sera legume

PROIECT MODEL - MADR pagina 1 din 32

PROIECT MODEL FFeerrmm ddee lleegguummee iinn ssppaattiiii pprrootteejjaattee

1. Date generale ............................................................................................................................... 2 2. Descrierea proiectului .................................................................................................................. 2

2.3 Obiectivele investitiei/prioritati ............................................................................................. 2 2.7 Piata de aprovizionare/desfacere ........................................................................................... 4

3. Date tehnice ale investitiei ........................................................................................................... 5 Caracteristicile principale ale construciilor ................................................................................ 5 3.3 Structura constructiv ............................................................................................................ 6 3.4 Principalele utilaje de dotare a constructiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare, etc) ..................................................................................................................................................... 8 3.5 Instalaii aferente construciilor .......................................................................................... 10 3.8 Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor ............................................................. 12

II Prile desenate ........................................................................................................................... 19

PROIECT MODEL -MADR pagina 2 din 32

SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management Nr Reg.Comertului: J40/4169/2000 CUI: RO12968877 Str. Calea Calarasi 167, Bl 39, sc 1, et 8, ap 34, interfon 34 C E-mail: [email protected] Tel: 0732-122.639 Fax: 021-326.51.86

1. Date generale Activitatea principala a solicitantului este:Cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si a tuberculilor cod CAEN 0113.

Nr.crt Amplasare Judet/Localitate Suprafata totala (mp) / Categoria de folosinta Regim juridic

1. Localitatea 2.000 mp Teren arabil Proprietate

2. Descrierea proiectului Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model pus la dispoziie de MADR pentru Ferma de legume in spatii protejate.

2.3 Obiectivele investitiei/prioritati Investitia care face obiectul prezentului studiu de fezabilitate are drept scop infiintarea, unei ferme de legume in spatii protejate, a carei capacitate va fi de 1.000 mp.

Soiurile de legume cultivate in sera sunt: tomate, castraveti si salata verde cultivate in sistem conventional.

Investitia este structurata astfel:

Sera de legume, formata din 2 module, structura metalica, acoperita cu policarbonat si folie triplustrat, dotata cu sisteme de irigatii prin picurare, instalatie de incalzire, sistem de umbrire, antiinsecte, sisteme de ventilatie si incalzire, instalatiile necesare asigurarii utilitatilor obiectivului.

Suprafata construita = 1.000 mp

Fig.1 Model sera modulara

Spatiu de depozitare dimensionat pentru depozitarea productiei timp de 2-3 zile; Suprafata construita = 37,45 mp

Platforme, spatii verzi, bazin retentie vidanjabil Asigurarea utilitatilor necesare obiectivului;

Pentru alimentarea cu apa a fost prevazut un put forat; Achizitionarea de echipamente necesare in fluxul de productie: motosape, transpaleti manuali,

cantar. Capacitati de productie propuse a se realiza la finalizarea investitiei

Suprafata terenului pe care va fi amplasata sera de legume si anexa de depozitare este de 2.000 mp, suprafata efectiva cultivata cu legume fiind de 1.000 mp.



Sera de legume propusa prin proiect va avea sistem de incalzire, facand posibila cultivarea legumelor pe toata perioada anului, respectiv 2 cicluri anuale de productie.

Pentru soiurile de legume propuse a fi cultivate (tomate, castraveti si salata verde), estimarea capacitatilor de productie s-a realizat in baza urmatoarelor ipoteze:

Parametrii tehnologici de productie Tomate Suprafata totala cultivata tomate 500 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 3 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul I 6.000 kg/ciclu Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 2,5 kg/mp/luna Perioada de recoltare 3 luni Productie totala ciclul II 3.750 kg/ciclu Productie totala anuala 9.750 kg/an

Parametrii tehnologici de productie Castraveti Suprafata totala cultivata castraveti 500 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 6 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul I 12.000 kg/ciclu Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 5 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul II 10.000 kg/ciclu Productie totala anuala 22.000 kg/an

Salata verde va fi cultivata printre randurile de tomate si castraveti, 2 cicluri/an:

Parametrii tehnologici de productie Salata verde Suprafata totala salata verde 1.000 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (oct - dec) 12 buc/mp Perioada de recoltare 1 luni Productie totala ciclul I 12.000 buc/ciclu Productivitate medie ciclu II (ian - mar) 12 buc/mp Perioada de recoltare 1 luni Productie totala ciclul II 12.000 buc/ciclu Productie totala anuala 24.000 buc/an

Sintetizand datele prezentate anterior, prezentam capacitatile de productie propuse a se realiza la finalizarea investitiei:

Capacitati de productie (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului) Denumirea culturii UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Tomate kg 9.750 9.750 9.750 9.750 9.750

Castraveti kg 22.000 22.000 22.000 22.000 22.000

Salata verde buc 24.000 24.000 24.000 24.000 24.000



Sursa: Institutul National de Statistica

Sursa: Institutul National de Statistica

2.7 Piata de aprovizionare/desfacere

Caracteristici generale ale pietei produselor

Piata legumelor proaspete a crescut in ultimii ani pe fondul imbunatatirii puterii de cumparare, insa avansul a fost sustinut mai mult de importuri, deoarece productia locala a inregistrat un ritm de crestere mai lent.

De exemplu, conform datelor statistice, in anul 2007 s-a inregistrat o scadere cu 30% a productiei de tomate, cea mai mare scadere din perioada 2006-2011, dar incepand cu anul 2010 productia de tomate si-a revenit, inregistrand o usoara crestere comparativ cu anul precedent, iar in anul 2011 cresterea este ceva mai semnificativa, de 15,6% raportata la anul 2010.

Aceast evolutie a productiei de tomate este strans legata de productivitatea medie la hectar, care a urmat aceeasi traiectorie de scadere semnificativa in anul 2007 (18,3%), pentru ca incepand din 2010 sa inregistreze crestere. Productivitate medie la hectar inregistrata in anul 2011 este cea mai mare incepand cu anul 2006, reflectndu-se in acealsi timp si in productia cantitativa obtinuta in anul 2011.

Consumul de legume si produse din legume este influentat intr-o masura mai mica de productia autohtona obtinuta, aceste lipsuri de pe piata interna fiind acoperite din importuri.

Cantitatea de legume consumata este influentata de mai multe tendinte ce se manifesta la ora actuala pe piata romaneasca.

