sectiunea ii cerinte tehnice

SECȚIUNEA II - CERINȚE TEHNICE DE EXECUȚIE

A. CONDIȚII GENERALE

I. OBIECTUL CONTRACTULUI

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectivului de investiții „CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU, COMUNA AREFU, JUDEŢUL ARGEŞ„ cuprinzând: execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale și format din următoarele obiecte:

1. Pârtie de schi de categorie medie-dificilă-A1; Pârtie de schi de categorie foarte uşoară-A2; Instalaţie de transport cu cablu de tip telegondolă pentru pârtia A1; Covor rulant pentru pârtia A2; Instalaţie de înzapezit artificial pentru pârtia A1; Masină de bătut zăpada pentru pârtia A1; Clădire anexă cu funcţiuni tehnologice şi pentru public pentru ambele pârtii; Alee de acces şi parcare auto.

2. „Infrastructura de agrement la baza pârtiei A1”, cuprinzând: execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale și format din: Teren de sport multifuncţional (minifotbal, tenis, volei, baschet); Anexa teren sport; Centru de agrement cu următoarea structură : Teren picnic, Anexa teren picnic, Foişor hexagonal, Foişor creaţie, Aqua Club, Loc de joacã pentru copii; Alei pietonale, alei auto amenajate cu pietriş compactat şi parcări amenajate cu dale înierbate.

3. „Valorificarea în scop turistic a turbăriei Molivişu„ cuprinzând: execuţie lucrări, furnizare: utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări;

4. „Drum comunal Ghiţu – Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări.

5. „Realizarea de reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică a Obiectivului Turistic Ghiţu Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj.

6. „Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghiţu-Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.

7. „Sistem de canalizare apă uzată în arealul Ghiţu Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.

8. „Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.

9. „Observator turistic”, cuprinzând: execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale

Așa cum sunt descrise în prezenta documentație descriptivă.

II. GENERALITĂȚI 1. Procedura aplicată: negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare – accelerată.

Autoritatea contractantă are în derulare un proiect finanțat prin Programul Operational Regional. Pentru atribuirea contractului de lucrari, în urma aplicarii licitatiei deschise au fost depuse numai oferte inacceptabile și neconforme, procedura fiind anulata, ceea ce a dus la depasirea calendarului aprobat de AM POR. Pentru a putea sa ne incadram in durata totala a contractului de finantare este necesara accelerarea procedurii de negociere.

2. Cod CPV: Obiect principal: 45212172-2 - Lucrări de construcţii de centre de recreere Obiect(e) suplimentar(e): 42418220-7 - Telescaune; 45232150-8 - Lucrări pentru conducte de alimentare cu apă; 45231400-9 - Lucrări de construcţii de linii electrice; 45233140-2 - Lucrări de drumuri.

3. Participanţi: Au dreptul de a participa la procedura pentru atribuirea contractului de achiziţie publică operatori economici, în nume propriu sau prin filialele sau sucursalele lor. La procedura de achiziţie nu au dreptul să participe două sau mai multe filiale sau sucursale ale aceluiaşi operator economic. Candidaţii pot depune oferte atât individual, în nume propriu, cât şi comună în cadrul unor asocieri. Un singur candidat nu poate depune oferte în cadrul mai multor asocieri. Un candidat nu poate depune ofertă individuală şi/sau comună şi să fie nominalizat ca subcontractant în cadrul unei alte oferte.

III. CERINȚE MINIME OBLIGATORII

Aceste cerinţe sunt obligatorii pentru toţi operatorii economici care vor depune oferte la procedura de achiziţie publică iniţiată în vederea contractării lucrărior de realizare şi punere în funcţiune a obiectivului de investiții „CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU, COMUNA AREFU, JUDEŢUL ARGEŞ„ cuprinzând: execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale, fiind considerate esenţiale de către autoritatea contractantă. Având în vedere caracterul obligatoriu al acestor cerinţe, se impune precizarea că orice ofertă care nu va îndeplini, în mod cumulativ, aceste cerinţe va fi considerată neconformă şi va fi respinsă.

1. Termenul limită de realizare a obiectivului de investiție: 20 aprilie 2015

2. Realizarea integrală a tuturor obiectelor de investiții ce fac parte din proiect, descrise la cap I al prezentei documentații descriptive;

3. Realizarea și punerea în funcțiune, până la 30 noiembrie 2013, a următoarelor părți din obiectivul de investiție:

a. Realizarea instalațiilor de apă și punerea în funcțiune a cel puțin unei prize de apă care să asigure utilitățile pârtiei;

b. Realizare rețea de canalizare pe zona de amenajare a pârtiei A1;

c. Realizare rețele electrice pe zona de amenajare a pârtiei A1 și racordurile necesare pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a instalației de transport pe cablu și utilităților pârtiei;

d. Realizarea instalațiilor de utilități aferente pârtiei (iluminat nocturn, alimentare tunuri de zăpadă etc.);

e. Amenajare pârtie de schi A1;

f. Achiziția instalației de transport pe cablu pentru pârtie;

g. Montajul și punerea în funcțiune a instalației de transport pe cablu;

h. Achiziție și punere în funcțiune utilaje, echipamente și dotări pârtie.

IV. CERINTE SPECIALE PENTRU OFERTARE

1. Pentru nerespectarea duratei de execuție a lucrărilor, cauzate de întârzieri ale antreprenorului prin culpa sa, inclusiv dar fără a se limita la lucrări executate necorespunzator în raport cu condițile specificate în cerințele tehnice de execuție și care produc sau pot produce pagube de orice natură beneficiarului, Ofertantul va suporta costurile de remediere și daunele provocate Beneficiarului ca efect al culpei Ofertantului.

2. Toate echipamentele, utilajele, dotările ofertate vor fi noi, la prima utilizare. Documentația tehnică însoțitoare (Cărți tehnice, Instrucțiuni de exploatare și/sau utilizare, Instrucțiuni de reparații etc.), certificate de calitate și conformitate vor fi în limba română.

3. Ofertantul va asigura, fără costuri suplimentare pentru beneficiar, asistența tehnică la montaj din partea producătorilor de echipamente și utilaje și instruirea personalului de deservire.

4. Ofertantul va asigura, fără costuri suplimentare pentru beneficiar, transportul echipamentelor și utilajelor la locul de montaj.

5. Antreprenorul va livra, odată cu echipamentele și utilajele prevăzute în proiect, piesele de rezervă și materialele de întreținere.

6. Coordonarea cu subcontractanții: Daca unul sau mai multi subcontractanți vor lucra pe Santier(e), atunci subcontractantul va desfasura activitatile sale sub indrumarea ofertantului, coordonate cu activitatile celuilalt (celorlalti). De cate ori operatiile executate de mai mult de un subcontractant se interfereaza, Ofertantul va decide asupra ordinii preferintelor lucrarilor in cadrul diferitelor contracte numai cu acceptul prealabil scris al Beneficiarului.

7. Formularele:

F1 – Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

F2 – Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari pe obiecte

Formularul B - ”Bugetul proiectului”

se prezintă centralizat pe obiectivul de investiție „CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITĂŢILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU, COMUNA AREFU, JUDEŢUL ARGEŞ„

F3 – Lista cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari

F4 – Lista utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj

se prezintă pe fiecare obiect de investiție.

Formularul F6 – Graficul general de realizare a investitiei publice va avea în vedere, după realizarea lucrărilor de la pct. III.3 al prezentei documentații, următoarea ordine de realizare a lucrărilor:

I. Etapa 2: Finalizarea Instalației de captare, tratare si distribuție apa potabila și a Sistemului de canalizare apa uzată;

II. Etapa 3: realizare prize și aducțiuni pentru microhidrocentrale din cadrul obiectivului „Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie„;

III. Etapa 4: Realizarea Infrastructurii de agrement la baza pârtiei A1;

IV. Etapa 5: Realizare ”Observator turistic”

V. Etapa 6: Finalizarea reţelei electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică

VI. Etapa 7: Finalizarea lucrărilor din cadrul obiectivului „Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie„;

VII. Etapa 8: Realizarea lucrărilor din cadrul obiectivului „VALORIFICAREA ÎN SCOP TURISTIC A TURBĂRIEI MOLIVIŞU„;

VIII. Etapa 9: Modernizare drum comunal Ghiţu – Molivişu

Ofertantul poate propune, pentru optimizarea costurilor și incadrarea in durata totală de realizare a invesiției, pentru etapele 2 ÷9 și o altă eșalonare a execuției, pe care o va fundamenta în cadrul propunerii tehnice.

8. Antreprenorul va încheia o convenție de protecție a muncii pentru lucrul în comun (ca anexă la contractele de subantrepriză și contractul de lucrări cu Beneficiarul) conform Convenției cadru anexată la contractul din documentația de atribuire.

9. Decontările se fac pe stadii fizice corelat cu Graficul cererilor de rambursare anexă la Contractul de finanțare și Notificările Beneficiarului de modificare a graficului, aprobate de Autoritatea de Mangement și/sau Organismul Intermediar.

10. Lucrările și valoarea acestora din cadrul obiectivului „Reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică„ pot diferi în funcție de avizele ulterioare ale operatorului de distribuție, modificări ce vor fi stabilite prin acte adiționale la contract.

11. Ofertantul va prezenta Planul de Management al Mediului care va cuprinde și un plan de reducere a impactului asupra mediului precum și un plan de monitorizare a parametrilor de mediu în timpul execuției (calitatea apei uzate, nivelul de zgomot, gestionarea și recuperarea deșeurilor etc) având în vedere că lucrarea se va realiza în Sit Natura 2000.

Anexa – Formulare

Obiectiv: CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU,

COMUNA AREFU, JUDETUL ARGES

Formularul F1

CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv

Nr. crt.

Nr. cap./ subcap.

Denumirea capitolelor de

cheltuieli

Valoarea cheltuielilor/obiect,

(exclusiv TVA) Din care C+M

Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro

0 1 2 3 4 5 6

1 1.2 Amenajarea terenului

2 1.3

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala

3 2 Utilitati

4 3.1 Studii de teren

5 3.3 Proiectare

6 4 Investitia de baza

11 5 Organizare de santier

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA)

Taxa pe valoare adaugata

TOTAL VALOARE

1 EURO = …………….. Lei, curs la data de ………………

Ofertant,

Obiectiv:

CREAREA INFRASTRUCTURII GENERALE ŞI SPECIFICE ACTIVITATILOR DE TURISM DIN AREALUL CLIMATIC GHIŢU-MOLIVIŞU, COMUNA AREFU, JUDETUL

ARGES

Formularul F2

CENTRALIZATORUL FINANCIAR AL OBIECTELOR

Nr. crt.

Nr. cap./

subcap.

Cheltuieli pe categoria de lucrari

Valoarea (exclusiv TVA)

Mii lei Mii euro

0 1 2 3 4

1 I Lucrari de constructii

1 Partia A1 si instalatii de transport pe cablu

2 Partia A2 si covor rulant

3 Infrastructura de agrement la baza partiei A1

4 Observator turistic

5 Amenajare turbarie Molivisu

6 Retele electrice

7 Valorificare resurse regenerabile

8 Drum comunal

9 Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila

10 Sistem de canalizare apa uzata

6 TOTAL I

7 II Montaj utilaje si echipamente tehnologice






6 Retele electrice


8 Drum comunal



8 TOTAL II

9 III Procurare






6 Retele electrice


8 Drum comunal



15 TOTAL III

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA)

Taxa pe valoare adaugata

TOTAL VALOARE

1 EURO = …………. Lei, curs la data de …………………

Ofertant

Formular F3

OBIECTIV: ……………..

LISTA

cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari

Obiect: ………

Categorie: ………….. [ ron ]

Nr. Capitol lucrari U/M Cantitatea Pretul unitar Valoare

Crt. Simbol a)materiale

Denumire resursa b)manopera

Observatii c)utilaj

Corectii d)transport

Liste Anexe Total(a+b+c+d)

Ofertant

Formular F4

OBIECTIV: ……………

LISTA

cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice, inclusiv dotari

Obiect: …………….. [ ron ]

Nr. Cod U/M Cantitatea Pretul unitar Valoarea Fisa tehnica

Crt. Denumirea (exclusiv TVA) atasata

Furnizorul(denumire,adresa,telefon,fax)

Ofertant

Formular B ”BUGETUL PROIECTULUI”

Nr. crt

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor

Cheltuieli neeligibile

Cheltuieli eligibile TOTAL TVA

1 2 3 4 5=3+4 6

1 CAPITOL 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1 Achiziţionarea (exproprierea) terenului

1.2 Amenajarea terenului

0.00 0.00 0.00

1.3 Amenajarea pentru protecţia mediului

0.00 0.00 0.00

TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00

2

CAPITOL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

2.1 Alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrica, telecomunicatii

0.00 0.00 0.00

2.2 Cheltuieli aferente bransarii la retelele de utilitati

0.00 0.00 0.00


3 CAPITOLUL 3 Cheltuială neeligibilă Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

TOTAL CAPITOL 3

4 CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investiţii

4.1 Construcţii şi instalaţii 0.00 0.00 0.00

4.2 Utilaje şi echipamente specifice şi funcţionale

0.00 0.00 0.00

4.3 Dotări de specialitate 0.00 0.00 0.00


5 CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli

5.1 Organizare de şantier 0.00 0.00 0.00 0.00

5.1.1 5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

0.00 0.00 0.00

5.1.2 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier 0.00 0.00

0.00 0.00

5.2 Comisioane, taxe şi cote legale, -------------- --------------

-------------- --------------

5.3 Cheltuieli diverse şi neprevăzute 0.00 0.00

0.00 0.00

TOTAL CAPITOL 5 0.00 0.00 0.00 0.00

I TOTAL cheltuieli 0.00 0.00 0.00 0.00

II Alte cheltuieli neeligibile (pregatirea personalului de exploatare, probe tehnologice si teste) 0.00

0.00 0.00

III TOTAL GENERAL (I+II) 0.00 0.00 0.00 0.00

OFERTANT

12

FORMULAR F6 - GRAFICUL GENERAL de realizare a investiţiei publice

┌────┬───────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────┬──────┐ │ │ │ Anul 1 │ ... │Anul n│ │ │ ├─────────────────┴─────┴──────┤ │Nr. │ Denumirea obiectului │ Luna │ │crt.│ ├─────┬─────┬─────┬─────┬──────┤ │ │ │ 1 │ 2 │ 3 │ ... │ n │ ├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │ I │ Organizare de şantier │ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │ 1 │ Obiect 01 │ │ │ │ │ │ │ │ Categoria de lucrări: │ │ │ │ │ │ │ │ ..........................................│ │ │ │ │ │ │ │ ..........................................│ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │ 2 │ Obiect 02 │ │ │ │ │ │ │ │ Categoria de lucrări: │ │ │ │ │ │ │ │ ..........................................│ │ │ │ │ │ │ │ ..........................................│ │ │ │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┤ │... │ Obiect ... │ │ │ │ │ │ │ │ Categoria de lucrări: │ │ │ │ │ │ │ │ ..........................................│ │ │ │ │ │ │ │ ..........................................│ │ │ │ │ │ └────┴───────────────────────────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┘

13

B. Cerinţe specifice de realizare obiective de investiţii

B1. Pârtii de schi, instalaţie de transport pe cablu, echipamente pentru producerea zăpezii

artificiale, echipamente de întreţinere pârtii şi anexe

I. OBIECTUL Realizarea următoarelor obiecte de investiții:

− Pârtie de schi de categorie medie-dificilă-A1;

− Pârtie de schi de categorie foarte uşoară-A2;

− Instalaţie de transport cu cablu de tip telegondolă pentru pârtia A1;

− Covor rulant pentru pârtia A2;

− Instalaţie de înzapezit artificial pentru pârtia A1;

− Masină de bătut zăpada pentru pârtia A1;

− Clădire anexă cu funcţiuni tehnologice şi pentru public pentru ambele pârtii;

− Alee de acces şi parcare auto.

II. DATE GENERALE ŞI CARACTERISTICI TEHNICE

PÂRTIA DE SCHI A1

Lungime 1062 m

Lăţime 74 m

Pantă medie 30.97 %

Categoria Dificila

Diferenţa de nivel 329 m

Suprafaţa 7.91 ha

Mijloc de transport pe cablu Telegondolă

Pârtia de schi A1 trebuie să fie prevăzută cu:

• instalaţie de zăpadă artificială (7 hidranti/electranti si 2 de tunuri de zapada mobile) şi instalaţie de nocturna;

• o maşină de bătut zăpada cu troliu;

• instalaţie cu telegondole debraiabile cu 8 locuri cu staţie de plecare la cota 1195 m, şi staţie de sosire la cota 1524m;

• clădire anexă tip P cu următoarele funcţiuni: servicii (punct de prim ajutor, administraţie - casa de bilete, închiriere echipament, grup sanitar); transport pe cablu; depozitare.

• garaj echipament întreţinere pârtie;

• indicatoare de orientare, semnalizare si avertizare a turiştilor şi schiorilor.

PÂRTIA DE SCHI A2

Lungime 453 m

Lăţime 34 m

14

Pantă medie 26.04 %

Categoria Medie

Diferenţa de nivel 118 m

Suprafaţa 1.55 ha

Mijloc de transport Covor rulant 125 m

În fiecare staţie de plecare sau sosire a instalaţiei de transport tip covor rulant se vor planta indicatoare

de orientare, semnalizare si avertizare a turiştilor şi schiorilor. INSTALAŢIE DE TRANSPORT CU CABLU DE TIP TELEGONDOLĂ PENTRU PÂRTIA A1

Pentru funcţionarea instalaţiei conform prevederilor proiectantului (1000p/h) se impun:

- Numãrul de gondole de 15 sau o variantă mixtă telegondolă -telescaun; - Piloni metalici echipați pentru susținerea cablului; - Gararea gondolelor la stația inferioarã; - Cabine de control la stațiile inferioarã și superioarã. Caracteristicile tehnice: - staţie inferioară cota 1195 m; - staţie superioară cota 1525 m; - viteza de deplasare 4÷ 6 m/s; - viteza în staţie 0,4 m/s.

COVOR RULANT PENTRU PÂRTIA A2

Caracteristicile tehnice sunt:

− viteza 0,15-0,7 m/sec − capacitate - până la 2000 p/h − tracțiune pe roți dințate − lungime 125 m

CLĂDIRE ANEXĂ CU FUNCŢIUNI TEHNOLOGICE ŞI PENTRU PUBLIC PENTRU AMBELE PÂRTII

Suprafaţa desfăşurată a construcţiilor tip P:

� birou administratie-ghiseu vanzare bilete 57.76 m² � punct de prim ajutor 57.76 m² � închiriere echipament 57.76 m² � grup sanitar 57.76 m² � punct de comandă staţie inferioară 15.67 m² � punct de comandă staţie superioară 29.83 m² � garaj echipament intretinere pârtie 110.7 m² Sistem constructiv - structură metalică (stalpi şi grinzi metalice de 12x12cm ) cu închideri din panouri sandwich iar la

interior sunt închideri din gips carton. - fundaţiile sunt continue sub pereţii exteriori, având cota de fundare minim 1,20 m faţă de cota

terenului sistematizat.

15

Toate construcţiile vor fi racordate la reţelele de utilităţi din zonă. Garajul pentru echipament întreţinere pârtii se va dota cu o ministaţie de epurare.

ALEE DE ACCES ŞI PARCARE AUTO

Accesul la staţia inferioară a instalaţiei de transport pe cablu se face din drumul comunal Molivişu pe aleea amenajată ce deserveşte şi obiectivul de agrement de la baza pârtiei de schi.

Caracteristicile energetice pentru acest obiectiv sunt următoarele:

Tabloul general de distributie TGD.02 - JT cota 1525 m alimenteaza urmatoarele tablouri:

- tablou electric de distributie TD.CR - COVOR RULANT;

- tablou electric de distributie TD.Tgsup - TELEGONDOLA PUNCT DE CONTROL STATIE SUPERIOARA;

- tablou electric de distributie TD.TGONDOLA - ECHIPAMENTE TELEGONDOLA STATIE SUPERIOARA;

- circuit iluminat nocturn partie tonson C;

- circuit iluminat nocturn partie tonson D;

Caracteristici TGD.02 – JT:

− puterea instalată necesară Pi = 530 kW; − tensiunea de alimentare Un = 400/230V; − frecvența – 50 Hz; − factorul de putere (cos φ) = 0,92

Tabloul general de distributie TGD.01 - JT cota 1195 m alimenteaza urmatoarele tablouri:

− tablou electric de distributie TD.GR - GARAJ RATRAK; − tablou electric de distributie TD.PPA - PUNCT DE PRIM AJUTOR; − tablou electric de distributie TD.IE - INCHIRIERE ECHIPAMENTE; − tablou electric de distributie TD.GS - GRUPURI SANITARE; − tablou electric de distributie TD.AGVB - ADMINISTRATIE, GHISEU VANZARE BILETE; − tablou electric de distributie TD.TGinf - TELEGONDOLA PUNCT DE CONTROL STATIE

INFERIOARA; − circuit iluminat nocturn partie tonson A; − circuit iluminat nocturn partie tonson B;

Caracteristici TGD.01 – JT:

− puterea instalată necesară Pi = 184 kW; − tensiunea de alimentare Un = 400/230V – 50 Hz; − frecvența – 50 Hz; − factorul de putere (cos φ) = 0,92 Alimentarea cu energie electrică a tablourilor principale de distributie se face prin intermediul unor

cabluri monofilare si multifilare din cupru CYAbY-F, pozate îngropat si protejate în tub de protecție KOPOFLEX.

16

III. SCOPUL LUCRĂRII

Creşterea calităţii infrastructurii de turism a comunei Arefu şi creşterea durabilă prin dezvoltarea unui concept “turism pe toata perioada anului”. Astfel obiectivul turistic Ghiţu-Moliviş poate deveni Staţiunea Montană Ghiţu-Moliviş.

IV. NOMENCLATOR DE LUCRĂRI

Pentru lucrările ce trebuie executate precum şi cantităţile pentru fundamentarea ofertei tehnice şi financiare se vor folosi informațiile din prezenta Documentație descriptivă cuprinzând parte scrisă și desenată. Prezentăm în continuare principalele categorii de lucrări ce vor trebui realizate:

nr. crt

OBIECT Categorii de lucrări

1 Telegondola Constructii telegondola

Montaj telegondola

Instalații telegondolă

Pârtii de schi

Amenajare partia de schi A1

Amenajare partia de schi A2

Garaj echipamente întreținere pârtii

Inst iluminat partie A1

Inst iluminat partie A2

Clădire anexa Construcții

Instalații

Sistem ticketing

4 Alee de acces Alee acces

5 Organizare de şantier Organizare de santier

Utilajele, echipamentele tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilajele fără montaj şi echipamentele de transport, dotările şi activele necorporale pentru realizarea obiectului de investiţie sunt prezentate în continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documentație:

Nr.

crt

OBIECT Lista cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice,inclusiv dotari

Cantitate

1. Telegodola Telegondola 1 buc

17

Radiator electric 2000w, 230v 2 buc


2. Pârtii de schi Signalistica 1 set

Masina de batut zapada cu troliu 1 buc

Tun de zapada mobil 2 buc

Ministatie de epurare 1 buc

3. Clădire anexa Switch 1 buc

Calculator pc 1 buc

Imprimanta cod de bare 1 buc

UPS 1 buc

Cititor carduri cod de bare 1 buc

Cititor carduri de proximitate 1 buc

Turnicheti 2 buc

Software ticketing 1 buc

Separator de grasimi 7l/s 1 buc

Grup electrogen 88 kva 1 buc

Tablou electric TGD01 1 buc

Tablou electric TGD02 1 buc


Radiator electric 1000w, 230v 3buc

Nota: Valoarea echipamentelor, utilajelor și dotărilor va include transportul, montarea, punere în funcțiune și instruire personal de deservire

V. DURATA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Ofertantul va prezenta Graficul de executie – Formular F6 – specific obiectivului, ținând cont de durata contractului și cerințele cap. A Cerințe generale

VI. CONDIŢII TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI VI.1 Condiţii generale

Pentru obţinerea unor construcţii de calitate corespunzătoare sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor, a următoarelor cerinţe esenţiale:

a) rezistenţă mecanică şi stabilitate;

b) securitate la incendiu;

c) igienă, sănătate şi mediu;

d) siguranţă în exploatare;

e) protecţie împotriva zgomotului;

18

f) economie de energie şi izolare termică.

Executantul va asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi.

Soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi a neconcordanţelor apărute în fazele de execuţie, se va face numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului. Se vor utiliza în execuţia lucrărilor numai produse şi procedee prevăzute în proiect, certificate sau pentru care există agremente tehnice, care conduc la realizarea cerinţelor esenţiale, precum şi gestionarea probelor-martor; înlocuirea produselor şi a procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate se va face numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.

Executantul va remedia, pe propria cheltuială defectele calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii.

Executantul trebuie să comunice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute în contract, printr-un document scris confirmat de investitor.

Investitorul preia lucrarea la data încheierii de către comisia de recepţie a procesului-verbal de recepție a lucrărilor, cu sau fără obiecţii.

VI.2 Condiţii specifice

Relizarea pârtiilor de schi va respecta legislaţia în vigoare, respectiv HG 263/2001 privind amenajarea, omologarea, întretinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, Ordinul ministrului turismului nr. 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 19 noiembrie 2001.

Execuţia va respecta următoarele condiţii:

• amenajarea va fi completă şi definitivă, ţinându-se seama de toate elementele legate de relief, prin conservarea peisajului şi protecţia solului;

• prin amenajare se vor evita gropile sau spărturile prea pronunţate care să îi proiecteze pe schiori prea sus ori pe distanţe prea lungi;

• obstacolele pe care ar putea fi proiectaţi schiorii în afara pârtiei vor fi prevăzute cu sisteme de protecţie (saltele de protectie, plase etc.);

• în interiorul virajelor marcate cu "viteză medie" sau "viteză mare" se vor amenaja" zone de cădere" (spaţii suficient dimensionate, libere de orice obstacol);

• pârtiile de schi pentru agrement vor fi omogene din punct de vedere al dificultăţii.

Este obligatorie montarea indicatoarelor de avertizare, orientare, de reglementare a circulaţiei schiorilor şi de informare astfel:

• la fiecare staţie de plecare sau sosire a instalaţiei de transport pe cablu - indicatoare de orientare a turistilor şi schiorilor astfel încât acestia să aibă toate informaţiile necesare deplasării spre pârtiile de schi, a dotărilor existente.

• se vor monta panouri care vor conţine informaţii generale privind : traseele pârtiilor de schi, locurile de amplasare a instalaţiilor de transport pe cablu, informare generala a zonei cu menţionarea dificultăţiilor traseelor de schi şi a traseelor montane în vederea drumeţiilor, reguli generale de conduită a schiorilor, capacitatea de transport ale instalaţiilor de transport pe cablu, etc.

19

• pe fiecare traseu al pârtiilor se vor amplasa panouri de informare şi de avertizare a schiorilor în vederea atenţionării şi direcţionării corecte privind eventualele pericole, starea pârtiilor, gradul de dificultate a acestora.

• în jurul fiecărui stâlp de susţinere a instalaţiilor de transport pe cablu care se află pe traseul pârtiilor sau lângă acestea se vor amplasa sisteme de protecţie care constau în saltele de protecţie speciale cu diferite dimensiuni în funcţie de formatul acestora.

• în zonele cu pericol ridicat de accidentare, respectiv intersecţia cu traseul instalaţiilor de transport pe cablu, curbe cu grad ridicat de dificultate, se vor amplasa garduri de protecţie vizibile.

• în zonele în care se gasesc staţiile de îmbarcare a turistilor se vor monta garduri de avertizare pentru a delimita şi proteja schiorii.

• în zonele principale ca de exemplu staţia de plecare a telegondolei se vor amplasa indicatoare de informare pentru punctul de prim ajutor, telefon de urgenta, etc.

• totodată la toate staţiile de plecare sau sosire a instalaţiilor de transport se vor monta panouri privind starea pârtiilor, orarul de funcţionare a instalaţiilor.

Pârtiile vor fi dotate cu balize de demarcare a traseului de urmat.

Execuţia, punerea în funcţiune şi exploatarea instalaţiilor de transport pe cablu tip Telegondola trebuie să respecte Prescripţiile tehnice in vigoare ISCIR PT R 9-2003.

Staţiile şi construcţiile traseului instalaţiei trebuie să fie realizate şi echipate astfel încât să asigure stabilitatea. Acestea trebuie să permită o ghidare a cablurilor şi a vehiculelor şi trebuie să poată fi întreţinute în condiţii de deplină securitate, oricare ar fi condiţiile de exploatare care ar putea să apară.

Spaţiile de îmbarcare şi de debarcare ale instalaţiei trebuie să asigure securitatea traficului, a vehiculelor şi a persoanelor. Mişcarea vehiculelor în staţii trebuie să se efectueze fără riscuri pentru persoane, ţinându–se seama de eventuala participare activă a acestora.

Instalaţia trebuie să dispună de un sistem de antrenare de securitate la care sursa de energie să fie independentă de motorul principal.

Părţile de sprijin trebuie să fie realizate pentru a rezista în toate situaţiile presiunii şi sarcinii datorate utilizatorilor.

Vehiculele şi în special mecanismele de suspendare ale acestora trebuie să fie asamblate astfel încât să asigure securitatea personalului de deservire care trebuie să intervină în conformitate cu regulile şi instrucţiunile specifice.

În vederea introducerii pe piaţă în România, orice telegondola trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale de securitate menţionate în reglementările specifice.

Constructorul (montatorul) este obligat ca după terminarea lucrărilor de construire (montaj) să execute rodajul în gol şi în sarcină al instalaţiei.

Constructorul (montatorul) va întocmi un caiet de rodaj în care se vor nota cel puţin:

• felul rodajului (în gol sau în sarcină); • orele efective de funcţionare la fiecare fază a rodajului; • defecţiuni constatate, cauzele care le–au generat şi măsurile luate; • semnătura persoanelor desemnate să execute sau să asiste la efectuarea rodajului.

Constructorul (montatorul) va efectua marcarea telegondolei în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice.

La execuţia intalaţiilor electrice se va respecta schema electrică generală de distribuţie care asigură alimentarea consumatorilor pe circuite separate, pentru ca în caz de defect acestea să fie izolate imediat,

20

menţinînd restul instalaţiei în funcţiune ( cerinţa "siguranţa în alimentare" cu criteriul de performanţă "gradul de secţionare a tablourilor electrice în vederea alimentării selective" ).

Dispunerea organelor de comandă în încăperi se va realiza în aşa fel încrt să se asigure accesibilitatea la elementele instalaţiei electrice .

Se vor respecta jocul de .montare şi înălţimile de montare menţionate pe planşe. Din execuţie se va asigura facilitatea executării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere. Astfel, se vor amplasa aparatele electrice în zone ale încăperilor care să permită intervenţii rapide şi lejere.

Pentru instalaţiile electrice se vor pune în operă numai materiale şi aparataje agrementate, avâd certificate de calitate.

Aparatele electrice folosite vor avea gradul de protecţie IP 20 şi IP 23 (corpul/de iluminat din baie).Gradele de protecţie se aleg în conformitate cu Normativul 17/1998 .

Circuitele se vor realiza în aşa fel încît să permită scoaterea unui aparat din instalaţie, în vederea remedierii sau înlocuirii, fără să impieteze asupra bunei funcţionări a restului instalaţiei.

Pozarea circuitelor soluţiilor alese, traseele circuitelor se vor face în aşa fel încît să permită schimbarea lor relativ uşoară.

Amplasarea tablourilor electrice se va face în locurile indicate pe planşe, încît să permită reanclaşarea uşoară a siguranţelor automate şi a dispozitivelor de protecţie diferenţiale.

Materialele alese şi puse în operă trebuie să reziste în bune condiţii la influenţele exterioare (vezi Anexa 2 din I 7 / 98 ).

Aparatele electrice supuse acţiunilor de manevrare normală se recomandă să se utilizeze din masă plastică colorată în toată masa.

Cablurile se pozează în profil de tip M, la adâncimea de pozare-adâncimea minimă de îngheţ (conform PE 107/95-3).

Terenul pe care s-au executat lucrările se va aduce la starea initială.

Cablurile de medie tensiune se vor poza în trefla. Legăturile acestora în trefla se vor executa din 1,5 m în 1,5 m, cu bride din PVC.

Ţevile de protecţie se vor amplasa astfel incit să fie ferite in zonele de circulaţie.

Realizarea instalaţiei de legare la pămînt de protecţie se va face în interiorul construcţiei şi în exteriorul construcţiei

Pentru gestionarea şi normalizarea accesului la telegondola se va folosi un sistem de tiketing integrat, care să asigure un acces controlat. Sistemul de tichetare va fi dotat cu o varietate compactă de module integrabile pentru verificarea validităţii, care primesc informaţii de la toate porţile de acces. Sistemul, cu display integrat verifică validitatea şi controlează întregul proces. Configuraţia de bază cuprinde:

• un computer cu monitor; • UPS; • periferic special pentru emiterea biletelor/tichetelor; • imprimantă pentru bilete/tichete; • imprimantă pentru chitanţe/bonuri fiscale, • cititor de carduri de proximitate; • cititor carduri cod de bare

Punctul de vânzare a cardurilor se va afla in cladirea anexa de la baza pârtiei de schi.

Construcţiile aferente pârtiilor de schi trebuie să respecte cerinţele de calitate stipulate în documentaţia prezentă. Dimensiunile şi grosimile materialelor, atât timp cât nu sunt prevăzute iniţial, sunt alese de către

21

ofertant astfel încât să corespundă solicitărilor din documentaţie. Chiar dacă nu se menţionează separat în documentaţie, trebuie să se ia în considerare materiale pentru realizarea unei funcţionări corecte a construcţiei.

Orice lucrare de fundaţii va fi începută numai după verificarea şi recepţionare ei ca “fază de lucrări” a naturii terenului, a săpăturilor şi după retrasarea generală a tuturor fundaţiilor, a elementeleor geometrice respective.

Livrarea oţelului beton se va face conform prevederilor în vigoare şi însoţită de certificatul de calitate. În cazurile în care livrarea se face de către o bază de aprovizionare, aceasta este obligată să transmită certificate de garanţie corespunzătoare loturilor pe care le livrează.

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Confecţia metalică aferentă structurii construcţiilor va fi însoţită de fişa paşaport întocmită uzina furnizoare, cu următoarele anexe:

- procesul verbal de autorecepţie în uzină;

- certificate de calitate pentru materialele de bază şi adaos;

- certificate de calitate privind controlul u.s. al tablelor

- certificate de control radiografic;

- certificate de control cu lichide penetrante;

- tabelul sudorilor cu nr. de poanson;

Montajul se va face conform specificatiilor si detaliilor producatorului si in concordanta cu detaliile proiectului.

Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative si prescriptiile producatorilor. În toate cazurile, primeaza specificatiile producatorului.

Toate materialele de finisaj vor fi aprobate din punct de vedere design si culoare de catre proiectanti înaintea comandarii.

Reţelele de distribuţie interioare, de limentare cu apă, sunt prevăzute a se realiza, de regulă ramificate, excepţie făcând cele comune – instalaţiile de alimentare cu apă potabilă sau industrială şi de incendiu, care se fac de regulă inelare (Normativ I9-94).

Executarea instalaţiilor de alimentare cu apă se va face corelat cu celelalte instalaţii, ţinând seama de traseele acestora.

Se vor utiliza numai materiale şi echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele în vigoare sau posedă certificate de omologare.

Traseul va fi obligatoriu paralel cu pereţii sau linia stâlpilor, respectându-se totodată prevederile din Normativul I9 –94.

Amplasarea şi montarea obiectelor sanitare se va face conform prevederilor STAS 1504-85 şi Normativ I 9-94.

Pentru instalaţiile de presiune şi de scurgere se va folosi numai sortimentul de ţevi pentru care există piese de îmbinare uzinate.

Se vor prevedea tuburi cu guri de curăţire la schimbări de direcţie, la punctele de ramificaţii greu accesibile şi pe trasee lungi.

La ieşirea în exterior a conductelor de canalizare din clădiri se va asigura adâncimea minimă de protecţie contra îngheţului de 0,8 m la generatoarea superioară a conductelor.

22

În prelungirea tuturor coloanelor de scurgere a apelor uzate se va prevedea conducta de ventilaţie primară (directă) până la cota + 0,5 m de la cota superioară a acoperişului.

Izolaţiile termice se vor executa conform prevederilor Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii – indicativ C 142.

Conductele de apă rece şi caldă montate aparent (legături la obiecte sanitare, coloane, etc.) se vor vopsi în culoarea camerei cu vopsea pe bază de ulei.

Conductele montate în sol sau medii agresive se vor izola contra coroziunii conform STAS 4669, respectiv straturi de bitum şi două rânduri de hârtie tip sulfat (ţevi zincate) şi citomare în interior şi izolaţie întărită cu protecţie exterioară din bandă PVC (ţevi nezincate).

Pentru executarea reţelei exterioare de alimentare cu apă se vor respecta următoarele operaţii:

• trasarea conductei şi a construcţiilor accesorii;

• executarea săpăturilor;

• montarea ţevilor;

• executarea căminelor de apometru şi vane;

• proba de presiune;

• astuparea şanţurilor;

• spălarea şi dezinfectarea conductei.

Se vor executa cămine de vane din beton conform proiectului tip ISLGC 1785 / 2 cu Di= 1,50 – 2,50 m şi H= 1,50 m.

În interiorul căminului se vor executa îmbinările între conductă şi armături.

Căminele de vane vor fi acoperite cu capace din fontă, carosabile, tip III, STAS 2308 / 81.

Operaţiile de execuţie a lucrărilor de canalizare sunt similare cu cele de la executarea reţelei exterioare de alimentare cu apă.

Alimentarea cu energie electrică a tablourilor de distributie pentru cladirea anexă se face prin intermediul unor cabluri din cupru armate CYAbY, pozate îngropat si protejate în tub de protecţie KOPOFLEX.

Tablou electric distribuție Punct de prim ajutor TD.PPA :

• puterea instalată necesară Pi = 10,00 kW • puterea simultan maxim absorbită Psma = 8,50 kW • tensiunea de alimentare Un = 400/230V – 50 Hz • factorul de putere cosφ = 0,92

Tablou electric distribuție Inchiriere Echipamente:

• puterea instalată necesară Pi = 10,00 kW

• puterea simultan maxim absorbită Psma = 8,50 kW • tensiunea de alimentare Un = 400/230V – 50 Hz • factorul de putere cosφ = 0,92

Tablou electric distribţiie Grupuri sanitare TD.GS:


23

Tablou electric distribuţie Administrativ, Ghiseu Vanzare Bilete TD.AGVB:


Cablurile folosite pentru circuitele de iluminat sunt din cupru cu izolatie din PVC, montate îngropat în tuburi de PVC. Nivelul mediu de iluminare conform normativ este de 200 lx. S-au prevazut circuite pentru prize la 230 Vca, cu contact de protecţie şi protecţie diferenţială.

Instalaţia de priză de pământ va fi in fundatie realizată dintr-un conductor îngropat în fundatie, cu platbandă OL-Zn 40x4 mm, pe aceasta fiind legate prin sudare toate elementele metalice.

Instalaţia de egalizare a potenţialului va fi realizată cu platbandă OL-Zn 40x4 mm. Este o măsură suplimentară de protecţie a echipamentelor şi a altor instalaţii.

La această reţea se vor lega următoarele elemente priza de pământ generală; conductele de apă; elementele metalice ale obiectivului.

Tablourile electrice, echipamentele, se vor lega la priza de pământ prin intermediul pieselor de separaţie.

Clădirea va fi protejată de o instalaţie de paratrăsnet întărită.

Se vor respecta prevederile normativului pentru verificarea lucrărilor de construcții și instalații aferente, indicativ C56. Pentru priza de pământ se va prezenta un buletin de măsurare eliberat de o firmă autorizată care să ateste valoarea rezistenței de dispersie prescrisă.

Materialele şi echipamentele care se vor monta vor avea agremente tehnice şi certificate de conformitate conform reglementărilor în vigoare.

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electrică, optimizare transport persoane sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru obiectul de investiții ,,Pârtii de schi, instalaţie de transport pe cablu, echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, echipamente de întreţinere pârtii şi anexe” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.

VII.RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve şi că aceasta poate fi dată în folosinţă. Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea măsurilor prevăzute în documentaţia de execuţie din punct de vedere al prevenirii şi al stingerii incendiilor, fără de care recepţia nu este acceptată.

În cazul în care investitorul solicită preluarea unei părţi din lucrare înainte de terminarea întregii lucrări prevăzute în contract, se va încheia un proces-verbal de predare-primire între executant şi investitor, în care se va consemna starea părţii de lucrare în cauză, măsurile de conservare, precum şi cele de protecţie reciprocă a desfăşurării activităţii celor două părţi. Toate riscurile şi pericolele pentru partea preluată trec temporar asupra investitorului, cu excepţia viciilor ascunse şi a celor decurgând din executarea necorespunzătoare.

Procesul-verbal de predare-primire încheiat în aceste condiţii nu este un proces-verbal de recepţie pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul poate cere înscrierea în procesul-verbal de recepţie, întocmit la terminarea lucrării în întregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predării-primirii şi le-a consemnat în procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluată de investitor, perioada de garanţie pentru viciile care nu ţin de siguranţa construcţiei începe de la data terminării remedierilor.

24

Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei de garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract.

Recepţia va fi realizată conform Legii privind calitatea în construcţii (Legea nr. 10/95), Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora (HG nr. 273/94) şi a altor reglementări specifice.

Se vor respecta şi cerinţele specifice fiecărui tip de lucrare, în conformitate cu secţiunile aferente din prezenta documentaţie.

VIII.GARANŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI

Ofertantul asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat.

Ofertantul va convoca factorii care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si va asigura conditiile necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrărilor. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie se vor face numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.

Aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii intră în responsabilitatea Ofertantului.

Ofertantul are obligaţia remedierii, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii. În cazul în care deficienţele apar în urma exploatãrii necorespunzãtoare, remedierile vor fi suportate de cãtre beneficiar.

Ofertantul este rãspunzãtor pentru viciile ascunse ale lucrãrilor pentru o perioadã de 10 ani, pe când responsabilitatea lui pentru viciile structurii de rezistenţã dureazã pe toatã durata de existenţã a lucrãrilor (Art. 29 Legea nr. 10/1995).

La finalizarea lucrarilor Ofertantul va prezenta “Cartea Tehnica a Constructiei” aferenta lucrarii executate, în conformitate cu legea 10/1995 cu modificările și completările ulterioare și HG 273 /1994 modificată și completată.

Toate valorile prezentate în formularele de ofertare vor constitui garanţii tehnice.

Ofertantul lucrării, asistat de beneficiar, va face măsurători pentru verificarea garanţiilor tehnice, pe parcursul montajului şi probelor PIF iar neîndeplinirea acestora va fi rezolvată de furnizor sau ofertant, după caz, pe cheltuială proprie, până la aducerea parametrilor la valorile stabilite prin ofertă.

Pentru parametrii care nu pot fi verificaţi prin probele de PIF furnizorul va prezenta beneficiarului buletinele de verificări şi declaraţiile de conformitate, pentru fiecare echipament în parte, în limba română.

Neîndeplinirea garanţiilor tehnice va conduce la încetarea contractului fără ca beneficiarul să datoreze sau să plătească lucrările executate și/sau despăgubiri ofertantului.

Ofertantul va acorda o garanţie de minim 2 ani pentru echipamentul furnizat şi lucrările executate.

Ofertantul va asigura, pentru echipamentele furnizate o durată de viaţă în conformitate cu legislația în vigoare aplicabilă în materie. Pentru perioada de post-garanţie, ofertantul îşi va asuma obligaţia să asigure, contra – cost , consultanţă tehnică şi piese de schimb.

Orice defecţiune la echipament va fi remediată de acesta în maxim 72 de ore de la transmitere.

Dacă în perioada de garanţie se vor produce defecţiuni majore la echipament, având ca efect pagube materiale, acestea vor fi suportate integral de către furnizor.

Conform prevederilor legale garanţia de buna execuţie se constituie în vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Contractanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului.

25

Autoritatea Contractanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricând pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai.

IX.CONDIŢII SPECIALE DE CONTRACTARE

Autorizațiile şi/sau permisele cerute de autorităţile naţionale/locale competente vor fi obţinute de cãtre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţã şi de lucru, premise pentru comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilitãţilor publice etc.

Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea şi nu va divulga informaţii confidenţiale despre lucrãri în nici o publicaţie comercialã sau tehnicã sau în altã parte, fãrã acordul prealabil în scris al Beneficiarului.

Pentru executarea lucrãrilor, Ofertantul va folosi utilaje de aceeaşi calitate şi capacitate cu utilajele propuse în Ofertã.

Ofertantul are obligaţia:

o sã respecte reglementãrile în vigoare legate de securitatea muncii; o sã se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe şantier; o sã depunã toate eforturile rezonabile pentru a pãstra şantierul şi lucrãrile degajate de obstacole inutile,

pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o sã asigure împrejmuirea, iluminatul, paza şi supravegherea lucrãrilor pânã la terminarea şi recepţia

acestora; o sã execute orice lucrãri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parapeţi şi garduri) care pot fi necesare,

datoritã execuţiei lucrãrilor, pentru utilizarea de cãtre public şi protecţia publicului, a proprietarilor şi ocupanţilor terenurilor adiacente.

Respectarea sistemului de asigurare a calităţii nu va exonera Ofertantul de una din sarcinile, obligaţiile sau responsabilităţile sale potrivit prevederilor contractului.

Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt sã participe la o întâlnire de management în scopul revizuirii pregãtirilor pentru lucrãrile viitoare. Asemenea întâlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a întâlnirii şi va furniza copii ale documentelor celor prezenţi la întâlnire şi Beneficiarului, în termen de 2 zile dupã data la care a avut loc întâlnirea. În înregistrãrile fãcute, responsabilitãţile pentru orice acţiuni ce vor fi întreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste înregistrãri, chiar dacã sunt semnate de cãtre pãrţi, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor întâlniri va cuprinde revizuirea progresului obţinut, revizuirea planurilor şi echipamentelor pentru activitãţile viitoare, situaţia personalului, tehnologia, siguranţa, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, plãţile, dificultãţile curente şi anticipate, coordonarea cu alţi Ofertanti, reclamaţii pentru cheltuieli suplimentare şi alte probleme obiective. Data şi locul de desfãşurare a acestor întâlniri vor fi stabilite de comun acord, luând în considerare subiectele puse în discuţie.

În cazul în care Ofertantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin potrivit prevederilor normativelor în domeniul protecţiei mediului, Beneficiarul este îndreptãţit sã primeascã din partea Ofertantului, plata costului mãsurilor de remediere sau o valoare mai mare în funcţie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rãspunzãtor pentru toate plãţile sau compensaţiile, dacã existã, percepute pentru descãrcarea unor pãrţi sau a totalitãţii acestor materiale, depozite de deşeuri, dãrâmãturi şi deşeuri periculoase.

Beneficiarul poate, în cazuri deplin justificate, sã renunţe la dreptul lor de a cere penalitãţi de întârziere, sau sã suspende plata efectivã de cãtre Ofertant a penalitãţilor pânã la terminarea lucrãrilor, în cazul în care

26

plata acestor despãgubiri creeazã presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului şi ar periclita terminarea efectivã a Lucrãrilor.

Înainte de începerea Testelor la terminarea lucrărilor, Ofertantul va transmite documentele de execuţie şi manualele de exploatare şi întreţinere, în conformitate cu specificaţiile şi cu suficiente detalii astfel încât Beneficiarul să poată exploata, întreţine, demonta, reasambla, ajusta şi repara orice parte a lucrărilor.

Dupã emiterea Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrãrilor, Ofertantul va curãţa şi îndepãrta, de pe acea parte a şantierului şi a lucrãrilor la care se referã Procesul Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrãrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele şi lucrãrile provizorii. Ofertantul va lãsa partea respectivã a şantierului şi lucrãrile curate şi în siguranţã. Pe parcursul perioadei de Notificare a defecţiunilor, Ofertantul poate pãstra pe şantier bunurile care îi sunt necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în Contract.

Ofertantul acceptă contractul de lucrări, ce face obiectul documentației de atribuire, însușind prevederea conform căreia lucrările de execuție obiecte de investiții se execută numai după primirea Notificării de începere a lucrărilor, de la beneficiar conform modelului de mai jos:

Către, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivișu, C.U.I. ................................... avand functia …………….. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna ……… satul .............................. cod postal ……….. strada ................. nr…… e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numărul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire ……din ................ , emisă pentru executarea lucrărilor de constructii privind construirea obiectului de investiție ....................................................... în valoare de ...........................… lei.

Aduc la cunostintă că la data de …… ora .…, vor putea începe lucrările de constructii autorizate pentru obiectul de investiție ……………… situat în judetul ………… satul .….. sectorul ........ comuna ……. cod postal ........... strada ..................... nr. ………. finanțarea fiind asigurată, sau în curs de a se realiza până la finalizarea lucrărilor sus menționate, în conformitate cu contractul de lucrări.

Președinte,

Bîrlă Pavel În ofertă executantul va preciza dacă acceptă și poate executa lucrările conform mecanismului prezentat mai sus.

X.STRUCTURA PREŢULUI

Calculul costurilor directe de execuţie se poate realiza pe baza preţurilor unitare ale articolelor de lucrãri – definindu-se devizul analitic pe categorii de lucrãri care se fundamenteazã pe preţurile unitare, aferente resurselor din articolele de lucrãri.

Evaluarea cheltuielilor de şantier, a cheltuielilor generale ale executantului se face pe capitole de cheltuieli, dupã cum urmeazã: cheltuieli directe, alte cheltuieli directe, cheltuieli indirecte, profit.

Valoarea totalã a preţului estimat rezultã din însumarea tuturor categoriilor de cheltuieli şi costuri aferente: execuţiei lucrãrilor de construcţie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati,

27

probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de șantier, cheltuieli diverse și neprevăzute.

Prevederile prezentei secţiuni se vor completa cu prevederile secţiunilor specifice din prezenta Documentație descriptivă.

B2. Infrastructura de agrement la baza pârtiei A1

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Infrastructura de agrement la baza pârtiei A1”, cuprinzând: execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale și format din:

Teren de sport multifuncţional (minifotbal, tenis, volei, baschet);

Anexa teren sport;

Centru de agrement cu următoarea structură : Teren picnic, Anexa teren picnic, Foişor hexagonal, Foişor creaţie, Aqua Club, Loc de joacã pentru copii, Alei pietonale, alei auto amenajate cu pietriş compactat şi parcări amenajate cu dale înierbate


Zona de la baza pârtiei de schi reprezintă zona G din PUZ (Plan Urbanistic Zonal) al obiectivului turistic Ghiţu-Moliviş, iar în cadrul ei se vor realiza următoarele funcţiuni:

- Teren de sport multifuncţional (minifotbal, tenis, volei, baschet) cu suprafaţa de joc: gazon artificial, dotat cu instalaţie de nocturnă, compusă din: 6 stâlpi înălţime 10 m, 12 proiectoare (putere instalată 12 kW, 1000 W carcasa aluminiu, becuri tip Philips sau similar, cabluri de cupru cu manta metalica, tablou de comanda si protectie, nivel mediu de iluminare de 215 lux) si gard de protecţie de 5 m înălţime;

- Anexa teren sport este amplasată adiacent terenului, în partea de vest. Este o clădire administrativă, din materiale uşoare, încadrată în arhitectura zonei, regim de înălţime P, formată din: spaţiu pentru depozitare utilaje şi materiale de întreţinere, grup sanitar cu două cabine WC şi 2 chiuvete, 2 cabine de duş şi 2 vestiare cu câte 4 cabine fiecare. Alimentarea cu energie electrică se face din tabloul general de distributie situat in cladirea aqua club de unde se va executa un bransament pana la anexa. De aici, se va alimenta tabloul electric. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalatå Pi = 21kW, puterea maximå simultan absorbitå Pu = 21kW. Instalatia electricå de iluminat, prize si fortå a fost realizatå în sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru: iluminat vestiare, grupuri sanitare si spatiu depozitare; priza pentru alimentare boiler electric; alimentarea centralei termice electrice; alimentarea iluminatului pentru terenul de sport. Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 1” racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Toate conductele pornind de la centrala termica pânå la consumatori urmeaza a fi executate din teavå de polipropielanå fara aluminiu pentru apa rece si armatå cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinårile urmând a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbårile de direcţie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare. Imobilul urmeaza a fi prevåzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza: Doua grupuri sanitare, dotate cu : doua cadite de dus, doua lavoare, doua vase WC. Prepararea apei calde menajere se va face cu un boiler electric de 100 litri, cu puterea electrica de maxim 1.8 KW. Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legåturi din tuburi de polipropilenå, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilenå, îmbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legåturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, în grosimea peretilor de gipscarton. Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea

28

superioarå cu o coloana de ventilaţie executata de asemenea din tuburi de polipropilenå. Diametrul coloanei de ventilare va fi Ø 50 mm. Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVC-KG. Încălzirea se asigură cu centrala termica electrica, de capacitate utila 6 kW pentru incalzire, iar pentru preparare apa calda menajera un boiler electric de 100 litri. Centrala termica electrica este complet echipata pentru functionarea independent intr-un sistem de incalzire. Microcentrala termica are in componenta:

- Pompa de circulatie cu aerisitor automat

- Sensor de presiune

- Supapa de siguranta

- Racordul la vasul de expansiune de 7 litri

- Vas de expansiune de 7 litri

- Schimbator de caldura cilindric,din otel,dotat cu elemente de incalzire electrice

- Panou electric de comanda,care permite selectarea si reglarea puterii centralei cu ajutorul a 3 butoane.

Corpurile de incalzire sunt din otel conform specificațiilor din Fișa tehnică a centralei termice. Reteua de distributie este din conducte de polipropilena, izolate termic. Conducte tur-retur , executate din polipropilena izolat termic.

- Centru de agrement cu următoarea structură:

• Teren picnic amenajat în aer liber pentru odihnă, picnic. Sunt prevăzute alei, spaţii plantate, bănci şi mese din lemn, locuri pentru barbeque. Locurile de parcare vor fi amenajate cu dale şi gazon. Terenul de picnic va fi iluminat cu lampi de iluminat ornamentale de exterior, avand inaltimea h=0.84 m,tensiune 6.6V, putere panou 5.2W, sursa iluminare LED, complet echipate.

• Anexa teren picnic este realizată din lemn şi va cuprinde: spaţii pentru personalul de administrare şi întreţinere, grupuri sanitare organizate pe sexe, lavoare şi cabine de duş; Alimentarea cu energie electrică se face din tabloul general de distributie situat in cladirea aqua club de unde se va executa un bransament pana la anexa. De aici, se va alimenta tabloul electric. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalatå Pi = 13 kW, puterea maximå simultan absorbitå Pu = 10 kW. Instalatia electricå de iluminat, prize si fortå a fost realizatå în sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru: iluminat vestiare, grupuri sanitare si spatiu depozitare; priza pentru alimentare boiler electric; alimentarea centralei termice electrice; Solutia de iluminat este a iluminatului direct atît in vestiare, depozitare si grupul sanitar. In baie sunt prevazute corpuri de iluminat rezistente la umezealå, etanse, cu tuburi incandescente. Atât circuitele de prize cât si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate îngropat în elementele de constructie (pereti, plåci, etc.). La încåperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevåzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalatå de 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului NP-I7. Imobilul va fi prevåzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza: doua grupuri sanitare, dotate cu: sase cadite de dus, trei lavoare, patru vase WC si doua pisoare. Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 1” racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Toate conductele pornind de la centrala termica pânå la consumatori urmeaza a fi executate din teavå de polipropielanå fara aluminiu pentru apa rece si armatå cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinårile urmând a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbårile de direcţie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare. Prepararea apei

29

calde menajere se va face cu un boiler electric de 200 litri, cu puterea electrica de 2.2 KW. Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legåturi din tuburi de polipropilenå, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilenå, îmbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legåturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, în grosimea peretilor de gipscarton. Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea superioarå cu o coloana de ventilaţie executata de asemenea din tuburi de polipropilenå. Diametrul coloanei de ventilare va fi Ø 50 mm. Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVC-KG. Încălzirea se asigură cu centrala termica electrica, de capacitate utila 9 kW pentru incalzire. Centrala termica electrica este complet echipata pentru functionarea independent intr-un sistem de incalzire şi are in componenta:








Corpurile de incalzire sunt din otel conform specificațiilor din Fișa tehnică a centralei termice. Reteua de distributie este din conducte de polipropilena, izolate termic.

• Foişor hexagonal cu latura de 10 m ce va cuprinde spaţii care să deservească turiştii aflaţi la piscină sau la terenul de sport (ring de dans, terasă în aer liber etc.). Iluminatul va fi de tip direct in foisor. Atât circuitele de prize cât si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate îngropat în elementele de constructie (pereti, plåci, etc.). La încåperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevåzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalatå de 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului NP-I7.

- Foişor creaţie destinat pentru activităţi recreative: arte plastice, muzică, poezie, şah, carnavaluri etc; Construcţia este de formă rotundă cu aria construită la sol de ~36 mp, regim de înălţime P+1. Interiorul este open space, spaţiile diverselor funcţiuni fiind delimitate prin mobilier specific. Etajul poate fi folosit parţial ca aerosolar pentru aerohelioterapie. Închiderea etajului asigură în anotimpurile reci un spaţiu deschis pe partea însorită (sudică) care să respecte condiţiile necesare de practicare a aerohelioterapiei. Alimentarea cu energie electrică se face din tabloul general de distributie situat in cladirea aqua club de unde se va executa un bransament pana la foişor. De aici, se va alimenta tabloul electric. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalatå Pi = 13 kW, puterea maximå simultan absorbitå Pu = 10 kW. Instalatia electricå de iluminat, prize si fortå a fost realizatå în sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru iluminat foisor parter si etaj, iluminat foisor hexagonal, prize pentru alimentare convectori electrici, prize uz general foisor creatie, prize uz general foisor hexagonal. Atât circuitele de prize cât si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate îngropat în elementele de constructie (pereti, plåci, etc.). La încåperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevåzute prize simple sau duble, toate cu contact de

30

nul, cu o putere instalatå de 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului NP-I7. Încălzirea se va asigura cu convectoare electrice.

- Aqua Club: Piscinã cu etaj (terasã) în clădire de sticlã (transparentã), cu tobogan ce pleacă de la etaj şi se termină în zona centrală a piscinei; piscina cuprinde atât spaţiu destinat adulţilor cât şi spaţiu destinat copiilor; spaţiu amenajat pentru plajă; spaţii administrative: depozitare material sportiv, articole de plajă, utilaje şi materiale de întreţinere şi curăţenie; regim de înălţime P; amenajare şi dotare grupuri sanitare pe sexe (câte 3 cabine pentru fiecare, 3 pisoare la bărbaţi, vestiare pe sexe cu câte 4 cabine fiecare, duşuri cu câte 4 cabine fiecare, nivel de înălţime P; spaţii pentru personalul de deservire şi pază (vestiare, grup sanitar, birou) cu regimul de inaltime P. Alimentarea cu energie electrică a cladirii se va face de la un post de transformare. De la acest post se va executa un bransament pana la cladire. De aici, se va alimenta tabloul electric general de distributie. Acesta se amplaseazå in zona de depozitare. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalatå Pi = 299 kW, puterea maximå simultan absorbitå Pu = 230 kW. Instalatia electricå de iluminat, prize si fortå a fost realizatå în sistem de distributie radial. Din TGD sunt alimentate circuitele pentru: iluminat zona acces, grupuri sanitare, birou, depozitare, piscină, prize uz general, priza pentru alimentare boiler electric, alimentarea centralelor termice electrice, alimentarea T.E. foisor creatie, alimentarea T.E. teren picnic, alimentarea T.E. anexa teren sport, alimentarea T.E. piscina. Solutia de iluminat este a iluminatului direct atît in vestiare, depozitare si grupul sanitar. In baie sunt prevazute corpuri de iluminat rezistente la umezealå, etanse, cu tuburi incandescente. Atât circuitele de prize cât si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic, montate îngropat în elementele de constructie (pereti, plåci, etc.). La încåperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea, aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale. Pe circuitele de prize sunt prevåzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalatå de 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului NP-I7. Imobilul urmeaza a fi prevåzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza: trei grupuri sanitare, dotate cu : zece cadite de dus, sase lavoare, opt vase WC. Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 1 1/2” racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Toate conductele pornind de la centrala termica pânå la consumatori urmeaza a fi executate din teavå de polipropielanå fara aluminiu pentru apa rece si armatå cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinårile urmând a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbårile de direc¡ie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare. Prepararea apei calde menajere se va face prin intermediul a doua boilere electrice de 200 litri. Puterea electrica a boilerului fiind de 2.2 KW. Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legåturi din tuburi de polipropilenå, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilenå, îmbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legåturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, în grosimea peretilor de gipscarton. Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea superioarå cu o coloana de ventilaţie executata de asemenea din tuburi de polipropilenå. Diametrul coloanei de ventilare va fi Ø 50 mm. Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVC-KG. Încălzirea se va asigura cu centrala termica electrica, de capacitate utila 216 kW pentru incalzire furnizata de trei centrale electrice avand puterea de 72kW/buc, iar pentru preparare apa calda menajera cu boilere electrice de 200 litri. Centrala termica electrica este complet echipata pentru functionarea independent intr-un sistem de incalzire şi are in componenta:

- Manomentre

- Termometre

- Comutatoare antiinghet

- Termostate de siguranta manual

31

- Comutatoare pentru doua sau trei trepte de putere.

- Curentul nominal unei central electrice fiind de 109.4 A

- Racordurile hidraulice fiind de 2’’

Asigurarea instalatiei se face prin intermediul supapelor de siguranta, termostatelor de limita ale microcentralei precum si a vaselor de expansiune incorporate in centrala termica, a vasului de expansiune montat in exteriorul centralei, avand volumul de 250 litri. Instalatia mai este compusa din:

- Butelie de egalizare avand Q=9.288 mc/h, cu un nr. Total de racorduri=8 bucati (tur+retur). Diametrul buteliei fiind de 183mm, iar inaltimea totala a buteliei este de 1524mm. Butelia va fi echipata cu racorduri ptr aerisitor , golire de ¾’’

- 2 pompe de circulatie apa calda 80/60 grd C cu 3 turatii reglabile, avand Q=3.65mc/h, iar H = 4.02 Mca

- 1 pompa de circulatie apa calda 80/60 grd C cu 3 turatii reglabile, avand Q=1.8mc/h, iar H = 4.02 Mca

Corpurile de incalzire sunt din otel conform specificațiilor din Fișa tehnică a centralei termice. Pentru reteua de distributie se utilizeaza conducte din otel, izolate termic.

Sistemul de dezumidificare pentru piscine interioara a complexului.Unitatea se va monta in interiorul incintei, pe pardoseala. Acest dezumidificator va avea urmatoarele caracteristici:

- Tensiunea 220/240V

- Puterea maxima consumata : 1.7 KW

- Ventilator : 1000mc/h

- Higrostat extern

- Functie automata de dezghetare

- Greutate :50 Kg

- Nivel zgomot : 50 bB (A)

- Agent frigorific ecologic: R407C

- Presiune statică disponibila: 250 Pa

• Loc de joacã pentru copii: se va amenaja un teren în suprafaţă de ~100 mp cu gazon, groapă de nisip, arbori, arbuşti şi se va amplasa un modul de joacă din lemn. Terenul va fi îngrădit cu gard viu. Locul de joaca va fi iluminat cu lampi de iluminat ornamentale de exterior, avand inaltimea h = 0.84 m, tensiune 6.6V, putere panou 5.2W, sursa iluminare LED, complet echipate.

- Alei pietonale, alei auto amenajate cu pietriş compactat şi parcări amenajate cu dale înierbate ce vor deservi atât centrul de agrement cât şi terenul de sport;

Amplasamentul investiţiei rezultă din planul de amplasare şi planul de încadrare in zonă anexat.


Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Infrastructura de agrement la baza pârtiei A1”

32



Nrcrt

OBIECT

1. SISTEMATIZARE VERTICALA

2. ZIDURI DE SPRIJIN SI AMENAJARE TEREN

3. ALEI, DRUMURI, PARCARI

4. ANEXA TEREN SPORT

5. TEREN SPORT

6. ANEXA TEREN PICNIC

7. TEREN PICINC

8. FOISOR HEXAGON

9. FOISOR CREATIE

10. AQUA CLUB

11. LOC DE JOACA PENTRU COPII

12. ORGANIZARE DE SANTIER

Utilajele, echipamentele tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilajele fără montaj şi echipamentele de transport, dotările şi activele necorporale pentru realizarea obiectului de investiţie sunt prezentate în continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documentație și/sau Fişele tehnice Anexa 1.2 la prezenta documentație.

Nr. crt.

Obiect Denumire utilaj, echipament cantitate

I. UTILAJE, ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ȘI FUNCȚIONALE CU MONTAJ

I.1. TEREN SPORT Stâlpi pentru instalație de iluminat nocturn înălţime 10 m

6 buc

proiectoare (putere 1000 W, carcasa aluminiu, becuri tip Philips sau similar, cabluri de cupru cu manta metalica, , nivel mediu de iluminare de 215 lux)

12 buc

tablou de comanda si protectie 1 buc

I.2. ANEXA TEREN SPORT Centrala termică electrică 6 kW care are in componenta :

1 buc

33








Caracteristici conform Fișa tehnică anexată

Boiler electric 100 l – conform Fisa tehnica anexă 1 buc

I.3. ANEXA TEREN PICNIC Centrala termică electrică 9 kW, are in componenta : Pompa de circulatie cu aerisitor automat; Sensor de presiune; Supapa de siguranta; Racordul la vasul de expansiune de 7 litri; Vas de expansiune de 7 litri; Schimbator de caldura cilindric,din otel, dotat cu elemente de incalzire electrice; Panou electric de comanda,care permite selectarea si reglarea puterii centralei cu ajutorul a 3 butoane.

Caracteristicile tehnice sunt conform Fișa tehnică anexată

1 buc

Boiler electric 200 l (2,2 kW) - conform Fisa tehnica anexă

1 buc

I.4. TEREN PICNIC lampi de iluminat ornamentale de exterior, avand inaltimea h=0.84 m,tensiune 6.6V, putere panou 5.2W, sursa iluminare LED, complet echipate

Conform plan

I.5. FOISOR CREATIE Convectoare electrice conform Fișa tehnică anexată

8 buc

I.6. AQUA CLUB Centrala termică electrică 72 kW 3 buc

Boiler electric 200 l, conform Fișa tehnică anexată 2 buc

Kit piscină, conform Fișa tehnică anexată 1 buc

Tobogan piscină, conform Fișa tehnică anexată 1 buc

Sistemul de dezumidificare pentru piscină. Unitatea se va monta in interiorul incintei, pe pardoseala. Acest dezumidificator va avea urmatoarele caracteristici:

Tensiunea 220/240V

Puterea maxima consumata : 1.7KW

Ventilator : 1000mc/h

1 buc

34

Higrostat extern

Functie automata de dezghetare

Greutate :50 Kg

Nivel zgomot : 50 bB (A)

Agent frigorific ecologic: R407C

Pres. Static disponibila: 250 Pa

Panouri solare 4 buc

II. DOTĂRI Porti fotbal 2

Fileu de volei si tenis 1

Cosuri baschet 2

Leagan din lemn pentru copii cu doua pozitii (scaun si inele trapezoidale), posibilitate de conectare cu alte module. Este confectionat din lemn tratat cu substante non toxice pe baza de apa.

Dimensiuni: 2.4m/ 2.4m/ 2.2m

În ofertă se include și trusa de montare.

1 buc

Tobogan copii compus din: un turn cu un acoperis din lemn. Sub turn se afla un loc cu nisip pentru joaca. Este confectionat din lemn tratat cu substante non toxice pe baza de apa, iar toboganul este din plastic. Dimensiuni: 3.7m/ 1.4m/ 3m.

În ofertă se include și toboganul, locul de joacă cu nisip și trusa de montare

Turnul sa aibă posibilitatea de completare cu module

1 buc

Balansoar cu 2 locuri pentru copii. Confecționat din lemn masiv rasinoase, baiț colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii. Dimensiuni: L =240 cm

2 buc

Sezlong piscină, din polipropilena,

dimensiuni: 71 x 194 x 85 cm 40 buc

Umbrela de soare

Caracteristci generale: Flexibilitate reglabila in toate directiile, Tub telescopic, Posibilitatea de a regla inaltimea, Acoperitoare din poliester petru a rezista razelor puternice de soare(SPF +50), Acoperitoare detasabila si lavabila, Dimensiuni 180 x 130 cm, Cadru: Graphite

40 buc

mese gradina + scaune

din lemn masiv rasinoase. Finisaj: bait colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii.

4 seturi

35

Dimensiuni: H masa=80 cm, L masa=210 cm, l masa =80 cm,

H banca=95 cm, L banca=210 cm, l banca=25 cm, H sezut banca=45 cm,

H scaun=95 cm, L scaun =30 cm, l scaun =30 cm, H sezut scaun =45 cm,

Un set este compus din: masă, 2 bănci, 2 scaune

Masa pentru șah, patrata 700x700 mm, cu acoperis din sindrila de brad și 4 scaune din lemn Dimensiuni blat masă: Lxlxh:700x700x760mm.

Scaunele vor fi rotunde, cu dimetrul șezut de 40 cm

2

Banca parc

Banca rustica din lemn masiv rasinoase. Finisaj: bait colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii.

Dimensiuni: H =95 cm, L =200 cm, l =35 cm, H sezut =45 cm

6

Masa rustica

din lemn masiv rasinoase. Finisaj: bait colorat si lac pentru exterior, rezistent la intemperii.

Dimensiuni:H = 80 cm, L = 210 cm, l = 80 cm

4

Banca rustica barbeque

Banca lemn slefuita, finisata si lacuita, tratata antiseptic, cu urmatoarele dimensiuni 180cm x 63cm x 85cm.

4

Barbeque

alcatuit din panouri de beton armat si caramida si placat cu piatra naturala fasonata -dimensiuni: 220/120/78cm

include și grila de metal

4 buc

Sevalet de teren cu planșetă, pliant. Cadrul cu planseta are unghiul ajustabil, permitand fixarea sa in pozitie orizontala Dimensiunea maxima a panzei ce poate fi montata pe sevalet este de 102 cm. Construit din lemn de fag fiert in ulei de in. Dimensiuni: înaltime: 200 cm (pliat 85 cm.), latime: 70 cm. (pliat 35 cm.)

4


36



VI. CONDIŢII TEHNICE IMPUSE OFERTANTULUI

VI.1 Condiții generale

Lucrările se vor realiza în conformitate cu Cerințele tehnice de execuţie care definesc standardele minime, dar se pot modifica sau completa cu acordul Proiectantului si al Beneficiarului. Aprobarea doar de catre Proiectant nu este suficienta oriunde sunt implicate probleme contractuale. In aceste cazuri deasemenea este necesar acordul in scris al Beneficiarului.

In caz de neconformitate cu Documentația tehnică de execuție, Beneficiarul poate da dispozitii pentru intreruperea lucrarilor si sa dea instructiuni privind orice masuri necesare care trebuie luate pe cheltuiala Ofertantului.

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de Contractant şi aprobată de către Beneficiar.

Prevederi legale:

Rolul diferitelor parti implicate in proiect este definit de legea nr. 10/1995. Aceasta include rolul Proiectantului cand stipuleaza ca orice modificare a proiectului original trebuie aprobata si inregistrata de el.

Ca parte a cerintelor de calitate in constructii Ofertantul, Proiectantii si Beneficiarul (Investitorul) vor urmari performanta lucrarilor finalizate.

Urmarirea regulata se face prin examinare directa vizuala si cu mijloace simple de masurare, conform normelor tehnice specifice care guverneaza lucrarile prezente si categoria de constructii.

Norme, Standarde si Reguli:

Folosirea normelor si standardelor romanesti va prevala in Contractul pentru lucrari. In absenta Sandardelor romanesti pentru lucrarile specifice, se vor folosi standarde pentru lucrari similare sau Standarde europene relevante.

Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase. Masurile particulare care se vor lua si recomandarile pentru transportul si depozitarea adecvata a materialelor de constructie se vor gasi in diverse capitole ale Documentației de execuţie.

Unitati de masura si scopul lucrarilor:

Toate unitatile de masura vor fi in conformitate cu Standardele ISO, exceptand tevile pentru apa si gaze, unde sistemul imperial se foloseste in practica curent.

Ofertantul pune la dispoziţia beneficiarului, în termen de 5 zile de la semnarea contractului, planul de calitate pentru avizare la începerea lucrării.

Ofertantul va executa lucrările în conformitate cu specificaţiile din Documentația de execuție

Ofertantul va respecta standardele şi normativele din prezentele Cerințe tehnice de execuție și Documentația de execuţie. În caz de contradicție între acestea vor avea prioritate Cerințele tehnice de execuție.

37

VI.2 Condiții specifice

A. Specificaţii generale de arhitectură

1. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

i. Generalităţi

Ofertantul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea Cerințelor tehnice de execuție si, la cererea Beneficiarului, Ofertantul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele prevazute de acestea.

In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Cerințele tehnice de execuție, Beneficiarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltuiala Ofertantului.

ii. Standarde şi normative de referinţă

Acolo unde există contradictii între recomandarile Documentației de execuție și ale prezentelor ,,Cerințe tehnice de execuție” si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerințele tehnice de execuție” vor avea prioritate

Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Inlocuieste

1. STAS 1243

Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

2. STAS 1913

4/86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; 13/83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare;

3. STAS 9824

1 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole

4. C 16-1984

NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii si a instalatiilor aferente

I.C.C.P.D.C. 92/1984

5. GE 028-1997

Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical

M.L.P.A.T. 56/N/11.03.1997

partial C 29–1977

6. C 29-1985

Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI) CAIET I: Prevederi generale privind îmbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu CAIET III: Compactarea de adâncime cu coloane de pamânt CAIET IV: Îmbunatatirea cu coloane din balast, nisip, piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: Îmbunatatirea terenurilor cu vibromaiul

I.C.C.P.D.C. 20/11.04.1985

partial C 29–1977

38

CAIET VI: Compactare prin vibroîntepare

7. P 125-1984

Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile

I.C.C.P.D.C. 82/05.11.1984

8. P 134-1995

Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice

M.L.P.A.T 1/N/20.01.1995

9. C 168-1980

Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare

I.C.C.P.D.C. 91/17.11.1980

C 168–1974

10. C 169-1988

Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale

I.C.C.P.D.C 59/30.09.1988

C 169–1983

11. C 178-1976

Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare

I.G.S.C. 132/29.06.1976

12. C 218-1984

Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii

I.C.C.P.D.C. 58/16.05.1984

NORMATIVE CONEXE

13. GE 027-1997

Ghid pentru proiectarea si executia lucrǎrilor de apǎrare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri

M.L.P.A.T. 53/N/11.03.1997

14. GT 001-1996

Ghid privind criterii de alegere a încercǎrilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale pǎmânturilor

M.L.P.A.T. 8/N/05.02.1996

15. Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea sensibilitǎtii la înghet a pǎmânturilor

M.T.T.C. 1204/25.07.1989

16. IM 004-1996

Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilor de constructii

M.L.P.A.T. 45/N/15.07.1996

Legenda: M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului

I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii I.G.S.C. - Inspectoratul General de Stat in Constructii

39

iii. Executarea lucrărilor

Lucrări preliminare:

� trasarile in concordanta cu proiectul. Ofertantul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor;

� defrisare;

� indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;

� indepartarea si depozitarea startului vegetal;

� uscarea pamantului;

� demontarea structurilor existente;

� realizarea lucrărilor preliminare se va consemna într-un Proces-verbal de lucrări ascunse, prin grija Ofertantului.

Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat sau contine zapada sau gheata.

Lucrari de excavare:

� respectarea adâncimii maxime de sapatura nesprijinita in spatii inguste conform Cerințe tehnice de execuţie;

� respectarea înclinării maxime a taluzului conform Cerințe tehnice de execuţie;

� mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă pentru a nu periclita construcţiile învecinate;

� Ofertantul va lua toate măsurile necesare pentru a evacua apa colectată în zona excavată;

� pe parcursul execuţiei, Ofertantul are obligaţia de a solicita prezenta geotehnicianului pe şantier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dacă natura terenului de fundare corespunde cu proiectul;

� în cazul apariţiei pe fundul gropii a unor crăpături în teren măsurile necesare vor fi luate de Proiectant;

Excavarea pamantului vegetal:

Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale pentru utilizare în zonele unde e prevăzută plantarea de arbuşti şi iarbă.

Executarea fundatiei

� Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Ofertantul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situaţiilor în cazul prăbuşirilor locale/malurilor în zonele excavate; acestea se vor racorda în trepte, se vor face umpluturi/compactări cu material corespunzător de umplutură sau cu beton în cazul în care nu se poate realiza compactarea; toate aceste măsuri nu vor implica modificări asupra volumului net de lucrări.

� Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform C 83-75 “Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii” si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".

Stratul portant

Dacă la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunţa Proiectantul, care va stabili modul de continuare a lucrărilor. Straturile de pamant necoresunzator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.

40

Evacuarea apei

Ofertantul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente şi va lua toate măsurile necesare, în conformitate cu Cerințele tehnice de execuţie.

Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzător şi traseele de evacuare a apei.

Eliminarea materialelor

Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier. Beneficiarul poate cere Ofertantului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.

Descoperiri arheologice

Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii.

Lucrari de umplutura

Grosimea straturilor, densitatea de compactare şi conţinutul de umiditate vor fi conform STAS 1913/13-83 şi Cerințele tehnice de execuţie

Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros

Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros va respecta toate prevederile normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare şi prevederile Cerințelor tehnice de execuţie.

iv. Verificarea calităţii lucrărilor. Abateri admise

Se vor realiza următoarele tipuri de verificări, în conformitate cu prevederile Cerințelor tehnice de execuţie şi ale legislaţiei în vigoare:

� Verificari inaintea inceperii lucrarilor;

� Verificări materiale de umplutura;

� Verificări lucrari de compactare;

2. SCHELE METALICE

Asigurarea tuturor schelelor, balustradelor şi altor dispozitive care servesc protectiei vietii si sanatatii muncitorilor va fi în sarcina ofertantului.

3. LUCRARI DE DULGHERIE

i. Generalităţi

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de tamplarie structurale pentru acoperisuri, pentru pardoselile din lemn, placari cu lambriuri.

Pentru tampalria din lemn vedeti capitolul pentru “Lucrari de arhitectura: Tamplarie din lemn”

Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante.


41


Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuiesc

1. NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn

M.L.P.A.T. 65/N/28.08.1996

2. C 36-1986 Îndrumător privind utilizarea în constructii a plăcilor din lemn si a plăcilor din fibre de lemn

I.C.C.P.D.C. 47/10.12.1986

C 36–1979

3. C 46-1986 Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de casă la materiale lemnoase folosite în constructii

I.C.C.P.D.C. 23/27.06.1986

4. NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

M.T.C.T. 303/16.09.2003

Revizuire NP 005-1996

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

iii. Materiale şi echipamente folosite. Livrare, manipulare şi depozitare

Materiale:

a. Elemente structurale din lemn: căpriori, panele, cosoroabe, popi, cleşti, contrafise, scaune,

Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare.

b. Sipci, panouri, placi pentru acoperis

c. Accesori: Cuie si suruburi; Bolturi, piulite si saibe; Placi pentru insurubare si talpi; Ancore din otel; Adezivi; Protectii impotriva ciupercilor; Produse de ignifugare.

Echipamente:

- Macarale;

- Elevatoare si trolii.

Livrare, Manipulare si Depozitare

Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice orice tratament industrial.

Cheresteaua şi elementele preasamblate se vor depozita conform prevederilor din Cerințele tehnice de execuţie

Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise, evitand orice deteriorari in timpul transportului.

Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise , in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera.

Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate, fara fisuri si crapaturi vizilbile

42

Predari Inainte de inceperea lucrarilor, Ofertantul va furniza plansele de excutie si mostre de materiale pentru a

fi aprobate de Dirigintele de șantier. Tamplaria facuta pe comanda va fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea.

iv. Execuţia lucrărilor, montare, instalare

Tamplarie neprelucrata

Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Proiectantului si Investitorului. Structura de lemn se va prinde corect, in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi.

Elementele din lemn cu imbinari suprapuse trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare.

Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat.

In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului. Nici un element structural nu va fi taiat fara directionarea lor.

Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere.

La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite.

Elemente pentru finisaje/tamplarie din lemn

a) Generalitati

Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite conform proiectului tehnic.

In locul placilor aglomerate este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier.

Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva.

Panourile din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echilibrare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Toate partile interioare se vor acoperi complet cu placi laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se umfle si ca placa laminata sa se desfaca; acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie.

Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate; sunt dificil de a se mentine uscate, de afi curatate, si usor de deteriorat. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. Un panou in partea opusa sau langa lavoar sunt oportune pentru a asigura loc pentru carti, genti si pachete cand se foloseste lavoarul. Panourile vor fi prinse adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezarea oamenilor pe panouri).

b) Lambriuri

Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1,20 m inaltime, cu sipci profilate in partea superioara si o bordura din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor avea suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in spatiul gol intre perete si lambriu.

c) Placi pentru glafuri interioare de ferestre vor fi facute din:

- Lemn masiv (lacuit);

43

- PAL melaminat;

- OSB acoperit cu rasina din melamina.

Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna), aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25 mm latime si 5 mm adancime.

Se vor evita puntile termice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate.

Cand se lipeste pe partea superioara a tampalriei masive sau pe beton, spatiul dintre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente, spuma sau placa). Ca adeziv se va folosi Sika Bond T2 (sau similar aprobate). Intersectia dintre rama de geam si palaca pentru glaf se va desparti de o fasie hidroizolatoare.

Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore din otel galvanizat, daca o banda verticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama ferestrei.

In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si rama ferestrei, rostul trebuie etansat cu mastic.

Daca consola glafului este mai mare de 10 cm, se va folosi o consola metalica. Consolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50 cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina verticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor).

Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri, marginile acestor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Se vor folosi piese speciale. Atentie deoasebita trebuie acordata zonelor umede, cum ar fi camerele de dus, piscinele, spalatoriile sau bucatariile.

v. Controlul calităţii materialelor

Tâmplărie masivă

Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor.

Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu:

- Continutul maxim de umiditate max.19%;

- Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu NP 005-2003 pentru orice sortiment;

Originea cherestelei: Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, cand se foloseste cherestea importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva).

Placi pentru acoperis: Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a membranei hidroizolatoare.

Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel:

- Pentru a rezista la cel putin de 1,6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc;

- Sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis.

