de mobilă:

Lemn si panouri din lemn – 70%,

Poliuretan, poliester - 15%,

Metale -10%

Alte Materiale - 5%

În general, impactul asupra mediului de mobilier provine cea mai mare parte din producţie şi

tratarea materiilor prime utilizate la fabricare, mai degrabă decât din producţia de

mobilier în sine. Prin urmare, accentul se va pune pe aspectele de mediu ale principalelor

materiale care sunt utilizate în mobilier şi tratamentele lor de finisare (cum ar fi lacuirea sau

lipirea).

Caiet de sarcini si particularitati in achizitii ecologice

20

Continut Caiet de SarciniDescriere obiectiva prin referire la:

Regulamente tehnice si/ sau standarde europene

Performante tehnice

Performate tehnice + regulamente tehnice + standarde europene

Performante sustinute de standarde europene

Fara origine, sursa, produse, procedeu special, marca de fabrica sau de

comert, brevet de inventie, licenta fabricatie .... Cu reguli referitoare la:

conditii de munca si de protectia muncii ce trebuie respectate

norme de protectia mediului

Mobilier din lemnLemnul incadrat in clasa de durabilitate 1 sau 2 în conformitate cu EN 350-2 sau echivalent nu trebuie să fi fost tratat cu conservanţi. Lemnul incadrat in alta clasă de durabilitate nu trebuie să fi fost tratat cu substanţe clasificate în conformitate cu Directiva 1999/45/CE drept cancerigene (R40, R45, R49), dăunătoare pentru reproducere sistem (R60, R61, R62, R63), mutagene (R46, R68), atunci când este inhalat sau alergene (R42). Substanţele active din conservanţi nu trebuie să se bazeze pe arsenic, crom sau compuşi organici, staniu. Verificare: Ofertanţii trebuie să prezinte clasificarea privind durabilitatea produselor din lemn împreună cu o listă de substanţe de conservare utilizate pentru fiecare material prezent în mobilier şi fisa de date de siguranţă sau documente echivalente care demonstrează conformitatea cu criteriile de mai sus. Produsele care poartă eticheta ecologică Nordic Swanvor fi considerate conforme.

Cerintele din Caietul de Sarcini sunt:

Obligatorii Dorite

Cerintele esentiale care trebuie respectate de

contractor

Propunerile tehnice care nu satisfac aceste

cerinte sunt excluse din procedura,

Trebuie concepute sa asigure:

Compararea propunerilor tehnice primite, precum

si a propunerilor financiare

Atingerea obiectivului contractului

Acceptare/Respingere

Extind cerintele obligatori sau specifica niveluri

de performanta ridicate

Rezultatele aduc beneficii dar nu sunt esentiale

(critice) pentru indeplinirea obiectivelor

contractului

Pot aduce pe durata evaluarii un avantaj

participantului care le ofera

Sunt stabilite pe baza de:

comparatii calitative

metode de cuantificare (direct sau indirect) a

beneficiilor – precum costul de oportunitate

Specificatiile tehnice exprimate prin performate:”Provoaca” piata sa dezvolte solutii tehnice inovatoareNu necesita grad ridicat de detaliereTrebuie sa exprime suficient de clar scopul dorit

21

Art. 37, alin. (1) si (2) din OUG 34/2006,aprobata cu modificari si completari

”(1) Performantele si cerintele functionale, prin care se definesc specificatiile tehnice, pot

include si caracteristici de mediu.

(2) In cazul in care autoritatea contractanta solicita indeplinirea anumitor caracteristici de

mediu in ceea ce priveste performantele si cerintele functionale, atunci aceasta are dreptul

de a utiliza, integral sau partial, specificatii definite prin "etichete ecologice" europene,

(multi)nationale sau prin orice alte "etichete ecologice", daca se indeplinesc, in mod

cumulativ urmatoarele conditii:

a. specificatiile respective sunt adecvate pentru definirea caracteristicilor prodselor

sau serviciilor a caror furnizare/prestare reprezinta obiect al contractului de

achizitie publica;

b. cerintele pentru "eticheta ecologica" au fost elaborate pe baze stiintifice;

c. “eticheta ecologica" a fost adoptata printr-o procedura specifica ce a permis

implicarea tuturor partilor interesate - organisme guvernamentale, consumatori,

producatori, distribuitori, organizatii de mediu;

d. "eticheta ecologica" este accesibila/disponibila oricarei persoane interesate.

