seminar j.j. rousseau
TRANSCRIPT
JEAN-JACQUES ROUSSEAU TREI SECOLE DE PEDAGOGIE: ACTUALITATE ŞI VALORIFICARE
ÎN CONTEXT ROMÂNESC5 iunie 2012
Biblioteca Centrală Pedagogică
J.J. Rousseau prin ‘Confesiuni’
JEAN-JACQUES ROUSSEAU TREI SECOLE DE PEDAGOGIE: ACTUALITATE ŞI VALORIFICARE ÎN
CONTEXT ROMÂNESCPetre Botnariuc, ISE, 5 iunie
De unde a pornit totul .. ?
Inițiativa Prof. Eugen Noveanu - comemorare a tricentenarului J.J. Rousseau • Număr omagial al Revistei de
pedagogie Nr. 2/2012• Simpozion aniversar BPN + ISE +
Universitatea Al. I. Cuza Iași• Suport de curs J.J. Rousseau
‘Confesiuni’
• Scop - Suport de curs (volum tipărit) pentru animarea interacțiunii cu studenții
• Echipa– Coord. Cerc. Eugen Noveanu, Irina Horga Dir. șt., Petre BotnariucInstitutul de Științe ale Educației– Coord. Prof. Nicoleta Ciobanu, 6 eleve C. N. ‘Elena Cuza’: Claudia
Dobre, Angelica Burcea, Roxana Florea, Ioana Vasile, Angelica Ilie, Cristina Saceanu
– 3 studente de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Univ. București: Andrada Moldovan, Mădălina Moroldo, Ana-Maria Jicu
– 4 studenți de la Facultatea de Arte, Univ. București: Alexandra Irina Sandu, Adina Elena Mocanu, Daniela Carmen Grosman
Mod de lucru instrumente utilizate
template, norme de redactare etc.
întâlniri de lucru la 2/3 săptămâni la ISE/ lucru individual - text fundamental ‘Confesiuni’ analiza, selectare, rezumare momente reprezentative identificarea imaginilor stabilirea cuplurilor text-imagini
• revizuire template • machetare• publicare CD, online (volum tipărit în septembrie)
Proiectare - cuprinsul paginii A
• localizare în ‘Confesiuni’
• citat• imagini corelate
Anexă• Bibliografie detaliată
B• elemente auxiliare/
explicative• Reforma• Rousseau + Herbart +
Pestalozzi• Filantropinismul• Pedagogia lui Rousseau
în viziunea pedagogilor români
• Simion Mehedinți (teza de licență)
• Aria românească: puncte de reper (istorie, cultură, educație)
. MARTIN LUTHER
Începând cu secolul XIV au avut loc numeroase războaie mistuitoare, foamete și ciumă. În această perioadă, ideea morții, a sfârșitului și infernului era dominantă, biserica dovedindu-se incapabilă de rezolvarea acestor neliniști.
La începutul secolului al XVI-lea autoritarismul bisericii catolice, ritualul religios tradițional, chiar și unele dogme creștine erau tot mai mult puse în discuție și criticate. Astfel, a apărut ”Reforma”, o mișcare anticatolică din Europa Occidentală, care milita pentru un ritual bisericesc mai simplu și mai accesibil, pentru moralitate în rândul clerului și o biserică dependentă de puterea laică națională.
Cel care a declanșat mișcarea împotriva Bisericii catolice a fost Martin Luther, autorul celor 95 de teze despre practica indulgențelor, pe care le-a afișat la sfârșitul lunii octombrie 1517 pe ușa Bisericii Castelului din Wittenberg, folosită în mod obișnuit ca afișier pentru comunitatea universitară. (cont. p. urm.)
. Luther susținea că numai Dumnezeu poate asigura mântuirea păcătoșilor, căutând să-l elibereze pe individ de supunerea oarbă față de dogma tradițională. Pentru a putea întări și răspândi reforma religioasă, el a simțit nevoia de a se ocupa și de problematica educației. Reforma religioasă nu-și putea atinge scopul dacă credinciosul din poporul de rând nu știa măcar să citească Biblia. O educație în masă presupunea o organizare a școlilor populare. Martin Luther spunea că viitorul și prosperitatea unei cetăți nu depind doar de bogăția și de puterea ei militară, ci mai ales de buna educație, în urma căreia vor ieși cetățeni instruiți, cinstiți și bine crescuți. (cont. p. urm.)