Tratamente de conservare: Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform C 46/86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si siguranta.

Conservarea pentru panourile din lemn pentru acoperis care intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Proiectant si de producatorul sistemului de

44

acoperis. Creozotul, pentaclorofenal, nafenatul din cupru si quinolinate din cupru de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoperisuri.

Produse de ignifugare: Toate elementele structurale din lemn, trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in vigoare

Elemente de finisaje din lemn

Originea lemnului pentru tamplarie: Vezi cherestea pentru tamplarie masiva.

Continutul de umiditate: Elementele individuale vor avea un continut de umiditate, ex lucrarile producatorului de 15 (± 2) % doar daca nu este stabilit altfel.

Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. In caz de disputa, continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centrul elementelor.

Placajul. Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR NE 636-1 in conditii uscate si SR EN 636-2 in conditii de umiditate.

Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR EN 636-3.

Abateri admisibile: Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale, trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite:

- pentru lungimi > 500 mm : ± 0,1 %

- pentru lungimi < 500 mm : ± 0,5 mm

- pentru latimi > 200 mm : ± 0,2 %

- pentru latimi < 200 mm : ± 0,2 mm

- pentru grosimi : ± 0,2 mm

Deformari

Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.

a) Forma dreptunghiulara: Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii.;

b) Bombare: nu va depasi 0,5 % din latime la livrare;

c) Indoire:

Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare.

Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare.

Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.

d) Margini drepte:

Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm.

Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm.

e) Prelucrare: Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usora. Toate componentele vor fi

45

prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.

Duritate si uzura: In cazul unei dispute si daca este relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura conform prENV 13696.

Forta mecanica: In caz de disputa, daca forta mecanica este relevanta si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu:

- SR EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn;

- SR EN 789 si SR EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn.

Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari

Calitatea admisa pentru cherestea conform SR EN 942

Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica. Se permite sa se foloseasca acest tip de material DOAR la mobilIier si dispozitivele de prindere , daca nu emit mai mult de 0,15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E1 conform SR EN 717-2).

Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca materialul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator. Ofertantul sau producatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare.

Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele:

- Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic;

- Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi;

- Se fixeaza cosoroabele aticului;

Element Clasa Er

Finisaj transparent

J 942

Finisaj Opac

Contractie Abatere a texturii lemnului

Imbinare coada de randunica

Margine J30 J40 Nu se permite

20 mm/m 4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent

Partea orizontala a scari i

J10 J30

2 mm/m Se permite, daca este laminat

Partea verticala 20 mm/m Nu se permite

20 mm/m 4 pe metru, daca este laminat

Coloana a unei scari in spirala

J30 J40

2 mm/m 2 mm/m Nu se permite

Mana

curenta

Balustrada

J10 J30 J10 20 mm/m 4 pe metru

Protectie J30 J30

46

- Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in palca de beton peste ultimul etaj;

- Se monteaza popii;

- Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe, cuie, bolturi;

- Se monteaza si imbina panele;

- Se monteaza toate elementele de rigidizare ale structurii acoperisului;

Dupa montare astereala, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate.

vi. Verificarea calităţii lucrărilor

Verificari inainte de inceperea executiei: Trebuie sa se verifice:

- Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta;

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri, sa nu fie degradat);

- Incheierea lucrarii executate anterior (PV receptie calitativa pentru receptia a placii de beton de la ultimul nivel);

- Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie;

- Trasarea pozitiei talpilor popilor;

- Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii;

- Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel;

- Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului;

Verificari in timpul executiei lucrarilor de şarpanta: Trebuie sa se verifice:

- Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate;

- Respectarea proiectului si a detaliilor de executie;

- Fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate;

- Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura;

- Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor;

- Daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plane de contact;

- Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane;

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta: Trebuie sa se verifice:

- Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

- Existenta agrementelor tehnice;

- Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor, distanta dintre elemente, aspectul vizual al elementelor de sarpanta;

- Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare.

vii. Ignifugarea tâmplăriei structurale

47

Definitii, generalitati

Conform Normativului de siguranta la foc - P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si importanta a cladirii .

LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr- un incendiu standard;

CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc.

Clasificari

Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe:

A . Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza:

- Clasa C1 : neinflamabile;

- Clasa C2 : dificil inflamabile;

- Clasa C3 : mediu inflamabile;

- Clasa C4 : usor inflamabile;

B . Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza.

Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului. Aceasta substanta actioneaza prin:

- formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile;

- formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil;

Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia.

Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp.

Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate, de societati certificate pentru acest tip de lucrari, iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv .

Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn

Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile, este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu agrement tehnic.

Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii.

Producatorii si, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai produse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne, si sa obtina avizul Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificari ale caracteristicilor produselor existente.

Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuare.

48

Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor.

Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de aplicare, consum specific ş.a.).

Ofertantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate.

La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea conditiilor de eficienta ; ele vor fi anexate la Cartea constructiei.

viii. Verificarea calităţii ignifugării

Verificari inainte de inceperea ignifugarii

-atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei ofertante emis de Inspectoratul general al Pompierilor; atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor;

- existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare;

- existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsele folosite;

- existenta fisei tehnice a produsului respectiv; terminarea operatiunii anterioare;

- pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului;

- existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiunii;

Verificari in timpul operatiunii de ignifugare

- daca este respectata procedura tehnica de executie;

- daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a acestuia;

- daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lucrari;

- daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare specializate conform SR 652;

- trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm; tratarea epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza;

- daca epruvetele au fost bine ambalate, sigilate si stampilate de ofertant si beneficiar, iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii:

o denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare;

o denumirea materialului ignifugat;

o denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat;

o data aplicarii;

o modul de aplicare;

o denumirea Ofertantului;

o aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de ignifugare.

49

Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare

- uniformitatea stratului de material ignifug aplicat;

- realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea procesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele:

o denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului;

o numarul lotului de produs ignifug;

o numarul certificatului de calitate al produsului ignifug;

o numarul avizului de expeditie al materialului;

o modul de aplicare al produsului;

o tipul materialului protejat;

o consumul specific;

o numarul straturilor aplicate;

o data aplicarii produsului;

o data efectuarii probelor;

La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru epruvetele supuse incercarii, incercare efectuata de un laborator atestat.

4. LUCRĂRI DE ZIDĂRIE

i. Generalităţi

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de zidarie, cat si specificatiile mortarului pentru lucrari de zidarie.



Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare

Înlocuieste

1. MP 007-1999

Metodologie de investigare a zidãriilor vechi M.L.P.A.T. 48/N/02.08.1999

2. C 14-1982 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrãrile de zidãrie

I.C.C.P.D.C. 71/10.06.1982

C 14-1978

3. C 14/1-1994

Ghid privind utilizarea blocurilor mici de zidãrie din beton cu agregate grele BZG290x240x88 mm

M.L.P.A.T. 21/N/11.07.1994

4. C 17-1982 Instructiuni tehnice privind compozitia sI prepararea mortarelor de zidãrie sI tencuialã

I.C.C.P.D.C. 127/02.11.1982

C 17-1978

50

5. P 42-1971 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari

C.S.E.A.L 18/13.01.1971

6. P 104-1983 Instructiuni tehnice pentru proiectarea sI executarea peretilor si acoperisurilor din elemente din beton celular autoclavizat

I.C.C.P.D.C. 92/08.11.1983

P104-1978

7. P 113-1981 Instructiuni tehnice privind proiectarea executarea si receptionarea peretilor despãrtitori din panouri prefabricate pe bazã de produse lemnoase

I.C.C.P.D.C. 130/30.10.1981

8. P 113/1-1994

Îndrumãtor tehnic pentru realizarea sI utilizarea la peretii despãrtitori a panourilor de perete demontabili de lemn

M.L.P.A.T. 18/N/07.07. 1994

9. C 116-1982 Instructiuni tehnice pentru alcãtuirea sI executarea peretilor din plãci ondulate din azbociment

I.C.C.P.D.C. 92/19.08.1982

C 116–1976

10. C 193-1979 Instructiuni tehnice pentru executarea zidãriilor din piatrã brutã

I.C.C.P.D.C. 64/19.04.1979

11. C 197-1989 Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor tiocolice la etansarea rosturilor în constructii

I.C.C.P.D.C. 5/10.01.1989

C 197-1979

12. C 226-1987 Norme tehnice pentru proiectarea sI executarea panourilor monostrat din betoane usoare cu adaosuri de cenusã sI spumanti, pentru hale parter

I.C.C.P.D.C. 51/27.11.1987

NP 45-1986

13. C 235-1991 Îndrumãtor tehnic pentru executarea panourilor mari prefabricate neportante din blocuri ceramice cu goluri

M.L.P.A.T. 15/N/4.12.1991

14. GP 053-2000

Ghid de proiectare si executie pentru prinderea elasticã a peretilor de compartimentare de structura de rezistentã

M.L.P.A.T. 258/N/2.11.2000

NORMATIVE CONEXE

15. GE 047-2002

Ghid privind utilizarea chiturilor tiocolice, acrilice şi siliconice la etanşarea rosturilor în construcţii (revizuire şi completare instrucţiune tehnică C 197-89)

M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002

16. GEx 006-2002

Ghid pentru întreţinerea, repararea şi etanşarea construcţiilor subterane pentru Metroul Bucureşti

M.L.P.T.L. 1716/17.10.2002

17. GE 045-2002

Ghid privind execuţia lucrărilor de stopare a igrasiei pereţilor construcţiilor, cu membrane izolatoare rigide

M.L.P.T.L. 1447/03.10.2002

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului

51

M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

iii. Materiale şi echipamente utilizate. Controlul calităţii. Livrare, manipulare, depozitare

Materiale:

SR EN 771 Specificaţii ale elementelor pentru zidărie.

P2 - 85 Normativul pentru alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de zidărie.

STAS 10109 /1 - 82 Proiectarea şi execiţia lucrărilor de zidărie.

Se vor folosi cărămizi numai de calitatea I.

Lungimea de suprapunere şi aranjarea zidăriei va fi în concordanţă cu capitolul 13 din P2 - 85.

Calitatea cărămizilor trebuie să în conformitate cu datele din tabelul 1+2 din P2 - 85.

a) Caramizi presate pline cu dimensiunile 240x115x63. Caramizile utilizate vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771.

b) Caramizi ceramice cu goluri veticale cu dimensiunile 240x115x88 sau blocuri de teracota mari de 290X240X188. Caramizile ceramice cu goluri verticale vor fi numai de calitatea I, marca 100 si vor corespunde prevederilor SR EN 771.

c) Panouri ceramice cu dimensiunile 300X75X300 conform NTR 9059-80 sau similar aprobat.

d) Blocuri pline din beton cu dimensiunile 200X150X300 conform ASTM C 129 sau similar aprobat;

e) Blocuri cu goluri din beton cu dimensiunile 200X200X400 conform ASTM C 129 sau similar aprobat;

f) Blocuri din BCA cu dimensiunile 200X250X400 conform P 104-1983;

g) Blocuri din gips pentru pereti de compartimentare cu sau fara goluri;

h) Caramizi refractare pentru cosuri de fum;

i) Elemente ceramice pentru conducte de ventilatie verticale;

j) Armaturi din OB 37 si PC 52 0 = 8 - 12 mm. Armaturile vor corespunde prescriptiilor STAS 438/1 - 89;

k) Armaturi din STNB 0 = 5,6 mm, corespunzatoare prescriptiilor STAS 438/2 - 91;

l) Mortare si betoane conform marcilor din proiect;

m) Adezivi pentru blocuri celulare de zidarie din beton.

Mostre si testari Inainte de comandarea si livrarea pe santier a materialelor necesare executiei zidariilor, se vor pune la

dispozitia Investitorului, spre aprobare, urmatoarele mostre: o Caramizi presate pline sau Blocuri Pline din Beton; o Caramizi si panouri ceramice cu goluri verticale sau orizontale, blocuri de teracota; o Blocuri cu goluri din beton; o Blocuri din BCA; o Caramizi refractare; o Elemente ceramice pentru conductele de ventilatie. Specificatii pentru mortare

Generalităţi

52

Mortarul va respecta:

- C17 - 82 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială;

- P2 - 85, Tabelul 2.

Marca mortarului: M 50Z Materiale

A) Lianţi:

- var hidratat conform STAS 3201 - Var hidratat şi pulbere pentru construcţii;

- var pastă conform STAS 146 - Var pentru construcţii.

B) Agregate

Nisipul natural de carieră sau de râu poate fi parţial înlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale.

Aceste nisipuri trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din normele in vigoare.

Proporţia în care se vor utiliza în amestecul de mortar va avea un conţinut de cel puţin 50% nisip natural.

C) Armături

Armăturile trebuie să fie în conformitate cu STAS 438/1 - 89 şi 438/2 - 91.

Betonul trebuie să fie cel puţin tip C8/10.

D) Apa

Se va utiliza apa de la reţeaua de alimentaţie. În cazul utilizării altei surse, apa trebuie să corespundă condiţiilor SR EN 1008:2003.

E) Ciment conform specificaţiilor de la capitolul - Betoane.

F) Aditivi

1. În cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer "Disanul".

2. Acceleratori de întărire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de întărire pentru mortare de zidărie, de ciment şi ciment var de marcă 50 sau mai mari, la lucrările executate pe timp friguros.

Compoziţia mortarelor de zidărie

Dozajele uzuale pentru mortarele de zidărie pe bază de var şi ciment care pot fi utilizate fără încercări preliminare în cazul folosirii nisipurilor naturale sunt speficate în tabelul următor:

Mortare pentru pereţi din elemente armate:

(conform SR EN 12620)

Marca mortarului şi notaţia

Tipul mortarului

Materiale pentru 1 mc mortar

Ciment Var hidratat var pastă sau şlam de

carbid (mc)

Var pastă sau şlam de carbid

(kg)

(mc) (kg)

F 25 (kg) M 30 (kg)

M 50 Z Ciment - var 230 219 0,090 115 1,18 1600

53

- Mortar de poză din ciment şi nisip (1:3 părţi în volume) şi apa până la realizarea unui mortar de consistenţă vârtoasă (determinată cu conul etalon);

- Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare din ciment şi nisip (1: 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea unui mortar de consistenţă fluidă (determinată cu conul etalon).

Prepararea mortarelor:

Prepararea mortarelor pe bază de ciment şi var hidratat se face numai prin proceduri mecanice, asigurându-se umătoarele condiţii:

- dozarea grosimetrică a componentelor solide ale mortarului cu toleranţe de ± 2% pentru lianţi şi ± 3% pentru agregate;

- amestecarea îngrijită a mortarului până la omogenizarea completă.

Controlul calităţii mortarelor:

Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidărie şi tencuială se va face conform metodelor prescrise în SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie".

Condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească mortarele vor fi conform normativelor in vigoare.

Mortar de ciment si mortar de ciment cu var

In functie de inaltimea peretilor, numarul etajelor si nivelul de intensitate seismica, mortarele folosite la lucrarile de zidarie, exceptand blocurile din BCA pentru zidarie, vor fi mortare marca M 50 Z si M 100 Z, pentru ultimul folosindu-se cimentul Portland. Mortarele vor corespunde normativului C 17 - 82.

Prepararea mortarelor se poate face manual sau mecanizat asigurandu-se urmatoarele conditii: dozarea exacta a componentilor mortarului, amestecarea mortarului pentru omogenizare si obtinerea unei cat mai bune durabilitati.

Calitatea mortarelor se verifica pe parcursul executiei zidariei si a furnizarii lor in conformitate cu SR EN 1015 "Metode de incercare a mortarelor de zidarie".

Mortare sau adezivi speciali pentru blocurile din BCA: Mortarele trebuie sa fie in concordanta cu specificatile Producatorului pentru blocurile din BCA.

Pasta de imbinare pentru blocuri de compartimentare din gips: Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare.

Mortarul trebuie sa aiba o consistenta care sa permita imbinarea adecvata pe orizontala si verticala a blocurilor de compartimentare.

Verificarea calitatii materialelor

Aceste verificari trebuiesc efectuate inaintea inceperii executiei lucrarilor pe lotul de materiale aflate in depozit si de fiecare data cand se aprovizioneaza santierul cu un nou lot de materiale.

Se vor face verificari pentru:

a. Calitatea caramizilor presate pline si caramizile ceramice cu goluri verticale conform STAS 10109/1 - 82; SR EN 771;

b. Calitatea panourilor ceramice cu goluri orizontale;

c. Calitatea blocurilor din beton pline sau cu gauri;

d. Calitatea blocurilor din BCA;

e. Calitatea caramizilor refractare;

54

f. Calitatea elementelor ceramice prefabricate pentru conductele de ventilatie;

g. Compozitia, consistenta si calitatea mortarului de zidarie;

h. Compozitia, consitenta si calitatea betonului din stalpisori, centuri , buiandrugi etc. conform STAS 10109/1 - 82 si Normativul C 140 - 79.

i. Calitatea armaturilor conform STAS 438/1,2 – 89,91.

Livrare, Manipulare, Depozitare

Caramizile si blocurile se vor aproviziona in containere, evitandu-se spargerea lor. Nu se admit caramizi/blocuri sparte sau fisurate sau cele ce nu corespund conditiilor impuse prin Cerințele tehnice de execuție. Se va asigura depozitarea lor sub soproane, in cantitati suficiente asigurarii unui flux continuu de executie.

Cimentul va fi livrat in saci de 50 kg, transportat si depozitat fara posibilitatea de umezire si inghet.

Armaturile se vor livra evitandu-se deteriorarea lor prin expunerea la umezeala.

Materialele sensibile la umezeala si inghet vor fi depozitate sub soproane sau magazii special amenajate.

Transportul materialelor se face cu utilaje speciale iar durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat punerea in opera a mortarelor sa se faca in maximum 10 ore de la preparare.

iv. Execuţia lucrărilor. Montare, instalare, asamblare

Zidaria de umplutura si portanta

Pentru zidaria de umplutura si portanta se pot folosi urmatoarele tipuri de caramizi si blocuri:

- caramizi din argila arsa cu sau fara goluri;

- blocuri de teracota mari cu goluri;

- blocuri cu gauri din beton;

Pentru zidaria de umplutura si portanta pentru cladirile fara etaj sau cu un etaj, se pot folosi alternativ: blocuri din BCA, tip YTONG, HEBEL sau similar aprobate.

Pereti despartitori din zidarie

Se vor folosi aceleasi tipuri de caramizi/blocuri, mortare si armaturi ca in cazul peretilor portanti. Blocuri pline pentru peretii despartitori de 15 cm grosime sau blocuri de 12,5 cm grosime se pot folosi, mai ales cand este necesara o clasa de combustie mai mare (rezistenta la foc).

Pentru peretii despartitori fara o clasa de combustie speciala, cat si pentru zidaria de protectie a hidroizolatiei verticale pe partea exterioara a peretilor subsolului se pot folosi panouri ceramice, de 7,5 cm grosime, cu goluri orizontale.

Peretii despartitori se fixeaza la partea inferioara in pardoseala incaperii si la cea superioara prin impanarea cu mortar de ciment marca M 100 Z. Peretii despartitori se rigidizeaza pe directia perpendiculara planului lor prin solidarizarea lor cu peretii structurali prin tesere si ancorare cu bare de otel OB 370 8/60 cm in rosturile orizontale.

Sporirea rigiditatii lor se obtine si prin armarea lor cu bare din otel amplasate in rosturile orizontale la distanta de 4 asize.

Intreruperea zidariei se va face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.

55

Peretii despatitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca M 50 Z si vor fi armati conform Normativului P 2 - 85 pct. 8.5.2. Peretii despartitori se vor ancora de elementele structurale (stalpi sau diafragme) ca si peretii portanti plini sau cu goluri de timplarie (Normativ P 2 - 85, pct. 13.1.8).

Peretii de compartimentare din blocuri de gips trebuie ancorate in structura portanta adiacenta.

Verificarea calitatii zidariei, a verticalitatii, orizontalitatii randurilor se face pe tot parcursul executiei lucrarilor si rezultatele verificarilor vor fi inscrise in procese verbale de lucrari ascunse.

Elemente nestructurale din zidarie

Tubulatura de ventilatie se va executa din:

- caramizi presate pline sau caramizi cu goluri verticale numai calitatea "A" si marca 100;

- din prefabricate speciale.

Caramizile cu goluri verticale se vor zidi cu mortar fluid (cu consistenta 10 - 11 cm) iar golurile caramizilor se vor umple cu mortar.

Tubulatura de ventilatie se va alcatui din caramizi intregi, fractiunile de caramizi se vor folosi numai pentru realizarea legaturilor din caramida. Zidaria va fi executata cu rosturile orizontale si verticale bine umplute cu mortar.

Rosturile zidariei ghenelor se vor tese folosind mortat M 100 Z.

Se vor monta numai caramizi care nu prezinta defecte sau crapaturi, fisuri.

Executia va fi ingrijita, astfel ca suprafata interioara a ghenelor sa fie neteda.

Pe parcursul executiei lucrarilor se vor face verificari ale calitatii, verticalitatii, orizontalitatii randurilor zidariei si vor fi consemnate in procese-verbale.

Executarea lucrarilor pe timp friguros

La executarea zidariilor pe timp friguros se va tine seama de prevederile "Normativului pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii C 16 - 84".

v. Controlul calităţii, abateri admise

Verificarea calitatii lucrarilor se va face atat la terminarea unor etape (nivele), cat si la receptia lucrarii, prin verificarea:

a. Verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc.) la elementele realizate;

b. Aspectul general si starea fiecarui element in parte;

c. Inventarierea tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse;

d. Corespondenta celorlalte elemente, dintre proiect si executie (goluri, gheremele, buiandrugi, etc.).

Cand datele din proiect si prescriptiile nu au fost respectate total sau partial, investitorul si/sau Dirigintele lucrarii va decide demolarea si refacerea elementelor de zidarie necorespunzator executate fata de Documentația de execuție. Refacerea se va face pe cheltuiala ofertantului.

Verificarea inainte de inceperea zidariei

• Verificarea proiectului si a detaliilor de executie;

• Verificarea etapelor executate anterior ( PV receptie structura realizata anterior);

• Verificarea trasarii zidariei.

Verificarea in timpul executiei zidariei

56

Ca operatiune initiala trebuie verificate materialele componente:

� caramizile - procentul de fractiuni sa fie max 15%, fara praf, fara impuritati;

� mortarul - se verifica respectarea retetei din proiect precum si consistenta fiecarei sarje;

� gheremelele - respectarea formei, dimensiunilor si a gradului de protectie impotriva umiditatii;

Pe parcursul executiei zidariei se va verifica:

� daca este respectata procedura tehnica de executie proprie ofertantului;

� calitatea materialelor in momentul punerii in opera; o daca se respecta proiectul tehnic;

� se respecta orizontalitatea rindurilor si uniformitatea rosturilor;

� daca se realizeaza ancorarea zidariei de structura de rezistenta;

� daca se realizeaza teserea rosturilor;

� daca verticalitatea zidariei este corespunzatoare; o daca se monteaza gheremele in locurile indicate;

� daca se realizeaza planeitatea suprafetelor.

Verificari la terminarea lucrarilor de zidarie

Se vor efectua urmatoarele verificari:

� aceleasi verificari ca in timpul executiei, dar cu o frecventa de 1/4;

� daca executia zidariei s-a incadrat in abaterile admisibile;

� daca s-au intocmit Procesul verbal de lucrari ascunse si Procesul verbal de receptie calitativa, corespunzatoare acestei etape.

Abateri admise (devieri de la cotele din planuri)

Grosimea zidurilor:

� pereti din caramida: 4 - 10mm.;

� pereti din BCA: 5 - 10mm.

Marimea golurilor:

� pentru ziduri din caramizi: 10mm

� pentru ziduri din BCA: 20mm.

Planeitatea suprafetelor:

� pentru ziduri portante: 3mm/m;

� pentru ziduri neportante: 5mm/m

Verticalitatea suprafetelor si muchiilor:

� pentru ziduri portante: 3mm/m;

� pentru ziduri neportante: 5mm/m

5. LUCRĂRI DE TENCUIELI

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.

Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator.

57

• Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;

• Tencuieli exterioare pe fatade, balcoane etc.

• Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);

• Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton si pe suprafetele de zidarie de piatra (pereti si stalpi);

• Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) si pe suprafetele de tencuiala de piatra (pereti si stalpi) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);

• Tencuieli la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat monolit sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) tencuielile pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci - strat vizibil).

• Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabia (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil.

• Tencuieli obisnuite: Tencuieli brute, Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci);

• Tencuieli sclivisite

• Tencuieli gletuite

• Tencuieli decorative

- Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra);

- Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant.

- Tencuieli decorative, care se executa cu mortar preparat din materiale speciale (terasit, dolomit, marmura etc.)

- Tencuieli interioare si exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste colorate, preparate cu ciment, praf de piatra sau nisip de la 0...1mm, aracet (E 150 sau similar), ipsos etc.

Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.

� Tencuieli subţiri

Aplicarea tencuielilor subţiri se face numai după uscarea amorsei. Aplicarea se poate face pentru orice fel de suport prin netezire sau sub formă de stropi. Pe parcursul executării lucrărilor de tencuire se va urmări ca în corpurile mari (la faţade), tencuielile să se execute cu aceeaşi şarjă de material pentru a nu se produce diferenţe de nuanţă supărătoare.

Aplicarea mortarelor pentru toate tipurile de tencuieli se face după controlul şi pregătirea prealabilă a suprafeţelor suport.

Tencuielile interioare se vor executa înaintea celor exterioare, pentru a se permite uscarea lor.

Lucrările se vor executa cu asigurarea condiţiilor de temperatură şi umiditate pentru a nu se afecta calitatea lucrărilor, în special în cazul tencuielilor exterioare:

58

- condiţii de iarnă: tmin = +10°C;

- condiţii de vară: t = +10°C + +30°C;

- umiditate 65%

Controlul calităţii stratului suport şi pregătirea acestuia Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se asigura:

- uscarea în limite care să nu afecteze calitatea lucrărilor ulterioare;

- limitarea tasărilor pentru a se evita fisurările şi desprinderile ulterioare ale materialului.




Înlocuieste

1. NE 001-1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri

M.L.P.A.T. 23/N/03.04.1996

C 18-1983 C 3-1976 Caiet VII-IX

2. C 4-1977 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor I.C.C.P.D.C. 131/05.09.1977

3. C 6-1986 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faiantã majolicã si plãci ceramice smãltuite CESAROM

I.C.C.P.D.C. 55/20.12.1986

C 6-1975

4. C 70-1986 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plãci emailate sau melaminate din fibre de lemn

I.C.C.P.D.C. 54/20.12.1986

C 70-1970

5. C 202-1980 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor exterioare din plãci de argilã arsã

I.C.C.P.D.C. 101/18.11.1980

6. C 223-1986 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din plãci de faiantã majolicã si plãci ceramice smãltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri

I.C.C.P.D.C. 7/11.05.1986

7. GT 041-2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor clãdirilor civile

M.L.P.T.L. 1575/15.10.2002

8. GP 073-2002 Ghid de proiectare si executie a placajelor ceramice exterioare aplicate la clãdiri

M.L.P.T.L. 604/21.04.2003

C 202–1980


59


iii. Materiale şi echipamente utilizate, controlul calităţii, livrare, manipulare, depozitare

Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale:

• Var hidrat in pulberi pentru constructii

• Var pasta

• Ciment

• Ipsos de constructii

• Agregate

Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale sau nisip de mare.

Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural.

Apa

Se va utiliza apa potabila.

Aditivi

• Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastificantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.

• Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.

• Pentru evitarea aparitiei eflorescentelor, in cazul constructiilor de locuinte si social culturale, se va limita adaosul de clorura de calciu la max. 2%.

• Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon.

• Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit "tinci" de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.

Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.

Perioadela maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:

� La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;

� La mortar de ciment (marca M100T) si ciment -var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.

iv. Execuţia lucrărilor, montarea, instalarea, asamblarea

60

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.

Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare va trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):

• Pentru sprit:

- aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;

- aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;

- Aplicarea pe blocurile b.c.a. 14-15 cm.

• Pentru smir, in cazul aplicarii manuale a mortarelor, 5-7 cm;

• Pentru grund in cazul aplicarii manuale, 7-8 cm iar in cazul aplicarii mecanizate, 10-12 cm.

• Pentru stratul vizibil (tinci), executat manual, 7-8 cm, iar pe zidarie din blocuri b.c.a. consistent 13-15 cm.

Operatiuni pregatitoare

Lucrarile ce trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:

� controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;

� terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor;

� suprafetele suport sa fie curate suprafetele din plasa de rabitz trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;

� suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin Cerințele tehnice de execuție;

� rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;

� verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori, plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii, tamplarie)

� daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari;

Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm şi o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile.

Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.

Executia amorsarii

Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa, dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.

61

Suprafetele de zidarie de caramida/bloc vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm.

Pe suprafetele de B.C.A. spritul se va executa cu mortar si ciment-var compozitie 1:0.25:3 (ciment, var, nisip).

Pe suport de plasa de rabitZ galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceeasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.

Amorsarea suprafetelor se va face cat mai unifotm fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

Executia stratului de baza

Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabit) dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata

sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului.

Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.

Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.

Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut în "Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82" , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate.

Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.

Pe suprafete de BCA stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se va executa dupa zvantarea primului strat, cu mortar 1:2:8 (ciment, var, nisip).

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm.

Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafata de tinci cu drisca.

Grosimea tinciului la pereti de BCA va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru grund, cu nisip de 0-1 mm.

Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.

Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.

Tencuielile interioare pe pereti de BCA se vor executa dupa trecerea a cel putin 15 zile de la executia zidariei.

62

La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa numai din pasta de ciment.

Toate marginile tencuielilor care sunt expuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.

In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5°C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul "Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros" indicativ C 16-79.

Sisteme de fatada agrementate

Tencuiala sistemelor de fatada agrementate se face cu masini. Straturile suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla, fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc.

Exista trei tipuri de finisaje:

� Tencuiala de finisaj si vopsea;

� Strat de tencuiala, texturat;

� Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri).

v. Controlul calităţii, abateri admise

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Ofertant si receptionate de Investitor si Proiectant conform prevederilor contractulae pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Inainte de executariea tencuielilor, Ofertantul va obtine acordul Proiectantului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea stratelor succesive in grosimea prescrisa.

Ofertantul si Proiectantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate si daca in primele zile de la executia tencuielilor peretii din blocuri de BCA s-au stropit cu apa.

Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Proiectantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.

Receptia pe faze de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:

� rezistentei mortarului;

� numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2;

� aderenta la suport si intre straturi;

� planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).

Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.

Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala forma muchiilor intrande si iesinde.

Suprefetele tencuite terbuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii fisuri, impiscaturi de var nestins urme vizibile de reparatii locale.

Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafturile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.

63

Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care pot fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.

Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita.

Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile.

Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de "gol" arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite.

6. LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton.

ii. standarde si normative de referinta


EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice - specificatii si metode de testare

BS EN 10143:1993 Otel galvanizat prin tratament la cald

EN ISO 140-3:1995 Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii

EN ISO 140-4:1998 Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi

EN ISO 140-9:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor

Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate)

EN ISO 9001:2000 Asigurarea Calitatii

EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare

64

iii. Materiale si echipamente. Controlul calitatii. Livrare. Manipulare. Depozitare

a. Pereti de compartimentare din gips carton si placari

Peretii cu schelet metalic si plăci de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata, ), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale constructiei si cu Plăcile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plăcilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Plăci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale.

Peretii cu schelet metalic si Plăci din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari.

Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand cont in planse si in programele de finisare de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica.

Rezistenta la apa: Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti.

Protectia antifoc si protectia fonica

Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate).

Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plăci.

Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn

Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale.

Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde.

Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Grosimea izolatiei termice trebuie sa fie astfel incat valoarea R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W.

Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate).

Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Consultantul pentru Incendiu.

65

b. Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile

Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile vor fi facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc, sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata (sistem Knauf, Rigips sau similar aprobate), care - in majoritatea cazurilor - este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatiul dintre tavane.

In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate de proiectant. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.

c. Materiale

Pentru toate materialele şi inaintea inceperii lucrarilor, Ofertantul va furniza mostre de materiale Proiectantului pentru aprobarea acestora.

Pereti din gips carton si placari ale peretilor: Plăci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm.

Structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:

� profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;

� profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor;

� rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.;

� elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.

� alte accesorii metalice: suruburi autofiletante si piulite cu filet; suruburi cu diblu din plastic; conexpanduri; console pentru montare.

Alte materiale: chit, banda adeziva;

Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm;

Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 - 15 cm;

Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori);

Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.

Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in functie de tip si dimensiuni, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi.

Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora.

Tavane false: Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm;

Structura suport a tavanului este facuta din:

� Profile suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;

� Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui;

� Profile din tabla zincata pentru structura;

� Profile perimetrale;

� Sisteme de suspendare;

� Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc.

� Fiting-uri metalice.

66

iv. executia lucrarilor. montaj. instalare. Asamblare

a. Compartimentari uscate:

• Compartimentari din gips – carton. Etape de executie:

1. Montare banda de etansare autoadeziva;

2. Montarea profilelor de tabla de oţel-Zn;

3. Montarea Plăcilor de gips - carton;

4. Montarea izolaţiei de vată minerală;

5. Bordarea golurilor pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare cu rigle din lemn de rasinoase;

6. Finisarea peretilor: aplicare chit în rosturile şanfrenate, aplicare bandă de rost, aplicare încă un strat de chit.

• Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte.

Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici

Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si suruburi de prindere, conform instructiunilor producatorului.

b. Tavane suspendate din gips-carton. Etape de execuţie: • Montarea structurii metalice; • Realizarea instalatiilor; • Montarea Plăcilor de gips - carton; • Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati; • Finisarea suprafetelor. • Montarea structurii metalice suspendate:

Grosime SR ISO 4593:1998 mm 10

Variatia dimensionala cu umiditate STAS 10681-85, pct 3.1. % - long: 0,505;

- transv: 0,830;

Rezistenta la rupere prin tractiune SR EN ISO 527 - 1:2000 N/mmp > 80

Rezistenta la rupere prin incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 100

Modul elasticitate la incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 1000

Rezistenta la lovituri cu bila STAS 10681 - 85, pct 3.2. - Fara modificari

Rezistenta la zgariere Rezistenta la zgariere - Fara zgarieturi

Clasa de combustibilitate clasa C1

Rezistenta in medii chimice Fara modificari

67

v. Controlul calitatii. Abateri admise

a. Verificarea la livrare

Verificarea certificatelor de calitate si de conformitate.

Verificarea vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri:

a) Dimensiuni: Lungime, latime: 2.5mm; Grosime: 0.25mm;

b) Aspect: sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete.

Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime, grosime.

b. Verificarea inaintea inceperii lucrarilor

Se vor verifica urmatoarele:

- daca trasarea este conform proiectului;

- daca operatiunea anterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara);

- daca materialele componente respecta cerintele indicate;

- daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare;

- daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor;

c. Verificari in timpul executiei

Se vor face toate verificările prevăzute de Documentația tehnică de executie

d. Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea lucrarilor se verifica:

- Verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea peretilor executati;

- daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false;

- daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa;

- daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;

7. TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.

ii. Standarde si normative de referinţă

Acolo unde există contradictii între recomandarile Documentației de execuție și ale prezentelor ,,Cerințe tehnice de execuție” si cele din standardele si normativele enumerate mai jos, instructiunile din ,,Cerințele tehnice de execuție” vor avea prioritate.

EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor

68

BS EN 20-354 Absorbtie fonica

EN ISO 140: Part 3 Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii

EN ISO 1182:2002 Reactie la testele pentru incendiu a materialelor de constructie - Test de necombustibilitate


Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF, Hunter-Douglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate)


iii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii.

• Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare

Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular.

Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: neteda; texturata de model de suprafata fin granulata; micro-perforata.

Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T.

Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile.

Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb).

Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata.

Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri.

Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate.

Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.

Absorbtia fonica

In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica se vor folosi placi texturate si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton.

Clasa de combustie

Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale.

Limite de folosire: Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.

b. Sisteme de tavane false metalice liniare

69

Aceste sisteme sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200 mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau prin tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje.

In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3 cm.

Limite de folosire: Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata.

Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).

c. Materiale

Tavane cu suport modular

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:

- fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice;

- fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30;

- fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica;

- Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;

- Alte elemente pentru tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; placi speciale pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan.

Structura suport pentru tavane este facuta din:

- Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

- Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

- Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

- Carlige reglabile din otel galvanizat;

- Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;

- Fiting-uri metalice;

- Suruburi si piulite cu filet;

Sisteme de tavane metalice liniare

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane:

- Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 200 mm;

- Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 150 mm, folosite la tavane lamelare;

- Alte elemente de tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 – 5 cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect.

Structura suport a tavanelor este facuta din:

- Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor;

- Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);

70

- Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052 mm grosime;

- Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere;

- Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare;



Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.

Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.

Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca suprafata de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti.

Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs.

Rezistenta la foc

Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.

Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania.

Bariere pentru goluri

Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor.

Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului.

Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc.

Oprirea focului

Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante.

Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale.

Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.

Durabilitate

71

Durata de viata a componentelor principale: Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare:

a. Panouri si placi de tavan.

b. Sistem de suspendare.

c. Goluri de vizitare.

Durata de exploatare a componentelor secundare

Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.

Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.

iv. executia lucrarilor. montare. instalare. asamblare

Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); - Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati). Montarea structurilor metalice de suspendare la tavane false cu suport modular: carligele si sectiunile T

primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare.

Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane.

Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor.

Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat.

Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Ofertanti asociati.

Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.

Montarea structurilor metalice pentru suspendare la Sisteme de tavane metalice liniare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije

de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C.

Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele

perimetrale in forma de C; Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane

Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului.

Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in Cerințele tehnice de execuție, si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materialele sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinute de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este altfel specificat.

72

Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii.

Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate.

v. controlul calitatii. abateri admisibile

Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii.

Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu).

Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).

Se va verifica daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel.

Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru:

- atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9.

- absorbtia sunetului: EN 20-354.

- reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3

Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare.

Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea.

Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari.

Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari.

Abateri admise

Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500 mm (= spatiul max. dintre carlige).

Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in Cerințele tehnice de execuţie.

Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm.

Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5 mm.

Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: ± 4mm.

Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de ± 0.5mm.

Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1mm.

Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea totala.

73

8. PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT. PLACARI CERAMICE

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru ofertarea executiei lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mosaic.



STAS 233 - 80 Plăci din faianta pentru placarea peretilor interiori

STAS 9110 - 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii


Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt:

- Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa;

- Plăci ceramice smaltuite;

- piatra naturala;

- caramida aparenta;

- adeziv sau mortar;

- ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra;

- distantieri;

- chituri pentru rosturi;

Toate materialele trebuie sa aibă certificate de calitate, declaratie de conformitate şi procesul verbal de recepţie pe santier.

iv. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare

Pe timp friguros se vor acoperi lucrarile inainte si dupa placare, dacă este cazul.

Montarea tocurilor la ferestre şi căptuşelile la uşi se face după efectuarea placajelor astfel ca pervazurile şi căptuşelile să acopere rostul dintre toc si peretele placat.

Aplicarea plăcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticală şi 2mm/m pe orizontală, eventualele neregularităţi neputând depăşi 2mm/m.

Plăcile de faianta se aplică pe suprafaţa pregătită numai la nivelul şpriţului de ciment, grundul aplicându-se pe spatele fiecărei plăci, respectând trasarea pentru placarea făcuta cu dreptarul pe orizontală / verticală şi cu nivela cu bulă de aer.

74

După montarea a 3-4 rânduri de plăci se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare, plăcile se vor curăţa de mortar prin frecarea cu o cârpă umezită.

Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la începerea aplicării placajului şi se va executa cu chit de rost cu burete şi cu şpaclu de plastic. După o oră de la rostuire se şterge suprafaţa placajului cu cârpă umezită cu apă.

Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile.

v. Controlul calitatii. Abateri admisibile

Se vor face următoarele verificări:

- Existenţa procesului verbal de recepţie pentru stratul suport;

- Terminarea lucrărilor destinate a proteja lucrările de placaje (învelitori, planşee) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (ţevi pentru instalaţii);

- Existenţa certificatelor de calitate pentru materiale;

- Existenţa agrementelor tehnice pentru produse şi procedee noi;

- Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinări vizuale;

- Respectarea detaliilor de montaj;

- Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect;

- Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare;

- Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport;

- Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat;

- Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp;

- Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

Abateri admise Placaje exterioare din piatra naturala:

- Denivelarea relativă a plăcilor la suprafeţele şlefuite sau lustruite: din roci vulcanice: 0,5mm în sens orizontal şi 1mm în sens vertical; din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp.

- Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa; din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. 1.5mm.

- Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm.

- din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm.

Placaje exterioare din plăci ceramice smaltuite:

- Devierea de la planeitate a Plăcilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm;

- Devierea de la verticalitate a Plăcilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm;

75

- Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa;

- Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm.

Placaje exterioare din caramida aparenta:

- Devierea de planeitate: 2mm.

- Devierea de la verticalitate: nu se admit.

- Deverea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.

Placaje din faianta si piatra:

- Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm;

- Devierea rosturilor dintre Plăcile placajului: 1mm/placa.

- Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile plăcilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp.

- Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.

- Pete pe suprafata placajului: nu se admit.

- Latimea rosturilor dintre plăci: perfect uniformă.

Pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardoselilor vezi capitolul Lucrari Placari Pardoseli.

9. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

i. Standarde si normative de referinţă



Inlocuieste

1. C 3-1976

Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli si vopsitorii I.G.S.C. 44/23.02.1976

C 3/61 C 66-70 C 96-70 C 124-72 C 143-72

Completare cu caietul VII "Prepararea si aplicarea pastei Gipac"

I.C.C.P.D.C. 74/17.06.1977

Completat cu "Instructiuni tehnice pentru utilizarea vopselelor Dasirom, Veparom Vepatim si a vopselelor strop”

I.C.C.P.D.C. 35/3.11. 1989

ii. Materiale si echipamente utilizate. Controlul calitatii.

Principalele materiale sunt:

- vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;

- vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;

76

- chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare.

iii. Pregătirea şi executia lucrarilor

Pregatirea suprafetelor gletuite si tencuite: - Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi şi

fisuri. - Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spăcluiesc cu pastă de

aceeaşi compoziţie cu a gletului. - După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit şi se curăţă cu perii sau bidinele

curate şi uscate.

Pregatirea suprafetelor de lemn

Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate degradările acolo unde este cazul, din transport sau montaj.

Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să depăşească 15%, verificată cu aparatul electric tip "Hygromette" sau similar.

Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.

Pregatirea suprafetlore metalice

Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg de grăsime cu solvenţi, exclusiv petrol lampant şi benzină auto.

Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.

Executia lucrarilor de zugraveli cu var

Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Investitorului.

Varul trebuie aplicat in strat subtire.

Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase.

Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce.

Executia lucrarilor de vopsitorii cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane.

În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.

Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC şi o oră la +25oC mai mare.

Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special:

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;

77

- calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie;

- respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;

- corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea;

- Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite necorespunzătoare se vor reface sau remedia pe cheltuiala Ofertantului;

Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.

Executia lucrarilor de vopsire a tamplariei din lemn si metal

Operatiuni pregatitoare:

- aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;

- verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;

- verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%;

- indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15°C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.

Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.

Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.

iv. Controlul calitatii. Abateri admisibile

Se vor verifica agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;

a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor:

- Daca este respectata procedura tehnica de executie;

- Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate;

- Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii;

- Aspectul zugravelilor;

- Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;

- Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete , suprapuneri);

- Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete;

- Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).

b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal:

- Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);

78

- La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil;

- accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea;

- Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii.

La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

10. LUCRARI DE PARDOSELI



Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuieste

1. NP 013-1996 Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la constructii în care se desfãsoarã activitãti de productie

M.L.P.A.T. 68/N/28.08.1996

2. GP 037/0-1998

Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la clãdiri civile CAIET I: Prevederi generale CAIET II: Pardoseli calde CAIET III: Pardoseli semicalde CAIET IV: Pardoseli reci

M.L.P.A.T. 50/N/17.06.1998

C 35–1982

3. C 55-1974 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mânã curentã din PVC semirigid

I.G.S.C. 157/07.11.1974

4. C 174-1979 Instructiuni tehnice de aplicare a profilelor apãrãtor muchie de treaptã din PVC

I.C.C.P.D.C. 18/19.04.1979

C 174–1974

5. C 187-1978 Instructiuni tehnice pentru folosirea în constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat

I.C.C.P.D.C. 95/24.09.1978

6. NP 063-2002 Normativ privind criteriile de performantă specifice scărilor sl rampelor pentru circulatia pietonală în constructii

M.T.C.T. 1994/13.12.2002

7. GP 089-2003 Ghid privind proiectarea scărilor si rampelor la clădiri M.T.C.T. 1004/10.12.2003



79

Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor", C 56/85, capitolul 8 "Pardoseli".


Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:

a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ

- apa pentru constructii, conform STAS 790-84

- Nisip conform STAS 1667 - 76;

- Ciment Portland, conform SR 388/95;

- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;

- Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;

- Cement Pa 35, acc. to SR 1500/96;

- Natural agregates, acc. to STAS 1667 - 76;

b) Placi si piatra naturala

- piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 - 80;

- Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari;

- Placi ceramice portelanate pentru pardoseli;

- Placi mozaicate pentr pardoseli, de dimensiuni mici medii, aranjate pe carton;

c) Placari sintetice continue pentru pardoseli;

- Placare cu PVC , conform STAS 7915-71;

- Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport.

d) Parchet

- Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox. 14 mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc.

e) Borduri

- Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm);

- Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;

- Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu muchia superioara rotunda sau oblică, conform STAS 228/1-87;

f) Acesorii

- Strat Poliuretanic sau din Polistiren izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;

- Folie PE ca bariera pentru vapori;

- Cuie din otel, conform STAS 2111/90;

- Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;

- Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 - 76

80

- Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67

- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 - 84

- Acidul oxalic, conform STAS 4992-68

- Oxizi de vopsire - Binder Standards L 17 - Industria Chimica

- Adeziv "Prenadez 300" sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;

- Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;

- Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;

- ceara pentru parchet, conform NII 1564 - 69.

- Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;

- Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;

- Rosturi de separare din alama in mozaic;

- Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;

- Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;

g) Echipamente

- Masina pentru raschetare si lustruire. Masina pentru lustruit mozaic.

Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii .

Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica tehnologia de execuţie conforme cu fişa producătorului.

Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.

iii. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE

Reguli generale

Linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.

Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.

Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea de catre Dirigintele lucrarii că acesta a fost bine executat.

La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.

Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala.

Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafeţe suport să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor cu apa de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială.

81

Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.

Armăturile sau sârmele care eventual ies din planşeul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite.

Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi acoperiţi cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.

Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau de încălzire centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planşeul şi pardoseala.

Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el îmbrăcămintea pardoselii.

Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.

Executia stratului suport Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare,

respectiv cu umidometrul electronic in rest.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregatirii suprafetei suport conform specificatiilor din prezentul proiect, conform normativelor in vigoare, precum si conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materilalelor care fac obiectul prezentului capitol.

Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentul proiect si prescriptiile producatorilor.

Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, completate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare.

Sapele vor fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat1, insacuit, amestecat cu agregate si apa, conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ, per m3 de sapa: liant 200-250kg , agregate 1.650-1.850kg si apa 120-140litri).

Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm.

Sapele vor fi executate aderente pe placa de beton, pentru asigurarea aderentei aplicandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu, un amestec de liant, latex si apa).

Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face conform prescriptiilor producatorului liantului.

Sapele rezultate vor avea urmatoarele caracteristici: - Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile (EN 13892), min. 30 N/mm2;

- Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile (EN 13892), min. 6 N/mm2;

- Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 10 zile

Sapele de egalizare vor fi de grosimea indicata in planse si detalii asigurand si aducerea la aceeasi cota a diverselor finisaje.

Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amestecat cu apa, in proportia indicata de producatorul mortarului.

1 Ciment sau amestec de cimenturi si aditivi

82

Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813): - Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile, min. 32,0 N/mm2;

- Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile, min. 8,0 N/mm2;

- Aderenta la suport2, dupa 28 de zile, min. 1,4 N/mm2;

- Timp uscare pentru montarea covorului PVC, in conditii normale, max. 48 ore;

- Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 72 ore

Verificarea certificatelor de calitate a materialelor.

Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capitol, va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest.

Suportul trebuie sa fie:

- slab sau mediu absorbant, adica absorbtie de apa 2-6%;

- consistent, curat;

- plan, conform tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de beton max. ± 4 mm la 2 m, respectiv denivelari intre placi alaturate max. ± 0,5 mm; pentru sape cele de mai jos).

Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare, in special la:

- executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare;

- diferenta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materialelor la care se face referinta in prezentul capitol, respectiv prescriptiile normativelor in vigoare.

Se va verifica respectarea conditiilor de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel putin cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

Executia lucrarilor de pardoseli

Alcătuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ şi gresie ceramică, va fi:

a) La ciment sclivisit:

- stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 - 10 cm grosime conform prevederilor proiectului;

- îmbrăcămintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip;

- plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde.

b) La mozaic turnat in-situ şi gresie ceramică:

- şapă din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;

- îmbrăcăminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramică;

- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramică.

Executarea pardoselilor din gresie ceramica

2 In coditiile folosirii grundului de aderenta indicat de producatorul mortarului predozat si in conditiile respectarii specificatiilor sapei de egalizare.

83

Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de beton armat.

Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300.350 kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 - 50 mm sau pe un strat de adeziv aplcat pe sapa sclivisita.

In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul de beton din elemente prefabricate - care şi-au consumat deformaţiile reologice - sau pe planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare, îmbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire a plăcii de beton.

In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei - hârtie, folie de polietilenă, etc.

La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa 35 şi nisip 0.3 mm (la care partea fină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3,5.4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc).

Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, în cantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic - vârtoasă, factorul apă - ciment fiind de maximum 0,5.

Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper.

Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2.3 mm între plăcile din gresie ceramică.

Umplerea rosturilor se va face la 3.5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în intervalul de la montare şi până la rostuire - pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin o dată la 24 ore.

Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea rumeguşului.

Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui.

Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant.

La intersecţia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspaţii de 5.10 mm care se vor umple cu un material elastic.

In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcţie de modularea structurii.

Executarea scafelor si plintelor

La îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100, 150 mm înălţime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste îmbrăcăminţi.

La îmbrăcăminţile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aşeza peste tencuială, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate in paragrafele privind îmbrăcăminţile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100, 150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilită încât să depăşească faţa tencuielii de 5,8 mm.

84

La îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor monta elemente de racordare (colţuri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5, 8 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.


Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;

Agremente tehnice ale Proiectantului pentru produse si procedee noi;

Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.

Pentru platformele de la intrari etc., atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 - 20 cm, sa fie bine compactate si udate, stratul de sub pardoseala să fie realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.

A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:

- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;

- se respecta procedura tehnica de executie;

- se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate;

- daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat;

- daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;

- turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale;

- se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;

- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;

- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.

B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:

- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;

- respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.

11. HIDROIZOLATIE




Înlocuieste

85

1. GE 025-1997

Ghid pentru refacerea etanseitãtii rosturilor la clãdirile civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat

M.L.P.A.T. 62/N/17.03.1997

2. C 216-1983 Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor

I.C.C.P.D.C. 20/28.02.1984

NP 36–1982

3. C 234-1991 Instructiuni tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie stratificatã din PVC plastifiat la acoperisurile clãdirilor industriale si agrozootehnice, necirculabile

M.L.P.A.T. 11/N/18.10.1991

NP 44–1986

4. NP 040-2002

Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la clãdiri

M.L.P.T.L. 607/21.04.2003

C 246–1993

5. GE 047-2002

Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor în constructii

M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002

6. GT 044-2002

Metodologie privind determinarea permeabilitãtii la apã a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii

M.L.P.T.L. 1570/15.10.2002

7. NP 064-2002

Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice

M.L.P.T.L. 605/21.04.2003

C234-1991

8. C 163-1987 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii

I.C.C.P.D.C. 40/21.09.1987

C 163–1973

9. NE 031-2004

Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru căi de comunicatie cu folii din mase plastice

M.T.C.T. 177/2005

10. NP 121-2006

Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor clădirilor

M.T.C.T. 1732/2006

NORMATIVE CONEXE

11. C 112 - 1986

Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de constructii

I.C.C.P.D.C. 36/12.11.1986

12. C 217-1983 Norme tehnice privind alcătuirea si executarea hidroizolatiei cu folii din PVC la acoperisuri

13. C 246-1993 Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizolatia acoperisurilor

M.L.P.A.T. 15/N/22.04.1993

14. GP 065- Ghid privind proiectarea si executarea lucrărilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la

86

2001 acoperisuri de beton




Materiale cu membrane gudronate:

• Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138 - 80.

• Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 - 80.

• Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform STAS 8067-85;

• Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86;

• Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 1046-78;

• Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;

• Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80;

• Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat , conform STI 29-86.

Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:

• Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS7064-78;

• Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76;

• Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63;

• Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79;

• Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79;

• Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;

• (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85;

• (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71.

Materiale auxiliare:

• Filer de calcar, conform ST AS 539-79;

• Filer de talc, conform STAS 1901 -77;

• Micro-asbest, conform ST AS 3315-75;

• Spirt alb, conform ST AS 44-84;

• Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, conform ST AS 491 -70;

• Tabla zincata, conform ST AS 2028-80;

• Carton imbibat CI 300, conform ST AS 138-80;

• Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50, conform ST AS 8050-79;

• Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pitris) de 7 ... 15 mm);

87

• Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT);

• Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolanta.

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.

iii. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare

Membranele hidroizolante se vor monta la temperaturi de peste +5°C; sunt interzise lucrarile pe vreme ploioasa.

Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18°C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8°C.

Straturi pentru difuzie vapori

Sunt din panze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea protejata.

Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare.

Bariera impotriva vaporilor

Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminos, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica.

Membrana Hidroizolatoare

Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime).

Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperidsului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi).

Straturile se vor aplica incepand de la jgeaburile de scurgere sau caminele de drenare, astefel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei.

Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta.

Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei

Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 - 95°C.

Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi PA 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 - 95°C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul.

Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica

Se aplică prevederile STAS 2355/2-8.

La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50 - 100 cm latime.

La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime.

88

La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa.

Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15°C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180°C pe timpul verii si cu 10-20°C mai mult pe timpul iernii.

Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere.

Acest tip de hidroizolatie trebuie protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura.

La terase, acoperisuri si grupuri sanitare

Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5°C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 - 84.

Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220°C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160°C - 220°C.

Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 - 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.

Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2.

Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6°C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8°C.

Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.

Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.

Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica.

Protectie cu foi bitumate a Plăcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Plăcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.

In montarea pe acoperis, Plăcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150°C in timpul lipirii.

Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).

89

Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.

Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 - 86 art. 3.20.2 - 3.20.6.

Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 - 50 cm.

Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm.

La elementele subterane

La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112 - 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului.

Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.

Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.

iv. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:

- calitatea supotului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare;

- calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;

- pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul);

- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente;

- strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;

- Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.

Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii.

Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:

• Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de ± 5 mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;

• Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi;

• Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor;

• Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;

• Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;

• Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;

90

• Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.

Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii

In timpul executiei se vor verifica:

• lipirea corecta a foilor;

• latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);

• respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta parallel cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;

• mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective;

• racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;

• tinichigeria a ferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie;

• realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;

Verificari la terminarea lucrarilor

• Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;

• Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm;

• La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;

12. LUCRARI DE TAMPLARIE DIN PVC/AL PENTRU USI SI FERESTRE

i. Generalitati

Producatorul tâmplăriei din PVC/aluminiu va respecta următoarele cerinţele de performanţa:

- Certificarea sistemului de management al calităţii pentru producerea tâmplăriei conform ISO 9001;

- Certificare sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale pentru activitatea de producere/montaj tâmplărie conform OHSAS 18001-2007;

Se vor ataşa la Cartea tehnică a construcţiei agrementele, avizele tehnice, certificatele de calitate a materialelor puse în opera şi atestatele de producător sau montator.

La execuţie se vor folosi doar materiale şi produse atestate conform HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, care aplică prevederile Directivei europene 89/106/CEE.

Ofertantul va inainta spre aprobare dimensiunile tipului de gol (in masura in care acesta nu este impus de planuri si/sau desene ulterioare), tabelele de calcul şi desene detaliate la scară. Producţia poate incepe numai dupa verificarea pe teren şi aprobarea acestora.

Tâmplăria nu trebuie să producă zgomot sau vibraţii audibile ca urmare a vântului, curenţilor de aer sau traficului auto.


91



Feronerie:

- fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele RAL RG 607/3 "Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante";

- Uşile de acces cu funcţiune de evacuare în caz de incendiu vor fi prevăzute cu dispozitive anti panică la interior şi vor fi obligatoriu cu deschidere către exterior.

- Toate uşile exterioare vor fi echipate cu dispozitive de auto-închidere

Incuietori:

- Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate. Toate inchizatorile vor fi livrate cu 3 chei.

Geam termoizolator:

- Parter şi etajul 1: geam termoizolator realizat din două foi de sticlă una laminată cu grosimea de 6,38 mm la exterior şi una "float" cu grosimea de 4 mm la interior, distanţate printr-o baghetă de 16 mm dublu sigilate. Spaţiul creat între cele două foi de geam este umplut cu argon. Geamul laminat de exterior, categ. I , va fi alcătuit din realizat din două foi de sticlă "float" fiecare cu grosimea de 3 mm, separate de o folie de trnslucenta de polivinil butiral (PVB) în grosime de 6,38 mm.Geamul interior va fi tratat astfel încât sa fie "Low-E" (low emission) - pierderi joase de energie.

- Etaje superioare: la fel ca mai sus cu excepţia foiii de sticlă exterioară ca va fi realizată din sticlă "float" cu grosimea de 6 mm.

Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E că dispune de dotarea necesară procesării acestui tip de geam.

Usile si toate ferestrele la care geamurile termoizolatoare se monteaza pana la 80 cm distanta de podea sau pamant, si panourile de usa care se monteaza la o distanta de pana la 150cm de podea trebuie echipate cu geamuri securizate. Panourile din sticla montate la 30 cm pe fiecare parte a usii si la o distanta de pana la 150 cm de podea sau de parter trebuie deasemenea sa fie din geam securizat.

Profilele de separare a ochiurilor de geam sunt deasemenea din aliaj AlMgSi0,5 care se vor fixa pe intreaga lungime. Geamul termoizolator are o garnitura din cauciuc.

O.U.G. nr.174/2002 Privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate

C 107/1-94 "Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit"

RAL GZ 716/1 "Asigurarea calităţii ferestrelor din PVC"

ALPROM-1995

92

Panourile vitrate: panourile vitrate mai mici de 25cm pot fi din geam obisnuit de 6 mm. Panourile vitrate mai mari de 25 cm trebuie sa fie geam securizat de 4 mm sau 6 mm, cel de-al doilea tip se foloseste pentru panouri vitrate mai mari de 70 cm.

Profile PVC albe - sistem pentacameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,3 W/m2K. Înăţimea minimă a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereţilor principali va fi de 3,0 mm (±0,2 mm). Suprafeţele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniformă, fără întreruperi şi fără impurităţi mecanice. Profile de rigidizare - din oţel zincat cu grosimea de min.1,5 mm şi modul de elasticitate 250 KN/cm.

Materiale folosite pentru tamplaria din aluminiu

Tocurile/profilele de aluminiu sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu NE 573-3:2003. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe NE 12020. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.

Coeficientul de transfer termic este k = 1,6 W/m2K.

Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid vor fi atasate.

Toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).


Lucrari in afara santierului

- Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv (otel inoxidabil, garnituri din neopren, vopsea protectiva);

- Montarea garniturilor - îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii. Garniturile trebuie sa fie suficiente ca numar si rezistente la presiunea vantului.

- Executia tamplariei din PVC pentru usi si ferestre: Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat PVC; Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi autoperforante la 40 cm; Sudarea profielor PVC - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură nu va prezenta pori sau culoare gri-gălbuie.

- Execuţia tâmplariei din Aluminiu: Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat aluminiu; Asamblarea se efectueaza prin presarea la rece a elementelor de aluminiu taiate diagonal in canelura unghiurilor de aluminiu (AlMgSi 0.5). Inainte de a fi presate in unghiuri, capetele sunt invelite in clei sau silicon (tipul neacetic pentru contururi cu email uscat) pentru a preveni patrunderea apei. In cazul in care apa este evacuata prin camera de presiune de colt, colturile sunt si ele etansate cu epoxi, poliuretan sau silicon neacetic.

Toata tamplaria sunt livrate pe santier montate si toate lucrarile in afara de montare se executa in afara santierului.

Executia tamplariei din Aluminiu pentru usi si ferestre

- Montarea garniturilor - îmbinare "cap la cap" cu evitarea întinderii sau lipirii.

- Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv.

93

- Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Fixarea trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea, să permita dilatarea tâmplăriei.

- Îmbinările trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistenţă pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.

- Nu este permisă prezenţa mortarului sau a corpurilor dure între toc şi zidărie. Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi.

- Montarea geamurilor - conform instrucţiunilor interne ale firmei furnizoare.

Montarea

Pregatirea ramei.

Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Rosturile verticale vor fi in medie de 5mm latime, chiar daca rosturile orizontale pot fi pana la 10mm latime.

Finisare: Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau temporar, Ofertantul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită.

Trebuie asigurat ca spuma izolatoare a intrat suficient de mult in gol pentru a evita puntea termică. Spuma trebuie taiata in exterior astfel incat sa nu se amesteca cu filerul.

Tencuiala, cimentul si vopseaua pot deteriora fiting-urile metalice si ar trebui sterse imediat. Canalele de drenare rebuie curatate.

Masticul pentru etansare se pune intre glafuri si zidaria din caramida. Se face acest lucru pentru a elimina posibilitatea ca apa sa patrunda prin tencuiala interna.


- Verticalitatea si orizontalitatea cat si pozitia in goluri

- Fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon.

- Verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii ferestrelor;

Abateri admise:

- Deformatia maxima în directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.

- Limite de toleranţă pe verticala la tâmplăria instalată: Cadru ferestre: 2 mm/m

13. LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE

i. Generalitati

94

Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac incolor, pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare).

Tâmplaria va fi echipata cu accesorii functionale de calitate: balamale, broaste, mânere (zincate sau nichelate).

ii. Standarde si normative de referinta



1 C 47-1986

Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticlã în constructii

I.C.C.P.D.C. 14/18.04.1986

C 47–1979 C 207-1981

2 C 199-1979

Instructiuni tehnice privind manipularea livrarea, depozitarea, transportul si montarea în constructii a tâmplăriei din lemn

I.C.C.P.D.C. 1301/16/03.08.1979

Modificări la C 199 - 1979 I.C.C.P.D.C. 17/6.04.1987

Legenda I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

STAS 466-79 Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni

STAS 799-73 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 9322-73 Tâmplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie

STAS 4670-74 Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale

STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru închiderea lor si notarea lor simbolica.Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie

STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane.

STAS 1548-91 Inchizătoare cu bare (cremoane).

STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.

STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre

STAS 1713/1-87 Broaste îngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate.

STAS 1713/2-86 Broaste îngropate pentru usi. Dimensiuni.

STAS 2419-88 Mânere, butoane, silduri si rozete.

95

STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi.

STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi

STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi

STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, îngropate.

STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplărie. Clasificare si terminologie.

STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn.

STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.

STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.

STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite, aplicate

STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor

STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorâre

iii. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINTELE DE CALITATE

Siguranta utilizatorilor

Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta în exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta în Exploatare (CE 1-95).

Sanatatea oamenilor. Protectia mediului

Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului înconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.137-95 – Legea Protectiei Mediului.

Siguranta la incendiu

Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se încadreze în clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se încadreze în prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89.

Durabilitatea. Intretinerea

Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate în timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate – mentinerea caracteristicilor mecanice – vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani.

Mostre

Constructorul va prezenta spre aprobare câte o mostra pentru fiecare tip de usa sau familie de tipuri de usi asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc.

iv. Materiale si produse

Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform necesitatilor.

Umiditatea lemnului se va încadra la intervalul 12-15% usi.

96

Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usile de la grupuri sanitare vor fi lacuite.

Feroneria, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate.

Etansarea între toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.

Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate împotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90.

v. Montajul

Montarea foilor de usa se va face numai după terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc).

Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara.

Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.

Etansarea rostului între toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.

Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior: pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea tocului, se monteaza foile de usa.

Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facându-se slefuiri si ajustari de la caz la caz.

Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap înecat.

Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalică din profile laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudură (balamale).

vi. ABATERI ADMISIBILE

Tamplarie

Abateri de la grosimea specificata la plansa :

- pâna la si inclusiv 50 mm grosime ± 0,4 mm;


Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :

- pentru elemente pâna la 1,5 m lungime – max. 1,5 cm;

- pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime;

Abateri fata de dimensiunile specificate în planse :

- pentru toc : dimensiunea totala ± 3 mm;

- golul la interiorul tocului : ± 2 mm;

- alte elemente ± 1 mm.

Feronerie

Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau îndoire.

97

vii. Verificarea in vederea receptiei

Defecte minore care se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la cererea proiectantului pe cheltuiala constructorului:

- usile se închid si se deschid cu greutate;

- defecte de montaj al feroneriei;

- etansari si chituri neregulate;

Defecte majore care se remediază prin înlocuire, demontare/remontare etc. pe cheltuiala constructorului:

- Foaia de usa nu corespunde ca dimensiuni, cu tocul, rostul între toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile;

- Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau închide din cauza abaterii tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor;

- Tocul nu este fixat pe elementele de structura;

- Feroneria murdară, cu urme de vopsea, zgârieturi sau deformari.

Elementele de închidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure închiderea etansa a tâmplariei.

Piesele de feronenie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele care sa functioneze perfect.

Feroneria care nu este montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remonta în conditiile specificate.

viii. Masuratori si decontari

Tâmplaria de lemn se deconteaza în functie de numarul de mp, de usa în conformitate cu articolul din deviz.

Articolul de deviz cuprinde costul tâmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul, materialele de etansare si vopsitorie.

Se cuprind în deviz toate tipurile de materiale si cu pretul unitar respectiv.

Feroneria nu se decontează separat, ci se cuprinde în articolul de tâmplărie din cantitativul de lucrari.

14. PERETI CORTINA

i. Standarde si normative de referinta


- SR EN 573-3 - Aluminiu si aliaje din aluminiu. Compozitia chimica si forma produselor obtinute din aluminiu prin deformare plastica. Partea 3: Compozitia chimica si forma produselor;

- SR EN 755-1,2 - Aluminiu si aliaje din aluminiu. Bare, tevi si profile extrudate. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare. Partea 2: Caracteristici mecanice Aluminum and aluminum alloys. Extruded rod

98

- SR N 572-1 - Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 1: Definitii si proprietati fizice si mecanice generale

- SR EN 12150 - Sticla pentru constructii. Geam de securitate de sticla silico-calco-sodica

- SR EN 13119 - Perete cortina. Terminologie.

- SR EN 12154 - Fatade cortina. Etanseitatea la apa. Cerinte de performanta si clasificare

- SR EN 12152 - Fatade cortina. Permeabilitate la aer. Cerinte de performanta si clasificare;

- SR EN 13116 - Fatade cortina. Rezistenta la incarcarea data de vant. Cerinte de performanta

- SR EN 1396 - Aluminiu si aliaje din aluminiu. Table si benzi acoperite in rulou pentru aplicatii generale. Conditii tehnice

- SR EN 485 - Aluminiu si aliaje de aluminiu. Table, benzi si table groase

- SR EN 1999 - Eurocod 9: Proiectarea structurilor din aluminiu

- SR 12025-2 - Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor de cladire. Limite admisibile

- C 107-05 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor;

- C 107/0-02 - Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de izolatii termice la cladiri

- STAS 6156-86 - Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si industriale. Limite admisibile si parametri de izolare fonica

ii. Descrierea materialelor folosite si principalele lor caracteristici

Sistemul va fi realizat din casete din panouri sandwich, avand fetele din aluminiu de grosime minima 0,5 mm, intre care va fi un strat de polietilena de joasa densitate (LDPE)

Tabla de aluminiu va fi conforma cu SR EN 1396 si va avea urmatoarele caracteristici:

- modul de elasticitate, SR EN 1999 1-1, min………………………70 N/mm2;

- rezistenţa la rupere SR EN 485, min……………………………..4,5%;

- coeficient de.dilatare liniara la diferenta de temperatura 100ºC SREN1999 1-1 … max. 2,5 mm/m

Tabla va fi vopsita in camp electrostatic, fiind ulterior protejată cu o acoperire plastica (poliamidica), respectand urmatoarele cerinte:

- rezistenta acoperirii EN 13523-4, .......................... clasa HB

- rezistenţa la coroziune SR EN 13523-18 ............. clasa maxima

- rezistenta la coroziune sare si acizi SR EN ISO 4628, ..............dupa 1000 ore

- fisuri maxime ............................ 2 mm

- rezistenta la umiditate ........................SR EN 13523-9,

- basici sub dimensiune de ................... 2

- grad de luciu , SR EN 13523-2, aprox ........................35%

- grosimea acoperirii , min..........................35µm

- Panourile vor avea urmatoarele caracteristici:

- izolare fonica, zgomot aerian ISO 717-1, (Rw), min. ..................25dB

- conductivitatea termica DIN 52612, max..........................0,011 W/m2 x K

99

Proiectul tehnologic al placarilor, al casetelor din placi compozite si al structurii de fixare va fi intocmit, impreuna cu toate detaliile necesare, de catre ofertant in conformitate cu proiectul furnizat de arhitect.

La intocmirea Cerințelor tehnice de execuție s-a luat in calcul o incarcare datorata vantului de 1.500 N.

15. TERMOSISTEM FATADE


- C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor

- C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;

- C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit

- NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro- energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice

- SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente

- NP 048 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora ;

- NP 049 Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;

- NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora ;

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (una dintre cele 6 exigenţe esenţiale conţinute în lege este "izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie" - exigenţa F);

ii. Materiale

Pentru izolare termica:

- Panouri de diferite grosimi: Poliester extrudat si expandat; Poliuretan extrudat si expandat; Spuma polisocianura rigida, Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Grosimea cum este aratata in planse. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.

Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.

- Materiale rulate/saltele: Vata minerala, grosime 10-15cm.

- Acesorii: Adezivi; Plasa din fibra de sticla pentru armare; Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; Cuie din otel inoxidabil; Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.

Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau posedă certificate de omologare.

Materialele necesare sunt indicate în planşele desenate şi listele de cantităţi de lucrări.

Materialele utilizate la executarea lucrării vor fi conform standardelor şi prescripţiilor în vigoare, trebuind să corespundă cerinţelor exigenţelor de calitate cerute de Legea calităţii în construcţii - inclusiv cerinţelor de calitate cerute de nivelul lucrării.

100

Materialele folosite trebuie să respecte prevederile cuprinse în standardele şi normele de produs.

Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termică.

Materiale de etansare

• Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii.

• Tip B - Elemente de etansare prefabricate: Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3. Dimensiunile nu vor fi mai mici decat cele indicate in Planse.

• Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele lucrarii.

• Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate. Compus din 2 parti, se foloseste cum este indicat in planse.

• Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc.

• Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrarii.

• Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.

iii. Executarea lucrarilor.conditii tehnice de executie

Cerinte generale de montare pentru termoizolatii

Izolatie cu placi:

- Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere cum este indicat in Planse. Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor.

- Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Proiectantului;

- Pe partea superioara a placilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;

Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic si sa aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer.

Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori:

- Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis;

- Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala;

- Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflectiva a foliei se aseaza in jos);

- Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme;

- Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.

Termoizolatia peretilor exteriori

Peretii exteriori se vor izola cu un strat de poliester expandat ignifug, protejat de un strat subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 (§ 2.2.7).

Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:

101

a) Polistiren expandat pentru fatade:

- Densitatea intre 16-18 kg/m3

- Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2

- Resistenta la >0,15 N/mm2

- Clasa de combustie C2

- Productie libera de CFC si HCFC

b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren:

- Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2

c) Plasa din fibra de sticla:

- Golurile plasei 3,5 - 4 mm

- Densitate - minim 145 g/m2

- Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm

- Rezistenta la mediu alcalin

d) Verificare in:

- Rezistenta la soc - minim 3 J

- Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2

- Rezistenta la variatiile de temperatura (-30°C./80°C.) - fara crapaturi

Proceduri de montare:

- Se monteaza profilul la nivelul soclului;

- Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe;

- Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi;

- Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori;

- Se monteaza termoizolatia plintei;

- Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);

Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa

Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:

- Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii)

- Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse.

- Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.

Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime.

102

Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta

Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm.

Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Aproximativ 8 cm de polistiren extrudat.

iv. Controlul calităţii

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi;

- Pregatirea suprafetei suport;

- Verificarea montării tâmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor;

- Verificarea montării profilului de bază la nivelul soclului, şi montarea primelor plăci termoizolante;

- montarea diblurilor de prindere a plăcilor termoizolante;

- montarea fâşiilor de armare pe direcţie diagonală la colţurile ferestrelor şi uşilor;

- montarea armaturii din tencuiala pereţilor exteriori;

- Verificarea la inceperea execuţiei stratului final de finisaj al pereţilor exteriori.

Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice

- Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;

- Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;

- Daca rosturile dintre Plăci sunt de minim 2mm;

- Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;

- Daca nu s-au produs goluri in Plăci;

- Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;

- Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur;

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice.

- Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara ± 0,5 ° C si pentru umiditatea relativa interioara ± 2 % ;

- Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ;

- Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate.

- Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari.

- Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii.

- Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.

103

16. LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE

i. Generalitati

Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:

- Invelitori din tabla profilata tip tigla;

- Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri).

Pantele invelitorilor:




1. GP 065-2001

Ghid privind proiectarea si executia lucrãrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton.

M.L.P.T.L. 1624/02.11.2001

2. C 217-1983

Norme tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri

I.C.C.P.D.C. 21/21.02.1984

NP 37–1982

3. NP 069-2002

Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor acoperisurilor în pantã la clãdiri

M.L.P.T.L. 606/21.04.2003

C 37-1988, Caietul 1

4. GP 112-2004

Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ”

M.T.C.T. 219/2005

5. NP 119-2006

Normativ privind proiectarea şi execuţia învelitorilor subţiri de beton armat şi precomprimat, monolite şi prefabricate

M.T.C.T. 1733/20.11.2006

NORMATIVE CONEXE

6. C 37-1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor la constructii I.C.C.P.D.C. 4/10.01.1989

C 37-79

Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )

minime uzuale

Tabla plana obisnuita si 15 30 - 60

tabla autoportanta

Tabla profilata tip tigla 25 45 - 175

104

7. C 151-1972

Instructiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tabla cutata zincata termoizolate cu polistiren celular

M.C.Ind. 161/N/18.09.1972

8. C 172-1974

Îndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si a peretilor

M.C.Ind. 126/19.11.1974

Legenda: I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii

M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale

iii. Materiale si echipamente utilizate. Verificarea calitatii.

a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start:

- table ondulate din otel galvanizate si vopsite;

- table ondulate din aluminiu anodizate si/sau vopsite

b) Panouri sandwich, autoportante:

- Table din otel galvantizate si vopsite cu strat intermediar termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie; Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime; Tabla interioara: 6 mm grosime;

- Panou modular: 1,00 m latime, Lungime: min. 1,00 m, max. 19,30 m

Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane. Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane.

Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0 m intre liniile de centru si rosturi.

Inzolatia: Panou din spuma poliuretanică extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de 30kg/m2, clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie, cu grosimea minima de 12cm.

Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis, incluzand tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0,30 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3,33 m2K/W.

Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu:

- Plastisol din pvc (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1 mm) sau

- Florura de polivinilden sau acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj).

Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Proiectant.

Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Ofertantului.

Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda.

c) Tabla din otel galvanizat:

- otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita.

- Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.

d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune.

105

e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de dilatatie .

f) Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a Documentației de execuție, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza. Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei.

- Cuie: Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25 mm minim, nu mai putin de 2,2 cm;

- Sururburi si bolturi: otel inoxidabil

- Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului.

- Nituri: 0,3 - 0,5 cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.

Mostre

Ofertantul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.

Înainte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de excutie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Proiectantului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic.

Mostra trebuie sa aiba dimensiune asuficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.

Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc. vor fi de aprox 20 cm x 20 cm din fiecare.

Plansele vor arata modul de formare si imbinare a tablei metalice si a tiglelor . Se indica rosturile de dilatare si conectarile hidroizolante pentru lucrarile adiacente si pentru bariere si penetrari.

iv. Executarea lucrarilor. Instalare. Montare. Asamblare verificarea calitatii

COORDONARE

Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile, a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune.

Montarea invelitorilor din tabla

Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care se montează.

Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 - 2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica.

Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.

106

Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite.

Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul.

Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator.

Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiectantului.

Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proiectant.

Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant.

Montarea invelitorilor din tigle metalice

Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in vederea fixarii tiglelor .Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla .

Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla .

La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle.

Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului , dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie .

Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic .

PANOURILE SANDWICH:

Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi autofiletant, incluzand saibe hidroizolatoare. Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura.

In cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), sau 12/14 x 25mm TEK 3, suruburi autoperforante.

Panourile interiaore liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile.

Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior.

Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare.

PANOURI METALICE ONDULATE

Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poate varia de la un producator la altul. Inaltimea cutelor la rostul lateral nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%.

Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care va fi aprobat de Proiectant.

Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita patrunderea apei de ploaie. Ofertantul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant.

Toate suprapunerile necesita etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice, Ofertantul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale.

Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 – 5 cm la streasine. La marginile de la frontoane va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrari de tinichigerie),

107

pentru a evita ridicarea de catre vant. Tablele pentru acoperis trebuie fixate la fiecare 15 – 25 cm de-a lungul marginii frontonului.

Prindere pe substructura:

Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z, prin dispozitive de prindere vizibile.

Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice.

Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proiect, Ofertantul poate folosi mese de incarcare, care in general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri.

Ofertantul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5 mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante.

Prinderea de substructurile din lemn:

Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune.

Cu panourile din aluminiu se folosesc suruburi autofiletante din inox seria #300.

Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Daca cuiul este batut prea mult , acesta poate rupe saiba si crapa tabla, cauzand scurgeri.

Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o etansare de durata.

Jgheaburi si burlane

Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).

Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;

Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm .

Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .

v. Verificarea calităţii

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;

- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;

- Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta;

- existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane);

- respectarea procedurii tehnice de executie;

- respectarea proiectului de executie;

108

- suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari;

- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;

- foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari;

- foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;

- asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara , paralel cu poala; abaterea admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului;

- decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla;

- la tiglele solzi asezate simplu , primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu rosturi decalate;

- la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;

- fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;

- la olane , asezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat;

- tiglele si olanele sa fie intregi , nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite;

- executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble , cositorite;

- panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare;

- asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;

- imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;

- fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect;

- burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;

- glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor;

- amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la burlane;

- executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab;

- realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari;

- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

17. LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție contin conditiile de executie pentru lucrari de amenajari exterioare.

Aceasta lucrare consta in furnizarea, transportul si sadirea plantelor lemnoase cum ar fi copaci, arbusti.

109

Aceasta lucrare include de asemenea protejare, instalare, invelire, udare, plivire, inlocuire de plante atunci cand se cere si toata lucrarea descrisa.




Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiului lor si varietati. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe.

Copacii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpinii; vor avea un singur trunchi, vor fi bine inramuriti si drepti. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate.

Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Proiectant fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Ofertant cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare.

Oricand este folosit cuvantul "specimen" , se va face referire la copaci, care sunt simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma.

Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor.

Verificarea plantei va fi facuta in sera de catre Dirigintele lucrarii, sau de catre un reprezentant autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe terenul ( sau in depozite) serei care furnizeaza plantele.

Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere.

Cu privire la verificarea plantelor de boli si infestare cu insecte, fiecare livrare va fi insotita de un certificat de verificare, iar la sosire acest certificat va fi aprobat.

STAS 2104-92 Copaci si arbusti

STAS 5382-91 Copaci si arbusti ornamentali. Clasificare

STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatice. Terminologie botanica

STAS 9167-91 Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie

STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament

STAS 9503-79 Insamantarea si inmugurirea salciei si plopului

STAS

7184/2/3.../21-85...91

Pamant. Determinari fizice si chimice

110

Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0.

Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei.

Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii spacializate inregistrate. Toate ingrasamintele vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. O copie cu rezultatele testelor si a certificarii inregistrarii la IEPA vor fi date Proiectantului la fiecare transport de ingrasaminte.

Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non- toxic pentru vegetatie si pentru incoltirea semintelor si va fi aprobat de Dirigintelel lucrarii.

Semanarea. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza:

(1) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer.

(2) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa.

(3) Liant chimic de protectie. Liantul chimic de protectie va fi un produs disponibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. Nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare.

Inainte de a folosi liantul de protectie, Ofertantul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca aceasta indeplineste toate cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata clar pe fiecare pachet sau container.

Plantarea. Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiale organice de protectie aprobate asa cum se arata in desene. Protectia trebuie sa fie aprobata de Proiectant inainte de plasare.

iv. Executia lucrarilor. Conditii termice de executie si montaj

Timpul plantarii

Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament.

Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 °C.

(a) Plantarea de primavara: Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in conditii normale, este activa, exceptie facand:

- Plopul (Populus spp.),

111

- Stejarul (Quercus spp.),

- Arinul (Alnus spp.),

- Mesteacanul (Betula spp.),

- Gherghinul (Crataegus spp.),

- Artarul rosu (Acer Rubrum),

- Ciresul (Prunus spp.),

- Parul (Pyrus spp.)

care vor fi plantate doar in timpul sezonului de plantare de primavara.

Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila.

(b) Plantari de toamna

Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie.

Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Dirigintele lucrarii. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Ofertantului.

Scoaterea plantelor din pepiniera Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Ofertantul nu este gata sa le transporte din locul

original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si inveita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita.

Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 °C.

Saparea gropilor pentru plantare

Marginile gropilor pentru plante vor fi verticale si fundul va fi orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere asa cum indica Dirigintele lucrarii. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Marginile gropilor nu vor fi glasate sau netede.

Saparea gropilor pentru copaci. Gropile pentru copaci vor fi sapate in locul indicat de stegulete. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator:

112

Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag.

Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit ne-rezidual aprobat de Dirigintele lucrarii. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile.

Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 450 mm.

Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Pe taluzele cu pante mai mici de 1:3(V:H), pamantul adiacent randului de plantare paralel cu conturul va fi pregatit prin indepartarea ierbii si a buruienilor crescute, intr-o banda continua nu mai mare de 450 mm latime. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor.

Curatarea plantelor

Curatarea se va face de un specialist in arbori. Retezarea ramurilor va fi facuta in prezenta Dirigintelui lucrarii in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante.

Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o teietura curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare.

Copaci cu frunze cazatoare: Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurelelor asa cum indica obiceiul de crestere al diferitelor soiuri de copaci. Mugurii terminali nu vor fi taiati decat daca se cere de catre Dirigintele lucrarii.

Arbusti cu frunze cazatoare: In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare.

Procedee de plantare

Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi depozitat doar in locurile aprobate de Dirigintele lucrarii.

Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri.

MARIMEA COPACULUI DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII

1.2 m < 2.4 m (Inaltime) 750 mm Marimea balotului - 50 mm

2.4 m < 3.6 m (Inaltime) 900 mm idem

25 mm < 50 mm (diametru) 900 mm idem

50 mm < 75 mm (diametru) 1.2 m idem



125 mm sau mai mare (diametru)

Diametrul balotului + 900 mm idem

113

Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in sera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea sau udarea vor insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer.

Dupa operatia de umplere va urma udarea copacilor, a arbustilor. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat.

Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza: dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi.

Plantele crescute in recipiente: In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere.

Plante cu radacina goala: Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat fiecare radacina sa fie individual acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul.

Protejare Dupa 30 de zile de la plantare, vor fi plasate in jurul plantelor tesaturi impotriva buruienilor si vor fi

acoperite cu invelis protector pe intreaga zona specificata.

Panza de protectie impotriva buruienilor

Panza de protectie impotriva buruienilor va fi neagra, rezistenta la lumina ultravioleta, material geotextil netesut de masa minima de 60 g/m2.

Invelire

La 7 zile de la plantare, Trunchiul copacilor cu frunze cazatoare se va impacheta cu o panza dubla cu ochiuri mari. Toate celelalte plante care sunt plantate similar vor fi impachetate la fel. Panza va fi fixata cu capse.

Fixarea

Toti copacii cu frunze cazatoare si cei vesnic verzi cu o inaltime de peste 2,5 m vor necesita trei stalpi din otel de 2,5 m lungime asezati la o distanta egala unul de altul si adiacenti fata de baloti. Stalpii vor fi asezati vertical pana la adancimea de 450 mm sub fundul gropii. Ancorajul va fi perpendicular cu o linie dintre copac si stalp. Copacul va fi legat de fiecare stalp cu fire duble de sarma din otel cu diamterul de 2,03 mm. Portiunea de sarma care vine in contact cu copacul va fi imbracata cu un tub de tip si lungime aprobata de Dirigintele lucrarii.

Pe perioada contractului, daca copacul se inclina sau este ranit din cauza curatarii incorecte de crengi, Dirigintele lucrarii poate respinge astfel de copaci, iar acesti copaci vor fi inlociuti de Ofertant pe cheltuiala proprie.

v. Verificarea calitatii

Perioada de instalare

Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din fiecare an. Pentru acceptarea la inspectie, Ofertantul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Proiectant in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost la loc si intr-o stare sanatoasa pe 1 iunie sau inainte de aceasta data din anul inspectiei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie sanatoasa, reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata lucrarea nu este terminata.

Aceasta intarziere in verificarea si receptia plantelor nu va intarzia acceptarea proiectului si plata finala daca Ofertantul furnizeaza Investitorului un contract de garantie cu toata valoarea plantelor mentionate in

114

contract. Garantia se va face inainte de receptia si plata finala a articolelor in afara de plante si vor fi in plina forta si efect pana la verificarea finala si receptia plantelor.

Plantele care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Ofertant pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantarea numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie.

Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Proiectantului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune.

Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. Totusi, plantele inlocuitoare trebue sa fie plantate bine si intr-o conditie sanatoasa in timpul verificarii. Daca este necesara inlocuirea atat a plantelor de primavara cat si de toamna, Ofertantul poate sa aleaga sa planteze toate plantele inlocuitoare in primavara inainte de 15 mai.

Ofertantul va indeparta imediat de pe santier orice planta uscata. In timpul plantarii de primavara sau toamna, Ofertantului nu i se va permite sa incheie operatiunea pana cand toate plantele nu sunt intr-o stare buna. Toate plantele care se usuca in 15 zile dupa plantare vor fi inlocuite si se va considera ca sunt parte din plantarea originala si vor fi supuse la cerintele perioadei de fixare.

Ingrijirea plantelor

In timpul perioadei de fixare, Ofertantul va avea grija de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea legaturilor, repararea recipientelor de apa sau alte lucrari care sunt necesare pentru a mentine sanatatea si aparenta satisfacatoare a plantarilor.

Toate cerintele pentru ingrijirea corecta in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului contractului.

Ofertantul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza buruienilor sau a lipsei de apa.

B. Specificaţii generale de rezistenţă

1. TERASAMENTE

i. Generalităţi

Acest capitol cuprinde specificaţii tehnice pentru lucrările de terasamente, constând din săpături, încărcarea în mijloace de transport, transportul,împrăştiere, nivelarea şi compactarea pământului, efectuate pentru realizarea fundaţiilor.

La acest contract executarea lucrărilor de terasamente se face mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibilă sau nu este justificată.

Eventualele neconcordanţe intre situaţia luată în consideraţie în proiect, pe baza studiului geotehnic şi specificată pe planurile de fundaţii şi constatările OFERTANTULUI la execuţia săpăturilor, în ceea ce priveşte stratificarea terenului de fundaţie, natura apei subterane, obstacole întâlnite vor fi semnalate PROIECTANTULUI pentru stabilirea măsurilor corespunzătoare. În astfel de situaţii nu se va continua lucrul fără acordul scris al PROIECTANTULUI.

Pentru sprijinirea săpăturilor cu adâncime peste 5,00 m se vor elabora proiecte de execuţie de către OFERTANT pe care acesta le va supune aprobării PROIECTANTULUI.

115


2.1. Standarde româneşti

• STAS 6054-77 -Terenul de fundaţie. Adâncimi de îngheţ

• STAS 2745-90 -Terenul de fundaţie. Urmărirea tasării construcţiilor

• STAS 1913/1-82 -Terenul de fundaţie . Pământuri.determinarea umidităţii.

• STAS 2916-87 -Lucrări de drumuri şi căi ferate.Protejarea taluzurilor şi şanţurilor.

• STAS 9824/0-74 -Trasarea construcţiilor.Prescripţii generale.

• STAS 9824/1-87 -Trasarea construcţiilor.

2.2. Normative româneşti de execuţie

• C169-88 - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

• C.16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

• C.56-85 -Verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente

• C.61-74 - Instrucţiuni tehnice pentru determinarea tasărilor

• C.29-85 - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

• C.182-87 - Normativ pentru executarea mecanizată a terasamentelor de drumuri

• C251-94 - Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de fundare prin metoda înbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică.

2.3.Alte prescripţii româneşti

• Ordin IGSIC nr.8/07.11.1981, referitor la încercările de laborator pentru verificarea compactării terenului

• P 10-86 - Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii.

• P 7–2000 - Normativ privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectarea, executie, exploatare)

Lucrările de terasamente vor fi demarate după efectuarea operaţiunilor de predare primire a amplasamentului, a trasării şi materializării axelor principale ale construcţiilor şi cotei zero, consemnate în procesul-verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor.

iii. Materiale şi produse

Materiale:

• agregate

• balast

• pământ pentru umplutură

116

Accesorii

• dulapi metalici executaţi din tablă ambutisată sub forma de chesoane, rigidizaţi cu nervuri interioare din tablă ondulată şi sprijiniri metalice pentru sprijiniri

• şpraiţuri metalice

• cadre verticale postşpraiţuri hidraulice

• panouri metalice portglisiere

• panouri metalice cu role de ghidare

• distanţieri orizontali extensibili, pentru sprijiniri

iv. Execuţia lucrărilor

Săpăturile executate cu excavatorul nu vor depăşi profilul proiectat al săpăturii.

Ultimii 20-30 cm deasupra cotei inferioare a profilului săpăturii se vor executa manual.

Dacă pe fundul gropii, la cota de fundare, apar crăpături în teren măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili în acord cu PROIECTANTUL.

Înainte de începerea lucrărilor de săpături se vor executa următoarele operaţiuni pregătitoare:

• defrişările plantaţiei existente pe amplasament

• curăţirea şi amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale

Gropile ce rămân după scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pământ compactat.

Se vor executa rigole sau şanţuri de gardă pentru dirijarea apelor superficiale în afara zonelor de lucru.

Executia lucrarilor de sapatura

• Executarea săpăturilor deasupra apelor subterane

Pentru menţinerea stabilităţii malurilor, terenul din jurul săpăturii trebuie să nu fie încărcat şi să nu sufere vibraţii.

Pământul rezultat din săpătură se va depozita la o distanţă de min.1,00 m de marginea gropii de fundaţie.

OFERTANTUL va lua măsuri de înlăturare rapidă a apelor provenite accidental şi împotriva surpării malurilor.

• Executarea săpăturilor sub nivelul apelor subterane

Săpăturile sub nivelul apelor subterane sau în terenuri cu infiltraţii puternice de apă se vor executa prin sprijinirea pereţilor săpăturii de fundaţie, cu palplanşe metalice, cu sau fără ancoraje.

Îndepărtarea apei se va realiza prin epuismente directe prin pomparea directă a apei din gropile de fundaţie sau epuismente indirecte prin coborârea nivelului apei subterane cu ajutorul unor puţuri filtrante şi filtre aciculare amplasate în afara contururilor excavate.

Indiferent de situaţie şi de soluţiile propuse, OFERTANTUL nu va începe lucrările fără a obţine acordul PROIECTANTULUI.

Nu se admite realizarea umpluturilor din pământuri cu umflări şi contracţii mari, mâluri, prafuri, argile moi, cu conţinut de materii organice, resturi de lemn, bulgări, etc.

v. Recepţia lucrărilor

117

Deficientele constatate la lucrările de terasamente se vor consemna în Procesul verbal de lucrări ascunse împreună cu măsurile de remediere aplicate conform indicaţiilor PROIECTANTULUI.

Toleranţe admisibile

- la trasarea construcţiilor, pentru lungimi:

LUNGIME

CONSTRUC|IE ( M )

25

50

100

150

200

250

TOLERANŢE ( cm ) + / -2 + / -2 + / -3 + / -4 + / -5 + / -5

Pentru lungimi intermediare, toleranţele se interpolează.

Pentru pante, toleranţele pentru lungimi se majorează după cum urmează:

PANTA TERENULUI

(grade )

p < 3 3<p<10 10<p<15 P>15

sporul de pantă ( % ) 0 25 50 100

Pentru unghiuri, toleranţele de tasare sunt +/- 10.

Toleranţa admisă pentru reperul de cota +/- 0.00 este de +/- 1c.

Abaterea admisibilă faţă de proiect şi specificaţiile tehnice pentru materialele (nisip balast, pietriş sau piatră spartă) din care se realizează pernele de umplutură pentru consolidarea terenului de fundare sunt:

• granulaţia sorturilor: +/- 5%

• gradul de compactare : medie 2 %, minimă 5 %

Abaterile admisibile faţă de gradul de compactare prevăzut în Documentația de execuție sunt:

TIPUL DE LUCRARE ABATEREA MEDIE ABATEREA

MINIMĂ

sistematizarea verticală 10 % 15 %

în jurul fundaţiilor şi subso-lurilor şi sub pardoseli 5 % 8 %

la şanţuri de conducte 5 % 8 %

Verificări în vederea recepţiei

La terminarea lucrărilor de săpături pentru fundaţii se vor verifica pentru fiecare în parte dimensiunile şi cotele de nivel realizate şi se vor compara cu cele din proiect.

Se vor verifica procesele verbale de lucrări ascunse semnate de investitor, ofertant şi de proiectant referitoare la:

118

• modificările introduse faţă de prevederile iniţiale ale proiectului şi specificaţiilor tehnice

• probele de laborator pentru verificarea terenului sub cota de fundare (cel puţin una la 200 mp suprafaţa de săpătură şi minimum 3 pentru fiecare obiect)

Se va verifica dacă lucrările executate se înscriu în limitele de toleranţă admisibile, conform specificaţiilor tehnice.

PROIECTANTUL va decide, în cazul unor nerespectări ale prevederilor din proiect şi a prezentelor specificaţii, care sunt măsurile de remediere, în funcţie de natura şi amploarea deficientelor constatate.

Costurile presupuse de eventualele lucrări de remediere vor fi integral suportate de OFERTANT.

La încheierea lucrărilor şi remedierilor necesare se va încheia un proces verbal de recepţie finală a lucrărilor executate.

2. BETOANE

i. Standarde şi normative de referinţă

Standarde

- STAS 790 – 84 - Apa pentru betoane şi mortare

- STAS 388 – 95 - Lianţi hidraulici. Ciment portland

- STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare, cu lianţi minerali

- STAS 10107/0 – 90 - Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat

- STAS 8600 – 79 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sistem de toleranţe.

- STAS 10265 – 75 - Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi noţiuni de bază.

- STAS 10265/1-84 - Toleranţe în construcţii, toleranţe la suprafeţele de beton armat.

- STAS 12400/1 – 85 - Construcţii civile şi industriale. Performanţe în construcţii. Noţiuni şi principii generale.

Normative

- NE - 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat

- C56-85 - Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor de construcţii

* Se vor avea în vedere şi principalele reglementări care completează prevederile normativului NE 012-99 din Capitolul 2 al acestuia.

ii. Materiale folosite la prepararea betoanelor

Cimentul

- ciment având clasa de rezistenţă 42,5 ale cărui condiţii tehnice de recepţie şi livrare sunt reglementate prin SR 388-95, cu acordul proiectantului şi conform normativului NE 012-99 se poate înlocui cu alt tip de ciment.

- Durata depozitării în silozurile staţiei de betoane nu va depaşi 30 de zile de la data expedierii de la furnizor. Daca în mod excepţional se depaşeşte această durată de depozitare, cimentul în cauză va putea fi utilizat numai cu acordul proiectantului şi beneficiarului şi în funcţie de rezistenţele mecanice obţinute conform STAS 227/6-86 “Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea

119

încercarilor mecanice” , la vârsta de 2 zile, pe probe prelevate (la evacuarea din siloz) cu cel mult 5 zile înainte de acceptarea utilizării.

- Verificarea calităţii cimentului aprovizionat se va face conform prevederilor în vigoare.

- Utilizarea cimentului se va face numai după certificarea calităţii de către un laborator autorizat.

Agregate

- Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 1667 - 76. Se vor utiliza sorturile : 0 - 3; 3 - 7; 7 - 20; 20 - 31, cu specificaţiile respective pentru diferite clase de beton.

- Adoptarea altor surse sau sorturi de agregate este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului şi beneficiarului.

- Din punct de vedere al granulozităţii, sorturile de agregate trebuie să respecte urmatoarele condiţii:

o rest pe ciurul inferior care delimitează sortul - maxim 10 % ;

o trecere prin ciurul susperior care delimitează sortul - minim 90 % ;

o pentru sortul 0 - 3 mm trecerea prin site de 1 mm trebuie să fie cuprinsă între 35 - 75 %.

- Sorturile de agregate trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii, în ceea ce priveşte conţinutul de impurităţi :

o nu se admit corpuri străine (animale şi vegetale) ;

o nu se admite pelicula de argilă sau alt material aderent de granulele agregatului ;

o nu se admite argilă in bucaţi ;

o conţinut de mică - max. 2,0 % ;

o continut de cărbune max. 0,5 %

- Conţinutul de părţi levigabile nu va depăşi:

o pentru nisip max. 2,0 %

o pentru pietriş max. 0,5 %

o pentru agregatul total max. 1,0 %

Respectarea conţinutului limită de parte levigabilă este strict obligatorie la sursa de aprovizionare.

Metodele de verificare a calităţii agregatelor sunt cele stabilite prin prevederile STAS 4606 – 80, iar controlul calităţii agregatelor este prezentat în NE 012-99 pct.17.2.1.1. şi ANEXA VI.1.

Depozitele la staţia de betoane se vor realiza pe platforme betonate având asigurată evacuarea rapidă a apei rezultate din precipitaţii sau stropirea agregatelor.

Verificările agregatelor şi rezultatele acestor verificări se vor păstra în conformitate cu normele în vigoare.

Zonele de granulozitate recomandate funcţie de clasa de tasare, sunt arătate în tabelul următor

Clasa de

tasare

Dozajul de ciment (kg/mc)

<200 200-300 300-400 >400

T.2. I I (II) II (III) III

120

T.3 , T.3/T.4 I I (II) II (III) III

Zonele din paranteză se adoptă cu precădere, dacă la încercările preliminare se constată că amestecul de beton nu prezintă tendinţa de segregare.

Limitele zonelor de granulozitate pentru agregate 0-31 mm sunt cele din tabelul următor:

Zona Limita % treceri în masă prin sita sau ciur

0,2 1 3 7 16 31

I max. 10 40 50 70 90 100

min. 3 31 41 61 81 95

II max. 7 30 40 60 80 100

min. 2 21 31 51 71 95

III max. 5 20 30 50 70 100

min. 1 10 20 40 60 95

Aditivi

Se vor utiliza în conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice NE 012-99 cap.4.4.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor se va face în conformitate cu prevederile Codului NE 012-99 pct. 4.4.2 si ANEXA I.3.

Utilizarea altor tipuri de aditivi este admisă numai cu acordul prealabil al proiectantului.

Condiţii tehnice

Pentru asigurarea condiţiilor de rezistentă şi durabilitate, compoziţiile diferitelor tipuri de betoane trebuie să respecte parametrii specificaţi în normativul NE 012-99 şi vor fi stabilite numai de către laboratoarele autorizate.

La turnarea betoanelor prin pompare se vor respecta prevederile cuprinse în Cap.16.3. din Normativul NE 012-99.

Granulozitatea agregatului total se va înscrie în limitele prescrise prin normativul NE 012-99 pct.6.2.2. şi STAS 1667-76, atât pentru betoanele care se vor turna în infrastructură, cât şi pentru betoanele care se vor turna în suprastructură.

Compoziţia betonului

Pentru fiecare clasa de beton se va întocmi un program de încercări care va lua în consideraţie urmatoarele:

- asigurarea lucrabilităţii impuse şi stabilirea cantităţi necesare de apă de amestecare;

- încadrarea granulozităţii agregatului total de preferinţă în jumatatea inferioara a domeniului precizat în tabelul 4.2. şi definitivarea domeniului adoptat ;

- adoptarea dozajului optim de ciment;

- adoptarea procentului optim de aditiv (dacă se utilizează);

- urmărirea rezistenţelor în primele 7 zile de la turnare;

- obţinerea unei rezistenţe medii la vârsta de 28 de zile care să depaşească marca cu 10 - 15 %.

121

Pentru clasele de beton mai mari de C 12/15 compoziţiile se vor definitiva de către laborator şi vor fi prezentate proiectantului spre aprobare.

Prepararea betonului

Staţia de betoane trebuie să fie atestată conform normativului NE 012-99, Ofertantului revenindu-i obligaţia de a nu introduce în opera decât betoane preparate la o staţie atestată.

La locul de punere în operă se va asigura cantitatea necesară de aditiv flubet pentru corectarea lucrabilităţii betonului

Realizarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros se va face în conformitate cu respectarea prevederilor din Normativul C.16-84 “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”.

Controlul calităţii betonului

Se vor respecta regulile NE 012-99.

Controlul operativ al calităţii betonului se face prin determinări privind caracteristicile betonului proaspăt, determinări efectuate la staţia de betoane, la locul de punere în operă, pe beton întărit la termene scurte în conformitate cu prevederile din ANEXA VI.3 a Normativului NE 012-99.

Clasa betonului nu se consideră realizată dacă nu sunt satisfăcute toate condiţiile din respectiva anexă.

Turnarea betonului

Pentru fiecare categorie de elemente, fundaţii, pereţi, stâlpi, planşee, etc., se va elabora de către ofertant fişa tehnologică de betonare care va fi în prealabil prezentată proiectantului şi investitorului spre acceptare. Fişa tehnologică va cuprinde:

- ordinea şi ritmul de betonare;

- utilajele de transport şi punere în operă a betonului şi corelarea capacităţii acestora cu ritmul de betonare stabilit;

- măsurile preconizate pentru asigurarea calitătii lucrărilor.

Înainte de turnarea betonului în cofraje se va face controlul şi recepţia lucrărilor de cofraje şi a armăturilor.

La fiecare betonare se va întocmi Fişa de betonare în care se va consemna:

- data şi ora începerii şi terminării betonării;

- volumul de beton pus în lucrare;

- indicativele seriilor de probe prelevate;

- măsurile adoptate în cazul unor dificultăţi aparute în cursul betonării (intemperii, întreruperi de betonare, defecţiuni ale cofrajelor, etc.).

Reguli generale de betonare

- Punerea în operă a betonului se va face în maxim 1 − ore din momentul plecării betonului din staţie ;

- Înălţimea de cădere liberă a betonului să nu fie mai mare de 1,50 m.

- Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului.

- Turnarea noului strat se va face înainte de începerea prizei betonului din stratul turnat anterior.

- Turnarea se va face continuu până la rosturile tehnologice de lucru.

- Durata maximă a întreruperilor de betoane, pentru care nu este necesară luarea de măsuri speciale la reluarea turnării nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului.

122

- Pentru alte reguli generale se vor respecta prevederile cuprinse in normativul NE 012-99 cap.12.3.

Turnarea betonului de protecţie a săpăturii

Aceasta se va începe numai după ce geotehnicianul şi proiectantul au certificat că la cota respectivă de săpătură sau de taluz terenul corespunde din punct de vedere fizico-mecanic.

Ofertantul trebuie să asigure utilajul necesar evacuării eventualelor ape pluviale colectate în ampriza săpăturii.

Turnarea fundaţiilor de beton armat

Se vor respecta regulile de turnare a betonului în fundaţii prevzute în Normativul NE 012-99.

Turnarea betonului în suprastructură (stâlpi, grinzi şi plăci), se va face în conformitate cu regulile prescrise în normativul NE 012-99 .

Turnarea betonului pe timp friguros

Se vor respecta regulile de turnare a betonului în fundaţii prevzute în normativul C 16 -84

Turnarea betonului pe timp calduros

Ofertantul va lua măsurile necesare protejării corespunzătoare a betonului împotriva evaporării rapide a apei din beton. Se recomandă betonarea în timpul nopţii, dacă în cursul zilei se înregistrează temperaturi mai mari de + 250 C.

Tratarea betonului după turnare

În condiţii normale de temperatură:

- betonul va fi ţinut permanent umed timp de minim 7 zile;

- stropirea manuală intermitentă este interzisă.

În condiţii de timp friguros:

- se vor lua măsuri când temperatura mediului ambiant (masurată la ora 8 dimineaţa) este mai mică de + 50 C;

- se vor asigura condiţii normale de priză şi întărire;

- protecţia se va menţine pe o durată de minim 7 zile de la turnarea betonului;

- în cazul elementelor cu grosimi mai mari de 1,00 m, înlaturarea protecţiei este admisă numai dacă diferenţa dintre temperatura suprafeţei betonului şi cea a mediului este mai mică de 120 C.

În condiţii de timp călduros :

- toate suprafeţele vor fi menţinute umede în permanenţă fie prin stropire continuă, fie prin acoperire cu materialele menţionate la condiţii de timp friguros şi stropire manuală;

- durata de tratare va fi de minim 14 zile.

Compactarea betonului

Se va face conform ANEXA IV.2. din Normativul NE 012-99.

Rosturi de turnare

Se vor respecta regulile din Cerințele tehnice de execuţie şi Normativul NE 012-99.

Decofrarea

Termenele de decofrare prezentate în tabelul următor sunt orientative urmând ca decofrarea să se facă cu respectarea condiţiilor impuse de cap.14 din NE 012-99 în funcţie de tipul cimentului, temperatura mediului.

123

Nr.

crt.

Viteza de dezvoltare a rezistenţei betonului

Termenul (în zile) de la turnare

Lentă Medie

Temperatura mediului (0C) +5 +10 +15 +5 +10 +15

1. Decofrarea feţelor laterale 2 1 1 2 1 1

2. Decofrarea feţelor interioare ale grinzilor şi plăcilor cu menţinerea popilor de siguranţă deschideri ≤ 6m

6

5

4

5

5

3

3. Idem, deschideri > 6m 10 8 6 6 5 4

4. Îndepărtarea popilor de siguranţă

pentru deschideri ≤ 6m

18 14 9 10 8 5

5. Idem, deschideri de 6-12m 21 18 12 14 11 7

6. Idem,deschideri >12m 36 28 18 28 21 14

În cursul operaţiei de decofrare se vor respecta cerinţele impuse de normativul NE 012-99 – ANEXA V.

Abateri si toleranţe

Se vor respecta abaterile maxime admise prevăzute în Normativul NE 012 – 99, ANEXA III.1.

Controlul calităţii lucrărilor de beton armat

Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat, verificarea şi controlul calităţii acestora vor fi consemnate în “Registrul de procese verbale de lucrări ascunse”. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între reprezentanţii investitorului şi Ofertantului şi vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului.

Se vor respecta reglementările normativului NE 012-99 cap.13 şi ANEXA IV.3.

Măsurători şi decontări

Betonul preparat in staţiile centralizate se măsoară şi se plăteste la mc.

Punerea în operă a betonului se măsoară şi se plăteşte la mc.

3. ARMĂTURI

i. Standarde şi normative de referinţă:

Standarde

- STAS 438/1 – 89 - Produse de oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.

- STAS 438/2 - 91 - Sârma trasă pentru beton armat.

- STAS 438/3 - 89 - Produse din oţel pentru armarea betonului. Plase sudate

- STAS 7009 - 79 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Terminologie

- STAS 8600 – 79 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sistem de toleranţe.

124

- STAS 12400/1 – 85 - Construcţii civile şi industriale. Performanţe în construcţii. Noţiuni şi principii generale.

- STAS 10107/0-90 Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat

Normative

- NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat

ii. Materiale folosite

Oţelurile folosite pentru armarea betonului trebuie să respecte condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1 - 89; STAS 438/2 - 91 şi STAS 438/3 - 89.

Fiecare lot aprovizionat trebuie să fie însoţit de certificatul de calitate eliberat de producător.

La aprovizionare se vor verifica:

- existenţa certificatului de calitate;

- verificarea prin îndoirea la rece;

- verificarea prin încercarea la tracţiune, cel puţin o proba la 50 tone.

Controlul calităţii armăturilor de oţel se va face conform prevederilor cuprinse în normativul NE 012-99 cap.17 şi ANEXA VI.1 – pct.A.5. şi A.6.

iii. Execuţia lucrărilor

Fasonarea barelor se va face în strictă conformitate cu prevederile cuprinse în detaliile de execuţie ale proiectului. Se vor respecta prevederile Normativului NE 012-99, ANEXA II.1.

Montarea armăturilor

Se va respecta proiectul şi cerinţele Normativului NE 012-99, ANEXA II.1.

Locul şi modul de dispunere a armăturilor suplimentare se stabilesc la propunerea Ofertantului şi cu acordul proiectantului.

Abaterile limită admise la fasonarea şi montarea armăturilor sunt cele indicate prin anexa II.2. din normativul NE 012-99, cap.10.6.

Prevederile constructive care trebuie respectate la armarea elementelor de beton armat sunt cele indicate in anexa II.1. din normativul NE 012-99.

Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se poate face numai cu acordul proiectantului şi cu respectarea regulilor prevăzute în normativul NE 012-99 cap. 10.11.

iv. Verificări şi condiţii de recepţie

La terminarea montării armăturilor se vor verifica:

- numărul, diametrul şi poziţia armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii;

- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare;

- lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau care urmează a fi înglobate în elemente care se toarnă ulterior;

- lungimile de petrecere la înnădiri;

125

- calitatea sudurilor;

- numărul şi calitatea legăturilor între bare;

- dispozitivele de menţinere a armăturilor în timpul betonării;

- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire;

- poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate.

4. COFRAJE


Standarde:

- STAS 7009 – 79 : Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Terminologie

- STAS 8600 – 79 : Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice. Toleranţe şi asamblări în construcţii. Sistem de toleranţe.

- STAS 10265 – 75 : Toleranţe în construcţii. Calitatea suprafeţelor finisate. Termeni şi noţiuni de bază.

- STAS 10265/1-84 : Toleranţe în construcţii.Toleranţe la suprafeţe de beton aparent.

- STAS 12400/1 – 85 : Construcţii civile şi industriale. Performanţe în construcţii. Noţiuni şi principii generale.

- STAS 10107/0 – 90 : Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

Normative :

- NE 012-99: Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton , beton armar şi beton precomprimat

Pentru lucrările de cofraje şi susţineri se vor avea în vedere prevederile din NE 012-99 cap. 11.

ii. Execuţie lucrări de cofraje

La montarea cofrajelor se vor respecta următoarele condiţii:

- poziţionarea în plan conform proiectului;

- asigurarea respectării dimensiunilor secţiunilor care se betonează;

- asigurarea grosimii prevăzute în proiect pentru stratul de acoperire a armăturilor;

- poziţionarea conform proiectului a golurilor şi pieselor înglobate.

Abaterile admisibile sunt cele precizate prin ANEXA III.1 din normativul NE 012-99.

iii. Verificări şi condiţii de recepţie

- corespondenţa cotelor cofrajelor, atât în plan cât şi ca nivel, cu cele din proiect;

- orizontalitatea şi planeitatea cofrajelor plăcilor şi grinzilor;

- verticalitatea cofrajelor stâlpilor şi pereţilor;

- existenţa măsurilor pentru menţinerea formei cofrajelor şi pentru asigurarea etanşeităţii lor;

126

- măsurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susţinere;

- rezistenţa şi stabilitatea elementelor de susţinere, existenţa şi corecta montare a contravânturilor pe cele două direcţii, corecta rezemare şi fixare a susţinerilor, existenţa penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a tălpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren, etc.;

- existenţa în număr suficient a distanţierilor şi caprelor;

- montarea, conform proiectului, a pieselor care vor ramâne înglobate în beton, sau care servesc pentru crearea de goluri.

În cazul în care se constată nepotriviri faţă de proiect, sau se apreciază că nu este asigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor, se vor adopta măsurile de remediere corespunzatoare, pe cheltuiala Ofertantului.

5. CONFECTII METALICE

i. Standarde şi normative ce reglementeaza executia constructiilor metalice

- STAS 767/0-88. Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din oţel. Condiţii tehnice de calitate.

- STAS 10108/0-78. Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor de oţel.

- STAS 1336-80. Construcţii. Încercare în situ a construcţiilor prin încercări statice.

- STAS 5555/1-81. Sudarea metalelor. Terminologia generală

- STAS R 8542-79. Alegerea oţelurilor pentru construcţii metalice.

- STAS 500/2-80. Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii tehnice generale de calitate.

- STAS 395-88. Oţel laminat la cald. Oţel lat.

- STAS 424-86. Oţel laminat la cald. Oţel cornier cu aripi egale.

- STAS 425-80. Oţel laminat la cald. Oţel cornier cu aripi neegale.

- STAS 564-86. Oţel laminat la cald. Oţel U.

- STAS 565-86. Oţel laminat la cald. Oţel I.

- STAS 505-86. Oţel laminat la cald. Table groase. Condiţii tehnice de calitate.

- STAS 3461-83. Îndreptarea laminatelor.

- STAS 6967-73. Încercări mecanice ale materialelor.

- STAS 1125/1-81. Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea oţelurilor. Condiţii tehnice de calitate.

- STAS 6662-87. Îmbinări sudate. Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric şi cu gaze.

- STAS 11400-80. Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a oţelurilor

- STAS 6606-86. Defectoscopie cu radiaţii penetrante

- STAS 7884/1-81. Defectele îmbinărilor sudate prin topire. Clasificare şi terminologie.

- STAS 9552-87. Controlul ultrasonic al îmbinărilor sudate cap la cap prin topire.

- STAS 10564/1-81. Tăiere cu oxigen a metalelor. Clasa de calitate a tăieturilor.

- C-150-99. Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate.

127

- P 100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale.

- C-56-856. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente.

- P 118-95. Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului.

- Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj (aprobate cu Ordinul MC Ind. Nr. 1233/D din 1980).

Prescripţiile revizuite sau elaborate după întocmirea prezentelor Cerințe tehnice de execuție devin obligatorii în noua formă după publicare.

ii. Materiale

Materialele ce intră în componenţa construcţiilor metalice, table şi profile laminate, fac parte din grupa de oţeluri de uz general pentru construcţii STAS 500/1-78 şi se vor încadra în condiţiile de calitate prevăzute în standardele corespunzătoare fiecărui tip de metal.

Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia chimică şi caracteristicile mecanice conform mărcii şi claselor de calitate prevăzute în proiect pentru fiecare element, garantat prin certificate de calitate.

iii. Confectionarea constructiilor metalice

Construcţiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect folosind tehnologia indicată, se va ţine seama că valorile cotelor înscrise pe detalii sunt finale şi trebuie realizate după închiderea întregului proces tehnologic de uzinare.

Nu se admit cumularea mai multor toleranţe pe aceeaşi linie de cotă.

Nu se admite tăierea pieselor din oţel cu flacără oxigen.

Lucrările de sudură se vor executa numai de către persoane autorizate având calificările corespunzătoare calităţii impuse şi vor fi marcate cu poansonul Ofertantului.

iv. Controlul şi recepţia

Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101-77 şi normativ C 150/99. Toleranţele de uzinare vor trebui să se înscrie sub limitele admise în aceste norme corespunzătoare clasei de precizie respective.

Toate constatările făcute cu ocazia controalelor în diverse etape se vor înscrie în procese verbale semnate de toţi factorii ce concură la realizarea construcţiei.

Elementele respinse la recepţie vor fi remediate. Dacă remedierile nu sunt posibile, precum şi în cazurile când documentele de verificare a calităţii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilităţii elementelor respective va fi luată de către proiectant. În cazul când se prevede efectuarea unor încercări sau modificări ale elementelor în cauză, dispoziţiile se vor da în scris şi vor face parte integrantă din dosarul de recepţie, ca şi rezultatele încercărilor sau verificarea executării corecte a modificărilor prescrise.

128

6. ŞARPANTĂ DIN LEMN

i. Standarde de referinţă

In conformitate cu « Nomenclatorul materialelor pentru locuinte tipizate », elementele de sarpanta s-au prevazut din lemn de rasinoase (cer, gorun, fag, stejar,frasin pentru deschideri mici si medii).

• STAS 1961-80 – Cherestea de fag. Clase de calitate;

• STAS 942-86 – Cherestea de rasinoase. Dimensiuni nominale;

• STAS 1949-86 – Cherestea de rasinoase. Clase de calitate;

• STAS 4510-89 – Cherestea terminologie;

• STAS 8733-86 – Cherestea. Clasificarea si terminologia defectelor;

• STAS 9814-87 – Cherestea. Metode de masurare a defectelor;

• SR 925 :1993 – Suruburi cu cap bombat si gat patrat pentru lemn;

• STAS 1451-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap bombat crestat. Dimensiuni;

• STAS 1452-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap inecat crestat. Dimensiuni;

• STAS 1453-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap semiinecat crestat. Dimensiuni;

• STAS 1454-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap hexagonal. Dimensiuni;

• STAS 1455-80 –Suruburi cu filet pentru lemn. Suruburi cu cap patrat. Dimensiuni;

• STAS 1755-71 –Suruburi cu filet pentru lemn. Conditii generale;

• STAS 922-89 – Piulite hexagonale. Clasa de executie C;

• STAS 926-90 – Piulite patrate. Clasa de executie C;

• STAS 856-71 - Constructii de lemn. Prescriptii de proiectare.

• C 37-88 - Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii.

• NP-005-1996- Codul pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructie din lemn.

ii. Materiale şi produse

a. Elemente de lemn

1. Materialele intrebuintate la executarea sarpantelor trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si specificatiilor tehnice.

2. Se foloseste lemn de rasinoase : - clasa de calitate II (clasa B).

3. Toate elementele semichesonate si secundare se trateaza antiseptic cu sulf de cupru si bicromat de sodiu.

4. Ignifugarea se face pe santier, conform « Instructiunii de montare a prefabricatelor tip S.C,L. » elaborat de I.C.P.I.L.

b. Elemente metalice pentru imbinari

1. STAS 2111-90 – cuie din sarma de otel ;

2. suruburi pentru lemn ;

3. piulite hexagonale si patrate ;

129

4. buloane confectionate din otel beton OB37, saibe confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate, coltare, etc.

iii. Execuţia lucrărilor

Conditii de admisibilitate ale defectelor lemnului sunt cele prevazute in tabelul de mai jos:

Denumirea defectelor Conditii de admisibilitate

- putregai - nu se admite

- crapaturi nestrapunse - se admite

- crapaturi strapunse - nu se admit

- noduri sanatoase - se admite cu diametrul maxim 50mm

- noduri putrede - se admit cu diametrul maxim 20mm cu distanta minima 150 mm

- tesituri - se admit fara a depasi 50 % din grosimea scandurii

- coloratii diferite - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului

- alte defecte - se admit, cu conditia sa nu diminueze rezistenta lemnului

Nu se admit la talpi: noduri, noduri longitudinale, putegrai, crapaturi, gauri, galerii de insecte, coaja infundata, alte defecte nementionate.

Montajul elementelor prefabricate de sarpanta comporta urmatoarele operatiuni :

• montarea talpilor popilor la pozitie si ancorarea lor de elementul prin intermediul tijelor de ancoraj impreuna cu scoabele sau a coltarelor metalice prinse cu cuie – elemente de prindere pop.

• Montarea popilor la pozitie, pe axele trasate- verificarea inaltimii conform proiectului, montarea tensorilor si reglarea verticalitatii, incastrarea lor pe talpi.

• Montarea panelor si a cosoroabelor impreuna cu elementele de prindere si consolidare intre ele,

• Montarea capriorilor.

iv. Verificarea calitatii

Verificarea documentelor de atestare a calitatii (C.C./D.C.)

Verificarea defectelor lemnului si asamblarea.

Verificarea dimensiunilor

Verificarea umiditatii lemnului cu aparate electrice de masurat umiditatea

Ofertantul are obligatia de a nu introduce in lucrare materiale neconforme calitatii (fisuri, carii, elemente deformate, etc).

130

v. Recepţia lucrării

• La receptie se vor efectua verificari ale proceselor verbale de lucrari ascunse si ale eventualelor remedieri executate in cazul placarii sarpantei pe interior cu placi de gips carton sau alte materiale de termoizolatie, hidroizolatie, etc.

• Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a lemnului folosit.

• Se va verifica daca s-au respectat : amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile elementelor, numarul de bucati si cotele prevazute pentru asigurarea legaturii intre popi, capriori, dolii, cosoroabe, pane, contrafise, etc.

• Calitatea ignifugarii elementelor de sarpanta ;

Remedierea deficienţelor constatate se decide de proiectant, pe cheltuiala Ofertantului.

C. Specificaţii generale instalaţii

1. INSTALAŢII ELECTRICE


Legea 10/95 - Privind calitatea in constructii

I7-2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc.

I20-94 - Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului.

P118-99 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.

CE 1-95 - Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare.

C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

STAS 552 -89 - Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. Dimensiuni.

STAS 1434 -83 - Desene tehnice de constructii. Linii, cotare, reprezentari conventionale, indicatori.

STAS 1590/6 -71 - Electrotehnica si electroenergetica. Semne conventionale pentru aparate de conectare.

STAS 2612 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise.

STAS 2849/1 -86 - Iluminat. Terminologie.

STAS 2849/7 -86 - Iluminat. Tehnica iluminatului. Terminologie

STAS 3009 -90 - Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale.

STAS 3184/3 -85 - Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pana la 380 Vca,

250 Vcc si 25 A. Forme si dimensiuni.

STAS 6115/1 -86 - Lampi electrice cu incandescenta pentru iluminat

SR 6646/1:1996 - Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul in constructii civile si industriale.

SR 6646/4:1996 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul incaperilor pentru invatamant si similare (birouri).

STAS 6675/1 - Tevi din PVC neplastifiat. Conditii tehnice generale.

131

STAS 6675/2 - Tevi din PVC neplastifiat. Dimensiuni.

STAS 6690 -90 - Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinil neplastifiate.

STAS 6824 -86 - Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 6865 -89 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe.

STAS 8275 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie.

STAS 9192 -74 - Culorile izolatiei de PVC a conductoarelor si cablurilor flexibile. Prescriptii.

STAS 9436/1 -73 - Cabluri si conducte electrice. Clasificare si simbolizare.

STAS 9436/2 -8 - Cabluri de energie de joasa si medie tensiune. Clasificare si simbolizare.

STAS 9436/3 -73 - Cabluri si conducte electrice. Conducte pentru instalatii electrice fixe. Clasificare si simbolizare.

STAS 9638 -74 - Marcarea conductoarelor izolate pentru identificarea circuitelor electrice.

STAS 11054 -78 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii.

STAS 11360/1 -89 - Tuburi pentru instalatii electrice. Clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale.

STAS 11381/2 -87 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Semne conventionale generale.

STAS 11381/3 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Conductoare.

STAS 11381/4 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Borne si conexiuni pentru conductoare.

STAS 11381/5 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de conectare.

STAS 11381/22-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Aparate mecanice de conectare.

STAS 11381/24-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de protectie.

STAS 12120/2 -88 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Identificarea elementelor.

STAS 12120/3 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Prescriptii generale pentru intocmirea schemelor.

STAS 12120/4 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Scheme de circuit.

STAS 12604 -87 - Protetia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.

STAS 12604/4 -89 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.

STAS 12604/5 -90 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si de executie.

STAS 12993/11-91 - Instalatii electrice interioare in constructii. Semne conventionale.

SR CEI 50(826) :95 - Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826.Instalaltii electrice in c-tii.

SR CEI 364-1 - Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale.

SR CEI 364-2 - Instalatii electrice ale cladirilor. Definitii.

SR CEI 364-3 - Instalatii electrice ale cladirilor. Determinarea caracteristicilor generale.

SR CEI 364-4 - Instalatii electrice ale cladirilor. Protectia pentru asigurarea securitatii.

132

SR CEI 364-5 - Instalatii electrice ale cladirilor. Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice.

SR CEI 364-6 - Instalatii electrice ale cladirilor. Verificari.

SR CEI 364-7 - Instalatii electrice ale cladirilor. Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale.

SR EN 60155:1994 - Startere pentru lampi fluorescente tubulare.

SR EN 60529:1995 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare.

SR EN 60898+A1:95 - Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti pt.instalatii casnice si similare.

ii. Execuţia lucrărilor

Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabricant.

Materialele, echipamentele, aparatele, utilajele vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din depozit pentru montare.

Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau prezinta defecte de calitate vor fi respinse .

Aparatele de conectare pentru circuitele de iluminat vor avea curent nominal de minim 10 A.

Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor.

Rezistenta de izolatie se considera admisisbila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi.

Priza de pamant artificiala, confectionata din electrozi din teava de otel OLZn 2 1/2" si banda de otel OLZn 40 x 4 mm ingropata la minin 0,7 m. Legaturile se vor realiza prin sudura. Racordarea cu instalatia supraterana se va face conform planului prin piese de separatie. Deoarece priza de pamant este comuna pentru mai multe tipuri de instalatii de protectie, rezistenta de dispersie a prizei de pamant astfel realizate va fi : R <= 4 ohm. Se admite depasirea acestei valori in conditiile prevazute de STAS 12604/5-90.

Lucrarile se vor executa conform proiectului, conditiilor contractuale si prescriptiilor tehnice in vigoare.

iii. Verificari, probe si receptia lucrarilor

Executarea probelor se face de catre beneficiar cu asistenta tehnica din partea proiectantului, Ofertantului si furnizorului. Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii revine personalului de exploatare care va lua masurile necesare. Proba finala se va efectua conform normelor in vigoare si ale prevederilor proiectantului. Instalatiile vor fi complete. Daca lipsesc unele parti care pot fi inlocuite prin provizorate iar punerea in functiune este imperioasa se pot face probele finale si darea in functiune pe timp limitat.

Toate completările şi remedierile se fac pe cheltuiala Ofertantului.

2. INSTALAŢII SANITARE

i. Canalizare menajera

133

Scopul lucrarii

Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de canalizare menajera, toate accesoriile acestor retele, cat si suporturile si sustinerile conductelor.

Prevederi generale

Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face respectand solutiile din proiect, cataloage de detalii tip, prevederile din normativele de executie in vigoare. Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face coordonat cu restul instalatiilor.

Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand izolatia lor ulterioara.

Norme, standarde

Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:

• Planurile de arhitectura.

• Prezentele Cerințe tehnice de execuție cu toate partile si anexele lor au prioritate asupra celorlalte documente.

• Planurile anexate prezentelor Cerințe tehnice de execuție Normele generale in vigoare pentru protectia muncii.

• Normele, prescriptiile si standardele publicate de Institutul Roman de Standardizare, referitoare la prezenta lucrare, versiunea lor cea mai recenta.

• Standard STAS 1795-87 "Canalizare interioara".

• Standard STAS 3051-91 "Canale ale retelelor exterioare de canalizare".

• Normativul privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9-94.

• Normativul de siguranta la foc a constructiilor P118-99.

• Date furnizate de producatorii de utilaje si aparatura.

Structura de pret

Pretul canalizarii menajere va cuprinde:

• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere.

• toate bransamentele prevazute in descrierea tehnica si in desene.

• mansoane de protectie la trecerea prin elementele constructiilor, gauri, mansoane de protectie la foc, marcarea conductelor, probe si incercari.

• piesele auxiliare ale conductelor (piese de curatire, piese de preluare a dilatarii conductelor)

Prescriptii de montaj

La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului.

Toate derogarile de la prezentele Cerințe tehnice de execuție trebuie semnalate proiectantului.

Punerea in opera

Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata pe planurile atasate prezentelor Cerințe tehnice de execuție.

Conductele orizontale vor fi plasate cu panta in functie de diametrul conductei conform STAS 1795.

134

In cazuri exceptionale, panta poate fi mai mica (caz in care este nevoie de aprobarea proiectantului de specialitate), dar in nici o situatie nu poate exista contrapanta. Conductele de canalizare nu vor fi aparente in camerele finisate, ele trebuie sa fie fie ingropate in pereti, fie plasate in ghene sau in plafonul fals.

La trecerile prin pereti, inchideri si nervuri, conductele vor trece prin mansoane de protectie din otel cu grosimea minima de 2mm, fixate in pereti.

Mansoanele vor depasi cu 2cm minim peretii finiti, plafoanele, pardoselile finite.

Caracterul "anti-foc" al unui element de constructie nu va fi modificat de nici o conducta sau manson.

Se va face marcarea conductelor si a izolatiilor conform STAS 8589.

Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de detaliu de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar.

Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite.

Probe si verificari

Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate; incercarea de functionare.

La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire.

ii. Alimentarea cu apa

Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de alimentare cu apa, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor.

Prevederi generale

Pentru alimentarea cu apa de consum vor fi folosite numai surse a caror apa indeplineste conditiile de potabilitate (conform STAS 1342).

Echipamentele de contorizare vor fi omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicatiilor din documentatia tehnica data de fabricant.

Armaturi si accesorii

Armaturile, accesoriile si sistemele de imbinare ale acestora cu conductele trebuie sa corespunda tuturor exigentelor conform standardelor romane in vigoare (STAS 695, STAS 1518, STAS 2550, STAS 3479, STAS 7337, STAS 9195, STAS 8797, STAS 10586).

Armaturile cu diametrul nominal mai mare de 100 mm se prevad in camine vizitabile (conform STAS 4163). Instalatiile din camine trebuie sa permita accesul usor si posibilitatea de interventie facila la armaturi. Caminele trebuie prevazute cu trepte, precum si cu trapa de acces pentru armaturi, functie de marimea acestora.

Se admite montarea vanelor cu diametrul nominal pana la 100 mm inclusiv ingropat cu tijele de manevra protejate in cutii cu capac. In acest caz, tija de actionare trebuie sa se opreasca la 0,15 m sub cota terenului amenajat.

Se vor prevedea armaturi de inchidere: in toate nodurile retelelor ramificate; pe conductele principale (artere) la distanta de maximum 600m; pe conductele de serviciu, in cazul in care nu sunt racorduri, la distante de maximum 300m .

Robinetele cu inchidere cu actionare electrica vor fi prevazute si cu posibilitatea actionarii manuale.

135

Norme, standarde




• Planurile anexate prezentelor Cerințe tehnice de execuție.

• Normele generale in vigoare pentru protectia muncii.


• Standard de stas privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90.




Aceste documente se completeaza unele pe altele.

Structura de pret

Pretul lucrarilor va cuprinde:

• toate accesoriile necesare montajului: coturi , teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru preluarea dilatarilor.

• toate racordurile prevazute in descrierea tehnica si in desene.



La pozarea si montarea conductelor trebuie respectate prescriptiile fabricantului. Toate derogarile de la prezentele Cerințe tehnice de execuție trebuie semnalate proiectantului.

La amplasarea in plan orizontal si pe verticala a conductelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta distantele prescrise fata de alte conducte subterane sau cabluri electrice si telefonice, conform STAS 8591.

Montarea conductelor de apa direct in pamant se face conform STAS 6054.

Pozitia vanelor se va marca prin indicatoare vizibile.

Punerea in opera

Pentru retelele de conducte care se amplaseaza in terenuri sensibile la umezire se vor lua masurile prevazute in Normativul P7.

In cazul amplasarii in terenuri instabile sau agresive se vor lua masuri speciale de protectie (izolatii, consolidari etc.).


136

Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite si materialelor folosite.

Materiale

Conducte de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate la presiune la rece; incercarea de functionare la apa rece si calda; incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de apa calda si a celor de circulatie.

Conductele de apa rece din PVC se vor incerca conform prevederilor Normativului I1.

iii. Prepararea si distributia apei calde menajere

Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor conductelor de apa calda menajera, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor.

Executarea instalatiilor de apa calda menajera se vor executa respectand solutiile din proiect, prescriptiile din normativele de executie in vigoare. Executarea acestor instalatii se va face coordonat cu restul instalatiilor. La trecerile conductelor prin plansee sau pereti din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect.

La montarea conductelor de alimentare cu apa calda menajera se va tine cont de prescriptiile privind prelucrarea si montarea materialelor respective.

Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand si izolatia lor ulterioara.

Marcarea tuturor conductelor cu sensul de curgere al fluidului.


• Planurile de arhitectura de ansamblu si de detalii ale cladirilor.





• Standard privind alimentarea cu apa la constructii civile si industriale STAS 1478-90.





Structura de pret


137

• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru preluarea dilatarilor.





Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata pe planurile atasate prezentelor Cerințe tehnice de execuție.

Ofertantul trebuie sa supuna spre aprobare planurile de detaliu ale dispunerii aparatelor si conductelor care trebuie instalate. El va lua contact cu ofertantii celorlalte specialitati pentru examinarea si caderea de acord la trecerile de conducte care se suprapun.

El va supune aprobarii traseele alese de el, impreuna cu eventualele modificari, proiectantului cat si dirigintelui de santier. Acestia isi rezerva dreptul de a demonta fara nici o despagubire pentru ofertant toate aparatele si conductele al caror traseu nu le-a fost supus aprobarii.



Conductele de apa calda vor fi supuse probelor si verificarilor conform standardelor.

iv. Apa rece si calda menajera

Ofertantul va furniza si va livra toate instalatiile sanitare, echipamentele si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri, suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene.

Montarea acestor echipamente include tevile de alimentare cu apa, scurgerea pentru ape reziduale, evacuare dejectii precum si fitinguri, suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare .

Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat.

Toate garniturile metalice vizibile cum ar fi robinetele de serviciu si de trecere tevile de alimentare cu apa si de evacuare ape uzate vor fi din alama cromata.

Se vor furniza desene de executie pentru corpuri si instalatii cu ilustratii pentru fiecare element precum si descrieri ale materialelor de constructie si ornament.

Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate in STAS 1504.

Boiler electric

Conducte

Conducte din otel zincat şi din oţel negru

Acest articol priveste :

• toate retelele de conducte din otel zincat. Conductele vor fi conform STAS 403.

• toate retelele de conducte din otel negru. Conductele vor fi conform STAS 403.

138

Structura de pret

Pretul conductelor cuprinde:

• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, suporturi si elemente de agatare, galvanizate la cald;

• toate racordurile prevazute in descrierea tehnica.

Pozarea conductelor, dilatatie

Montarea conductelor se va face urmarind indicatiile planurilor. Conductele inainte sa fie izolate vor fi asezate provizoriu pe suporturi sau in coliere. Dupa izolare, toate conductele si suporturile vor trebui montate definitiv. In nici un caz nu vor fi admise suporturi provizorii la predarea lucrarii.

Dupa caz, conductele vor fi montate cu amortizoare de vibratii sau cu lire de dilatatie.

Pozitionarea suporturilor metalice va tine cont de grosimea izolatiei si a pantei, pentru a obtine o izolatie continua chiar si in dreptul suporturilor.

Mansoanele folosite la trecerea prin elementele constructiei vor fi executate cu grija si conform normelor in vigoare. Mansoanele sunt din material rigid, neinflamabil.

Antrepriza va cuprinde ansamblul conductelor necesare realizarii complete a instalatiilor.

Pe baza planurilor de executie, Ofertantul va trece la trasarea unor detalii de executie in prealabil pozarii conductelor. Lui ii apartin consideratiile despre detaliile necesare de executie pentru evitarea interferentelor cu alte specialitati.

Ofertantul va pune de acord planurile şi cerinţele pentru instalaţiile termice si sanitare cu cele electrice pentru a gasi solutii rationale care vor permite rezolvarea dificultatilor aparute la trecerea simultana sau la incrucisari intre diferitele componente ale diferitelor specialitati.

Pretul ofertat va cuprinde toate accesoriile de pozare incluzand coturi, racorduri, suduri, suporturi, sustineri, coliere, etc.

Toate conductele vor fi noi si Ofertantul va preda beneficiarului, pentru cartea tehnică a construcţiei certificatele de garantie şi agrementele tehnice, după caz.

Suporturile conductelor

Toate conductele vor fi fixate printr-un profil executat din otel zincat, sau printr-un colier cu cauciuc.

Distanta intre suporturi va fi calculata in functie de diametre si va fi uniforma. Se vor respecta prevederile normativelor în vigoare şi ale Cerințelor tehnice de execuţie.

Ofertantul va furniza beneficiarului certificatele de calitate pentru suporturi si accesoriile de prindere.

Conductele vor fi astfel pozate la o distanta suficienta unele de altele pentru a permite o izolare termica lejera individuala.

Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar.

Conductele vor fi supuse la incercari dupa montare la o presiune hidraulica de 1,5 ori presiunea de serviciu si minim 6 bar si mentinuta timp de 24 de ore. Un al doilea test la o presiune egala cu 1,5 ori presiunea de serviciu va fi efectuat dupa montarea aparatelor si a robinetelor. Aceasta incercare se va face inaintea montarii elementelor de acoperire (sapa, izolatie, etc.).

Toate componentele exterioare negalvanizate vor fi protejate impotriva coroziunii prin aplicarea unui strat de vopsea adecvat astfel incat garantia pentru acestea sa fie de minim 2 ani.

Conductele vor fi vopsite si pentru a putea fi identificate conform normelor in vigoare (STAS 8589).

139

Conducte din polietilena de inalta densitate (PEHD)

Acest articol priveste toate retelele de conducte din polietilena de inalta densitate. Parametrii de selectie sunt conform normelor in vigoare.

Modul de montare si asamblare trebuie sa fie cel preconizat de fabricant.

Structura de pret

Pretul conductelor cuprinde toate accesoriile necesare montajului: curbe, teuri, reductii, suporturi si elemente de fixare.

Caracteristici

- Densitate: >950 kg/m3 la 23°C.

- Rezistenta la tractiune: >17 N/mm2 la 20°C.

- Conductivitatea termica: 0,42 W/mK.

- Alungire: >350%.

- Rezistenta la compresiune: >800 N/mm2 (la 5% deformatie)

- Coeficient de dilatare liniara: 0,2mm/mK intre 20 si 90°C.

- Rezistenta termica: -30°C la 80°C in continuu, 100°C momentan

- Rezistenta excelenta la solventi si alti detergenti.

Grosimile minime admise sunt:

Diametru

[mm]

Grosime

[mm]

Diametru

[mm]

Grosime

[mm]

40

50

56

63

75

90

3

3

3

3

3

3,5

110

125

160

200

250

315

4,3

4,9

6,2

6,2

7,8

9,8

Teurile, coturile etc. sunt din acelasi material si au aceleasi grosimi ale peretelui ca si conductele de acelasi diametru. Rezistenta lor la tractiune este >20 N/mm2.


Montarea pieselor si a conductelor se face prin sudura cap la cap fara adaos de material, la temperatura de 210°C, pentru conducte cu diametre cuprinse intre 40mm si 315mm.

Forta necesara pentru obtinerea unui "guler" de sudura rotund (la 210°C) este data in tabelul urmator:

Diametru

[mm]

Forta

[N]

Diametru

[mm]

Forta

[N]

40 90

140

56

63

75

90

110

100

150

180

200

300

125

160

200

250

315

400

550

750

1150

1450

Grosimea "gulerului" trebuie sa aiba urmatoarele valori:

Diametru

[mm]

Grosimea "gulerului"

[mm]

40 la 63

75 la 110

125 la 160

200 la 315

±2

±3

±4

±1/2 din grosimea peretelui

Racordari

Racordarea la fata locului a unor piese si conducte prin sudura cap la cap se va realiza astfel:

a) Mufe electrosudabile

b) Mufa de etansare: pentru diametre cuprinse intre 40mm si 160mm.

c) Racorduri filetate pentru diametre < 110mm

d) Flanse: pentru diametre intre 40mm si 315mm

e) Piese pentru preluarea dilatarilor

Izolatie

La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile din "Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii" – C142.

Izolarea termica

Izolatiile termice ale conductelor si aparatelor se vor aplica numai dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.

Izolatiile termice aplicate pe conducte nu vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la mansoanele de trecere prin elemente de constructie.

Izolatiile termice se vor aplica pe conducte, compensatoare, distribuitoare,colectoare, rezervoare de apa, recipiente de hidrofor, boilere si aparate in contracurent, in scopul reducerii schimbului de caldura intre apa din aparate, rezervoare, instalatii si mediul inconjurator, precum si pentru a evita condensarea pe suprafetele reci a umiditatii din aer.

La izolarea termica a elementelor instalatiilor nu este permisa folosirea de materiale degradabile si a celor care, datorita incalzirii, se inmoaie, isi diminueaza capacitatea de izolare termica sau degaja gaze, noxe etc. in conditiile de exploatare.

Izolatia conductelor montate in exterior – pe suporturi, stalpi sau pe fata exterioara a peretilor cladirilor – se va prevedea cu invelis de protectie contra intemperiilor.

141

Izolatiile armaturilor, compensatoarelor cu presetupa si a imbinarilor cu flanse va fi demontabila.

Conductele de distributie a apei calde de consum montate direct in pamant se vor izola termic cu spuma din poliuretan (spuma PUR) protejata cu manta din material plastic (polietilena, polipropilena, policlorura de vinil).

Vor fi izolate in acelasi mod atat conductele, cat si accesoriile (coturi, curbe, vane etc.).

Protectia impotriva coroziunii

Izolatiile contra coroziunii se vor folosi pentru conducte si alte piese metalice ingropate in sol sau montate in medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind protectia conductelor subterane din otel contra coroziunii.

Proiectarea si executarea protectiei electrice se va face potrivit indicatiilor din "Normativul pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate", indicativ I14 si STAS 7335/3 privind "Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel".

Garantie

Izolatia va fi garantata pe parcursul a doi ani de la receptia provizorie la toate defectele de material sau la montarea incorecta. Ofertantul va inlocui, pe cheltuiala sa, in timpul acestei perioade, toate segmentele defecte. Garantia de doi ani se va rasfrange si asupra pieselor modificate.

Structura de pret

Pretul izolatiei cuprinde:

• toate accesoriile necesare montajului si finisarii;

• curatarea tuturor partilor instalatiei sau constructiei murdare in timpul montarii izolatiei.

Probe si incercari

Documente de furnizat

Certificatele caracteristicilor materialelor izolatoare vor trebui sa fie atasate ofertei.

Cochilii din vata minerala

Izolatia termica a conductelor este realizata cu cochilii de vata de sticla semi-rigida lipita cu ajutorul unei rasini termoreactive de culoare galbena.

Cochiliile sunt taiate pe generatoare.

Cochiliile 614 ALU si 744 sunt acoperite cu o suprafata de aluminiu, ranforsat cu o retea de sticla si polietil pe fata exterioara.

Densitatea medie este de 120kg/m3.

Grosimea minima este de 30mm.

Temperatura de utilizare trebuie sa fie pana la 750ºC (temperatura conductei).

Materialul trebuie sa fie chimic neutru si sa nu favorizeze dezvoltarea mucegaiului sau a bacteriilor.

Coeficientul de conductivitate termica va fi in functie de indicatiile fabricantului.

Un esantion va fi trimis pentru aprobare proiectantului.

v. Armaturi si accesorii

Presiunile nominale si presiunile maxime de lucru, in functie de temperaturile de lucru, sunt stabilite pentru armaturi conform STAS 2250.

142

Pentru materialele necesare montarii robinetelor si accesoriilor, Ofertantul va prezenta, inaintea comandarii lor, o fisa tehnica ce va cuprinde in functie de fluidul vehiculat:

• Marca si fabricantul (reprezentantii din Romania daca materialele sunt din import)

• Tipul piesei

• Natura materialelor tuturor pieselor

• Documentatie tehnica detaliata

• Curbele caracteristice si pierderile de sarcina

• Recomandari privind furnizorii ce pot asigura intretinerea.

Armaturi de inchidere

Generalitati

Robinetele de inchidere sunt de tipul:

• sferice din doua piese pentru diametre inferioare sau egale DN 40;

• de tip fluture cu flanse PN 10 pentru diametre superioare DN 40.

Se vor asigura :

- Pierderile de sarcina pentru armaturile complet deschise vor trebui reduse la minimum.

- Etanseitate externa

- Etanseitatea interna

- Fiabilitate : Armaturile vor trebui sa functioneze in conditii normale pentru cel putin 5000 cicluri.

Pozare

Amplasarea robinetilor este redata in planurile si schemele de principiu anexate.

Robinetii de izolare vor fi amplasati astfel incat in eventualitatea demontarii diverselor echipamente (pompe, vane motorizate, boilere si alte echipamente) sa nu fie necesara golirea intregului circuit sau instalatie.

Documente ce se vor prezenta

In momentul aprobarii diverselor materiale, Ofertantul va prezenta procesele verbale de verificare a etansitatii si a coeficientului de pierdere a presiunii efectuate de organe abilitate, independente.

Categorii de armături ce se vor folosi :

- Robinete sferice ;

- Robinete fluture

- Robinete de inchidere cu sertar : Se utilizeaza pentru diametre mai mari de DN50 ;

- Robinete de inchidere cu ventil : Se utilizeaza pentru diametre de pana la DN50 ;

- Robinete de reglaj

- Baterie amestecatoare pentru chiuveta de bucatarie.

- Robinet de serviciu 1/2" si 3/4".

- Ventil electromagnetic. Actionare: motor tip tot-nimic, clasa de protectie IP65, prevazut si pentru actionare manuala

143

- Robinet tip fluture din otel zincat.

Caracteristicile generale ale vanelor vor trebui sa corespunda urmatoarelor criterii:

• protectia pre-reglajului vanei impotriva unor manipulari accidentale;

• posibilitatea citirii usoare a pozitiei de reglare a vanei;

• etanseitate perfecta la inchidere;

Structura de preţ :

La bucata , inclusiv toate accesoriile , fitingurile si racordul.

vi. Material marunt

- Robinete de golire

- Robinet automat de aerisire

- Robinet separator


La bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul.

vii. Compensatoare de dilatare si amortizatoare de vibratii

Compensarea dilatarilor se va face pe cat posibil din modul de pozare al conductelor.

Ofertantul va asigura buna functionare a sistemului prin prevederea suporturilor mobile si a punctelor fixe necesare preluarii dilatarilor in retea.

In cazurile in care preluarea dilatarilor nu se poate realiza natural, prin pozarea conductelor (lungimi drepte si diametre mari), ofertantul ve trebui sa prevada dispozitive de preluare a dilatarilor (lire sau compensatoare).

Punctele fixe si suporturile mobile vor fi proiectate si amplasate de catre ofertant pe responsabilitatea sa. Inainte de inceperea lucrarilor, proiectul de executare si amplasare a sistemelor de preluare a dilatarilor va fi prezentat de instalator spre aprobare proiectantului.

Ofertantul are obligatia de a lua toate masurile pentru protejarea conductelor la trecerea in dreptul rosturilor cladirilor.

Structura de pret

Pretul de montaj al sistemelor de compensare a dilatarilor cuprinde :

• furnizarea sistemelor ;

• montarea sistemelor de compensare a dilatarilor ;

• montarea accesoriilor (robineti de izolare etc.)

Caracteristici

Conform Documentației de execuție


Ofertantul va prezenta spre aprobare proiectantului mostre si calcule justificative privind compensatoarele prevazute in planurile de executie precum si pentru zonele cu preluare naturala a dilatarilor.

144

Dispozitive pentru combaterea incendiilor

Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate, procurate din tara sau din import, vor fi de tipul celor avizate de Comandamentul trupelor de pompieri.

La instalatiile de pompare cu recipiente hidro-pneumatice de incendiu se vor prevedea doua compresoare.

Compresoarele pentru instalatiile de sprinklere din sistemele aer-apa trebuie sa asigure umplerea cu aer a instalatiei in maximum 20 de minute.

Compresoarele pentru instalatia de incendiu se vor prevedea cu actionare manuala si cu semnalizarea scaderii presiunii aerului. Se interzice actionarea automata a compresoarelor.

Compresor de aer

Caracteristici tehnice:

- debitul de aer aspirat: 400 l / min;

- presiunea maxima de lucru: 10 bar;

- capacitate rezervor aer comprimat: 25 l;

- tensiune de alimentare: 2200W; 230V/ 50Hz;

- grad de protectie: IP 54.

Echipare:

- posibilitate de actionare manuala;

- aparataj de protectie la suprasarcina;

- cablu de alimentare.

Conditii privind exigentele de performanta:

- Conditii de calitate: conform ISO 9000;

- Conditii de livrare: certificat de calitate eliberat de producator;

- Agrement tehnic eliberat de Comisia de Agrement Tehnic în Constructii - MLPAT, (conform HGR 739/97, Anexa 5).

Conducte de incendiu

Accesorii instalatie de incendiu: manometre, protectii pentru lovitura de berbec.

Hidranti interiori

Hidrantul interior va fi executat conform STAS 2501 cu diametrul nomial Dn50, pentru presiunea nominala Pn10.

Hidrantii vor avea furnitura completa incluzand alimentarea si actionarea ventilului electromagnetic.

Structura de pret

Pretul hidrantilor cuprinde:

145

• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, suporturi si elemente de agatare, galvanizate.

• cutie de tabla executata conform STAS 3081.

• geam de protectie: geam tras STAS 853, de grosime 4 mm, inscriptionat conform STAS 297/2.

• furtun de 50mm (2"), in lungime de 20m, din fire de relon supraetirate sau din tesaturi poliesterice, asamblat cu doua racorduri de refulare C STAS 703.

• teava de refulare C, STAS 6264.


Robinete de alimentare

Robinetul hidrantului este un robinet de colt, cu ventil, cu corpul din alama sau fonta, prevazut la intrare cu filet exterior pentru insurubarea unui racord fix (STAS 701-77) la care se racordeaza furtunul din canepa cu teava de refulare, care serveste la formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa asupra obiectului incendiat.

Conducte

Coloana de alimentare cu apa a hidrantilor interiori pentru incendiu se va executa, in toate cazurile, din teava din otel, avand diametrul de 2" constant pe intreaga inaltime.

Se va face o incercare la etanseitate la 10bar timp de 5 minute la conducte. In acest timp, conducta nu trebuie sa prezinte scurgeri.

Dispozitive de fixare a conductelor


Ajutajul

Tevile de refulare pot fi: de mana simple si tip C.

Tevile de refulare pot avea orificiul de stropire de 14, 16, 18, sau 20mm.

Bobina si ghidajul

Culoarea

Cu exceptia pieselor nichelate sau cromate, toate celelalte piese metalice exterioare vizibile vor fi acoperite cu vopsea rosie.

viii. Echipamente sanitare

Ofertantul va furniza si va livra toate echipamentele sanitare si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri,suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene.

Montarea acestor echipamente include racordarea lor la tevile de alimentare cu apa, la scurgerea pentru ape reziduale, precum si suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare .

Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat. Nici un defect nu va fi tolerat pentru aceste aparate.


Armaturile vor fi executate din alama. Cromajul este relizat prin depunerea electrolitica a unui strat de minim 12 microni de nichel si de minimum 0,5 microni de crom, garantat contra cojirii sau desprinderii sub efectul sectionarii sau al fluctuatiilor termice.

146

Cate un esantion din fiecare model de obiect sanitar sau accesoriu va fi supus aprobarii arhitectului si dirigintelui de santier inaintea montarii sale.

Suporturi pentru corpuri si instalatii

Obiecte sanitare

Lavoar din portelan sanitar (aparent şi/sau încastrat)

Se ofertează la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordurile.

Tip rotund cu traversa arcuita si margine plata. Bazin rotund trapezoidal cu scurgere in spate, loc pentru sapun in partea dreapta cu scurgerea in bazin. Orificiile pentru racorduri sunt: 1 orificiu central, 2 orificii laterale.

- Racorduri apa: 1/2".

- Montare : 2 suruburi lungi cu inel de fixare.

- Dimensiuni: 450x340 mm

- Culoarea : alba.

W.C. din portelan sanitar cu evacuare verticala

Se ofertează la bucata, inclusiv toate accesoriile fitingurile si racordul.

Vasul WC este din portelan alb, are 390 mm inaltime, cu baza alungita , rotund in fata.

Rezervorul este plasat in spatele vasului WC, cu un mecanism complet continand un robinet flotor si o supapa pentru spalare.

- Cadru : material turnat

- Racord apa : 3/8" .

- Culoarea : alba .

- Bransamentul la canalizare este de 100mm.

WC-ul este echipat cu capac.

Pisoar din portelan sanitar, mural

Se ofertează la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul. Model cu cot incorporat in forma de U.

Dimensiuni: 460 x 305 si 640 mm inaltime.

Punere in functiune prin actionare directa .

Fixarea cu suruburi in perete , iar la locurile de fixare trebuie prevazuta o armatura in zidarie , in cazul zidariei cu goluri.

- Racord apa: 3/8".

- Culoarea : alba.

Instalatie pentru dus

Cada metalica emailata

Se ofertează la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul.

Marginile sunt prevazute a fi ingropate , fundul cazii fiind antiderapant.

- Dimensiuni : 800 x 800 x 150 mm.

147

- Culoare : alba .

Capul de dus

Se ofertează la bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul.

Comanda asupra jetului printr-un buton.

Cap reglabil din alama cromata, mural, cu unghi fix de dispersie de 20°.

Dusul este prevazut din fabrica cu limitator de debit .

Debitul de apa este limitat la 6l/min. la o presiune de 3 bar.

Robinet regulator de temperatura cu egalizarea presiunii.


Robinet de amestec cu o singura comanda pentru montarea ingropata racordat la conducta incastrata si inzestrata cu o aplica in forma de rozeta cu un diametru de 159mm.

Spalator


Spalatorul este din otel inoxidabil cu dimensiunile 120 x 60 cm cu o cuva si teava de scurgere fie pe dreapta, fie pe stanga.

Garnitura de etansare pentru scurgere, conducta de bransare fiind de tipul fix.

Accesorii:

• baterie amestecatoare cromata;

• robinet coltar;

• masca suport din lemn stratificat, culoarea fiind stabilita de client.

Chiuveta de bucatarie din otel inoxidabil


Chiuveta dubla din otel inoxidabil , cu dimensiunile :120 x 60 cm.

Accesorii:

- robinet de amestec monocomanda.

- ventil izolat

- masca din lemn de culoarea alba.

Boiler electric

Boilerul electric este constituit din:

148

• un rezervor din otel captusit la interior de doua straturi de portelan.

• izolatia cuvei este compusa dintr-un strat de poliuretan injectat intre cuva si imbracamintea boilerului.

• invelisul exterior este din material plastic de culoare alba.

• un termostat de reglaj al temperaturii care pune in functiune rezistenta electrica a boilerului.

• o siguranta la supraincalzire montata pe termostat.

• un intrerupator bipolar pentru punerea in functiune.

• racordurile de alimentare cu apa menajera din cupru, cromate.

Sifoane

Se ofertează la bucata, cuprinzand toate accesoriile.

Dimensiunile lor trebuie sa fie conform normelor in vigoare.

Garda hidraulica este de minimum 50mm.

.

Filtre pentru lovitura de berbec

Se asigura dispozitiv antisoc mecanic la fiecare corp sau baterie de corpuri conform recomandarilor producatorului. Se vor urmari instructiunile producatorului cu privire la dimensiunile, locul si modul de montare-instalare.

Accesorii sanitare :

Recipient pentru sapun lichid: capacitate pentru o utilizare de cel putin 5 zile

Cosuri pentru gunoi : format mare: vor fi plasate in apropierea fiecarui lavoar ; format mic: vor fi plasate langa fiecare WC.

Oglinzi avind urmatoarele dimensiuni: 400 x600 mm, Sunt asezate deasupra fiecarui lavoar

Suport pentru hartie igienica: din metal cromat ; Se monteaza linga fiecare W.C.

Port hartie: din otel emailat si va avea o capacitate suficienta pentru o utilizare de cel putin 5 zile

Paravane de separare la pisoare: Placa din PVC montata la 55 cm. deasupra nivelului pardoselii ; Vor fi amplasate de fiecare parte a pisoarului

Robinete de inchidere : Toate obiectele sanitare precum lavoarele, WC-urile etc. vor fi echipate cu robinete de inchidere in imediata apropiere a lor.

Robinete de reglare a debitului : la fiecare corp la sursa de apa calda si rece

Robinet pentru pisoar

Robinet separator : la partea inferioara a coloanelor la sursa de alimentare a fiecarui grup sanitar

Baterie amestecatoare pentru chiuveta de bucatarie

Robinet de colt Dn10, Dn15, Dn20

Se ofertează la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile şi racordurile.

149

3. INSTALAŢII TERMICE

i. Generalităţi

Cuprinde informaţii pentru ofertarea lucrarilor de instalatii de incalzire aferente imobilului precizat mai sus şi sunt cuprinse urmatoarele categorii de lucrari :

- instalatia interiora de incalzire cu corpuri statice;

- instalatia interiora de incalzire cu convectoare electrice;

- centrala termica;

Ofertantul va procura toate materialele, utilajele şi va asigura manopera şi supravegherea pentru furnizarea şi instalarea tuturor lucrarilor de încalzire, ventilaţie şi a lucrarilor legate de acestea, conform cu planurile, schemele şi specificaţiile cuprinse în proiectul tehnic, care fac parte integranta din prezenta documentaţie dupa elaborare.

Lucrarile vor fi efectuate în conformitate cu normele şi standardele în vigoare. Ofertantul va asigura obţinerea aprobarilor de execuţie, controlul organelor departamentale şi a avizelor acestora.

Lucrarile prezentate în planurile de execuţie vor fi atent verificate de ofertant în ceea ce priveşte toate gabaritele, condiţiile de pe teren, respectarea condiţiilor de arhitectura şi coordonarea corespunzatoare cu toate specialitaţile de pe şantier. Orice contradicţie va fi semnalata din timp proiectantului, înainte de începerea lucrarilor.

Dupa contractarea utilajelor, ofertantul va pune la dispoziţia proiectantului, prin intermediul beneficiarului, documentaţia tehnica necesara pentru întocmirea eventualelor modificari faţa de proiectul iniţial.

Executarea instalaţiilor termotehnice se va coordona cu celelalte instalaţii prin grija ofertantului.

Toate materialele, echipamentele şi instalaţiile vor fi însoţite de Certificate de calitate, Certificate de omologare şi/sau agremente tehnice.


- Normativul I 5-98 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare;

- Normativul I 13- 2002 privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încalzire centrala;

- Legea 10/ 1995 privind calitatea în construcţii;

- HG 272/94 Regulament privind controlul de stat al calitaţii în construcţii;

- HG 273/94 Regulament de recepţie a lucrarilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;

- P 118/99 Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor;

- C 142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii.

iii. Nivelul de performanţă al lucrărilor

Rezistenţa şi stabilitate (cerinta esentiala A)

- Rezistenţa la presiunea lichidelor

- Rezistenţa la temperatura lichidelor

- Rezistenţa la variaţia de temperatura

- Protecţia antiseismica: Montajul se va face conform normativelor I 5, I 13 si detaliilor IPCT 2000.

150

Siguranţa la foc (cerinta esentiala C)

Siguranţa în exploatare (cerinta esentiala B)

Izolaţia termica, hidrofuga şi economia de energie (cerinta esentiala E)

Etanşeitate

Confortul higrotermic

Confort acustic (cerinta esentiala F)

Confortul vizual

Confortul antropodinamic

Igiena, sanatatea oamenilor (cerinta esentiala D)

Adaptare la utilizare

Durabilitatea

iv. Materiale si echipamente folosite

Materiale de fabricaţie curenta, indigena, conform STAS-urilor şi normelor interne de fabricaţie în vigoare, precum şi materiale din import agrementate tehnic:

- ţevi din oţel fara sudura laminate la cald, pentru construcţii STAS 404/3

- ţevi din oţel fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru construcţii STAS 530/3

- radiatoare din tabla de otel

- distribuitoare

- robineţi cu sfera

- tubulatura flexibila izolata

- izolaţie tip ARMAFLEX sau tuburi din elastomer; saltele din vata de sticla sau vata minerala

- centrala termica comuna

- ventilatoare

- grile de refulare, aspiratie

v. Probe şi verificări

Executarea corecta a îmbinarilor sudate şi a îndoirilor.

Buna fixare a conductelor de pereţi, respectarea sensului şi a valorii pantei prescrise în proiect.

Executarea izolaţiei s-a facut în conformitate cu prevederile proiectului.

Proba de presiune la rece.

Proba la cald.

Proba de eficacitate.

Ofertantul va realiza punerea în funcţiune, pornirea, reglarea şi verificarea asigurarii parametrilor funcţionali, pregatirea personalului de exploatare, conform cu normativul I 5-98.

151

Execuţia şi punerea în funcţiune se vor face ţinând seama de condiţiile cuprinse în STAS 6583 şi a normelor elaborate de furnizorul de echipamente.

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electrică, optimizare capacitate sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru obiectul de investiții ,, Infrastructura de agrement la baza pârtiei A1” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.

VII. RECEPŢIA LUCRĂRILOR






Se vor respecta şi cerinţele specifice fiecărui tip de lucrare, în conformitate cu secţiunile aferente din Documentația de execuție și Cerințele tehnice de execuție.

VIII. GARANŢII ŞI RESPONSABILITĂŢI





152













IX. CONDIŢII SPECIALE DE CONTRACTARE

Autorizațiile şi / sau permisele cerute de autorităţile naţionale / locale competente vor fi obţinute de cãtre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţã şi de lucru, premise pentru comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilitãţilor publice etc.

Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea şi nu va divulga informaţii confidenţiale despre lucrãri în nici o publicaţie comercialã sau tehnicã sau în altã parte ,fãrã acordul prealabil în scris la Beneficiarului.



o sã respecte reglementãrile în vigoare legate de securitatea muncii; o sã se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe şantier;

153

o sã depunã toate eforturile rezonabile pentru a pãstra şantierul şi lucrãrile degajate de obstacole inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective;

o sã asigure împrejmuirea, iluminatul, paza şi supravegherea lucrãrilor pânã la terminarea şi recepţia acestora;

o sã execute orice lucrãri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parapeţi şi garduri) care pot fi necesare, datoritã execuţiei lucrãrilor, pentru utilizarea de cãtre public şi protecţia publicului, a proprietarilor şi ocupanţilor terenurilor adiacente.




Beneficiarul poate, în cazuri deplin justificate, sã renunţe la dreptul lor de a cere penalitãţi de întârziere, sau sã suspende plata efectivã de cãtre Ofertant a penalitãţilor pânã la terminarea lucrãrilor, în cazul în care plata acestor despãgubiri creeazã presiuni puternice asupra fluxului de numerar al Ofertantului şi ar periclita terminarea efectivã a Lucrãrilor.



Ofertantul acceptă contractul de lucrări, ce face obiectul documentației de atribuire, însușind prevederea conform căreia lucrările de execuție obiecte de investiții se execută numai după primirea Notificării de începere a lucrărilor, de la beneficiar, conform modelului de mai jos:

154



Președinte,





Valoarea totalã a preţului estimat rezultã din însumarea tuturor categoriilor de cheltuieli şi costuri aferente: execuţiei lucrãrilor de construcţie, Montaj utilaj tehnologic, Utilaje, echipamente tehnologice, si functionale cu montaj, Utilaje fara montaj si echipamente de transport, Dotari, Active necorporale, utilitati, probe de PIF si pregatire personal de exploatare, amenajare teren si de prot mediu, organizare de șantier, cheltuieli diverse și neprevăzute.


B3. VALORIFICAREA ÎN SCOP TURISTIC A TURBĂRIEI MOLIVIŞU

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Valorificarea în scop turistic a turbăriei Molivişu”, cuprinzând: execuţie lucrări, furnizare: utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări.


Pentru amenajarea turbăriei se vor realiza urmatoarele lucrari:

� Imprejmuiri din lemn pentru protejarea ariei turbariei;

155

� Alei acces din pietris compactat cu o latime de 2 m;

� Podete din lemn, cu mici fundatii din beton ciclopian, necesare in locurile unde aleea va traversa paraiele si canalul colector;

� Deversor din beton armat amplasat pe canalul colector pentru menţinerea gradului de umiditate al zonei;

� Panouri de informare din lemn cu soclu de 30 cm, avand dimensiunile de 2 x 2 m;

� Sistem de iluminat care foloseste energie regenerabila (corpuri de iluminat cu leduri) pentru punerea în valoare a suprafetei protejate;

� Amenajarea malurilor paraielor, a canalului colector existent cu pietris compactat si taluzat pentru mentinerea umiditatii necesare conservarii stratului de turba;

� Amenajarea unor locuri de odihna, cu bancute din lemn si cosuri de gunoi, pe parcursul traseului de vizitare a turbariei.

� Amenajarea, colateral ariei protejate, în zona cladirii de acces a unui spatiu de relaxare prevazut cu banci, mese de sah, inclusiv balansoare si leagane din lemn

� Realizarea unei clădiri de acces în turbărie, cu funcţiuni de servicii pentru turişti,

Clădirea va avea următoarele caracteristici şi dimensiuni:

- (A Dc) Construita desfasurata = 68,66 mp.

- (Ac) Construita la sol = 68,66 mp

- (Au) Utila locuinta = 45,25 mp

- H cornisa = 2,66 m

- H maxima = 4,30 m

- Volumul construcţiei = 295 mc

- trotuare din pietris compactat de 0,50 m – 1,00 m latime in jurul cladirii, alee pietonala din pietris compactat la acesul principal al constructiei.