Art. 37, alin. (3) si (4) din OUG 34/2006, aprobata cu modificari si completari

(3) Autoritatea contractanta are dreptul de a preciza in caietul de sarcini faptul ca produsele

sau serviciile oferite care detin o anumita "eticheta ecologica" sunt considerate ca

indeplinesc implicit specificatiile tehnice solicitate. Pe de alta parte, autoritatea contractanta

nu are dreptul de a considera o propunere tehnica ca fiind neconforma, pentru singurul

motiv ca produsele sau serviciile ofertate nu detin "eticheta ecologica" precizata, daca

ofertantul demonstreaza, prin orice mijloc adecvat ca produsele/serviciile oferite corespund

specificatiilor tehnice solicitate.

(4) In sensul prevederilor alin. (3), un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu

specificatiile tehnice solicitate il poate reprezenta dosarul tehnic al producatorului sau un

raport de incercare/testare emis de un organism recunoscut, astfel cum este prevazut la art.

36 alin. (3); autoritatea contractanta are obligatia de a accepta certificate emise de

organisme recunoscute in oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.”

22

Etichete ecologice publice, cu criterii multiple (Tip I, ISO 14024)sunt cele mai uzuale si mai folosite tipuri de etichete

se bazeaza pe un numar de criterii de admitere/respingere care stabilesc standardul

definesc performanta ecologica pe care o poate atinge produsul

Etichete publice unice– Se refera la un anumit aspect ecologic (Consum de energie)

”Energy Star” - se bazeaza pe unul sau mai multe criterii de admitere/respingere legate de o

problema anume

”Eticheta Energie a UE” - se bazeaza pe clasificarea produselor sau serviciilor conform performantei

lor ecologice intr-un domeniu anume

Etichete private

– Sunt create de ONG-uri, grupuri industriale sau grupuri de parti interesate.

FSC (Forest Stewardship Council - Consiliul de Administrare a Padurilor)

PEFC (Pan European Forest Certification – Sistemul paneuropean de certificare forestiera) ,

Etichete cu criterii multiple precum eticheta suedeza „Bra miljöval”

Etichete ecologice - clasificare

Eco-etichete (exemple)

In Europa

Korea

Thailand

Japan

In Asia In America

Scandinavia

France

Germany

Austria

Polish

Hungary

Czech

Spain

Canada

USA

Sursa: WIMA Annual Membership Meeting, Las Vegas  21‐May‐10

23

Etichete ecologice pentru mobila

Milieukeur, Stichting Milieukeur, The Netherlands

Marque NF Environnement, AFNOR, France

ÖkoControl, Gesellschaft für Qual.Standards ökologischer

Einrichtungshäuser, Germany

RAL-RG 430, Deutsche Güte Gemeinschaft Möbel, Germany

Nordic Swan, Nordic Ecolabelling board, Nordic countries

RAL-UZ 38, Blaue Engel/RAL, Germany

UZ 06, UZ 34, Österreichische Umweltzeichen, Austria

47

Informatii privind eticheta eco in Romania

24

Utilizare “benchmark”-uri pentru descriere performante in achizitii verzi

Pozitionare sistem – sub aspectul performantei

realizata pe baza unei metodologii standardizate si in baza unor teste realizate de terta parte si

acceptate de industrie

Comparabilitate performanta intr-o maniera obiectiva

Trebuie sa excluda discriminarea!!!

Benchmark-ul in industrie – nu este obligatoriu ci voluntar!

De evitat ”Toate produsele oferite sa aiba un impact redus asupra mediului”

De specificat clar ce inseamna ”impact redus asupra mediului”

Cerinte ce pot fi definite in relatie cu criterii de eticheta ecologica

Cele mai comune etichete ecologice in Europa:European Ecolabel,

Nordic Swan,

Blauer Engel,

Milieukeur,

Umweltzeichen,

AENOR

Nota: Numai acele criterii de eticheta ecologica care sunt relevante pentrudefinirea produsului pot fi utilizate: ex. numai criterii care se refera lacaracteristici a produsului/serviciului in sine sau a procesului de productie nucele referitoare la managementul general al companiei.

25

Exemplu corelare informatii (1)In Caietul de Sarcini pentru mobila de dulapuri şi rafturi, mese şi scaune.