. În anul 1520 Luther atrăgea atenția asupra organizării proaste a universităților și blama vechea educație asigurată de instituțiile de învățământ, într-o ”Scrisoare către nobilii germani”. El considera că statul trebuie să intervină pentru a-i forța pe părinți să se ocupe de instruirea copiilor. Autoritatea lor trebuia să vină de la Dumnezeu pentru ca în sufletul acestora din urmă să nu se nască repulsia față de învățătură. În 1524 a făcut apel către magistrați recomandând învățământul obligatoriu. El dorea să democratizeze instrucția pentru ca Biblia să fie cunoscută de toți oamenii în limba maternă. Filip Melanchton (1497-1560) l-a ajutat să înființeze școlile populare, în care programul de studii cuprindea religia, limba maternă, limbile vechi (latină, greacă, ebraică), matematica, studiul naturii, istoriile morale, muzica religioasă, ciclul trivium și exercițiile corporale care erau realizate sub formă de joc și recreație. Datorită faptului că era împotriva metodelor de lucru prezente, el a scris un Abecedar care conținea Tatăl nostru, Crezul, Cele zece porunci, Catehismul mare pentru preoți și învățători și Catehismul mic – întrebări și răspunsuri – pentru elevi. (cont. p. urm.)
.Chiar dacă școlile înființate de Martin Luther
nu se puteau rupe dintr-o dată de îndelungata tradiție scolastică, mai ales în ceea ce privețte conținutul studiilor și disciplina, ele au reprezentat, totuși, ca organizare și metode, un mare pas înainte.
Cei dintâi dintre catolicii din Transilvania care au aderat la Reformă au fost sașii, însuflețiți de ideile reformatorului german Martin Luther, care îi îndemna la nesupunere față de ierarhia Bisericii Catolice, la disprețuirea Sfintelor Taine, a sărbătorilor, posturilor, icoanelor și la săvârșirea serviciilor religioase în limba lor proprie.
Reforma protestantă, un proces multilateral, din secolul XVI-lea va rămâne mereu unul dintre cele mai mari evenimente din istoria universală, în special din istoria Bisericii Romano-Catolice, la care au contribuit cauze religioase, politice, sociale, economice, culturale și naționale, iar consecințele lor se simt până în zilele noastre. (cont. p. urm.)
.
În opoziție cu bogăția și luxul sfidător al clerului superior, exista un proletariat eclesiastic, format din preoții parohiilor sărace, care abia puteau să-și ducă viața, fiind constrânși să adauge la slujba lor sacerdotală, meșteșugul și diferite ocupații lumești; sătui de sărăcie, ei erau gata să simpatizeze cu orice mișcare revoluționară. La acestea s-au adăugat lăcomia după avuție, începând cu vârfurile ierarhiei catolice până la preoții de mir.
Cauzele politice au și ele o parte importantă la apariția Reformei Protestante. Încă din anii 754 – 755, papalitatea a reușit să întemeieze cu ajutorul regelui franc Pepin cel Scurt, un stat papal sub numele de Respublica Romanorum. Ca șefi de stat, unii papi și-au neglijat misiunea și datoriile lor religioase și luau parte la treburi civile, uneori chiar și la războaie, spre marele scandal al credincioșilor.
Cauzele social-economice au avut de asemenea, partea lor de contribuție la apariția Reformei. În ciuda pretinsei armonii din sânul societății medievale, au existat totuși, în sânul ei antagonisme și lupte de clasă. (cont. p. urm.)
J.J.Rousseau și Filantropismul
Dr. Monica CuciureanuInstitutul de Științe ale Educației
Filantropismulca trecere spre…
… un proces de educație modern, centrat pe copil, interactiv și individualizat
Johann Bernhard Basedow(1724 – 1790)
• Întemeietor al Filantropismului• Teolog și publicist• Prezentarea către prietenii omenirii și oameni cu stare despre
școli, studii și influența acestora asupra bunăstării publice (1768)
• Primul Philantropinum (1774 – 1793, Dessau)• Stil lejer, învățare plăcută și ușoară, bazată pe interesele
copiilor, accentuarea educației fizice, a activităților practice și meșteșugărești
• Cumpătare, simplitate, toleranță, dragoste de oameni• Modelul familial la baza organizării școlare• Obiective cu puternic caracter utilitar• Starea de bine / fericirea și folosul obștesc• Segregarea socială• Carte metodică pt tați și mame ale familiilor și popoarelor
(1770), Operă fundamentală (4 vol.)