- Fundatii continue din beton

- Peretii de inchidere din lemn ( pereti termoizolati 25 cm);

- Plansee si grinzi din lemn, buiandrugi;

- Acoperis sarpanta; din lemn rasinoase; invelitoare din tigla metalica cu jgheaburi si burlane; pazie din lemn;

- Finisaje interioare: placari cu gips carton, pardoseli din gresie antiderapanta; faianta la grupurile sanitare;

- Tamplaria exterioara va fi dubla etansa, cu geam termoizolant; iar usile interioare vor fi de tip simplu din lemn rasinoase sau din PVC.

� Instalatii - utilitati

Zona nu este construita, dar beneficiaza de lucrari tehnico-edilitare prevazute in PUZ.

- Pentru canalizare menajera se va racorda la reteaua de canalizare prevazuta in zona.

- Pentru incalzire s-au prevazut calorifere si convectoare electrice;

- Instalatiile sanitare interioare: Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin intermediul unui racord la reteaua de apa prevazuta in zona.Instalatiile de apa si canal se cupleaza, aerisirile se

156

fac prin ferestre si coloane de ventilatie la bai. Instalatiile sanitare se executa cu materiale de buna calitate, canalizarea din tuburi PVC cu garnituri de cauciuc se racordeaza in exterior la un camin de curatire.

- Instalatiile electrice sunt de tip obisnuit: Circuitele electrice de iluminat si prize se vor executa cu conductor FY introdusi in tuburi P.V.C. pozate ingropat in peretii din lemn in sapa si prin plafonul fals din gips carton. Prizele pe 220 V vor fi cu contact de protectie. Cladirea va fi prevazuta si cu o instalatie de paratrasnet ce va fi legata la o priza de pamant exterioara comuna cu cea pentru protectia tensiunilor accidentale conform I20. Alimentarea clădirii de acces se va face din postul de transformare nr.9 (63kVA) situat la cca. 130 m, printr-un bransament pana la anexa. De aici, se va alimenta tabloul electric al cladirii. Acesta se amplaseazå în zona casei de bilete. Bransamentul va satisface urmatoarea cerinta: puterea instalatå – Pi = 9.3 kW, puterea maximå simultan absorbitå – Pu = 6,5 kW


Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Valorificarea în scop turistic a turbăriei Molivişu”



Nrcrt

OBIECT

1. SISTEMATIZARE TEREN

2. AMENAJARE TEREN

3. CLĂDIRE ACCES TURBĂRIE

4. DEVERSOR

Utilajele fără montaj şi dotările pentru realizarea obiectului de investiţie și caracteristicile lor tehnice sunt prezentate în continuare.

Nr. crt.

Obiect Denumire utilaj, echipament cantitate

I. ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE FĂRĂ MONTAJ

I.1. AMENAJARE TEREN Lampă solară cu led (lampa de iluminat ornamental de exeterior, h=0,84 m, U= 6,6 V, Ppanou = 5,2 W, sursa de iluminare LED, complet echipat

Leagan din lemn acoperit cu sindrila de brad, cu dimensiunile: L=155CM, l=60cm, H=70cm.

1 buc

157

Tobogan din lemn masiv care este alcatuit dintr-un turn 2x2 m, cu acoperis 2x1 m (turnul are mai multe platforme cu inaltimi diferite), scara de acces cu mana curenta si elemente de gard viu colorate pe lateral;doua bare cu manere de catarat, dedesuptul carora se afla rampa cu mana de acces curenta si elemente de gard viu colorate; un pod cu lanturi, scarita intermediara intre turnuri; tobogan in valuri cu inaltimea de 1,5/1,7m; tobogan tubular cu inaltimea de 1,5m/1,7m/2m.

1 buc

Balansoar din lemn lacuit, in culoarea lemnului, cu urmatoarele dimensiuni: L=340 cm, l=220 cm, h=240 cm.

1 buc

Banca parc din lemn, slefuita, finisata si lacuita, tratata antiseptic, cu urmatoarele dimensiuni 180cm x 63cm x 85cm.

6 buc

Masa pentru șah, patrata 700x700 mm executata din lemn de fag si blat furniruit, cu acoperis din sindrila de brad și 4 scaune din lemn. Dimensiuni blat Lxlxh: 700x700x760 mm.

2 buc

I.2 CLĂDIRE ACCES TURBĂRIE

Radiator electric: 2000W, Tens. nominala: 230V / 50 Hz, Dimensiuni ( LxWxH): 670x170x550 mm, nr.elem :9 buc

1 buc

Convector electric : 1000W, Tens.nominala: 230V / 50 Hz, Dimensiuni ( LxWxH): 550x105x400 mm,

1 buc

Boiler Electric, cu montare sub chiuveta, avand capacitatea de 15 litri .

Puterea electrica =1,5KW, Pres.max=8 bar.

Temp. max=80 grd C, Tensiunea de alimentare 230V, Perioada de incalzire cu en. el. de la 15grd la 65 grd.C in boiler =35min.

Echipare cu:

1.Termostat de siguranta ajustabil cu protectie termica si electrica;

2.Indicatori luminosi;

3.Valva de siguranta;

4.Racorduri boiler electric de intrare si iesire din otel inoxidabil;

5.Izolatie boiler-Poliuretan

1 buc

158

Nota: Valoarea dotărilor va include transportul, montarea, punere în funcțiune și instruire personal de deservire



VI. CONDIŢII TEHNICE IMPUSE EXECUTANTULUI





Prevederi legale:











159



A. Specificaţii generale de arhitectură

1. EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

i. Generalităţi

Ofertantul trebuie, prin folosirea unui laborator propriu sau a unui laborator autorizat, sa faca toate testele necesare si sa satisfaca toate cerintele rezultate din aplicarea Cerințelor tehnice de execuție si, la cererea Beneficiarului, Ofertantul trebuie sa faca teste suplimentare pe langa cele prevazute de acestea.

In cazul in care lucrarile nu sunt in concordanta cu Cerințele tehnice de execuție, Beneficiarul poate cere intreruperea lucrarilor indicand actiunile necesare ce se vor realiza pe cheltuiala Ofertantului.



Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Inlocuieste

1. STAS 1243

Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului

2. STAS 1913

4/86 - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate; 13/83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare;

3. STAS 9824

1 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole

4. C 16-1984

NORMATIV pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de constructii si a instalatiilor aferente

I.C.C.P.D.C. 92/1984

5. GE 028-1997

Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical M.L.P.A.T. 56/N/11.03.1997

partial C 29–1977

6. C 29-1985

Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (caietele I....VI) CAIET I: Prevederi generale privind îmbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice CAIET II: Compactarea terenurilor cu maiul greu

I.C.C.P.D.C. 20/11.04.1985

partial C 29–1977

160

CAIET III: Compactarea de adâncime cu coloane de pamânt CAIET IV: Îmbunatatirea cu coloane din balast, nisip, piatra sparta si alte materiale locale executate prin vibrare sau batere CAIET V: Îmbunatatirea terenurilor cu vibromaiul CAIET VI: Compactare prin vibroîntepare

7. P 125-1984

Indrumator tehnic pentru studiul proprietatilor pamanturilor necoezive lichefiabile

I.C.C.P.D.C. 82/05.11.1984

8. P 134-1995

Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice

M.L.P.A.T 1/N/20.01.1995

9. C 168-1980

Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare

I.C.C.P.D.C. 91/17.11.1980

C 168–1974

10. C 169-1988

Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale

I.C.C.P.D.C 59/30.09.1988

C 169–1983

11. C 178-1976

Instructiuni tehnice pentru executarea drenurilor orizontale prin vibroforare

I.G.S.C. 132/29.06.1976

12. C 218-1984

Instructiuni tehnice pentru executarea forajelor prin metoda vibroforarii

I.C.C.P.D.C. 58/16.05.1984

NORMATIVE CONEXE

13. GE 027-1997

Ghid pentru proiectarea si executia lucrǎrilor de apǎrare si consolidare a taluzurilor la canale si diguri

M.L.P.A.T. 53/N/11.03.1997

14. GT 001-1996

Ghid privind criterii de alegere a încercǎrilor si metodelor de determinare a caracteristicilor fizice si mecanice ale pǎmânturilor

M.L.P.A.T. 8/N/05.02.1996

15. Instructiuni tehnice departamentale pentru determinarea sensibilitǎtii la înghet a pǎmânturilor

M.T.T.C. 1204/25.07.1989

16. IM 004-1996

Metodologie privind elaborarea cerintelor pentru mijloacele tehnice si echipamentele utilizate la executarea lucrarilor de constructii

M.L.P.A.T. 45/N/15.07.1996

Legenda: M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului


iii. Executarea lucrărilor

161

Lucrări preliminare:

� trasarile in concordanta cu proiectul. Ofertantul este responsabil pentru mentinerea tuturor trasarilor si daca este necesar restaurarea si relocarea lor;

� defrisare;

� indepartarea frunzelor, crengi, iarba, buruieni, si altele;

� indepartarea si depozitarea startului vegetal;

� uscarea pamantului;

� demontarea structurilor existente;

� realizarea lucrărilor preliminare se va consemna într-un Proces-verbal de lucrări ascunse, prin grija Ofertantului.

Lucrarile de terasamente nu se pot face cand solul este inghetat sau contine zapada sau gheata.

Lucrari de excavare:

� respectarea adâncimii maxime de sapatura nesprijinita in spatii inguste conform Cerințe tehnice de execuţie;

� respectarea înclinării maxime a taluzului conform Cerințe tehnice de execuţie;

� mentinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii pe o distanţă suficientă pentru a nu periclita construcţiile învecinate;

� Ofertantul va lua toate măsurile necesare pentru a evacua apa colectată în zona excavată;

� pe parcursul execuţiei, Ofertantul are obligaţia de a solicita prezenta geotehnicianului pe şantier, la atingerea cotei de fundare pentru a stabili dacă natura terenului de fundare corespunde cu proiectul;

� în cazul apariţiei pe fundul gropii a unor crăpături în teren măsurile necesare vor fi luate de Proiectant;

Excavarea pamantului vegetal:

Pamantul excavat va fi depozitat in halde in locuri desemnate. Acesta va fi pastrat separat de alte materiale pentru utilizare în zonele unde e prevăzută plantarea de arbuşti şi iarbă.

Executarea fundatiei

� Se va executa conform dimensiunilor, nivelurilor si profilelor indicate in planuri. Ofertantul va lua toate deciziile tehnice necesare pentru rezolvarea situaţiilor în cazul prăbuşirilor locale/malurilor în zonele excavate; acestea se vor racorda în trepte, se vor face umpluturi/compactări cu material corespunzător de umplutură sau cu beton în cazul în care nu se poate realiza compactarea; toate aceste măsuri nu vor implica modificări asupra volumului net de lucrări.

� Inainte de inceperea lucrarilor, se va verifica trasarea pe teren si inscrierea in tolerantele admise, conform C 83-75 “Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii” si STAS 9824/1 "Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole".

Stratul portant

Dacă la nivelul indicat terenul nu corespunde cu prevederile din proiect, se va anunţa Proiectantul, care va stabili modul de continuare a lucrărilor. Straturile de pamant necoresunzator precum si roci masive gasite in amplasament vor fi indepartate si golurile rezultate vor fi umplute cu beton sau conform indicatiilor Proiectantului.

162

Evacuarea apei

Ofertantul nu trebuie sa permita patrunderea apei la lucrarile de terasamente şi va lua toate măsurile necesare, în conformitate cu Cerințele tehnice de execuţie.

Pentru fiecare amplasament se vor stabili locul corespunzător şi traseele de evacuare a apei.

Eliminarea materialelor

Materialele excavate, necorespunzatoare pentru umplutura sau in surplus, vor fi indepartate din santier. Beneficiarul poate cere Ofertantului sa retina materialul neadecvat de pe santier pentru a-l folosi ca material pentru amenajare la terminarea lucrarilor.

Descoperiri arheologice

Daca in cursul lucrarilor de excavatie sunt descoperite obiecte arheologice, se va opri imediat lucrul in imediata apropiere a acestora si se vor anunta autoritatile locale, conform legii.

Lucrari de umplutura

Grosimea straturilor, densitatea de compactare şi conţinutul de umiditate vor fi conform STAS 1913/13-83 şi Cerințe tehnice de execuţie

Executia lucrarilor de excavatii pe timp friguros

Executarea lucrarilor de excavatii pe timp friguros va respecta toate prevederile normativului C16-84 "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatii aferente" aplicabile acestui tip de lucrare şi prevederile Cerințelor tehnice de execuţie.

iv. Verificarea calităţii lucrărilor. Abateri admise

Se vor realiza următoarele tipuri de verificări, în conformitate cu prevederile Cerințelor tehnice de execuţie şi ale legislaţiei în vigoare:

� Verificari inaintea inceperii lucrarilor;

� Verificări materiale de umplutura;

� Verificări lucrari de compactare;

2. LUCRARI DE DULGHERIE

ix. Generalităţi

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de tamplarie structurale pentru acoperisuri, pentru pardoselile din lemn, placari cu lambriuri.

Pentru tamplaria din lemn vedeti capitolul pentru “Lucrari de arhitectura: Tamplarie din lemn”

Componentele de tamplarie pot avea urmatoarele functii: decorative, mecanice si portante.

x. Standarde şi normative de referinţă

163


Nr. Indicativ Titlu Ordin de aprobare Înlocuiesc

1. NP 019-1997 Ghid pentru calculul la stări limită a elementelor structurale din lemn

M.L.P.A.T. 65/N/28.08.1996

2. C 36-1986 Îndrumător privind utilizarea în constructii a plăcilor din lemn si a plăcilor din fibre de lemn

I.C.C.P.D.C. 47/10.12.1986

C 36–1979

3. C 46-1986 Instructiuni tehnice pentru prevenirea si combaterea buretelui de casă la materiale lemnoase folosite în constructii

I.C.C.P.D.C. 23/27.06.1986

4. NP 005-2003 Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

M.T.C.T. 303/16.09.2003

Revizuire NP 005-1996

Legenda M.L.P.A.T. - Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului M.T.C.T. - Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

xi. Materiale şi echipamente folosite. Livrare, manipulare şi depozitare

Materiale:

a. Elemente structurale din lemn: căpriori, panele, cosoroabe, popi, cleşti, contrafise, scaune,

Acestea trebuie sa respecte caracteristicile generale ale elementelor din lemn conform standardelor in vigoare.

b. Sipci, panouri, placi pentru acoperis

c. Accesori: Cuie si suruburi; Bolturi, piulite si saibe; Placi pentru insurubare si talpi; Ancore din otel; Adezivi; Protectii impotriva ciupercilor; Produse de ignifugare.

Echipamente:

- Macarale;

- Elevatoare si trolii.

Livrare, Manipulare si Depozitare

Cheresteaua structurala trebuie sa fie insotita de certificatele de calitate si de alte documente care sa certifice orice tratament industrial.

Cheresteaua şi elementele preasamblate se vor depozita conform prevederilor din Cerințele tehnice de execuție.

Lemnul pentru tamplarie se va trasporta in mijloace de transport inchise, evitand orice deteriorari in timpul transportului.

164

Elementele metalice de ancorare si de legatura se vor depozita separate, in spatii inchise , in vederea evitarii contactului direct cu umiditatea din atmosfera.

Elementele din lemn care se folosesc la realizarea sarpantelor trebuie sa fie uscate, fara fisuri si crapaturi vizilbile

Predari Tamplaria facuta pe comanda va fi detaliata atat privind cota cat si sectiunea.

xii. Execuţia lucrărilor, montare, instalare

Tamplarie neprelucrata

Toata tamplaria trebuie marcata in stricta concordanta cu planurile si trebuie fixate in cea mai buna metoda posibila si cu aprobarea Proiectantului si Investitorului. Structura de lemn se va prinde corect, in suruburi sau bolturi cum este necesar. Imbinarile longitudinale din sageacuri, etc. trebuie facute pe suporturi.

Elementele din lemn cu imbinari suprapuse trebuie sa se suprapuna 150 mm sau de 2 ori inaltimea elemntului cel mai mare.

Cuiele, suruburile, piron, bolturi, ancore pentru incadrare si conectori pentru elemente de lemn trebuie prevazute unde este necesar si cum este proiectat.

In afara de imbinarile care sunt proiectate in lucrarile structurale altele nu sunt premise decat cu permisiunea anterioara din partea Proiectantului. Nici un element structural nu va fi taiat fara directionarea lor.

Pentru alte lucrari de tamplarie, elementele din lemn vor fi pe cat posibil dintr-o bucata pe aceeasi deschidere.

La colturi, elementele din lemn vor fi imbinate pe jumatate pentru elementele de aceasi grosime si se vor suprapune suficient pentru materialele de grosimi diferite.

Elemente pentru finisaje/tamplarie din lemn

a) Generalitati

Calitatea tamplariei/elementelor pentru finisaje, grosimea panourilor si tipul conexiunilor si constructiilor sunt definite conform Cerințelor tehnice de execuție.

In locul placilor aglomerate este de preferat sa se foloseasca articole din lemn solide care se vor finisa cu poliuretan sau lac alchidic deoarece acestea se pot retusa si repara usor. Trebuie evitata folosirea finisajelor si a produselor laminate care sunt greu de retusat si de revopsit pe santier.

Se vor evita finisaje din vopsea de ulei, care adesea necesita intretinere excesiva.

Panourile din plastic laminate se vor construi cu placi sustinatoare sau de echilibrare pe suprafetele mascate pentru a reduce deformarea. Toate partile interioare se vor acoperi complet cu placi laminate sau se vor etansa complet impotriva umezelii pentru a reduce probabilitatea ca interiorul sa se umfle si ca placa laminata sa se desfaca; acest lucru este foarte important la desprinderea placilor de protectie.

Panourile de la lavoare nu trebuie sa fie laminate; sunt dificil de a se mentine uscate, de afi curatate, si usor de deteriorat. Se prefera lavoarele prinse de perete fara panouri. Un panou in partea opusa sau langa lavoar sunt oportune pentru a asigura loc pentru carti, genti si pachete cand se foloseste lavoarul. Panourile vor fi prinse adecvat pentru a siuporta greutate si incarcatura neobisnuita (cum ar fi asezarea oamenilor pe panouri).

d) Lambriuri

Lambriurile sunt facute din prefabricate din lemn de esenta moale cu lamba si uluc fixate vertical pe sipcile orizontale ancorate pe pereti cu suruburi. Lambriurile vor avea minim 1,20 m inaltime, cu sipci profilate

165

in partea superioara si o bordura din lemn in partea inferioara. Lambriurile vor avea suprafata perfect neteda si lacuita. Trebuie sa asigure circulatia neintrerupta a aerului in spatiul gol intre perete si lambriu.

e) Placi pentru glafuri interioare de ferestre vor fi facute din:

- Lemn masiv (lacuit);

- PAL melaminat;

- OSB acoperit cu rasina din melamina.

Glafurile pentru ferestre nu vor avea pante spre fereastra. Daca exista o panta mica (pentru a drena condensul iarna), aceasta trebuie sa fie spre interiorul camerei. Placile pentru glafuri vor avea un canal pentru condens de 25 mm latime si 5 mm adancime.

Se vor evita puntile termice si infiltratiile de apa la intersectia dintre rama ferestrei si placa pentru glaf prin masuri adecvate.

Cand se lipeste pe partea superioara a tampalriei masive sau pe beton, spatiul dintre sipcile din lemn se va umple cu un strat termo-insolator (2 componente, spuma sau placa). Ca adeziv se va folosi Sika Bond T2 (sau similar aprobate). Intersectia dintre rama de geam si palaca pentru glaf se va desparti de o fasie hidroizolatoare.

Se permite montarea glafurilor doar direct in patul de mortar folosind ancore din otel galvanizat, daca o banda verticala termo-izolatoare separa placa de glaf si patul de mortar de rama ferestrei.

In cazul unei imbinari cap la cap intre glaf si rama ferestrei, rostul trebuie etansat cu mastic.

Daca consola glafului este mai mare de 10 cm, se va folosi o consola metalica. Consolele trebuie sa fie suficiente ca numar (la intervale de 50 cm) si ancorate in perete pentru a sprijini o sarcina verticala de minim 1kN (accesibilitatea glafului pentru mentinerea si curatarea ferestrelor).

Daca OSB si placile aglomerate se folosesc pentru glafuri, marginile acestor placi trebuie protejate impotriva infiltrarii apei. Se vor folosi piese speciale. Atentie deoasebita trebuie acordata zonelor umede, cum ar fi camerele de dus, piscinele, spalatoriile sau bucatariile.

xiii. Controlul calităţii materialelor

Tâmplărie masivă

Toate elemetele din lemn folosite la tamplarie vor fi uscate si tratate impotriva ciupercilor.

Fabricarea tuturor elementelor din lemn se va face din elemente standardizate si trebuie sa fie in concordanta cu:

- Continutul maxim de umiditate max.19%;

- Clasa III de calitate standard pentru elementele din lemn in concordanta cu NP 005-2003 pentru orice sortiment;

Originea cherestelei: Se recomanda sa se foloseasca cherestea din productia interna . Totusi, cand se foloseste cherestea importata, trebuie dovedit ca provine de la o sursa fiabila, cu o eticheta care atesta ca a fost taiata de o companie certificata pentru managementul forestier, sustinatoare a mediului (incluzand programul pentru reimpadurire si/sau taiere selectiva).

Placi pentru acoperis: Placile din lemn pentru acoperis trebuie sa fie perfect plane pentru a preveni orice deteriorare a membranei hidroizolatoare.

Structura din lemn a acoperisului va fi ancorata de centura ultimului inel:

- Pentru a rezista la cel putin de 1,6kN/m2 forta de ridicare cand se testeaza in orice loc;

166

- Sa fie in concordanta cu cerintele producatorului pentru sistemul de acoperis.

Tratamente de conservare: Elementele din lemn indicate in proiect vor fi conservate si tratate si vor fi in concordanta cu cerintele aplicate conform C 46/86. Aceste conservari se vor face in concordanta cu normele romanesti de sanatate si siguranta.

Conservarea pentru panourile din lemn pentru acoperis care intra in contact cu sistemele de membrana ale acoperisului si cu scandurile din lemn trebuie aprobate de Proiectant si de producatorul sistemului de acoperis. Creozotul, pentaclorofenal, nafenatul din cupru si quinolinate din cupru de obicei nu sunt aprobate de producatorii de sisteme de acoperisuri.

Produse de ignifugare: Toate elementele structurale din lemn, trebuie tratate cu produse ignifuge conform standardelor in vigoare

Elemente de finisaje din lemn

Continutul de umiditate: Elementele individuale vor avea un continut de umiditate, ex lucrarile producatorului de 15 (± 2) % doar daca nu este stabilit altfel.

Daca este necesar, continutul de umiditate se va verifica cu un aparat electric pentru umiditate. In caz de disputa, continutul de umiditate se va determina prin testul de uscare in cuptor a pieselor luate din centrul elementelor.

Placajul. Pentru folosire la tamplarie de finisare, panourile din placaj trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR NE 636-1 in conditii uscate si SR EN 636-2 in conditii de umiditate.

Panourile din placaj, deasemenea trebuie sa fie in concordanta cu cerintele SR EN 636-3.

Abateri admisibile: Abaterile dimensiunilor, in acelasi timp ale dimensiunilor de livrare si nominale, trebui sa fie cuprinse in urmatoarele limite:

- pentru lungimi > 500 mm : ± 0,1 %

- pentru lungimi < 500 mm : ± 0,5 mm

- pentru latimi > 200 mm : ± 0,2 %

- pentru latimi < 200 mm : ± 0,2 mm

- pentru grosimi : ± 0,2 mm

Deformari

Existenta oricaror deformari se va stabili la livrare.

f) Forma dreptunghiulara: Deformarea formei dreptunghiulara nu va depasi 0,2 % masurata de-a lungul latimii.;

g) Bombare: nu va depasi 0,5 % din latime la livrare;

h) Indoire:

Pentru lungimi care nu sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime la livrare.

Pentru lungimi care sunt mai mari de 1,0 m, indoirea nu va depasi 1,0 % din lungime la livrare.

Daca produsele se vor monta doar prin lipire, acest lucru trebuie mentionat cand se face comanda. Pentru aceste produse, indoirea nu va depasi 0,5 % din lungime.

i) Margini drepte:

167

Pentru lungimi mai mici de 1,0 m, nu va depasi 0,2 mm.

Pentru lungimi mai mari de 1,0 m, nu va depasi 0,5 mm.

j) Prelucrare: Calitatea prelucrarii pe partile vizibile ale tamplariei din lemn masiv trebuie sa fie astfel incat sa poata primi finisajul fara alte operatii exceptand frecarea usora. Toate componentele vor fi prelucrate cu atentie si finisate pe partea vizibila. Abateri usoare ale texturii lemnului sau defecte similare, cand se pot indeparta usor prin sablare.

Duritate si uzura: In cazul unei dispute si daca este relevant, duritatea se va masura in concordanta cu EN 1534 pentru produsele din lemn si cele pe baza de lemn. Uzura se va masura conform prENV 13696

Forta mecanica: In caz de disputa, daca forta mecanica este relevanta si daca grosimea materialelor livrate nu este in conformitate cu detaliile de executie, materialele/produsele din lemn sau pe baza de lemn se pot testa in concordanta cu:

- SR EN 408 pentru materialele din lemn sau pe baza de lemn;

- SR EN 789 si SR EN 1058 pentru produsele pe baza de lemn.

Cerinte pentru componentele din lemn pentru scari

Calitatea admisa pentru cherestea conform SR EN 942

Unele placi aglomerate, placaje si materiale din placi similare sunt produse cu adezivi care emit aldehida formica. Se permite sa se foloseasca acest tip de material doar la mobilier si dispozitivele de prindere, daca nu emit mai mult de 0,15 mg de aldehida formica per m3 de aer (clasa de emisie E1 conform SR EN 717-2).

Element Clasa Er

Finisaj transparent

J 942

Finisaj Opac

Contractie Abatere a texturii lemnului

Imbinare coada de randunica

Margine J30 J40 Nu se permite

20 mm/m 4 pe metru, nu se permite cu finisaj transparent

Partea orizontala a scari i

J10 J30

2 mm/m Se permite, daca este laminat

Partea verticala

20 mm/m Nu se permite

20 mm/m 4 pe metru, daca este laminat

Coloana a unei scari in spirala

J30 J40

2 mm/m 2 mm/m Nu se permite

Mana

curenta

Balustrada

J10 J30 J10

20 mm/m 4 pe metru

Protectie J30 J30

168

Pentru a demonstra conformitatea cu aceasta restrictie, este necesar ca materialul sa se fi testat de producator intr-o camera climatica in conditii de laborator. Ofertantul sau producatorul trebuie sa furnizeze un certificat de testare.

Fazele de executare ale acoperisului tip sarpanta sunt urmatoarele:

- Se verifica daca lucrarile anterioare au fost finalizate si existenta scoabelor pentru a fixa cosoroabele la ultimul etaj sau la atic;

- Se marcheaza pozitia elementelor de baza pentru popi;

- Se fixeaza cosoroabele aticului;

- Se fixeaza elementele de baza ale popilor folosind elemente metalice ancorate in palca de beton peste ultimul etaj;

- Se monteaza popii;

- Se monteaza si se imbina clestii cu popii folosind scoabe, cuie, bolturi;

- Se monteaza si imbina panele;

- Se monteaza toate elementele de rigidizare ale structurii acoperisului;

Dupa montare astereala, toate elementele din lemn trebuie sa fie ignifugate.

xiv. Verificarea calităţii lucrărilor

Verificari inainte de inceperea executiei:

- Existenta procedurilor tehnice de executie pentru lucrari de sarpanta;

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale si verificarea vizuala a calitatii lemnului utilizat (sa nu aiba fisuri, sa nu fie degradat);

- Trasarea pozitiei talpilor popilor;

- Depozitarea corespunzatoare a materialelor astfel incat greutatea sa fie uniform distribuita pe toata suprafata placii;

- Existenta scoabelor pentru fixarea cosoroabei in centurile exterioare de la ultimul nivel;

- Corespondenta sectiunii elementelor de lemn ale sarpantei cu prevederile proiectului;

Verificari in timpul executiei lucrarilor de şarpanta:

- Respectarea procedurii tehnice de executie prezentata de constructor in documentele de calitate;

- Respectarea Documentației de execuție;

- Fixarea rigida a talpilor popilor in placa de beton prin intermediul unor confectii metalice ancorate;

- Rigidizarea cosoroabei de centura prin intermediul scoabelor din centura;

- Daca innadirea panelor se face in dreptul popilor;

- Daca la innadirea popilor si a clestilor se face chertarea elementelor in vederea asigurarii unei suprafete plane de contact;

- Daca la solidarizarea clestilor cu popii se folosesc cuie sau buloane

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de sarpanta:

- Existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

169

- Existenta agrementelor tehnice;

- Examinarea directa a calitatii lucrarilor verificandu-se prin sondaj sectiunile elementelor, distanta dintre elemente, aspectul vizual al elementelor de sarpanta;

- Existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pentru aceasta lucrare.

xv. Ignifugarea tâmplăriei structurale

Definitii, generalitati

Conform Normativului de siguranta la foc - P118 / 99, fiecare constructie are un grad de rezistenta la foc, stabilit prin proiect, functie de riscul de incendiu sau de categoria de pericol, destinatie si importanta a cladirii .

LRF = Limita de rezistenta la foc = durata de timp la care elementul isi pierde capacitatea de rezistenta la foc intr- un incendiu standard;

CC = Clasa de combustibilitate = caracteristica a materialelor de constructii privind comportarea la foc.

Clasificari

Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comportarii la foc in 2 grupe:

A . Materiale combustibile (cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta temperaturilor inalte). Materialele combustibile se impart in 4 clase de combustibilitate dupa modul in care se inflameaza:

- Clasa C1 : neinflamabile;

- Clasa C2 : dificil inflamabile;

- Clasa C3 : mediu inflamabile;

- Clasa C4 : usor inflamabile;

B . Materiale incombustibile, care nu ard, nu se aprind, nu se degradeaza.

Deoarece materialele de constructii din lemn care alcatuiesc structura sarpantelor fac parte din categoria C4, este necesara imbunatatirea comportarii la foc prin tratarea la suprafata sau in masa materialului cu o substanta inhibitoare de flacara care poate intarzia aprinderea materialului si poate reduce viteza de propagare a incendiului. Aceasta substanta actioneaza prin:

- formarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile;

- formarea unei bariere pentru flacari si descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil;

Procedeul de imbunatatire a comportarii la foc a materialelor combustibile se numeste ignifugare = operatiunea de tratare a unui material combustibil cu produse ignifuge in scopul reducerii capacitatii de aprindere si a propagarii flacarii pe suprafata acestuia.

Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, dar ii confera acestuia o comportare la foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp.

Ignifugarea se realizeaza cu materiale agrementate, de societati certificate pentru acest tip de lucrari, iar in perioada desfasurarii acestei activitati se vor face probe martor care vor fi incercate intr-un laborator agrementat in vederea testarii LRF la care a ajuns materialul respectiv .

Ignifugarea si antiseptizarea elementelor din lemn

170

Pentru ignifugarea materialelor si elementelor de constructii combustibile, este obligatoriu utilizarea numai a produselor avizate de Comandamentul Trupelor de Pompieri si dupa caz cu agrement tehnic.

Produsele ignifuge vor fi avizate de Ministerul Sanatatii asupra toxicitatii.

Producatorii si, dupa caz, furnizorii produselor ignifuge sunt obligati sa livreze numai produse corespunzatoare standardului de firma sau normei interne, si sa obtina avizul Comandamentului Trupelor de Pompieri si agrementul tehnic pentru produsele noi sau modificari ale caracteristicilor produselor existente.

Dupa tratarea cu produse ignifuge a lemnului, materialelor si produselor pe baza de lemn trebuie sa se reduca posibilitatea acestora de a se aprinde usor si de a arde in continuare.

Intrucat prin ignifugare se intarzie aprinderea materialelor combustibile dar nu se elimina posibilitatile de ardere a materialelor protejate, pot fi luate si alte masuri de protectie contra incendiilor.

Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit si atestat in acest scop, cu respectarea stricta a instructiunilor de utilizare elaborate de producator (tehnologie de aplicare, consum specific ş.a.).

Ofertantul lucrarilor de ignifugare este obligat sa certifice calitatea ignifugarii executate prin buletine de incercare eliberate de laboratoare autorizate.

La receptia lucrarilor, beneficiarul este obligat sa verifice buletinele de incercare si asigurarea conditiilor de eficienta ; ele vor fi anexate la Cartea constructiei.

171

xvi. Verificarea calităţii ignifugării

Verificari inainte de inceperea ignifugarii

- atestatul pentru lucrari de ignifugare al firmei ofertante emis de Inspectoratul general al Pompierilor;

- atestatul persoanelor care supravegheaza executia lucrarilor;

- existenta procedurii tehnice de executie pentru lucrari de ignifugare;

- existenta certificatelor de calitate si a agrementelor tehnice pentru produsele folosite;

- existenta fisei tehnice a produsului respectiv;

- terminarea operatiunii anterioare;

- pregatirea suprafetei in conformitate cu cerintele specificate in fisa tehnica a produsului;

- existenta instrumentelor si a sculeleor necesare pentru desfasurarea operatiunii;

Verificari in timpul operatiunii de ignifugare

- daca este respectata procedura tehnica de executie;

- daca sunt respectate instructiunile de aplicare ale produsului din fisa tehnica a acestuia;

- daca a fost anuntata unitatea teritoriala de pompieri de efectuarea acestei lucrari;

- daca in timpul executiei s-au prelevat probe pentru incercarea lor in laboratoare specializate conform SR 652;

- trebuie realizate minim 3 epruvete cu dimensiunile 400 x 150 mm; tratarea epruvetelor se face prin procedeul de ignifugare utilizat pentru lucrarea de baza;

- daca epruvetele au fost bine ambalate, sigilate si stampilate de ofertant si beneficiar, iar etichetarea lor trebuie sa cuprinda urmatoarele specificatii:

o denumirea obiectivului unde s-a efectuat operatia de ignifugare;

o denumirea materialului ignifugat;

o denumirea produsului ignifug si consumul specific realizat;

o data aplicarii;

o modul de aplicare;

o denumirea Ofertantului;

o aplicarea uniforma in numarul de straturi specificat in fisa tehnica, a materialului de ignifugare.

Verificari la sfarsitul operatiunii de ignifugare

- uniformitatea stratului de material ignifug aplicat;

- realizarea receptiei provizorii a lucrarilor de ignifugare prin intocmirea procesului verbal de receptie provizorie in care trebuiesc specificate urmatoarele:

o denumirea produsului ignifug utilizat, precum si a producatorului;

o numarul lotului de produs ignifug;

o numarul certificatului de calitate al produsului ignifug;

o numarul avizului de expeditie al materialului;

o modul de aplicare al produsului;

o tipul materialului protejat;

172

o consumul specific;

o numarul straturilor aplicate;

o data aplicarii produsului;

o data efectuarii probelor;

La receptia definitiva trebuie verificata existenta buletinului de incercare pentru epruvetele supuse incercarii, incercare efectuata de un laborator atestat.

3. LUCRARI COMPARTIMENTARE PLACARI USCATE

vi. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru lucrarile de compartimentari, placari uscate si tavane nemodulare din gips carton.

vii. standarde si normative de referinta


.

EN ISO 1461 Tratamente galvanizate la cald ale pieselor metalice - specificatii si metode de testare

BS EN 10143:1993 Otel galvanizat prin tratament la cald

EN ISO 140-3:1995 Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3 : masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii

EN ISO 140-4:1998 Partea a 4 : masuratori in camp a izolatiei fonice din interior intre incaperi

EN ISO 140-9:1985 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor

Manualele producatorilor de gips-carton (vezi Knauf, Rigps, Lafarge sau similar aprobate)


EN ISO 140-3 : 1995 /Amd 1:2004 Ghid de instalare pentru placi de compartimentare usoare modulare

viii. Materiale si echipamente. Controlul calitatii. Livrare. Manipulare. Depozitare

a. Pereti de compartimentare din gips carton si placari

Peretii cu schelet metalic si plăci de gips carton sunt pereti interiori despartitori neportanti (cunoscuti deasemena ca placi de gips carton sau tencuiala uscata), care se monteaza pe santier. Functia de rezistenta a acestor pereti rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabla de otel cu elementele rigide ale

173

constructiei si cu Plăcile de gips carton. Functiile de fizica constructiilor rezulta din grosimea si calitatile Plăcilor de gips carton si din straturile de izolatie care se monteaza intre Plăci. Suplimentar, peretii de gips carton pot suporta si incarcarile obiectelor sanitare (dulapuri montate pe pereti) montate pe ei folosind rigle de metal sau prin intermediul unor rigidizari suplimentare si a unor piese speciale.

Peretii cu schelet metalic si Plăci din gips caton se folosesc in mod normal in amenajari interioare la cladiri civile, inclusiv incaperi umede/sanitare. Nu se vor utiliza in spatii tehnologice umede, in aer liber, in spatii cu umiditati mari.

Inaltimea si grosimea pana la care se va realiza structura, cat si numarul de straturi si calitatea placilor de gips carton si izolatia va fi stabilita de Proiectant tinand cont in planse si in programele de finisare de recomandarile Producatorului si de cerintele functionale specifice, cum ar fi rezistenta la apa, rezistenta la foc si protectie fonica.

Rezistenta la apa: Peretii din gips carton rezistenti la apa sunt din placi de gips carton cu o captuseala din carton specifica (verde) impregnanta pe ambele parti.

Protectia antifoc si protectia fonica

Sistemele de pereti despartitori indeplinesc prescriptiile protectiei contra incendiilor, depinzand de clasa de combustie (F30, F60, F90 etc.) a peretelui si de numarul de straturi de placi de gips carton. Pentru a folosi acest tip de compartimentare in incaperi cu risc ridicat de incendiu, cum ar fi masandardele, sau pereti de compartimentare (langa casele scarii sau casele ascensoarelor), se vor folosi placi de gips carton cu caracteristici suplimentare privind protectia la foc (cum ar fi PROMATECT sau similar aprobate).

Izolarea fonica a peretilor de compartimentare poate fi superioara peretilor clasici din caramida si se realizeaza prin diferite straturi de gips carton si prin intermediul straturilor de izolatie mai groase (vata minerala) care se monteaza intre plăci.

Placi uscate pe pereti si sub structurile de acoperis din lemn

Placile din gips carton (sistem direct de imbinare Knauf sau similar aprobate) fixate prin lipire directa pe perete se vor folosi pentru a camufla suprafetele peretilor care nu sunt egale.

Placile din gips carton fixate (prin nituire sau prin insurubare) cu rigle sunt folosite pentru a camufla tamplaria la acoperis si izolatia in mansarde.

Palcile din gips carbon de pe profilele metalice (cum ar fi Sistemul Knauf Wall Liner sau similar aprobate) sau de pe stalpii din lemn vor fi folosite pentru a imbunatati izolatia termica a cladirilor. In acest caz izolatia se aplica pe partea interioara a peretelui exterior intre stalpii din metal. Grosimea izolatiei termice trebuie sa fie astfel incat valoarea R a intregului sistem de perete exterior, incluzand tencuiala, sa fie egala sau mai mare de 2,0 m2K/W.

Alternativ, in astfel de cazuri se pot folosi panouri de compartimentare compozite din polistiren extrudat (grosimea variind de la 5 la 10cm) si acoperite pe partea interioara cu palca de gips carton (tip Placomur sau similar aprobate).

Placarile cu placi de gips carton se vor folosi pentru structurile din otel care necesita protectie antifoc suplimentara. Numarul straturilor se va specifica de Proiectant si trebuie aprobat de Consultantul pentru Incendiu.

b. Tavane false nemodulare fara imbinari vizibile

Tavanele suspendate placate uscat fara imbinari vizibile vor fi facute din placare cu placi de gips carton continue sau placare uscata specifica, rezistenta la foc, sprijinita pe un sistem din sina metalica agrementata, care - in majoritatea cazurilor - este suspendat de intradosul unei placi din beton. Imbinarile intre diferite

174

panouri trebuie chituite. Un numar suficient de chepenguri trebuie asigurat, pentru a avea acces la spatiul dintre tavane.

In cazul tavanelor cu clasa de combustie specifica (F30), trebuie folosite panouri aprobate. In acest caz, corpurile de iluminat si alte elemente integrate in tavan trebuie protejate in canale inchise conform specificatiilor Producatorului de tavan.

c. Materiale

Pereti din gips carton si placari ale peretilor: Plăci uscate de gips-carton cu grosime de 12,5 mm si 15 mm.

Structura de rezistenta a peretilor alcatuita din:

� profiluri UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;

� profiluri din tabla zincata de 2 mm grosime pentru realizarea golurilor;

� rigle din lemn de rasinoase folosite la realizarea golurilor sau sustinerea obiectelor sanitare, mobila montata pe perete etc.;

� elemente de prindere si rigidizare : ancore, cleme, tije, bride, etc.

� alte accesorii metalice: suruburi autofiletante si piulite cu filet; suruburi cu diblu din plastic; conexpanduri; console pentru montare.

Alte materiale: chit, banda adeziva;

Vata minerala pentru izolare fonica, grosimea standard 25mm;

Vata minerala pentru izolare termica cu folie de aluminiu pe o fata, grosime 10 - 15 cm;

Polistiren extrudat (pentru izolarea termica interioara a peretilor exteriori);

Panouri compozite (cum ar fi Placomur sau similar), functie de caz.

Placile din gips carton sunt depozitate in stive, in functie de tip si dimensiuni, in camere inchise si fara umezeala sau alti factori externi.

Placile de gips carton sunt manipulate cu grija pentru a evita deformarile sau ruperea acestora.

Tavane false: Placi standard din gips carton cu grosimea de 9,5, 12,5, 15 mm;

Structura suport a tavanului este facuta din:

� Profile suport primare UW si CW din tabla zincata de 0,6 mm grosime;

� Profile-U care asigura suportul la imbinarea tavanului si peretelui;

� Profile din tabla zincata pentru structura;

� Profile perimetrale;

� Sisteme de suspendare;

� Elemente de fixare si consolidare: ancore, cleme, tije, etc.

� Fiting-uri metalice.

ix. executia lucrarilor. montaj. instalare. Asamblare

a. Compartimentari uscate:

• Compartimentari din gips – carton. Etape de executie:

1. Montare banda de etansare autoadeziva;

175

2. Montarea profilelor de tabla de oţel-Zn;

3. Montarea Plăcilor de gips - carton;

4. Montarea izolaţiei de vată minerală;

5. Bordarea golurilor pentru usi sau scheletele pentru obiecte sanitare cu rigle din lemn de rasinoase;

6. Finisarea peretilor: aplicare chit în rosturile şanfrenate, aplicare bandă de rost, aplicare încă un strat de chit.

• Placaje cu panouri din placi stratificate decorative de inalta presiune (HPL ) pe baza de rasini termorigide, obtinute din rasini fenolice si fibre celulozice prin laminare si stratificare la temperaturi si presiuni inalte.

Panourile trebuie sa respecte urmatoarele caracteristici

Placile se monteaza pe un schelet de lemn fixat in peretele holurilor si caselor de scari. Acest schelet se fixeaza pe pereti prin dibluri si suruburi de prindere, conform instructiunilor producatorului.

b. Tavane suspendate din gips-carton. Etape de execuţie: • Montarea structurii metalice; • Realizarea instalatiilor; • Montarea Plăcilor de gips - carton; • Montarea tuturor celorlalte elemente, de catre celelalte specialitati; • Finisarea suprafetelor. • Montarea structurii metalice suspendate:

x. Controlul calitatii. Abateri admise

a. Verificarea la livrare

Verificarea certificatelor de calitate si de conformitate.

Grosime SR ISO 4593:1998 mm 10

Variatia dimensionala cu umiditate STAS 10681-85, pct 3.1. % - long: 0,505;

- transv: 0,830;

Rezistenta la rupere prin tractiune SR EN ISO 527 - 1:2000 N/mmp > 80

Rezistenta la rupere prin incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 100

Modul elasticitate la incovoiere SR ISO 178 :1998 N/mmp > 1000

Rezistenta la lovituri cu bila STAS 10681 - 85, pct 3.2. - Fara modificari

Rezistenta la zgariere Rezistenta la zgariere - Fara zgarieturi

Clasa de combustibilitate clasa C1

Rezistenta in medii chimice Fara modificari

176

Verificarea vizuala a placilor, care trebuie sa se inscrie in urmatoarele abateri:

a) Dimensiuni: Lungime, latime: 2.5mm; Grosime: 0.25mm;

b) Aspect: sa fie intacte pe toata suprafata, fara exfolieri, gauri si pete.

Marcajul: Placile trebuie sa fie marcate individual cu indicatii despre tipul placii, lungime, latime, grosime.

b. Verificarea inaintea inceperii lucrarilor

Se vor verifica urmatoarele:

- daca trasarea este conform proiectului;

- daca operatiuneaanterioara este incheiata (existenta Procesului verbal de receptie pentru lucrarea anterioara);

- daca materialele componente respecta cerintele indicate;

- daca depozitarea materialelor in santier este corespunzatoare;

- daca exista Procedura tehnica de executie a lucrarilor de compartimentari cu gips carton in documentatia prezentata de constructor;

c. Verificari in timpul executiei

Se vor face toate verificările prevăzute în Documentația de execuție.

d. Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea lucrarilor se verifica:

- Verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea peretilor executati;

- daca tavanele false au acelasi nivel, nu se accepta diferente de nivel vizibile la imbinarile tavanelor false;

- daca s-au intocmit Procesele verbale de lucrari ascunse si de receptie calitativa;

- daca peretii/tavanele realizate indeplinesc cerintele proiectului;

4. TAVANE FALSE MODULARE SI LINIARE

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru executia tavanelor false modulare cu sisteme de prindere si sustinere din otel galvanizat, placate cu panouri din fibra minerala, gips carton sau panouri din vata de sticla, panouri metalice liniare.



177

EN ISO 140: Part 9 Masurare de laborator a izolatiei fonice din interior de la o incapere la alta in cazul tavanelor false libere deasupra trecerilor

BS EN 20-354 Absorbtie fonica

EN ISO 140: Part 3 Acustica - Masurarea izolatiei fonice in cladiri si la elementele cladirii - Partea a 3: masuratori de laborator pentru izolatia fonica din interior la elementelor cladirii



Manualele producatorilor pentru tavane false (vezi AMF, Hunter-Douglas, Armstrong, Knauf, Rigps, sau similar aprobate)



• Sistem de tavan din fibra minerala cu profile metalice vizibile pentru montare

Acest tip de tavan va cuprinde placi de tavan fals demontabile complet din fibra minerala, gips, placa cu particule sau vata de sticla, sistem cu efect drept sau tegular.

Placile de tavan pot avea urmatoarele finisaje: neteda; texturata de model de suprafata fin granulata; micro-perforata.

Sitemul va fi proiectat pentru suport dintr-un sistem compatibil de montare in forma de T sau o sectiune din aluminu in forma de T.

Placile vor avea margini drepte sau tagulare pe toate partile.

Profilele metalice vizibile pentru suport se vor vopsi in camp electrostatic (RAL9010 alb).

Sistemele pentru fixare si suspendare vor include carlige, piese de imbinare, profile principale, profile secundare, profile perimetrale, elemente de ancorare, cleme, bratari, conectori etc., care sunt necesare pentru a finaliza montarea si pentru a obtine eficienta specificata.

Placile de tavan vor avea penetrari din fabrica pentru a monta obiecte de iluminat, detectore de fum, difuzoare de tavan cu amplificare, difuzoare de aer sau alte obiecte necesare. Se vor lua in considerare toate suporturile aditionale pentru penetratii necesare pentru montarea unor astfel de fiting-uri.

Grosimea placilor de tavan si materialul necesar pentru montare trebuie sa fie adecvat privind cerintele de calitate stipulate.

Nu trebuie sa existe taieturi vizibile.

Absorbtia fonica

In cazul in care este necesar o clasa mai mare de absorbtie fonica se vor folosi placi texturate si/sau cu particule sau placi perforate din gips carton.

Clasa de combustie

Pentru clasa de combustie specifica (F30) se vor lua masuri speciale.

178

Limite de folosire: Tavanele modulare din placi non-metalice nu se vor folosi in exterior sau in incaperi umede, cum ar fi incaperile sanitare, bucatariile si spalatorii, deoarece au tendinta de a se indoi sub influenta aburilor.

d. Sisteme de tavane false metalice liniare

Aceste sisteme sunt alcatuite din placi metalice liniare (din placi din aluminiu vopsite sau din otel), late de 100, 150 sau 200 mm, fixate pe profile, care sunt suspendate cu carlige reglabile sau prin tije de suspendare. Culoarea standard este alb, alte culori se vor stabili de Proiectant in graficul sau de finisaje.

In cazul in care este necesara o clasa mai mare de absorbtie fonica (de exemplu pentru piscine), placile sunt perforate si acoperite de un strat de vata minerala, in grosime de aprox. 3 cm.

Limite de folosire: Acest tip de tavan se va folosi in exterior si in incaperile umede, unde folosirea altor tipuri de tavane nu este adecvata.

Cand sistemele de tavane metalice sunt folosite in exterior, trebuie sa se ia masuri speciale impotriva ridicarii lor de vant (viteza max. 160 km/h).

e. Materiale

Tavane cu suport modular

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile de tavan cu suport modular sunt:

- fibra minerala neteda, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton fara calitati acustice specifice;

- fibra minerala, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa de combustie F30;

- fibra minerala texturata, vata de sticla, placi cu particule si de gips carton cu clasa medie de absorbtie fonica;

- Fibra minerala micro-perforata sau placi cu particule cu clasa de absorbtie fonica mare;

- Alte elemente pentru tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendii; placi speciale pentru a proteja in canale inchise elementele (corpuri de iluminat, difuzoare de aer etc.) integrate in tavan.

Structura suport pentru tavane este facuta din:

- Profile principale in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

- Profile secundare pline in forma de T, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

- Sectiuni de unghi, din otel sau aluminiu vopsite in alb;

- Carlige reglabile din otel galvanizat;

- Elemente de fixare si ancorare la schimbarile de nivel si goluri de vizitare;



Sisteme de tavane metalice liniare

Principalele materiale care se vor folosi pentru placile liniare de tavane:

- Placi neperforate sau perforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 200 mm;

- Placi neperforate din aluminiu sau otel vopsite, late de 100 mm sau 150 mm, folosite la tavane lamelare;

179

- Alte elemente de tavan: Goluri de vizitare si chepenguri; Inchideri verticale pentru modificarile de nivel sau formarea compartimentelor pentru incendiu; In cazul tavanelor cu clasa de combustie sau acustice: strat de vata minerala de 1,5 – 5 cm grosime, in functie de clasa specificata in proiect.

Structura suport a tavanelor este facuta din:

- Profile simple sau duble din aluminiu sau otel cu cleme de prindere pentru fixarea placilor;

- Profile negre din plastic (pentru imbinarea placilor lamelare);

- Carlige galvanizate pentru suspendare si tije de suspendare de 2,052 mm grosime;

- Profile perimetrale in forma de C si profile perimetrale pentru prindere;

- Elemente de fixare si ancorare la modificarile de nivel sau pentru golurile de vizitare;



Tavanele liniare metalice trebuie sa aiba certificate de folosire in zonele seismice.

Toate panourile de tavan si sistemele de sustinere ale acestora vor fi demontabile astfel incat sa permita interventia locala acolo unde este necesara.

Tavanele false trebuie clasificate ca 'materiale cu combustie limitata' cum sunt definite in Normele Romanesti pentru Constructii. Tavanele false trebuie sa aiba "Clasa A ca suprafata de raspandire a focului" cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partea 6 si 7 sau minim Clasa C2 conform standardelor Romanesti.

Unde sunt definite ca 'placi din gips carton rezistente la foc' trebuie verificat daca compozitia placii din gips carton este in concordanta cu specificatiile necesare pentru acest tip de produs.

Rezistenta la foc

Sistemul de tavane false trebuie sa fie rezistent la foc cel putin conform SB 476: partile 21, 22 si/sau 23. Standardele Romanesti se vor aplica cand sunt mai stricte.

Clasa de raspandire a Focului: Clasa 0 pentru raspandirea focului pe suprafata cand se testeaza in concordanta cu SB 476: Partile 6 and 7 si/sau cu normele aplicabile in Romania.

Bariere pentru goluri

Toate spatiile mascate de deasupra tavanelor false trebuie sa aiba bariere pentru incendiu in concordanta cu normele de constructie pentru a imparti spatiul gol dintre tavane in suprafete care nu depasesc 20 m2. Barierele pentru foc trebuie localizate pe linia compartimentelor.

Barierele trebuie fixate la zonele perimetrale si la imbinari deoarece este necesar sa se asigure o stabilitate permanenta si continua, fara goluri in acest mod asigurandu-se o bariera completa impotriva fumului si focului.

Fixarea la tavanele false nu trebuie sa impiedice dilatarea sistemului de profilele altfel afecteaza eficacitatea rezistentei la foc.

Oprirea focului

Toate golurile de la imbinarile dintre tavanele false si pereti, bariere, conducte, tevi alte elemente etc. trebuie etansate folosind vata minerala, etansator intumescent sau alt material rezistent la foc pentru a impiedica patrunderea fumului si a focului conform SB 5588 si/sau Standarde Romanesti importante.

Bariere in spatiile goale

Barierele din spatiile goale (in cazul spatiilor goale dintre tavane ventilate pentru sistemele de ventilatie fara conducte) trebuie sa aiba table rigide sau semi-rigide neporoase avand aceeasi clasa de combustie ca si cea necesara pentru materialele de etansare din spatiile goale.

180

Unde se poate, barierele din spatiile goale trebuie fixate la ariile perimetrale si la imbinari, folosind metodele recomandate de producatorul barierei pentru a asigura stabilitate permanenta. Toate marginile si imbinarile trebuie etansate eficient pentru a impiedica scurgerile de aer.

Durabilitate

Durata de viata a componentelor principale: Componentele primare trebuie sa fie toate componente cu o durata de exploatare nu mai mica decat garantia tavanelor false fara a fi necesara o intretinere speciala, decat curatire regulata. Urmatoarele componente vor fi considerate componente primare:

d. Panouri si placi de tavan.

e. Sistem de suspendare.

f. Goluri de vizitare.

Durata de exploatare a componentelor secundare

Componentele secundare au o durata de exploatare mai mica decat garantia pentru tavanele false si includ elemente de fixare, garnituri si accesorii.

Durata de exploatare a tuturor componenetelor secundare trebuie declarata si trebuie oferita asistenta in ceea ce priveste intretinerea necesara, perioadele de inlocuire si metodele de inlocuire. Componentele secundare trebuie sa se poata inlocui usor fara a compromite integritatea vizuala sau structurala a tavanelor false. Componentele trebuie sa se poata inlocui fara a demonta progresiv tavanele false.

iv. executia lucrarilor. montare. instalare. asamblare

Faze de lucru: - Montarea structurii metalice de suspendare; - Executarea Instalatiilor (de alte specialitati); - Asezarea placilor de tavan si profilelor metalice; - Montarea tuturor celorlalte elemente integrate (de alte specialitati). Montarea structurilor metalice de suspendare la tavane false cu suport modular: carligele si sectiunile T

primare sunt montate si fixate cu carlige reglabile suspendate de strucura principala existenta. Sectiunile T secundare sunt montate si fixate de sectiunile primare.

Asezarea placilor de tavan si a profilelor metalice: Trebuie prevazute un numar suficient de goluri de acces, pentru a permite accesul personalului pentru intretinere la locul gol dintre tavane.

Sistemul de tavane false se va monta astfel incat sa nu se compromita integritatea placilor.

Gaurile vor fi perforate sau taiate in tavanele false pentru a permite corpurilor de iluminat sa fie fixate in placile de tavan, inclusiv pentru a permite introducerea tuturor suporturilor aditionale pentru corpurile de iluminat.

Coordonarea necesara trebuie asigurata pentru toti ceilalti Ofertanti asociati.

Inainte de inceperea lucrarilor, trebuie verificate toate dimensiunile la locul de montare.

Montarea structurilor metalice pentru suspendare la Sisteme de tavane metalice liniare: - Profilele principale portante sunt montate si fixate folosind cleme galvanizate de suspendare si tije

de suspendare fixate de placa existenta de deasupra. Capetele profilelor principale portante sunt legate de profilele perimetrale in forma de C.

Montarea panourilor liniare si a profilelor din plastic pentru imbinare: - Panourile liniare se prind pe profilurile principale portante. Capetele taiate se aseaza pe profilele

perimetrale in forma de C;

181

Cerinte specifice pentru lucrarile metalice la tavane

Grosimile extrudarilor si materialelor, dimensiunile panourilor, profilele suport etc. trebuie mentinute, nu trebuie modificate pentru a obtine cerintele proiectului.

Toate materialele si componentele trebuie sa fie rezistente si sa satisfaca standardele minime stabilite in aceste Cerințe tehnice de execuție si Standardele Romanesti importante pentru Constructii etc. Pentru ca materialele sau elementele sa aiba aceeasi calitate trebuie obtinute de la acelasi Furnizor sau Producator, daca nu este altfel specificat.

Otelul trebuie adecvat protejat imbotriva coroziunii.

Toate sistemele suport trebuie sa aiba grosimea si rezistenta adecvata pentru a fi in concordanta cu cerintele structurale, si pentru a elimina riscul de deformare la suprafetele finisate.


Calitatea placilor de tavan si a sectiunilor metalice trebuie verificata vizual si aprobata de Dirigintele lucrarii.

Tavanele false trebuie sa ramana rigide, sa nu se deplaseze si sa nu se deformeze permanent din cauza functionarii in regim normal. Tavanele false vor fi rezistente in toate conditiile (inclusiv seismice si de incendiu).

Sistemele de tavane false trebuie sa formeze un rost complet etansat fonic la imbinarile cu elementele cu care interactioneaza (pereti de compartimentare, pereti portanti).

Se va verifica daca tavanele sunt etansate la toate marginile, in jurul corpurilor de iluminat, golurile de vizitare si celelalte elemente pentru a minimiza transmiterea sunetului doar daca nu este specificat altfel.

Izolarea intregului tavan trebuie facuta in concordanta stricta cu proiectul si trebuie executata conform EN ISO 140: Partea 4 si pentru:

- atenuare fonica de la o clasa la alta: EN 20-140: Partea 9.

- absorbtia sunetului: EN 20-354.

- reducerea sunetului: EN ISO 140: Partea 3

Tavanele false trebuie sa fie rezistente la sarcinile impuse la golurile de vizitare si la sarcinile moarte ale acestor goluri de vizitare.

Tavanele si golurile de vizitare vor trebui sa sustina incarcarile inpuse in momentul curatarii spatiului dintre tavan si structura, plus greutatea echipamentelor cu care se face curatarea.

Tavanele false trebuie executate astfel incat sa nu se produca condensari.

Sistemul de tavane false nu trebuie sa prezinte zgomote de fond rezultate de la fiting-uri, cauzate de vibratii interioare sau alte miscari.

Abateri admise

Rigiditate: deformarea maxima permisa a deschizaturii pentru profilele de suspendare, sub sarcina impusa, nu trebuie sa fie mai mare de 400/deschizatura unde deschizatura are maxim 1.500 mm (= spatiul max. dintre carlige).

Toate sectiunile tavanului fals de pe profile trebuie aliniate in limitele tolerantelor admise pentru a satisface cerintele vizuale stabilite in Cerințele tehnice de execuţie.

182

Imbinarile dintre panouri: latimea oricarei imbinari nu trebuie deviata de la latimea nominala cu mai mult de: ± 1 mm sau 10% de la latimea normala. Orice variatie trebuie sa fie egal distribuita fara modificari bruste. Dezalinierile dintre imbinari nu trebuie sa fie mai mari de 2 mm.

Variatia maxima in plan pentru cotele date, a fiecarei parti de tavan, nu trebuie sa fie mai mica de 1:1000 peste orice lungime, supuse la maxim: ± 1.5 mm.

Variatia maxima in ceea ce priveste nivelul trebuie sa fie 1:400 fata de orice lungime pentru orice component posibil de maxim: ± 4mm.

Deviatia maxima in plan sau sectiune intre oricare 2 panouri adiacente trebuie sa fie de ± 0.5mm.

Golurile pentru lucrarile de interactiune trebuie sa fie la dimensiunile date: ± 1mm.

Deformarea profilelor in sistem nu trebuie sa depaseasca: ± 1,5mm din lungimea totala.

5. PLACARI CU PIATRA. MOZAIC PREFABRICAT. PLACARI CERAMICE

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție cuprind specificatiile tehnice pentru ofertarea executiei lucrarilor de placare cu piatra naturala si artificiala si pentru placarea pardoselilor cu mozaic prefabricat, cat si placarea peretilor cu placi de ceramica si mosaic.



STAS 233 - 80 Plăci din faianta pentru placarea peretilor interiori

STAS 9110 - 78 Pietre naturale fasonate pentru constructii; Reguli de verificare a calitatii


Materialele principale folosite pentru placarea cu piatra si mozaic, placarea pardoselilor si placari cu faianta sunt:

- Placi portelanate (mate) inclusiv ornamentele speciale din placa;

- Plăci ceramice smaltuite;

- piatra naturala;

- caramida aparenta;

- adeziv sau mortar;

- ancore galvanizate sau din inox pentru placarea cu piatra;

- distantieri;

- chituri pentru rosturi;

Toate materialele trebuie sa aibă certificate de calitate, declaratie de conformitate şi procesul verbal de recepţie pe santier.

183


Pe timp friguros se vor acoperi lucrarile inainte si dupa placare, dacă este cazul.

Montarea tocurilor la ferestre şi căptuşelile la uşi se face după efectuarea placajelor astfel ca pervazurile şi căptuşelile să acopere rostul dintre toc si peretele placat.

Aplicarea plăcilor ceramice la pereti se face numai pe suprafete uscate, pregatite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsa intre 3mm/m pe verticală şi 2mm/m pe orizontală, eventualele neregularităţi neputând depăşi 2mm/m.

Plăcile de faianta se aplică pe suprafaţa pregătită numai la nivelul şpriţului de ciment, grundul aplicându-se pe spatele fiecărei plăci, respectând trasarea pentru placarea făcuta cu dreptarul pe orizontală / verticală şi cu nivela cu bulă de aer.

După montarea a 3-4 rânduri de plăci se va verifica planeitatea peretelui. Dupa 5-6 ore de la montare, plăcile se vor curăţa de mortar prin frecarea cu o cârpă umezită.

Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la începerea aplicării placajului şi se va executa cu chit de rost cu burete şi cu şpaclu de plastic. După o oră de la rostuire se şterge suprafaţa placajului cu cârpă umezită cu apă.

Placarea cu piatra a peretilor in grosime mai mare de 12 mm se va fixa cu ancore galvanizate sau inoxidabile.



- Existenţa procesului verbal de recepţie pentru stratul suport;

- Terminarea lucrărilor destinate a proteja lucrările de placaje (învelitori, planşee) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (ţevi pentru instalaţii);

- Existenţa certificatelor de calitate pentru materiale;

- Existenţa agrementelor tehnice pentru produse şi procedee noi;

- Calitatea materialelor ce se vor utiliza prin examinări vizuale;

- Respectarea detaliilor de montaj;

- Respectarea tipului de mortar sau de adeziv indicat in proiect;

- Respectarea planeitatii si verticalitatii placajului la montare;

- Asigurarea unei aderente corespunzatoare intre placaj si stratul suport;

- Prelevarea de probe pentru determinarea incercarilor mortarului utilizat;

- Grosimile si numarul straturilor componente, determinate prin sondaje, cel putin unul la 100 mp;

- Uniformitatea si continuitatea rosturilor;

Abateri admise Placaje exterioare din piatra naturala:

- Denivelarea relativă a plăcilor la suprafeţele şlefuite sau lustruite: din roci vulcanice: 0,5mm în sens orizontal şi 1mm în sens vertical; din marmura si piatra calcaroasa: 1 mm dar cel mult in 2 locuri pe 1mp.

184

- Devierea rosturilor de la verticala sau orizontala la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: pe verticala nu se admite iar pe orizontala se admite max. 1mm la o placa; din marmura si piatra calcaroasa: 0,05 % din lungimea totala a rostului si max. 1.5mm.

- Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite: din roci vulcanice: max. 2 stirbituri pe 1mp si o adancime de max. 0,5 mm.

- din marmura si piatra calacaroasa: max. 3 stirbituri pe 1 mp si o adancime de max. 0,5 mm.

Placaje exterioare din plăci ceramice smaltuite:

- Devierea de la planeitate a Plăcilor de formate mici (2x2, 2,5 x 2,5, 4 x 4, 5 x 5cm) lipite pe hartie (devierea dintre dreptar si suprafata placajului): 2 mm;

- Devierea de la verticalitate a Plăcilor de formate mici, lipite pe hartie (distanta dintre dreptar si suprafata placajului): 2mm;

- Deviarea rosturilor dintre Placi: 0.5mm/placa;

- Stirbituri la muchiile Placilor: maxim 2 crapaturi pe 1mp cu o adancime de 0,2mm.

Placaje exterioare din caramida aparenta:

- Devierea de planeitate: 2mm.

- Devierea de la verticalitate: nu se admit.

- Deverea rosturilor orizontale dintre caramizile aparente: 1mm/caramida. Portiuni neumplute cu mortar in rost: nu se admit.

Placaje din faianta si piatra:

- Devierea de la planeitate si verticalitate a suprafetei placajului: 2mm;

- Devierea rosturilor dintre Plăcile placajului: 1mm/placa.

- Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile plăcilor: max. una la o placa pe o suprafata de 4mmp.

- Fisuri pe suprafata placajului: nu se admit.

- Pete pe suprafata placajului: nu se admit.

- Latimea rosturilor dintre plăci: perfect uniformă.

Pentru sape, placari cu mosaic in-situ, placarile ceramice si cu piatra a pardoselilor vezi capitolul Lucrari Placari Pardoseli.

6. LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII




Inlocuieste

1. C 3- Normativ pentru executarea lucrărilor de I.G.S.C. C 3/61

185

1976 zugrăveli si vopsitorii 44/23.02.1976 C 66-70 C 96-70 C 124-72 C 143-72

Completare cu caietul VII "Prepararea si aplicarea pastei Gipac"

I.C.C.P.D.C. 74/17.06.1977

Completat cu "Instructiuni tehnice pentru utilizarea vopselelor Dasirom, Veparom Vepatim si a vopselelor strop”

I.C.C.P.D.C. 35/3.11. 1989


Principalele materiale sunt:

- vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;

- vopseaua pe baza de ulei, emailuri , lacuri pentru tamplarie de lemn sau metalica;

- chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare.

iii. Pregătirea şi executia lucrarilor

Pregatirea suprafetelor gletuite si tencuite: - Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi şi

fisuri. - Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc sau se spăcluiesc cu pastă de

aceeaşi compoziţie cu a gletului. - După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit şi se curăţă cu perii sau bidinele

curate şi uscate.

Pregatirea suprafetelor de lemn

Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate degradările acolo unde este cazul, din transport sau montaj.

Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să depăşească 15%, verificată cu aparatul electric tip "Hygromette" sau similar.

Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.

Pregatirea suprafetlore metalice

Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg de grăsime cu solvenţi, exclusiv petrol lampant şi benzină auto.

Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.

Executia lucrarilor de zugraveli cu var

Varul trebuie aplicat intr-un numar de starturi suficient pentru a sigura un aspect alb continuu. Se pot alege alte culori cu acordul Proiectantului si Investitorului.

186

Varul trebuie aplicat in strat subtire.

Varul pe suprafetele poroase se va aplica ca o pasta. Caseina se poate adauga pentru a imbunatati aderenta zugravelii pe suprafetele mai putin poroase.

Se recomanda 4 straturi de zugraveala de var pe tencuieli exterioare noi si 3 straturi la tencuieli interioare noi. Fiecare strat trebuie lasat minim 2 zile sa se usuce.

Executia lucrarilor de vopsitorii cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane.

În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.

Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC şi o oră la +25oC mai mare.

Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special:

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;

- calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie;

- respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;

- corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea;

- Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite necorespunzătoare se vor reface sau remedia pe cheltuiala Ofertantului;

Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.

Executia lucrarilor de vopsire a tamplariei din lemn si metal

Operatiuni pregatitoare:

- aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;

- verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;

- verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%;

- indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie: Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15°C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.

Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.

Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.


Se vor verifica agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;

c) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor:

- Daca este respectata procedura tehnica de executie;

- Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate;

- Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii;

187

- Aspectul zugravelilor;

- Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;

- Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete , suprapuneri);

- Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete;

- Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).

d) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal:

- Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);

- La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil;

- accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea;

- Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe acelasi perete , precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor terbuie sa fie distincte, fara suprapuneri si separatii.

La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

7. LUCRARI DE PARDOSELI




1. NP 013-1996 Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la constructii în care se desfãsoarã activitãti de productie

M.L.P.A.T. 68/N/28.08.1996

2. GP 037/0-1998

Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitãtii pardoselilor la clãdiri civile CAIET I: Prevederi generale CAIET II: Pardoseli calde CAIET III: Pardoseli semicalde CAIET IV: Pardoseli reci

M.L.P.A.T. 50/N/17.06.1998

C 35–1982

188

3. C 55-1974 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mânã curentã din PVC semirigid

I.G.S.C. 157/07.11.1974

4. C 174-1979 Instructiuni tehnice de aplicare a profilelor apãrãtor muchie de treaptã din PVC

I.C.C.P.D.C. 18/19.04.1979

C 174–1974

5. C 187-1978 Instructiuni tehnice pentru folosirea în constructii a produselor din bazalt topit si recristalizat

I.C.C.P.D.C. 95/24.09.1978

6. NP 063-2002 Normativ privind criteriile de performantă specifice scărilor sl rampelor pentru circulatia pietonală în constructii

M.T.C.T. 1994/13.12.2002

7. GP 089-2003 Ghid privind proiectarea scărilor si rampelor la clădiri

M.T.C.T. 1004/10.12.2003



Conditiile tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseli va fi in concordanta cu prevederile "Normativul pentru controlul calitatii lucrarilor in constructii si aferent instalatiilor", C 56/85, capitolul 8 "Pardoseli".


Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:

a) Sape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate in-situ

- apa pentru constructii, conform STAS 790-84

- Nisip conform STAS 1667 - 76;

- Ciment Portland, conform SR 388/95;

- agregate din piatra pentru mozaic, conform STAS 1134-71;

- Ciment alb Portland, pentru mozaic in-situ, conform SR 7055/96;

- Cement Pa 35, acc. to SR 1500/96;

- Natural agregates, acc. to STAS 1667 - 76;

g) Placi si piatra naturala

- piatra naturala, culoarea conform STAS 5939 - 80;

- Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari;

- Placi ceramice portelanate pentru pardoseli;

- Placi mozaicate pentr pardoseli, de dimensiuni mici medii, aranjate pe carton;

h) Placari sintetice continue pentru pardoseli;

189

- Placare cu PVC , conform STAS 7915-71;

- Finisaje pentru salile de sport din PVC special pentru salile de sport.

i) Parchet

- Lamele de parchet traditionale din lemn masiv de esenta tare (stejar), de grosime de aprox. 14 mm, cu lamba si uluc, incluzand stratul suport din lemn de esenta moale, cum ar fi bradul, pinul etc.

j) Borduri

- Borduri din mozaic, elemente prefabricate (inaltimea de 10cm);

- Bordura din PVC pentru pardoseli din PVC, in aceeasi culoare cu pardoseala;

- Bordura laminata din lemn de stejar (inaltimea de 8cm, grosimea de la 12 la 15mm) cu muchia superioara rotunda sau oblică, conform STAS 228/1-87;

k) Acesorii

- Strat Poliuretanic sau din Polistiren izolatie fonica, de grosime 5mm ca strat izolator sub parchet sau de 15 mm pentru sapa autonivelanta;

- Folie PE ca bariera pentru vapori;

- Cuie din otel, conform STAS 2111/90;

- Suruburi si dibluri din plastic pentru pereti;

- Hidrat de clor tehnic, conform STAS 339 - 76

- Spirt alb rafinat tip C, conform STAS 44-67

- Corpuri abrazive, conform STAS 601/1 - 84

- Acidul oxalic, conform STAS 4992-68

- Oxizi de vopsire - Binder Standards L 17 - Industria Chimica

- Adeziv "Prenadez 300" sau similar aprobate, conform NTR 2830-75;

- Fasii autoadezive pentru pardoseala din PVC si punerea covorului;

- Finisaj Poliuretanic sau ulei pentru parchet masiv;

- ceara pentru parchet, conform NII 1564 - 69.

- Panza bituminoasa si mastic bituminos cald sau rece;

- Placi speciale din metal sau plastic pentru scari;

- Rosturi de separare din alama in mozaic;

- Tabla de acoperire (inox sau aluminiu) pentru rosturi;

- Tabla de acoperire (alama, inox) pentru rosturile dintre diferite finisaje pentru pardoseli;

g) Echipamente

- Masina pentru raschetare si lustruire. Masina pentru lustruit mozaic.

Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor in vigoare specifice si normelor tehnice folosite in constructii .

Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica tehnologia de execuţie conforme cu fişa producătorului.

190

Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.

iii. EXECUTIA LUCRARILOR. MONTARE. INSTALARE. ASAMBLARE

Reguli generale

Linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.

Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.

Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea de catre Dirigintele lucrarii că acesta a fost bine executat.

La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.

Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectivă a tuturor lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala.

Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit din planşee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafeţe suport să fie pregătite prin curăţarea şi spălarea lor cu apa de eventualele impurităţi sau resturi de tencuială.

Diversele străpungeri prin planşeu, rosturile dintre elementele prefabricate ale planşeului, adânciturile mai mari, etc se vor astupa sau chitui, după caz, cu mortar de ciment.

Armăturile sau sârmele care eventual ies din planşeul de beton armat vor fi tăiate sau îndoite.

Conductorii electrici care se montează sub pardoseală (pe suprafaţa planşeului) vor fi acoperiţi cu mortar de ciment în grosimea strict necesară pentru protejarea lor.

Inainte de executarea pardoselilor se va verifica dacă conductele de instalaţii sanitare sau de încălzire centrală, care străpung planşeul, au fost izolate corespunzător, pentru a se exclude orice contact direct al conductelor cu planşeul şi pardoseala.

Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el îmbrăcămintea pardoselii.

Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.

Executia stratului suport Suportul trebuie sa aiba umiditate maxima 2% masurata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare,

respectiv cu umidometrul electronic in rest.

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea pregatirii suprafetei suport conform specificatiilor din prezentul proiect, conform normativelor in vigoare, precum si conform specificatiilor din fisele tehnice ale producatorilor materialelor care fac obiectul prezentului capitol.

Se vor verifica, deasemenea, utilizarea tipului/clasei de calitate a materialelor indicate in proiect, precum si tehnologia de aplicare si conditiile de mediu prevazute in normative, prezentul proiect si prescriptiile producatorilor.

191

Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea lucrarilor, se vor pune in opera numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din prezentul proiect, completate, unde este cazul, cu prevederile standardelor in vigoare.

Sapele vor fi sape uscate si vor fi executate din liant aditivat predozat3, insacuit, amestecat cu agregate si apa, conform dozajului indicat de producatorul liantului (orintativ, per m3 de sapa: liant 200-250kg , agregate 1.650-1.850kg si apa 120-140litri).

Agregatele vor fi 70% nisip sort 0-4 mm si 30% pietris sort 4-8 mm.

Sapele vor fi executate aderente pe placa de beton, pentru asigurarea aderentei aplicandu-se grundul indicat de producatorul liantului (in principiu, un amestec de liant, latex si apa).

Prepararea sapelor si aplicarea acestora se vor face conform prescriptiilor producatorului liantului.

Sapele rezultate vor avea urmatoarele caracteristici: - Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile (EN 13892), min. 30 N/mm2;

- Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile (EN 13892), min. 6 N/mm2;

- Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 10 zile

Sapele de egalizare vor fi de grosimea corespunzătoare asigurand si aducerea la aceeasi cota a diverselor finisaje.

Acoperirile autonivelante vor fi realizate din mortar predozat insacuit amestecat cu apa, in proportia indicata de producatorul mortarului.

Caracteristicile tehnice ale acoperirilor autonivelante vor fi (SR EN 13813): - Rezistenta la compresiune, dupa 28 zile, min. 32,0 N/mm2;

- Rezistenta la incovoiere, dupa 28 de zile, min. 8,0 N/mm2;

- Aderenta la suport4, dupa 28 de zile, min. 1,4 N/mm2;

- Timp uscare pentru montarea covorului PVC, in conditii normale, max. 48 ore;

- Timp uscare pentru montarea parchetului, in conditii normale, max. 72 ore

Verificarea certificatelor de calitate a materialelor.

Umiditatea suportului, pe care se aplica lucrarile prevazute in prezentul capitol, va fi de maximum 2% determinata cu umidometrul cu carbit, pentru etalonare, respectiv cu umidometrul electronic in rest.

Suportul trebuie sa fie:

- slab sau mediu absorbant, adica absorbtie de apa 2-6%;

- consistent, curat;

- plan, conform tolerantelor impuse prin prezentul proiect (pentru placile de beton max. ± 4 mm la 2 m, respectiv denivelari intre placi alaturate max. ± 0,5 mm; pentru sape cele de mai jos).

Sapele vor fi turnate cu respectarea stricta a cotelor de turnare, in special la:

- executarea cuvelor in care vor fi pozate stergatoarele de picioare;

- diferenta de nivel dintre sapa dintre diferitele finisaje.

3 Ciment sau amestec de cimenturi si aditivi

4 In coditiile folosirii grundului de aderenta indicat de producatorul mortarului predozat si in conditiile respectarii specificatiilor sapei de egalizare.

192

Pe parcursul executarii lucrarilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in prezentul proiect, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materialelor la care se face referinta in prezentul capitol, respectiv prescriptiile normativelor in vigoare.

Se va verifica respectarea conditiilor de mediu, specificate in prescriptiile notificate mai sus, atat cu privire la executarea lucrarilor, cat si cu privire la protectia ulterioara a acestora.

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se vor face cel putin cite una lafiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

Executia lucrarilor de pardoseli

Alcătuirea structurii pardoselilor de ciment sclivisit, mozaic turnat in-situ şi gresie ceramică, va fi:

a) La ciment sclivisit:

- stratul suport format din beton B 100, simplu sau armat (executat pe paturi de nisip, beton de egalizare, placi din beton, hidroizolatie sau izolatie termica in subsoluri si pe terasele acoperisurilor) de 8 - 10 cm grosime conform prevederilor proiectului;

- îmbrăcămintea de 20 mm grosime din mortar de ciment sclivisit, 600 Kg la m3 nisip;

- plinte sau scafe cu margini drepte sau rotunde.

b) La mozaic turnat in-situ şi gresie ceramică:

- şapă din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime;

- îmbrăcăminte din mozaic turnat de cca 15 mm grosime sau gresie ceramică;

- plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramică.

Executarea pardoselilor din gresie ceramica

Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un planşeu de beton armat.

Plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300.350 kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 - 50 mm sau pe un strat de adeziv aplcat pe sapa sclivisita.

In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul de beton din elemente prefabricate - care şi-au consumat deformaţiile reologice - sau pe planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare, îmbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire a plăcii de beton.

In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei - hârtie, folie de polietilenă, etc.

La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa 35 şi nisip 0.3 mm (la care partea fină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3,5.4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc).

Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, în cantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic - vârtoasă, factorul apă - ciment fiind de maximum 0,5.

Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper.

Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2.3 mm între plăcile din gresie ceramică.

193

Umplerea rosturilor se va face la 3.5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în intervalul de la montare şi până la rostuire - pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin o dată la 24 ore.

Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea rumeguşului.

Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui.

Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant.

La intersecţia pardoselii cu elementele verticale - sub plinte - se vor realiza interspaţii de 5.10 mm care se vor umple cu un material elastic.

In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcţie de modularea structurii.

Executarea scafelor si plintelor

La îmbrăcăminţile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100, 150 mm înălţime, turnate din mortar de ciment sclivist cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate la aceste îmbrăcăminţi.

La îmbrăcăminţile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau vor fi prefabricate din beton mozaicat. Ele nu se vor aşeza peste tencuială, ci direct pe perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele şi în condiţiile tehnice indicate in paragrafele privind îmbrăcăminţile din mozaic turnat (vezi mai sus). Inălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100, 150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilită încât să depăşească faţa tencuielii de 5,8 mm.

La îmbrăcăminţile din plăci de gresie ceramică se vor monta elemente de racordare (colţuri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5, 8 mm. In cazul in care se tencuiesc si peretii in aceeasi incapere, capatul superior al scafei trebuie sa fie in perfecta linie cu marginea exterioara a faiantei.


Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;

Agremente tehnice ale Proiectantului pentru produse si procedee noi;

Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.

Pentru platformele de la intrari etc., atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 - 20 cm, sa fie bine compactate si udate, stratul de sub pardoseala să fie realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.

B) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:

- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;

- se respecta procedura tehnica de executie;

194

- se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate;

- daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat;

- daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;

- turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale;

- se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;

- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;

- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.

B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:

- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;

- respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.

8. HIDROIZOLATIE




Înlocuieste

1. GE 025-1997

Ghid pentru refacerea etanseitãtii rosturilor la clãdirile civile cu fatade realizate din panouri mari prefabricate din beton armat

M.L.P.A.T. 62/N/17.03.1997

2. C 216-1983 Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din pvc la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor

I.C.C.P.D.C. 20/28.02.1984

NP 36–1982

3. C 234-1991 Instructiuni tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie stratificatã din PVC plastifiat la acoperisurile clãdirilor industriale si agrozootehnice, necirculabile

M.L.P.A.T. 11/N/18.10.1991

NP 44–1986

4. NP 040-2002

Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea

M.L.P.T.L. 607/21.04.2003

C 246–1993

195

hidroizolatiilor la clãdiri

5. GE 047-2002

Ghid privind utilizarea chiturilor la etansarea rosturilor în constructii

M.L.P.T.L. 1578/15.10.2002

6. GT 044-2002

Metodologie privind determinarea permeabilitãtii la apã a finisajelor si protectiilor anticorozive aplicate pe suprafetele elementelor de constructii

M.L.P.T.L. 1570/15.10.2002

7. NP 064-2002

Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea elementelor de constructii hidroizolate cu materiale bituminoase si polimerice

M.L.P.T.L. 605/21.04.2003

C234-1991

8. C 163-1987 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilelor încastrate din PVC plastifiat la etansarea rosturilor elementelor de constructii

I.C.C.P.D.C. 40/21.09.1987

C 163–1973

9. NE 031-2004

Normativ pentru hidroizolarea tunelurilor pentru căi de comunicatie cu folii din mase plastice

M.T.C.T. 177/2005

10. NP 121-2006

Normativ privind reabilitarea hidroizolatiilor bituminoase ale acoperisurilor clădirilor

M.T.C.T. 1732/2006

NORMATIVE CONEXE

11. C 112 - 1986

Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrările de constructii

I.C.C.P.D.C. 36/12.11.1986

12. C 217-1983 Norme tehnice privind alcătuirea si executarea hidroizolatiei cu folii din PVC la acoperisuri

13. C 246-1993 Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor cu bitum aditivat la hidroizolatia acoperisurilor

M.L.P.A.T. 15/N/22.04.1993

14. GP 065- Ghid privind proiectarea si executarea lucrărilor de remediere a

196

2001 hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton


M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii


Materiale cu membrane gudronate:

• Cartoane gudronate tip CA 300, CA 400, conform STAS 138 - 80.

• Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 110, IB 1200, IBF 1200, conform STAS 7916 - 80.

• Impaslitura din fibre sticla gudronate tip IA 1000 R, IBP 1100 R, conform STAS 8067-85;

• Panza gudronata cu bitum aditivat IAA 1200, conform STI 17-86;

• Panza gudronata tip PI 50, PI 40, P A 55 si P A 45, conform STAS 1046-78;

• Tesatura din fibra de sticla gudronata tip TSA 2000, conform STAS 10126-80;

• Tesatura din fibra de sticla gudronata, acoperita cu folie de aluminiu tip TBAL, conform NTR 9041-80;

• Membrane hidroizolanta cu bitum aditivat, conform STI 29-86.

Materiale bituminoase pentru amorsare, fixare si izolare:

• Bitum pentru lucrarile de hidroizolatie tip H 68/75 si H 80/90,conform STAS7064-78;

• Bitum cu adaos de cauciuc tip SAC 95/1 05, conform ST AS 10546-76;

• Solutie de bitum tip CITOM, conform STAS 6800-63;

• Emulsie cationica gudronata, conform STAS 11342-79;

• Emulsie anionica gudronata, conform STAS 11342-79;

• Emulsie bituminoasa tip Hidrobet, conform NTR 4978-72;

• (SUBIF) suspensie de bitum cu filer granulat, conform STAS 558-85;

• (CELOCHIT) suspensie de bitum cu filer granulat, chit ,conform STAS 661-71.

Materiale auxiliare:

• Filer de calcar, conform ST AS 539-79;

• Filer de talc, conform STAS 1901 -77;

• Micro-asbest, conform ST AS 3315-75;

• Spirt alb, conform ST AS 44-84;

• Tabla din plumb de 1, 2, 3mm grosime, conform ST AS 491 -70;

• Tabla zincata, conform ST AS 2028-80;

• Carton imbibat CI 300, conform ST AS 138-80;

• Panza din fibra de sticla non-gudronata tip I 50, conform ST AS 8050-79;

• Placi din beton prefabricat si alte materiale de protectie (nisip, pitris) de 7 ... 15 mm);

197

• Camine de drenaj din plastic (cum ar fi tipul TAGCM de la Oradea si TLSIT);

• Materiale diferite si parti de imbinare pentru lucrarile aferente la membrane hidroizolanta.

Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate.

iii. Executia lucrarilor. Montare. Instalare. Asamblare

Membranele hidroizolante se vor monta la temperaturi de peste +5°C; sunt interzise lucrarile pe vreme ploioasa.

Se realizeaza din solutie bituminoasa pe un suport din beton uscat si bine curatat, doar cand sunt temperaturi exterioare de pana la + 18°C si cu emulsie pe suport umed la temperaturi de peste +8°C.

Straturi pentru difuzie vapori

Sunt din panze gudonate IPB 1200 sau IPB 1100, sub barierele pentru vapori deasupra incaperilor cu umiditate sub 60% sau sub hidroizolatia aplicata pentru izolatie termica sensibila la umiditate, cu acoperiri din beton, sulul perforat va fi aplicat fara a se lipi, cu suprapuneri de 5 cm, localizate pe suport cu partea protejata.

Straturile de difuzie nu se aplica in si pe o raza de 25 cm in jurul gurilor de drenare si penetrare.

Bariera impotriva vaporilor

Se va aplica pe un suport din beton peste stratul de difuzie, fixat si acoperit cu mastic bituminos, cu suprapuneri de 7-10 cm si trebuie acoperita partea inferioara a stratului de izolatie termica.

Membrana Hidroizolatoare

Suprapunerile la suluri gudronate vor fi de 7- 10 cm longitudinal si de minim 10 cm frontal si vor fi presate cu un dispozitiv cu incalzire locala (se accepta ca 10% din suluri sa aiba suprapuneri de minimum 5 cm pe lungime si cel putin 7cm pe latime).

Al doilea si al treilea strat se vor aplica cu imbinari intre suprapunerile sulurilor (aplicarea la marginea acoperidsului o fasie de 50 cm latime la membrane hidroizolatiei in 2 straturi si de 33 cm la membrane hidroizolanta in cateva straturi).

Straturile se vor aplica incepand de la jgeaburile de scurgere sau caminele de drenare, astefel incat suprapunerile sa se realizeze in directia de drenarea a apei.

Pentru pantele de pana la 7%, aplicarea sulurilor se face perpendicular sau paralel cu panta.

Compozitia membranei hidroizolante supuse presiunii apei

Hidroizolatia pe orizontala de la subsol se va aplica pe beton de egalizare si va consta din gudronare cu emulsie bituminoasa, doua straturi P A 45 si un strat CA 300, prinse cu mastic bituminos IB 70 - 95°C.

Hidroizolatia pe verticala a peretilor se aplica din exterior pe peretele din caramida tencuit si va fi alcatuita din: amorsa din emulsie bituminoasa, 2 straturi PA 45 si un strat CA 300, prinse cu bitum IB 70 - 95°C cu 1,5 kg/m la fiecare strat. Izolatia va fi protejata cu zidarie plina pe intreg perimetrul.

Conditii de executie pentru membrane hidroizolante impotriva umiditatii pamantului si apei fara presiune hidrostatica

Se aplică prevederile STAS 2355/2-8.

La scafe si margini, membrane hidroizolanta va fi intarita cu fasii din panza sau texturi gudronice de 50 - 100 cm latime.

La imbinari si penetrari, membrana hidroizolanta va fi intarita cu straturi aditionale din panza sau texturi gudronice de minim 50 cm latime.

198

La membrane hidroizolante instalate in spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsa sa fie din emulsie bituminoasa.

Masticurile se vor aplica doar pe suprafete uscate, emulsiile doar la temperaturile suportului la minim +15°C, masticul bituminous se va aplica doar la o temperatura de 160-180°C pe timpul verii si cu 10-20°C mai mult pe timpul iernii.

Membrana hidroizolanta instalata pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va finaliza pe intreg conturul constructiei pana la 2m inaltime. In cazul unor inaltimi mai mari, legatura dintre straturi trebuie facuta in trepte la cel putin 10 cm de suprapunere.

Acest tip de hidroizolatie trebuie protejata cu un perete din caramida solida sau cu alte panouri protective asezate in centura.

La terase, acoperisuri si grupuri sanitare

Hidroizolatiile la cald se vor executa numai la temperatura de peste + 5°C. Sub aceasta temperatura se pot executa lucrarile cu respectarea prevederilor normativului C 16 - 84.

Temperatura masticului de bitum in cazan nu va depasi 220°C, iar in momentul lipirii straturilor va fi de 160°C - 220°C.

Suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica si controla daca corespund STAS 2355/3 - 87 si conditiilor de la pct. 3.5 din normativul C 112 - 86 privind controlul pantelor, eliminarea asperitatilor, starea de intarire si de uscare a suportului, fixarea conductelor de scurgere, diblurile, agrafe de prindere, a elementelor din tabla si alte lucrari similare.

Bariera contra vaporilor si stratul de difuzie sau hidroizolatia se vor aplica pe suport din beton sau mortar de ciment, dupa amorsarea cu emulsie sau cu solutie de bitum cu minimum 300 g/m2.

Stratul de amorsare cu solutie de bitum se executa pe suport bine curatat si uscat, numai in perioade de timp cu temperatura exterioara minima de + 6°C, iar cu emulsie de bitum pe suportul umed la temperatura de peste + 8°C.

Straturile pentru difuzia vaporilor alcatuite din impaslitura bitumata perforate IBP 1200 sau 1100, prevazute sub bariera contra vaporilor, peste incaperi cu umiditate mai mare de 60% sau sub hidroizolatii aplicate pe termoizolatii, sensibile la umiditate, pevazute cu sape din beton, foile perforate se vor aplica nelipite cu suprapuneri de 5 cm si asezate cu partea blinds pe suport.

Straturile de difuzie nu se aplica la dolii si pe o raza de cca. 25 cm in jurul gurilor de scurgere si a strapungerilor.

Comunicarea cu exteriorul a difuziei de sub copertinele aticelor se va realiza din fasii de impaslitura bitumata perforata (IBP) de 50 cm latime, asezate la 1 m distanta.

Bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, lipite si acoperite cu mastic de bitum, cu suprapuneri de 7 - 10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica.

Protectie cu foi bitumate a Plăcilor termoizolatoare din materiale rigide se va executa in atelier sau fabrici, prin lipirea Plăcilor cu minimum 1,5 kg/mp mastic de bitum cald, intins cu peria pe foile bitumate.

In montarea pe acoperis, Plăcile termoizolatoare se vor aplica cu partea neprotejata in masticul de bitum cald de acoperire a barierei contra vaporilor care nu va depasi temperatura de 150°C in timpul lipirii.

Hidroizolatia alcatuita din straturi multiple pentru terase si acoperisuri cu panta de max. 20% se va executa prin lipirea foilor bitumate, pe toata suprafata, cu masticuri din bitum preparate cu maximum 30% filer mineral, cu punctele de inmuiere 1b in functie de panta (pana la 20% bitum H 80/90).

199

Pentru executarea hidroizolatiei in campul acoperisului, sulurile din foi bitumate se vor derula pe suprafata suport si se vor curata prin periere energica, dupa care se vor lasa un timp suficient, pentru relaxare si indreptare a foilor.

Tehnologia si conditiile de aplicare a straturilor de hidroizolatie sunt cele din normativul C 112 - 86 art. 3.20.2 - 3.20.6.

Hidroizolatiile la elementele verticale (atice, reborduri, ventilatii, cosuri, etc.) se vor executa cu fasii croite la dimensiunile respective prin derulare pe stratul din mastic de bitum cald, incepand de jos in sus; la scafe suprapunerile se vor realiza in trepte de 40 - 50 cm.

Protectia hidroizolatiei elementelor verticale la trasee circulabile si necirculabile, se va realiza cu mortar de ciment M 100 T de cca. 30 mm grosime, armat cu plase otel-beton 0 6 mm la 25x25 cm.

La elementele subterane

La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112 - 86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale proiectului.

Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.

Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.

iv. CONTROLUL CALITATII. ABATERI ADMISIBILE

Lucrarile de hidroizolatii, majoritatea lor fiind lucrari ascunse, calitatea lor se va verifica pe etape de executie, incheindu-se proces-verbal, din care sa rezulte ca au fost respectate urmatoarele:

- calitatea supotului - rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate, constatari facute conform normelor in vigoare;

- calitatea materialelor de hidroizolatii conform certificatelor de calitate;

- pozitionarea si ancorarea pieselor matalice (daca este cazul);

- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei, incusiv a celorlalte lucrari de constructii aferente;

- strangerea flanselor si platbandelor aferente stapungerilor;

- Se verifica lucrarile de tinichigerie aferente ce asigura etanseitatea ceruta (copertine, glafuri, etc.) si sunt bine ancorate si lipite cu falturi corect executate; ca gaurile de scurgere au gratar si functioneaza normal la turnarea apei in locurile cele mai inalte ale terasei.

Verificari inainte de inceperea lucrarilor de hidroizolatii.

Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii trebuie facute urmatoarele verificari:

• Verificarea planeitatii stratului suport, fiind admisa o singura denivelare de ± 5 mm. pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m in orice directie;

• Existenta rosturilor de dilatatie de 2 cm. latime pe conturul si in campul sapelor, peste termoizolatiile noi;

• Existenta certificatelor de calitate pentru materialele si semifabricatele care intra in componenta hidroizolatiilor;

• Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;

• Calitatea materialelor livrate si corespondenta cu prevederile proiectului;

• Calitatea stratului suport prin verificari ale planeitatii, porozitatii si curatirii acestuia;

200

• Existenta pantelor stratului suport catre gurile de scurgere.

Verificari pe parcursul executiei lucrarilor de hidroizolatii

In timpul executiei se vor verifica:

• lipirea corecta a foilor;

• latimea de petrecere a foilor (7-10 cm. longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10 % din foi cu cu petrceri de minim 5 cm longitudinal si min 7 cm. frontal);

• respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20 % panta se pot monta parallel cu streasina, dar peste 20 % numai in lungul liniei de cea mai mare panta;

• mentinerea, in cazul izolatiilor subterane, nivelelui apelor freatice la min. 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective;

• racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale;

• tinichigeria a ferenta acoperisurilor trebuie racordata cu hidroizolatia si bine fixata de elementele de constructie;

• realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine, sau tuburi;

Verificari la terminarea lucrarilor

• Etanseitatea hidroizolatiilor prin inundarea cu apa timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pana la 7 % inclusiv. Nivelul apei va depasi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat;

• Etanseitatea camerelor unde inundarea va fi efectuata timp de 72 ore, grosimea stratului de apa fiind de 3,6 cm;

• La constructiile supuse presiunii hidrostatice a apelor subterane, dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidrizolatia timp de 48 ore sub presiune maxima;

9. LUCRARI DE TAMPLARIE DIN LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERONERIE

i. Generalitati

Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac incolor, pe rama de lemn de brad la interior (usi celulare).

Tâmplaria va fi echipata cu accesorii functionale de calitate: balamale, broaste, mânere (zincate sau nichelate).




1 C 47-1986

Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticlã în constructii

I.C.C.P.D.C. 14/18.04.1986

C 47–1979 C 207-1981

2 C 199-1979

Instructiuni tehnice privind manipularea livrarea, depozitarea, transportul si

I.C.C.P.D.C. 1301/16/03.08.1979

201

montarea în constructii a tâmplăriei din lemn

Modificări la C 199 - 1979 I.C.C.P.D.C. 17/6.04.1987

Legenda I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare , Proiectare si Directivare in Constructii

STAS 466-79 Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni

STAS 799-73 Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 9322-73 Tâmplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie

STAS 4670-74 Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale

STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru închiderea lor si notarea lor simbolica.Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie

STAS 1547-86 Balamale îngropate cu aripi plane.

STAS 1548-91 Inchizătoare cu bare (cremoane).

STAS 1587-88 Balamale semiîngropate pentru usi.

STAS 1588-79 Opritor cu arc pentru ferestre

STAS 1713/1-87 Broaste îngropate pentru usi. Conditii tehnice de calitate.

STAS 1713/2-86 Broaste îngropate pentru usi. Dimensiuni.

STAS 2419-88 Mânere, butoane, silduri si rozete.

STAS 2676-87 Zavoare îngropate pentru usi.

STAS 2846-80 Broasca aplicata pentru usi

STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru usi

STAS 7380-90 Inchizatoare pentru limba, îngropate.

STAS 8086-86 Accesorii pentru mobilier si tâmplărie. Clasificare si terminologie.

STAS 8865-90 Balamale pentru cuplarea usilor de balcon si a ferestrelor din lemn.

STAS 9849-88 Balama batant-basculanta.

STAS 10565-88 Broaste aplicate cu cilindru de sigurata.

STAS 11216-86 Balamale cu aripi îndoite, aplicate

STAS 11217-86 Dispozitiv pentru cuplarea ferestrelor

STAS 11318-87 Inchizatoare cu bara si bolturi de zavorâre

iii. CRITERII ADMISIBILE PRIVIND CERINTELE DE CALITATE

Siguranta utilizatorilor

202

Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta în exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al Cerintei de Siguranta în Exploatare (CE 1-95).

Sanatatea oamenilor. Protectia mediului

Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene, rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului înconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda cerintelor impuse prin Legea nr.137-95 – Legea Protectiei Mediului.

Siguranta la incendiu

Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se încadreze în clasele de combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de material trebuie sa se încadreze în prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89.

Durabilitatea. Intretinerea

Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate în timp. Intretinerea acestora pe durata utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate – mentinerea caracteristicilor mecanice – vor permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani.

Mostre

Constructorul va prezenta spre aprobare câte o mostra pentru fiecare tip de usa sau familie de tipuri de usi asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc.

iv. Materiale si produse

Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform necesitatilor.

Umiditatea lemnului se va încadra la intervalul 12-15% usi.

Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate iar usile de la grupuri sanitare vor fi lacuite.

Feroneria, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate.

Etansarea între toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.

Materiale marunte: suruburi pentru lemn de marimi corespunzatoare, protejate împotriva coroziunii prin acoperire electrochimica cu zinc sau cadmiu, conform STAS 7222-90.

v. Montajul

Montarea foilor de usa se va face numai după terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc).

Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara.

Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.

Etansarea rostului între toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.

Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior: pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea tocului, se monteaza foile de usa.

203

Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facându-se slefuiri si ajustari de la caz la caz.

Feroneria se va fixa pe tâmplaria de lemn cu suruburi pentru lemn cadmiate sau zincate cu cap înecat.

Feronenia se va fixa pe tâmplaria metalică din profile laminate sau din profile de tabla de otel îndoite la rece, cu surubuni autofiletante sau acolo unde este specificat, prin sudură (balamale).

vi. ABATERI ADMISIBILE

Tamplarie

Abateri de la grosime:



Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :

- pentru elemente pâna la 1,5 m lungime – max. 1,5 cm;

- pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime;

Abateri fata de dimensiuni:

- pentru toc : dimensiunea totala ± 3 mm;

- golul la interiorul tocului : ± 2 mm;

- alte elemente ± 1 mm.

Feronerie

Abaterile limita vor fi conform SR ISO 8062 :1995 pentru piesele din metal si aliaje neferoase; conform SR EN 22768- 1:1995, SR EN-2:1995 pentru piesele din otel prelucrate prin aschiere si conform STAS 11111-86 pentru piesele prelucrate prin taiere, ambutisare sau îndoire.

vii. Verificarea in vederea receptiei

Defecte minore care se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la cererea proiectantului pe cheltuiala constructorului:

- usile se închid si se deschid cu greutate;

- defecte de montaj al feroneriei;

- etansari si chituri neregulate;

Defecte majore care se remediază prin înlocuire, demontare/remontare etc. pe cheltuiala constructorului:

- Foaia de usa nu corespunde ca dimensiuni, cu tocul, rostul între toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile;

- Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau închide din cauza abaterii tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor;

- Tocul nu este fixat pe elementele de structura;

- Feroneria murdară, cu urme de vopsea, zgârieturi sau deformari.

Elementele de închidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure închiderea etansa a tâmplariei.

204

Piesele de feronerie si accesoriile care nu corespund vor fi înlocuite cu altele care sa functioneze perfect.

Feroneria care nu este montata în conformitate cu proiectul se va demonta si remonta în conditiile specificate.

viii. Masuratori si decontari

Tâmplaria de lemn se deconteaza în functie de numarul de mp, de usa în conformitate cu articolul din deviz.

Articolul de deviz cuprinde costul tâmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul, materialele de etansare si vopsitorie.

Se cuprind în deviz toate tipurile de materiale si cu pretul unitar respectiv.

Feroneria nu se decontează separat, ci se cuprinde în articolul de tâmplărie din cantitativul de lucrari.

10. TERMOSISTEM FATADE


- C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie ale cladirilor

- C107/5-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de constructie in contact cu solul;

- C107/2 Normativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatie decat cele de locuit

- NP 060 - 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro- energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice

- SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente

- NP 048 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora ;

- NP 049 Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente ;

- NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora ;

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii (una dintre cele 6 exigenţe esenţiale conţinute în lege este "izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie" - exigenţa F);

ii. Materiale

Pentru izolare termica:

- Panouri de diferite grosimi: Poliester extrudat si expandat; Poliuretan extrudat si expandat; Spuma polisocianura rigida, Panou din vata de sticla cu bariera de vapori (folie de aluminiu sau similar) pe o parte. Greutatea specifica nu mai mica de 48 kg/m3.

Panourile de izolatie trebuie sa fie rezistente la umezeala si stabile ca dimensiune. Izolatia trebuie sa nu fie usor ignifuga si rezistenta la apa.

- Materiale rulate/saltele: Vata minerala, grosime 10-15cm.

205

- Acesorii: Adezivi; Plasa din fibra de sticla pentru armare; Agrafe, dibluri si cleme speciale pentru fixare; Cuie din otel inoxidabil; Suruburi auto-perforante pentru lemn si table metalice; Profile metalice pentru baza noua a fatadei termoizolante; Benzi de armare pentru colturi pentru fatada.

Se vor utiliza numai materiale omologate care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor din standardele in vigoare sau posedă certificate de omologare.

Materialele utilizate la executarea lucrării vor fi conform standardelor şi prescripţiilor în vigoare, trebuind să corespundă cerinţelor exigenţelor de calitate cerute de Legea calităţii în construcţii - inclusiv cerinţelor de calitate cerute de nivelul lucrării.

Materialele folosite trebuie să respecte prevederile cuprinse în standardele şi normele de produs.

Se vor respecta tehnologiile date de furnizorii sistemelor de reabilitare termică.

Materiale de etansare

• Tipul A - Silicon: material folosit intre geamuri sau intre geam si aluminiu. Va avea culoarea gri, transparent cum va fi aprobat de Dirigintele lucrarii.

• Tip B - Elemente de etansare prefabricate: Vor fi din polietilena-propilina-polimer, spongioase, fasii filtru cu fata butil-adeziva. Vor fi incombustibile cu o densitate de 30 kg/m3.

• Tip C - polisulfida: compus din 2 parti, pentru beton, mortar, metal, culoare aprobata de Dirigintele lucrarii.

• Tip D - Poliuretan va fi in concordanta cu 11S A 5754 sau similar aprobate.

• Tip E - Spuma Poliuretanica: se va folosi pentru umplerea golurilor din jurul tevilor, conductelor etc.

• Amorsa va fi cum este specificat de producator si aprobat de Dirigintele lucrarii.

• Elementele de etansare trebuie sa fie din spuma de polietilena extrudata sau spuma din poliestiren, pentru a asigura rezistenta materialului de etansare.

iii. Executarea lucrarilor.conditii tehnice de executie

Cerinte generale de montare pentru termoizolatii

Izolatie cu placi:

- Sub acoperisul metalic, se monteaza sistemul de sustinere. Placile se vor instala cu toate marginile apropiate si vor fi fixate la intradosul planseelor.

- Pe acoperisurile din beton se monteaza placi conform specficatiilor producatorului si aprobarii Proiectantului;

- Pe partea superioara a placilor din beton pentru acoperis: montarea placii se face conform specificatiilor din capitolul Hidroizolatii si specificatiile producatorului;

Izolatia cu placi a acoperisurilor tip terasa trebuie bagata in mastic si sa aiba intotdeauna bariera de vapori sub. Nu se permit goluri cu aer.

Izolatia cu vata de sticla si vata minerala cu bariera de vapori:

- Planuri uniforme, simetrice si aliniate cu lucrarile existente pentru tamplaria pentru acoperis;

- Salteaua de termoizolatie se monteaza dupa ce se fixeaza astereala;

- Salteaua se mentine cu bariera de vapori din folie de aluminiu (suprafata reflectiva a foliei se aseaza in jos);

206

- Se prinde izolatia de capriorii si de sipcile din lemn cu cleme;

- Se suprapun rosturile 10 cm si se etanseaza cu banda lata de 5 cm din aluminiu armat.

Termoizolatia peretilor exteriori

Peretii exteriori se vor izola cu un strat de poliester expandat ignifug, protejat de un strat subtire de tencuiala armat cu plasa din fibra de sticla conform prevederilor NP 047-2000 si SC 007-02 (§ 2.2.7).

Caracteristicile care trebuie respectate sunt urmatoarele:

a) Polistiren expandat pentru fatade:

- Densitatea intre 16-18 kg/m3

- Rezistenta la compresiune - minim 0,125 N/mm2

- Resistenta la >0,15 N/mm2

- Clasa de combustie C2

- Productie libera de CFC si HCFC

b) Strat de adeziv pentru placile de polistiren:

- Aderenta polistirenului - minim 0,1 N/mm2

ci) Plasa din fibra de sticla:

- Golurile plasei 3,5 - 4 mm

- Densitate - minim 145 g/m2

- Rezistenta la intindere >1500 N/5 cm

- Rezistenta la mediu alcalin

e) Verificare in:

- Rezistenta la soc - minim 3 J

- Aderenta adezivului in timp >0,1 N/mm2

- Rezistenta la variatiile de temperatura (-30°C./80°C.) - fara crapaturi

Proceduri de montare:

- Se monteaza profilul la nivelul soclului;

- Se monteaza tablele termoizolatoare cu agrafe;

- Se monteaza benzile de armare in diagonala la colturi de la ferestre si usi;

- Se monteaza armatura in tencuiala peretilor exteriori;

- Se monteaza termoizolatia plintei;

- Se aplica ultimul strat de finisaj pe peretii exteriori (vezi Capitolul Lucrari de Tencuieli);

Termoizolarea teraselor/acoperisurilor tip terasa

Pentru montare pe partea superioara a placilor din beton si pe sapa din ciment netezita:

- Se verifica calitatea stratului de difuziune vapori si bariera de vapori (vezi Capitolul Hidroizolatii)

- Se aseaza termoizolatia noua intr-un mod in care rosturile de la straturi diferite nu sunt direct suprapuse.

207

- Se respecta instructiunile proeducatorului pentru utilizarea emulsiilor si solutiilor bituminoase necesare in timpul asezarii panourilor izolatoare.

Terasele cu incaperi incalzite sub necesita un strat eficient de termoizolatie (Polistiren, Poliuretan) de aproximativ 12 - 15cm grosime.

Termoizolatia podului incalzit sub acoperisurilor tip sarpanta

Daca este posibil intre, sau chiar mai bine sub capriorii din lemn se vor instala panouri din vata de sticla compimata ci folie de aluminu pe o parte, sau saltele din vata minerala cu bariera de vapori din folie de PE. Grosimea minima a izolatiei: 15cm.

Termoizolatia pardoselii si peretilor exteriori in contact cu solul Aproximativ 8 cm de polistiren extrudat.

iv. Controlul calităţii

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale, a agrementelor tehnice pentru materiale si proceduri noi;

- Pregatirea suprafetei suport;

- Verificarea montării tâmplariei exterioare noi din PVC-U/Al si suprafetele din jurul lor;

- Verificarea montării profilului de bază la nivelul soclului, şi montarea primelor plăci termoizolante;

- montarea diblurilor de prindere a plăcilor termoizolante;

- montarea fâşiilor de armare pe direcţie diagonală la colţurile ferestrelor şi uşilor;

- montarea armaturii din tencuiala pereţilor exteriori;

- Verificarea la inceperea execuţiei stratului final de finisaj al pereţilor exteriori.

Verificari in timpul executiei lucrarilor de izolatii termice

- Daca este respectata procedura tehnica de executie a constructorului;

- Daca este respectat proiectul si detaliile de executie;

- Daca rosturile dintre Plăci sunt de minim 2mm;

- Daca s-au respectat dimensiunule, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;

- Daca nu s-au produs goluri in Plăci;

- Daca s-au executat etansari in dreptul strapungerilor accidentale sau tehnologice;

- Daca termoizolatia se executa prin lipire aceasta se va fixa suplimentar si cu ajutorul unor cleme pe contur;

Verificari la sfarsitul executiei lucrarilor de izolatii termice.

- Daca parametrii climatici interiori (temperaturi, umiditati relative) corespund proiectului in limitele admisibile care sunt : pentru temperatura interioara ± 0,5 ° C si pentru umiditatea relativa interioara ± 2 % ;

- Daca nu apare condens in dreptul puntilor termice ;

- Daca temperatura interioara a elementelor de inchidere si a puntilor termice corespunde valorilor proiectate.

208

- Montarile nu trebuie sa aiba taieturi, gauri care nu sunt necesare sau deteriorari.

- Montarile nu trebuie sa aiba scurgeri sau patrunderi de apa in interior sau in spatiile etansate ale structurii.

- Fiecare modul sau panou trebuie fixat bine; sa nu se miste, sa nu faca zgomot.

11. LUCRARI DE INVELITORI SI TINICHIGERIE

i. Generalitati

Urmatoarele tipuri de invelitori sunt tratate in cadrul acestui capitol:

- Invelitori din tabla profilata tip tigla;

- Tabla metalica autoportanta (ondulata si tip sandwich) Lucrari de tinichigerie (jgheaburi, burlane, glafuri).

Pantele invelitorilor:




1. GP 065-2001

Ghid privind proiectarea si executia lucrãrilor de remediere a hidroizolatiilor bituminoase la acoperisuri de beton.

M.L.P.T.L. 1624/02.11.2001

2. C 217-1983

Norme tehnice privind alcãtuirea si executarea hidroizolatiei cu folie din pvc plastifiat la acoperisuri

I.C.C.P.D.C. 21/21.02.1984

NP 37–1982

3. NP 069-2002

Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea învelitorilor acoperisurilor în pantã la clãdiri

M.L.P.T.L. 606/21.04.2003

C 37-1988, Caietul 1

4. GP 112- Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea M.T.C.T.

Natura invelitorii Pante (cm/m) Pante ( cm / m )

minime uzuale

Tabla plana obisnuita si 15 30 - 60

tabla autoportanta

Tabla profilata tip tigla 25 45 - 175

209

2004 învelitorilor din membrane polimerice realizate ,,in situ”

219/2005

5. NP 119-2006

Normativ privind proiectarea şi execuţia învelitorilor subţiri de beton armat şi precomprimat, monolite şi prefabricate

M.T.C.T. 1733/20.11.2006

NORMATIVE CONEXE

6. C 37-1988 Normativ pentru alcatuirea si executarea învelitorilor la constructii

I.C.C.P.D.C. 4/10.01.1989

C 37-79

7. C 151-1972

Instructiuni tehnice pentru folosirea învelitorilor din tabla cutata zincata termoizolate cu polistiren celular

M.C.Ind. 161/N/18.09.1972

8. C 172-1974

Îndrumator pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea învelitorilor si a peretilor

M.C.Ind. 126/19.11.1974

Legenda: I.C.C.P.D.C - Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii

M.L.P.T.L. - Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Turismului M.C.Ind. - Ministerul Constructiilor Industriale


a) Invelitoarea autoportanta pentru acoperis intr-un start:

- table ondulate din otel galvanizate si vopsite;

- table ondulate din aluminiu anodizate si/sau vopsite

b) Panouri sandwich, autoportante:

- Table din otel galvantizate si vopsite cu strat intermediar termoizolant, de 8 cm din poliuretan rigid sau de 12 cm din fibra de densitate medie; Tabla exterioara: 6 mm-8 mm grosime; Tabla interioara: 6 mm grosime;

- Panou modular: 1,00 m latime, Lungime: min. 1,00 m, max. 19,30 m

Grosimea panourilor exterioare din otel depinde de sarcina statica si de spatiul dintre pane. Atat panourile interioare cat si cele exterioare trebuie sa fie laminate pentru a permite deschideri mari si economice intre pane.

Panourile interioare liniare trebuie sa fie usor striate si sa aiba o latime de 1,0m intre liniile de centru si rosturi.

Inzolatia: Panou din spuma poliuretanică extrudata rigida, cu grosimea minima de 8cm, densitatea interioara de 30kg/m2, clasa I de reactie la foc conform NEN 3883 sau panou din fibra de densitate medie, cu grosimea minima de 12cm.

Valoarea k (coeficient de pierdere a caldurii) pentru intregul acoperis, incluzand tablele din metal trebuie sa fie mai mic de 0,30 W/m2K, valoare care corespunde cu o valoare R de cel putin 3,33 m2K/W.

Finisaje: in mediu neagresiv, panourile exterioare trebuie finisate la exterior cu:

210

- Plastisol din pvc (grund 0,005mm + strat de finisaj 0,1 mm) sau

- Florura de polivinilden sau acoperit cu poliester siliconizat (grund 0,005mm + 0,02mm strat de finisaj).

Culoarea trebuie selectata conform standardelor producatorului si aprobata de Proiectant.

Alte finisaje, cum ar fi finisaj din Al-Zn, placa lacuita din aluminiu sau din otel inoxidabil sunt optionale si se vor folosi doar cu acordul Ofertantului.

Garantia producatorului: timp de 15 ani panourile nu vor coroda.

c) Tabla din otel galvanizat:

- otel laminat la cald Gauge 24 (0,60mm), tabla moale si otelita.

- Zincata nu va fi mai mica de 215 g/m2 conform EN 10143 aplicata prin proces continuu de imersare.

d) Jgheaburi si burlane: acelasi material ca la tablele pentru acoperis, daca sunt in conexiune.

e) Materiale diverse: se furnizeaza materiale si tipuri de cleme, materiale de lipire, electrod de sudat, invelisuri protective, separatori, etansatori si accesorii cum se recomanda de producatorul tablei metalice, exceptand daca se indica altfel. Etansator pentru rosurile de dilatatie .

f) Accesorii: Exceptand cazul in care se indica ca lucrare la alta sectiune a Documentației de execuție, se livreaza componentele necesare pentru sistemul de acoperis complet, incluzand coama, sageac, agrafe, sipci, scurgeri, jgheaburi, ventilatii, etansatori, garnituri si banda de inchidere. Banda de etansaree: banda etansatoare cu compusi solizi poliizobutilenici sensibila la presiunee 100%. Se furnizeaza permanent banda elastica, care nu se deformeaza, nu este toxica, nu pateaza. Etansator de rost: O parte poliuretan elastomeric, polisulfidea butil sau etansator din silicon cum se recomanda de producatorul constructiei.

- Cuie: Pentru tabla din otel sau zinc: otel inoxidabil 0,25 mm minim, nu mai putin de 2,2 cm;

- Sururburi si bolturi: otel inoxidabil

- Pene: acelasi material ca tablele pentru acoperis, greutatea minima 4,9kg/m2, aprox. 5cm largime x 7,5cm lungime. Lungimile pot varia, depinzand de imbinarea simpla sau dubla. Se urmaresc recomdarile producatorului.

- Nituri: 0,3 - 0,5 cm diametru, cu capete solide si saibe din acelasi material cu tabla.

Mostre

Ofertantul trebuie sa respecte datele produselor incluzand specificatiile producatorului, instructiunile de montare, recomandarile generale pentru aplicarea tablei pentru acoperis.

Înainte de achizitionarea materialelor si montarea componentelor metalice pentru acoperis, se pregateste o mostra. Se incorporeaza materialele si metodele de excutie si montare identice cu cerintele proiectului. Se monteaza mostra pe suprafata acoperisului la indicatia Proiectantului. Se retin mostrele acceptate din puncte de vedere al calitatii. Daca mostra este acceptata, poate fi incorporata ca parte a lucrarii pentru acoperisul metalic.

Mostra trebuie sa aiba dimensiunea suficient de mare pentru a demonstra modurile de imbinare tipice, detaliile de prindere, constructia marginii, textura de finisare si culoarea.

Mostrele de material: din material metalic specific pentru acoperis pentru lucrarile de reabilitare, jgheaburi, burlane, tevi pentru evacuare apa pluvila etc. vor fi de aprox 20 cm x 20 cm din fiecare.

iv. Executarea lucrarilor. Instalare. Montare. Asamblare verificarea calitatii

211

COORDONARE

Se coordoneaza lucrarile pentru acoperisul metalic cu cele pentru scurgere a apei, jgheaburi si constructie a planseelor, parapetilor, peretilor si alte lucrari adiacente pentru a impiedica scurgerile, a securiza si a asigura o instalatie rezistenta la coroziune.

Montarea invelitorilor din tabla

Trebuie respectate recomandarile producatorului cu exceptia zonelor unde este specificat sau indicat altfel, trebuie sa fie in concordanta cu recomandarile si indicatiile producatorului tablelor care se montează.

Suprafetele metalice neacoperite de la marginile tablelor se vor lipi cu cositor, pentru o latime de 1,25 - 2,50 cm, solosind sudarea recomandata pentru tipul de lucrari pentru tabla metalica.

Se prevad coamele si doliile la toate punctele critice pentru a impiedica infiltrarea apei.

Exceptand cazul in care se folosesc dispozitive de fixare autofiletante, se vor da gauri pentru suruburi si cuie. Nu se dau gauri cu obiecte neascutite.

Se monteaza jgheaburi si burlane folosind nituri oarbe pentru suprapuneri si suruburi autofiletante pentru legatura cu sageacul.

Toate tablele se vor aseza in concordanta cu metoda de montare indicata de producator.

Inainte de montarea finala se fac demonstratii pe santier in prezenta Proiectantului.

Asezarea finala va incepe doar dupa ce metoda de montare este probata de Proiectant.

Se retuseaza toate zgarieturile si se acopera capetele suruburilor cu materiale de retusare aprobate de Proiectant.

Montarea invelitorilor din tigle metalice

Pe astereala se monteaza randuri din sipci din lemn paralele cu poala . la distante egale intre ele , in vederea fixarii tiglelor .Distanta dintre sipci este data de marimea elementelor de tigla .

Decalarea randurilor succesive de tigla de orice tip se va face cu o jumatate de tigla .

La tiglele asezate simplu primul rand de la poala si ultimul rand de la coama trebuie sa fie asezate dublu si cu rosturile decalate . In dreptul unei sipci trebuie sa rezulte trei tigle suprapuse, iar intre sipci 2 tigle.

Prinderea pe suport a tiglelor se va face in principal prin respectarea instructiunilor producatorului , dar in principal se va face prin legarea cu sarma zincata si / sau prin baterea in cuie .

Coamele se vor fixa cu mortar de ciment , iar in cazul depasirii pantelor uzuale se vor folosi prinderi suplimentare prin cuie cu cap conic .

PANOURILE SANDWICH:

Panourile sandwich se ataseaza din exterior la substructura din otel cu ancore si suruburi autofiletant, incluzand saibe hidroizolatoare. Suruburile exterioare se vor acoperi materiale rezistente la razele UV si la caldura.

In cazul panelor C si Z, numarul de carlige vizibile pe partea exterioara poate fi redus prin fixarea panourilor din interior folosind suruburi autofiletante 14 x 25mm (vezi STAS 9344/1 si 5), sau 12/14 x 25mm TEK 3, suruburi autoperforante.

Panourile interiaore liniare trebuie sa fie finisajele interioare vizibile.

Toate doliile vor avea aceeasi grosime si finisaj ca tabla metalica din exterior.

Tabla metalica trebuie sa fie legata la impamantare.

212

PANOURI METALICE ONDULATE

Tipul cutelor (numarul per panou si inaltime) pentru stratul expus din otel poate varia de la un producator la altul. Inaltimea cutelor la rostul lateral nu trebuie sa fie mai mica de 3,5 cm pentru acoperisuri cu o panta minima de 20%.

Toate rosturile laterale si capetele rosturilor trebuie etansate cu filer care va fi aprobat de Proiectant.

Suprapunerile laterale ale panourilor trebuie executate astfel incat sa nu permita patrunderea apei de ploaie. Ofertantul trebuie sa inceapa montarea preimei foi de tabla de la streasina si fronton in partea cea mai indepartata a directiei vantului predominant.

Toate suprapunerile necesita etansare. Cand conditiile atmosferice sunt critice, Ofertantul trebuie sa foloseasca banda etansatoare la toate suprapunerile laterale.

Pentru a asigura o margine adecvata, el trebuie sa permita o prelungire de 2,5 – 5 cm la streasine. La marginile de la frontoane va trebui sa foloseasca un fronton sau o dolie laterala (vezi Lucrari de tinichigerie), pentru a evita ridicarea de catre vant. Tablele pentru acoperis trebuie fixate la fiecare 15 – 25 cm de-a lungul marginii frontonului.

Prindere pe substructura:

Panourile se vor fixa pe pane sau pe substructuri, din lemn, sectiunile din otel concave, profilele galvanizate C sau Z, prin dispozitive de prindere vizibile.

Metodele de fixare trebuie sa fie suficient de rezistente sa nu se ridice, dar sa permita deplasare in timpul actiunilor seismice sau in timpul dilatarii termice.

Materialul de care se prind panourile de metal trebuie sa fie la distante adecvate si suficient de tari pentru a asigura un acoperis care sa fie adecvat pentru incarcarile cerute de proiect. Daca nu se gasesc in proiect, Ofertantul poate folosi mese de incarcare, care in general vin de la producator pentru toate tipurile de panouri.

Ofertantul va folosi carlige metalice adecvate in cazul panelor cu grosimi mai mari de 1,5 mm (de exemplu in cazul sectiunilor din otel concave, grinzilor profil-I sau grinzilor profil-U). In cazul profilelor C si Z fabricate din tabla subtire galvanizata din otel, se pot folosi suruburi autofiletante si autoperforante.

Prinderea de substructurile din lemn:

Suruburile autofiletante care se folosesc pentru panourile din otel sunt galvanizate si apoi aoperite cu polimer organic pentru rezistenta la coroziune.

Cu panourile din aluminiu se folosesc suruburi autofiletante din inox seria #300.

Metoda corecta de prindere a panourilor din otel cu cuie este de baga cuiul prin partea superioara astfel incat saiba sa fie perfect lipita de metal. Se prinde in cuie pentru a minimiza scurgerile posibile ale acoperisului. Daca cuiul este batut prea mult , acesta poate rupe saiba si crapa tabla, cauzand scurgeri.

Suruburile in combinatie cu metalul si saibele neoprene trebuie montate in zona plata a panoului, pentru a asigura o etansare de durata.

Jgheaburi si burlane

Jgheaburile si burlanele pot fi executate din tabla zincata sau pot fi prefabricate, de acelasi tip cu materialul invelitorii ( pot fi din PVC sau tabla prevopsita ).

Jgheaburile si burlanele din tabla zincata vor respecta prevederile STAS 2274/81 ;

Jgeaburile si burlanele vor fi montate vertical, vor fi bine fixate cu bratari, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe cca 6 cm .

Jgheaburile se vor fixa cu carlige din platbanda zincata sau protejata anticoroziv .

213

v. Verificarea calităţii

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;

- Existenta agrementelor tehnice pentru produse si procedee noi;

- Elementele geometrice ale suportului: pante, planeitate, rectiliniaritate, distante dintre axe ); abaterile de la planeitate nu trebuie sa depaseasca 5 mm in lungul pantei la dreptarul de 3m si 10 mm perpendicular pe panta;

- existenta si corectitudinea lucrarilor de tinichigerie aferente invelitorii (sorturi, pazii, dolii, strapungeri, jgheaburi, burlane);

- respectarea procedurii tehnice de executie;

- respectarea documentației de executie;

- suprafata invelitorii trebuie sa fie neteda , lipsita de denivelari;

- la streasina astereala trebuie sa fie scoasa in consola fata de capriori cu 2 -3 cm , iar cartonul trebuie adus pe fata inferioara a asterelei si prinse in cuie;

- foile hidroizolatoare sa fie dispuse paralel cu streasina la acoperisuri cu panta pana la 20 cm/m si perpendicular la acoperisuri cu pante mai mari;

- foile hidroizolatoare sa fie asezate pe astereala lipite intre ele, cu petreceri de 10 cm in sensul scurgerii apelor si fixate cu cuie cu cap plat;

- asezarea randurilor de tigla sau olane, in sfoara , paralel cu poala; abaterea admisibila este de 1 cm / m , dar max 5 cm pentru intreaga lungime a versantului;

- decalarea randurilor successive de tigle cu o jumatate de tigla;

- la tiglele solzi asezate simplu , primul rand de la poala si ultimul rand sa fie asezate dublu si cu rosturi decalate;

- la tiglele profilate realizarea rezemarii complete pe cele patru laturi;

- fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;

- la olane , asezare pe suport continuu , protejat cu un strat de material bitumat;

- tiglele si olanele sa fie intregi , nefiind admise cele sparte , fisurate sau ciobite;

- executarea corecta a doliilor din tabla zincata cu falturi duble , cositorite;

- panta jgheaburilor sa fie minim 5 %, sa corespunda prevederilor proiectului si sa nu permita stagnarea locala a apei turnate in jgheab pentru verificare;

- asezarea jgheabului sa fie minim 1 cm si maxim 5 cm sub picatura streasinii;

- imbinarea tronsoanelor de jgheab sa fie facuta prin lipire cu cositor;

- fixarea jgheaburilor sa fie facuta cu carlige din platbanda zincata sau protejate anticorosiv prin vopsire, montate ingropat in astereala si fixate la distantele prevazute in proiect;

- burlanele trebuie montate vertical , cu abateri de max 0,5 cm / m , bine fixate cu bratari din tabla zincata, cu tronsoanele petrecute etans , cel superior in cel inferior pe 6 cm, iar la imbinarea cu tuburile de fonta din canal sa nu existe pierderi de apa;

- glafurile si sorturile sa aiba panta transversala spre exterior, sa fie prevazute cu lacrimare si sa fie bine fixate cu cuie, iar strapungerile lipite cu cositor;

214

- amplasarea, prinderea corecta si etansarea imbinarilor pieselor de racordare in camp , la colturi si la burlane;

- executia si prinderea corecta a sortului si racordarea lui la jghab;

- realizarea pantei spre burlan, asigurand scurgerea apei fara stagnari;

- existenta si continutul certificatelor de calitate ale materialelor;

12. LUCRARI DE AMENAJARI EXTERIOARE

i. Generalitati

Aceste Cerințe tehnice de execuție contin conditiile de executie pentru lucrari de amenajari exterioare.

Aceasta lucrare consta in furnizarea, transportul si sadirea plantelor lemnoase cum ar fi copaci, arbusti.

Aceasta lucrare include de asemenea protejare, instalare, invelire, udare, plivire, inlocuire de plante atunci cand se cere si toata lucrarea descrisa.

Lucrarea se va realiza strict cu respectarea Acordului de mediu în baza căruia s-a eliberat Autorizația de construire pentru obiectiv.




Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si varietati. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe.

Copacii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpinii; vor avea un singur trunchi, vor fi bine inramuriti si drepti. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate.

Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Proiectant fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul

STAS 2104-92 Copaci si arbusti

STAS 5382-91 Copaci si arbusti ornamentali. Clasificare

STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatice. Terminologie botanica

STAS 9167-91 Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie

STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament

STAS 9503-79 Insamantarea si inmugurirea salciei si plopului

STAS

7184/2/3.../21-85...91

Pamant. Determinari fizice si chimice

215

acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Ofertant cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare.

Oricand este folosit cuvantul "specimen" , se va face referire la copaci, care sunt simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma.

Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor.

Verificarea plantei va fi facuta in sera de catre Dirigintele lucrarii, sau de catre un reprezentant autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata practica, si trebuie facuta pe terenul ( sau in depozite) serei care furnizeaza plantele.

Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere.

Cu privire la verificarea plantelor de boli si infestare cu insecte, fiecare livrare va fi insotita de un certificat de verificare, iar la sosire acest certificat va fi aprobat.

Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0.

Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei.

Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii spacializate inregistrate. Toate ingrasamintele vor fi aprobate de Dirigintele lucrarii. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat de om nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. O copie cu rezultatele testelor si a certificarii inregistrarii la IEPA vor fi date Proiectantului la fiecare transport de ingrasaminte.

Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non- toxic pentru vegetatie si pentru incoltirea semintelor si va fi aprobat de Dirigintelel lucrarii.

Semanarea. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza:

(4) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer.

(5) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa.

(6) Liant chimic de protectie. Liantul chimic de protectie va fi un produs disponibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. Nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare.

Inainte de a folosi liantul de protectie, Ofertantul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca aceasta indeplineste toate cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata clar pe fiecare pachet sau container.

216

Plantarea. Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiale organice de protectie aprobate asa cum se arata in desene. Protectia trebuie sa fie aprobata de Proiectant inainte de plasare.

iv. Executia lucrarilor. Conditii termice de executie si montaj

Timpul plantarii

Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament.

Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 °C.

(b) Plantarea de primavara: Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in conditii normale, este activa, exceptie facand:

- Plopul (Populus spp.),

- Stejarul (Quercus spp.),

- Arinul (Alnus spp.),

- Mesteacanul (Betula spp.),

- Gherghinul (Crataegus spp.),

- Artarul rosu (Acer Rubrum),

- Ciresul (Prunus spp.),

- Parul (Pyrus spp.)

care vor fi plantate doar in timpul sezonului de plantare de primavara.

Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila.

(b) Plantari de toamna

Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie.

Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Dirigintele lucrarii. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Ofertantului.

Scoaterea plantelor din pepiniera Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Ofertantul nu este gata sa le transporte din locul

original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si inveita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita.

Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 °C.

Saparea gropilor pentru plantare

Marginile gropilor pentru plante vor fi verticale si fundul va fi orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere asa cum indica Dirigintele lucrarii. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Marginile gropilor nu vor fi glasate sau netede.

Saparea gropilor pentru copaci. Gropile pentru copaci vor fi sapate in locul indicat de stegulete. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator:

217

Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag.

Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit ne-rezidual aprobat de Dirigintele lucrarii. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile.

Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 450 mm.

Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Pe taluzele cu pante mai mici de 1:3(V:H), pamantul adiacent randului de plantare paralel cu conturul va fi pregatit prin indepartarea ierbii si a buruienilor crescute, intr-o banda continua nu mai mare de 450 mm latime. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor.

Curatarea plantelor

Curatarea se va face de un specialist in arbori. Retezarea ramurilor va fi facuta in prezenta Dirigintelui lucrarii in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante.

Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o teietura curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare.

Copaci cu frunze cazatoare: Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurelelor asa cum indica obiceiul de crestere al diferitelor soiuri de copaci. Mugurii terminali nu vor fi taiati decat daca se cere de catre Dirigintele lucrarii.

Arbusti cu frunze cazatoare: In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare.

Procedee de plantare

Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi depozitat doar in locurile aprobate de Dirigintele lucrarii.

Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri.

MARIMEA COPACULUI DIAMETRUL MINIM AL GROPII ADANCIMEA GROPII

1.2 m < 2.4 m (Inaltime) 750 mm Marimea balotului - 50 mm

2.4 m < 3.6 m (Inaltime) 900 mm idem

25 mm < 50 mm (diametru) 900 mm idem




125 mm sau mai mare (diametru)

Diametrul balotului + 900 mm idem

218

Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in sera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea sau udarea vor insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer.

Dupa operatia de umplere va urma udarea copacilor, a arbustilor. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat.

Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza: dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi.

Plantele crescute in recipiente: In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere.

Plante cu radacina goala: Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat fiecare radacina sa fie individual acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul.

Protejare Dupa 30 de zile de la plantare, vor fi plasate in jurul plantelor tesaturi impotriva buruienilor si vor fi

acoperite cu invelis protector pe intreaga zona specificata.

Panza de protectie impotriva buruienilor

Panza de protectie impotriva buruienilor va fi neagra, rezistenta la lumina ultravioleta, material geotextil netesut de masa minima de 60 g/m2.

Invelire

La 7 zile de la plantare, Trunchiul copacilor cu frunze cazatoare se va impacheta cu o panza dubla cu ochiuri mari. Toate celelalte plante care sunt plantate similar vor fi impachetate la fel. Panza va fi fixata cu capse.

Fixarea

Toti copacii cu frunze cazatoare si cei vesnic verzi cu o inaltime de peste 2,5 m vor necesita trei stalpi din otel de 2,5 m lungime asezati la o distanta egala unul de altul si adiacenti fata de baloti. Stalpii vor fi asezati vertical pana la adancimea de 450 mm sub fundul gropii. Ancorajul va fi perpendicular cu o linie dintre copac si stalp. Copacul va fi legat de fiecare stalp cu fire duble de sarma din otel cu diamterul de 2,03 mm. Portiunea de sarma care vine in contact cu copacul va fi imbracata cu un tub de tip si lungime aprobata de Dirigintele lucrarii.

Pe perioada contractului, daca copacul se inclina sau este ranit din cauza curatarii incorecte de crengi, Dirigintele lucrarii poate respinge astfel de copaci, iar acesti copaci vor fi inlociuti de Ofertant pe cheltuiala proprie.

v. Verificarea calitatii

Perioada de instalare

Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din fiecare an. Pentru acceptarea la inspectie, Ofertantul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Proiectant in care sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost la loc si intr-o stare sanatoasa pe 1 iunie sau inainte de aceasta data din anul inspectiei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie sanatoasa, reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana cand toata lucrarea nu este terminata.

Aceasta intarziere in verificarea si receptia plantelor nu va intarzia acceptarea proiectului si plata finala daca Ofertantul furnizeaza Investitorului un contract de garantie cu toata valoarea plantelor mentionate in

219

contract. Garantia se va face inainte de receptia si plata finala a articolelor in afara de plante si vor fi in plina forta si efect pana la verificarea finala si receptia plantelor.

Plantele care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Ofertant pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantarea numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie.

Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Proiectantului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune.

Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. Totusi, plantele inlocuitoare trebue sa fie plantate bine si intr-o conditie sanatoasa in timpul verificarii. Daca este necesara inlocuirea atat a plantelor de primavara cat si de toamna, Ofertantul poate sa aleaga sa planteze toate plantele inlocuitoare in primavara inainte de 15 mai.

Ofertantul va indeparta imediat de pe santier orice planta uscata. In timpul plantarii de primavara sau toamna, Ofertantului nu i se va permite sa incheie operatiunea pana cand toate plantele nu sunt intr-o stare buna. Toate plantele care se usuca in 15 zile dupa plantare vor fi inlocuite si se va considera ca sunt parte din plantarea originala si vor fi supuse la cerintele perioadei de fixare.

Ingrijirea plantelor

In timpul perioadei de fixare, Ofertantul va avea grija de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea legaturilor, repararea recipientelor de apa sau alte lucrari care sunt necesare pentru a mentine sanatatea si aparenta satisfacatoare a plantarilor.

Toate cerintele pentru ingrijirea corecta in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului contractului.

Ofertantul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza buruienilor sau a lipsei de apa.

B. Specificaţii generale de rezistenţă

1. Generalităţi

Categoria de importanta a constructiei, conform HGR 766/1997, este “D”.

Clasa de importanta a constructiei este IV.

2. Reglementari legale ce stau la baza stabilirii incarcarilor ce actioneaza asupra constructiei

220

- Gruparea incarcarilor STAS 10101/0A-77.

3. Fundaţii pentru panou de informaţii şi podeţ de lemn

Fundatiile pentru panoul de informatii sunt de tip izolate armate, cu dimensiuniile in plan de 2.80x0.95m, betonul folosit fiind C16/20(Bc20).

Fundatiile pentru podetele de lemn sunt izolate, din beton ciclopian.

4. Suprastructura pentru panou de informaţii şi podeţ de lemn

Suprastructura pentru panourile de informatii este realizată din elemente din lemn.

Prinderile elementelor din lemn se vor realiza cu profile metalice tip.

Suprastructura podetelor din lemn este realizata din grinzi de lemn dispuse dupa doua directii ortogonale. Materialele prevăzute:

- betonul armat de clasa Bc25 (C16/20) pt. fundatiile panourilor de informatii si beton ciclopian pentru fundatiile podetelor din lemn.

- ciment tip SR IIR-32.5

- Aarmaturi din otel beton PC52 si OB37

- Agregate cu ∅maxim=16mm

Raportul apa-ciment a/c=0.65 maxim

Dozaj minim ciment c=350kg

Lucrabilitatea - consistenta T3/T4 cu tasarea t=100±20mm

Grosimea stratului de acoperire a armaturilor va fi de de 3.5 cm la fundatii.

Executarea lucrărilor de beton armat se va face respectând prevederile NE 012-99 Cod de practica privind executarea lucrarilor de beton si beton armat.

Verificarea calitatii lucrărilor se va efectua conform Normativului C56-85 si va avea in vedere toate categoriile de lucrări.

5. Fundaţii pentru clădirea de acces turbărie

- Evaluarea incarcarilor din exploatare STAS 10101/2A1-87;

- Greutati tehnice si incarcarile permanente STAS 10101/1-78 + SR EN1991-1-1;

- „Cod de proiectare, evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor, indicativ CR-1-1-3-2005”;

- „Cod de proiectare. Bazele Proiectarii si actiuni asupra constructiilor. Actiunea vantului, indicativ NP-082-04”;

- „Cod de proiectare, Bazele proiectarii structurilor in constructii”, indicativ CR 0-2005”;

- SR EN 1990-august 2004-Indice de Clasificare G11-Bazele Proiectarii Constructiilor;

- „Actiuni asupra structurilor, Actiuni generale-Greutati specifice, greutati specifice, greutati proprii, incarcari utile pentru Cladiri-SR EN 1991-1-1”

- Încarcarile din actiuni seismice P100-1/2006;

221

Fundatiile sunt izolate, legate intre ele cu grinzi din beton armat C16/20, asezate pe doua directii ortogonale, adancimea de fundare este de 1.10 m faţă de cota terenului natural.

6. Suprastructura clădire de acces turbărie

Suprastructura constructiei este realizata dintr-un sistem in cadre cu stalpi si grinzi din lemn, dispusi dupa 2 directii principale ortogonale.

Prinderile elementelor din lemn se vor realiza cu profile metalice tip.

Materialele prevăzute:

- LEMN LAMELAT INCLEIAT corpul A si D.

- Lemn calitatea a II-a.

- betonul armat de clasa Bc20 (C16/20) pentru grinzi de fundatie;

- betonul simplu de clasa Bc10 (C8/10) pentru blocul de fundatie;

- ciment tip SR IIR-32.5

- armaturi din otel beton PC52 si OB37, plase STPB Φ6/10cm x Φ6/10cm in placa cota “0” ;

Raportul apa-ciment a/c=0.65 maxim

Dozaj minim ciment c=350kg

Agregate cu ∅maxim=16mm

Lucrabilitatea- consistenta T3/T4 cu tasarea t=100±20mm

Grosimea stratului de acoperire a armaturilor va fi de de 3.5cm la grinzile de fundaţii si pereti.

Executarea lucrărilor de beton armat se va face respectând prevederile NE 012-99 Cod de practica privind executarea lucrarilor de beton si beton armat.

Verificarea calitatii lucrărilor se va efectua conform Normativului C56-85 si va avea in vedere toate categoriile de lucrări (de la săpătura pana la acoperiş).

C. Specificaţii generale instalaţii

o Instalaţii electrice

� Standarde şi normative de referinţă

Legea 10/95 - Privind calitatea in constructii

I7-2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 Vca si 1500 Vcc.

I20-94 - Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului.

P118-99 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului.

CE 1-95 - Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare.

C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

222

STAS 552 -89 - Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. Dimensiuni.

STAS 1434 -83 - Desene tehnice de constructii. Linii, cotare, reprezentari conventionale, indicatori.

STAS 1590/6 -71 - Electrotehnica si electroenergetica. Semne conventionale pentru aparate de conectare.

STAS 2612 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise.

STAS 2849/1 -86 - Iluminat. Terminologie.

STAS 2849/7 -86 - Iluminat. Tehnica iluminatului. Terminologie

STAS 3009 -90 - Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale.

STAS 3184/3 -85 - Prize, fise si cuple pentru instalatii electrice pana la 380 Vca,

250 Vcc si 25 A. Forme si dimensiuni.

STAS 6115/1 -86 - Lampi electrice cu incandescenta pentru iluminat

SR 6646/1:1996 - Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul in constructii civile si industriale.

SR 6646/4:1996 - Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul incaperilor pentru invatamant si similare (birouri).

STAS 6675/1 - Tevi din PVC neplastifiat. Conditii tehnice generale.

STAS 6675/2 - Tevi din PVC neplastifiat. Dimensiuni.

STAS 6690 -90 - Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinil neplastifiate.

STAS 6824 -86 - Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 6865 -89 - Conducte cu izolatie de PVC pentru instalatii electrice fixe.

STAS 8275 -87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie.

STAS 9192 -74 - Culorile izolatiei de PVC a conductoarelor si cablurilor flexibile. Prescriptii.

STAS 9436/1 -73 - Cabluri si conducte electrice. Clasificare si simbolizare.

STAS 9436/2 -8 - Cabluri de energie de joasa si medie tensiune. Clasificare si simbolizare.

STAS 9436/3 -73 - Cabluri si conducte electrice. Conducte pentru instalatii electrice fixe. Clasificare si simbolizare.

STAS 9638 -74 - Marcarea conductoarelor izolate pentru identificarea circuitelor electrice.

STAS 11054 -78 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii.

STAS 11360/1 -89 - Tuburi pentru instalatii electrice. Clasificare si terminologie. Conditii tehnice generale.

STAS 11381/2 -87 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Semne conventionale generale.

STAS 11381/3 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Conductoare.

STAS 11381/4 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Borne si conexiuni pentru conductoare.

STAS 11381/5 -88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de conectare.

STAS 11381/22-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Aparate mecanice de conectare.

STAS 11381/24-88 - Semne conventionale pentru scheme electrice. Dispozitive de protectie.

223

STAS 12120/2 -88 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Identificarea elementelor.

STAS 12120/3 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Prescriptii generale pentru intocmirea schemelor.

STAS 12120/4 -83 - Instalatii electrice. Scheme, diagrame si tabele. Scheme de circuit.

STAS 12604 -87 - Protetia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.

STAS 12604/4 -89 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.

STAS 12604/5 -90 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si de executie.

STAS 12993/11-91 - Instalatii electrice interioare in constructii. Semne conventionale.

SR CEI 50(826) :95 - Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826.Instalaltii electrice in c-tii.

SR CEI 364-1 - Instalatii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale.

SR CEI 364-2 - Instalatii electrice ale cladirilor. Definitii.

SR CEI 364-3 - Instalatii electrice ale cladirilor. Determinarea caracteristicilor generale.

SR CEI 364-4 - Instalatii electrice ale cladirilor. Protectia pentru asigurarea securitatii.

SR CEI 364-5 - Instalatii electrice ale cladirilor. Alegerea si punerea in opera a materialelor si echipamentelor electrice.

SR CEI 364-6 - Instalatii electrice ale cladirilor. Verificari.

SR CEI 364-7 - Instalatii electrice ale cladirilor. Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale.

SR EN 60155:1994 - Startere pentru lampi fluorescente tubulare.

SR EN 60529:1995 - Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare.

SR EN 60898+A1:95 - Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti pt.instalatii casnice si similare.

� Execuţia lucrărilor

Instalatia electricå de iluminat, prize si fortå se va realiza în sistem de distributie radial. Din TE sunt alimentate circuitele pentru:

- iluminat cladire acces turbarie parter;

- iluminat cu lampi fotovoltaice a aleilor

- prize pentru alimentare convectori electrici

- prize uz general cladire acces turbarie

Atât circuitele de prize cât si circuitele de iluminat sunt realizate din cabluri cu intarziere la foc de tip Cyy-f protejate in tub de tip copex metalic montate îngropat în elementele de constructie (pereti, plåci, etc.). La încåperile unde elementele de constructie sunt combustibile tuburile de protectie vor fi din materiale incombustibile clasa CA1. De asemenea aparatele electrice vor fi executate din aceleasi materiale (clasa CA1) sau se vor monta pe asemenea materiale.

Tensiunea de lucru pentru circuitele de iluminat si prize este 230 V c.a. monofazat.

224

Pe circuitele de prize sunt prevåzute prize simple sau duble, toate cu contact de nul, cu o putere instalatå de 2000 W, în conformitate cu prevederile normativului NP-I7.

Tipul corpurilor de iluminat si puterea låmpilor este astfel aleaså încât så se respecte distantele de protectie fatå de materialele combustibile (adicå minimum 50 cm la puteri de maximum 100W a becului). De asemenea, tipul prizelor, butoanelor, întrerupåtoarelor, comutatoarelor va respecta aceleasi conditii. Acolo unde mediul este umed, aparatele electrice si corpurile de iluminat trebuie så corespundå si acestor conditii.

Numårul conductorilor din cupru precum si sectiunea lor este adaptatå puterii consumatorului. În mod analog sunt alese si aparatele din tablourile electrice. Circuitele pentru iluminat si prize sunt protejate la scurtcircuit cu întrerupåtoare automate bipolare de 10A respectiv de 16A prevåzute cu dispozitive diferentiale de 30mA pentru zonele cu mediu umed. Circuitele bipolare sunt prevåzute cu nul de lucru protejat ca si faza si cu nul de protectie distinct.

Nulul de proelectrice vor avea nulul de lucru distinct fatå de nulul de protectie pânå la tabloul principal al constructiei se va realiza din conductor de cupru izolat cu sectiunea minimå de 2,5mm2. Sectiunea conductorului de protectie se coreleazå cu sectiunea conductorilor activi conform prevederilor STAS 12.604/4,5 si nu se va întrerupe.

Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi controlate pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale garantate de fabricant.

Materialele, echipamentele, aparatele, utilajele vor fi verificate scriptic, vizual si dupa caz prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din depozit pentru montare.

Materialele, aparatele, echipamentele, ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau prezinta defecte de calitate vor fi respinse .

Aparatele de conectare pentru circuitele de iluminat vor avea curent nominal de minim 10 A.

Calitatea circuitelor electrice se va verifica dupa ce conductele au fost trase in tuburi sau montate pe pereti, inainte de acoperirea lor.

Rezistenta de izolatie se considera admisisbila daca are o valoare de cel putin 500.000 ohmi.

Priza de pamant artificiala, confectionata din electrozi din teava de otel OLZn 2 1/2" si banda de otel OLZn 40 x 4 mm ingropata la minin 0,7 m. Legaturile se vor realiza prin sudura. Racordarea cu instalatia supraterana se va face prin piese de separatie. Deoarece priza de pamant este comuna pentru mai multe tipuri de instalatii de protectie, rezistenta de dispersie a prizei de pamant astfel realizate va fi : R <= 4 ohm. Se admite depasirea acestei valori in conditiile prevazute de STAS 12604/5-90.

Lucrarile se vor executa conform proiectului, conditiilor contractuale si prescriptiilor tehnice in vigoare.

� Verificari, probe si receptia lucrarilor

Executarea probelor se face de catre beneficiar cu asistenta tehnica din partea proiectantului, Ofertantului si furnizorului. Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii revine personalului de exploatare care va lua masurile necesare. Proba finala se va efectua conform normelor in vigoare si ale prevederilor proiectantului. Instalatiile vor fi complete. Daca lipsesc unele parti care pot fi inlocuite prin provizorate iar punerea in functiune este imperioasa se pot face probele finale si darea in functiune pe timp limitat.

Toate completările şi remedierile se fac pe cheltuiala Ofertantului.

o Instalaţii sanitare

� Generalităţi

Imobilul urmeaza a fi prevåzut cu obiecte sanitare dupa cum urmeaza:

225

• Doua grupuri sanitare, dotate cu : doua lavoare, doua vase WC;

Alimentarea cu apa potabila a cladirii se va face prin intermediul unui bransament executat din teava de polietilena de inalta densitate de 3/4” racordat la reteaua de apa potabila a complexului. Conducta va påtrunde în clådire în dreptul spatiului amenajat pentru boiler electric. Pe aceasta conducta se va monta un robinet de separare care asigurå oprirea alimentårii cu apå a clådiri, un filtru de impuritå¡i si optional un dedurizator magnetic. Pe aceastå conductå, imediat dupå robinetul de separare se va monta un robinet de golire.

Conducta se ramificå în douå, una dintre ramuri urmând så alimenteze consumatorii de apå rece, cealaltå ramurå va alimenta boilerul de preparare a apei calde.

Toate conductele pornind de la centrala termica pânå la consumatori urmeaza a fi executate din teavå de polipropielanå fara aluminiu pentru apa rece si armatå cu aluminiu pentru apa calda menajera (tip PP-R), imbinårile urmând a se face prin termosudare. Ramificatiile si schimbårile de direc¡ie se vor face cu piese uzinate (fitinguri) din acelasi material, imbinate de asemenea prin termosudare.

Distributia apei reci si calde la punctele de consum se va face prin conducte (coloane) din polipropilena armata cu aluminium pentru apa calda si fara aluminium pentru apa rece, montate mascat in grosimea peretilor,aparent sau in ghene special amenajate.

Conductele de legåturå de la coloane si pana la fiecare obiect sanitar, se vor executa din conducte de polipropilena cu aluminiu pt. apa calda menajera si fara aluminiu pt. apa rece montate in grosimea peretilor. Fiecare din aceste racorduri este prevåzut cu robinet de închidere.

Este obligatorie efectuarea probelor de etanseitate la presiune si a celor de functionare a instalatiei de distributie a apei reci si calde înainte de tencuirea peretilor.

Colectarea apei uzate menajere de la obiectele sanitare se va face prin intermediul unor legåturi din tuburi de polipropilenå, racordate la o coloana executata de asemenea din tuburi de polipropilenå, îmbinate cu mufe etansate cu garnituri de cauciuc. Aceste legåturi la coloane se vor face, fie in grosimea sapei sau mascat, în grosimea pere¡ilor de gipscarton.

Coloanele de scurgere vor fi prelungite la partea superioarå cu o coloana de ventila¡ie executata de asemenea din tuburi de polipropilenå. Diametrul coloanei de ventilare va Ø 50 mm. Coloana verticala va fi deviata sub pardoseala parterului si va fi condusa pe traseul cel mai scurt spre caminul de canalizare, amplasat in imediata apropiere a imobilului si de aici spre statia de epurare microbiologic ace va deserve zona.

Reteaua exterioara de canalizare este alcatuita din tuburi din PVC-KG .

Instalatiile de distributie a apei reci si calde vor fi supuse unor probe de presiune , etanseitate si de functionare, înainte de izolarea conductelor. Rezultatele acestor probe vor fi consemnate în procese-verbale de lucrari ascunse.

Instalatia de canalizare va fi supusa unor probe de etanseitate si functionare

� Canalizare menajera

Scopul lucrarii

Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de canalizare menajera, toate accesoriile acestor retele, cat si suporturile si sustinerile conductelor.

Prevederi generale

Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face respectand solutiile din proiect, cataloage de detalii tip, prevederile din normativele de executie in vigoare. Executarea instalatiilor de canalizare menajera se va face coordonat cu restul instalatiilor.

Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand izolatia lor ulterioara.

226

Norme, standarde







• Standard STAS 1795-87 "Canalizare interioara".

• Standard STAS 3051-91 "Canale ale retelelor exterioare de canalizare".




Structura de pret

Pretul canalizarii menajere va cuprinde:

• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere.

• toate bransamentele prevazute in descrierea tehnica si in desene.


• piesele auxiliare ale conductelor (piese de curatire, piese de preluare a dilatarii conductelor)




Punerea in opera

Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata pe planurile Documentației de execuție.

Conductele orizontale vor fi plasate cu panta in functie de diametrul conductei conform STAS 1795.

In cazuri exceptionale, panta poate fi mai mica (caz in care este nevoie de aprobarea proiectantului de specialitate), dar in nici o situatie nu poate exista contrapanta. Conductele de canalizare nu vor fi aparente in camerele finisate, ele trebuie sa fie fie ingropate in pereti, fie plasate in ghene sau in plafonul fals.

La trecerile prin pereti, inchideri si nervuri, conductele vor trece prin mansoane de protectie din otel cu grosimea minima de 2mm, fixate in pereti.

Mansoanele vor depasi cu 2cm minim peretii finiti, plafoanele, pardoselile finite.

Caracterul "anti-foc" al unui element de constructie nu va fi modificat de nici o conducta sau manson.

227

Se va face marcarea conductelor si a izolatiilor conform STAS 8589.


Ofertantul trebuie sa furnizeze certificatele de calitate ale conductelor folosite.

Probe si verificari

Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate; incercarea de functionare.

La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire.

� Alimentare cu apă

Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor retelelor de alimentare cu apa, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor.

Prevederi generale

Pentru alimentarea cu apa de consum vor fi folosite numai surse a caror apa indeplineste conditiile de potabilitate (conform STAS 1342).

Echipamentele de contorizare vor fi omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicatiilor din documentatia tehnica data de fabricant.

Armaturi si accesorii

Armaturile, accesoriile si sistemele de imbinare ale acestora cu conductele trebuie sa corespunda tuturor exigentelor conform standardelor romane in vigoare (STAS 695, STAS 1518, STAS 2550, STAS 3479, STAS 7337, STAS 9195, STAS 8797, STAS 10586).

Armaturile cu diametrul nominal mai mare de 100 mm se prevad in camine vizitabile (conform STAS 4163). Instalatiile din camine trebuie sa permita accesul usor si posibilitatea de interventie facila la armaturi. Caminele trebuie prevazute cu trepte, precum si cu trapa de acces pentru armaturi, functie de marimea acestora.

Se admite montarea vanelor cu diametrul nominal pana la 100 mm inclusiv ingropat cu tijele de manevra protejate in cutii cu capac. In acest caz, tija de actionare trebuie sa se opreasca la 0,15 m sub cota terenului amenajat.

Se vor prevedea armaturi de inchidere: in toate nodurile retelelor ramificate; pe conductele principale (artere) la distanta de maximum 600m; pe conductele de serviciu, in cazul in care nu sunt racorduri, la distante de maximum 300m .

Robinetele cu inchidere cu actionare electrica vor fi prevazute si cu posibilitatea actionarii manuale.

Norme, standarde

• Urmatoarele documente vor fi respectate la executarea lucrarilor:





228







Structura de pret







La amplasarea in plan orizontal si pe verticala a conductelor exterioare de alimentare cu apa se vor respecta distantele prescrise fata de alte conducte subterane sau cabluri electrice si telefonice, conform STAS 8591.

Montarea conductelor de apa direct in pamant se face conform STAS 6054.

Pozitia vanelor se va marca prin indicatoare vizibile.

Punerea in opera

Pentru retelele de conducte care se amplaseaza in terenuri sensibile la umezire se vor lua masurile prevazute in Normativul P7.

In cazul amplasarii in terenuri instabile sau agresive se vor lua masuri speciale de protectie (izolatii, consolidari etc.).



Materiale

Conducte de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari: incercarea de etanseitate la presiune la rece; incercarea de functionare la apa rece si calda; incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de apa calda si a celor de circulatie.

Conductele de apa rece din PVC se vor incerca conform prevederilor Normativului I1.

� Apa rece menajera

Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor conductelor de apa rece menajera, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor.

229

Norme, standarde











Structura de pret


• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, elemente de sustinere, piese pentru preluarea dilatarilor.





Punerea in opera



Pe cat posibil, conductele vor fi dispuse in plan orizontal sau vertical.

230

Documente ce trebuie furnizate



Probe si verificari

Conductele de apa rece vor fi supuse probelor si verificarilor conform articolului 53.2.7.1. al prezentului document.

� Prepararea si distributia apei calde menajere

Lucrarea are ca scop furnizarea si pozarea tuturor conductelor de apa calda menajera, a accesoriilor acestora (coturi, teuri etc.), cat si suporturile si sustinerile conductelor.

Executarea instalatiilor de apa calda menajera se vor executa respectand solutiile din proiect, prescriptiile din normativele de executie in vigoare. Executarea acestor instalatii se va face coordonat cu restul instalatiilor. La trecerile conductelor prin plansee sau pereti din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect.

La montarea conductelor de alimentare cu apa calda menajera se va tine cont de prescriptiile privind prelucrarea si montarea materialelor respective.

Prezenta antrepriza va contine si executarea tuturor golurilor necesare, cuprinzand si izolatia lor ulterioara.

Marcarea tuturor conductelor cu sensul de curgere al fluidului.












Structura de pret


231






Traseul conductelor trebuie sa respecte dispunerea generala indicata în Documentația de execuție.





Conductele de apa calda vor fi supuse probelor si verificarilor conform standardelor.

� Apa rece si calda menajera

Ofertantul va furniza si va livra toate instalatiile sanitare, echipamentele si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri, suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene.

Montarea acestor echipamente include tevile de alimentare cu apa, scurgerea pentru ape reziduale, evacuare dejectii precum si fitinguri, suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare .

Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat.

Toate garniturile metalice vizibile cum ar fi robinetele de serviciu si de trecere tevile de alimentare cu apa si de evacuare ape uzate vor fi din alama cromata.

Se vor furniza desene de executie pentru corpuri si instalatii cu ilustratii pentru fiecare element precum si descrieri ale materialelor de constructie si ornament.


Boiler electric

Conducte

Conducte din otel zincat şi din oţel negru

Acest articol priveste :

• toate retelele de conducte din otel zincat. Conductele vor fi conform STAS 403.

• toate retelele de conducte din otel negru. Conductele vor fi conform STAS 403.

232

Structura de pret

Pretul conductelor cuprinde:

• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, reductii, suporturi si elemente de agatare, galvanizate la cald;


Pozarea conductelor, dilatatie

Montarea conductelor se va face urmarind indicatiile planurilor. Conductele inainte sa fie izolate vor fi asezate provizoriu pe suporturi sau in coliere. Dupa izolare, toate conductele si suporturile vor trebui montate definitiv. In nici un caz nu vor fi admise suporturi provizorii la predarea lucrarii.

Dupa caz, conductele vor fi montate cu amortizoare de vibratii sau cu lire de dilatatie.

Pozitionarea suporturilor metalice va tine cont de grosimea izolatiei si a pantei, pentru a obtine o izolatie continua chiar si in dreptul suporturilor.

Mansoanele folosite la trecerea prin elementele constructiei vor fi executate cu grija si conform normelor in vigoare. Mansoanele sunt din material rigid, neinflamabil.

Antrepriza va cuprinde ansamblul conductelor necesare realizarii complete a instalatiilor.

În baza planurilor de executie, Ofertantul va trece la trasarea unor detalii de executie in prealabil pozarii conductelor. Lui ii apartin consideratiile despre detaliile necesare de executie pentru evitarea interferentelor cu alte specialitati.

Ofertantul va pune de acord planurile şi cerinţele pentru instalaţiile termice si sanitare cu cele electrice pentru a gasi solutii rationale care vor permite rezolvarea dificultatilor aparute la trecerea simultana sau la incrucisari intre diferitele componente ale diferitelor specialitati.

Pretul ofertat va cuprinde toate accesoriile de pozare incluzand coturi, racorduri, suduri, suporturi, sustineri, coliere, etc.

Toate conductele vor fi noi si Ofertantul va preda beneficiarului, pentru cartea tehnică a construcţiei certificatele de garantie şi agrementele tehnice, după caz.

Suporturile conductelor


Distanta intre suporturi va fi calculata in functie de diametre si va fi uniforma. Se vor respecta prevederile normativelor în vigoare şi ale Cerințele tehnice de execuţie.

Ofertantul va furniza beneficiarului certificatele de calitate pentru suporturi si accesoriile de prindere.

Conductele vor fi astfel pozate la o distanta suficienta unele de altele pentru a permite o izolare termica lejera individuala.

Ofertantul trebuie sa furnizeze, inaintea executiei, un plan de pozare a conductelor, pe care va indica, pe propria raspundere, amplasarea compensatoarelor de dilatatie, a punctelor fixe si fortele de reactiune care apar.

Conductele vor fi supuse la incercari dupa montare la o presiune hidraulica de 1,5 ori presiunea de serviciu si minim 6 bar si mentinuta timp de 24 de ore. Un al doilea test la o presiune egala cu 1,5 ori presiunea de serviciu va fi efectuat dupa montarea aparatelor si a robinetelor. Aceasta incercare se va face inaintea montarii elementelor de acoperire (sapa, izolatie, etc.).

Toate componentele exterioare negalvanizate vor fi protejate impotriva coroziunii prin aplicarea unui strat de vopsea adecvat astfel incat garantia pentru acestea sa fie de minim 2 ani.

Conductele vor fi vopsite si pentru a putea fi identificate conform normelor in vigoare (STAS 8589).

233

Conducte din polietilena de inalta densitate (PEHD)

Acest articol priveste toate retelele de conducte din polietilena de inalta densitate. Parametrii de selectie sunt conform normelor in vigoare.

Modul de montare si asamblare trebuie sa fie cel preconizat de fabricant.

Structura de pret

Pretul conductelor cuprinde toate accesoriile necesare montajului: curbe, teuri, reductii, suporturi si elemente de fixare.

Caracteristici

- Densitate: >950 kg/m3 la 23°C.

- Rezistenta la tractiune: >17 N/mm2 la 20°C.

- Conductivitatea termica: 0,42 W/mK.

- Alungire: >350%.

- Rezistenta la compresiune: >800 N/mm2 (la 5% deformatie)

- Coeficient de dilatare liniara: 0,2mm/mK intre 20 si 90°C.

- Rezistenta termica: -30°C la 80°C in continuu, 100°C momentan

- Rezistenta excelenta la solventi si alti detergenti.

Grosimile minime admise sunt:

Diametru

[mm]

Grosime

[mm]

Diametru

[mm]

Grosime

[mm]

40

50

56

63

75

90

3

3

3

3

3

3,5

110

125

160

200

250

315

4,3

4,9

6,2

6,2

7,8

9,8

Teurile, coturile etc. sunt din acelasi material si au aceleasi grosimi ale peretelui ca si conductele de acelasi diametru. Rezistenta lor la tractiune este >20 N/mm2.


Montarea pieselor si a conductelor se face prin sudura cap la cap fara adaos de material, la temperatura de 210°C, pentru conducte cu diametre cuprinse intre 40mm si 315mm.

Forta necesara pentru obtinerea unui "guler" de sudura rotund (la 210°C) este data in tabelul urmator:

Diametru

[mm]

Forta

[N]

Diametru

[mm]

Forta

[N]

234

40

56

63

75

90

110

90

100

150

180

200

300

125

160

200

250

315

400

550

750

1150

1450

Grosimea "gulerului" trebuie sa aiba urmatoarele valori:

Diametru

[mm]

Grosimea "gulerului"

[mm]

40 la 63

75 la 110

125 la 160

200 la 315

±2

±3

±4

±1/2 din grosimea peretelui

Racordari

Racordarea la fata locului a unor piese si conducte prin sudura cap la cap se va realiza astfel:

f) Mufe electrosudabile

g) Mufa de etansare: pentru diametre cuprinse intre 40mm si 160mm.

h) Racorduri filetate pentru diametre < 110mm

i) Flanse: pentru diametre intre 40mm si 315mm

j) Piese pentru preluarea dilatarilor

Izolatie

La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile din "Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii" – C142.

Izolarea termica

Izolatiile termice ale conductelor si aparatelor se vor aplica numai dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.

Izolatiile termice aplicate pe conducte nu vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la mansoanele de trecere prin elemente de constructie.

Izolatiile termice se vor aplica pe conducte, compensatoare, distribuitoare,colectoare, rezervoare de apa, recipiente de hidrofor, boilere si aparate in contracurent, in scopul reducerii schimbului de caldura intre apa din aparate, rezervoare, instalatii si mediul inconjurator, precum si pentru a evita condensarea pe suprafetele reci a umiditatii din aer.