In primul rand, se observa o tendinta a consumatorilor de a se orienta spre produsele autohtone, in mod special cand vine vorba despre produsele de sezon. Gustul acestora determina adesea consumatorii sa aleaga legumele romanesti in detrimentul celor importate si sa reduca sau chiar sa evite consumul anumitor produse in extrasezon (de exemplu rosiile in timpul iernii).

In al doilea rand, se remarca o tendinta de orientare spre o alimentatie mai sanatoasa, care include un consum mai mare de legume si fructe, fapt dovedit prin cresterea consumului de legume si produse din legume pe cap de locuitor incepand cu 7% in 2011 comparativ cu anul 2009.

Politica si piata de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime

Pentru desfasurarea activitatii propuse prin proiect va utiliza ca materii prime principale rasaduri, fertilizanti cu macro-elemente si micro-elemente, dezinfectanti sol, tratamente pentru combaterea daunatorilor, iar ca materiale auxiliare ambalaje (ladite, cutii, etichete), consumabile, etc.

Rasadurile vor fi achizitionate de la societati specializate, autorizate pentru producerea si comercializarea acestora, care folosesc seminte ce garanteaza autenticitatea hibrizilor.

Necesarul de material biologic pentru cultivarea serei este de aproximativ 2.500 bucati rasaduri tomate/an, 1.800 buc. rasaduri castraveti, 24.000 buc rasad salata verde/an.

Selectarea furnizorilor se va face in urma evaluarii acestora, dupa urmatoarele criterii:



pret

termen de livrare

termene si modalitati de plata

nivelul calitativ al produselor

Politica si piata de desfacere.

Piata tinta va fi formata din consumatori in cea mai mare proportie din mediul urban, populatia de la sate consumand preponderent legume din productia proprie.

Lant de distributie pentru desfacerea produselor:

3. Date tehnice ale investitiei

Caracteristicile principale ale construciilor

Investitia propusa se imparte in 3 obiecte principale, astfel:

OBIECTUL 1- SERA

OBIECTUL 2- ANEXA DEPOZITARE

OBIECTUL 3- PLATFORME AUTO PIETRIS

La acestea se adauga:

RETELE EXTERIOARE

AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

3.2.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de niveluri i nlimea acestora, volumul construit

Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul FEADR Ferma de legume in spatiu protejat intruneste urmatoarele suprafete:

Denumire Suprafata (mp) Suprafata teren 2.000 mp Suprafata construita sera 1.000 mp Suprafata construita anexa depozitare 37,45 mp Total suprafata construita 1.037,45 mp Total suprafata construita desfasurata 1.037,45 mp

Productor (II)

Distribuitori specializati

Consumator final Magazine specializate

Asociatii de producatori


SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management Nr Reg.Comertului: J40/4169/2000 CUI: RO12968877 Str. Calea Calarasi 167, Bl 39, sc 1, et 8, ap 34, interfon 34 C E-mail: [email protected] Tel: 0732-122.639 Fax: 021-326.51.86 OBIECTUL 1- SERA

Deschideri: 2 deschideri cu dimensiunile de 10,00 m Travei: 25 travei, cu dimensiunea de 2,00 m Suprafata construita la sol: 1.000,00 mp Suprafata construita desfasurata (supraterana) : 1.000,00 mp Suprafata utila totala interioara supraterana: 1.000,00 mp, din care:

Suprafata utila parter: 1000,00 mp Regim de inaltime: Parter Inaltimea maxima la coama: +4.00 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m) Inaltimea minima la cornisa: +2.35 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m) Inaltime utila parter : minim 2.35 m maxim 4.00 m Volum construit: 3.650,00 mc

OBIECTUL 2 - ANEXA DEPOZITARE

Deschideri: 2 deschideri cu dimensiunile: 2,50 m Travei: 4 travei, cu dimensiunea de 2,25 m si 2,50 m Suprafata construita la sol: 37,45 mp Suprafata construita desfasurata (supraterana): 37,45 mp Suprafata utila totala interioara supraterana: 31,95 mp, din care:

o Suprafata utila parter: 31,95 mp; Regim de inaltime: Parter Inaltimea max. la coama: +3.50m fata de terenul amenajat (+/-0.00m) Inaltimea min. la cornisa: +2.70 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m) Inaltime utila Parter: minim 2.50 m Volum construit: 130,00 mc

Energie termica: Se va prevedea o instalaie de nclzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor interioare conform SR 1907/2-97, incalzirea spatiilor realizandu-se cu radiatoare din otel.

Evacuare ape uzate: Se propune infiintarea unei fose septice ecologice cu o capacitate de 750 l. Aceasta se afla la o distanta minima de 10 m fata de toate obiectivele protejate in conformitate cu ordinul MS nr. 536/1997. Apa rezultata din consumul menajer se va canaliza spre fosa septica ecologica. Un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare. Teava PEHD Dn=25 mm Cantitate 18 ml

3.3 Structura constructiv

Descrierea constructiva a serei de legume

Sera este proiectata special pentru climatul din Romania atat la partea de acoperire, inaltime recomandata, ventilare cat si la partea de rezistenta la vanturi puternice 90 km/h si zapada mare (90kg/mp+25kg/mp incarcare interna).

Fatadele sunt placate cu policarbonat 6 mm pentru a asigura rezistenta la solicitarile mecanice accidentale. Acestea sunt special proiectate pentru a prelua vantul foarte puternic. Acestea se pot acoperi optional si cu folie triplustratificata sau in sistem de folie debla cu perna de aer.

Pentru acces in sera se monteaza o usa simplu sau dublu glisanta cu o inaltime de 2,30 m si o latime cuprinsa intre 1,50 m-3,94 m. Partea laterala este prevazuta cu deschidere prin roluire pentru ventilare, cu



comanda manuala sau automatizata. In cazul in care nu este necesara ventilarea laterala, se monteaza folie dubla pe partile laterale sau policarbonat 6 mm.

In cazul ventilarii laterale, pe toata lungimea serei, partile laterale se vor acoperi cu policarbonat la nivelul solului si folie triplustratificata, cu protectie IR, UV, EVA, grosime folie 200 nm. Partea superioara este acoperita cu folie dubla inflata si anume 2 randuri de folie cu o perna izolatoare de 15-20 cm de aer cu protectie IR,UV, EVA, grosime 200 nm.