Christian Gotthilf Salzmann(1744 – 1811)
• Cel mai important practician al Filantropismului• Teolog, profesor și scriitor• Profesor de religie la Dessau (1781-1783)• Filantropinul din Schnepfenthal (1784 – până azi)• Încă ceva despre educație pe lângă anunțarea deschiderii
unei instituții pentru educație (1784):– neglijarea educației fizice; – distanțarea față de natură și minimalizarea importanței ei; – orientarea către lucruri vizând scopuri îndepărtate, adesea lipsite de
utilitate directă pentru copii; – studierea Bibliei în locul unui educații morale aplicate la situații
concrete;– numărul redus al activităților realizate de către copiii înșiși;– lipsa motivației datorate laudei, mențiunii și recompenselor.
• Organizarea școlii după model familial• Stil de viață simplă, în mediul rural, sănătos și natural• Gândire clară și acțiune hotărâtă• Prosperitate economică, ascensiune socială, adâncire sufletească a copiilor• Pragmaticul primează față de ludic• Propria devenire a copilului, activități independente• Peste 100 de scrieri pentru copii, adolescenți, părinți, meșteșugari, țărani,
profesori, mic-burghezi, erudiți: Konrad Kiefer (1796), Cărticica pentru furnici (1806)
Christian Gotthilf Salzmann(1744 – 1811)
http://salzmannschule.de
Ernst Christian Trapp(1745 – 1818)
• Cel mai important teoretician și sistematician al Filantropismului
• Profesor la Filantropinul din Dessau (1777)• Profesor universitar Universitatea Halle, Catedra de
Pedagogie (1779)• Desprinderea Seminarului Pedagogic de cel
Teologic – secularizarea școlii• Încercare a unei pedagogii (1780) – argumentare
și sistematizare științifică a domeniului pedagogic, fundamentarea științelor educației pe psihologia experimentală și pe statistică
• Scriitor și critic literar al cărților pentru copii și tineret
Joachim Heinrich Campe(1746 – 1818)
• Cel mai important publicist al Filantropismului
• Profesor la Dessau (1776-1777)• Director de școală în Hamburg și Trittau• Accentuarea realismului și utilitarismului în
educație, promovarea elementelor pragmatice și de uz comun în formarea copiilor
• Revizuire generală a întregii școlarități și educații (1785 – 1792, 16 vol., incl. Emile de J.J.Rousseau)
• Scrieri literare pentru copii și tineri (37 de vol.): Robinson cel tânăr, Descoperirea Americii
Friedrich Eberhard von Rochow(1734 – 1805)
• Autodidact, spirit enciclopedic și reformator social
• Moșia din Reckahn: măsuri revoluționare de protecție socială și educație pentru țăranii și oamenii săraci de pe moșia sa (ajutorul pentru săraci, cămine pentru săraci, înființarea asigurărilor)
• Educația – posibilă cale de depășire a sărăciei
• Prietenul țăranului (1773), Prietenul copiilor (cel mai răspândit manual din Germania, 100 000 exemplare)
• dezvoltarea liberă a nevoilor de creștere și de învățare ale copilului;• crearea unui mediu educațional propice; • includerea în învățământ a educației fizice și a muncii fizice;• focalizarea educației pe aspecte practice ale orientării în lume și pe
competențe de viață de uz comun; • accentuarea studiului limbii materne, a limbilor moderne și a
disciplinelor reale; • cultivarea autonomiei și a exprimării opiniei; • dezvoltarea educației sexuale; • dezvoltarea educației morale; • promovarea toleranței și cosmopolitismului.
În concluzie Filantropismul a stimulat…
Alternativele educaționale din România
• Waldorf / Rudolf Steiner• Pedagogia curativă • Step by Step• Montessori• Freinet• Planul Jena