235

La izolarea termica a elementelor instalatiilor nu este permisa folosirea de materiale degradabile si a celor care, datorita incalzirii, se inmoaie, isi diminueaza capacitatea de izolare termica sau degaja gaze, noxe etc. in conditiile de exploatare.

Izolatia conductelor montate in exterior – pe suporturi, stalpi sau pe fata exterioara a peretilor cladirilor – se va prevedea cu invelis de protectie contra intemperiilor.

Izolatiile armaturilor, compensatoarelor cu presetupa si a imbinarilor cu flanse va fi demontabila.

Conductele de distributie a apei calde de consum montate direct in pamant se vor izola termic cu spuma din poliuretan (spuma PUR) protejata cu manta din material plastic (polietilena, polipropilena, policlorura de vinil).

Vor fi izolate in acelasi mod atat conductele, cat si accesoriile (coturi, curbe, vane etc.).

Protectia impotriva coroziunii

Izolatiile contra coroziunii se vor folosi pentru conducte si alte piese metalice ingropate in sol sau montate in medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind protectia conductelor subterane din otel contra coroziunii.

Proiectarea si executarea protectiei electrice se va face potrivit indicatiilor din "Normativul pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate", indicativ I14 si STAS 7335/3 privind "Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel".

Garantie

Izolatia va fi garantata pe parcursul a doi ani de la receptia provizorie la toate defectele de material sau la montarea incorecta. Ofertantul va inlocui, pe cheltuiala sa, in timpul acestei perioade, toate segmentele defecte. Garantia de doi ani se va rasfrange si asupra pieselor modificate.

Structura de pret

Pretul izolatiei cuprinde:

• toate accesoriile necesare montajului si finisarii;

• curatarea tuturor partilor instalatiei sau constructiei murdare in timpul montarii izolatiei.

Probe si incercari

Documente de furnizat

Certificatele caracteristicilor materialelor izolatoare vor trebui sa fie atasate ofertei.

Cochilii din vata minerala

Izolatia termica a conductelor este realizata cu cochilii de vata de sticla semi-rigida lipita cu ajutorul unei rasini termoreactive de culoare galbena.

Cochiliile sunt taiate pe generatoare.

Cochiliile 614 ALU si 744 sunt acoperite cu o suprafata de aluminiu, ranforsat cu o retea de sticla si polietil pe fata exterioara.

Densitatea medie este de 120kg/m3.

Grosimea minima este de 30mm.

Temperatura de utilizare trebuie sa fie pana la 750ºC (temperatura conductei).

Materialul trebuie sa fie chimic neutru si sa nu favorizeze dezvoltarea mucegaiului sau a bacteriilor.

Coeficientul de conductivitate termica va fi in functie de indicatiile fabricantului.

236

Un esantion va fi trimis pentru aprobare proiectantului.

ix. Armaturi si accesorii

Presiunile nominale si presiunile maxime de lucru, in functie de temperaturile de lucru, sunt stabilite pentru armaturi conform STAS 2250.

Pentru materialele necesare montarii robinetelor si accesoriilor, Ofertantul va prezenta, inaintea comandarii lor, o fisa tehnica ce va cuprinde in functie de fluidul vehiculat:

• Marca si fabricantul (reprezentantii din Romania daca materialele sunt din import)

• Tipul piesei

• Natura materialelor tuturor pieselor

• Documentatie tehnica detaliata

• Curbele caracteristice si pierderile de sarcina

• Recomandari privind furnizorii ce pot asigura intretinerea.

Armaturi de inchidere

Generalitati

Robinetele de inchidere sunt de tipul:

• sferice din doua piese pentru diametre inferioare sau egale DN 40;

• de tip fluture cu flanse PN 10 pentru diametre superioare DN 40.

Se vor asigura :

- Pierderile de sarcina pentru armaturile complet deschise vor trebui reduse la minimum.

- Etanseitate externa

- Etanseitatea interna

- Fiabilitate : Armaturile vor trebui sa functioneze in conditii normale pentru cel putin 5000 cicluri.

Pozare

Robinetii de izolare vor fi amplasati astfel incat in eventualitatea demontarii diverselor echipamente (pompe, vane motorizate, boilere si alte echipamente) sa nu fie necesara golirea intregului circuit sau instalatie.


In momentul aprobarii diverselor materiale, Ofertantul va prezenta procesele verbale de verificare a etansitatii si a coeficientului de pierdere a presiunii efectuate de organe abilitate, independente.

Categorii de armături ce se vor folosi :

- Robinete sferice ;

- Robinete fluture

- Robinete de inchidere cu sertar : Se utilizeaza pentru diametre mai mari de DN50 ;

- Robinete de inchidere cu ventil : Se utilizeaza pentru diametre de pana la DN50 ;

- Robinete de reglaj

- Baterie amestecatoare pentru chiuveta de bucatarie.

237

- Robinet de serviciu 1/2" si 3/4".

- Ventil electromagnetic. Actionare: motor tip tot-nimic, clasa de protectie IP65, prevazut si pentru actionare manuala

- Robinet tip fluture din otel zincat.

Caracteristicile generale ale vanelor vor trebui sa corespunda urmatoarelor criterii:

• protectia pre-reglajului vanei impotriva unor manipulari accidentale;

• posibilitatea citirii usoare a pozitiei de reglare a vanei;

• etanseitate perfecta la inchidere;


La bucata , inclusiv toate accesoriile , fitingurile si racordul.

x. Material marunt

- Robinete de golire

- Robinet automat de aerisire

- Robinet separator


La bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordul.

xi. Compensatoare de dilatare si amortizatoare de vibratii

Compensarea dilatarilor se va face pe cat posibil din modul de pozare al conductelor.

Ofertantul va asigura buna functionare a sistemului prin prevederea suporturilor mobile si a punctelor fixe necesare preluarii dilatarilor in retea.

In cazurile in care preluarea dilatarilor nu se poate realiza natural, prin pozarea conductelor (lungimi drepte si diametre mari), ofertantul ve trebui sa prevada dispozitive de preluare a dilatarilor (lire sau compensatoare).

Punctele fixe si suporturile mobile vor fi proiectate si amplasate de catre ofertant pe responsabilitatea sa. Inainte de inceperea lucrarilor, proiectul de executare si amplasare a sistemelor de preluare a dilatarilor va fi prezentat de instalator spre aprobare proiectantului.

Ofertantul are obligatia de a lua toate masurile pentru protejarea conductelor la trecerea in dreptul rosturilor cladirilor.

Structura de pret

Pretul de montaj al sistemelor de compensare a dilatarilor cuprinde :

• furnizarea sistemelor ;

• montarea sistemelor de compensare a dilatarilor ;

• montarea accesoriilor (robineti de izolare etc.)

Caracteristici

Conform Documentației de execuţie

238


Ofertantul va prezenta spre aprobare proiectantului mostre si calcule justificative privind compensatoarele prevazute in planurile de executie precum si pentru zonele cu preluare naturala a dilatarilor.

Dispozitive pentru combaterea incendiilor

Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate, procurate din tara sau din import, vor fi de tipul celor avizate de Comandamentul trupelor de pompieri.

La instalatiile de pompare cu recipiente hidro-pneumatice de incendiu se vor prevedea doua compresoare.

Compresoarele pentru instalatiile de sprinklere din sistemele aer-apa trebuie sa asigure umplerea cu aer a instalatiei in maximum 20 de minute.

Compresoarele pentru instalatia de incendiu se vor prevedea cu actionare manuala si cu semnalizarea scaderii presiunii aerului. Se interzice actionarea automata a compresoarelor.

Compresor de aer

Caracteristici tehnice:

- debitul de aer aspirat: 400 l / min;

- presiunea maxima de lucru: 10 bar;

- capacitate rezervor aer comprimat: 25 l;

- tensiune de alimentare: 2200W; 230V/ 50Hz;

- grad de protectie: IP 54.

Echipare:

- posibilitate de actionare manuala;

- aparataj de protectie la suprasarcina;

- cablu de alimentare.

Conditii privind exigentele de performanta:

- Conditii de calitate: conform ISO 9000;

- Conditii de livrare: certificat de calitate eliberat de producator;

- Agrement tehnic eliberat de Comisia de Agrement Tehnic în Constructii - MLPAT, (conform HGR 739/97, Anexa 5).

Conducte de incendiu

Accesorii instalatie de incendiu: manometre, protectii pentru lovitura de berbec.

Hidranti interiori

Hidrantul interior va fi executat conform STAS 2501 cu diametrul nomial Dn50, pentru presiunea nominala Pn10.

Hidrantii vor avea furnitura completa incluzand alimentarea si actionarea ventilului electromagnetic.

Structura de pret

Pretul hidrantilor cuprinde:

239

• toate accesoriile necesare montajului: coturi, teuri, suporturi si elemente de agatare, galvanizate.

• cutie de tabla executata conform STAS 3081.

• geam de protectie: geam tras STAS 853, de grosime 4 mm, inscriptionat conform STAS 297/2.

• furtun de 50mm (2"), in lungime de 20m, din fire de relon supraetirate sau din tesaturi poliesterice, asamblat cu doua racorduri de refulare C STAS 703.

• teava de refulare C, STAS 6264.


Robinete de alimentare

Robinetul hidrantului este un robinet de colt, cu ventil, cu corpul din alama sau fonta, prevazut la intrare cu filet exterior pentru insurubarea unui racord fix (STAS 701-77) la care se racordeaza furtunul din canepa cu teava de refulare, care serveste la formarea, dirijarea si imprastierea jetului de apa asupra obiectului incendiat.

Conducte

Coloana de alimentare cu apa a hidrantilor interiori pentru incendiu se va executa, in toate cazurile, din teava din otel, avand diametrul de 2" constant pe intreaga inaltime.

Se va face o incercare la etanseitate la 10bar timp de 5 minute la conducte. In acest timp, conducta nu trebuie sa prezinte scurgeri.

Dispozitive de fixare a conductelor


Ajutajul

Tevile de refulare pot fi: de mana simple si tip C.

Tevile de refulare pot avea orificiul de stropire de 14, 16, 18, sau 20mm.

Bobina si ghidajul

Culoarea

Cu exceptia pieselor nichelate sau cromate, toate celelalte piese metalice exterioare vizibile vor fi acoperite cu vopsea rosie.

xii. Echipamente sanitare

Ofertantul va furniza si va livra toate echipamentele sanitare si accesoriile cum ar fi : rafturi, oglinzi, W.C.-uri, suporturi pentru sapun si le va monta in pozitia corecta indicata in desene.

Montarea acestor echipamente include racordarea lor la tevile de alimentare cu apa, la scurgerea pentru ape reziduale, precum si suporturi, dispozitive de prindere, robinete de trecere si alte furnituri necesare unei instalatii complete si gata de exploatare .

Toate corpurile vor fi din ceramica sau din portelan nou, fara pete, veritabil , neted si nemarcat. Nici un defect nu va fi tolerat pentru aceste aparate.


Armaturile vor fi executate din alama. Cromajul este relizat prin depunerea electrolitica a unui strat de minim 12 microni de nichel si de minimum 0,5 microni de crom, garantat contra cojirii sau desprinderii sub efectul sectionarii sau al fluctuatiilor termice.

240

Cate un esantion din fiecare model de obiect sanitar sau accesoriu va fi supus aprobarii arhitectului si dirigintelui de santier inaintea montarii sale.

Suporturi pentru corpuri si instalatii

Obiecte sanitare

Lavoar din portelan sanitar (aparent şi/sau încastrat)

Se ofertează la bucata , inclusiv toate accesoriile, fitingurile si racordurile.

Tip rotund cu traversa arcuita si margine plata. Bazin rotund trapezoidal cu scurgere in spate, loc pentru sapun in partea dreapta cu scurgerea in bazin. Orificiile pentru racorduri sunt: 1 orificiu central, 2 orificii laterale.

- Racorduri apa: 1/2".

- Montare : 2 suruburi lungi cu inel de fixare.

- Dimensiuni: 450x340 mm

- Culoarea : alba.

W.C. din portelan sanitar cu evacuare verticala

Se ofertează la bucata, inclusiv toate accesoriile fitingurile si racordul.

Vasul WC este din portelan alb, are 390 mm inaltime, cu baza alungita , rotund in fata.

Rezervorul este plasat in spatele vasului WC, cu un mecanism complet continand un robinet flotor si o supapa pentru spalare.

- Cadru : material turnat

- Racord apa : 3/8".

- Culoarea : alba.

- Bransamentul la canalizare este de 100mm.

WC-ul este echipat cu capac.

Boiler electric

Boilerul electric este constituit din:

• un rezervor din otel captusit la interior de doua straturi de portelan.

• izolatia cuvei este compusa dintr-un strat de poliuretan injectat intre cuva si imbracamintea boilerului.

• invelisul exterior este din material plastic de culoare alba.

• un termostat de reglaj al temperaturii care pune in functiune rezistenta electrica a boilerului.

• o siguranta la supraincalzire montata pe termostat.

• un intrerupator bipolar pentru punerea in functiune.

• racordurile de alimentare cu apa menajera din cupru, cromate.

Sifoane

Se ofertează la bucata, cuprinzand toate accesoriile.

Dimensiunile lor trebuie sa fie conform normelor in vigoare.

241

Garda hidraulica este de minimum 50mm.

.

Filtre pentru lovitura de berbec

Se asigura dispozitiv antisoc mecanic la fiecare corp sau baterie de corpuri conform recomandarilor producatorului. Se vor urmari instructiunile producatorului cu privire la dimensiunile, locul si modul de montare-instalare.

Accesorii sanitare :

Recipient pentru sapun lichid: capacitate pentru o utilizare de cel putin 5 zile

Cosuri pentru gunoi : format mare: vor fi plasate in apropierea fiecarui lavoar ; format mic: vor fi plasate langa fiecare WC.

Oglinzi avind urmatoarele dimensiuni: 400 x600 mm, Sunt asezate deasupra fiecarui lavoar

Suport pentru hartie igienica: din metal cromat ; Se monteaza linga fiecare W.C.

Port hartie: din otel emailat si va avea o capacitate suficienta pentru o utilizare de cel putin 5 zile

Robinete de inchidere : Toate obiectele sanitare precum lavoarele, WC-urile etc. vor fi echipate cu robinete de inchidere in imediata apropiere a lor.

Robinete de reglare a debitului : la fiecare corp la sursa de apa calda si rece

Robinet separator : la partea inferioara a coloanelor la sursa de alimentare a fiecarui grup sanitar

Robinet de colt Dn10, Dn15, Dn20

Se ofertează la bucata, inclusiv toate accesoriile, fitingurile şi racordurile.

o Instalaţii termice

4. INSTALAŢII TERMICE

vi. Generalităţi

Cuprinde informaţii pentru ofertarea lucrarilor de instalatii de incalzire aferente imobilului precizat mai sus şi sunt cuprinse urmatoarele categorii de lucrari :

- instalatia interiora de incalzire cu calorifere și convectoare electrice;

Ofertantul va procura toate materialele, utilajele şi va asigura manopera şi supravegherea pentru furnizarea şi instalarea tuturor lucrarilor de încalzire, ventilaţie şi a lucrarilor legate de acestea. Lucrarile vor fi efectuate în conformitate cu normele şi standardele în vigoare. Ofertantul va asigura obţinerea aprobarilor de execuţie, controlul organelor departamentale şi a avizelor acestora.

Lucrarile prezentate în planurile de execuţie vor fi atent verificate de ofertant în ceea ce priveşte toate gabaritele, condiţiile de pe teren, respectarea condiţiilor de arhitectura şi coordonarea corespunzatoare cu toate specialitaţile de pe şantier. Orice contradicţie va fi semnalata din timp proiectantului, înainte de începerea lucrarilor.

Dupa contractarea utilajelor, ofertantul va pune la dispoziţia proiectantului, prin intermediul beneficiarului, documentaţia tehnica necesara pentru întocmirea eventualelor modificari faţa de proiectul iniţial.

Executarea instalaţiilor termotehnice se va coordona cu celelalte instalaţii prin grija ofertantului.

Toate materialele, echipamentele şi instalaţiile vor fi însoţite de Certificate de calitate, Certificate de omologare şi/sau agremente tehnice.

242

vii. Standarde şi normative de referinţă

- Normativul I 5-98 privind proiectarea şi execuţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare;

- Normativul I 13- 2002 privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încalzire centrala;

- Legea 10/ 1995 privind calitatea în construcţii;

- HG 272/94 Regulament privind controlul de stat al calitaţii în construcţii;

- HG 273/94 Regulament de recepţie a lucrarilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;

- P 118/99 Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor;

- C 142-85 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii.

viii. Nivelul de performanţă al lucrărilor

Rezistenţa şi stabilitate (cerinta esentiala A)

- Rezistenţa la presiunea lichidelor

- Rezistenţa la temperatura lichidelor

- Rezistenţa la variaţia de temperatura

- Protecţia antiseismica: Montajul se va face conform normativelor I 5, I 13 si detaliilor IPCT 2000.

Siguranţa la foc (cerinta esentiala C)

Siguranţa în exploatare (cerinta esentiala B)

Izolaţia termica, hidrofuga şi economia de energie (cerinta esentiala E)

Etanşeitate

Confortul higrotermic

Confort acustic (cerinta esentiala F)

Confortul vizual

Confortul antropodinamic

Igiena, sanatatea oamenilor (cerinta esentiala D)

Adaptare la utilizare

Durabilitatea

ix. Materiale si echipamente folosite

Materiale de fabricaţie curenta, indigena, conform STAS-urilor şi normelor interne de fabricaţie în vigoare, precum şi materiale din import agrementate tehnic:

- ţevi din oţel fara sudura laminate la cald, pentru construcţii STAS 404/3

- ţevi din oţel fara sudura, trase sau laminate la rece, pentru construcţii STAS 530/3

- radiatoare din tabla de otel

- distribuitoare

- robineţi cu sfera

- tubulatura flexibila izolata

- izolaţie tip ARMAFLEX sau tuburi din elastomer; saltele din vata de sticla sau vata minerala

243

- centrala termica comuna

- ventilatoare

- grile de refulare, aspiratie

x. Probe şi verificări

Executarea corecta a îmbinarilor sudate şi a îndoirilor.

Buna fixare a conductelor de pereţi, respectarea sensului şi a valorii pantei prescrise în proiect.

Executarea izolaţiei s-a facut în conformitate cu prevederile proiectului.

Proba de presiune la rece.

Proba la cald.

Proba de eficacitate.

Ofertantul va realiza punerea în funcţiune, pornirea, reglarea şi verificarea asigurarii parametrilor funcţionali, pregatirea personalului de exploatare, conform cu normativul I 5-98.

Execuţia şi punerea în funcţiune se vor face ţinând seama de condiţiile cuprinse în STAS 6583 şi a normelor elaborate de furnizorul de echipamente.

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electrică, optimizare transport persoane sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru obiectul de investiții ,,Valorificarea în scop turistic a turbăriei Molivişu” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.








244
















Conform prevederilor legale garanţia de buna execuţie se constituie în vederea acoperirii eventualelor prejudicii suferite de Autoritatea Ofertanta in executarea contractului sau in cazul rezilierii acestuia din motive imputabile Ofertantului.

Autoritatea Ofertanta/ Beneficiarul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, oricând pe parcursul derularii contractului, in limita prejudiciului creat, in cazul in care Ofertantul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. In cazul in care prejudiciul produs achizitorului este mai mare decat cuantumul garantiei pentru buna executie, Ofertantul este obligat sa il despagubeasca pe achizitor integral si intocmai.


245


Ofertantul nu va publica, nu va permite publicarea şi nu va divulga informaţii confidenţiale despre lucrãri în nici o publicaţie comercialã sau tehnicã sau în altã parte, fãrã acordul prealabil în scris la Beneficiarului.



o sã respecte reglementãrile în vigoare legate de securitatea muncii; o sã se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe şantier; o sã depunã toate eforturile rezonabile pentru a pãstra şantierul şi lucrãrile degajate de obstacole

inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective; o sã asigure împrejmuirea, iluminatul, paza şi supravegherea lucrãrilor pânã la terminarea şi recepţia

acestora; o sã execute orice lucrãri provizorii (inclusiv drumuri, trotuare, parapeţi şi garduri) care pot fi

necesare, datoritã execuţiei lucrãrilor, pentru utilizarea de cãtre public şi protecţia publicului, a proprietarilor şi ocupanţilor terenurilor adiacente.






Dupã emiterea Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrãrilor, Ofertantul va curãţa şi îndepãrta, de pe acea parte a şantierului şi a lucrãrilor la care se referã Procesul Verbal de Recepţie la

246

Terminarea Lucrãrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele şi lucrãrile provizorii. Ofertantul va lãsa partea respectivã a şantierului şi lucrãrile curate şi în siguranţã. Pe parcursul perioadei de Notificare a defecţiunilor, Ofertantul poate pãstra pe şantier bunurile care îi sunt necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în Contract.




Președinte,







247

B4. Drum comunal Ghiţu – Molivişu

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Drum comunal Ghiţu – Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări.


Lungimea traseului este de 5585 m.

In profil transversal drumul proiectat are urmatoarea alcatuire :

- doua benzi de circulatie cu latimea de 2.75 m ;

- trotuar pe partea dreapta a drumului cu latimea de 1.50 m ;

- pista de biciclisti, cu latimea de 2.00 m ;

- acostamente- in zonele de debleu locul acostamentului este luat de o rigola de beton acoperita, cu adancimea de 25 cm ; pe zonele de rambleu, pe acostament se amplaseaza un parapet deformabil de tip foarte greu.

Apele de suprafata sunt preluate de rigolele de beton.

Asigurarea iluminatului se va face cu ajutorul stâlpilor echipaţi conform cerinţelor legale în vigoare, care vor fi plantaţi pe o singură parte a drumului.


Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Drum comunal Ghiţu-Molivişu”



Prezentăm în continuare principalele categorii de lucrări ce vor trebui realizate:

Nrcrt

OBIECT

1. TERASAMENTE DRUM

2. SUPRASTRUCTURA DRUM

3. CONSOLIDĂRI DRUM

4. SCURGEREA APELOR

5. SUPRAVEGHERE LUCRĂRI

6. ILUMINAT

7. PODEŢE

248




VI.1 Condiţii generale

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de Ofertant şi aprobată de către Beneficiar.

Prevederi legale:






Ofertantul trebuie sa respecte normele de sanatate si de protectie a muncii in vigoare. Deasemenea, trebuie sa respecte normele cu privire la riscul de incendiu, mai ales cand se folosesc substante periculoase.

VI.2 Condiţii specifice

A. Specificaţii drum

1. FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL

1.01

GENERALITATI

1.01.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezenta documentaţie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din balast sau balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, străzilor.

El cuprinde condiţii tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de constructie folosite, prevazute in SR 662:2002 si de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400-84.

1.01.2 PREVEDERI GENERALE

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza într-unul sau mai multe straturi, in functie de grosimea stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400-84 între 15 si 30 cm.

249

Ofertantul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentei documentaţii.

Ofertantul va asigura prin laboratoarele sale, si/sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor încercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentei documentaţii.

Ofertantul este obligat sa efectueze la cererea Beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentei documentaţii.

În cazul în care se vor constata abateri de la prezenta documentaţie, Beneficiarul va dispune întreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

1.01.3

Planuri sunt atasate la documentatia de executie.

.02 MATERIALE PENTRU BALAST SI BALAST OPTIMAL

1.02.1 AGREGATE NATURALE

Pentru execuţia stratului de fundaţie de vor utiliza balast amestec optimal, cu granulă maximă de 63 mm.

Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie sa contină corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

In conformitate cu prevederile SR 662:2002, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tab.1.

Tabel 1

Caracteristici

Condiţii de admisibilitate Metode de verificare conform

Balast Balast optimal

Completarea sistemului rutier la inghet-dezghet –stat de forma-

Sort 0-63 0-63 0-63 -

Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5-85

sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3

STAS 4606 - 80

sub 0,2 mm 4 - 10 3 -18 3 - 33

0 – 1 mm 12 - 22 4 - 38 4 - 53

0 – 4 mm 26 - 38 16 - 57 16 - 72

0 – 8 mm 35 - 50 25 - 70 25 - 80

0 – 16 mm 48 - 65 37 - 82 37 - 86

0 – 25 mm 60 - 75 50 - 90 50 - 90

0 – 50 mm 85 - 92 80 - 98 80 - 98

0 – 63 mm 100 100 100

Granulozitate Conf fig. Nr. 2 din SR 662:2002 STAS 4606 - 80

250

Coeficient de

neuniformitate (Un), min

- 15 15 STAS 730-89

Echivalent de nisip (EN) min

30 30 30 STAS 730-89

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

30 50 50 STAS 730-89

Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului optimal sunt aratate în tabelul 2.

Tabel 2

Domeniu de granulozitate

Limita Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de …in mm

0,02 0,2 1 4 8 25 63

63 inferioara 0 4 12 28 35 60 100

superioara 3 10 22 38 50 75 100

Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp în depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitătii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentei documentaţii şi după aprobarea Beneficiarului.

Laboratorul Ofertantului va tine evidenţa calitătii balastului sau balastului amestec optimal astfel:

• într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;

• într-un registru (registru pentru încercari agregate), rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

În cazul în care la verificarea calitătii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevazute.

1.02.2 APA

Apa necesara compactarii stratului de balast sau balast amestec optimal, poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar în acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule în suspensie.

1.02.3 CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE

Controlul calitătii se face de catre Ofertant prin laboratorul sau, în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 3.

251

Tabel 3

Nr. crt.

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica

Frecventa minima Metoda de determinare conform

La aprovizionare La locul de punere în opera

1 Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat

- -

2 Determinarea granulometrica

Echivalentul de nisip

Neomogenitatea balastului

O proba la fiecare lot aprovizionat de 500 tone, pentru fiecare sursă (daca este cazul pentru fiecare sort)

-

STAS

4606-80 si STAS

730-89

3 Umiditate - O proba pe schimb (si sort) si ori de câte ori se observa o schimbare cauzatăa de condiitii meteorologice

STAS

4606-80

4 Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort) la fiecare 5000 tone.

- STAS

730-89

1.03 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

1.03.1 CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate înainte de începerea lucrarilor de executie.

Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83 se stabilesc:

- d.u . max P.M. = greutatea volumica în stare uscată, maxima exprimată în g/cm3;

- Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimată în %.

1.03.2 CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:

d.u. ef. = greutatea volumica, în stare uscată, efectiva ,exprimata în g/cm3

252

W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata în % în vederea stabilirii gradului de compactare gc.

d.u. ef.

gc. = --------------------- x 100

d.u . max P.M.

La executia stratului de fundate se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art. 3.05.2.

1.04 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

1.04.1 MASURI PRELIMINARE

Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute în acest scop în proiect.

În cazul straturilor de fundatie prevazute pe întrega platforma a drumului sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura în prealabil posibilitatea evacuarii apelor în orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau, în cazul rambleelor, deasupra terenului.

În cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în functie de sursa folosită si care vor fi consemnate în registrul de laborator.

1.04.2 EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

Înainte de începerea lucrarilor Ofertantul este obligat sa efectueze o experimentare pe un tronson de proba în lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (sau dublul latimii utilajului de compactare).

Experimentarea are ca scop de a stabili in conditii de executie curenta pe santier, componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin prezenta documentaţie, precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafatare corecta.

Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face în prezenta Beneficiarului, efectuand controlul compactarii prin încercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.

În cazul în care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Anteprenorul va trebui sa realizeze o noua încercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Aceste încercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

• grosimea maxima a stratului de balast pusa în opera;

• conditile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).

253

Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volum balast pus în opera în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat în mc

S = suprafata compactata în intervalul de timp dat, exprimata în mp.

În cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, in tandem, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.

Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna în scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

1.04.3 PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL

Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute în proiect.

Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Compactarea straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal, se face în atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe întreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odată cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent încadrate de acostamente, asigurându-se si masurile de evacuare a apelor conform pct. 3.04.1.3 si 3.04.1.4.

Denivelarile care se produc în timpul compactarii straturilor de fundaţie sau ramân dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi compacteaza din nou.

Este interzisa executia fundatiei cu balast înghetat.

Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau pojghita de gheata.

1.04.4 CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL

În timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii, încercarile si determinarile aratate în tabelul 4 cu frecventa mentionata în acelasi tabel.

Tabel 4

Nr. crt.

Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica

Frecvente minime la locul de punere în opera

Metode de verificare conform

1 Încercare Proctor modificata - STAS

1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de compactare si corelatia umiditatii

Zilnic, dar cel putin un test la fiecare 250 m de banda de circulatie

STAS

254

4606-80

3 Determinarea grosimii stratului compact

Minim 3 probe la o suprafata de 2000 mp de strat

-

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S

Zilnic -

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice în stare uscata

Zilnic in minim 3 puncte pentru suprafete < 2000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2000 mp de strat

STAS 1913/15-75

STAS 12288-85

6 Determinarea capacitaatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

În câte doua puncte situate în profile transversale la distante de 10m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de7,5m

Normativ CD 31-2002

În ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide - indicativ CD 31-2002.

Laboratorul Ofertantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

• compozitia granulometrica a balastului utilizat;

• caracteristicile optime de compactare, obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata)

• caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

1.05 CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE

1.05.1 ELEMENTE GEOMETRICE

Grosimea stratului de fundatie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum + 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 mp de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta în proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

Panta transversala a fundatiei de balast sau balast amestec optimal este cea prevazuta în proiect. Denivelarile admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintea respectiva si se masoara la fiecare 25 m distanta..

Declivitatile în profil longitudinal sunt conform proiectului.

Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

1.05.2 CONDITII DE COMPACTARE

255

Stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactat pâna la realizarea urmatoarelor grade de compactare, minime din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-75:

- pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III:

• 100% in cel putin 95% din punctele de masurare

• 98% in cel mult 5% din punctele de masurare si in toate punctele de masurare de clasa tehnica II si III

- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:

• 98% in cel putin 93% din punctele de masurare

• 95% in toate punctele de masurare

Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarile deflexiunilor masurate nu depasesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate in tabelul 5 (conform CD 31-2002).

Tabelul 5

Grosimea stratului de fundatie din balast sau balast amestec optimal

h(cm)

Valorile deflexiunii admisibile

Stratul superior al terasamentelor alcatuit din

Strat de forma Pamanturi de tipul (conform STAS 1243- 88)

Conform

STAS 12253-84

Nisip prafos, nisip argilos (P3)

Praf nisipos, praf argilos-nisipos, praf argilos

(P4)

Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa

(P5)

10

15

20

25

30

35

40

45

50

185

163

144

129

118

109

101

95

89

323

284

252

226

206

190

176

165

156

371

327

290

261

238

219

204

190

179

411

366

325

292

266

245

227

213

201

Nota: Balastul din stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate din

SR 662:2002 si STAS 6400-84.

Masuratorile de capacitate portanta se vor efectua in conformitate cu prevederile Normativului CD 31-2002.

Interpretarea masuratorilor cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman se va face prin examinarea modului de variatie la suprafata stratului de fundatie, a valorii deflexiunii corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variatie (CV).

256

Uniformitatea executiei este satisfacatoare daca, la nivelul superior al stratului de fundatie, valoarea coeficientului de variatie este sub 35%.

1.05.3 CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel:

• în profil longitudinal, masuratorile se efectueaza în axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de +/- 2,0 cm.

• în profil transversal, verificarea se efectueaza în dreptul profilelor aratate în proiect si nu pot fi mai mari de +/- 1,0 cm.

În cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute în prezenta documentaţie se va face corectarea suprafetei fundatiei.

1.07 REGLEMENTARI ROMANESTI RELEVANTE

ACTE NORMATIVE

Ordin comun MT/MI Nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executari de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.

Legea 319/2006 - Legea securitaţii şi sănătăţii în muncă

NSPM Nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor

Ordin MI Nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND Nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31/2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii

portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide.

STANDARDE

SR 662 :2002 - Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice

de calitate

SR EN 13450:2003 - Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri. Conditii

257

tehnice de calitate

STAS 1913/1-82 -Teren de fundare. Determinarea umiditatii.

STAS 1913/5-85 -Teren de fundare. Determinarea granulozitatii.

STAS 1913/13-83 - Incercarea Proctor.

STAS 1913/15-75 -Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.

STAS 4606-80 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti

Minerali.Conditii tehnice de calitate

STAS 6400-84 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.

Conditii tehnice de calitate

STAS 12288-85 - Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor rutiere cu

dispozitivul cu con si nisip.

2. FUNDATII DE PIATRA SPARTĂ

CAPITOLUL I. GENERALITATI

Art.1. Obiect si domeniu de aplicare

Prezenta documentaţie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si ale strazilor.

El cuprinde conditiile tehnice prevazute în SR 667:2000 si SR 662:2002 care trebuie sa fie îndeplinite de materialele folosite si în STAS 6400-84 de stratul de piatra executat.

Art.2. Prevederi generale

2.1. Fundatia din piatra sparta 40-80, se realizeaza în doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84.

2.2. Ofertantul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor încercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentei documentaţie şi a documentaţiei de execuţie.

2.3. Ofertantul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, verificari suplimentare fata de prevederile prezentei documentaţii.

2.4. In cazul în care se vor constata abateri de la prezenta documentaţie, Beneficiarul va dispune întreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

CAPITOLUL II. MATERIALE

Art.3. Agregate naturale

3.1. Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:

258

Pentru fundatie din piatra sparta mare, 40-80:

-balast 0-63 mm în stratul inferior;

-piatra sparta 40-80 mm în stratul superior;

-split 16-25 mm pentru împanarea stratului superior;

-nisip grauntos sau savura 0-8 mm ca material de protectie.

3.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau înghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.

3.3. Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa îndeplineasca conditiile de admisibilitate aratate în tabelele 1,2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamânt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

NISIP – Conditii de admisibilitate conform SR 662-2002

Tabel 1

Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru:

Strat izolant Strat de protectie

Sort (ochiuri patrate) 0-4 4-8

Granulozitate:

-continut de fractiuni sub 0,1 mm, % max.;

-continut de fractiuni sub 0,02 mm, %, max.;

-conditii de filtru invers.

14

5 d15 p<d15 f < 5 d85 p

-

5

-

Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min. 6 x 10-3 -

BALAST – Conditii de admisibilitate pentru fundatii conform SR 662-2002

Tabel 2

Caracteristici Conditii de admisibilitate

Sort (ochiuri patrate) 0-63

Continut de fractiuni, %, max.:

-sub 0,02 mm

-0…63 mm

3

100

Granulozitate Conform figurii 1

Coeficient de neuniformitate (Un), min. 15

Echivalent de nisip (EN), min. 30

Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max. 50

PIATRA SPARTA – Conditii de admisibilitate conform SR 667-2000

Tabel 3

Sort

Caracteristica

Savura Piatra sparta

(split)

Piatra sparta

mare

Conditii de admisibilitate

0-8 8-16 16-25 25-40 40-63 63-80

259

Continut de granule:

-ramân pe ciurul superior (dmax), %, max.

-trec prin ciurul inferior

(dmin), %, max.

5

5

5

5

-

10

10

10

Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %, max.

-

10

10

-

Forma granulelor:

-coeficient de forma, %, max.

-

35

35

35

Coeficient de impuritati:

-corpuri straine, %, max.

-fractiuni sub 0,1 mm, %, max.

1

1

1

1

- 3 Nu este cazul

Uzura cu masina tip Los Angeles, %, max. - 30 Corespunzator clasei rocii conform tabelelor 2 si 3 din SR 667:2000

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodium (Na2SO4),

5 cicluri, %, max.

-

6

3

Nu este

cazul

Conditiile de admisibilitate privind coeficientul de forma, continutul de granule alterate si continutul de impuritati pentru piatra sparta amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3 (pentru piatra sparta).

3.4. Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.

Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.

3.5. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separate pe sorturi si pastrate în conditii care sa le fereasca de împrastiere, impurificare sau amestecare.

3.6. Controlul calitatii agregatelor de catre Ofertant se va face în conformitate cu prevederile tabelului 6.

3.7. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;

- într-un registru (registru pentru încercari agregate), rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul santierului.

Art.4. Apa

Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar în acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule în suspensie.

Art.5. Controlul calitatii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundatie

Controlul calitatii se face de catre Ofertant prin laboratorul sãu în conformitate cu prevederile cuprinse în tabelul 4.

Tabel 4

260

Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica

Frecventa minima Metode de determinare

conf. La aprovizionare La locul de

punere în opera

Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul de garantie

La fiecare lot aprovizionat - -

Corpuri straine:

-argila bucati

-argila aderenta

-continut de carbune

In cazul în care se observa prezenta lor

Ori de câte ori apar factori de impurificare

STAS 4606:80

Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sursa

- SR 667:2000

Granulozitatea sorturilor O proba la max.500 mc pentru fiecare sort si sursa

- SR EN 13450:2003

Forma granulelor pentru piatra sparta.

Coeficient de forma

O proba la max.500 t

pentru fiecare sort si fiecare sursa

-

SR EN 13450:2003

Echivalentul de nisip (EN numai la produse de balastiera)

O proba la max.500 mc pentru fiecare sursa

-

SR EN 13450:2003

Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4),

5 cicluri

O proba la max.500 mc pentru fiecare sursa

-

STAS 4606:80

Rezistenta la sfarâmare prin

compresiune la piatra sparta în stare saturata la presiune normala

O proba la max. 500 mc pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa

-

SR EN 13450:2003

Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la max.500 mc pt. fiecare sort si fiecare sursa

- SR EN 13450:2003

CAPITOLUL III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST

Art.6. Caracteristicile optime de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrarilor de executie.

Prin încercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:

du max. P.M. – greutate volumica în stare uscata, maxima exprimata în g/cm3

Wopt P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata în %

261

Art.7. Caracteristicile efective de compactare

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume:

duef – greutatea volumica în stare uscata efectiva, exprimata în g/cm3

Wef – umiditatea efectiva de compactare, exprimata în %

în vederea stabilirii gradului de compactare, gc.

duef

gc = ------------------- x 100

dumax P.M.

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la art.13.

CAPITOLUL IV. REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

Art.8. Masuri preliminare

8.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau de strat de forma, în conformitate cu prevederile documentaţiei pentru realizarea acestor lucrari.

8.2. Inainte de începerea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii în opera a straturilor de fundatie.

8.3. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie – drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea – precum si alte lucrari prevazute în acest scop în proiect.

8.4. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe întreaga platforma a drumului, cum este cazul la autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuarii apelor în afara suprafetei de lucru, în orice punct al traseului, la cel putin 15 cm deasupra santului sau deasupra terenului în cazul rambleelor.

8.5. In cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, functie de sursa folosita, acestea fiind consemnate în registrul de santier.

Art.9. Experimentarea executiei straturilor de fundatie

9.1. Inainte de începerea lucrarilor Ofertantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie.

Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie – strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast de min.10 cm.

In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatra sparta mare.

In toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de proba în lungime de min.30 m cu latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).

262

Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin documentaţie, daca grosimea prevazuta în proiect se poate executa într-un singur strat sau doua si reglarea utilajelor de raspândire, pentru realizarea grosimii respective cu o suprafatare corecta.

9.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului, efectuând controlul compactarii prin încercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.

In cazul în care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Ofertantul va trebui sa realizeze o noua încercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.

Aceste încercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:

- grosimea maxima a stratului fundatiei ce poate fi executat pe santier;

- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului).

9.3. Intensitatea de compactare = Q/S

Q - volumul materialului pus în opera, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat

în mc;

S - suprafata compactata în intervalul de timp dat, exprimata în mp.

In cazul când se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele compactate de fiecare utilaj se cumuleaza.

9.4. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se mai urmareste stabilirea corecta a atelierului de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pâna la fixarea pietrei sparte 63-80 si în continuare a numarului minim de treceri, dupa asternerea în doua reprize a splitului de împanare 16-25, pâna la obtinerea înclestarii optime.

Compactarea în acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate în fata ruloului nu mai patrund în stratul de fundatie si sunt sfarâmate, fara ca stratul de fundatie sa sufere dislocari sau deformari.

9.5. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor.

Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santier pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor ce se vor executa.

Art.10. Executia straturilor de fundatie

Fundatii din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast

Executia stratului inferior din balast

10.1. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul, într-un singur strat, având grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm.

Asternerea si nivelarea se vor face la sablon, cu respectarea latimilor si pantelor prevazute în proiect.

10.2. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinând seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire.

Stropirea va fi uniforma, evitându-se supraumezirea locala.

263

10.3. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile la care stratul de fundatie nu se realizeaza pe întreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie, astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodata si masurile de evacuare a apelor, conform pct.8.3.

10.5. Denivelarile care se produc în timpul compactarii stratului de fundatie sau care ramân dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.

10.6. Este interzisa executia stratului de fundatie cu balast înghetat.

10.7. Este interzisa de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

Executia stratului superior din piatra sparta mare 63-80

10.8. Piatra sparta mare se asterne, numai dupa receptia stratului inferior de balast, care, prealabil asternerii, va fi umezit.

10.9. Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat în reprize. Pâna la înclestarea pietrei sparte, compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 t dupa care operatiunea se continua cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numarul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.

10.10. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se împaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si apoi urmeaza umplerea prin înnoroire a golurilor ramase dupa împanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.

10.11. Pâna la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura).

In cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta mare.

Art.11. Controlul calitatii compactarii straturilor de fundatie

11.1. In timpul executiei straturilor de fundatie din balast si piatra sparta mare 63-80, sau din piatra sparta amestec optimal, se vor face verificarile si determinarile aratate în tabelul 5, cu frecventa mentionata în acelasi tabel.

In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.

11.2. Laboratorul Ofertantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:

- compozitia granulometrica a agregatelor;

- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditatea optima, densitate maxima uscata);

- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

264

Tabel 5

Nr.

crt.

Determinarea, procedeul de

verificare sau caracteristicile

care se verifica

Frecvente minime

la locul de punere

în lucru

Metode de

verificare

conform

1 Incercarea Proctor modificata:

-strat balast;

-strat piatra sparta amestec optimal

-

STAS 1913/13-83

2 Determinarea umiditatii de compactare:

-strat balast;


minim 3 probe la o suprafata de

2000 mp de strat

STAS 1913/1-82

3 Determinarea grosimii stratului compactat:

-toate tipurile de straturi

minim 3 probe la o

suprafata de

2000 mp de strat

-

4 Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S:

-toate tipurile de straturi

zilnic

-

5 Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren:

-strat balast


minim 3 puncte pentru suprafete < 2000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2000 mp de strat

STAS 1913/15-75

STAS 12288-85

6 Verificarea compactarii prin încercarea cu p.s. în fata compresorului

minim 3 încercari la o suprafata de 2000 mp

STAS 6400-84

7 Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

-toate tipurile de straturi de fundatie

în câte doua puncte situate în profiluri transversale la distante de 10 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 7,5 m

Normativ CD 31

CAPITOLUL V. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice

12.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum ± 20 mm.

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.

Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.

265

12.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta în proiect.

Abaterile limita la latime pot fi ± 5 cm.

Verificarea latimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a îmbracamintii sub care se executa, prevazuta în proiect.

Abaterea limita la panta este ± 4%, în valoare absoluta si va fi masurata la fiecare25 m.

12.4. Declivitatile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale îmbracamintilor sub care se executa.

Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi ± 10 mm.

Art.13. Conditii de compactare

13.1. Straturile de fundatie din piatra sparta mare 63-80 trebuie compactate pâna la realizarea înclestarii maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncata în fata utilajului cu care se executa compactarea.

Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere dislocari sau deformari.

13.2. Straturile de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactate pâna la realizarea urmatoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscata maxima determinate prin încercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83:

- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V:

-98%, în cel putin 93% din punctele de masurare;

-95%, în toate punctele de masurare.

13.3. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de 250 sutimi de mm.

Art.14. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime astfel:

- în profil longitudinal verificarea se efectueaza în axul fiecarei benzi de circulatie si denivelarile admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fata de cotele proiectate;

- în profil transversal, verificarea se efectueaza în dreptul profilelor aratate în proiect si denivelarile admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fata de cotele proiectate.

In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decât cele prevazute în prezenta documentaţie, se va face corectarea suprafetei fundatiei.

CAPITOLUL VI. RECEPTIA LUCRARILOR

Art.15. Receptia pe faza determinanta

Receptia pe faza determinanta, stabilita în proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii în constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului

266

în fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata în Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrarile prevazute în documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate în conformitate cu prevederile art.5, 11, 12, 13 si 14.

In urma acestei receptii se încheie “Proces verbal” de receptie pe faza în registrul de lucrari ascunse.

Art.16. Receptia preliminara, la terminarea lucrarilor

Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru întreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Art.17. Receptia finala

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie pentru întreaga lucrare si se va face în conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

DOCUMENTE DE REFERINTA

ACTE NORMATIVE

Ordin comun MT/MI -Norme metodologice privind conditiile de

nr.411/1112/2000 publicat închidere a circulatiei si de instruire a

în MO 397/24.08.2000 restrictiilor de circulatie în vederea executarii de

lucrari în zona drumului public si/sau pentru

protejarea drumului


NSPM nr.79/1998 -Norme privind exploatarea si întretinerea

drumurilor si podurilor

Ordin MI nr.775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor

si dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrari de întretinere, reparare si exploatarea


REGLEMENTARI TEHNICE

CD 31 -2002 -Normativ pentru determinarea prin deflectografie si

deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu

structuri rutiere suple si semirigide.

267

STANDARDE

SR 662:2002 -Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.

conditii tehnice de calitate

SR 667:2000 -Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari

de drumuri. Conditii tehnice de calitate

SR EN 730-2:2003 -Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si

drumuri. Metode de încercare

STAS 1913/1-82 -Teren de fundare. Determinarea umiditatii

STAS 1913/13-83 -Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Incercarea Proctor

STAS 1913/15-75 -Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice

pe teren

STAS 4606-80 -Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu

lianti minerali. Metode de încercare.

STAS 6400-84 -Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate

STAS 12288-85 -Lucrari de drumuri. Determinarea densitatii straturilor

rutiere cu dispozitivul cu con si nisip

3. STRATURI DE BAZA DIN MIXTURI ASFALTICE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CAPITOLUL I - GENERALITATI


1.1. Prezenta documentaţie contine specificatiile tehnice privind executia si receptia straturilor de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute în SR 7970, care trebuie sa fie îndeplinite la prepararea, transportul, punerea în opera si controlul calitatii materialelor si al straturilor executate.

1.3. Prevederile prezentei nu se aplica straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

2.1. Straturile de baza din prezenta documentaţie sunt prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate preparate la cald în centrale si puse în opera mecanizat.

2.2. Alegerea tipului de mixtura se face de catre proiectant.

2.3. Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe un strat suport care trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.

268

CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.4. Agregate

4.1. Pentru stratul de baza din mixturi asfaltice se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa îndeplineasca conditiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor dupa cum urmeaza:

- nisip natural sort 0-4, conform SR 662;

- margaritar sort 4-8, conform SR 662;

- pietris sort 4-25 sau sortat pe sorturile 4-8, 8-16, 16-25 conform SR 662;

- nisip de concasaj sort 0-4 conform SR 667;

- savura sort 0-8 conform SR 667;

- criblura sort 4-8, 8-16 sau 16-25 conform SR 667;

- filer de calcar conform STAS 539.

Toate agregatele folosite în mixturile asfaltice trebuie sa fie spalate în totalitate înainte de a fi folosite în amestec.

Depozitarea se va face pe sorturi, în silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

4.2. Granulozitatea agregatelor, limitele amestecului de agregate naturale si filer si continutul minim de agregate concasate pentru tipurile de mixturi AB1 si AB2 sunt conform tabelului 1.

Tabel 1

Nr.

crt.

Caracteristici Mixturi asfaltice tip

AB1 AB2

1 Granulozitatea agregatelor cuprinse în limitele din Fig.1 Fig.2

2 Continut de agregate cu dimensiunea peste 4 mm % din masa 22…47

(30…55)

36…66

(50…75)

3

Continut maxim admisibil de agregate cu dimensiunea peste 25 mm (31,5 mm)

% din masa

max.10

max.10

4 Continut în parti fine sub 0,1 mm

% din masa

4…14

(4…12)

3…11

(2…10)

5 Continutul minim de filer % din masa 7 4

6

Continut obligatoriu de agregate concasate pentru clasele tehnice ale drumului: (cu precizarile din tabelul 2), % din masa

I nu se foloseste 100-criblura

II 35-criblura

65-pietris concasat

III 100-pietris concasat

IV-V 100-pietris sortat

Tabel 2

Clasa tehnica Categoria tehnica Agregate naturale utilizate

269

a drumului a strazii

I

(Autostrazi) I

- criblura sort 4-8, 8-16, 16-25

- nisip de concasare sort 0-4

- nisip natural sort 0-4 (0-3 sau 0-7), raport 1:1 cu nisipul de concasare

- filer

II II

- criblura: min.35% (recomandabil 16-25 sau 8-16 si 16-25)

- nisip de concasare sort 0-4, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4

- pietris sort 4-8, 8-16, 16-25 sau 8-25 rezultat din concasarea agregatelor de râu

- nisip natural sort 0-4

- filer

III III

- pietris concasat sort 4-8 sau 8-25

- nisip natural sort 0-4

- nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8, raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-4

- filer

IV-V IV

- pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 4-8 si 8-25

- nisip sort 0-4

- filer

Art.5. Filer

Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

- finetea (continutul în parti fine 0,1 mm) min.80%

- umiditatea max. 2%

Observatie: In conditii justificate tehnic si economic se poate înlocui partial filerul de calcar prin filer de var stins, care se poate folosi numai împreuna cu filerul de calcar; continutul de filer din var stins poate fi max. 2%.

Filerul se va depozita în încaperi acoperite, ferite de umezeala sau în silozuri cu încarcare pneumatica.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Art.6. Lianti

Pentru realizarea îmbracamintilor asfaltice si straturilor de baza din mixturi asfaltice se foloseşte bitum neparafinos pentru drumuri conform SR 754:

Conditiile de admisibilitate pe care trebuie sa le îndeplineasca bitumul neparafinos sunt cele prevazute în SR 754 si în Normativul AND 537.

Art.7. Controlul calitatii materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica în conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la art.3, 4 si 5 din prezenta documentaţie.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier conform SR 7970 pct.4.1.2. si constau în urmatoarele:

a. Bitum

- penetratia la 25oC STAS 42 si SR 754;

- punctul de înmuiere prin metoda inel si bila STAS 60 si SR 754;

- ductilitatea la 25oC, SR 61 (la drumuri de clasa tehnica I si II si pentru strazi de categorie tehnica I si II).

b. Criblura

270

- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 6200/4;

- granulozitatea, STAS 730;

- forma granulelor, STAS 730;

- determinarea continutului de parti fine sub 0,1 STAS 730;

- continutul de argila, SR 667.

c. Pietris

- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606;

- granulozitatea STAS 4606;

- forma granulelor STAS 4606, STAS 730;

- parte levigabila STAS 4606;

- continut de fractiuni sub 0,63 mm, STAS 730.

d. Nisip natural

- granulozitatea STAS 4606;

- continut de corpuri straine, STAS 4606;

- echivalent de nisip STAS 730.

Nisip de concasaj

- granulozitatea, STAS 730;

- continut de corpuri straine STAS 4606;

- coeficient de activitate STAS 730.

e. Filer

- umiditate STAS 539;

- finetea STAS 539.

CAPITOLUL III - MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

Art.8. Compozitia mixturilor

7.1. Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza, se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinându-se seama de respectarea conditiilor precizate în prescriptiile tehnice impuse de documentaţie.

Studiul îl face Ofertantul în cadrul laboratorului sãu daca este autorizat sau îl comanda la un alt laborator autorizat.

7.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si încercarile efectuate, împreuna cu rezultatele obtinute, se supune aprobarii Beneficiarului.

Aceste studii comporta cel putin urmatoarele încercari:

- încercarea Marshall pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall, conform STAS 1338/1, pentru straturile de baza numarul de lovituri vor fi de 50 lovituri;

- determinarea cu prese de 10 tone, a caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice, pe epruvete cubice (rezistente la compresiune la 22oC si 50oC, reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 de zile de imersiune în apa pentru aceleasi continuturi de liant).

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de Ofertant.

7.3. Toate dozajele privind agregatele si filerul, sau unele adaosuri, sunt stabilite în functie de greutatea totala a materialului granular în stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii.

7.4. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total si granulozitatea agregatelor naturale, care trebuie sa fie asigurate pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sunt date în tabelul 1.

271

7.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2 si 3 si trebuie sa se încadreze între limitele aratate în tabelul 4.

Tabel 4

Continutul de liant Mixturi asfaltice

Tip AB1 Tip AB2

- la mixturi cu agregate neconcasate, % din masa mixturii 3,5…5,0 3,3…4,8

- la mixturi cu agregate concasate, % din masa mixturii 3,6…5,4 3,4…5,0

Art.9. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

9.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi confectionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea compozitiilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile îmbracamintii gata executate.

9.2. In lipsa unor dispozitii ale prevederilor speciale, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa îndeplineasca în timpul studiului de laborator si în timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate în tabelul 5.

Tabel 5

CARACTERISTICI Bitum tip Tipul mixturii asfaltice

Tip AB1 Tip AB2

Clasa tehnica a drumului si/sau categoria tehnica a strazii

I, II si III IV si V I,II si III IV si V

A. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA MARSHALL

Stabilitatea la 60oC,

kN, min.

D 60/80 5,0 4,5 5,5 5,0

D 80/100 4,5 4,0 5,0 4,5

Indicele de curgere, mm D 60/80 1,5-4,0 1,5-4,5 1,5-3,5 1,5-4,0

D 80/100 1,5-4,5 1,5-4,5 1,5-4,0 1,5-4,5

Absorbtie de apa,

% vol.

-

2…8

2…8

Densitatea aparenta,

kg/m3, min.

D 60/80

D 80/100

2200

2200

B. CARACTERISTICI DIN INCERCAREA PE CUBURI

Rezistenta la compresiune la 22oC, N/mm2, min.

D 60/80

D 80/100

2,5 2,5

Reducerea rezistentei la compresiune la 22oC, dupa 28 zile de pastrare în apa, % max.

D 60/80

D 80/100

30

30

Absorbtie de apa,

% vol.

D 60/80

D 80/100

2…10 2…10

Densitatea aparenta, kg/m3,min. D 60/80

D 80/100

2150 2150

9.3. Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de înmuiere IB cu max. 9o C mai mare decât bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60 cu precizarile din SR 7970, pct.2.4.3.2.

272

Art.10. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

10.1. Mixturile asfaltice se prepara în instalatii speciale, de regula, în flux discontinuu, prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a componentilor.

10.2. In cazul instalatiilor în flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cântarire a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, în acest caz, initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de extractie cu viteze variabile etalonat sau cu câte un dozator gravimetric pe fiecare banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, în cazul instalatiilor în flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa în uscator – malaxor se face automat, pe computer.

10.3. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de înregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer. Toleranta admisa la temperatura bitumului este +3oC.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia variaza cu temperatura, astfel încât la 150oC…170oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09…1,1) l.

10.4. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, ofertantul va trebui sa le înlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere în exploatare.

10.5. Ofertantul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea instalatiei si/sau a personalului care o deserveste, în tot timpul cât dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de refuz.

10.6. Instalatia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a liantului, cu capacitatea minima egala cu consumul mediu zilnic si care sa dispuna, fiecare, de o joja etalonata în prealabil si de un dispozitiv capabil sa încalzeasca liantul pâna la temperatura necesara, evitând orice supraîncalzire (cât de mica).

10.7. Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca, cuva malaxorului nu este închisa, ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a împiedica pierderea prafului prin dispersie.

Instalatia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare.

Durata de malaxare va fi în functie de tipul de instalatie de preparare si tipul de mixturi si se va stabili în cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt, înaintea începerii fabricatiei.

Art.11. Autorizarea statiei de asfalt

Inaintea începerii executiei, Ofertantul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.

Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei în functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, în limitele tolerantelor admise, ca dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.

O alta conditie pentru autorizarea statiei de asfalt o constituie si existenta tuturor dotarilor si amenajarilor la statie, a depozitelor la statie si a celor intermediare, a cailor de acces la depozite si la instalatia de preparare a mixturilor, amenajarea corespunzatoare a depozitelor de agregate (betonarea platformelor, existenta peretilor despartitori între sorturile de agregate, suprafete suficiente de depozitare, asigurarea scurgerii si îndepartarii apelor etc.).

Daca amenajarile nu sunt terminate sau prezinta deficiente, acestea se vor completa sau se vor reface înainte de acceptarea Beneficiarului.

Art.12. Fabricarea mixturilor asfaltice

12.1. Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta în urmatoarele operatii:

- reglarea predozatoarelor instalatiei privind debitele pentru agregate, liant si filer, prin încercari;

Tabel 6

Nr.

crt.

Elemente componente ale mixturii Abateri admise fata de dozajul prescris, %

1 Fractiunile de agregate naturale:

273

25…31,5 +5

16…25 +5

8…16 +5

4…8(3,15…8) +5

1…4 (0,63…3,15) +4

0,20…0,63 +3

0,1…0,2 (0,09…0,20) +2

0…0,1 (0…0,09) filer si pref. +1,5

2 Continut de agregate concasate +10

- introducerea agregatelor naturale în uscator (sau uscator-malaxor)

- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi (în cazul instalatiilor în flux discontinuu);

- introducerea agregatelor naturale calde în malaxor;

- încalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea în malaxor sau în uscator-malaxor;

- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia în buncarul de stocare;

Durata de malaxare, în functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos.

12.2. Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa se încadreze în limitele din tabelul 7.

Tabel 7

Materiale si faza de executie Temperatura în oC, functie de tipul bitumului

D 60/80 D 80/100

- agregate naturale la iesire din uscator 170…190 165…185

- bitum la intrare în malaxor 155…165 150…160

- mixtura asfaltica

-la iesire din malaxor 165…175 160…170

-la asternere min.155 min.150

-la începutul compactarii min.150 min.145

-la sfârsitul compactarii min.110 min.105

NOTA: *Masurarea temperaturii se va efectua conform SR EN 12697-13

In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica acelasi regim termic.

Temperatura mixturii asfaltice la iesire din malaxor trebuie reglata în intervalul prescris, astfel încât, în conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport) si conditii climatice concrete, sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare, conform tabelului 7.

Se interzice încalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel, pentru a evita degradarea liantului în procesul tehnologic.

Trebuie evitata încalzirea prelungita a bitumului sau reîncalzirea aceleiasi cantitati de bitum de mai multe ori. In cazul în care, din motive tehnologice, nu a putut fi evitata reîncalzirea bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25oC a acestuia, iar în cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la utilizarea bitumului respectiv.

Art.13. Controlul fabricatiei

274

13.1. Mixturile asfaltice produse în instalatia de preparare a mixturilor asfaltice sunt supuse încercarilor preliminare de informare si controlului de calitate al procesului tehnologic de fabricare si de punere în opera a mixturilor, a caror frecventa este cea indicata în tabelul 8.

Tabel 8

Nr.

crt.

Natura controlului sau a încercarii Categoria controlului*

Verificari

conform

pct.

Frecventa controlului sau a încercarii

A B

1 Studiul compozitiei x pentru fiecare tip de produs

2 Controlul reglajului instalatiei de preparare inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x x 20.2.1. la începutul fiecarei zile de lucru si înaintea începerii fabricatiei fiecarui tip de produs

3 Controlul regimului termic de preparare a mixturilor asfaltice

x 20.2.2. permanent

4 Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita

x 20.2.4. zilnic

5 Verificarea calitatii mixturii asfaltice x 20.2.5. unul la fiecare 400 to mixtura, dar cel putin una pe zi

*) A – Incercari preliminare de informare

B – Controlul de calitate în timpul executiei

13.2. Prevederile indicate din tabelul 8 nu exclud obligativitatea dotarii instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice cu dispozitive de control de blocare.

CAPITOLUL IV - EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA

Art.14. Punerea în opera

Punerea în opera a mixturilor asfaltice pentru strat de baza se executa numai în anotimpul calduros, în perioada martie-octombrie, la temperaturi atmosferice de peste 10oC, în conditiile unui timp uscat. Lucrarile se întrerup pe vânt puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.

Art.15. Transportul mixturilor asfaltice

15.1. Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura a mixturii asfaltice pe tot timpul transportului, sa fie minime.

La distante de transport cu durata de peste 30 min. sau pe vreme racoroasa (+10oC…+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa încarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura etc.) este interzisa.

Art.16. Pregatirea stratului suport

- 16.1. Inainte de asternerea mixturii asfaltice, se executa toate lucrarile de remediere a stratului suport si/sau se reprofileaza daca este cazul, apoi acesta se curata si se amorseaza.

16.2. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura încât ruperea sa fie efectiva înaintea asternerii mixturii bituminoase.

Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice.

16.3. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.

16.4. Amorsarea se face în fata finisorului la o distanta maximala de 100 m.

Art.17. Asternerea

275

17.1. Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform art.15, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Numai în cazul lucrarilor executate în spatii înguste (de exemplu în zona casetelor) asternerea mixturii se poate face manual.

17.2. In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se poate face într-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari:

a) grosimea minima a fiecarui strat asternut trebuie sa fie:

- 5,0 cm la mixturi tip AB1;

- 6,0 cm la mixturi tip AB2.

b) grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere în opera si nu trebuie sa depaseasca:

- 12,0 cm în cazul asternerii mecanizate;

- 6,0 cm în cazul asternerii manuale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cât se poate de constanta ca sa se evite total opririle procesului de punere în opera. Ofertantul trebuie sa dispuna, la locul de punere în opera, de un lucrator calificat, pentru a corija imediat dupa asternere si înainte de orice compactare denivelarile flagrante, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe în permanenta, suficienta mixtura, pentru a se evita o raspândire neuniforma a materialului.

17.3. Mixtura asfaltica trebuie asternuta în mod uniform si continuu, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa în ziua respectiva.

16.4. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, în functie de tipul liantului, temperaturile prevazute în tabelul 7.

Art.18. Compactarea

18.1. Compactarea mixturilor asfaltice se efectueaza aplicând tehnologii corespunzatoare care sa asigure pentru fiecare strat si tip de mixtura, caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute în tabelul 9.

Tabel 9

Nr.

crt.

Caracteristici Tipul mixturii

AB1 AB2

1 Densitatea aparenta, kg/m3, min. 2150 2150

2 Absorbtia de apa, % vol. 2…10 2…10

3 Grad de compactare, % min. 96 96

18.2. Operatiunea de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

18.3. In lipsa unor dispozitiuni contrare prevederilor speciale, pentru obtinerea gradului de compactare prevazut (min.96%), la începerea lucrarilor se determina pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului.

Incercarile de etalonare a atelierului de compactare si de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub responsabilitatea Ofertantului, Beneficiarul putând cere interventia unui laborator agreat, care sa efectueze în acest scop, pe cheltuiala Ofertantului, încercarile de compactare pe care le va considera necesare.

Urmare acestor încercari, Ofertantul propune Beneficiarului aprobarea pentru:

- sarcina fiecarui utilaj;

- planul de mers al fiecarui utilaj, pentru a asigura un numar de treceri pe cât posibil constant, în fiecare punct al stratului;

- viteza de mers a fiecarui utilaj;

- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putând fi între 3 si 9 bari;

- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara celei prevazute în tabelul 7.

18.4. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale (pentru fiecare strat) este cel prezentat în tabelul 10.

276

Tabelul 10

Specificatii

Atelier de compactare compus din:

doua utilaje de compactare un utilaj de compactare

Compactor cu pneuri

de 160 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Compactor cu rulouri netede de 120 kN

Nr.de treceri, min. 12 4 14

18.5. Compactarea se executa în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Pe sectoarele în rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.

18.6. La executia lucrarilor în mai multe straturi successive, asternerea si compactarea se efectueaza separat pentru fiecare strat în parte. In acest caz rosturile de lucru transversale si longitudinale ale straturilor successive trebuie decalate cu min.10 cm.

Art.19. Suprafatarea stratului de baza

19.1. Uniformitatea suprafetei stratului de baza se va verifica în profil longitudinal (în axul drumului sau în axul fiecarei benzi când asternerea se face pe benzi separate) si în profil transversal (în dreptul fiecarei sectiuni transversale proiectate), cu dreptarul de 3 m si panã sau cu alte dispozitive adecvate omologate.

Verificarea va fi efectuata si în oricare alte locuri indicate de Beneficiar.

19.2. Denivelarile admisibile în profil longitudinal masurate cu dreptarul de 3 m sunt de maximum 10 mm.

19.3. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m.

Art.20. Protejarea stratului de baza

Îmbracamintea bituminoasa se va aplica imediat dupa executia stratului de baza, în acelasi sezon de lucru. In cazul în care aceasta conditie nu poate fi îndeplinita si stratul de baza este dat în circulatie înainte de executia îmbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminous simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate tehnic.

Art.21. Controlul punerii în opera

Controlul calitatii lucrarilor de executie a stratului de baza din mixturi asfaltice se efectueaza pe faze.

21.1. Controlul calitatii materialelor – se face conform art.6.

21.2. Controlul procesului tehnologic consta în urmatoarele operatii:

21.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:

21.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

21.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:

- pregatirea stratului support:

- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare;

- modul de executie a rosturilor;

tehnologia de compactare (atelier de compactare, numar de treceri):

21.2.4. Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfaltice prestabilita, prin analize de laborator efectuate de laboratorul de santier al Ofertantului:

21.2.5. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de laboratorul Ofertantului sau un alt laborator autorizat, pe probe de mixtura asfaltica: 1 proba/400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi, care va determina:

- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se încadreze în limitele din tabelele 1,2 si 4 si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator, abaterile admise fiind cele indicate în tabelul 6;

- punctul de înmuiere IB al bitumului, extras din mixtura asfaltica, conform prevederilor de la punctual 8.3;

- caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice, care trebuie sa corespunda cu cele indicate în tabelul 5.

277

21.2.6. Frecventa controalelor

In lipsa unor dispozitii speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate în tabelul nr.11.

Tabel 11

FAZA DE EXECUTIE

NATURA CONTROLULUI SAU A INCERCARII

CATEGORIA DE CONTROL

FRECVENTA CONTROLULUI

A B C

In timpul executiei

Temperatura de asternere x permanent

Etalonarea atelierului de compactare x la începutul exec. lucrarilor apoi când la un control ocazional se constata o compactare neconforma

Controlul ocazional de compactare prin carote

x x o carota la fiecare

250 ml de banda

La straturile executate

Reglajul de suprafata: controlul cantitatii medii asternute

x x zilnic si la sfârsitul lucrarilor de santier

Reglarea nivelmentului x în fiecare punct indicat de Inginer

Controlul denivelarilor în fiecare punct indicat de Inginer

CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE STRATULUI EXECUTAT

Art.22. Controlul calitatii stratului bituminos

22.1. Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gama densimetrul) sau prin prelevarea de carote (o placa de minim (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata).

Carotele se preleveaza în prezenta delegatului Ofertantului si al Beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea stratului, încheindu-se un proces verbal.

22.2. Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare si prin încercari de laborator pe carotele prelevate conform 21.1.

Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se încadreze în limitele din tabelul 9.

22.3. Incercarile se efectueaza conform SR EN 12697-1, STAS 1338/1 si STAS 1338/2, de catre laboratorul Ofertantului sau de un laborator autorizat si constau în:

- masurarea grosimii stratului;

- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;

- determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras).

Art.23. Elemente geometrice si abateri limita

23.1. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, se face conform STAS 6400 si SR 174-2 (pct.3.4.)

23.2. Abateri limita la elementele geometrice

23.2.1. Abaterile limita locale admise în minus fata de grosimea prevazuta în profilul transversal tip al proiectului pentru fiecare strat în parte, pot fi de max.10%. Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor prezentei documentaţii privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare.

23.2.2. Abaterile limita locale admise la latimea stratului fata de cea prevazuta în proiect pot fi cuprinse în intervalul +50 mm pentru latimea caii de rulare si de +25 mm pentru latimea benzii de stationare la autostrazi.

278

23.2.3. Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de +5 mm/m la drumuri si de +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

23.2.4. Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +20 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.

23.2.5. Denivelarile admisibile în profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub dreptarul de 3 m.

23.3. Atunci când documentatia prevede o reglare a nivelmentului în raport cu repere independente de calea rutiera, verificarea cotelor este facuta în contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, în ax si la margine (între 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si în fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual în toate celelalte puncte fixate de Inginer.

Toleranta pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise este de +2,5%.

Daca tolerantele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR

Art.24. Receptia pe faze determinante

Receptia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de baza, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul stratului în fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata în Buletinul Constructiilor, volumul 4 din 1996.

Art.25. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare se face conform art.18.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului.

Verificarea grosimii se face ca la art. 20 si pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii îmbracamintii.

Evidenta tuturor verificarilor în timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.


Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii în exploatare a lucrarilor definitive.


I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr.43/1998 -Norme privind încadrarea în categorii a

drumurilor de interes national

Ordinul MT nr.45/1998 -Norme tehnice privind proiectarea,

construirea si modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998 -Norme tehnice privind stabilirea clasei

tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000 -Norme metodologice privind conditiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor

de circulatie în vederea executarii de lucrari în zona

drumului public si/sau pentru protejarea drumului


NSPM nr.79/1998 -Norme privind exploatarea si întretinerea drumurilor si

podurilor

Ordin MI nr.775/1998 -Norme de prevenire si stingere a incendiilor

279

si dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.116/1999 -Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru

lucrari de întretinere, reparare si exploatare a


II. REGLEMENTARI TEHNICE

AND 537 - Normativ privind caracteristicile tehnice ale

bitumului neparafinos pentru drumuri

III. STANDARDE

SR EN 1426:2007 -Bitumuri.

Determinarea penetratiei

SR EN 1427:2007 -Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere.

Metoda cu inel si bila.

SR 61/1997 -Bitumuri. Determinarea ductilitatii

SR 174-2:1997 -Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase

cilindrate, executate la cald.

Conditii tehnice pentru prepararea si punerea

în opera a mixturilor asfaltice si

receptia îmbracamintilor executate

STAS 539-79 -Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins în

pulbere

SR 662:2002 -Lucrari de drumuri. Agregate naturale de

balastiera. Conditii tehnice de calitate

SR 667:2000 -Agregate naturale si piatra prelucrata pentru

lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate

SR EN 13450:2003 -Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate

si drumuri. Metode de încercare

SR 754:1999 -Bitum neparafinos pentru drumuri

STAS 1338/1-84 -Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbracaminti

bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,

pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor

SR EN 12697-6+A1:20007 -Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbracaminti

bituminoase executate la cald. Metode de determinare

si încercare

STAS 1338/3-84 -Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbracaminti

bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii

metalice pentru confectionarea si decofrarea

epruvetelor

STAS 4606-80 -Agregate naturale grele pentru mortare si betoane

cu lianti minerali. Metode de încercare

SR EN 12407:2007 -Piatra naturala pentru constructii.

280

Prescriptii pentru determinarea caracteristicilor

Petrografice, mineralogice si a compozitiei chimice.

STAS 6400-84 -Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate.

SR 7970:2001 -Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi

asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice

de calitate si prescriptii generale de executie

SR 10969:2007 -Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor

pentru drumuri la agregatele naturale.

Metoda de determinare cantitativa.

SR EN 12697-13:2002 -Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru

mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 13: Masurarea temperaturii

SR EN 12.697-27:2002 -Mixturi asfaltice. Metode de încercare

pentru mixturi asfaltice preparate la cald.

Partea 27: Prelevarea probelor.

4. IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD

CAPITOLUL I - GENERALITATI


1.1. Prezenta documentaţie contine specificatiile tehnice privind îmbracamintile bituminoase rutiere cilindrate, executate la cald, din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale, filer si bitum neparafinos si cuprinde conditiile tehnice de calitate prevazute în SR 174-1 si SR 174.

1.2 Prevederile prezenta documentaţie nu se aplica îmbracamintilor executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau executate cu mixturi asfaltice recuperate.

Art.2. Definirea tipurilor de mixturi asfaltice

2.1. Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind alcatuite, în general, din doua straturi si anume:

- stratul superior, de uzura ;

- stratul inferior, de legatura ;

2.2. In cazurile în care îmbracamintea bituminoasa cilindrata se executa într-un singur strat, acesta trebuie sa îndeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura.

2.3. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri se vor executa conform STAS 174-2.

Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu alte tipuri de mixturi, se vor executa conform urmatoarelor normative:

AND 539 – stabilizate cu fibre de celuloza;

AND 549 – realizate cu bitum modificat cu polimeri;

AND 553 – realizate cu bitum aditivat.

281

CAPITOLUL II - NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR

Art.4. Agregate

4.1. Pentru îmbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si prelucrate care trebuie sa îndeplineasca conditiile de calitate în conformitate cu prevederile standardelor;

Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, în functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 3.

Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform SR 667, tabelul 2.

4.2. Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta calitatea acestora.

Art.5. Filer

Filerul care se utilizeaza la îmbracaminti rutiere bituminoase este de calcar sau de creta, conform STAS 539.

In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20%.

Art.6. Lianti

6.1. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezenta documentaţie sunt:

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D60/80 si tip D 80/100;

- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;

- bitum aditivat.

Acestia se aplica în conformitate cu indicatiile din tabelul 1.

Tabelul 1

Tipul îmbracamintii bituminoase Tipul liantului

Imbracaminte bituminoasa din mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:

- strat de uzura (cu adaos de fibre)

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform

SR 754:

Tip D 60/80 sau

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legatura (fara fibre) Bitum neparafinos pentru drumuri, conform

SR 754;

Tip D 60/80

Imbracaminte bituminoasa cu bitum cu polimeri:

- strat de uzura

Bitum modificat cu polimeri

- strat de legatura Bitum modificat cu polimeri

sau


SR 754

282

Tip D 60/80

Imbracaminte bituminoasa cu bitum aditivat:

- strat de uzura si strat de legatura

Bitum aditivat:

- tip D 60/80a – zona climaterica calda

- tip D 80/100a – zona climaterica rece

Imbracaminte bituminoasa cu bitum

neparafinos pentru drumuri:

- strat de uzura si strat de legatura


SR 754:

- tip D 60/80 – zona climaterica calda

- tip D 80/100 – zona climaterica rece

Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute de SR 754 si Normativul AND 537 si o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat.

In cazul utilizarii bitumului modificat se vor respecta prevederile Normativului AND 549 si cele din prezenta documentaţie.

6.3. In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor, în cadrul testelor preliminare se va stabili utilitatea aditivarii bitumului.

Se va folosi numai bitum aditivat, în cazul în care adezivitatea bitumului pur fata de agregate naturale este mai mica de 80%, indiferent de clasa tehnica a drumului sau de categoria tehnica a strazii, la care se foloseste.

Prepararea bitumului aditivat se efectueaza conform Normativ AND 553.

6.5. Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida sau bitum taiat, cu respectarea prevederilor STAS 8877.

Art.7. Aditivi

Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor în vigoare.

Tipul de aditiv si dozajul acestuia în bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.

Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Beneficiarului.

Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobarea, Ofertantul va prezenta agrementul tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.

Art.8. Fibre

Fibrele trebuie sa fie agrementate tehnic conform reglementarilor în vigoare.

Tipul si dozajul de fibre în mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, în functie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+5oC, conform reglementarilor în vigoare, iar încercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform STAS 1338-2.

283

Art.9. Controlul calitatii materialelor înainte de anrobare

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru îmbracamintile bituminoase, se verifica în conformitate cu prescriptiile din standardele în vigoare ale materialelor respective si SR 174-2 pct.3.1.

CAPITOLUL III - MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

Art.10. Compozitia mixturilor

10.1. Mixturile asfaltice atât pentru stratul de uzura cât si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 2.

Tabelul 2

Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

-criblura sort 4-8 si 8-16

-nisip de concasare sort 0-4

-filer

Beton asfaltic rugos

-criblura sort 4-8 si 8-16


-filer

Betoane asfaltice bogate cu criblura

-criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25


-nisip natural sort 0-4*)

-filer

Beton asfaltic cu pietris concasat

-pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25

-nisip natural sort 0-4

-filer

Beton asfaltic deschis cu criblura

-criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25



-filer

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

-pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25



-filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

-pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25



-filer

*) Conform notei de la tabelul 4

Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate în prescriptiile tehnice impuse de documentaţie. Studiul îl face Ofertantul în cadrul laboratorului sau autorizat sau îl comanda la un laborator autorizat.

284

10.2. Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si încercarile efectuate împreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Beneficiarului.

10.3. Limitele procentelor sorturilor componente din agregatul total sunt date în tabelul 3.

10.4. Granulozitatea agregatelor naturale care trebuie sa fie asigurata pentru fiecare tip de mixtura asfaltica este indicata în tabelul 4.

10.5. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1, 2, 3 si trebuie sa se încadreze între limitele recomandate în tabelul 5.

Tabelul 5

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice %

Clasa tehnica

a drumului

Categoria tehnica a strazii

Strat de uzura

MASF 8

MASF 16

6,7…7,5

6,5…7,5

I…V

I…V

I…IV

I…IV

BAR 16m, BAR 16a, BAR 16 5,7…6,2

5,7…6,2

I…III

II…III

I…III

II…III

BA 16m 6,0…7,0

6,3…7,3

I…II

III

I…II

III

BA 16, BA 16a 6,0…7,0

6,3…7,3

6,5…7,5

II

III

IV…V

II

III

IV

BA 8, BA8a 6,5…7,5 IV…V IV

BA25, BA 25a 5,5…7,0 IV…V IV

BAPC 16, BAPC 16a 6,0…7,5 IV…V IV

Strat de legatura

BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…III

BAD25, BAD 25a 4,0…5,0 I…V I…IV

BADPC 25, BADPC 25a 4,0…5,0 III…V III…IV

BADPS 25, BADPS 25a 4,0…5,0 IV…V IV

10.6. Raportul filer – liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice este conform tab. 6.

Tabelul 6

Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer: liant

(recomandat)

Strat de uzura

Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8

Betoane asfaltice bogate în criblura:

-cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm;

-cu dimensiunea maxima a granulei de 25 mm

1,3…1,8

1,1…1,8

Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6…1,8

Strat de legatura Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4

10.7. Continutul de fibre active în mixturile asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8 si MASF 16 va fi în limitele (0,3…1,0)% din masa mixturii asfaltice, în functie de tipul fibrei utilizate.

Continutul optim de fibre se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de specialitate autorizat, tinându-se seama de respectarea conditiilor tehnice prevazute.

Art.11. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

11.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajpe parcursul executiei, precum si din straturile îmbracamintii gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata execonform SR EN 12697-27.

11.2. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa îndeptimpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate în tabelele 7 si 8.

mecanice ale mixturilor asfaltice

mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din straturile îmbracamintii gata executate.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata exe

11.2. In lipsa unor dispozitii contrare prevederilor documentaţiei, caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa îndeplineasca, în timpul studiului de laborator si în timpul controalelor de fabricatie, conditiile aratate în tabelele 7 si 8.

285

mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si confectionate elor optime si din probe prelevate de la malaxor sau de la asternerea

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul gata executat, se efectueaza

mecanice ale mixturilor asfaltice lineasca, în timpul studiului de laborator si în

Tabelul 7

Tabelul 8

286

11.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum modificat trebuie sa se încadreze în limitele din tabelul 9.

Tabelul 9

287

11.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se încadreze în limitele din tabelul 10.

Tabelul 10

Caracteristica Tipul mixturii asfaltice

MASF 8 MASF 16

Test Schellenberg, %, max. 0,2 0,2

288

Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall:

- stabilitate (S) la 60oC, KN, min.

7,0

7,0

- indice de curgere (I) la 60oC, min. 1,5…3,5 1,5…3,5

- densitate aparenta, kg/m3, min. 2300 2300

- volum de goluri, %

Rezistenta la deformatii permanente:

3…4 3…4

- fluaj dinamic la 40oC si 1800 pulsuri, 10-4 mm, max. 10000 10000

- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP),

mm/h:

Numarul mediu de vehicule1):

• <1500, max.

• 1500…3000, max.

• 3000…6000, max.

• >6000

Temperatura Temperatura

45oC2) 60oC3) 45oC2) 60oC3)

6,0

4,0

2,0

<2,0

8,0

6,0

3,5

<3,5

6,0

4,0

2,0

<2,0

8,0

6,0

3,5

<3,5

- adâncimea fãgasului, mm:

Numarul mediu de vehicule1):

• <1500, max.

• 1500…3000, max.

• 3000…6000, max.

• >6000

6,0

5,0

4,0

<4,0

9,0

8,0

7,0

<7,0

6,0

5,0

4,0

<4,0

9,0

8,0

7,0

<7,0

Modulul de elasticitate la 15oC, Mpa, min. 3600 4000

Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri) la 15oC, 10-4, max.

1200 1000

NOTA: 1 – Vehicule de transport marfa si autobuze, în 24 h, calculat pentru traficul de perspectiva

2 – Zona climaterica rece

3 – Zona climaterica calda

11.5. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall, ale mixturilor asfaltice cu bitum, bitum modificat si bitum aditivat se face conform STAS 1338-2.

11.6. Caracteristicile prevazute în tabelele 8, 9 si 10 se determina conform metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice în vigoare.

11.7. Bitumul continut în mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere, trebuie sa prezinte un punct de înmuiere IB cu maximum 9oC mai mare decât bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective. Se excepteaza verificarea bitumului din mixturile asfaltice tip MASF.

Determinarea punctului de înmuiere IB se face conform STAS 60.

289

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de mixtura asfaltica în vederea extragerii bitumului din mixtura asfaltica se face conf. SR EN 12697-28.

Extragerea si recuperarea bitumului din mixtura, pentru determinarea acestuia, se face conform SR EN 12697-1, SR EN 12697-3 si SR EN 12697-4. In cazul în care nu se dispune de aparatura prevazuta de SR EN 12697-3 sau SR EN 12697-4, recuperarea bitumului se face conform STAS 1338-2.

Art.12. Statia de asfalt

Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi prevazute de documentaţie.

12.1. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice

12.1.1. Centralele de preparare trebuie sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumului si filerului, precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelor cu liantul bituminos.

Resortarea este obligatorie pentru instalatiile în flux discontinuu.

In cazul instalatiilor în flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa în uscator-malaxor se face automat, pe computer.

12.1.2. Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de înregistrare si afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure o precizie a dozarii de +3% pentru agregatele naturale si de +2% pentru bitum si filer.

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia, variaza cu temperatura astfel încât la 150oC…180oC, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09…1,11) l.

12.1.3. Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa aiba capacitatea de fabricatie de minimum 80 t/h la o umiditate de 5%.

12.2. Stocarea, încalzirea si dozarea bitumului

12.2.1. Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum. Fiecare dintre rezervoare trebuie sa aiba un indicator de nivel gradat si un dispozitiv de încalzire a liantului pâna la temperatura necesara, evitându-se supraîncalzirea acestuia.