Conditii generale structura: sera modulara cu o latime de 20 m din 2 module de 10 m deschidere si o lungime de 50 m inaltimea la jgheab: 2,35 m inaltimea la coama: 4,00 m suprafata acoperita: 1.000 mp altitudine de la nivelul marii: 100 m factor de altitudine zapada: 1.0 factor de altitudine vant: 1.2 factor de referinta incarcare zapada: 1.0 corespunzator pentru o incarcare de 90 kg/mp+25kg/mp moment maxim admisibil de incarcare zapada: 1116 Nm factor de referinta incarcare vant: 1.2 corespunzator pentru rafale cu o viteza a vantului

de 90 km/h moment maxim admisibil pentru incarcare vant: 3922 Nm structura metalica din teava rotunda otel E260 diametru 60 mm, protectie de acoperire

zincare Sendzimir 275 zinc/mp. Avantajele peretelui cu folie dubla inflata sunt urmtoarele :

Avantaj termic: peretele gonflabil permite ctiguri de temperatur la fel de bine n perioada rece ca i n perioada cald, diminund astfel efectul de stres termic asupra culturii. In perioada rece peretele dublu poate salva aprox. +10 grade Celsius fata de temperatura exterioara;

Avantajul luminii: peretele dublu, cu perna compacta de aer, favorizeaz difuziunea de lumin si are un coeficient de transmisie ridicat, 90%;

Avantajul mecanic: peretele dublu, prin perna de aer dntre cele dou folii diminueaza efectul de uzur mecanic datorat vntului i amelioreaz astfel longevitatea foliei.

Modulele serei sunt echipate cu o deschidere continu pe 3 metri pe fiecare modul, in partea superioara (in functie de parametri de ventilare). Deschiderea are aproximativ 60 si realizeaza o ventilare a aerului maxima i foarte eficienta. Comanda este prin cremalier la fiecare 2 m i arbore de transmisie antrenat printr-un motoreductor pe fiecare linie. Conditii generale fixare la sol:

fixare la sol prin cuzineti de beton; fixarea la sol este realizat prin picioare telescopice; fixarea se poate de asemenea realiza cu picioare cu fixare in pardoseala/centura de beton.

Descrierea constructiva a anexei de depozitare

Sistemul constructiv:

platforma si fundatii beton inchideri perimetrale: pereti tip sandwich, 2 placi de OSB cu termoizolatie vata minerala grosime 10 cm si vopsea acrilica de exterior compartimentari interioare: pereti OSB cu vata minerala plafon panouri gips-carton tamplarie PVC alb cu geam termoizolant usi interioare PVC sarpanta lemn


SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management Nr Reg.Comertului: J40/4169/2000 CUI: RO12968877 Str. Calea Calarasi 167, Bl 39, sc 1, et 8, ap 34, interfon 34 C E-mail: [email protected] Tel: 0732-122.639 Fax: 021-326.51.86 invelitoare tigla bituminoasa pardoseli gresie antiderapanta tapet PVC pentru grupul sanitar Inaltimea la coama: + 3,50m Inaltimea la cornisa: + 2,70 m Inaltimea libera utila: 2.50m

Structura functionala:

Functiune Inaltime utila (m) Suprafata Utila (mp)

Finisaj pardoseala

Finisaj pereti

Finisaj tavan

Birou tehnolog 2.50 8.35 Gresie antiderapanta OSB Gips-carton

Grup sanitar 2.50 2.95 Gresie antiderapanta OSB Gips-carton

Depozitare 2.50 20.65 Gresie antiderapanta OSB Gips-carton

TOTAL suprafata - 31.95 - - -

Fundatiile sunt de tipul talpi continue armate, asezate pe doua directii ortogonale, formate dintr-un bloc de beton slab armat la partea inferioara C12/15 si grinzi din beton armat C20/25.

Partea inferioara a fundatiilor se gaseste la -1.25 m fata de cota 0 a centrului, asigurandu-se patrunderea minim 20 cm in terenul bun de fundare. Sapatura se va realiza manual sau mecanizat in functie de disponibilitati.

Suprastructura constructiei este realizata dintr-un sistem in cadre cu stalpi, pane si capriori din lemn, dispusi dupa 2 directii principale ortogonale. Dimensiunile si modul de realizare si armare a elementelor cadrelor, stalpi, pane si capriori, au rezultat in urma dimensionarii structurii in conformitate cu normele, standardele si normativele in vigoare. Sistemul spatial a fost calculat, dimensionat si conceput astfel incat sa poata prelua eforturile care apar in structura in timpul exploatarii normale sau pe durata actiunii unor incarcari exceptionale (in Romania cea mai uzuala este seismul) cu un anumit grad de siguranta.

Pentru calculul de rezistenta, s-au respectat prevederile din urmatoarele acte normative:

o Normativ N112-04 pentru calculul si alcatuirea fundatiilor; o SR EN 1992-1-1 Proiectarea structurilor de beton; o Normativul P100-96 pentru seism. o NP005-96-Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn.

Descrierea constructiva a platformei auto

Carosabilul din cadrul incintei va fi realizat din balast compactat - pietris. Minim 30% din suprafata totala a terenului va fi rezervata spatiilor verzi.

3.4 Principalele utilaje de dotare a constructiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare, etc) Principalele utilaje din dotarea serei sunt urmatoarele:

Sistemul de irigare prin picurare.

Liniile de picurare (tub) au diametru 16-20 mm

Picuratorii sunt amplasati la 20 cm distanta / debit de 1,0 l/ora/picurator.



Sisteme de umbrire, antiinsecte, folie de acoperire sol

Sisteme de umbrire manuale, pentru toate culturile, ecrane de salvarea energiei, plase antiinsecte si diverse tipuri de folii pentru acoperirea solului;

ecranul termic si de umbrire este executat pe zone separate;

tipul ecranului propus este PH 55 cu urmatoarele caracteristici:

o umbrire 55% o coeficient termic 65% o actionarea ecranului energetic este executata prin motoare ST-RW 403/400V trifazic

Sisteme de ventilare

Ventilatoare profesionale de recirculare a aerului - 2 bucati.

o actionare prin controler programabil cu termostat sau in trepte utile atat iarna pentru reducerea condensului, cat si vara pentru circularea aerului in sera;

o alimentare 230V, 50Hz, 1,1A / putere maxima 0,23Kw - 1400rpm / greutate 11kg; o debit de aer 5050 mc/h.