Cerinteminime

Durata de viaţă trebuie să fie de cel puţin 5 ani şi piese de schimb trebuie să fie

disponibile pentru cel puţin 5 ani după producţie;

Produsele trebuie sa poata sa fie reparate;

Intreţinere trebuie să fie posibilă fără a produselor care conţin solvenţi organici;

Părţile componente trebuie să fie uşor separabile în vederea reciclării la sfârşitul

duratei de viaţă;

Ambalajele trebuie să fie luate înapoi de către furnizor pentru reciclare sau ambalarea

trebuie să fie făcuta cu materiale uşor de dezlipit şi care pot fi reciclate. In cazul

ambalajului facut din carton, acesta trebuie să conţină fibre cel puţin 80% reciclate;

Este interzisă utilizarea de preparate care conţin substanţe organice halogenate

agenţi, azidrin, polyazidrins, ftalaţi, staniu, plumb, cadmiu, crom VI, mercur şi

compuşii lor;

Este interzisă utilizarea substanţelor sau preparatelor clasificate cu risc: R40, R45,

R46, R49, R50, R51, R52, R53, R60, R61, R62, R63, R68 (conforma Directiva

67/548/CEE);

Adezivi nu pot conţine mai mult de 10% substante periculoase.

51

Exemplu corelare informatii (2)Cerinteminime

Componentele din plasticÎn cazul în care piesa de mobilier conţine mai mult de 10W% din plastic, aceastatrebuie să conţină mai mult de 30W% plastic reciclat.

Piesele metaliceÎn cazul în care piesa de mobilier conţine între 15%-50W din aluminiu, acest lucrutrebuie să conţină 30W% reciclate de aluminiu. Cazul în care conţine mai mult de50W% aluminiu, acest trebuie să conţină ≥ aluminiu 50W% reciclat;Dacă aceasta conţine mai mult de 50W% din oţel, aceasta trebuie să conţină cel puţin20w% oţel reciclat;Cel puţin 90W% din piesa de mobilier trebuie să fie reciclabile.

Mobila din lemn si piese din lemnÎn cazul în care mobilierul este realizat din lemn masiv, cel puţin 70% din lemn trebuiesă provină din pădurile şi plantaţiile gestionate în mod durabil;Dacă sunt folosite panouri de lemn, fibre de lemn trebuie să provină din păduri/plantatiigestionate durabil. Acest lucru nu se aplică în cazul fibrelor provin de la fibre reciclate;Materialele nu pot fi impregnate sau tratate cu substanţe clasificate ca 1a sau1b de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) referitoe pesticide de clasificare.Tratamentul trebuie să respecte prevederile din următoarele directive 79/117/CEE si76/769/CEE.

26

Exemplu corelare informatii (2)Cerinteminime

Umplere sau materiale de umpluturăMateriale de umplere nu trebuie sa piarda mai mult de 20% în înălţime şi duritate după 5ani;Spumele plastic nu pot fi fabricate şi albite cu compuşi organici cloruraţi;Gazul de expansiune pentru spume trebuie să fie de CO2;Pentaclorfenol (PCP), tetraclorfenol (TCP) şi ignifuge halogenate nu pot fi folosite înproducţia de materiale de umplutură;Emisii de formaldehidă liberă nu poate depăşi 300 ppm.

Textile şi piese de pieleMateriale prietenoase pentru mediu ar trebui să fie favorizate (precum textilele certificate cueticheta ecologică europeană pentru textile, Ökotex de 100 sau Skal Eko certificatul sauetichete Biogarantie pentru agricultura ecologica),În tratamentul textilelor nu pot fi folosite substante halogenate, coloranti, benzidină;În tratamentul pieselor din piele nu pot fi utilizate pentaclorfenol (PCP), tetraclorfenol (TCP)sau benzidină.

VopseleDoar PURE (poliuretan), este acceptabil ca un substitut de piele,Emisiile de formaldehidă liberă nu poate depăşi 300 ppm pentru textile şi 150 ppm pentru piele.

Concluzii

Mobilierul este format din mai multe materiale.

Se vor stabili criterii pentru diferitele tipuri de materiale care pot fi utilizate în

mobilier, accentul fiind pus pe materialele cele mai frecvent utilizate în

mobilier, mai degrabă decât abordarea exhaustiva pentru toate tipurile

posibile de materiale.

Criteriile se vor concentra pe lemn, metal şi plastic, avandu-se in vedere

aspecte de mediu (cum ar fi exploatarile forestiere).

27

GL: Definire cerinte minime in Caietul de Sarcini

Obiective

Aplicarea in practica a informatiilor obtinute;

Definire cerinte minime din Caietul de Sarcini aferent unei achizitii de mobila;

Continut

Formularea cerintelor minime din caietul de sarcini;

Proces

Documentare pe flipchart (40 min);

Prezentare in plen si schimb de opinii.

GL: Definire cerinte “dorite” in Caietul de Sarcini

Obiective

Aplicarea in practica a informatiilor obtinute;

Definire cerinte “dorite” din Caietul de sarcini aferent unei achizitii de mobila;

Continut

Formularea cerintelor “dorite” pe baza cerintelor minime din caietul de sarcini;

Fiecare membru al grupului de lucru – cate o situatie;

Proces

Documentare pe flipchart (40 min);

Prezentare in plen si schimb de opinii.