12.3. Stocarea si dozarea filerului

La statia de asfalt, filerul trebuie sa fie depozitat în silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica), care sa permita dozarea filerului, cu toleranta (pe volum) de +1,5% fata de dozajul din reteta aprobata de inginer.

Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

12.3. Malaxarea

Instalatia de preparare a mixturilor trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene şi cu un sistem de blocare pentru împiedicarea golirii malaxorului înainte de terminarea duratei de malaxare.

Art.13. Autorizarea statiei de asfalt

Inaintea începerii executiei, Ofertantul trebuie sa supuna acceptarii Beneficiarului lucrarii, statia de asfalt care va fi utilizata la realizarea lucrarilor.

Beneficiarul va verifica atestarea statiei de asfalt si va autoriza punerea ei în functiune dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit obtinerea amestecului prescris, în limitele tolerantelor admise, ca

290

dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt etalonate si ca malaxorul functioneaza corespunzator, fara pierderi de materiale.

Art.14. Fabricarea mixturilor asfaltice

Fabricarea mixturilor asfaltice pentru îmbracamintile rutiere bituminoase va trebui realizata numai în statii automate de asfalt.

14.1. Conform SR 174-2, pct.2.2.2. si tabel 1, temperaturile diferitelor tipuri de bitumuri la prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie cuprinse între urmatoarele valori:

- 165oC la 175oC pentru mixturi cu bitum D 60/80;

- 160oC la 170oC pentru mixturi cu bitum D 80/100.

Toleranta admisa a temperaturii bitumului este de +3 C.

14.2. Incalzirea agregatelor naturale se va face în uscatorul instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice.

- Temperatura agregatelor naturale în uscator trebuie sa fie conform SR 174-2, pct.2.2.2

14.3. Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie sa fie conform SR 174-2 pct.2.2.2. si tabel 1.

Toleranta admisa a temperaturii mixturii asfaltice la iesirea din malaxor este de +5%.

Art.15. Reglarea instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice

15.1. Inainte de autorizarea statiei de asfalt, predozatoarele instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice trebuie reglate prin încercari, astfel încât curba de granulozitate a amestecului de agregate naturale obtinuta, sa corespunda celei calculate în laborator, în limitele de toleranta admise.

15.2. Autorizatia de punere în exploatare va fi data de Beneficiar dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris în limitele tolerantelor admise.

15.4. Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive ale instalatiei se dovedesc defectuoase, Ofertantul va trebui sa le înlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul, dupa care sa supuna din nou aprobarii Beneficiarului autorizatia de punere în exploatare.

15.5. Ofertantul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului si/sau a personalului care-l deserveste, în tot timpul cât dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere în exploatare, cu atât mai mult în caz de anulare a autorizatiei.

Art.16. Controlul fabricatiei

Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare, verificari de rutina în timpul executiei si verificari în cadrul receptiei la terminarea lucrarilor, cu frecventa mentionata în tabelul 12.

Tabelul 12

Faza Natura controlului sau verificarii Categoria*

controlului

Frecventa controlului

sau a verificarii

A B C

Studiu Studiul compozitiei mixturii x pentru fiecare tip de produs

Executie Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii, inclusiv stabilirea duratei de malaxare

x x înaintea începerii fabricatiei fiecarui tip de mixtura

291

Incadrarea agregatelor în zona de granulozitate indicata în documentaţie pentru tipul de mixtura asfaltica proiectat, inclusiv starea de curatenie (continutul de impuritati) a agregatelor

x la începutul campaniei de lucru sau ori de câte ori se utilizeaza alte agregate

Temperatura liantului la introducerea în malaxor x permanent

Temperatura agregatelor naturale uscate si încalzite la iesirea din toba de uscare

x permanent

Functionarea corecta a dispozitivelor de cântarire sau dozare

x la începutul fiecarei zile de lucru

Granulozitatea amestecului de agregate naturale la iesirea din malaxor înainte de adaugarea liantului (aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilit pentru mixtura, inclusiv abaterile admisibile la continutul de liant)

x zilnic sau ori de câte ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice

Temperatura mixturilor asfaltice la preparare x în fiecare ora a programului de lucru

Incadrarea dozajului de bitum în dozajul stabilit în laborator

x zilnic, prin extractii

Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: granulozitatea agregatelor si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite de laborator, cu tolerantele admise indicate în tabelul 11 si la pct.10.2.2. din prezenta documentaţie

x zilnic

Caracteristicile fizico-mecanice:

Stabilitatea la 60oC

Indicele de curgere, Fluaj

Densitatea aparenta Marshall

Absorbtia de apa Marshall

x câte o proba de 20 kg la fiecare 200-400 to de mixtura, în functie de productivitatea statiei

CAPITOLUL IV - MODUL DE PUNERE IN OPERA

Art.17. Transportul mixturilor asfaltice

17.1. Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate înainte de încarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (±10oC…+15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa încarcare.

Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura etc.) este interzisa.

Art.18. Lucrari pregatitoare

18.1. Pregatirea stratului suport

18.2. Amorsarea

292

18.2.1. La executarea îmbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida.

18.2.2. Stratul suport se va amorsa obligatoriu în urmatoarele cazuri:

- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din îmbracaminti asfaltice existente;

- pentru strat de uzura pe strat de legatura când stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.

18.2.3. In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,3…0,5) kg/mp.

18.2.4. Amorsarea se va face în fata finisorului la o distanta maxima de 100 m.

18.2.5. La îmbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, când grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica în grosime de minimum 2 cm.

Punerea în lucru a geogrilelor si/sau a materialelor geotextile combinate se va face conform prevederilor prezentei documentaţie.

Art.19. Asternerea

19.1. Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor executate în spatii înguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa în ziua respectiva.

19.2. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, în functie de tipul liantului, temperaturile prevazute în tabelul 13.

Tabelul 13

Tipul liantului Temperatura

mixturii asfaltice la asternere oC min.

Temperatura mixturii asfaltice

la compactare oC, mm

început sfârsit

D 60/80 145 140 110

D 80/100 140 135 100

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta în tabelul 13 vor fi refuzate si evacuate urgent din santier.

In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc în buncarul finisorului, ca urmare a unei întreruperi accidentale.

19.3. Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, în mod uniform, atât din punct de vedere al grosimii cât si cel al afânarii.

Asternerea se va face pe întreaga latime a caii de rulare. Atunci când acest lucru nu este posibil, Ofertantul supune aprobarii Beneficiarului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie executate.

293

19.4. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cât se poate de constanta ca sa se evite total întreruperile.

19.5. Ofertantul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus înainte de compactare.

19.6. In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe în permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita o raspândire neuniforma a materialului.

Art.20. Compactarea

20.1. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat în parte.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel încât sa se obtina un grad de compactare conform tabelului 15.

20.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de îmbracaminte.

Incercarile de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Ofertantului. Beneficiarul poate cere interventia unui laborator autorizat, care sa efectueze testele de compactare necesare, pe cheltuiala Ofertantului.

20.4. Conform pct.2.4.4. din SR 174-2 pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentionat în tabelul 14.

Compactarea se executa pentru fiecare strat în parte

Tabelul 14

Tipul stratului Ateliere de compactare

A B

Compactor cu

pneuri de 160 kN

Compactor cu rulouri

netede de 120 kN

Compactor cu rulouri

netede de 120 kN

Numar de treceri minime

Strat de uzura 10 4 12

Strat de legatura 12 4 14

Art.21. Tratarea suprafetei îmbracamintei

Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie sau executate înainte de aceasta data în zone umbrite si cu umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata îmbracamintei va fi protejata, aceasta realizându-se numai cu aprobarea Beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren.

Protejarea se va face prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica, cu rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspândire de nisip 0…4 mm cu un continut cât mai redus de praf, sub 0,1 mm,

Art.22. Controlul punerii în opera

294

22.1. In cursul executiei îmbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos urmatoarele:

- pregatirea stratului suport: zilnic la începerea lucrarilor pe sectorul respectiv;

- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;

- modul de compactare: zilnic;

- modul de executie a rosturilor: zilnic.

22.2. Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la malaxor sau de la asternere, înainte de compactare:

22.3. Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata (conform SR 174-2: 1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici:

- la toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de legatura:

-densitatea aparenta;

-absorbtia de apa;

-gradul de compactare.

Aceste caracteristici trebuie sa fie conforme cu cele din tabelul 15.

Tabelul 15

Tipul mixturii asfaltice Densitatea aparenta, kg/m3, min.

Absorbtia de apa,

% vol.

Grad de compactare, %, min.

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:

MASF 8 MASF 16 2300 2…6 97

Beton asfaltic rugos:

BAR 16 m BAR 16a BAR 16

2300

2250 4…7 96

Beton asfaltic bogat în criblura:

BA 16 m BA8a, BA 16a, BA 25a, BAPC 16a, BA 8, BA 16, BA 25a, BAPC 16

2300

2250 2…6 96

Beton asfaltic deschis:

BAD 25m BAD 25a, BADPC 25a, BADPS 25a,

BAD 25, BADPC 25, BADPS 25

2250

2200 3…8

96

Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adâncimea fagasului, la temperatura de 45oC pentru zona climaterica rece si respectiv de 60oC pentru zona climaterica calda, conform metodologiei stabilite de reglementarile tehnice în vigoare.

Valorile admisibile, în functie de trafic, sunt prezentate în tabelul 16.

Tabelul 16

Numarul mediu Viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm/h, max.

Adâncimea fagasului, mm, max

295

de vehicule1) Temperatura Temperatura

45oC 60oC 45oC 60oC

<1500 6,0 8,0 6,0 9,0

1500…3000 4,0 6,0 5,0 8,0

3000…6000 2,0 3,5 4,0 7,0

> 6000 <2,0 <3,5 <4,0 <7,0

NOTA: Vehicule de transport marfa si autobuze, în 24 h calculate, pentru traficul de perspectiva

22.4. Controlul compactarii

22.4.2. Calitatea compactarii straturilor îmbracamintilor bituminoase, se va determina de catre Ofertant, pe tot parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.

In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfaltice din care sunt realizate îmbracamintile. Determinarile se vor face conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2.

Probele intacte, se iau în prezenta delegatului Ofertantului si Beneficiarului, la aproximativ 1 m de la marginea îmbracamintii, încheindu-se un proces verbal.

Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate în tabelul 15.

21.5. Reglarea nivelmentului

Toleranta pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise pentru ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este +/- 1,5 cm.

Daca tolerantele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

CAPITOLUL V - CONDITII TEHNICE DE CALITATE ALE IMBRACAMINTEI EXECUTATE

Art.23. Caracteristicile suprafetei îmbracamintei

Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa îndeplineasca conditiile din tabelul 17.

Tabelul 17

Caracteristica Conditii de admisibilitate

Metode de încercare

Planeitatea în profil longitudinal1)

Indice de planeitate, IRI, m/km

Reglementari tehnice în vigoare privind masuratori cu analizatorul de profil longitudinal (APL)

- drumuri de clasa tehnica I…II ≤ 2,5

- drumuri de clasa tehnica III ≤ 3,5

- drumuri de clasa tehnica IV ≤ 4,5

- drumuri de clasa tehnica V ≤ 5,5

296

Uniformitatea în profil longitudinal1)

Denivelari admisibile masurate sub dreptarul de 3 m, mm

SR 174-2:1997

- drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica I…III

≤ 3,0

- drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria IV în alte zone decât cele din zona rigolelor

≤ 4,0

- drumuri de clasa tehnica III…V ≤ 5,0

Rugozitatea2)

SR EN 13036-1:2002

- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT:

- drumuri de clasa tehnica I…II ≥ 80

- drumuri de clasa tehnica III ≥ 70

- drumuri de clasa tehnica IV…V ≥ 60

- Rugozitatea geometrica, HS, mm:

SR EN 13036-1:2002

- drumuri de clasa tehnica I…II ≥ 0,7

- drumuri de clasa tehnica III ≥ 0,6

- drumuri de clasa tehnica IV…V ≥ 0,55

- Coeficient de frecare (µGT): Reglementari tehnice în vigoare cu aparatul de masura Gip Tester - drumuri de clasa tehnica I…II ≥ 0,95

- drumuri de clasa tehnica III…V ≥ 0,7

Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite

Vizual

Art.24. Elemente geometrice si abateri limita

Verificarea elementelor geometrice include si îndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, înainte de asternerea mixturilor asfaltice, în conformitate cu prevederile STAS 6400.

24.1. Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta în profilul transversal din proiect.

Abaterile limita locale admise în minus fata de grosimea prevazuta în proiect, pentru fiecare strat în parte, pot fi de maximum 10%. Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii.

24.2. Latimile straturilor vor fi cele prevazute în proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum +50 mm.

24.3. Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate în proiect.

Abaterile limita admise la pantele profilelor transversale pot fi cuprinse în intervalul +5 mm/m, atât pentru stratul de legatura cât si pentru stratul de uzura la drumuri si în intervalul +2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens.

297

24.4. Abaterile limita locale la cotele profilului longitudinal sunt de +5 mm, fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare prevazut.

CAPITOLUL VI - RECEPTIA LUCRARILOR

Art.25. Receptia pe faze determinante

Receptia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de legatura si de uzura, se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii în constructii aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului în fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata în Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.

Art.26. Receptia preliminara (la terminarea lucrarilor)

Receptia preliminara a lucrarilor de catre beneficiar se efectueaza conform Regulamentului de receptie a lucrarilor în constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.

Comisia de receptie examineaza lucrarile executate fata de documentatia tehnica aprobata si de documentatia de control întocmita în timpul executiei.

Verificarea uniformitatii suprafetei de rulare.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face în axa drumului pe minimum 10% din lungimea traseului.

Verificarea grosimii îmbracamintii.

Evidenta tuturor verificarilor în timpul executiei lucrarilor face parte din documentatia de control a receptiei preliminare.

In perioada de verificare a comportarii în exploatare a lucrarilor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a îmbracamintii, toate eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de catre Ofertant.


Receptia finala se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii în exploatare a lucrarilor definitive.


I. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT nr.43/1998 Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes national

Ordinul MT nr.45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor

Ordinul MT nr.46/1998 Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

Ordinul MT/MI Norme metodologice privind conditiile de

Nr.411/1112/2000 publicat închidere a circulatiei si de instruire a

în MO 397/24.08.2000 restrictiilor de circulatie în vederea executarii

de lucrari în zona drumului public si/sau

pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protectia muncii

298

NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea si întretinerea rumurilor si podurilor

Ordin MI nr.775/1998 Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.116/1999 Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de întretinere, reparare si exploatarea drumurilor si podurilor.

II. REGLEMENTARI TEHNICE

AND 539 Normativ pentru realizarea mixturilor bituminoase

stabilizate cu fibre de celuloza, destinate executarii

îmbracamintilor bituminoase rutiere

AND 549 Normativ privind îmbracamintile bituminoase cilindrate

la cald, realizate cu bitum modificat cu polimeri

AND 553 Normativ privind executia îmbracamintilor bituminoase

cilindrate la cald realizate din mixtura asfaltica, cu

bitum aditivat

AND 559 Normativ privind executia îmbracamintilor bituminoase

cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat

III. STANDARDE

SR EN 1426:2007 Bitumuri. Determinarea penetratiei

SR EN 1427:2007 Bitumuri. Determinarea punctului de înmuiere.

Metoda cu inel si bila.

SR 61/1997 Bitumuri. Determinarea ductilitatii.

SR EN 12593:2003 Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass.

SR 174-1:2009 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase

cilindrate executate la cald.

SR 174-2:1997 Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase

Cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru

prepararea si punerea în opera a mixturilor asfaltice si

receptia îmbracamintilor executate

STAS 539-79 Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins în

pulbere

SR 662:2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.

Conditii tehnice de calitate

SR 667:2000 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de

drumuri. Conditii tehnice de calitate

SR 754:1999 Bitum neparafinos pentru drumuri

299

STAS 863-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor.

Prescriptii de proiectare

SR EN 933-2:1998 Incercari pentru determinarea caracteristicilor

geometrice ale agregatelor.

Partea 2: Analiza granulometrica. Site de control,

dimensiuni nominale ale ochiurilor.

STAS 1338/1-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbracaminti

bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,

pregatirea probelor si confectionarea epruvetelor

SR EN 12697-6+A1:2007 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbracaminti

bituminoase executate la cald. Metode de determinare si

încercare

STAS 1338/3-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbracaminti

bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii

metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor

STAS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie.

Conditii tehnice generale de calitate

SR EN 13036-1:2002 Lucrari de drumuri. Rugozitatea suprafetelor de rulare.

Metode de masurare

SR 877-1:2007, SR 877-2:2007Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru

lucrarile de drumuri

SR 10969:2007 Lucrari de drumuri. Adezivitatea bitumurilor pentru

drumuri la agregatele naturale.

Metoda de determinare cantitativa.

SR EN 12697-1 :2006 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi

asfaltice preparate la cald.

Partea 1: Continutul de bitum solubil

SR EN 12697:2006 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi


Partea 3: Recuperarea bitumului: Evaporator rotativ

SR EN 12697-4:2005 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi


Partea 4: Recuperarea bitumului: Coloana de fractionare

SR EN 12697-27 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi


Partea 27: Prelevarea probelor

300

SR EN 12697-28 Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi


Partea 28: Pregatirea probelor pentru determinarea

continutului de bitum, a continutului de apa si a

compozitiei granulometrice.

5. SEMNALIZARI RUTIERE (INDICATOARE SI MARCAJE)

I. GENERALITÃŢI

I.1. INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instaleazã conform STAS 1848/1-86

I.2 PLANTAREA STALPILOR

Lungimea stâlpilor se stabileşte astfel încât sã fie încastraţi min. 40 cm în fundaţia de beton de clasã Bc 10 conform STAS 3622/86, respectiv min. 80 cm când sunt plantaţi direct în pãmânt.

Montarea indicatoarelor se face, de regulã, pe stâlpi speciali destinaţi în acest scop, confecţionaţi conform pct. 3.4 din STAS 1848/2-86, sau pe stâlpii semafoarelor luminoaase pentru dirijarea circulaţiei, pe stâlpii cu alte destinaţii, pe console montate pe stâlpi sau pe console încastrate în construcţiile existente precum şi pe portale sau console special proiectate pentru panourile de presemnalizare a intersecţiilor.

I3. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calitãţii indicatoarelor se face în timpul execuţiei, precum şi cu ocazia recepţiei.

Verificãrile ce se efectueazã sunt:

- forma şi dimensiunile, în conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se admit toleranţe de + 1% pentru indicatoarele metalice.

- planeitatea feţei, toleranţa admisã fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.

- verificarea rezistenţei şi nedeformabilitãţii dispozitivelor de prindere pe stâlpi.

- aspectul şi exactitatea executãrii simbolului.

- aplicarea corectã a foliei reflectorizante, care trebuie sã prezinte o bunã aderenţã, sã nu aibã încreţituri şi umflãturi.

- aspectul şi exactitatea inscripţiilor, fiind admisã toleranţa de + 1 mm pentru înãlţimi ale literelor pânã la 130 mm şi o toleranţã de + 2 mm pentru înãlţimi mai mari; la grosimi ale literelor pânã la 18 mm, se admite o toleranţã de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranţã de + 1 mm.

Verificarea dupã montare a indicatoarelor constã în:

- respectarea prescripţiilor de instalare, ţinând seama de distanţele şi înãlţimile prevãzute.

- modul de prindere pe stâlpi.

- este interzisã montarea reclamelor şi a altor panouri pe suprafaţa de teren cuprinsã între marginea platformei drumului şi linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora şi a nu distrage atenţia conducãtorilor de autovehicule.

Dispozitivele şi modul de prindicere a indicatoarelor pe stâlpi se va face conform anexei B.

II. INDICATOARE RUTIERE

301

Se vor monta următoarele tipuri de indicatoare:

II.1.1 Indicatoare de avertizare a pericolului

II.1.2 Indicatoare de reglementare

II.1.2.1 Indicatoare de prioritate,

II.1.2.2 Indicatoare de interzicere si restrictii

II.1.2.3 Indicatoare de obligatie

II.1.3.1 Indicatoare de orientare

II.1.3.2 Indicatoare de informare:

II.2. Confecţionarea indicatoarelor

Indicatoarele se vor confectiona din tabla de aluminiu.

Spatele indicatoarelor va fi vopsit (de preferinta in câmp electrostatic) in culoare gri deschis, mata sau semimata spre a evita efectul de oglinda. Se interzice utilizarea vopselurilor pe baza de ulei peste care nu adera folia retroreflectorizanta.

Fetele indicatoarelor se executa din folii retroreflectorizante clasa 1 (engineering grade)

Folia retroreflectorizanta de clasa 1 trebuie sa aiba durata de serviciu garantata de 7 ani

Foliile retroreflectorizante trebuie sa corespunda calitativ conditiilor din această documentaţie.

II.3. Dimensiunile indicatoarelor

Dimensiunile sunt prevazute in STAS 1848/2-86. Dimensiunile sunt date in mm, cu o toleranta de + 5 mm.

II.5. Reguli şi metode de verificare

Verificarea calitãţii indicatoarelor se face în timpul execuţiei, precum şi cu ocazia recepţiei.

Verificãrile ce se efectueazã sunt:

- forma şi dimensiunile, în conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se admit toleranţe de + 1% pentru indicatoarele metalice.

- planeitatea feţei, toleranţa admisã fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.

- verificarea rezistenţei şi nedeformabilitãţii dispozitivelor de prindere pe stâlpi.

- aspectul şi exactitatea executãrii simbolului.

- aplicarea corectã a foliei reflectorizante, care trebuie sã prezinte o bunã aderenţã, sã nu aibã încreţituri şi umflãturi.

- aspectul şi exactitatea inscripţiilor, fiind admisã toleranţa de + 1 mm pentru înãlţimi ale literelor pânã la 130 mm şi o toleranţã de + 2 mm pentru înãlţimi mai mari; la grosimi ale literelor pânã la 18 mm, se admite o toleranţã de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranţã de + 1 mm.

Verificarea dupã montare a indicatoarelor constã în:

- respectarea prescripţiilor de instalare, ţinând seama de distanţele şi înãlţimile prevãzute.

- modul de prindere pe stâlpi.

302

-este interzisã montarea reclamelor şi a altor panouri pe suprafaţa de teren cuprinsã între marginea platformei drumului şi linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora şi a nu distrage atenţia conducãtorilor de autovehicule.

Dispozitivele şi modul de prindere a indicatoarelor pe stâlpi se va face conform detaliilor de execuţie.

III. MARCAJE RUTIERE

III.1. Condiţii tehnice pentru materialele utilizate

III.1.1. Conditii tehnice pentru materialele cu care se vor executa marcajele :

Se pot utiliza urmatoarele tipuri de materiale pentru marcaj rutier:

Vopsea de marcaj ecologica, alba, tip masa plastica, ecologica, monocomponenta, solubila in apa (fara solventi organici) cu uscare la aer, pentru marcaje profilate in pelicula continua sau in model structurat, asigurând vizibilitatea marcajului ziua si noaptea, pe timp uscat sau ploios. Vopseaua se aplica, ca atare sau pe amorsa.

Durata de serviciu a marcajului trebuie sa fie de minim 18 luni.

Calitatea vopselei şi amorsei se apreciaza pe baza datelor din “Fisele tehnice” prezentate in documentaţia de execuţie.

Se pot executa si marcaje termoplastice sau cu benzi autoadezive de culoare alba, cu aplicare la cald sau la rece, care sa indeplineasca aceleasi conditii tehnice de exploatare ca vopseaua de tip masa plastica de la paragraful anterior.

Durata de serviciu a acestora trebuie sa fie de minim 36 luni.

Tehnologia de aplicare si fisele tehnice ale materialelor pentru executia marcajelor termoplastice vor fi furnizate de Ofertant, Beneficiarului, la depunerea ofertelor pentru licitatie.

Materialele folosite trebuie agrementate de o institutie agreata de Beneficiar.

De asemenea vor fi prezentate pentru materialele folosite certificate de atestare a calitatii, eliberate de laboaratoare recunoscute pe plan international.

III.1.2. Controlul vopselei de marcaj

Vopseaua de marcaj destinata efectuarii marcajelor rutiere, se va analiza pe baza de probe, prelevate din recipienti originali, inchisi ermetic si sigilati.

Prelevarea probelor se face conform prescriptiilor din Instructiuni Tehnice pentru Marcaje Rutiere din AND - CESTRIN.

Probele vor fi analizate de catre CESTRIN - Laboratorul de Siguranta Circulatiei, conform dotarii si metodologiei acestuia.

In cazul obtinerii de catre CESTRIN a unor rezultate necorespunzatoare, se va anunta urgent ofertantul, iar Administratia Nationala a Drumurilor va trimite pentru analiza la LGA, vopsea in ambalaje originale.

L.G.A (Landesgewerbeanstalt Bayern) este laboratorul autorizat care asigura si confirma calitatea vopselei de marcaj rutier.

Costul transportului si al analizelor va fi suportat de catre ofertant. In cazul confirmarii de catre LGA a unor rezultate necorespunzatoare, ofertantul este obligat sa inlocuiasca acest lot de vopsea.

III.1.3. Conditii tehnice pentru microbile si bile mari de sticla

Fiecare tip de vopsea de marcaj, utilizeaza un anumit tip de microbile sau bile mari de sticla. Tipul si dozajul de microbile sau bile mari de sticla vor fi recomandate de fabricantul de vopsea de marcaj, conform

303

buletinului BAST. Ambalarea microbilelor sau a bilelor mari de sticla se face in saci etansi. Calitatea lor trebuie sa corespunda datelor din fisele tehnice.

III.2. TIPURI DE MARCAJE care se vor executa

III.2.1. Marcajele longitudinale:

- Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie ;

- Marcajele longitudinale de delimitare a benzilor;

- Marcajele longitudinale de delimitare a partii carosabile ;

- Marcajele longitudinale pentru locuri periculoase:

III.2.2. Marcaje transversale:

- De oprire

- De cedare a trecerii

- De traversare pentru pietoni

- De traversare pentru biciclete.

III.2.3. Marcaje diverse

De ghidare

Pentru spatii interzise

Pentru interzicerea stationarii;

Pentru locurile de parcare pe partea carosabila ;

Curbele deosebit de periculoase situate dupa aliniamente lungi pot fi precedate de marcaje de reducere a vitezei, constituite din linii transversale cu latime de 0.40 m.

III.2.4. Marcaje prin sageti si inscriptii

Aceste marcaje informeaza participantii la trafic asupra destinatiei benzilor, directiilor de urmat spre o anumita localitate, limitari de viteza, repliere inainte de sectoarele unde este instituita interdictia de a depasi, etc., si au dimensiuni diferentiate functie de locul unde se aplica si viteza de apropiere.

III.3.Condiţii de realizare a marcajelor

III.3.1. Tipul si tipodimensiunile marcajului

Marcajele rutiere termoplastice trebuie sa asigure vizibilitate in conditii de ceata, ploaie, atât pe timp de zi, cât si pe timp de noapte.

Marcajele termoplastice se aplica conform tehnologiei Producatorului, dupa aprobarea acesteia de catre Proiectant si Beneficiar.

III.3.2. Executia marcajului rutier

III.3.2.1. Specificatii generale

Se face cu respectarea prescriptiilor documentaţiei de execuţie, in ceea ce priveste:

- calitatea vopselei ;

- tipul imbracamintii rutiere, rugozitatea suprafetei, conditii de mediu si locale;

- filmul marcajului;

304

- executia premarcajului;

- pregatirea suprafetei pe care se aplica marcajul;

- stabilirea dozajului ud de vopsea;

- dozaj de microbile, bile de sticla de alte dimensiuni;

- metodologia de control al calitatii;

- norme de Protectia Muncii, Prevenirea si stingerea incendiilor, din Instructiunile Tehnice pentru Marcaje Rutiere AND- CESTRIN;

III.4. Controlul calităţii marcajului

III.4.1. Specificaţii generale

In timpul executarii marcajului rutier se va avea in vedere:

• daca executantul efectueaza omogenizarea vopselei in ambalaj si sitarea acesteia inainte de punerea in opera;

• daca se fac determinari periodice ale grosimii filmului ud de vopsea si a dozajelor de vopsea si microbile;

• respectarea proiectului;

• banda de marcaj sa aiba un contur clar delimitat având microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea si latimea benzii de vopsea;

• la controlul vizual, marcajul rutier sa prezinte rezistenta la uzura, luminanta si retroreflexie uniform distribuite pe toata suprafata marcajului;

• in cazul nerespectarii prescriptiilor documentaţiei de execuţie de catre aplicator, acesta este obligat sa refaca marcajul pe cheltuiala proprie, in conditiile impuse de responsabilul desemnat sa supravegheze si sa indrume in permanenta executia lucrarilor de marcaje rutiere;

V. ACTE NORMATIVE

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de

publicat în MO 397/24.08.2000 închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea executãrii de lucrãri în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrãri de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.

VI. STANDARDE

SR 1848-1:2008 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri şi amplasare.

SR 1848-2:2008 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră.

305

Prescripţii tehnice.

SR 1848-3:2008 - Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Scriere, mod de alcãtuire.

SR 1848-4:1995 - Siguranţa circulaţiei. Semafoare pentru dirijarea circulaţiei. Amplasare şi funcţionare.

STAS 1848/5-82 - Semnalizare rutierã. Indicatoare luminoase pentru circulaţie. Condiţii tehnice de calitate.

6. LUCRARI DE TERASAMENTE

GENERALITĂŢI

Art. 1. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta documentaţie se aplică la executarea terasamentelor pentru construcţia drumurilor publice.

El cuprinde condiţiile tehnice comune ce trebuie să fie îndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor, controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

Art. 2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele în vigoare, în măsura în care completează şi nu contravin prezentei documentaţie şi prevederile documentaţiei de execuţie.

2.2. Ofertantul va asigura prin posibilităţile proprii sau prin colaborare cu unităţi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea documentaţiei de execuţie.

2.3. Ofertantul este obligat să efectueze la cererea beneficiarului, verificări suplimentare, faţă de prevederile prezentei.

2.4. Ofertantul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentei documentaţie.

2.5. Ofertantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

2.6. În cazul când se vor constata abateri de la prezenta documentaţie, beneficiarul va dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL I: MATERIALE FOLOSITE

Art. 3 PĂMÂNT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate, se foloseşte pământ vegetal ales din pământurile vegetale locale cele mai propice vegetaţiei.

Art. 4 PĂMÂNTURI PENTRU TERASAMENTE

4.1. Categoriile şi tipurile de pământuri care se folosesc la executarea terasamentelor sunt conf. STAS 1243-88.

4.2. Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre, în cazul când condiţiile hidrologice locale sunt mediocre şi nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-75 privind prevenirea degradărilor provocate de îngheţ-dezgheţ.

306

4.3. În cazul terasamentelor din debleu sau la nivelul terenului, alcătuite din pământuri argiloase cu simbolul 4e, 4f şi a căror calitate este rea sau foarte rea, vor fi înlocuite cu pământuri corespunzătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenuşă de termocentrală, etc.), pe o grosime de 20 cm în cazul pământurilor rele şi minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele (sau a celor cu densitatea în stare uscată mai mică de 1.5 g/cm3.

Atât înlocuirea cât şi stabilizarea lor se va face pe toată lăţimea platformei, grosimea fiind considerată sub nivelul patul drumului.

Pentru pământurile argiloase simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor pe o grosime de minimum 15 cm.

4.4. Nu se vor utiliza în rambleu pământurile organice, mâlurile, nămolurile, pământurile turboase şi vegetale, pământurile cu consistenţa redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75), precum şi pământurile cu un conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini, crengi, etc.).

4.5. Condiţiile de utilizare a diferitelor pământuri pot fi combinate la cererea dirigintelui cu măsuri specifice destinate a aduce pământul extras în stare compatibilă cu modalităţile de punere în operă şi cu condiţiile meteorologice. Aceste măsuri ce cad în sarcina ofertantului privesc modalităţile de extragere şi de corecţie a conţinutului în apă aport de liant sau reactivi.

Art. 5. APA DE COMPACTARE

5.1. Apa necesară compactării rambleelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice în suspensie.

5.3. Adăugarea eventuală a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât cu aprobarea beneficiarului în care se vor preciza şi modalităţile de utilizare.

Art. 6. PĂMÂNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE

Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleelor erodabile vor trebui să aibă calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleelor, excluse fiind nisipurile şi pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

Art. 7. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMÂNTURILOR

7.1. Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevăzute în tabelul 2.

Tabel 2

Nr.

crt.

Caracteristici

care se verifică Frecvenţe minime

Metode de determinare

conform STAS

1. Granulozitate În funcţie de heterogenitatea pământului utilizat însă nu va fi mai mică de o încercare la 5 000 m3

1913/5 – 85

2. Limita de plasticitate 1913/4 – 86

3. Coeficientul de neuniformitate 1243 – 88

4. Caracteristicile de compactare Pentru pământurile folosite în rambleele din spatele zidurilor şi pământurile folosite la

1913/13 – 83

5. Umflare liberă 1913/12 – 88

307

6. Sensibilitate la îngheţ-dezgheţ protecţia rambleelor o încercare la 1 000m3 1709 – 75

7. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1 – 82

7.2. Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de laborator.

CAPITOLUL II: EXECUTAREA TERASAMENTELOR

Art.8. PICHETAJUL LUCRĂRILOR

8.1 Materializarea pe teren a traseului se face la începerea lucrărilor de execuţie pe baza listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe teren.

Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.

8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afara de axa drumului, ofertantul va materializa prin ţăruşi şi şabloane următoarele:

- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax;

- punctele de intersecţii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);

- înclinarea taluzelor.

8.5. Ofertantul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi reperelor, de a le restabili sau de a le restabili sau de a le reamplasa dacă este necesar.

8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afară amprizei lucrărilor este efectuată de către ofertant, pe cheltuiala şi răspunderea sa.

Această operaţie se face doar după ce se obţine aprobarea dirigintelui în scris, cu cel puţin 24 ore în devans.

Art. 9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în limita zonei expropriate:

- defrişări;

- curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni;

- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;

- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime;

- demolarea construcţiilor existente.

9.2. Ofertantul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile.

Doborârea arborilor şi a pomilor, precum şi transportul materialului lemnos rezultat se face pe cheltuiala ofertantului după îndeplinirea formelor legale.

Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleele cu înălţimea mai mică de 2 m, precum şi la deblee.

Art. 10 MIŞCAREA PĂMÂNTULUI

10.1. Mişcarea pământului se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături în pofilele cu umplutură a proiectului.

308

10.2. Excedentul de săpătură ca şi pământurile din deblee care sunt improprii realizării în ramblee, precum şi pământul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie vor fi transportate în depozite definitive.

10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de împrumut.

10.4. Recurgerea la deblee şi ramblee în afara profilului din proiect sub formă de supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării dirigintelui.

10.5. Dacă apare în cursul execuţiei lucrărilor faptul că natura pământurilor provenind din deblee şi gropi de împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentei şi ale documentaţiei de execuţie relativ la calitate şi condiţiile de execuţie a rambleelor, ofertantul trebuie să informeze dirigintele şi să-i supună spre aprobare propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură.

Art.11. GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE

11.1. În lipsa unor precizări în documentaţia de execuţie alegerea gropilor de împrumut sau a depozitelor este lăsată la latitudinea ofertantului, sub rezerva aprobării dirigintelui. Acest acord va trebui să fie solicitat cu minim 8 zile înainte de începerea exploatării gropilor de împrumut sau a depozitelor. Cererea trebuie să fie însoţită, dacă dirigintele consideră că este necesar, de:

- o justificare a calităţii materialelor în ce priveşte gropile de împrumut. Cheltuielile pentru sondaje şi analize cad în sarcina antreprizei;

- acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite şi pentru extragerea de pământ din gropile de împrumut dat de proprietarul terenului.

11.2. La exploatarea gropilor de împrumut ofertantul va respecta regulile din documentaţia de execuţie.

11.3. Surplusul de săpătură în zonele de debleu poate fi depozitat fie în continuarea terasamentului în rambleu sau la mai mult de 10 m de crestele taluzelor de debleu ale drumurilor în execuţie sau a celor existente şi în afara firelor de scurgerea apelor.

11.4. Ofertantul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită stabilitatea masivelor naturale nici să nu rişte antrenarea lor de ape sau să cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice sau particulare. În acest caz, ofertantul, va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.

11.5. Dirigintele se va putea opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor susceptibile de a înrăutăţi aspectul împrejurimilor şi a scurgerii apelor, fără ca ofertantul să poată pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.

11.6. Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depoziturilor de pământuri ca şi celor necesare gropilor de împrumut rămân în sarcina ofertantului.

Art. 12. EXECUŢIA DEBLEELOR

12.1. Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental vor apărea asemenea situaţii se va trece la umplerea conform modalităţilor pe care le va prescrie dirigintele lucrării şi pe cheltuiala ofertantului.

12.2. Înclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv întărit. Dacă acestea diferă de prevederile proiectului, ofertantul va trebui să aducă la cunoştinţa dirigintelui care va putea eventual dispune o modificare a înclinării taluzelor şi modificarea volumului terasamentelor.

309

12.3. Înclinarea taluzelor la deblee pentru adâncimi de maximum 12,00 m, în funcţie de natura materialelor existente în debleu, sunt prevăzute de STAS 2914 – 84.

12.4. Taluzurile vor trebui sa fie curăţate de pietre sau bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente sau incorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.

12.5. Debleele în terenuri moi, ajunse la cotă vor suporta o compactare de suprafaţă care va fi executată de aşa maniere încât să se obţină pe o adâncime ce 30 cm un grad de compactare de cel puţin 100% Proctor normal .

12.6. În terenuri stâncoase în care este necesar să se recurgă la exploziv, ofertantul va trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât să obţină direct de la explozii:

• degajarea la gabarit a taluzelor şi platformei;

• cea mai mare fracţionare posibilă a rocii evitând orice risc de degajare a lucrărilor proiectului.

12.12. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lată de 3 m sunt date în tabelul 4.

Tabelul nr. 4

PROFILUL TOLERANŢE ADMISE

Roci necompactate Roci compactate

Platformă cu strat de formă

+ 3 cm + 5 cm

Platformă fără strat de formă

+ 5 cm + 10 cm

Taluz de debleu neacoperit

+ 10 cm Variabil în funcţie de

natura rocii

12.15. În timpul execuţiei debleelor, ofertantul este obligat să conducă lucrările de aşa manieră ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleelor să nu fie degajate sau înmuiate de apele de ploaie.

Art. 13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEE

13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, ofertantul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime de 0,20 m şi distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinare de 4% spre vale.

13.2. În completarea pregătirilor, terenurile remaniate în cursul acestor pregătiri sau pe terenuri de slabă portanţă desemnate prin documentaţia execuţie, se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime minimală de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului nr. 5.

Art.14. EXECUŢIA RAMBLEELOR

14.1. Rambleele se execută din straturi elementare suprapuse, pe cât posibil orizontale, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului.

Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de diriginte o impun, straturile elementare pot fi executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului.

310

14.2. La punerea în operă se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în operă respectiv aşternerea şi necompactarea imediată, lăsând pământul să se zvânte sau se tratează cu var, pentru al aduce la valoarea umidităţii optime.

14.3. Toate rambeele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal prevăzute în STAS2914 – 84 şi în tabelul 5.

Tabelul nr. 5

ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PRESCRIE GRADUL DE COMPACTARE

PĂMÂNTURI

NECOEZIVE COEZIVE

Îmbrăcăminţi

permanente

Îmbrăcăminţi

semipermanente

Îmbrăcăminţi

permanente

Îmbrăcăminţi semipermane

nte

a.

Primii 30 cm ai terenului natural sub rambleu cu înălţimea h de:

100

95

95

92

97

92

93

90

h. 2,00 m

h. 2,00 m

b.

În corpul rambleelor la adâncimea (h) sub patul drumului

100

100

95

100

97

92

100

97

92

100

94

90

0,5

h.0,50 m

h. 2,00 m

h. 2,00 m

c. În deblee pe adâncimea de 30 cm sub planul drumului

100 100 100 100

14.4. Abaterile limită de la gradul de compactare vor fi de 3% sub înbrăcăminţile de beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în maxim 10% din numărul punctelor de verificare.

14.5. Controlul compactării se va face pe măsura execuţiei în următoarele condiţii:

a) controlul va fi strat după strat;

b) se va proceda pentru fiecare strat la următoarele încercări cu frecvenţa teoretică din tabelul 6, care vor putea să fie modificate prin prescripţii speciale.

Tabelul 6

Denumirea încercării Frecvenţa minimală a

încercărilor Observaţii

Încercarea Proctor 1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de

pământ

Determinarea conţinutului de apă

1 la 250 ml de platformă Pe strat

311

Determinarea compactităţii 3 la 250 ml de platformă Pe strat

Laboratorul ofertantului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe straturi şi sectoare.

Ofertantul nu va putea cere recepţia unui strat decât dacă toate gradele de compactare corespunzătoare sunt superioare minimului prescris. Această recepţie va trebui în mod obligatoriu menţionată în registrul de şantier.

14.5. Profile şi taluze: Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare, profilele din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.

Profilul taluzului trebuie să fie obţinut, în lipsa unor dispoziţii în documentatia de executie, prin metoda rambleului excedentar.

Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitatea portantă corespunzătoare vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime pe verticală date în tabelul 7.

Tabelul nr. 7

Natura materialului din rambleu H max.m

Argile prăfoase sau argile nisipoase 6

Nisipuri argiloase sau praf argilos 7

Nisipuri 8

Pietrişuri sau balasturi 10

Taluzurile rambleelor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă redusă, vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime hmax pe verticală date în tabelul 8, în funcţie de caracteristicile fizico – mecanice ale terenului de fundaţie.

Toleranţele de execuţie suprafaţarea platformei şi a taluzurilor sunt următoarele:

- profil platformă fără strat de formă + 3 cm;

- profil platformă cu strat de formă + 5 cm;

- taluz neacoperit +10 cm.

Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime. Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat faţă de proiect este de + 50 cm.

Tabelul nr. 8

Panta terenului de

fundaţie

Caracteristicile terenului de fundaţie

Unghiul de frecare internă în grade

5° 10° 15°

Coeziunea materialului K Pa

30 60 10 30 60 10 30 60 80

Înălţimea maximă a rambleului, hmax în m

312

0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00

1 : 10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00

1 : 5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00

1 : 3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.6 Prescripţii aplicabile rambleelor din material stâncos

Descărcarea materialului derocat în rambleu şi nivelarea lui va fi organizată de maniera de obţinere un material omogen şi pe cât posibil cu un volum minim de goluri.

Blocurile de stâncă a căror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispoziţiile de mai sus, vor fi fracţionate.

Granulometria diferitelor straturi constituente ale rambleelor trebuie să fie omogenă.

Valoarea parametrilor va fi stabilită cu ajutorul unui tronson de încercare controlat prin încercări cu placa permiţând să obţină un modul al primei încercări cel puţin egal cu 500 bari şi un raport E1/E2 inferior lui 0,15.

Încercările se vor face în colaborare cu un laborator de încercări de specialitate, iar rezultatele vor fi înscrise în registrul de şantier.

Toleranţele nivelării taluzelor neacoperite va fi astfel ca toate blocurile să fie încastrate cel puţin pe jumătate din grosimea lor.

14.8. Prescripţii aplicabile rambleelor nisipoase

Rambleele din materiale nisipoase se realizează concomitent cu îmbrăcarea taluzelor în scopul de a le proteja de eroziune.

Platforma şi taluzelor vor fi nivelate admiţându – se toleranţele arătate în art. 12, tab.4. Aceste toleranţe se aplică straturilor de pământ care protejează platforma şi taluzele nisipoase.

14.9. Prescripţii aplicabile rambleelor din spatele zidăriilor

Sunt considerate ca ramblee în spatele zidăriilor rambleele puse de o parte şi de alta a lucrărilor de artă pe toată înălţimea acestora.

În lipsa unor indicaţii contrare ale documentatiei de execuţie, rambleele vor fi constituite din materiale identice cu cele adoptate pentru platformă cu excepţia materialelor stâncoase. Pe o lăţime minimă de 1 metru, plecând de la zidărie, vor fi înlăturate pietrele care depăşesc 10 cm.

Ele vor fi compactate cu ajutorul utilajelor, respectând integritatea lucrărilor permiţând obţinerea gradului de compactare conform standardelor.

14.10. Protecţia împotriva apelor

Ofertantul este obligat să asigure protecţia rambleelor împotriva apelor pluviale şi inundaţiilor provocate de ploi a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în cursul ultimilor 10 ani.

Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va fi furnizată de cea mai apropiată staţie pluviometrică.

313

Art. 15. EXECUŢIA ŞANŢURILOR ŞI RIGOLELOR

Şanţurile şi rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectându-se secţiunea, cota fundului şi distanţa de la marginea amprizei.

Şanţul sau rigola trebuie să rămână constant paralele cu piciorul taluzului. În nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism să fie întrerupt de prezenţa masivului stâncos. Paramentele stratului sau a rigolei vor trebui să fie plane, iar blocurile în proeminenţă să fie tăiate.

Art. 16 FINISAREA PLATFORMEI

16.1. Stratul superior al platformei va fi îngrijit compactat, nivelat şi compactat, respectând cotele în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzută în proiect. Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5 , respectiv, în tabelul 4.

În ceea ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt:

• la lăţimea platformei:

- + 0,05 m, faţă de ax;

- + 0,10 m, la lăţimea întreagă.

• la cotele proiectului:

- + 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului.

16.2. Dacă construcţia sistemului rutier nu urmează imediat terasamentele, platforma va fi nivelată transversal urmărind profilul acoperiş, constituit din doi versanţi plani, înclinaţi cu 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în planuri fără să coboare sub o pantă de 4%.

Art. 17. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi umectat înainte de răspândire.

După răspândire, pământul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uşor. Executarea lucrărilor de îmbrăcare cu pământ vegetal este, în principiu, suspendată pe timp de ploaie.

Art. 18. DRENAREA APELOR SUBTERANE

Ofertantul nu este obligat să asigure drenarea apelor decât în măsura în care acestea pot fi evacuate prin gravitaţie.

Lucrări de drenare a apelor subterane care s-ar putea să se dovedească necesare vor fi definite prin dispoziţii de şantier de către diriginte.

Art. 19. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, ofertantul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala sa lucrările necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor şi a rambleelor şi să corijeze tasările rezultate dintr-o proastă execuţie a lucrărilor.

314

În afară de aceasta, ofertantul va trebui să execute în aceeaşi perioadă şi la cererea scrisă a dirigintelui toate lucrările complementare care vor fi necesare ca urmare a degradărilor de care antrepriza nu va fi responsabilă.

Art. 20. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

20.1. Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în:

- verificarea trasării axului şi amprizei drumului;

- verificarea pregătirii terenului de fundaţie;

- verificarea calităţii şi stării pământului utilizat;

- controlul grosimii straturilor aşternute;

- controlul compactării terasamentului;

- controlul caracteristicilor platformei drumului;

- controlul capacităţii portante.

20.2. Executantul este obligat să ţină evidenţa zilnică în registrul de laborator a verificărilor efectuate asupra calităţii şi stării (umidităţii) pământului pus în operă şi a rezultatelor în urma încercărilor efectuate privind calitatea lucrărilor executate.

20.3. Verificarea trasării axului şi a amprizei drumului se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa admisibilă fiind de +0,10 în raport cu reperii pichetajului general.


- Verificarea pregătirii terenului de fundaţie;

- Verificarea calităţii şi stării pământului;

- Verificarea grosimii straturilor aşternute;

- Verificarea gradului de compactare;

- Controlul caracteristicilor platformei drumului.

RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Art. 21. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării:

• trasarea şi şablonarea lucrării;

• decaparea stratului vegetal;

• compactarea terenului de fundaţie;

• în cazul rambleelor pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea umpluturii sub cota stratului de formă;

• în cazul săpăturilor la cota finală a săpăturii.

Art.22. RECEPŢIA PRELIMINARĂ

315

La terminarea lucrărilor de terasamente se va proceda la efectuarea recepţiei preliminare a lucrărilor verificându-se:

• concordanţa lucrărilor cu prevederile documentaţiei de execuţie;

• natura pământului din corpul drumului;

• concordanţa gradului de compactare realizat cu prevederile documentatiei de executie.

Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

• nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;

• nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);

• lucrările de scurgere a apelor sunt necorespunzătoare;

• nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;

• se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări ale taluzelor, etc.;

• nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.

ART. 23 RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrărilor se va consemna modul în care s-au comportat şi dacă au fost întreţinute corespunzător.

7. LUCRĂRI DE BETOANE

Cap.1. GENERALITATI

1.1. Executarea lucrarilor din beton si beton armat se efectueaza in conformitate cu ,,COD DE PRACTICA pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99”.

1.2. Lucrarile de betoane sunt:

- Beton simplu sau armat in fundatii si elevatii, talpi de fundatii, placi, grinzi, diafragme;

- Beton armat in structuri;

- Beton armat pompat;

- Elemente masive;

- Beton monolitizari.

1.4. Conditiile de servici si expunere ale betoanelor la care se refera documentaţia sunt aratate in tabelul 1.

Tabelul 1

Clasa de expunere Exemple de constructii

0 1 2

316

2

MEDIU UMED

a

MODERAT

Elemente de constructii in contact permanent cu apa (ex: fundatii sub nivelul apelor freatice fara agresivitate

sulfatica), elemente de constructii situate in zonele de variatie a nivelului apelor, fara posibilitate de inghet

(fundatii radiere, pereti contur)

Constructii sau elemente de constructii expuse la inghet in stare saturata cu apa (ex: cheiuri, estacade, stalpi

pentru estacade, diguri, platforme)

b

SEVER

Constructii sau elemente de constructii expuse la condens sau alternanta frecventa de umiditate si

uscaciune.

Constructii supuse presiunii apei pe una din fete.

3

MEDIU UMED CU INGHET SI

AGENTI DE DEZGHETARE

-

Constructii sau elemente de constructii interioare sau exterioare expuse la inghet-dezghet si actiunea sarii

pentru dezghet

5

MEDIU CHIMIC

AGRESIV

a Mediu chimic cu agresivitate f. slaba (FS)

b Mediu chimic cu agresivitate slaba (S)

c Mediu chimic cu agresivitate intensa (I)

1.5. Detalierea regulilor de executie si de control al calitatii se va face de catre EXECUTANT cu respectarea prevederilor prezentului CS si prin proceduri specifice sistemului de asigurare a calitatii.

1.6. In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile normativului C16-84.

Cap.2. CONDITII TEHNICE

Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele se refera la betonul intarit si la betonul proaspat.

Pentru betonul intarit

2.1. Rezistenta la compresiune

Pentru betoanele realizate conform prezentului CS clasele, respectiv rezistentele la compresiune sunt cele indicate in tabelul 5.2., in care este aratata si corespondenta orientativa cu clasele definite in Normativul C140/86.

Tabelul 5.2

Clasa de rezistenta

a betonului

C

6/7,5

C

8/10

C

12/15

C

16/20

C

18/22,5

C

20/25

C

25/30

C

28/35

C

32/40

fk cil 6 8 12 16 18 20 25 28 32

fk cub 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 40

317

C140/86 BC

7,5

BC

10

BC

15

BC

20

BC

22,5

BC

25

BC

30

BC

35

BC

40

2.2. Rezistente la penetrarea apei

Rezistenta la penetrarea apei se exprima prin gradul de impermeabilitate (P), stabilit conform STAS 3622-86. Conditiile tehnice pentru rezistenta la penetrarea apei, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 3.

2.3. Rezistenta la inghet-dezghet

Rezistenta la inghet-dezghet se exprima prin gradul de gelivitate (G) conform STAS 3622-86. Conditiile tehnice pentru gradul de gelivitate, functie de clasa de expunere sunt prezentate in tabelul 3.

2.4. Densitatea betonului

Categoria de densitate se stabileste functie de densitatea aparenta (ρap) a betonului intarit la 28 zile, determinata conform STAS 2414/91.

2.5. Conditiile tehnice ale betonului intarit in functie de clasele de expunere sunt prezentate in tabelul 5.3., in care este dat si raportul A/C max. Aceste conditii reprezinta cerinte minime de asigurare a durabilitatii betonului.

Tabelul 5.3

Clasa de expunere

Clasa de beton min

Grad de impermeabilitate, min

Grad de gelivitate,

min

Agregate rezistente la inghet-dezghet

Aer *

antrenat

Raport A/C

max

a

b

C12/15

C16/20 P4 - - -

0,50

0,50

C18/22,5 P8 G100

(150 da da 0,45

3 C25/30 P12 da da 0,40

a

b

c

C18/22,5

C18/22,5

C18/22,5

P8

P8

P12

- - -

0,50

0,50

0,45

Pentru betonul proaspat

2.6. Consistenta

2.6.2. Consecinta betonului la locul punerii in opera se stabileste de catre EXECUTANT, astfel incat betonul sa poata fi transportat si pus in opara in conditii optime.

In tabelul 5.4. se prezinta orientativ consistenta betonului functie de tipul elementului si betonului.

Tabelul 5.4

Nr.

crt. Tipul elementului Clasa de consistenta

Tasare

mm

1 Fundatii din beton simplu sau slab armat, T2 sau 30±10

318

elemente masive T3 70±20

2 Fundatii din beton armat, stalpi, grinzi,

pereti structurali

T3 sau

T3/T4

70±20

100±20

3 Fundatii realizate cu beton pompat,

monolitizari T4 120±20

4 Elemente sau monolitizari cu armaturi dese sau dificultati de compactare, elemente cu

sectiunii reduse. T4/T5 150±30

5 Elemente pentru a caror realizare tehnologia

de executie impune betoane foarte fluide T5* 180±30

*Este obligatorie utilizarea de aditivi superplastifianti.

2.6.4. Pentru obtinerea unei anumite clase de consistenta se va tine seama de prevederile ,,COD” – anexa I.4.

2.7. Continutul de aer oclus

Continutul de aer oclus se determina conform STAS 5479-88 prin metoda gravimetrica sau volumetrica cu presiune.

5.2.8. Densitatea aparenta

Densitatea aparenta a betonului proaspat se efectueaza in conformitate cu STAS 1759-80

Cap.3. MATERIALE

3.1. Cimenturi

3.1.1. La executia lucrarilor de betoane se vor utiliza urmatoarele tipuri de ciment:

II/A-S 32,5; II/A – S 42,5 si II/A-S 52,5 conform SR 1500 – 96.

Clasa de rezistenta a cimenturilor este definita prin rezistenta standard la 28 zile.

3.1.2. Alegerea tipului si clasei de ciment se va face in functie de conditiile de expunere conform anexei I.2. din ,,COD”.

3.1.5. Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se va face:

Controlul calitatii cimentului se va efectua conform ,,COD” anexa VI.1.

3.2. Agregate naturale

3.2.1. La executarea betoanelor se vor folosi agregate naturale provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor, care trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 1667-76, respectiv 662-89 si SR 667-98.

3.2.2. Alegerea dimensiunii maxime a granulei de agregat se va stabili in functie de dimensiunile caracteristice ale elementului de beton ce se toarna, respectandu-se conditiile:

Ø max ≤ ¼ D (dimensiunea cea mai mica a elementului structural).

Ø max ≤ d – 5 mm, unde ,,d” este distanta intre barele de armaturi, cu exceptia cazurilor in care se iau masuri speciale de exemplu gruparea barelor de armatura.

Ø max ≤ 1,3 c mm, unde ,,c” este grosimea stratului de acoperire cu beton al armaturii.

319

3.2.3. Granulozitatea agregatelor se va verifica cu ajutorul sitelor sau ciururilor cu dimensiunile ochiurilor conform STAS 1667 – 76: 0,2; 0,5; 1; 2; 3 (5); 7; 10; 16; 20; 31; 40; 50; 63; 71.

3.2.4. Zonele de granulozitate pentru agregatele naturale vor fi conform ,,COD” – anexa I.4.

3.2.5. Agregatele care vor fi expuse in medii umede vor fi verificate in prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.

3.2.7. Controlul calitatii agregatelor

Controlul calitatii agregatelor se va efectua in conformitate cu ,,COD” – anexa VI. 1 la:

- aprovizionare

- inainte de utilizare

Metodele de incercare sunt reglementate de STAS 4606-80.

3.3. Apa

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa. Apa trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice STAS 790/84.

3.4. Aditivi

3.4.1. Utilizarea aditivilor este obligatorie la prepararea betoanelor conform tabelului 5 (4) din ,,COD”.

3.4.2. La stabilirea tipului de aditivi se va tine seama de prevederile COD” – anexa I.3.

3.4.3. In cazurile in care este necesara folosirea concomitenta a doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate nu este cunoscuta este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de specialitate.

3.4.4. Aditivii vor fi adaogati in beton in cantitatile prescrise, astfel incat sa nu reduca durabilitatea acestuia sau sa produca coroziunea armaturii.

3.4.5. Cantitatea totala de aditivi nu va depasi 50g/kg ciment si nu va fi mai mica de 2g/kg ciment.

3.5. Armaturi

3.5.1. Otelurile pentru armarea betonului trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din standardele de produs STAS 438/-89n (OB37; PC52) - STAS 438/2 – 91 si STAS 438/3,4 – 98 (sarme trase si plase sudate cu respectarea domeniilor de utilizare prevazute de STAS 10107/0 – 90 sau alte reglementari specifice.

3.5.2. Otelurile de alte tipuri trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

3.5.3. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect se va proceda la inlocuirea acestora cu avizul proiectantului si cu respectarea stricta a ,,COD-ului”.

3.5.4. Controlul calitatii

Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor ,,COD” – cap 17.

Cap.4. COMPOZITIA BETONULUI

4.1. La elaborarea compozitiei trebuie sa se respecte conditiile prevazute de ,,COD” – anexa I.4 ai anexa I.5.

4.2. Compozita betonului se va stabili si/sau verifica de un laborator autorizat.

4.3. Cerintele privind alegerea tipului, dozajului de ciment si raportului A/C vor fi in conformitate cu ,,COD”, astfel:

- alegerea tipului de ciment – anexa I.2;

- raportul A/C – anexa I.4 tabelul I. 4.2.;

320

- dozajul minim de ciment se va stabili in functie de conditiile de expunere si prevederilE anexei I.4. cap. 3.4.

Cap.5. REALIZAREA LUCRARILOR DE BETOANE

Succesiunea obligatorie a operatiilor de realizare a lucrarilor de betoane este urmatoarea:

- montarea armaturilor;

- montarea cofrajelor;

- transportul si punerea in opera;

- tratarea betonului dupa turnare;

- decofrarea.

5.1. Montarea armaturilor

5.1.1 Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –100C. Fasonarea, montarea si legarea armaturilor se va executa in conformitate cu recomandarile din ,,COD – anexa II.1; tolerantele de executie vor respecta conditiile prevazute in documentatia de execuţie.

5.1.2. Sudarea armaturilor se va realiza cu respectarea prevederilor:

- Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton C28-83;

- Normativului privind calitatea imbinarilor sudate din otel la constructii civile si industriale C150-84.

5.2. Montarea cofrajelor

5.2.1. Cofrajele si sustinerile trebuie astfel stabilite incat sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in tolerantele admisibile conform ,,COD” – anexa III.1.

5.3.2. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare sub 50 mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator.

5.4. Pregatirea turnarii

5.4.1. Întocmirea procedurii pentru betonare se face de executant si acceptarea acesteia de catre investitor;

5.5. Punerea in opera

5.5.1. Se va face în conformitate cu prevederile documentatiei de execuţie.

5.6. Compactarea betonului

5.6.1. Compactarea betonului este obligatorie, se va realiza mecanic, prin vibrare, respectandu-se recomandarile din ,,COD” – anexa IV.2.

5.7. Rosturi de lucru

5.7.5. Recomandari privind stabilirea pozitiei rostului de lucru sunt date in ,,COD” anexa IV.3.

5.8. Tratarea betonului dupa turnare

5.8.1. In functie de sensibilitatea betonului, conditiile atmosferice, conditiile de servici, durata de tratare a betonului va fi diferita; se vor respecta prevederile ,,COD” cap. 15.2.

Cap.6. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

321

Controlul calitatii lucrarilor de betoane se face in conformitate cu prevederile Legii 10 privind calitatea in constructii. Obligatiile si raspunderile ce revin investitorilor, proiectantilor, executantilor, etc. sunt stipulate in Legea calitatii, HG 925/95 si HG 766/97.

Verificarea indeplinirii nivelelor de performanta ale betoanelor se va face de catre producatorii de beton, executanti (control interior) si/sau prin controlul exterior de conformitate. Criteriile de conformitate pentru caracteristicile betonului si pentru materialele componente sunt detaliate in ,,COD” cap. 17.2.23 si anexa VI. 1.

Cap.7. RECEPTIA LUCRARILOR

7.1. Receptia lucrarilor se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie.

Suplimentar se va verifica:

- existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betonului dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in opera;

- constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, organe de control;

- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferitele documente examinate;

- consemnarile din condica de betoane;

- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;

- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectantului;

- incadrarea in abaterile admise;

- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect, privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;

- orice alta verificare care se considera necesara.

8. COFRAJE

Cap.1. Generalitati

Cofrajele si sustinerile lor se executa in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90

Cap.2. Pregatirea si receptia lucrarilor de cofrare

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel:

- preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;

- in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;

- final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale, pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse";

Cap. 3. Montarea cofrajelor, pregatirea in vederea turnarii betonului, tratarea cofrajelor in timpul intaririi

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:

- trasarea pozitiei cofrajelor;

322

- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;

- verificarea si corectarea pozitiei panourilor;

- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

9. ARMĂTURI

Cap.1. Oteluri pentru armaturi

Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89; STAS 438/2-91; STAS 438/3-89; STAS 6482/1-73 si STAS 6482/2,3,4-80.

In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438 - 80,91 si STAS 6482 - 80, echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.

Cap.2. Controlul calitatii

Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotita de certificatul de calitate.

Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 - 88 "Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat - Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimat".

Pentru controlul calitatii se vor lua in mod obligatoriu probe cu frecventele prevazute in STAS 1799 - 88 si STAS 6482 - 80 si normativul NE 012-99.

Pentru fiecare cantitate si sortiment de otel pentru beton armat aprovizionat, controlul calitatii se va face conform prevederilor din NE 012-99:

Cap.3. Confectionarea armaturilor pentru beton armat

La calculul armaturilor, fasonarea si montarea armaturilor, se va tine seama de prevederile constructive privind alcatuirea elementelor din beton armat cuprinse in cap. 6.7 din STAS 10111/2-87 si in cap. 3 din normativul NE 012-99.

10. SPRIJINIRI DE GABIOANE

Generalitati

Lucrarea de sprijinire se masoara la m3 si cuprinde urmatoarele operatii:

- executia sapaturii;

- executia radierului de beton;

- confectionarea cutiilor pentru gabioane;

- realizarea zidariei de piatra in cutiile confectionate.

DESCRIEREA OPERATIUNILOR

Executia sapaturii

Sapatura se executa pe tronsoane alternante, la adapostul sprijinirilor cu cadre si dulapi verticali, sau se executa taluzat.

Confectionarea gabioanelor

Gabioanele se confectioneaza din plasa de sarma zincata Z 50x3, 15x1000, 1500, 2000 sau 2500 – STAS 2543/76 corespunzator cu latimea gabionului de 1000, 1500, 2000 sau 2500.

323

Pentru a asigura indeformabilitatea gabionului, el se intareste cu cadre din otel beton ∅ 8-12 mm protejate cu vopsea anticoroziva si ancore (legaturi) din sarma zincata ∅ 4 mm orizontale, cate una pe m2 de plasa si verticale, cate una.

Plasa, cadrele cu gabioane se leaga intre ele cu sarma zincata ∅min 1,80 m.

Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensiuni cuprinse intre 8-12 cm zidita, uscata, bine impanata.

Executarea radierului din beton

Primul rand de gabioane se aseaza pe un radier de beton simplu C 6/75, turnat in doua straturi astfel ca plasa de la fund sa fie inglobata in beton.

Patul de beton va avea panta pentru conducerea si evacuarea organizata a apelor spre rigola.

Montarea gabioanelor in elevatie

Gabioanele din plasa de sarma zincata din primul rand de elevatie se vor monta in betonul proaspat al radierului.

Asezarea zidariei uscate de piatra bruta din gabioanele de fundatie se face in betonul proaspat.

Montarea celui de-al II-lea rand de gabioane, peste primul, prin dispunerea in sah a cutiilor si executia zidariei uscate din piatra bruta.

Asezarea gabioanelor in elevatie pana la ultimul rand se face concomitent cu realizarea umpluturii din spatele lor, numai cu material granular.

La aranjarea pietrei in gabioane, se va cauta in masura posibilitati, ca paramentul sa fie realizat cu piatra cu dimensiunile mai mari.

MATERIALE UTILIZATE – CONDITII DE CALITATE

Cutii pentru gabioane

- Cosurile pentru gabioane se executa din plasa metalica din sarma zincata “Z” ∅ 3,15 cu ochiuri patrate, conform STAS 2543/76.

- Cadrele care asigura nedeformabilitatea costurilor sunt confectonate din otel beton ∅ 8-12 sasu din sarma tare zincata ∅ 5mm (Zn+5), conform STAS 889/89 si proiectului de executie.

- Plasele, cadrele si gabioanele se leaga intre ele cu sarma moale zincata ∅ 1,8 mm (ZN + 1,8), conform STAS 889/89 si proiectului de executie.

Piatra

Umplerea gabioanelor se face cu piatra bruta negeliva sau piatra de rau cu dimensiuni cuprinse intre 8-12 cm zidita, uscata, bine impanata.

Rezistenta pietrei la gelivitate trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de STAS 1667/76, determinate conform metodei STAS 4606-80.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

- De la inceput este necesar sa se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru si masurile luate pentru scurgerea apelor meteorice sau din izvoare si semnalizarea punctului de lucru.

- In cazul unor lucrari in zona cu alunecari de teren, se verifica daca evolutia in timp a acestor fenomene de instabilitate impun modificari sau asdaptari la situatia reala de pe teren, la data atacarii executiei lucrarilor de sprijin.

324

- Verificarea terenului de fundare consta in verificarea naturii si starii de consistenta a terenului de fundare, infiltratii in apa, etc.

- Se vor verifica cutiile din plasa, ca dimensiune, confectionare si asezare pe radierul de beton si montare in elevatie, in conformitate cu prevederile proiectului de executie.

- Betonul in radier se va turna aderent de peretii sapaturii.

- Pentru asigurarea calitatii si functionalitatii lucrarilor de sprijinire cu gabioane, pe tot parcursul executiei se vor verifica dimensiunile in plan si sectiune, calitatea materialelor puse in opera, drenul din spatele gabioanelor, colectarea si evacuarea apelor.

B. Specificaţii podeţe

1. GENERALITĂŢI

Prezenta documentatie se aplică urmatoarelor tipuri de podete:

− podete tubulare Ø1000mm si Ø1500mm din beton armat prefabricat;

− podete dalate cu lumina de 2.00m, 3.00m, 4.00m si 5.00m din dale din beton armat prefabricat cu infrastructuri din beton turnat monolit sau din beton armat prefaricat si fundatii directe din beton monolit;

− podete din cadre prefabricate din beton armat cu lumina de 2.00m si 3.00m, montate pe fundatie din beton monolit simplu;

Prezenta documentatie cuprinde conditiile tehnice si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele, controlul de calitate al lucrarilor si criterile de receptie a lucrarilor.

2. MATERIALE

Apa

Poate sa provina din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 1008/2003 a căror verificare se va dovedi cu buletine emise de catre un laborator de specialitate in conformitate cu precizarile din respectivul standard.

Cimentul

Caracteristici

Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR EN 197-1/2002, SR EN 196-1/95÷SR EN 196-4/95, SR 227/2-94, SR 227/5-94, NE 012-1999, NE 013-2002.

Controlul calitatii

− la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de livrare;

− inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.

Agregatele naturale

Trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile STAS 1667/76, STAS 4606/80 CP 012-2007 si NE 013-2002.

325

Piatra naturala pentru realizarea saltelei trebuie sa corespunda conditiilor din SR 667/2000 si STAS 5089/71.

Controlul calitatii agregatelor

In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate.

Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din anexa VI.1pct. A2 si VI.1 pct. B2 din NE 012-1999 si NE 013-2002 cap 4.2, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS 4606/1980.

Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

− intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;

− intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.

Betonul

Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform "Codului de practică pentru producerea betonului", Indicativ CP012-2007, si „Cod de Practica pentru executarea elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat”, Indicativ NE 013-2002. Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere (tabel 5.1 - NE 012-99) pentru beton monolit si cap. 6.14 – NE 013-2002 elemente prefabricate din beton.

Betonul proaspat

Compozitia betoanelor

Determinarile caracteristicilor fizice ale betonului proaspat precum si limitele admisibile ale valorilor acestora vor respecta tabelul 2.4.1.1.

Tabel 2.4.1.1.

Caracteristici Conform STAS Valoarea admisibila

Lucrabilitatea:

- prin metoda tasarii

- prin metoda gradului de compactare

3622 - 86

Conform

CP 012-2007

NE 013-2002

Densitatea aparenta 1759-88

Continutul de aer oclus (% vol.) 5479 - 88

Tasarea conului 206-1/2002

Grad de compactare 1759-88

Raspandirea betonului ISO 9812

Prepararea si transportul betonului

Precizarile privind aceste operatii vor fi in conformitate cu NE 012-1999 cap. 16.4.3 si NE 013-2002 cap. 9 si cap. 12.2.2.

Betonul intarit

Betoanele prevazute in proiect vor fi ″grele″ avand densitatea aparenta a betonului intarit la 28 de zile, cuprinsa intre 2201-2500 kg/mc.

326

Definirea clasei are in vedere pastrarea epruvetelor conform STAS 1275/88. Controlul calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza conform STAS 1275-88, STAS 1759-88, STAS 2320-88, STAS 2414/91.

Armaturi

Otel beton

Otelul beton folosit va fi OB37 si PC52 trebuind sa respecte STAS 438/1-89.

Confectionarea si montarea barelor se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului.

Innadirea barelor se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10107/0-90.

Plase sudate

Plasele sudate din bare de otel destinate armarii betoanelor de panta vor fi in conformitate cu Indicativ 106 GQ 126 SR 438/3-1998 “Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.”

Sarma trasa pentru beton armat

Sarma trasa pentru beton armat este conform STAS 438/2-89 “Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata”

Armaturi pretensionate

Armaturile pretensionate vor fi in conformitate cu “Specificatia tehnica ST 009-1996”, “Ghidul de atestare tehnica GAT 253” (MLPAT) pentru armaturile pretensionate din import si NE 012-1999 partea a II-a cap.3.

Cofraje si sustineri

Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de polimeri.

Materialele pentru confectionarea cofrajelor trebuie sa fie conform urmatoarelor STAS-uri:

− bile – manele de rasinoase: STAS 1040-85;

− grinzi – rigle de fag STAS 1961-80 si rasinoase SR EN 1313-1+A1/2001;

− placaj tego de 8 si 15mm: SR EN 313-1/1996 si SR EN 314-1/1996;

− cuie: STAS 2111-90.

La confectionarea cofrajelor se vor respecta NE 012/1999 cap.11.

Tipare metalice

Tiparele metalice pentru elemente prefabricate trebuie sa respecte prevederile specificate in STAS 7721-90 si NE 013-2002 cap. 2.

Aditivi

La folosirea aditivilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.4. si anexa I.3 si NE 013-2002 cap.4.4.

Adaosuri

La folosirea adaosurilor se vor respecta prevederile NE 012-1999 cap.4.5.

Elemente prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat

Procurare elemente prefabricate

Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat utilizate sunt:

327

− dale D2, D3, D4, D5 centrale si marginale;

− elemente tip caseta C2, C2’, C2”;

− elemente tip L0, L1, L2, L3;

− aripi A0, A1, A2, A3;

− timpane tip T2, T3.

− tuburi Ø1500mm si Ø1500mm.

Elementele prefabricate vor fi insotite la livrare de un certificat de calitate. Receptionarea elementelor prefabricate pe santier si controlul lor inainte de montaj se vor face in conformitate cu NE 013/2002 anexa 17.1.

Montarea, solidarizarea şi matarea rosturilor la elemente de beton prefabricate

Se va realiza în conformitate cu prevederile documentatiei de execuţie şi a normativelor specifice în vigoare.

Alte materiale

Carton bitumat

Cartonul bitumat se foloseste pentru rosturi de separatie intre tronsoanele de elevatie din beton monolit, conform SR 138/1994.

Geotextil

Materialul geotextil folosit ca filtru la drenul culeelor podetului, va fi de tipul netesut si neimpregnat si se va verifica conform Normativului NP 075-2002 - „Normativ pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii”, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 13/2002 si va trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:

− rezistenta la tractiune: min. 7KN/m;

− alungirea la rupere: <70%;

− coeficient de permeabilitate transversala KT>1 x 10-4m/s;

− poansonarea cu CBR >1000N;

− dimensiunea porilor ce retin 90% din cantitatea de particule ce poate fi retinuta de geotextil: d90<0,15mm.

Bitum

Bitumul folosit pentru realizarea hidroizolatiei verticale la intradosul infrastructurilor podetului trebuie sa corespunda caracteristicilor specificate in STAS 5088-75.

Geomembrana pentru hidroizolatia orizontala

Geomembrana sau alte produse (amestecuri pulverulente, lichide cu intarire rapida) trebuie sa indeplineasca caracteristicile specificate in S.R. 137-95 si in Normativul AND nr. 577-2002.

3. EXECUTIA LUCRARILOR

Săpătura

La executarea săpăturilor se vor respecta prevederile corespunzătoare din documentatia de executie pentru Terasamente.

328

Cofrarea

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca conditiile din anexa III.1. si tabelul III.1.1. din NE 012-99:

Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

Se vor efectua verificari etapizate astfel:

− preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraj si sustineri;

− in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare al elementelor;

− final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor intr-un registru de procese verbale.

In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal comun pentru cofraje si armaturi.

Fasonarea si montarea armaturilor

Fasonarea armaturilor se face din OB37 si PC52.

Aceste operatii se vor face respectand NE 012/1999 cap.10.5. si STAS 10111/87 cap. 6.7.

Turnarea si protectia betonului

Turnarea betonului si tratarea ulterioara a acestuia se va face respectand prevederile din NE 012/1999 cap.16.4.4. si cap. 16.4.5. si din NP 093-03 “Normativ de proiectare a elementelor compuse din betoane de varste diferite si a conectorilor pentru lucrari de camasuieli si suprabetonari”.

Decofrarea

La decofrare se vor respecta prevederile din NE 012/1999 cap.14.

Betonul de panta

La turnarea betonului de panta se vor respecta prevederile cuprinse in NE 012-1999 şi documentatia de execuţie.

Hidroizolatia

Se realizeaza respectandu-se prevederile din Normativul 577 AND/2002 şi documentatia de execuţie.

Protectia hidroizolatiei

Protectia hidroizolatiei se realizeaza cu:

- Mortar asfaltic turnat – MAT- Conditiile de calitate trebuie sa respecte STAS 11348/87;

- Dale din beton prefabricat pentru podetele realizate in rambleu, realizate din beton C12/15 cu dimensiunile 20x20x5 cm, ce se monteaza pe un strat de mortar de ciment M100 in grosime de 2 cm.

Sistemul rutier

Sistemul rutier pe podet se executa in concordanta cu sistemul rutier curent, cu respectarea urmatoarelor conditii:

− minim 10 cm straturi asfaltice in cazul podetelor cu calea direct pe elementele prefabricate;

− sistem rutier complet, in cazul podetelor realizate in rambleu.

Executia sistemului de drenaj

329

Drenul se realizeaza din zidarie de piatra naturala, material granular si geotextil sau din material geocompozit, in concordanta cu detaliile din proiect.

Suprafata rigolei drenului se va sclivisi cu mortar de ciment M100, capatul barbacanelor se vor racorda cu rigola drenului.

Saltele din piatra naturala

Saltelele din piatra naturala se executa din zidarie uscata din piatra bruta sau bolovani de rau si nisip in conformitate cu detaliile din proiect si cu specificatiile din STAS 291/79.

Racordarea terasamentelor cu podetul

Racordarea terasamentelor cu podetul se realizeaza prin:

- Aripi si elemente de capat din beton armat prefabricat;

- Camere de colectare;

Alegerea tipului de racordare este specificata in documentatia de executie.

CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

Verificarea calităţii lucrărilor

Pe parcursul executiei lucrarilor, se vor face urmatoarele verificari:

Faza Verificare

Sapaturi -poziţia în plan

-dimensiunile sapaturii

Cofraj -încheierea cofrajelor şi dimensiunile interioare ale acestora

Armatura , barbacane -verificarea montarii armaturilor si barbacanelor

Betonarea fundaţiei şi elevaţiei - verificarea betoanelor proaspete şi a cuburilor de probă

Drenul din spatele culeelor -panta rigolei drenului

-realizarea drenului

Geotextil -asezarea geotextilului in spatele drenului

Hidroizolatie orizontala -montarea

Hidroizolatie verticala -uniformitatea stropirii

C. Specificaţii instalaţie iluminat

Componenţă şi montaj

Instalaţia de iluminat va cuprinde corpurile de iluminat, stâlpii metalici şi sistemul de fixare.

Stâlpii vor fi din otel galvanizat sau din aluminiu şi vor asigura o înălţime de montaj a corpului de iluminat faţă de nivelul drumului de 6m

Stâlpii cu inaltimea de 6m vor fi montaţi la intervale de circa 60 m pe structura drumului, pe trotuarul pietonal .

Retragerea stalpilor de iluminat va fi de minim 1m faţa de marginea marcajului drumului, corespunzător vitezei maxime admise de 60 km/h.

330

Fiecare stâlp va fi prevăzut cu cutie de conexiuni etansa IP65 în care se montează şirul de cleme pentru cablurile de intrare precum şi siguranţa automată de 10A cu protecţie la suprasarcină şi la scurtcircuit. De asemenea fiecare stâlp va avea o bornă specială pentru legarea la pământ.

Corpurile de iluminat vor fi echipate cu lămpi cu vapori de sodiu SON-T de 70W. 230V, 50Hz, IP66 cu un flux luminos de 6600 lm .

Corpurile de iluminat vor avea curba fotometrică simetrică în planul longitudinal al drumului şi respectiv asimetrică în planul transversal.

Curba fotometrica va asigura ca fluxul luminos să fie dirijat în proporţie de 90%…100% către emisfera inferioară.

Corpurile de iluminat vor avea o înaintare (avans) pozitiv, cu proiecţia centrului fotometric al corpului de iluminat pe carosabil, pentru utilizarea eficientă a fluxului luminos emis, realizat prin înclinarea corespunzătoare a corpului de iluminat.

A rezultat un număr total de 94 de stalpi, respectiv 94 de corpuri de iluminat de 70W (cu ballast electronic – 81W), rezultand in total o putere instalată / cerută de circa 7,614 kW (Ic=12,8A).

Înălţimea de montaj de 6m pentru corpurile de iluminat instalate pe drum ca şi pozitia de amplasare a stalpilor va fi corelata cu pozitia retelelor de utilităţi (apă, canalizare, energie electrică) din zona.

Instalaţia electrică aferentă instalaţiei de iluminat cuprinde tabloul electric pentru iluminat drum TID, reţeaua electrică de alimentare, distribuţia la fiecare punct de consum, circuitele de derivaţie până la fiecare corp de iluminat, precum şi instalata de priză de pământ.

Alimentarea şi comanda instalatiei de iluminat va fi asigurata din tabloul electric TID. Acesta va cuprinde sigurante automate cu protectie la suprasarcina şi la scurtcircuit pentru fiecare circuit, precum şi un releu cu intrerupator orar programabil pentru comanda instalatiei de iluminat. Tabloul mai poate cuprinde şi o climatizare pentru timp friguros cu o rezistenta de incalzire şi un termostat.

Tabloul electric este in schema TNC cu conductoare comune pentru neutru (N) şi pentru protectie (PE), cablurile de la tablou la stalpi fiind cu patru conductoare (cabluri tip ACYY4x185mmp protejate in tuburi PVC-G sau PEHD cu diametrul de 110mm}.

Lungimea instalaţiei de iluminat rutier aferentă drumului este de circa 5712m.

In teren, reţeua electrica pentru instalaţia de iluminat vor fi pozate subteran in tuburi de protectie ø110 mm montate pe pat de nisip in zonele de sub trotuar, iar la subtraversari in tuburi inglobate in strat de beton de 30 cm .

În dreptul fiecărui stâlp cablurile electrice tip CYY4x120mm² vor fi prevazute cu manson de derivatie.

Au fost prevazute camere de tragere cu dimensiunile interioare L=1m; l=1m; H=1m pentru fiecare stalp.

Prin interiorul stâlpului se va poza cablul de derivaţie tip CYY3x1,5mm² de la sirul de cleme terminale până la corpul de iluminat.

Instalatia de priza de pamant pentru instalaţa de iluminat

Corpul de iluminat este legat la pământ prin structura metalică a stâlpului.

În paralel cu reţeaua electrică de alimentare (cablul CYY4x120 protejat in tub), în profilul de şanţ, se va poza la adâncimea de circa 50cm conductorul de protecţie PE din OL-Zn40x4.

La fiecare stâlp se vor scoate „mustăţi” din acelaşi material la care se va conecta borna de legare la pământ a fiecărui stâlp.

Conductorul de protecţie PE va avea continuitate galvanică pe întreaga lungime. La extremităţile instalaţiei de iluminat (la capetele drumului propriu-zis respectiv în dreptul stâlpilor S1 şi S94) se va realiza câte o priză de pământ distinctă cu rezistenţa de dispersie de 10 Ohm.

331

Prizele de pământ locale se vor realiza cu electrozi din OL-ZnØ2,5”x2,5m bătuţi vertical în pământ şi interconectaţi cu banda din OL-Zn40x4 sudată la partea superioara a electrozilor. Cordoanele de sudură se vor proteja împotriva coroziunii.

Prizele de pământ locale se vor interconecta prin conductorul de protecţie PE la platbanda OlZn 40x4mm pozata in sant ,astfel încât rezistenţa de dispersie a ansamblului să fie de 4 Ohm.

Bransamentul electric pentru instalaţa de iluminat

Puterea instalata si puterea ceruta pentru tabloul TID al instalatiei electrice de iluminat este de 7,62 kW. A fost prevazut un bransament electric realizat cu cablu CYAbY4x120mmp pozat subteran, în lungime de circa 250m. Racordarea se va realiza la reţeaua electrică a obiectivului, prin corelare cu executantul acesteia. Corelarea specialităţilor este in sarcina executantului.

Corpuri de iluminat si lămpi

Ofertantul trebuie să se asigure ca toate corpurile de iluminat sunt compatibile cu sistemul de montaj adoptat. Tipul corpurilor de iluminat şi felul de montaj trebuie să fie conform celor din documentatie.