Principalele utilaje din dotarea anexei de depozitare sunt urmatoarele:

Tablou electric 9 circuite

o intrerupator general 32A/30mA (10A iluminat 1 circuit; 16 A prize) o 7 circuite(16 A rezerva 1 circuit) cutie cofret aparent o proiectoare 350W cu halogen

Boiler Electric 30 l

o Putere electrica boiler: 1.5 [kW] o Plaja de temperatura: 10-65 [C] o Consum mediu pentru a mentine temperatura de 65C: 0.56 [kWh/24h] o Putere consumata pentru a produce apa la 65 C: 1.9 [ kWh] o Timp de incalzire pana la 40C (dt=25C): 0.6 [h] o Timp de incalzire pana la 65C: 1.3 [h]

Convector electric 500 W

o Putere convector electric: 500 W o Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz

Convector electric 1500 W

o Putere convector electric: 1500 W o Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz

Principalele utilaje din dotarea retelelor exterioare sunt urmatoarele:

Hidrofor 24 l

o Debit (mc/h): 2.90 o Capacitate rezervor (l): 24 o Presiune maxima de lucru (bar): 6 o Tip motor: electric



o Adancimea maxima de aspiratie (m): 30 o Putere motor (kw): 0.75 o Tensiune alimentare (V): 230

Pompa Submersibila 950 W

o Debit (mc/h): 2.40 o Putere motor (kw): 0.50 o Tensiune alimentare (V): 230 o Putere electrica consumata (W): 950

Vas Tampon 500 litri

o volum apa: 500 litri Fosa Septica Ecologica 3-4 persoane (canalizare)

o volum total [l]: 750

3.5 Instalaii aferente construciilor Se vor descrie soluiile adoptate pentru instalaiile de iluminat, fora, cureni slabi, ap, canalizare etc. Instalatii sanitare

Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 25-30 m, conform normelor in vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate.

Grupul de pompare va fi alimentat dintr-un vas tampon 1500 l. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim 2.9 mc/h, presiune maxima 45mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor de instalatii.

Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adancimea de inghet si este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 25 mm pozata pe pat de nisip.

Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric propriu pozitionat la P02 Grup Sanitar. Parametri tehnici boiler electric 30 litri, putere electrica boiler 1,50 kW, presiune maxima de lucru 0,6 Mpa, plaja de temperatura 10-65 gr.C, consum mediu pentru a mentine temperatura de 65 gr.C: 0.56 kWh/24h, putere consumata pentru a produce apa la 65 gr.C 1.9 kW/h, timp incalzire pana la 65 gr.C 1.3 h, inaltime boiler electric 610 mm, diametru 365 mm, distanta intre racorduri R 100 mm. Masa boiler electri 19 kg. Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de inchidere.

Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera.

Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu garnituri de cauciuc.

Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unui camin de canalizare catre fosa septica ecologica de canalizare menajera.

Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut cate o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghenele de instalatii de la Anexa.



In ghena de instalatii corespunzatoare baii se monteaza robinete sferice de separatie 20. Instalaiile se vor executa din:

o evi din polipropilena reticulata pentru conductele de apa rece si calda; o evi si piese de legtura din polipropilena de canalizare; o baterii amestectoare cu monocomanda stative pentru lavoare; o robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic; o robinete de reglaj de colt, cu ventil; o robinete de reinere cu ventil si mufe.

Conductele se vor susine de elementele de rezistenta cu supori si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.

Instalatii termice

Se va prevedea o instalaie de nclzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor interioare conform SR 1907/2-97.

Instalaia de nclzire in cladire este compus din convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la prize electrice 220V.

Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON / OFF si termostat reglabil care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza confort acceptabil.

Toate modelele de radiatoare electrice - convectoare sunt montate pe perete. Aceste radiatoare electrice - convectoare sunt extrem de subtiri si permit economie de spatiu. Ele sunt estetice si au o functie speciala pentru curatire usoara.

Calculul necesarului de caldura:

Denumire incapere Dimensiuni Putere instalata [W] Tip

Ane

xa

Birou tehnolog 620/105/400 1.500 Convector Electric

Grup Sanitar 430/105/400 500 Convector Electric

Depozitare 620/105/400 620/105/400 3.000 Convector

Electric

- 5.000 - In urma realizarii calculului a rezultat o sarcin total de nclzire de 5 kW, cu convectoare termoelectrice.

Instalatii electrice

Instalatii de iluminat artificial

Se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 300 lx, 500 lx, cu un minim de 150 lx, factorul de uniformitate fiind de 1 / 40.

Indicele de redare a culorilor (Ra) va fi mai mare de 65 i asigurat de lmpile cu temperatur de culoare ntre 4.500 6.500 K.

La grupul sanitar se vor monta corpuri de iluminat fluorescente, etanse, avnd grad de protecie minim IP 54, iar n birou si zona de depozitare se vor monta corpuri cu protecie adecvat. Comanda iluminatului se va face prin intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi.

Instalaiile noi de iluminat vor urmri, n principiu, traseele cele mai scurte, cu modificrile de rigoare n locurile unde ncperile nu permit acest lucru.

Instalaiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat n PVC de tip CYYF 1,5 mmp trase n tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ngropate n ziduri sau n planeu, n cazul corpurilor de iluminat i al trecerilor, conform detaliilor din plane.



Tuburile orizontale aferente instalaiilor de iluminat se vor poza ngropat la circa 20 cm sub nivelul planeului. Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat trebuie s suporte, fr a suferi deformri, o greutate egal cu de cinci ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaz a fi suspendat, dar cel putin 10 kg.

Aparatele de comutaie pentru instalaiile de iluminat vor fi de bun calitate, i se vor fixa n doze noi cu holtzuruburi prinse n rama metalic a aparatelor i acoperite de masca din material plastic izolant.

3.8 Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor

Nr. crt

Denumire/Tip utilaj/echipament

Numar bucati/set

Valoare fara TVA LEI

TVA LEI

Total cu TVA LEI

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 1. Sistem de irigatii 1 7.807 1.874 9.680 2. Sistem de ventilatie 1 3.253 781 4.033 3. Sisteme de incalzire 1 43.370 10.409 53.779

Total Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj (procurare) 54.429 13.063 67.492

Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice 1. Motosapa 2 1.952 468 2.420 2. Transpalet manual 2 2.169 520 2.689

Total Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte achizitii specifice 4.120 989 5.109

Dotari 1. Cantar 1 2.169 520 2.689

Total Dotari 2.169 520 2.689 TOTAL 60.718 14.572 75.290

Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice:

Sistem de irigare Caracteristici tehnice:

o Sistem de irigare prin picurare o Liniile de picurare (tub) au diametru 16-20 mm o Picuratorii sunt amplasati la 20 cm distanta / debit de 1,0 l/ora/picurator.

