securitatea injectiilor

WHO Regional Office for Europe

Atelierul de instruire a formatorilor în domeniul gestionării deșeurilor rezultate din

activitatea medicală (GDAM) și securitatea injecțiilor (SI)5-7 decembrie 2012

Modului Securitatea injecţiilor Dr. conferenţiar Constantin Rîmiş

Biroul Regional pentru Europa al OMS


• Noțiuni• Importanţa problemei - Cele mai frecvente încălcări privind siguranța

injecţiei - Reguli generale pentru securitatea injecţiilor ;- Dispozitive de injectare;- Prevenirea expunerii şi profilaxia post expunere

Biroul Regional pentru Europa al OMS Atelierul de instruire al formatorilor în domeniul GDAM și SI

Cuprinsul prezentării


– Injecţia este penetrarea ţesutului cutanat sau a mucoasei, cu ajutorul unui ac, şi pătrunderea cu acesta în spaţiile intradermale, subcutanee, intramusculare, intravenoase sau cavităţile organismului cu scop de diagnostic (prelevare de material biologic) şi/sau tratament (administrare de preparate medicamentoase).


Noțiuni



Administrarea injecţiilor în lume


• Decese premature – 1,3 mln.

• Ani de viaţă pierduţi (DALY) – 26 mln.

• Cheltuieli medicale anuale în SUA – 535 mln. dolari SUA

• În 70% din cazuri administrarea injecţiilor nu este necesară.


Impactul social economic ca rezultat al nerespectării securităţii injecţiilor


• O injecţie sigură, inofensivă, este cea care – nu dăunează

pacientului,– nu expune lucrătorul

medical la riscuri evitabile

– nu crează deşeuri periculoase pentru societate.


Noțiuni


• Administrarea injecțiilor nenecesare;• Reutilizarea dispozitivelor injectabile;• Utilizarea seringelor și acelor

nesterile;• Nerespectarea igienei mâinilor;• Contaminare încrucișată;• Alegerea incorectă a metodei și

locului de administrare;


Riscurile pentru pacient


– Numărul exagerat de injecții, – Recapișonarea acului,– Managementul prost al deșeurilor

ascuțite (secgregarea incorectă, lipsa containerilor);

– Amplasarea incorectă a pacientului;– Transportarea incorectă a sângelui;– Nerespectarea igienei mâinilor – Neutilizarea echipamentului de

protecție


Riscurile pentru personalul medical


1. Sporirea volumului de deșeuri periculoase;

2. Contactul cu obiecte ascuțite contaminate;

3. Lipsa echpamentului de protecție;

4. Reutilizarea seringilor și acelor contaminate;

5. Necunoașterea măsurior de profilaxie.


Riscurile pentru populație


• Contractarea infecţiilor:

- virusuri, bacterii, fungi, paraziţi.

• Traume:

– Mecanice: nervi, muşchi– Psihologice.

• Reacţii adverse la produs medical.


Riscurile în caz de nerespectare a securităţii injecţiilor


De la pacient la pacient

De la personalul medical la pacient

De la pacient la personalul medical


• Hepatita virală B:– 21 mln. cazuri în urma injecţiilor nesigure. – 30 % din cazurile primar depistate.

• Hepatita virală C:– 2 mln. cazuri – 41 % din cazurile primar depistate.

• Infecţia cu HIV:– 260 mii cazuri – 5 % din cazurile primar depistate

Circa 70 % din injecţii se administrează cu seringi şi ace nesterile.


Infecţiile ca rezultat al nerespectării securităţii injecţiilor


• Circa 4 % dintre cazurile de îmbolnăvire cu HIV şi

• 39% dintre cazurile de îmbolnăvire cu VHB şi VHC

• au fost provocate de accidentele înregistrate la locul de muncă.

• Anual se înregistrează circa 35 mln. accidente prin înțepare de ac.