28

Cerinte minime si criterii de selectie

Cerinte minime de calificare/criterii de selectie

Se adreseaza organizatiilor

Nediscriminatorii

Verificabile & obiective

Corelate cu obiectul contractului

Si se refera la:

Situatia personala a candidatului sau ofertantului

Capacitatea de exercitare a activitatii profesionale

Situatia economica si financiara

Capacitatea tehnica si/sau profesionala

Standarde de asigurare a calitatii

Standarde de protectie a mediului

29

EMAS – Sistemul comunitar de management ecologic si audit

este deschis organizatiilor la nivel ul UE

ISO 14001 – Standard International privind sistemele de management de mediu

este deschis tuturor organizatiilor

OUG 34/2006 permite autoritatilor contractante pentru contractele de lucrari si servicii

publice, sa solicite ofertantilor demonstrarea capacitatii tehnice de a indeplini

cerintele stabilite in contract, de a elabora anumite masuri de gestionare a mediului

pentru contractele a caror executie ar putea pune in pericol mediul si care necesita

masuri pentru protejarea mediului in timpul executarii lor.

Autoritatile contractante trebuie sa accepte orice alte mijloace de proba prezentate de

ofertanti care pot demonstra capacitatea tehnica referitoare la masurile de

management al mediului.

Sisteme de management al mediului

59

Ofertantului i se solicita sa faca dovada utilizarii de metode pentrumanagementul mediului.EMAS sau alt sistem de management al mediului, poate fi utilizat pentru ademonstra indeplinirea cerintei cu toate ca trebuie acceptate si alte forme de ao dovedi indeplinirea cerintei

Cerinte minime de calificare – exemplu

Cerinta minima pe care ofertantul trebuie sa o indeplineasca pentru a fi considerat calificat: dovada asigurarii unui nivel corespunzator al protectiei mediului, in conformitate cu SR EN ISO 14001:2005 / AC:2009 sau echivalent.

Atestarea indeplinirii acestei cerinte se demonstreaza prin prezentarea certificarii sistemului de management al calitatii mediului .

Daca ofertantul nu detine certificatul solicitat, atunci se accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de acesta (inclusiv dosarul de prezentare a sistemului de management al mediului), daca prin aceste probe sau dovezi confirma asigurarea unui nivel corespunzator al managementului mediului.

30

GL: Stabilire cerinte minime de calificare

ObiectiveAplicarea in practica a informatiilor obtinute;

Stabilire cerinte minime de calificare;

ContinutFormularea factorilor de evaluare;

ProcesDocumentare pe flipchart (30 min);

Prezentare in plen si schimb de opinii.

Integrarea informatiilor in achizitii

Etapa

Documente Agregare informatii privind calificarea (ofertanti/candidati/ concurenti)

si selectia (candidati/concurenti)

Agregarea informatiilor privind atribuirea contractului

Etape legate de chemarea la com

petitie

Documentatia de atribuire,

amendamente si raspunsuri la solicitarile de

clarificari

Cerinte minime privind situatia personala Obiectul contractului

Cerinte minime privind capacitatea de exercitare aactivitatii profesionale

Cerinte minime privind atestarea sau apartenenta dinpunct de vedere profesional

Cerinte minime de calificare privind situatia economica si financiara

Cerinte minime de calificare privind capacitatea tehnicasi/sau profesionala

Cerinte minime privind standarde de asigurare a calitatii side protectie a mediului

Cerinte minime din caietul de

sarcini/documentatie

descriptiva

Cerinte avute in vedere din caietul de sarcini/

documentatie descriptiva

Formulare si documente suport solicitate pentru demonstrarea atributelorofertantului/candidatului/concurentului participant laprocedura

Formular propunere tehnicaFormular propunere financiara

Criterii de selectie privind situatia economica si financiaraCriterii de selectie privind capacitatea tehnica si/sauprofesionala

Pretul cel mai scazut

Factori de evaluare

Etape legate de evaluare

Candidatura/ Documente care insotesc oferta –

Propunere tehnica(preliminara/finala)

– propunere financiara

(preliminara/finala)

Stabilirea ofertantilor/candidatilor/concurentilor calificatiStabilirea candidatilor/concurentilor selectati

Stabilire oferte admisibileAplicare criteriu de atribuire

Stabilire clasament candidati/concurenti

Stabilire ierarhie

Proiect finantat prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Crestere Economica si Dezvoltare Durabila in Romania

Succes!!!!!