Sistem de ventilatie

Caracteristici tehnice: o Ventilatoare profesionale de recirculare a aerului o Alimentare 230 V, putere 0,20 0,30 kw o Debit de aer 5.050 mc/h.

Sistem de incalzire

Caracteristici tehnice: o Doua incalzitoare de 279 kW, respectiv 66 kW o Combustibil mixt (lemn + peleti)

Motosapa

Caracteristici tehnice: o Capacitate motor: 5-6 CP

Transpalet manual

Caracteristici tehnice: o Ridicare manuala o Capacitate maxima de ridicare 1 to



Cantar

Caracteristici tehnice: o Capacitate 300 500 kg

Descrierea fluxului tehnologic Proiectul prezent urmareste construirea unei sere de legume utilizand tehnologii performante de cultivare, astfel incat la finalizarea investitiei unitatea sa respecte principiile HACCP de obtinere a unor produse sigure pentru consumatori si sa obtina produse de inalta calitate, competitive pe piata interna. Produsele care fac obiectul proiectului sunt urmatoarele: tomate, castraveti si salata verde.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de tomate:

1. Asigurarea materialului biologic (rasad)

Materialul biologic este reprezentat de rasaduri, care va fi achizitionat de la diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.

La infiintarea culturii de tomate in sera, se vor folosi numai rasaduri obtinute din seminte autorizate, care garanteaza autenticitatea hibrizilor. Norma de samanta este in medie de 250 g pentru un ha de sera.

Specia legumicola

Inaltimea (cm)

Nr. de frunze (buc)

Diametrul la colet (mm)

Inflorescente (buc)

Grd. de dispersare a

radacinilor (%)

Varsta optima (zile)

Tomate 14 - 20 8 - 10 6 - 8 1 80 - 90 45 - 65

2. Pregatirea pentru plantare

Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei, infiintarea sistemului de sustinere, etansarea spatiului de cultura, fertilizarea de baza a solului, afanarea solului pentru plantare.

Pragatirea rasadurilor: tratarea rasadurilor inainte de scoaterea din sera inmultitor, udarea corespunzatoare, adaptarea la temperatura din sera.

3. Infiintarea culturilor

Pentru infiintarea culturii de tomate in sera se va avea in vedere: epoca de infiintare, schema de plantare si desimea culturii.

In sera, unde exista conditii pentru asigurarea temperaturii optime, plantarea se poate efectua inca din cursul iernii, respectiv incepand cu ultima decada a lunii decembrie. Plantarea se poate esalona de regula pana la mijlocul lunii martie.

Nu este oportuna plantarea foarte intarziata la culturile incalzite deoarece se reduce proportional si productia timpurie, existand riscul ca pretul mediu de desfacere sa fie sub pretul de cost.

Cultura in sere

Epoca de plantare

Desimea plante/mp

Nr. de inflorescnte

/planta

Nr. de inflorescente

/mp

Perioada de

recoltare

Recolta Kg/mp

Ciclul I 1 ian. 15 feb. 2,4 2,7 10 ....12 26....30 IV - VII 8....10

Ciclul II 15 iul. 30 iul. 3,0 3,3 6.....8 21.....23 IX-XII 5.....7

4. Lucrari de ingrijire Lucrari generale


SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management Nr Reg.Comertului: J40/4169/2000 CUI: RO12968877 Str. Calea Calarasi 167, Bl 39, sc 1, et 8, ap 34, interfon 34 C E-mail: [email protected] Tel: 0732-122.639 Fax: 021-326.51.86 Asigurarea si mentinerea desimii culturii se face prin completarea golurilor, in urmatoarele 15

zile dupa plantare cu rasad de rezerva.

Sustinerea plantelor. In acest scop se va infiinta spalierul format din sarme intinse orizontal, cate una pentru fiecare rand de plante.

Musuroirea plantelor cu sol din sera, la 20-30 zile de la plantare, pentru favorizarea cresterii radacinilor adventive.

Afanarea superficiala a solului se efectueaza in sere in mod repetat, si numai daca este necesar, pentru aerisirea solului si combaterea buruienilor.

Mulcirea solului se aplica pe randul de plante sau pe toata suprafata , la circa 40-45 zile de la plantare, cu materiale vegetale (paie) sau folie din mase plastice.

Irigarea are ca obiectiv asigurarea umiditatii constante in sol, la nivel de 65-75% pana la legarea fructelor si 75-85% in perioada de formare si crestere a fructelor. Norma de udare variaza de la 8-20 litri/mp in primele luni de la plantare, la 25-30 de litri/mp in perioada de recoltare.

Fertilizarea. Fertilizarea culturii de tomate se va realiza pe toata perioada culturii, raportul intre principalele elemente nutritive (macroelemente si microelemente) fiind diferit in functie de perioada de vegetatie (plantare, inflorirea inflorescentei, cresterea fructelor, inceperea recoltarii, recoltarea intensa, declinul culturii).

La inceputul culturii se pune un accent mai mare pe continutul de fosfor si potasiu. Ulterior, raportul acestor 2 elemente cu azotul scade, datorita cresterii cerintelor fata de azot. O atentie deosebita se acorda din nou potasiului in perioada recoltarii intense a fructelor, pentru asigurarea unei calitati comerciale corespunzatoare. Fertilizarea se va realiza prin introducerea elementelor nutritive in apa de irigare, operatie tehnologica denumita fertirigare.

Lucrari speciale

Sustinerea plantelor. In mod normal sustinerea plantelor se face pe snur din sfoara, care se leaga la capatul de baza al plantei, la circa 10 cm de nivelul substratului, iar la celalat capat se leaga de sarma orizontala, aflata la 2,00 m inaltime.

Copilitul plantelor. Este o lucrare importanta si se executa atunci cand lastarii laterali (copilii) sunt cu o lungime de pana la 5-7 cm, faza in care se pot rupe usor cu mana. Aceasta diminuare se datoreaza concurentei pentru hrana dintre copili si inflorescentele (fructele) aflate pe tulpina.