Infecţiile ca rezultat al nerespectării securităţii injecţiilor


• În urma leziunii provocate de înţepătura cu acul riscul de infectare constituie pentru:

• HVB - 23-62%

• VHC – în medie 1,8% (interval: 0-7%)

• HIV - 0,3%


Riscul de infectare


• Riscul de infectare, în majoritatea cazurilor prin înţepături variază în funcţie de mai mulţi factori:

• • tipul de ac (chirurgical cu lumen);• • profunzimea leziunii;• • volumul de sânge implicat;• • titrul încărcăturii virale sanguine; • • stadiul de evoluţie al pacientului de la care provine sângele;• • durata contactului profesional cu persoanele infectate;• • echipamentul de protecţie utilizat;• • educaţia sanitară privind protecţia muncii;• • frecvenţa expunerilor profesionale;• • tratamentul profilactic;• • statusul sistemului imunitar;• • statusul imunităţii specifice.


Riscul de infectare



Exemplu de nerespectare a securității injecțiilor


Введение


1. Pentru pacient – reducerea numărului de injecții nenecesare, implementarea sistemului o seringă pentru un pacient, o singură dată;

2. Pentru personalul medical – profilaxia post contact, vaccinarea contra HVB, supravegherea expușilor;

3. Pentru populație – implementarea sistemului de management al deșeurilor rezultate din activități medicale.


Obiectivele OMS în domeniul securității injecțiilor



La administrarea medicamentului

• Nu folosiți o seringă pentru mai mulți pacienți;• Nu schimbați acul pentru reutiliyarea seringii;• Nu folosiți o seringă pentru diluarea și repartizarea

medicamentului în mai multe flacoane;• Nu turnați resturile de medicament în alt flacon pentru

readminstrare;• Deschideți flaconul când pacientul este în sala de

proceduri șipregătit pentru injecție;• Nu recapișonați acul.



Model de respectare a securității injecțiilor



Model de seringi autoblocante

• Circa 20 seringi autoblocante aprobate de OMS – (Belgia, Germania,

Italia, SUA, Corea ș.a.)



Model de seringi autoblocante


Seringi cu mecanism de distrugere și autoblocare


• Conduita post-expunere cuprinde următoarele elemente esenţiale:– evaluarea gravităţii situaţiei şi îngrijirile primare acordate

personalului medical expus accidentului;– spălarea cu apă și săpun a locului accidentat ;– raportarea evenementului;– evaluarea clinică şi testarea serologică a persoanei accidentate;– supravegherea serologică şi profilaxia infecţiei cu HIV, hepatitelor

virale B şi C;– profilaxia specifică a HVB– stabilirea unei scheme de tratament / profilaxie (la HIV ARV terapia);

• Paralel se efectuează prelucrarea echipamentului şi a sălii de proceduri.


Conduita în caz de accident la locul de muncă


Resurese www.who.int/immunization_safety/en/www.healthcarewaste.org/en/115_overview.htmlwww.who.int/injection_safety/en/index.htmlwww.brightoncollaboration.org/internet/en/index.htmlwww.who.int/injection_safety/sign/en/www.who.int/patientsafety/en/www.who-umc.org/www.cioms.ch/

1. WHO/EHT/06.-- Report of the Global Injection Safety and Infection Control Meeting, 14 -16 November 2005, Sofitel Hotel, Hanoi, Viet Nam, Safe Injection Global Network SIGN),

2. The cost of unsafe injections by M.A. Miller & E. Pisani: Bulletin of the World Health Organization, Vol. 77, no 10, 808-811

3. WHO/SIGN Fact Sheet No 231 Revised April 20024. Prisacari. V . Ghid de supraveghere și control în

infecțiile nosocomiale, 2009, Ed – II. 5. WHO best practices for injections and related

procedures toolkit, 2010

http://www.cioms.ch/

http://www.cioms.ch/



Multumesc

[email protected]

securitatea injectiilor

Documents