Defolierea. Prin aceasta lucrare se elimina frunzele moarte, ingalbenite si atacate de boli sau daunatori. Frunzele taiate vor fi evacuate in exterior, de preferinta in aceeasi zi dupa defoliere.

Imbunatatirea legarii fructelor. Priveste valorificarea potentialului de fructificare al plantelor. Afectarea acestui potential se poate inregistra in lunile de iarna, cand cauza o constituie lumina insuficienta, temperatura scazuta (sub 150C) si umiditatea relativa a aerului foarte mare (90%), dar si in lunile de vara, atunci cand temperatura este prea ridicata (peste 300C) si umiditatea relativa a aerului prea scazuta (sub 60%). Aceste conditii se compara cu valorile optime pentru temperatura de germinare a polenului (intre 200C si 280C) si de umiditatea relativa a aerului (60-70%).

Limitarea cresterii in inaltime se refera la indepartarea varfului de crestere al tulpinii, de regula dupa 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescente, atunci cand pe tulpina s-a format numarul de inflorescente utile stabilit initial. Prin intreruperea cresterii terminale, substantele elaborate de catre frunze sunt orientate preponderent spre punctele de fructificare, determinandu-se atat grabirea maturarii fructelor cat si cresterea calitatii acestora.

Protectia plantelor. La cultura tomatelor in sere pot aparea o serie de agenti patogeni si daunatori, contra carora trebuie aplicate masuri corespunzatoare de combatere.



5. Recoltarea si conditionarea productiei.

La tomatele cultivate in sere, recoltarea fructelor se face atunci cand culoarea acestora a virat spre roz-rosu-portocaliu, iar cea verde a disparut. In aceasta faza, fructele se transporta in conditii mai bune.

Recoltarea la culturile in sere, ciclul I, incepe la sfarsitul lunii martie si poate sa dureze 90 de zile, iar la ciclul al II-lea, incepe in ultima decada a lunii septembrie si poate sa dureze 60-70 de zile.

Durata perioadei de recoltare este in functie de numarul inflorescentelor pe planta. Astfel, la 8-10 inflorescente/planta recoltarea dureaza 12-14 saptamani, pe cand la 3-4 inflorescente/planta durata este de 6-8 saptamani. Temperatura mai ridicata in perioada de recoltare determina grabirea coaceriifructelor. Intervalul obisnuit dintre recoltari este de 2-3 zile (2-3 recoltari/saptamana), dar se poate recolta si zilnic. Operatiunea de recoltare va fi manuala. Lazile vor fi transportate pe randul de cultura cu ajutorul carelor de recoltare, care circula printre randurile de plante, oferind posibilitatea de reglare a inaltimii si culegere a fructelor de tomate. Lazile pline cu recolta obtinuta vor fi transportate in hala unde vor fi cantarite, etichetate si paletizate.

6. Sortarea fructelor recoltate se face conform STAS-ului in vigoare sau conventiei cu beneficiarul si

se ambaleaza in ladite.

Pentru calitatea fructelor, intervalul de recoltare pana la consum sa fie cat mai scurt.

Temperatura optima pentru maturarea fructelor este de la 220C pana la 270C

Productia la cultura in sera ajunge la 7-10 kg/mp la ciclul I si 5-7 kg/mp la ciclul al II-lea.

Principalele faze tehnologice pentru cultura de castraveti:


Materialul biologic este reprezentat de rasaduri, care va fi achizitionat de la diversi furnizori autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.


Spatiul de cultura trebuie pregatit din vreme, astfel ca in momentul programat pentru infiintarea culturii sa fie liber de boli si daunatori, cu substratul de cultura pregatit si sa asigure conditiile de mediu necesare.

Intre categoriile de activitati se mentioneaza: repararea / confectionarea spatiilor, dezinfectia spatiilor si solului, pregatirea solului/substratului, infiintarea sistemului de sustinere, etc.

Masurile pentru pregatirea rasadurilor au in vedere reducerea la minimum a stersului provocat de transferarea din sera inmultitor la locul de plantare. Se vor proteja contra atacurilor de agenti patogeni sau daunatori, prin tratarea preventiva, se vor hidrata corespunzator, pentru a nu se produce ofilirea inainte de plantare.


Castravetii se cultiva in mod obisnuit in ciclul de iarna-vara, hibrizii de castraveti cu fruct lung. Pentru cel de-al doilea ciclu, sunt preferati hibrizii cu fruct scurt.

Desimea culturii este mai redusa la culturile infiintate in decembrie-ianuari si la hibrizii cu fruct scurt (1,6 1,8 plante/mp) si mai mare la culturile infiintate mai tarziu, februarie-martie (1,8 2,2 plante/mp)

4. Lucrarile de ingrijire

Lucrarile generale:


SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management Nr Reg.Comertului: J40/4169/2000 CUI: RO12968877 Str. Calea Calarasi 167, Bl 39, sc 1, et 8, ap 34, interfon 34 C E-mail: [email protected] Tel: 0732-122.639 Fax: 021-326.51.86 Asigurarea si mentinerea desimii culturii se realizeaza prin completarea golurilor cu rasad

din rezerva.

Sustinerea plantelor se va realiza pentru fiecare planta individual, pe sfori, fie oblic la conducerea in V, fie vertical la conducerea in pergola.

Afanarea superficiala a solului se executa la 10-15 zile dupa plantare si la o distanta de cca. 10-15 cm fata de planta.

Mulcirea se face cu substrat nutritiv (30% mranita, 40% turba, 30% nisip de rau), care se aplica (la ciclul I) in ultima decada a lunii februarie (5-6 kg/planta) si la mijlocul lunii aprilie (la ciclul II).

Irigarea are in vedere asigurarea in sol a unei umiditati de 85-90% din c.c.a. Plantele de castraveti se caracterizeaza printr-un consum mare de apa si o capacitate de absorbtie redusa. Normele de irigare au valori cuprinse intre 2,5 si 5 mc/1000 mp./zi in luna decembrie si 7,5 10 mc/1.000 mp in luna iunie. Intotdeauna recoltarile sunt precedate de norme mai mari de udare.

Fertilizarea faziala se face in functie de modul de infiintare a culturii, urmarindu-se asigurarea elementelor hranitoare corespunzatoare consumului plantelor, prin fertilizari la interval de circa 3-7 zile, cu doze moderate.

Lucrari speciale:

Dirijarea cresterii si fructificarii

Inlaturarea fructelor mici

Musuroirea plantelor

Dirijarea factorilor de mediu

5. Protectia plantelor

Bolile neparazitare, de natura fiziologica, pot fi cauzate de temperatura sau de carenta/excesul substantelor minerale.

Temperatura scazuta a substratului dupa plantare duce la ofilirea plantelor, iar la diferente foarte mari ale valorilor temperaturii dintre sol si aer, ofilirea poate deveni ireversibila.

Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si vizeaza principalii daunatori. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: musculita alba, paianjenul rosu, tripsul comun, etc.

6. Recoltarea si conditionarea productiei

Momentul de recoltare se stabileste atunci cand fructele au ajuns la maturitatea de consum, in functie de specificul fiecarui hibrid. In perioada anului cu lumina insuficienta nu se asteapta ca fructele sa atinga dimensiunile tipice maxime, deoarece aceasta ar afecta calitatea fructelor urmatoare si chiar capacitatea de fructificare a plantelor.

7. Sortarea la fructele cu dimensiuni mari se face in functie de greutatea si forma fructelor. Pentru fructele din grupa extra si calitatea I-a, curbarea fructelor nu trebuie sa fie mai mare de 1-3 cm fata de axa fructului.

8. Ambalarea se va face in cutii de carton. Castravetii cu fruct mare se sorteaza dupa greutate iar cei cu fruct mic in functie de lungimea fructelor.



Principalele faze tehnologice pentru cultura de salata verde:


Materialul biologic este reprezentat de rasaduri, care va fi achizitionat de la producatori specializati din judetul Buzau.


Pregatirea spatiului de cultura consta in: dezinfectarea solului si constructiei, fertilizarea de baza a solului.

Pragatirea rasadurilor: cu circa 10 zile anterior infiintarii culturilor, rasadul se sorteaza, se trateaza preventiv contra bolilor, se aseaza in ladite si se transporta la locul de plantare.


Pentru infiintarea unei culturi de salata verde in sere se va avea in vedere: epoca de infiintare, schema de plantare si desimea culturii.

Cultura de salata se va planta in acelasi timp cu culturile de tomate si castraveti, printre randuri. Avand in vedere perioada scurta de vegetatie, de 45-50 zile pana la recoltarea pentru consum, este posibila cultivarea salatei printre randurile de tomate si castraveti, fara sa afecteze cresterea si dezvoltarea acestora.

Culturile se vor infiinta in octombrie si ianuarie, astfel incat recoltarea sa se realizeze in lunile noiembrie-decembrie, respectiv februarie-martie, cand oferta de legume proaspete este mai redusa pe piata.

4. Lucrari de ingrijire

Eliminarea plantelor anormale bolnave sau insuficient dezvoltate se face imediat dupa constatarea lor.

Irigarea este foarte importanta pentru salata, deoarece atat insuficienta cat si excesul apei sunt daunatoare. La cultura din sere, dupa udarea la plantare (100 120 m3/ ha), se uda de cate ori este nevoie pentru mentinerea unei umiditati moderate atat in sol (75% din c.c.a.) cat si in aer (70%).

Fertilizarea faziala include maximum doua interventii si se rezuma cel mai adesea la aplicarea azoltului si potasiului.

5. Protectia plantelor

Bolile neparazitare la salata pot sa fie mai ales de natura fiziologica, determinate de carenta minerala. Astfel, la insuficienta de azot plantele raman mici si au culoarea verde-deschis, la insuficienta de potasiu se accentueaza incretirea frunzelor iar capatanile vor ramane afanate, pe cand la insuficienta de fosfor plantele raman mici cu frunze dungate verde-inchis.

Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si vizeaza daunatorii specifici ai salatei.Unul dintre daunatorii periculosi este limaxul cenusiu (Agriolimax agreste).

La aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor si daunatorilor, se va tine seama de existenta culturilor asociate de salata (tomate si castraveti), deoarece apare riscul de poluare a plantelor de salata in faza de recoltare.

6. Recoltarea

Recoltarea salatei se face in functie de epoca de infiintare a culturilor pe masura ce capatanile ajung la maturitatea de consum. Detasarea plantelor se face prin taiere, deasupra primelor frunze ale rozetei de la baza, care sunt rasfirate. Avand in vedere ca salata este foarte perisabila, dupa taiere capatanile se aseaza direct in ladite. Daca se pun pe un rand, capatanile se aseaza cu baza in sus, daca se pun pe doua randuri, primul se aseaza in pozitie normala si al doilea cu baza in sus.


SC 2000 - LCH SRL Consultanta-Proiectare-Management Nr Reg.Comertului: J40/4169/2000 CUI: RO12968877 Str. Calea Calarasi 167, Bl 39, sc 1, et 8, ap 34, interfon 34 C E-mail: [email protected] Tel: 0732-122.639 Fax: 021-326.51.86 Aprecierea calitatii se va face dupa greutate conform normelor, astfel: peste 300 g, 250-300

g, 200-250 g, 150-200 g, 80-100 g. Fiecare grupa corespunde unei clase de calitate.

Productia in sere se poate incadra intre 2,5 si 4,0 kg/mp, echivalentul a 12-15 plante/mp.

Depozitarea legumelor se va realiza in anexa de depozitare, capacitatea acesteia fiind dimensionata pentru maxim 2-3 zile deoarece intre momentul recoltarii fructelor si cel al utilizarii acestora de catre consumatori trebuie sa fie un interval cat mai scurt, castravetii fiind perisabili se dezhidrateaza foarte repede.

Livrarea produselor se va realiza zilnic, astfel incat sa se evite diminuarea calitatii comerciale.

Principalele operatii tehnologice realizate in spatiul de depozitare sunt:

SORTAREA, AMBALAREA, DEPOZITAREA, LIVRAREA PRODUSELOR CULTIVATE IN SERA

Planul de productie pe perioada de cinci ani pentru sera de legume:

Suprafata terenului pe care va fi amplasata sera de legume si anexa de depozitare este de 2.000 mp, suprafata efectiva cultivata cu legume fiind de 1.000 mp.

Sera de legume propusa prin proiect va avea sistem de incalzire, facand posibila cultivarea legumelor pe toata perioada anului, respectiv 2 cicluri anuale de productie.

Pentru soiurile de legume propuse a fi cultivate (tomate, castraveti si salata verde), estimarea capacitatilor de productie s-a realizat in baza urmatoarelor ipoteze:

Parametrii tehnologici de productie Tomate Suprafata totala cultivata tomate 500 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 3 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul I 6.000 kg/ciclu Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 2,5 kg/mp/luna Perioada de recoltare 3 luni Productie totala ciclul II 3.750 kg/ciclu Productie totala anuala 9.750 kg/an

Parametrii tehnologici de productie Castraveti Suprafata totala cultivata castraveti 500 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 6 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul I 12.000 kg/ciclu Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 5 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul II 10.000 kg/ciclu Productie totala anuala 22.000 kg/an

RECOLTARE /SORTARE

CALIBRARE

CANTARIRE AMBALARE

ETICHETARE

MARCARE

PALETIZARE

DEPOZITARE

LIVRARE



Salata verde va fi cultivate printre randurile de tomate si castraveti, 2 cicluri/an.

Parametrii tehnologici de productie Salata verde Suprafata totala salata verde 1.000 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (oct - dec) 12 buc/mp Perioada de recoltare 1 luni Productie totala ciclul I 12.000 buc/ciclu Productivitate medie ciclu II (ian - mar) 12 buc/mp Perioada de recoltare 1 luni Productie totala ciclul II 12.000 buc/ciclu Productie totala anuala 24.000 buc/an

Sintetizand datele prezentate anterior, prezentam capacitatile de productie propuse a se realiza la finalizarea investitiei:

Capacitati de productie (Anii 1-5 dupa implementarea proiectului) Denumirea culturii UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Tomate kg 9.750 9.750 9.750 9.750 9.750

Castraveti kg 22.000 22.000 22.000 22.000 22.000

Salata verde buc 24.000 24.000 24.000 24.000 24.000

Calculul pentru lucrarile de constructii si instalatii raportat la mp de suprafata construita, pentru investitia Ferma de legume in spatii protejate a fost realizat pe baza urmatorilor indici spatiali:

Suprafata construita sera (mp) 1.000,00

Suprafata construita anexa depozitare (mp) 37,45

Suprafata platform pietris (mp) 85,80

Total suprafata construita (mp) 1.123,25 II Prile desenate Plansa A01 - Plan general (1:5.000) Plansa A02- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:500) Plansa A03 Sera - Plan parter Plansa A04 Sera - Invelitoare Plansa A05 Sera Sectiune A-A, sectiune B-B Plansa A06 Sera Fatada 1, fatada 2 Plansa A07 Sera Fatada 3, fatada 4 Plansa A08 Sera Plan flux tehnologic Plansa A9 Anexa depozitare Plan parter, plan invelitoare Plansa A10 Anexa depozitare - Sectiune A-A, sectiune B-B Plansa A11 Anexa depozitare - Fatade


Plansa A01 - Plan general (1:5.000)



Plansa A02- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:500)



Plansa A03 Sera - Plan parter



Plansa A04 Sera Invelitoare



Plansa A05 Sera Sectiune A-A, sectiune B-B



Plansa A06 Sera Fatada 1, fatada 2



Plansa A07 Sera Fatada 3, fatada 4



Plansa A08 Sera Plan flux tehnologic



Plansa A9 Anexa depozitare Plan parter, plan invelitoare


Plansa A10 Anexa depozitare - Sectiune A-A, sectiune B-B


Plansa A11 Anexa depozitare Fatade


o Estimarea parametri tehnologici: Parametrii tehnologici de productie Tomate Suprafata totala cultivata tomate 500 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 3 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul I 6.000 kg/ciclu Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 2,5 kg/mp/luna Perioada de recoltare 3 luni Productie totala ciclul II 3.750 kg/ciclu Productie anuala totala (Ciclul I+II) 9.750 kg/an

Parametrii tehnologici de productie Castraveti Suprafata totala cultivata tomate 500 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 6 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul I 12.000 kg/ciclu Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 5 kg/mp/luna Perioada de recoltare 4 luni Productie totala ciclul II 10.000 kg/ciclu Productie anuala totala (Cilul I+II) 22.000 kg/an

Salata verde va fi cultivate printre randurile de tomate si castraveti, 2 cicluri /an:

Parametrii tehnologici de productie Salata verde Suprafata totala salata verde 1.000 mp Cicluri de productie 2 cicluri/an Productivitate medie ciclu I (oct - dec) 12 buc/mp Perioada de recoltare 1 luni Productie totala ciclul I 12.000 buc/ciclu Productivitate medie ciclu II (ian - mar) 12 buc/mp Perioada de recoltare 1 luni Productie totala ciclul II 12.000 buc/ciclu Productie anuala totala (Cilul I+II) 24.000 buc/an

Previziunea cantitativa din activitatea agricola se prezinta astfel:

Nr. Crt. Categoria

Pret in LEI/UM UM AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5

Vanzari fizice previzionate 1 Tomate 4,0 Kg 9.750 9.750 9.750 9.750 9.750 2 Castraveti 2,7 Kg 22.000 22.000 22.000 22.000 22.000 Salata verde 1,5 buc 24.000 24.000 24.000 24.000 24.000



Detalierea consumuri este prezentata in continuare:

Materii prime, materiale UM Consumuri unitare Consumuri anuale

Rasad tomate buc 2,5 plante/mp 2.500 Dezinfectanti sol (tratament chimic) l 80 l/1000 mp 80

Materiale sustinere plante (spalieri) buc 2 spalieri/planta 1.250

Folie neagra (operatia de mulcire) kg aprox. 35 kg (echivalentul a 2400 ml) 35

Fertilizanti, tratament daunatori l aprox. 3 litri solutie/500 mp 6

Ambalaje (ladite plastic) buc capacitate ladita -10 kg/buc 100

Sarma sustinere ml 10 randuri tomate/50 m/rand 500


Rasad castraveti buc 1,8 plante/mp 1.800

Dezinfectanti sol (tratament chimic) l 80/1000 mp 80,00 Sfoara sustinere ml 10 randuri castraveti*50m/rand 1.000,00

Folie mulcire neagra kg aprox. 35 kg (echivalent a 2400 ml) 35,00

Fertilizanti, tratament daunatori l aprox.2.5 l solutie/500 mp 5,00

Ambalaje (ladite plastic) buc capacitate 10 kg/buc 100,00


Rasad salata buc 15 plante/mp/ciclu 24.000

sera legume

Documents