Ofertantul trebuie să pună la dispoziţia Proiectantului datele fotometrice, numele Furnizorului, codul de catalog şi tipul lămpilor, împreună cu planurile de execuţie, pentru aprobare înainte de a se da comanda la Fabricant.

Stâlpii pentru iluminat

Stâlpii vor fi metalici, din ţeavă sau din profil octogonal din oţel galvanizat sau din aluminiu, cu flanşă la partea inferioară pentru fixarea cu bolţuri încastrate în fundaţie.

Stalpii metalici din otel vor corespunde standardului SR EN 40-5:2002 „Stâlpi pentru iluminat public. art 5: Cerinţe pentru stâlpi de otel”.

Stalpii metalici din aluminiu vor corespunde standardului SR EN 40-6:2002 „Stâlpi pentru iluminat public. Partea 6: Cerinţe pentru stâlpi de iluminat de aluminiu”.

Stâlpii trebuie prevăzuti cu fereastră pentru amplasarea blocului cu conectorii terminali ai cablurilor de alimentare, în sistem bucla, cu intrare-ieşire. Blocul cu conectorii terminali trebuie furnizat odată cu stâlpii. Fereastra trebuie sa aiba o garnitura pentru a asigura etanseitatea IP65.

Stâlpii trebuie trataţi anticoroziv până la 25 cm deasupra solului. Stâlpii din otel trebuie protejaţi contra coroziunii intern şi extern prin galvanizare la cald în baie de zinc, pentru a asigura eliminarea ruginirii. După galvanizare nu este permisă nici sudura, nici găurirea. Orice galvanizare la teren trebuie făcută cu vopsea îmbogăţită cu zinc.

Fiecare stâlp va avea o bornă specială pentru legarea la pământ.

Stâlpii vor fi amplasati pe cate o fundaţie din beton prevăzută cu tuburi de protecţie pentru intrarea şi ieşirea cablurilor electrice de alimentare.

Stâlpul pentru iluminat stradal va asigura înălţimea de montaj de 6m a corpurilor de iluminat. Stâlpul pentru iluminatul stradal de 6m va avea un brat, Fiecare brat va putea sustine cate un corp de iluminat.

Instalatia de priză de pământ

Cerinţe generale

Instalatia de priză de pământ şi toate conductoarele de protecţie trebuie să fie corespunzător alese şi instalate pentru a satisface prevederile din SR CEI 60364-4-41/1996, pentru siguranţa şi funcţionarea corespunzătoare a echipamentelor asociate instalaţiilor şi cuprinde conductorul de echipotenţializare din interior şi priza de pământ.

Priza de pământ pentru instalatiile de iluminat exterior cu stalpi

332

Pentru instalatiile de iluminat exterior realizate cu stalpi este prevazuta cate o instalatie de priza de pamant realizata cu prize de pamant locale cu rezistenta de dispersie de 10 Ohm.

Verificarea rezistentei de dispersie a fiecarei prize de pamant şi a ansamblului instalatiei de priza de pământ se va face cu un echipament de incercare specializat de catre o firma autorizata, iar rezultatele vor fi prezentate în buletine de incercare.

Punerea în funcţiune şi probe

Punerea în functiune va fi facuta de Ofertant în prezenta delegatului şi/sau Furnizorului de echipament inclus în contract, a Beneficiarului şi a Proiectantului care coordoneaza punerea în functiune.

Personalul pentru punerea în functiune al Ofertantului trebuie să aiba experienta şi instruire de specialitate.

Testarea intregii instalatii va fi facuta pe parti pentru a demonstra ca lucrarile sunt în concordanta cu cerintele din documentatia de executie.

Toate aparatele, utilajele, executia şi supervizarea, cerute de echipamente şi punerea în functiune a sistemului trebuie prevazute de Ofertant.

Ofertantul trebuie să inregistreze toate rezultatele punerii în functiune şi trebuie să supuna spre aprobarea Proiectantului procedurile şi inregistrarile incercarilor. La incheierea punerii în functiune, dar inainte de receptia finala, ofertantul trebuie să predea rezultatele punerii în functiune într-un volum legat catre Proiectant, care are dreptul să verifice aceste operatii şi proceduri dupa caz.

Toate probele trebuie asistate de Proiectant, iar în cazul testelor practice (de rutina) sau de tip, de lucratori ai Fabricantului. În acest scop, Ofertantul trebuie să instiinteze Proiectantul cu 28 de zile înainte.

Ofertantul va include în bugetul propriu toate consturile legate de punerea în functiune şi procedurile de incercare inclusiv costurile de remediere aparute la testare şi retestare, dupa caz. Pretul va include de asemenea prevederea tuturor aparatelor de verificare a punctelor de incercare, alimentarea cu energie electrica, etc.

INCERCARI ŞI PROBE

Metodele de efectuare a probelor trebuie să fie în concordanta cu documentatia de execuţie sau dupa propunerile Ofertantului, cu aprobarea Proiectantului.

Ofertantul trebuie să instiinteze Proiectantul despre efectuarea testarilor cu 7 zile inainte de incercarile sau inspectiile majore şi cu 3 zile inainte de incercarile sau inspectiile minore. Înştiinţarea se face atât către Beneficiar cât şi direct către Proiectant.

Incercarile trebuie asitate de Proiectant dupa aprecierea sa. Proiectantul işi rezerva dreptul de a cere progamarea sau amanarea testelor daca nu este disponibil în ziua respectiva.

Ofertantul trebuie să regleze toate aparatele de protectie ale circuitelor pentru operare corespunzatoare.

Proiectantul trebuie să determine daca rezultatele încercarilor sunt acceptabile şi daca echipamentul de incercare corespunde.

Ofertantul trebuie să efectueze, pe cheltuiala sa, corectiile cerute sau inlocuirile dictate de incercari pana la obtinerea rezultatelor acceptabile.

Ofertantul trebuie să extinda în mod rezonabil colaborarea cu reprezentanţii Fabricantilor şi ai Furnizorilor, pentru a permite asistarea reprezentantilor Fabricantilor de materiale la incercari şi remedieri.

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic ce asigură performanţe certe pentru obiectul de investiții ,,Drum comunal Ghiţu – Molivişu” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.

333







Se vor respecta şi cerinţele specifice fiecărui tip de lucrare, în conformitate cu secţiunile aferente din documentatia de execuţie.









334



















335








336



Președinte,


X. STRUCTURA PREŢULUI





337

B5. Realizarea de reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică a „Obiectivului Turistic Ghiţu Molivişu”

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Realizarea de reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică a Obiectivului Turistic Ghiţu Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj.


Alimentarea PT se va face printr-un punct de alimentare (PA) ce va fi racordat la liniile : LEA 20 kV Valsan si LEA 20 kV Cumpanita. Racordarea la cele doua linii se va face la stalpul nr. 1’ din LEA 20 kV Valsan si la stalpul nr. 1 din LEA 20 kV Cumpanita.

Calea de comunicare pentru transmisia datelor se va face prin sistem GPRS.

Punctul de alimentare PA va fi amplasat pe domeniul public la 72 m de stlpul nr. 1’ al LEA 20 kV Valsan si la 45 m de stalpul nr. 1 al LEA 20 kV Cumpanita. De la PA se va realiza o retea buclata pentru a se racorda cele 11 PT. Astfel pe un traseu situat pe partea dreapta a DJ 703i in directia zonei turistice noi (Ghitu-Molivisu) pe o lungime de 714 m se vor monta subteran doua LES 20 kV pana la caminul de tragere C.T. nr. 18. Traseul se va continua simplu circuit pe domeniul public pe drum forestier , dupa care va reveni pe DJ 703i , formand o retea buclata intre PA si PT 1, PT2 ,PT3, PT 4, PT 5, PT 6, PT 8, PT 9, PT 10 ,PT 11, LES 20 kV revenind in a doua celula de linie a PA, lungimea acestui traseu fiind 10477 m.

De la PT 6 se va continua radial LES 20 kV pe un drun forestier pana la PT 12 și PT7, traseul find in lungime de 1398.

Lungimea totala a traseului de cablu este de 11875 m.


Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie ”reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică a „Obiectivului Turistic Ghiţu Molivişu””



Nrcrt

OBIECT Categorie de lucrări Valoare fără TVA

(RON)

1. LES 20 kV - Tronson 1 LES 20 kV - Tronson 1

2. LES 20 kV - Tronson 2 LES 20 kV - Tronson 2

3. LEA 20 kV - Racord retea Racord retea

4. Posturi trafo Posturi trafo

338

Utilajele, echipamentele tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilajele fără montaj şi echipamentele de transport, dotările şi activele necorporale pentru realizarea obiectului de investiţie sunt prezentate în Anexa A Lista de echipamente iar caracteristicile tehnice sunt cele din Fişele tehnice Anexa 1.5 la prezenta documentație descriptivă.









Prevederi legale:










339




Din stalpul nr. 1’ al LEA 20 kV Valsan, se va trece din LEA 20kV in LES 20 kV prin intermediul unui separator vertical montat pe acest stalp . De la separatorul de pe stalpul nr. 1’, linia se va continua in cablu 20 kV , XLPE 3x150/25 mmp AL pe o lungime de 72 m subteran pana la punctul de alimentare PA , in celula de linie intrare . Din celula de linie plecare a PA , linia subterana se va continua pana la PT 1 pe domeniul public al DJ 703 I (714 m) si pe drumul forestier (299m). De la celula de linie plecare a PT1 reteaua electrica subterana se va continua pe drumul forestier pana la PT 2 pe o lungime L= 526 m.

Din stalpul nr. 1 al LEA 20 kV Cumpanita, se va trece din LEA 20kV in LES 20 kV prin intermediul unui separator vertical montat pe acest stalp . De la separatorul de pe stalpul nr. 1, linia se va continua in cablu 20 kV , XLPE 3x150/25 mmp AL pe o lungime de 45 m subteran pana la punctual de alimentare PA , in celula de linie intrare . Din celula de linie sosire a PA , linia subterana se va continua pana la PT 11, pe domeniul public al DJ 703 I (2757 m).

Posturile de transformare PT1, PT11 si PT2, vor avea cate o singura sectie de bare si vor fi racordate in bucla la LEA 20 kV Valsan .

Pentru a se conecta PT 11 la LEA 20 kV Valsan , celula de cupla din PA va functiona cu intrerupatorul inchis. La terminarea lucrarilor cand toate PT vor fi puse in functiune celula de cupla va functiona normal deschisa.

Din celula de linie plecare a PT 2, linia subterana se va continua pana la PT 3 pe o lungime de 1348 m, dupa care se va continua la PT4 pe o lungime de 648m, iar de aici inca 642m pana la PT5 . De la celula de linie a PT 5 reteaua electrica subterana se va continua pana la PT 6 pe un traseu cu L= 242m.

Posturile de transformare PT3, PT 4, PT5, PT 6 vor avea cate o singura sectie de bare si vor fi racordate in bucla.

Din celula de linie plecare nr. 1 a PT 6 , linia subterana se va continua radial pana la PT 7 pe o lungime de 1398 m pe drum forestier.

Din celula de linie plecare nr. 2 a PT 6 , linia subterana se va continua in bucla pana la PT 8 pe o lungime de 1316 m pe drum forestier, dupa care se va continua la PT9 pe o lungime de 1522 m, iar de aici inca 557 m pana la PT10. De la PT 10 LES 20 kV se va continua pe o lungime de 613 m pana la PT 11, inchizandu-se bucla intre cele doua cellule de linie ale PA.

Posturile de transformare PT1, PT 2, PT3, PT4 vor avea cate o singura sectie de bare si vor fi racordate in bucla la barele din PA.

Toate posturile vor fi independente, supraterane, prefabricate, in anvelope din beton, amplasate pe domeniul public, respectand distantele normate fata de alte obiective.

Din cele doua puncte de conectare a noului consumator: stalpii nr.1’ la LEA 20 kV Valsan si respectiv stalpul nr. 1 la LEA 20 kV Cumpanita, circuitul electric aerian 20kV se va continua subteran in cablu XLPE 3x150/25mmp Al. De la celulele de linie plecare ale PA treseul cablului se va continua subteran dublu circuit pe o lungime de L=714 m pana la caminul de tragere C.T. nr. 18, de unde se vor continua simplu circuit conectand cele 11 posturi de transformare printr-o retea buclata ( exceptie este racordul la PT 7 care va fi radial). Pe tot acest traseu se vor monta 266 camine de tragere C.T., iar cablu va fi protejat in teava PVC cu D=140 mm, iar la traversari va fi protejat in teava PVC tip G incastrata in beton ( cu acelasi diametru). Traseul LES 20 KV va fi pe domeniul public pe aceeasi parte a drumurilor ce se vor moderniza, cu celelalte instalatii .

340

La amplasarea canalizarii electrice se va tine seama de respectarea distantelor normate cf. PE 101/85, PE 101A/85 ,cf. ORDINULUI ANRE nr. 49 / 2007 – privind Delimitarea zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice.

Cerinte pentru echipamente

Toate aparatele de masura care fac parte din Lista Oficiala LO-2004 a mijloacelor de masurare supuse obligatoriu Controlului metrologic al Statului in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.20/92 cu toate modificarile ulterioare si LO in vigoare (LO-2004), vor fi verificate metrologic inainte de instalare. La PIF beneficiarul are obligatia sa prezinte buletinele de verificare metrologica intocmite de laboratoarele autorizate de Biroul Roman de Metrologie Legala.

Caracteristicile principale ale echipamentelor si materialelor

Echipamentele de m.t. sunt celule modulare, cu comutatie in SF6 sau in vid, care contin aparatura de comutatie de medie tensiune permitand bransarea, alimentarea.

Cablul electric de medie tensiune cu izolatie XLPE, 12/20kV, 3x150/25mmp, Al

- cablul are izolatie XLPE si se va racorda cu accesorii cu performante imbunatatite;

- cablurile vor fi pozate in pamant conform PE 107/95;

- temperatura mediului ambiant la montaj minim +5°C (cablurile nu pot fi derulate sau pozate fara o intarziere prealabila daca temperatura mediului ambiant este sub +5°C);

- adâncimea de pozare min 70 cm.

Utilizarea cablurilor este admisa numai in mediile in care mantaua PVC nu este atacata de agenti chimici corozivi.

Principalele caracteristici ale cablurilor de medie tensiune monofazate de 240mmp Al folosite sunt:

- tensiunea nominala 20 kV

- temperatura nominala maxima a conductorului:

- conditii normale de lucru 90°C

- scurtcircuit (durata maxima 5s) 250 °C

- conductor Al compactizat

- strat semiconductor extrudat

- ecran sectiune 25 mm2

- izolatie XLPE joasa densitate

- manta exterioara PVC sau PE

- incarcarea maxima la pozarea in trefla conductor 150mmp 440 A

- curent maxim admisibil de scurcircuit timp de 1s in conductor 14,1kA

- curent maxim admis la scurcircuit timp de 1s in ecran 5,1kA

Valorile de mai sus s-au obtinut considerand:

- temperatura solului +20 0C

- rezistivitatea termica a solului 100 0C cm/W

- adancimea de pozare minima 70 cm

Pentru curentul de scurcircuit s-a avut in vedere:

- temperatura initiala a conductorului +90 0C

341

- temperatura finala a conductorului +250 0C

- durata maxima a curentului 5 s

Pentru aceste cabluri se vor folosi accesorii cu performante imbunatatite.

Standarde, normative, fise tehnologice si alte prescriptii care trebuie respectate.

Pentru posturi de transformare

Legea 10/1995 – privind calitatea construcţiilor - actualizată în 12.05.2007.

Legea 50/1991 - privind autorizarea lucrărilor de construcţii - republicată la 16.10.2004.

Legea 608/2001 – privind evaluarea conformitatii produselor - republicată la 6.04.2006.

PE 101A/85 - Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformare cu tensiune peste 1kV.

PE 103/93 - Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit.

PE 116/94 - Normativ de incercări şi măsuratori la echipamente şi instalaţii electrice.

Norme de securitatea muncii în transportul şi distribuţia energiei electrice.

PE 501/85 - Normativ privind proiectarea protecţiilor prin relee şi automatizărilor instalaţiilor electrice ale centralelor şi statiilor (actualizare 1993).

PE 102/86 - Normativ pentru proiectarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităţile energetice.

SR CEI – 600 50(441)/97/ AI-05 - Aparataj şi sigurante fuzibile.

SR EN - 129/84 - Separatoare şi separatoare de legare la pământ – 62271-102/2003.

SR EN 60265/1-03 - Separatoare de sarcină pentru tensiuni nominale mai mari de 1kV si mai mici de 52kV

SR EN 60298/90 - Aparataj în anvelopa metalică pentru c.a. de tensiuni nominale mai mari de 1 kV, până la 72,5 kV

CEI 420/80 - Combinatii separatoare – fuzibile şi întrerupătoare – fuzibile la j.t. pentru c.a.

SR EN 60694+A1+A2/2003 - Prescriptii comune pentru standardele referitoare la aparatajul de medie tensiune

SR EN ISO 9001 - Sistemele calităţii – model pentru asigurarea calităţii in proiectare, dezvoltare, producţie, montaj, service

SR EN ISO 14001 - Sisteme de management de mediu.

3 RE-FT-61/77- Executarea si verificarea prizelor de bentonită.

FS 4-82 - Executarea instalaţiilor de legare la pamant în statii, posturi de transformare si linii electrice aeriene.

FC 18-77 - Pozarea cablurilor pentru circuite secundare în staţii electrice si PT.

1RE-Ip-30 - 04 - Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pământ.

PE 016/96 – Normativ tehnic de reparatii la echipamentele şi instalaţiile energetice.

PE 118/95 - Regulament general de manevre în instalatii electrice

1RE-IP-1-82 - Îndreptar de proiectare pentru liniile electrice în cablu de 20kV.

342

2RE-I-l7-82 - Instrucţiuni privind repararea liniilor electrice subterane cu tensiune până la 35 kV inclusiv.

3.2. F.T. -4-82 - Incercări,verificări si măsuratori executate la cabluri.

3.2. F.T. 78/87 - Executarea capetelor terminale de interior la cablurile de 20kV tip A2YSrY utilizind elemente prefabricate

FC 5-80 - Montarea accesoriilor (terminale, mansoane de legatura mixte) la cablurile de 20-35KV trifazate din import.

Pentru liniile electrice subterane de medie tensiune

Executantul trebuie să respecte cu stricteţe:

PE 107/95 – Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice

PE 103/93 - Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de scurtcircuit.

PE 116/95 - Normativ de incercari si masuratori la echipamente şi instalatii electrice.

Norme de securitatea muncii în transportul şi distributia energiei electrice.

PE 102/86 - Normativ pentru proiectarea instalaţiilor de conexiuni şi distribuţie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităţile energetice.

Sistemele calităţii – model pentru asigurarea calităţii în proiectare, dezvoltare, producţie, montaj, service.

Sisteme de management de mediu.

FS 4-82 - Executarea instalaţiilor de legare la pământ în staţii, posturi de transformare şi linii electrice aeriene.

1RE-Ip-30 - 90 - Îndreptar de proiectare şi executie a instalatiilor de legare la pământ.

PE 006/81 - Instrucţiuni generale de protecţie a muncii pentru unităţile CONEL.

PE 009/94 - Norme de prevenire, stingere si dotare împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice si termice.

PE 022/90 - Precriptii generale de proiectare a retelelor electrice.

PE 003/84 - Nomenclatorul de verificări, încercări şi probe privind montajul, punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor electrice.

NTE 009/10/8 Regulament general de manevre în instalatii electrice.

2RE-I-l7-82 - Instrucţiuni privind repararea liniilor electrice subterane cu tensiune pina la 35KV inclusiv.

FC-14-89 - Îmbinarea conductoarelor în manşoane şi montarea papucilor pe conductoare din aluminiu multifilar.

PE 132/95 - Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publică.

3.2. FT-4/93 - Încercări, verificări şi măsurători executate la cabluri.Metode de verificare a liniilor electrice in cabluri de 1-35Kv.

3.2. FT–2/87- Montarea, verificarea pe teren si demontarea contoarelor.

STAS 859l/l-9l - Amplasarea în localităţi a retelelor edilitare subterane, executate în sapatura

3.3.F.T.-50-89 - Executarea joncţiunilor la conductoare de aluminiu ale cablurilor de 20kV prin presare la rece.

343

3.2.R.E.- I-161-85 - Instructiuni tehnologice de reparare a defectelor mantalei din PVC a cablurilor

3.2. R.E. -I-l82-87 - Instrucţiuni tehnologice pentru repararea cablurilor mantalei cablurilor de l-20kV cu carcase termocontractabile din PVC.

3.2. F.T.-55-91 - Fisa tehnologica pentru executarea mansoanelor de legatura mixta intre cablurile de 20 kV tip A2YSrY monofazate si tip AOSB trifazate cu trei mantale de plumb. si izolatie din HIU folosind elemente prefabricate si materiale din seturi.

3.2. F.T.-65-85 - Executia joncţiunilor de cabluri de l0 kV cu izolaţie de PVC si HIU cu cabluri de 20kV cu izolaţie PE.

3.2. F.T.-66-90 - Executarea manşoanelor de legatură la cabluri de 20KV tip A2YSrY folosind materiale din seturi.

3.2. F.T.-67-95 - Executarea terminalelor de interior şi de exterior la cabluri de 20 kV tip A2YSrY folosind materialele din seturi.

3.2. F.T.-75/87 - Executarea şi repararea canalizărilor pentru LES 20kV.

PE 101/85 – Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi transformatoare cu tens. >1 KV

NTE 003/04/00/93 – Normativ pentru construcţia LEA peste 1 KV

PE 109/92 – Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor

NTE 001/03/00- Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor

Canalizarea electrica subterana se va realiza conform PE 107, STAS-8591/1-97, fiselor tehlogice și Cerințelor tehnice de execuție cu mentionarea urmatoarelor aspecte:

- sapatura pentru pozarea cablelor se executa manual sau mecanic.

- pe teren se vor monta garduri de sustinere a pamantului si podete metalice pentru asigurarea accesului persoanelor pe perioada executiei;

- pamantul ramas in urma santului va fi incarcat si transportat.

Accesoriile cablurilor 20kV, mansoanele si cutiile terminale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale.

- sa nu difere din punct de vedere electric si mecanic de cablul pe care sunt folosite

- sa asigure protectia cablurilor impotriva patrunderii umezelii si altor substante cu actiune nociva sau coroziva din mediul inconjurator.

- sa reziste la tensiunile de incercare prescrise pentru cabluri

Mansoanele trebuie sa asigure :

- continuitate perfecta a conductoarelor din cabluri

- continuitatea electrica a mantalei electrice

- continuitatea electrica a benzilor metalice de armare si a ecranelor metalice

- nivelul de izolatie

- protectia mecanica similara cu cea a cablului

La executia mansonului se va avea in vedere o rezerva de cabluri necesara pentru refacerea de doua ori a mansonului.

344

Cutiile terminale trebuie sa fie constructii izolante, etanse pentru protectia cablului impotriva umezelii si poluarii si sa asigure racordarea cablului la instalatiile electrice adiacente interioare (posturi de transformare, nise de bransament, cutii de distributie).

La cutiile terminale se va lasa o rezerva de cablu suficienta pentru refacerea o singura data a cutiei terminale respective.

La pozarea cablurilor se va prevede o rezerva de cablu pentru compensarea deformarilor.

La pozarea cablurilor trebuie respectate razele minime de curbura admise, date de fabricantul cablului, pentru a se evita deterioarea elementelor constructive ale cablului.

Mansoanele de legatura si cutiile terminale vor fi prevazute cu etichete de identificare.

Razele minime de curbura ale cablurilor sint cele indicate de furnizorul cablului sau in lipsa acestora in conformitate cu PE 107.

Cablurile de medie , se vor poza in pamant, in profile, la adincimea de 0,8-1m, in trefla in contact direct. In profil cablurile sunt asezate intre doua straturi de nisip cu o grosime de 10cm fiecare.

Peste ultimul strat de nisip se pun placi avertizoare si pamant din sapaturi.

La traversarile de drumuri carosabile cablurile se vor monta in tuburi PVC incastrate in beton.

Pe planul retelei de cabluri se vor trece in mod obligatoriu orice modificari de traseu fata de proiect.

Instalatia de legare la pamânt

Invelisurile metalice ale cablurilor de j.t. si conductoarele de nul ale acestor cable se vor lega la centura de pamânt a postului de transoformare.

La executarea instalatiei de legare la pamant vor fi aplicate prevederile fisei tehnologice FS 4/86 si Indreptarul de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant IRE-Ip 30/90 si IRE-Ip 35/90.

Incercarile dupa montaj se fac conform PE 116.

Caracteristicile tehnice, echiparea și alte condiții de livrare a echipamentelor sunt cuprinse în Fișele tehnice Anexa 1.5 la prezenta Documentație.

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (îmbunătățirea factorului de putere, cresterea fiabilității sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru obiectul de investiții ,, Realizarea de reţele electrice de distribuţie pentru alimentarea cu energie electrică a Obiectivului Turistic Ghiţu Molivişu ” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.



În cazul în care investitorul solicită preluarea unei părţi din lucrare înainte de terminarea întregii lucrări prevăzute în contract, se va încheia un proces-verbal de predare-primire între executant şi investitor, în care se va consemna starea părţii de lucrare în cauză, măsurile de conservare, precum şi cele de protecţie reciprocă a

345

desfăşurării activităţii celor două părţi. Toate riscurile şi pericolele pentru partea preluată trec temporar asupra investitorului, cu excepţia viciilor ascunse şi a celor decurgând din executarea necorespunzătoare.




Se vor respecta şi cerinţele specifice fiecărui tip de lucrare, în conformitate cu secţiunile aferente din prezenta Documentație şi prevederile Documentației de execuţie.














346






Autorizatiile şi / sau permisele cerute de autorităţile naţionale / locale competente vor fi obţinute de cãtre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţã şi de lucru, premise pentru comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilitãţilor publice etc.




o sã respecte reglementãrile în vigoare legate de securitatea muncii; o să asigure personal de specialitate, calificat și atestat conform reglementărilor în vigoare pentru

execuția tuturor lucrărilor ofertate; o sã se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe şantier; o sã depunã toate eforturile rezonabile pentru a pãstra şantierul şi lucrãrile degajate de obstacole





Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt sã participe la o întâlnire de management în scopul revizuirii pregãtirilor pentru lucrãrile viitoare. Asemenea întâlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a întâlnirii şi va furniza copii ale documentelor celor prezenţi la întâlnire şi Beneficiarului, în termen de 2 zile dupã data la care a avut loc întâlnirea. În înregistrãrile fãcute, responsabilitãţile pentru orice acţiuni ce vor fi întreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste înregistrãri, chiar dacã sunt semnate de cãtre pãrţi, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor întâlniri va cuprinde revizuirea progresului obţinut, revizuirea planurilor şi echipamentelor pentru activitãţile viitoare, situaţia personalului, tehnologia, siguranţa, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, plãţile, dificultãţile curente şi anticipate, coordonarea cu alţi Ofertanti, reclamaţii pentru cheltuieli suplimentare

347

şi alte probleme obiective. Data şi locul de desfãşurare a acestor întâlniri vor fi stabilite de comun acord, luând în considerare subiectele puse în discuţie.








Președinte,



348





B6. Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghiţu-Molivişu

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghiţu-Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.


Soluţia tehnică de realizare a instalaţiei de apă potabilă cu sapte staţii de pompe, două in poiana Molivişu, una la baza zonei obiectivului turistic ce urmeaza a se dezvolta, una la est de zona E, una la vest de zona E, una la baza partiei de schi, una la varful partiei de schi, precum şi modul de realizare a reţelei de distribuţie face posibilă asigurarea unei rezerve de apă sub presiune, în conducta de distribuţie, de 636,18 m3, necesarul de apă pentru incendiu, timp de 3 ore, reprezentând doar 5.6% din acest volum de apă. De asemenea la baza obiectivului turistic ce urmeaza a se dezvolta s-a prevazut un rezervor de acumulare pentru apa nepotabila care pot asigura un volum de 3000mc apa compus din:

Volum pentru incendiu 744mc

Volum de apa necesar preluarii varfurilor suplimentare de consum (fiind un obiectiv turistic, consumul nu este uniform si nici nu se poate aproxima cu consumul unui oras). Se considera functionare la debit nominal 2 ore x 540 mc/h=1080 mc

Volum pentru compensare calculat dupa SR 1343-1:2006 768 mc

Volum necesar pentru ca aspiratia pompelor sa functioneze complet inundata 240 mc

Volum pentru protectia sorbului impotriva impuritatilor 120 mc

Ţinând cont de particularităţile locale s-a adoptat schema de alimentare cu apă având ca sursă apa subterană captată prin drenuri din albia paraurilor din arealul climatic Ghiţu-Molivişu. Această schemă cuprinde următoarele obiecte :

349

Captarea apei din sursa de apă subterană cantonată în acviferul freatic, compusă din 5 captări tip CRIB format din camin de dren cu filtru invers si separator de namol, amplasate în albia minora a pârâurilor;

Conducta de aducţiune PEID, Pn 6 ce face legătura dintre captare şi staţia de pompe;

Staţii de pompare, câte una pentru fiecare din cele cinci captări; o staţie este formată din grup de pompe cu reglaj putere în funcţie de debit – una sau mai multe de bază şi una de rezervă;

Staţii de purificare şi de dezinfecţie cu UV (ultra violete ) montate la fiecare din intrarile staţiilor de pompe;

Reţeaua de distribuţie tip inelar, cu lungimea de 7.5 km;

Ramuri ale retelei de tip inelar, cu lungimea de 2.3 km;

Racord varf partie cu lungimea de 1.33 km.

Întregul sistem de alimentare cu apă este proiectat să funcţioneze automat, în vederea reducerii la minim a intervenţiei personalului de exploatare şi, implicit, a costurilor de operare. Pentru aceasta au fost prevăzute lucrări de automatizare la fiecare din obiectele sistemului.

Instalaţiile electrice necesare vor conţine:

instalaţii de forţă;

instalaţii de iluminat şi prize;

instalaţii de legare la pământ şi paratrăznet;

instalaţii de monitorizare.

Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional, din reţeaua publică comunală, existentă în zonă.

Instalaţia de distribuţie a apei include şi racordul spre fiecare zona, format din conducte de tip PEID Pn 6, cu robinet de izolare de diametru corespunzător debitului necesar si reductor de presiune.

Devierea si protejari de utilitati afectate

In zona inca nu exista nici o utilitate publica. Toate se vor executa în cadrul aceluiași contract, ofertantul general asigurând cordonarea tuturor subofertantilor.

Utilitati definitive

Instalaţiile electrice vor conţine:

instalaţii de forţă;

instalaţii de iluminat şi prize;

instalaţii de legare la pământ şi paratrăznet.

Din cauza faptului ca fiecare producator utilizeaza propria metodologie de dimensionare a echipamentelor din interiorul statiei de tratare a apei in vederea potabilizarii containerizate si urmand ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea „Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii” conform careia este interzis a se face referiri sau trimiteri la marci de fabrica, producatori ori comercianti sau la alte asemenea recomandari ori precizari care sa indice preferinte sau sa restranga concurenta, echiparea fiecarei statii containerizate de tratare a apei in vederea potabilizarii va fi efectuata de catre furnizor urmand instructiunile de fabrica primite. Echipamentele astfel ofertate vor trebui să corespundă cerințelor proiectului și să aibă agremente tehnice, documente de calitate și garanție.

350

Asigurarea energiei electrice necesare funcţionării obiectivului de investiţie se va face din reţeaua ce se va infiinta în soluţia aprobată prin avizele tehnice de racordare emise de Operatorul de distribuţie, în conformitate cu HG 90/2008 – Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele de interes public.

Delimitarea instalaţiilor consumatorului de cele ale Operatorului de distribuţie se face în conformitate cu prevederile Avizului tehnic de racordare.

Tabloul general de distribuţie include :

circuitele de alimentare ale instalaţiei de pompare;

circuitul de alimentare al panoului de comandă şi semnalizare;

tabloul local de forţa şi lumină.

Tabloul de forţă şi lumină cuprinde circuitele pentru:

iluminat interior şi exterior;

ventilaţie;

încălzire;

Circuitele sunt protejate cu întrerupătoare automate.

Iluminatul interior se face cu lămpi fluorescente iar cel exterior cu lămpi eficiente energetic, montate pe corpul clădirii.

Amplasamentul investiţiei rezultă din planul de amplasare şi planul de încadrare in zonă.


Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghiţu-Molivişu”



Nr. Crt. OBIECT

1. Gospodarie de apa GA1






7. Statie de pompare alimentare zona superioara partie

8. Inel de inalta presiune de apa potabila

Utilajele, echipamentele tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilajele fără montaj şi echipamentele de transport, dotările şi activele necorporale pentru realizarea obiectului de investiţie sunt prezentate în continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din Fişele tehnice Anexa 1.6 la prezenta documentație.

351









Prevederi legale:












352


1. Condiţii pentru furnizare echipamente şi utilaje tehnologice cu montaj

Echipamentele prevazute a fi achizitionate sa fie fiabile, cu randament energetic ridicat şi cu o durata de serviciu normata > 10-15 ani;

Obiectul

Obiectul acestui capitol este grupul de statii de tratare si de pompare din cadrul gospodariilor de apa GA1, GA2, GA3, GA4, GA5, GA6 precum si statia de pompare de la baza partiei de schi A1 – furnizare echipamente primare, servicii proprii si generale, masura, protectii, semnalizare, monitorizare

Principalele caracteristici

Nr. GA Obiect Amplasare Cota Debit

Crt.

M l/s

1 GA1 Statie de tratare

Intersectia de la vest a DJ703i cu drumul comunal

1033

150

2 GA1 Statie de pompare

Intersectia de la vest a DJ703i cu drumul comunal

1033 150

3 GA2 Statie de tratare In vestul poienii Molivis 1058 20

4 GA2 Statie de pompare In vestul poienei Molivis 1058 20

5 GA3 Statie de tratare In estul poienei Molivis 1068 20

6 GA3 Statie de pompare In estul poienei Molivis 1068 20

7 GA4 Statie de tratare In vestul zonei E 1171 10

8 GA4 Statie de pompare In vestul zonei E 1171 10

9 GA5 Statie de tratare In estul zonei E 1179 20

10 GA5 Statie de pompare In estul zonei E 1179 20

11 GA6 Statie de tratare

La baza zonei superioare a partiei de schi A1

1521 20

12 GA6 Statie de pompare

La baza zonei superioare a partiei de schi A1

1521 20

13 SPbp Statie de pompare La baza partiei de schi A1 1184 30

Echipare statii de tratare si pompare

Statiile de tratare

Deoarece nu se cunosc caracteristicile apei, in continuare se va prezenta o varianta de echipare a statiei de tratare. In functie de analizele de laborator a apei, statia va avea in componenta:

353

Ofertantul va face, pe cheltuiala sa, analizele de laborator, după realizarea captărilor și va propune spre avizare proiectantului echiparea stației de tratare.

Echiparea fiecarei statii containerizate de tratare a apei se propune de ofertantți se avizează de beneficiar, în concordanță cu prevedrile legale și Documentația de execuție.

Consideratii tehnice legate de uvraje si instalatii

Captare

În documentația de execuție s-au prevăzut captări pentru alimentări cu apă in vederea potabilizarii, conform indicativ GP 076-02, de tip crib şi deversor cu prag lat. Înălţimea pragului lat este de 0,40 m.

Pentru captări s-au prevăzut următoarele echipamente:

- vană de spălare montată pe fundul fiecărui bazin colector (care are si rolul de a asigura debitul minim ecologic). Aceasta va functiona in pozitia deschis in regim;

- vană fluture, acţionată manual, montată pe conducta de aducţiune (doua la captarile 4 si 5, cate una pentru alimentare cu apa precum si MHC).

Rezervoare

In documentația de execuție s-au prevazut rezervoare de acumulare pentru apa conventional curata, conform STAS 1343-1/2006, precum si Regulamentul (CE) nr. 2037/2000. Volumul lor este 3000mc pentru rezervorul din cadrul GA1 si 400mc pentru rezervorul din cadrul GA6. Ele au urmatoarele echipamente:

Racord de alimentare cu apa din captare/aductiune prevazut cu robinet cu plutitor sau senzori de nivel care comanda pompele

Un racord de golire si un traseu de bypass pentru efectuarea operatiunilor de decolmatare.

Scara interioara de acces

Nr. Crt. Descriere

1 Pompe de alimentare

2 Pompa dozatoare (floculant / coagulant/ control pH)

3 Decantor lamelar

4 Tubulatura de amestec

5 Filtru multimedia tancuri

6 Pompa pentru spalarea inversa

7 Valve automate si sistemul de conducte

8 Valva pentru evacuarea aerului

9 Pompa dozatoare hipoclorit de sodiu pe distributie

10 Recipient pentru stocarea substantelor chimice

11 Containere izolate termic

12 Intrerupator de presiune diferentiala

13 Panou de comanda PLC

354

Sonde de nivel pentru vizionarea electronica a nivelului apei in rezervor

Tratare

Statiile de tratare vor fi echipate astfel incat acestea sa functioneze complet automat, fara personal de exploatare, doar cu supraveghere periodica si monitorizare de la distanta.

Sistemul de automatizare al statiilor de tratare va putea să asigure funcţionarea lor în condiţii de siguranţă şi la un nivel înalt al randamentului şi fiabilităţii.

Sistemul de comanda va permite comunicarea la distanţă (prin intermediul unui PC instalat în fiecare clădire statie de tratare) a următorilor parametrii (monitorizaţi local): nivel apă loc de captare(criburi, rezervoare etc), gradul de umplere al unitatilor de stocare pentru reactivi, debitul tratat, parametrii apei netratate precum si tratate, modulele in functiune, etc

Pompare

Statiile de pompare vor fi echipate astfel incat acestea sa functioneze complet automat, fara personal de exploatare, doar cu supraveghere periodica si monitorizare de la distanta.

Sistemul de automatizare al statiilor de pompare va putea să asigure funcţionarea lor în condiţii de siguranţă şi la un nivel înalt al randamentului şi fiabilităţii.

Sistemul de comanda va permite comunicarea la distanţă (prin intermediul unui PC instalat în fiecare clădire statie de pompare) a următorilor parametrii (monitorizaţi local): debitul pompat, presiunea la intrarea si iesirea din pompa, pompele in functiune cu procentul de functionare din puterea nominala, etc.

Instalaţiile de joasă tensiune şi de automatizare vor fi astfel realizate încât să permită:

� monitorizarea parametrilor de intrare: debite, presiuni, caracteristici, turaţii, tensiuni, curenţi, etc.;

� pornirea, oprirea pompelor în funcţie de anumite criterii;

� teletransmiterea parametrilor de la gospodariile de apa la un punct de comandă;

Debite nominale de apa procesata in vederea potabilizarii

Debitele nominale de apa ale fiecarei statii de tratare sunt calculate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Astfel au rezultat debitele urmatoare:

GA Debit de apa

mc/zi mc/h l/s

GA1 12960 540 150

GA2 1728 72 20

GA3 1728 72 20

GA4 864 36 10

GA5 1728 72 20

GA6 1728 72 20

Debite nominale de apa pompata in sistem

Debitele nominale de apa ale fiecarei statii de pompare sunt calculate in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare. Astfel au rezultat debitele urmatoare:

GA Debit de apa Inaltime de pompare

mc/zi mc/h l/s mCA

355

GA1 12960 540 150 250

GA2 1728 72 20 195

GA3 1728 72 20 185

GA4 864 36 10 60

GA5 1728 72 20 50

GA6 1728 72 20 150

SPbp 2592 108 30 700

Cabluri şi conductoare

Echipamentele achiziționate vor permite:

pozarea cablurilor şi conductoarelor să asigure eliminarea perturbaţiilor reciproce pentru următoarele categorii :

i. cabluri sensibile (circuite de măsură cu semnale analogice de nivel redus);

ii. cabluri puţin sensibile (circuite digitale );

iii. cabluri puţin perturbatoare (circuite cu bobine şi contacte de comandă);

iv. cabluri perturbatoare.

nivelul de izolaţie conform PE 109-92

excluderea riscului de deteriorare mecanică;

conductoarele rigide rotunde sau sectoriale să fie conectate în cleme de tip WDU sau SAK

cablurile şi conductoarele flexibile se vor conecta în cleme de tip WFF

Dulapuri electrice de echipament

se realizează în standardul EN60439-1

adaptabilitate în timp la noile tehnologii;

intervenţii la automentenanţă, mentenanţă cu dulapul aflat sub tensiune;

inspecţia vizuală să pună în evidenţă orice anomalie;

grad de protecţie minim IP54;

barele de distribuţie din dulapuri să permită conexiuni rapide prin şurub şi accesibilitate totală;

să permită extinderea uşoară a numărului de circuite prin intermediul repartitoarelor de curent.

Echipament de protecţie

dulapurile vor fi echipate cu dispozitive de protecţie contra defectelor de punere la pământ (direct sau indirect), contra defectelor de izolaţie şi a riscului apariţiei incendiilor, cu următoarele funcţiuni:

i. împărţirea instalaţiei într-un număr de grupe de circuite şi protejarea fiecărui grup cu dispozitivul corespunzător;

ii. coordonarea dispozitivelor din aval şi amonte astfel încât doar secţiunea defectă să fie scoasă din funcţiune;

iii. configurabile pe mai multe nivele de selectivitate, începând de la întrerupătorul general de putere şi până la ultimul consumator;

iv. setarea unui prag de alarmă a degradării izolaţiei (permiţând o intervenţie preventivă;

356

v. memorarea defectului de punere la pământ;

vi. indicarea rezistenţei de izolaţie.

Echipament de automatizare, măsură şi traductoare

funcţiile fiecărui consumator se asigură de furnizor prin automatul programabil aferent fiecărui echipament ce se montează în dulapul de c.a;

integrarea tuturor funcţiunilor consumatorilor alimentaţi precum şi comenzile şi semnalizările necesare la alte nivele de ierarhizare a informaţiilor se asigură de furnizor;

asigură monitorizarea calităţii functionarii şi înregistrarea evenimentelor;

monitorizarea şi înregistrarea timpilor de funcţionare ai echipamentelor si procentul din caracteristica nominala şi transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informaţiei;

traductoarele necesare realizării funcţiunilor tuturor consumatorilor se asigură de furnizorul de echipament primar (Statii de tratare containerizata, pompe, tunuri de zapada etc)

Probe la punerea in functiune

Dupa terminarea montajului, executantul lucrarii a facut urmatoarele operatii :

verificarea realizarii traseelor de alimentare

verificarea realizarii etansarii pe toate circuitele de alimentare

verificarea realizarii reglajelor de presiune

verificare citirii corecte a presiunii la manometre

verificarea reglarii releului de presiune

verificarea bunei functiuni a echipamentelor

Nivel de siguranţă în exploatare

Echipamentul care va fi montat va trebui să asigure eliminarea următoarelor probleme constatate în exploatare:

la executarea manevrelor să se poată respecta distanţele de protecţie prevăzute în normele de protecţia muncii ( legea protecţiei muncii –legea 90/ ; Norma 65/97 – Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice);

să se elimine pericolul de incendiu;

consumatorii să poată fi izolaţi pentru lucrări de mentenanţă

să asigure protecţia personalului de exploatare împotriva electrocutarii la atingerea directa a oricarui element al echipamentelor instalate care in functionare normala nu trebuie sa fie sub tensiune.

Condiţii de certificare a conformităţii echipamentelor

Echipamentele vor trebui sa fie certificate pentru calitate si sa fie agrementate in conditiile legii.

Sistemul de asigurare a calitatii

Execuţia echipamentelor şi a lucrărilor de montaj se va face în regim de asigurarea calităţii, conform SR EN ISO 9001-2000.

De asemenea, vor fi respectate si standardele ISO 14001:2004 – Sistem de management de mediu si OHSAS 18001 – Sanatatea si securitatea ocupationala

Verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor

Se va face după cum urmează:

357

Recepţia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de tratare a apei in vederea potabilizarii, înainte de montare în gospodaria de apa.

Recepţia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de pompare a apei potabile in sistem, înainte de montare în statia de pompare.

Probe de punere în funcţiune a echipamentelor, corelat cu etapele de montaj. Se fac cu reprezentanţii beneficiarului şi precedă recepţia la terminarea lucrării.

Calculul aductiunilor de apa

Aductiunile sunt dimensionate pentru o pierdere de sarcina cat mai mica. Calculele sunt centralizate in urmatorul tabel:

Aductiune

Material

Q L D v i i*l Hu Hg Hnec

- - l/s mm

m m/

s Pa/

m Pa

mCA

m mCA

GA1 PEHD

PE100 150 25 400

1.78

68 1700 5 0 6.7

GA2 PEHD PE100

20 32 2000.9

5 50 1600 5 0 6.6

GA3 PEHD PE100

20 42 2000.9

5 50 2100 5 0 7.1

GA4 PEHD PE100

10 18 2000.4

8 14.

4 259.2 5 0 5.2592

GA5 PEHD PE100

20 18 2000.9

5 50 900 5 0 5.9

GA6 Fonta ductila

30133

0 6”

1.81

187

248710 10033

7 685.71

SPbp PEHD PE100

30 233 4000.3

6 3.7862.1 20 2343.8621


verificarea realizarii traseelor de alimentare;

verificarea realizarii etansarii pe toate circuitele de alimentare si si de evacuare;

verificarea bunei functionări a echipamentelor şi realizarea indicatorilor de calitate ai apei tratate;






358



Recepţia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de epurare compacte, înainte de montare în statia de epurare.

Probe de punere în funcţiune aechipamentelor, corelat cu etapele de montaj. Se fac cu reprezentanţii beneficiarului şi precedă recepţia la terminarea lucrării.

Conditii de livrare echipamente

Echipamentele vor fi însoţite de următoarele documente redactate în limba română :

- documentaţia tehnică completă (carte tehnică, scheme electrice si hidraulice, certificate de calitate şi declaraţii de conformitate, instrucţiuni tehnice de utilizare, buletine de verificări pentru întreg volumul de aparataj ce se montează în statiile de epurare, cât şi pentru protecţiile electrice oferite etc.);

Documentaţia va cuprinde, în mod obligatoriu, programele de probe şi verificări profilactice în timpul exploatării, precum şi cele ocazionate de reparaţiile planificate şi periodicitatea acestora

Prezentarea ofertei

La întocmirea ofertei se va ţine cont, în mod obligatoriu , de următoarele :

să fie structurată valoric conform cerinţelor din cap.X al prezentei documentații;

să cuprindă întregul echipament necesar;

să prezinte cerinţele impuse de executant pentru montare şi PIF (dacă este cazul);

să cuprindă elementele privind instruirea personalului în vederea exploatării, întreţinerii şi reparaţiei echipamentului oferit (locul de desfăşurare, perioada şi cheltuielile legate de acestea);

să cuprindă PCCVI - ul lucrării în cauză;

Oferta va conţine toate documentele care să ateste execuţia echipamentelor cerute şi a lucrărilor de montaj în regimul de asigurarea calităţii, conform ISO 9001;

Ofertantul va avea sistemul calităţii implementat şi certificat de un organism recunoscut la nivel naţional pentru domeniul lucrării în cauză, conform ISO 9001.

2. Condiţii pentru executie lucrari de constructii si montaj

Obiectul prezentului capitol este tratarea lucrarilor de constructii si montaj aferente instalatiei de captare, tratare si distributie apa potabila în arealul Ghiţu-Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş.

Desene si documente

Desenele de executie sunt desenele pentru constructie si desenele suplimentare care pot fi elaborate de Proiectant, in scopul executiei lucrarilor. Desenele suplimentare vor fi furnizate in cursul constructiei si vor fi obligatorii in executia lucrarilor.

Lucrarile in ansamblu vor respecta in toate privintele cotele, dimensiunile si detaliile continute in desenele de executie. Ofertantul va verifica cu atentie toate desenele care i-au fost furnizate, si aduce in atentia proiectantului orice erori sau discrepante descoperite in ele, acesta urmand sa emita instructiunile necesare pentru corectii.

Unde dimensiunile si cotele sunt indicate in desene sau mentionate in documentele care fac parte din contract sau emise in cadrul acestuia, acestea vor fi verificate de ofertant pe santier si el va fi responsabil pentru semnalarea prompta a oricaror erori si discrepante in aceste dimensiuni si cote.

Proiectantul va emite instructiunile necesare pentru corectii.

359

Daca ofertantul nu va descoperi si/sau nu va informa proiectantul despre orice erori sau discrepante in desene, acest lucru nu il va degreva pe ofertant de responsabilitatea pentru lucrare nesatisfacatoare sau executie defectuoasa ce rezulta din acestea si nici de obligatiile de a rectifica si a remedia lucrarile pe propria cheltuiala si spre satisfactia completa a beneficiarului.

Desene de arhiva

In paralel cu executia lucrarilor in amplasament, ofertantul va pregati toate desenele lucrarilor pentru Cartea Constructiei. Dupa ce lucrarile au fost incheiate, Ofertantul va furniza arhiva cu documentele elaborate pe parcursul executiei, indicand lucrarile cum au fost ele executate. Aceste desene vor include:

Desene de amplasare a fiecarei instalatii complete in amplasament. Acestea vor indica clar pozitia tuturor racordurilor si conductelor executate si vor include anexe si detalii care sa prezinte o descriere completa a lucrarilor (inclusiv fotografii cu elementele de interes si cu etalon de masura).

Planul de trasee ale conductelor, cablurilor si a fiecarei instalatii principale aratand sectiunile si transee astfel incat acestea sa poata fi identificate imediat pe teren.

Informatiile sus-mentionate pot fi furnizate pe un numar de desene la scara mare care vor fi corelate printr-un plan la scara mica.

Desenele pentru Cartea Constructiei pot include pe acelea trimise ca desene de executie si vor fi dimensionate si detaliate in concordanta cu cerintele pentru desenele de executie.

Plansele vor fi prezentate in albume legate in formate standardizate A0, A1, A2, A3, A4 sau similar .

Titulatura documentatiei si numerotarea vor respecta titulatura si numerotarea desenelor de executie furnizate anterior.

Transportul, depozitarea si ingrijirea lucrarilor

Ofertantul va fi responsabil pentru depozitarea si siguranta tuturor materialelor si echipamentelor livrate la amplasament si instalate si pentru siguranta tuturor lucrarilor executate pana la terminarea lucrarilor.

Trasarea lucrarilor

Ofertantul va trasa lucrarea prin stabilirea axelor si a colturilor structurilor, axelor rambleelor, drumurilor, imprejmuirilor, peretilor, aliniamentului pentru toate conductele si alte astfel de linii (limite) si puncte care pot fi cerute. Pe baza acestor repere si puncte certificate si acceptate, ofertantul va face masuratorile initiale si trasarea conductelor.

Cartile de teren si datele tabelare vor fi bine pastrate si vor fi oricand disponibile pentru inspectii si verificari la cererea beneficiarului .

Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor si a altor puncte caracteristice pe aliniament si pe portiuni drepte prin tarusi infipti in pamant la fiecare 50 m.

Acte normative obligatorii

La fiecare capitol sunt precizate actele normative, alcatuite din STAS-uri, normative si instructiuni.

Actele si normele citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea in opera a acestora si conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.

In cazul ca Furnizorul poate oferi materiale, articole si produse de calitate aproximativ egale cu cele prevazute in actele normative mai sus mentionate, atunci Ofertantul va trebui sa obtina aprobarea Autoritatii Ofertante sau Responsabilului de proiect.

In aceasta situatie Ofertantul va inainta Autoritatii Ofertante spre aprobare, o data cu cererea respectiva, o copie de pe standardul strain privind calitatile materialului respectiv sau un act emis de furnizor, in care sa fie atestate calitatile acestui material in paralel cu prevederile STAS pentru materialul indigen.

360

Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor internationale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura materialele respective (DIN - Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM - Austria).

Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.

Materialele sau confectiile importante vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in Romania.

Orice material sau confectie care se propune de catre Ofertant, dupa alta norma sau standard trebuie prezentat Responsabilului de proiect ce cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste obtinerea aprobarii.

Ofertantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate in prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs. Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabil de proiect sau de I.S.C.

Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor.

Un ofertant care propune sa foloseasca alte versiuni alternative ale standardelor si normelor specificate va transmite aceste versiuni alternative Responsabilului de proiect pentru aprobare, in conformitate cu prevederile paragrafului anterior.

Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile din documentația de execuție va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de executia lucrarii.

Mostre de materiale

Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in conformitate cu prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Ofertanta sau Proiectantul le solicita.

Toate materialele, echipamentele şi utilajele trebuie sa fie noi, la prima utilizare.

Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997.

Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Ofertanta pentru verificarea unor lucrari sau materiale puse in opera vor fi suportate de Ofertant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt corespunzatoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Ofertanta va suporta cheltuielile.

In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Ofertanta, Furnizorul si Proiectantul.

Ofertantul va furniza Beneficiarului probe ale materialelor mai importante, conform solicitarii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Ofertantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne etc., numai cu acceptul Dirigintelui de şantier.

Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Ofertant pe toata durata contractului.

Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care sa dauneze calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania.

Probele de laborator efectuate de Ofertant vor fi supuse aprobarii Dirigintelui de şantier, aprobare ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea sunt nereale.

Ofertantul va asigura extragerea probelor si transportul acestora la un laborator si va transmite prompt rezultatele la Dirigintele de şantier.

361

Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Ofertant fie in laboratoare proprii dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor si probelor şi va trimite copii Dirigintelui de şantier. Originalele documentelor vor fi predate odata cu situaţiile de plată.

Echipamente de constructii

Toate echipamentele de constructii utilizate in executia lucrarilor vor fi de tipul, marimea si metoda de lucru aprobate de proiectant, conform Documentației de execuţie.

Epuismente

Ofertantul va mentine lucrarile uscate pe tot parcursul executiei, va realiza toate devierile necesare si va executa pomparea necesara pentru a elimina apele de suprafata si cele subterane dupa cum poate fi necesar in realizarea lucrarilor si va prevedea in acest scop batale de evacuare, canale de scurgeri etc. Este interzisa inundarea drumurilor sau terenurilor apartinand domeniului public sau proprietatilor private.

Amplasamentul (Santierul)

Inainte de inceperea oricarei activitati, Ofertantul va face impreuna cu reprezentantii Autoritatilor Locale un proces verbal asupra starii suprafetei oricarui teren privat sau public pe care se va face accesul la Amplasament (Santier). Ofertantul va face ca toate aceste suprafete sa fie accesibile si le va mentine intr-o stare corespunzatcare in timpul executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Ofertant a acestei cai de acces el va reface starea suprafetelor, facand ca acestea sa fie cel putin la fel de bune ca inainte de inceperea lucrului.

Ofertantul va mentine amplasamentul intr-o stare curată.

Materialele rezultate din eliberarea terenului vor fi proprietatea Beneficiarului. Ofertantul le va indeparta de pe santier si le va amplasa intr-un anumit mod si pe un teren conform aprobarii prealabile a Beneficiarului.

Ofertantul nu va intra in nici o parte a Santierului situata pe teren privat fara a fi obtinut consimtamantul proprietarului.

Ofertantul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseste nu sunt murdarite ca urmare a acestei folosiri si in cazul in care ele se murdaresc, Ofertantul va lua imediat masurile necesare pentru a le curati.

Amenajari si facilitati pe amplasament

Pentru perioada de intindere a Contractului, incluzand perioada de intretinere, Beneficiarul va pune la dispozitia Ofertantului, fara taxe suplimentare, un loc pentru constructia amenajarilor si facilitatilor necesare bazei de productie. Ofertantul va fi responsabil pentru mentinerea facilitatilor in buna stare si va efectua prompt reparatiile si imbunatatirile necesare.

Ofertantul isi va asigura pe propria cheltuiala alimentarea cu apa, energie electrica si termica,telefonie, evacuare canalizare etc., necesare pentru realizarea lucrarilor.

Ofertantul isi va face propriile aranjamente pentru alimentarea cu apa de calitate aprobata si va monta si intretine toate pompele, conductele, vanele, rezervoarele, cisternele, furtunele, pulverizatoarele si alte dispozitive necesare pentru distributia apei conform necesitatilor la diversele parti ale lucrarilor.

Ofertantul va prevedea in orice moment si pe propria cheltuiala, pentru mana sa de lucru, o alimentare cu apa potabila.

Ofertantul va face propriile aranjamente pentru toate lucrarile de alimentare cu energie electrica necesara pentru executia lucrarii.

De asemenea, ofertantul va monta, conecta si intretine in bune conditii toate cablurile, conductoarele si alte utilaje si echipamente electrice necesare pentru realizarea obligatiilor sale contractuale. Toate aceste utilaje si instalatii vor respecta cerintele referitoare la acestea si reglementarile Autoritatii de Electricitate si vor fi intretinute.

362

Ofertantul se va asigura in orice moment ca santierul si imprejurimile acestuia sa nu fie blocate sau aglomerate si sa nu se creeze perturbari fonice datorita executiei lucrarilor care ar putea afecta santierul sau imprejurimile.

Ofertantul va prevedea deversarea oricarei ape, din zona lucrarilor, indiferent de calitatea acesteia, astfel incat persoanele avand drepturi asupra terenului sau cursurilor de apa in amonte sau in aval de locul in care e deversata apa sa nu fie afectate.

Panouri indicatoare

Ofertantul va procura si va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea lucrarii si ofertantului pe amplasamente. Panourile vor fi de o constructie solida, iar literele vor fi scrise in limba romana, cu culoare neagra pe fond alb. Montarea si dimensiunile panourilor vor corespunde cu legislatia în vigoare.

Semnalizare si iluminare

Lucrarile si in special santurile vor fi semnalizate corespunzator, astfel incat sa fie vizibile atat ziua, cat si noaptea, in vederea prevenirii accidentelor.

Autorizatii

In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulatiei rutiere in zona lucrarilor, Ofertantul va lua legatura si va obtine toate aprobarile necesare de la organele de Politie Rutiera.

Protectia muncii

Ofertantul va respecta toate normele de protectie a muncii in vigoare privind protectia personalului, lucratorilor, personalului Beneficiarului si publicului, fata de lucrarile sale. El va obtine copii dupa toate normativele legale relevante si le va avea la dispozitie pentru a fi inspectate pe santier.

Verificarea lucrarilor inainte de acoperire

Ofertantul va anunta din timp cand astfel de lucrari sunt gata pentru verificare, pentru ca reprezentantii investitorului si ai proiectantului sa poata realiza aceasta inspectie in timp util.

Cartea constructiei

Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in “Cartea constructiei” vor fi transmise la Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor detalii va constitui o conditie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrarilor.

In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor, Ofertantul va prezenta plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea constructiei.

Aceste planse vor include :

Planuri de situatie;

Sectiuni longitudinale;

Planse de rezistenta, etc.

3. Condiţii specifice lucrări pentru fiecare specialitate

Terasamente

Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile pentru utilajele de terasamente (datorita spatiului de lucru limitat, intersectarea cu conducte si cabluri existente, traficului sau altor motive) sau unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic si de organizare.

363

Fata de varietatea situatiilor din teren si a solutiilor posibile, prevederile prezentei Documentații nu au un caracter limitativ, putandu-se folosi si alte procedee de executie verificate in practica si care prezinta eficienta din punct de vedere tehnico-economic, al securitatii muncii si al securitatii lucrarilor.

Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasarilor reperilor cotei zero etc., consemnata intr-un proces-verbal incheiat de delegatii Beneficiarului, Proiectantului si Ofertantului.

Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare pe teren, atat in ansamblu cat si pentru fiecare obiect in parte. Toate lucrarile de terasamente pentru diverse parti ale proiectului vor fi realizate la dimensiunile si cotele aratate in desene. In verificarea trasarilor si reperelor, se include si aceea a dimensiunilor si cotelor de nivel ale amprizei caii ferate sau a drumurilor, ale platformei, ale santurilor, ale drumurilor, picioarelor taluzelor, lucrarilor de aparare.

In sensul prezentelor Specificatii, termenul "nivelul terenului" se va referi la suprafata terenului inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, dar dupa eliberarea generala a amplasamentului.

Ofertantul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii lucrarilor de terasarnente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate etc.

Executarea lucrarilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se va face numai cu luarea masurilor corespunzatoare pentru ca vibratiile produse de acestea sa nu afecteze constructiile, instalatiile si lucrarile invecinate.

La executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundatiile constructiilor realizate in pamanturi sensibile la umezire sau pamanturi cu umflari si contractii mari se vor respecta si prevederile “Nornativului privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare,executie, exploatare) indicativ P 7-2000 si respectiv "Codul de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM)" indicativ NE 0001-96.

Scurgerea apelor superficiale spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru.

La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba In vedere urmatoarele:

mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor existente pe o distanta suficienta, astfel incat sa nu se pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;

cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile sensibile la actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala cu 20 – 30 cm pentru a impledica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.

Daca nu se specifica altfel, in alta parte, nici un punct de pe suprafata lucrarilor terminate nu se va situa mai sus cu +0, 05 m sau mai jos cu -0, 05 m de suprafata proiectata. Intre aceste limite de toleranta suprafata va trebui sa fie neteda si regulata.

Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse care va fi semnat de Ofertant, Beneficiar si de Geotehnician

Săpături pentru conducte

Transeea pentru pozarea conductei se va executa astfel incat sa permita instalarea in conditii optime a conductelor, cu o adancime suficienta pentru a evita deteriorarea conductei prin inghet. Adancimea de inghet pentru fiecare caz in parte este indicata in proiect.

Indiferent daca sapaturile au fost realizate cu pereti verticali, in taluz sau in trepte, in afara cazului in care se specifica altfel in proiect, santul va avea pereti verticali la latimi minime aplicabile la cel putin 30 mm deasupra coronamentului conductei asezata in pozitie corecta, astfel incat spatiul dintre peretii exteriori ai conductei si

364

marginile santului sa nu fie mai mari decat se indica in tabelul nr. următor (valoare care nu include distantele necesare pentru sprijinirile temporare ale santurilor).

Diametrul conductei,D [ mm ] Spatiul, b [ cm ] Latimea minima totala, B [ cm ]

D<200 - 70

200<D<350 25 -

350<D<700 30 -

Excavarea santurilor se va face in permanenta cu cel putin 15 m inaintea liniei de montaj a conductelor.

Sapaturi sub nivelul apei subterane

In cazul sapaturilor adanci situate sub nivelul apelor subterane, indepartarea apei se poate efectua prin epuismente.

Epuismente directe

Pe masura ce cota sapaturii coboara sub nivelul apei subterane, excavatiile trebuie protejate cu ajutorul unor retele de santuri de drenaj, care capteaza apa si o dirijeaza spre puturile colectoare de unde este evacuata prin pompare. Santurile se adancesc pe masura avansarii sapaturii sau se realizeaza retele de drenaj la nivele succesive ale sapaturii.

Reteaua de drenaj si pozitia puturilor colectoare trebuie astfel amplasate incat sa asigure colectarea apei pe drumul cel mai scurt, fara a impiedica executia fundatiilor.

Adancimea puturilor colectoare va fi de cel putin 1 m sub fundul sapaturii si sectiunea lor suficient de mare pentru a permite amplasarea sorbului sau pompei submersibile si masurile de asigurare a stabilitatii peretilor, in cazul unui aflux important de apa in sapaturi executate in terenuri cu particule fine, antrenabile se va captusi putul de colectare cu un filtru invers.

Evacuarea apelor din groapa de fundatie se face prin pompare directa.

Epuismente indirecte

In cazul unor debite importante de apa sau a unor adancimi mari de sapatura, se va folosi sistemul de epuismente indirecte, prin realizarea unui sistem de filtre aciculare. Realizarea acestui sistem se va face conform unui proiect special intocmit, sub directa indrumare a lnginerului Geotehnician.

Pentru lucrari deosebite, executarea sapaturilor in terenuri cu apa subterana se poate realiza in incinte etanse inchise .

In cazul executarii sprijinirilor cu palplanse, se vor lua urmatoarele masuri:

ghidarea palplanselor in tot timpul infigerii;

palplansele vor avea lungimea egala cu adancimea gropii plus adancimea de infigere in teren a fisei

In cazuri exceptionale, cand aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face in doua etaje, intre aceste etaje se va intercala o bancheta orizontala cu latimea de peste 0,5 m.

Palplansele pot fi din lemn (minimum 6 cm grosime) sau din metal. Palplansele din lemn trebuie sa aiba la varf un sabot de tabla si la cap o intarire cu fier balot.

Infigerea palplanselor se poate face prin vibrare sau batere. Vibrarea este indicata pentru infigerea palplanselor in pamanturi necoezive, iar baterea in pamanturi coezive.

365

Palpansele pot fi batute cu fisa mica (30-50 cm) pe masura adancirii sapaturii si vor fi puse in randuri suprapuse de maximum 4 m inaltime.

Dupa terminarea lucrarii palplansele folosite se vor recupera, extragerea lor facandu-se cu ajutorul troliilor si vinciurilor sau extractoare vibratoare, dupa care vor fi curatate si depozitate corespunzator in vederea reintrebuintarii.

Executarea umpluturilor

Conditiile tehnice de realizare a umpluturilor au caracter general, ele putand fi adaptate si completate in functie de specificul conditiilor fiecarui amplasament al obiectelor proiectate.

La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant, revazute “In Normatlvul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii sia instalatiilor aferente", indicativ C 16 - 84.

Umpluturile din pamanturi loessoide, pamanturi coezive compactate cu maiul greu si, pamanturi necoezive compactate prin vibrare se vor efecuta conform “Normativuluil privind Imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" indicativ C 29-85.

Materiale

De regula, umpluturile se vor executa cu materiale locale, respectiv pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura. Materialul de umplutura nu va contine resturi de lemn, radacini, bolovani, moloz, fragmente de roca sau alte fragmente dure mai mari de 50 mm. Materialele utilizate pentru umpluturi vor fi formate din bucati nu mai mari de 100 mm din materialul excavat.

Materialul de umplutura va fi selectat cu grija, manevrat, depus, dispersat si compactat in asa fel incat sa se evite segregarea umpluturii si sa se obtina o structura compacta, omogena si stabila.

Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, maluri, argile moi, cu sol vegetal, cu continut de materii organice sau cu alte materiale nepotrivite.

Se interzice utilizarea balastului la executarea pernelor de pamant si a umpluturilor In terenuri sensibile la umezire.

La pozarea conductelor si cablurilor subterane, pentru amenajarea fundului sapaturii se va folosi un strat de material local necoeziv cu granule sub 5 mm, avand 10 cm grosime. In cazul in care materialul local nu este corespunzator se va utiliza nisip.

La realizarea umpluturilor pentru conducte se vor avea in vedere prevederile SR 4163-3:1996-"Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare".

Spatiile laterale conductei se umplu ,si se compacteaza simultan, cu maiul de mana, in straturi asternute egal, de grosime 5 - 10 cm grosime dupa compactare, continuandu-se in acelasi sistem pana la Iimita superioara a zonei de siguranta.

Gradul mediu de compactare in zona de umplutura speciala va fi de 92 %, iar gradul minim de compactare in aceasta zona nu va fi sub 90 %, daca nu sunt stabilite prin proiect alte valori.

Se admite o compactare mecanica cu echipamente de compactare usoare sau medii (mai mecanic,talpa vibranta etc.) numai pornind de la inaltimea de acoperire de 1,0 m.

In partea finala a zonei de umplutura manuala sau mecanica se pozeaza si elementele de marcare pe teren a conductei, conform STAS 9570/1-89 - "Marcarea si reperarea retelelor de conducte si cabluri in localitati".

Verificarea si receptia lucrarilor de terasamente

Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in conformitate cu prevederile din "Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente" din H.G.

366

nr.273/1994 si a Normativului C56-85. In cazul pamanturilor sensibile la umezire, se vor mai verifica si conditiile cuprinse in normativul P.7- 2000

Lucrari de Constructii

Lucrari de fundatii

In cazul fundatiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile normativului C 56-85, publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986.

In cazul fundarii constructiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afanate,umpluturilor) executarea si verificarea lucrarilor de fundatii se va face cu respectarea Normativului C 29-85.

Lucrari din Beton si Beton Armat

Prevederile prezentei documentații au la baza codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat indicativ NE 012-99, care face parte din sistemul de ansamblu al reglementarilor tehnice in constructii elaborat de M.L.P.A.T.- INCERC, sistem ce are la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

Materiale pentru Betoane

Prevederile NE 012-99 stabilesc domeniile si conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii lucrarilor de betoane si mortare.

Alegerea tipului de ciment s-a facut pe baza prevederilor din tabelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din anexa 1.2 a codului de practica NE 012-99, in functie de conditiile de executie

Apa utilizata la prepararea betoanelor va fi apa potabila (din reteaua publica) sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84. Apa va fi curata, proaspata si fara suspensii, mal, materii organice, saruri alcaline sau alte impuritati.

La executarea elementelor si constructiilor din beton si beton armat cu densitatea cuprinsa intre 2200 si 2500 kg/m3 se folosesc de regula agregate cu densitate normala, naturale sau provenite din sfaramarea si concasarea rocilor. Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile STAS 1667-76, STAS 662-89 si SR 667-98.

Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de caracteristica constructiva si functionala a obiectului si de tehnologia de turnare a acestuia. In cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii incercari preliminare si avizul unui laborator de specialitate.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 4.4 din B.C. 8-9/99.

Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiilor tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate In structuri din beton armat".

Tipurile utilizate curent In elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt:

oteluri cu profil neted OB37 - STAS438/1-89

oteluri profilate PC52 - STAS 438/1-89

sarme rotunde trase -STAS 438/2-91

plase sudate - SR 438-3,4:98

Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

367

Unde este indicat in plansele de armare, armaturile vor fi prevazute la capete cu carlige conform prevederilor din proiect STAS10107/0-90

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10.107/090.

Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in B.C. 8-9/99 – anexa II.2.

Alegerea sistemului de innadire si innadirea armaturilor prin suprapunere se fac conform prevederilor proiectului si ale STAS 10107/0-90 in functie de diametrul si tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului,

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate orie este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.

Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica respecta prevederile STAS 10107/0-90, iar in medii cu agresivitate chimica respecta reglementarite tehnice speciale.

Functie de metoda folosita, consistenta betonului este prezentata in tabelele 7.1.1 ... 7.1.4 din NE 012/99, publicat in Buletinul Constructiilor nr. 8-9/1999. Cea mai folosita metoda este cea a tasarii conulul, cu exceptia betoanelor vartoase.

Continutul de aer oclus poate fi determinat conform STAS 5479-88, folosind metoda gravimetrica sau metoda volumetrica cu presiune.

Densitatea aparenta se determina pe betonul proaspat in conformitate cu STAS 1759-80.

Categoria de densitate este stabilita functie de densitatea aparenta a betonului intarit la 28 zile, determinate conform STAS 2414-91.

Rezistenta la compresiune (N/mm2) se determina pe cilindrii de 150/300 mm sau cuburi cu latura 150 mm la varsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

La turnarea betonului trebuie respectate regulile generale, care pot fi completate cu prevederi suplimentare din anexa IV.1. a S.C. 8-9/99.

Proba de etanseitate pentru recipienti din beton armat

Executarea probei de etanseitate la recipienti purtatori de apa, executati din beton armat si beton precomprimat se face conform prevederilor STAS 4165-88 si Instructiuni P 73-78.

Verificarea etanseitatii recipientilor se face in mod obligatoriu prin proba de umplere cu apa, conform prevederilor STAS 4165-88. Proba de etanseitate reprezinta faza determinanta in executia recipientilor.

Verificarea etanseitatii recipientilor din beton armat se efectueaza inaintea executarii umpluturilor de pamant in jurul-rezervorului, la 28-60 zile de la terminarea turnarii betonului.

Hidroizolatii verticale la pereti

Hidroizolatia verticala a peretilor la constructille ingropate sau semi-ingropate se aplica pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamantul si care nu sunt impermeabile la apa.

Structura hidroizolatiei se executa din mortar de ciment cu adaosuri impermeabilizatoare.

Racordarea la partea superioara a hidroizolatiei peretelui cu aceea a soclului se face dintr-un strat de panza bitumata A 45 sau A 35, un strat de carton bitumat cu CA 400 lipite cu masa bituminoasa cu punctul de inmuiere peste 85 oC.Protectia hidroizolatiei verticale se face, dupa caz, cu zidarie de ½ caramida cu mortar x 100 Z.

Hidroizolatii la bazine si rezervoare

Hidroizolatia contra infiltratiilor la constructii subterane si supraterane cu rol de depozitare a apei, va fi prevazuta la partea inferioara a structurii de rezistenta.

368

Constructiile subterane vor fi prevazute dupa caz cu hidroizolatii contra umiditatii terenului sau a apelor cu presiune.

Hidroizolatia interioara, se va stabili In functie de grupa de fisurare a constructiei de modul de actiune al apei depozitate si de presiunea acesteia

Protectia anticoroziva

Pregatirea suprafetelor se va face in conformitate cu STAS 10166/1-77, iar straturile de protectie, vor respecta prevederile proiectului si ale STAS 10702/1-83 si STAS E 10702/2-80.

Se va urmari si consemna in procese verbale de lucrari ascunse aplicarea protectiei anticorozive pe suprafetele interioare ale elementelor care urmeaza sa fie inchise, daca in proiect se prevede protejarea acestora.

Protectia si vopsirea suprafetelor metalice

Cu exceptia lucrarilor metalice sau de inox ingropate in beton , toate celelalte lucrari de constructii si confectii metalice vor fi vopsite.

Lucrari pentru conducte

Materiale

Conductele din diferite parti ale lucrarilor vor fi facute din urmatoarele materiale, inafara cazurilor in care se specifica sau se indica altfel in proiect:

Materialul Conductei Clasa de Presiune Materialul Fitingurilor

Polietilena de Inalta Densitate(PEID) – PE 80 si PE 100

PN 6,PN 10, PN16, PN20,PN25 si PN32

PE 100

Font ductila pentru Dn ≥ 100 mm PN 90 Otel carbon

Policloriura de Vinil Neplastifiata (PVC) PN 10,PN 16 (Tip G) PVC - G

In unele cazuri se pot folosi si fitinguri din Polipropilena cu etansare prin compresiune conform DIN 8076, BS 5114/75 sau echivalent, avand presiuni nominale PN 10 si PN 16 (in functie de utilizari)

Pozarea Conductelor

Trasarea lucrarilor se face conform normativului I 22-99 (art. 4.34 -4.58)

Pozarea conductelor in transee se face cu ondulatii, cu scopul compensarii dilatarii acestora. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea uniforma a conductei conform profilului longitudinal din proiect.

La amplasarea conductelor retelelor de distributie a apei trebuie sa se respecte distantele minime intre acestea si alte conducte conform SR 8591/1 :1997.

Conducte si Fitinguri din Polietilena de Inalta Densitate

Reteaua de distributie se executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID), cu diameter cuprinse, de regula intre De 63 mm(diametrul minim prevazut) si 250 mm. In anumite cazuri speciale, cerute de conditiile speciale, cerute de conditiile locale(debite mari si foarte mari),se pot prevedea diameter de conducta mai mari, pana la 400 mm, aflate in fabricatie curenta, sau chiar mai mari.

Tuburile din polietilena de inalta densitate (PEID) corespund standardelor SR-ISO 3607:1995 –Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de pereti sau DIN 6074 –Conducte din PEID – Dimensiuni .

Fitingurile din polietilena de inalta densitate corespund DIN 16963 – Sisteme de imbinare si fitinguri pentru conducte din Polietilena de Inalta Densitate (PEID) sub presiune.

369

Tipurile de tevi utilizate in cadrul acestui contract si corespondenta dintre PE, SDR (Standard Dimension Ratio = Raportul Dimensional Standard) si PN (Presiunea nominala) sunt urmatoarele:

DE

PN .

De (mm)

63, 75 90 ≥ 110 Observatii

PN 6 SDR 17,6 21 26 PN 7,5 bar ptr. De 63 si

75 mm si PN 6,3 bar ptr. De ≥ 90 mm PE 80 80 100

PN 10 SDR 17

PN 10 bar PE 100

PN 16 SDR 11

PN 16 bar PE 100

PN 20 SDR 9

PN 20 bar PE 100

PN 25 SDR 7.4

PN 25 bar PE 100

PN 32 SDR 6

PN 32 bar PE 100

Conducte din otel si fonta ductila

Conductele din otel si fonta ductila sunt utilizate in proiect si sunt prevazute la instalatiile hidraulice din cadrul gospodariilor de apa, statiilor de pompare, rezervoarelor, in camine cu vane de reglaj, precum si in alte locuri prevazute in proiect, unde este nevoie de o protectie anticoroziva adecvata sau presiune superioara presiunii de 32 bari(maxim la PEID).

Imbinarea conductelor din otel si fonta ductila se va face cu fitinguri din fonta maleabila, PN16-90, cu filete interioare sau filet interior (cilindric) si exterior (conic), dupa caz. Imbinarile fitingurilor cu conductele din otel si fonta ductila se vor etansa cu carpa, ulei de in fiert si miniu de plumb.

Fitingurile din fonta zincata vor fi conform:

STAS 474 - 84 pentru coturi ;

STAS 474 - 84 pentru mufe ;

STAS 474 - 84 pentru teuri ;

STAS 474 - 84 pentru reductii ;

STAS 474 - 84 pentru nipluri ;

Protectia anticoroziva a conductelor de otel si fonta ductila

Izolatiile anticorozive exterioare ale conductelor si pieselor de legatura din otel carbon montate suprateran sau in camine vor consta intr-un strat de grund si doua straturi de vopsea.

Izolatiile exterioare anticorozive a conductelor din otel carbon montate in pamant vor consta dintr-o izolatie usoara (citomare), la care se adauga doua straturi de bitum in grosime totala de 4 - 6 mm, o infasurare de armare, doua straturi de bitum in grosime totala de 3 – 4 mm si o infasurare de protectie exterioara din folie de PVC sau impaslitura din fibre de sticla .

370

Tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice se va face cu materiale performante care sa indeplineasca urmatoarele conditii de performanta :

asigurare protectiei anticorozive

materialele de protectie sa fie ecologice si compatibile cu conditiile de transport al apei potabile

Produsele folosite la tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice va trebui sa fie Agrementate Tehnic (in cazul in care sunt procurate din import) si sa aiba avizul sanitar al Ministerului Sanatatii.

Izolatia termica a conductelor din otel si fonta ductila

Conductele din otel (zincat sau carbon) si fonta ductila montate subteran (la rezervoare, subtraversari etc.) vor fi termoizolate cu cochilii sau alt material termoizolant.

Izolatia termica a conductelor se va proteja prin acoperire cu tabla zincata de 0,5 mm grosime sau folie de aluminiu armata cu fibra de sticla.

Armaturi si Accesorii

Flanse

Materialul si modul de imbinare al flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante ale specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005 – 2, BS EN 1092 – 2, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete si accesorii.

Garnituri si inele de etansare

Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la apa potabila, cu o grosime de minimum 3 mm in conformitate cu STAS 1733 – 89, DIN 3535 partea 3, BS 2494 – 1990 sau echivalent

Piulite, Saibe, Suruburi

Suruburile folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4016/1994 sau SR ISO 4018/ 1994 – Suruburi cu cap hexagonal partial, respectiv total filetate, Grad C.

Saibele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu SR ISO 4759-3 /1996 – Saibe plate pentru suruburi si piulite cu diamtrul nominal al filetului pana la 150 mm, Grad A …C

Piulitele folosite la imbinarea flanselor vor fi in conformitate cu STAS 922/89 – Piulite hexagonale clasa de executie C sau echivalent.

Vane cu sertar

Vanele cu sertar vor fi alcatuite din materiale rezistente la coroziune. Corpul si sertarul vor fi facute din fonta ductila, conform EN-1563, DIN 1693, BS 2789 sau echivalent. Componentele interne, altele decat sertarul, vor fi facute din otel inoxidabil, bronz, alama nichelata sau alte materiale rezistente la coroziune. Sertarul va fi inglobat in cauciuc (EPDM) vulcanizat.

Vane fluture

Vanele fluture vor avea dimensiunile conform ISO 5752, BS 5155, DIN 3202-K1 sau echivalent. Pozitia gaurilor de centrare vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent. Toate vanele vor fi adecvate pentru apa potabila. Vanele vor fi livrate impreuna cu piulite si suruburi.

Clapete de retinere

Clapetele de retinere pot fi de tipul cu clapa, montat cu flanse, avand dimensiunile intre flanse conform DIN 3202-F6 si dimensiunile flanselor, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent sau cu arc, montat intre flanse.

371

Pentru impiedicarea accesului animalelor sau insectelor in interiorul rezervoarelor prin intermediul conductelor de prea-plin, la gurile de descarcare sau la caminele de deversare se vor prevedea clapete antibroasca. Acestea vor fi prevazute cu flansa, care va avea dimensiunile, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.

Ventile de aerisire-dezaerisire

Ventilele de aerisire-dezaerisire (instalate pe conductele de aductiune) si de dezaerisire (instalate in reteaua de distributie) vor fi automate.

Ventilele vor fi din material plastic de inalta rezistenta (astfel incat sa poata fi instalate pe conducte PN 10), vor fi de tipul cu filet exterior si vor fi cuplate la conducte prin intermediul unui colier si al unei vane de inchidere (robinet sferic).

Capace si rame pentru camine

Accesul in caminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din fonta. Ansamblul capac si rama va fi in conformitate cu STAS 2308-81 si va fi de tipul carosabil sau necarosabil, in functie de pozitia caminului fata de drumurile existente. Rama capacului va fi inclusa in partea superioara a placii caminului de vizitare.

Proba de presiune a conductelor

Retelele de distributie si aductiune nou executate trebuie sa fie supuse probei de presiune inainte de executarea umpluturilor de pamant. Scopul probei de presiune este verificarea etanseitatii tuburilor, imbinarilor acestora si a tuturor accesoriilor, precum si a stabilitatii tuburilor.

Proba de presiune a conductelor se realizeaza conform STAS 4163-3. Probarea conductelor la presiune se face pentru fiecare tip de conducta, dupa o spalare prealabila.

Nu se admite proba de presiune pneumatica (cu aer comprimat).

Proba de presiune pentru retele din PEID se face conform datelor producatorului (I22, Cap 5, art. 58).

Spalarea si Desinfectarea Conductelor

Dupa incheierea probei de presiune si refacerea eventualelor imbinari neetanse, se procedeaza la spalarea si desinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3.

Receptia Lucrarilor de Conducte

Receptia lucrarilor se face in conformitate cu I22-99 Cap 6 (art 6.8-6.11), cu prevedereile prezentei documentații si cu regulamentul in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii elaborat de M.L.P.T.L. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G.273-1994.

Drenuri sapate

Prevederi generale

Drenurile sunt alcatuiri constructive care au rolul de a capta apa subterana dintr-o formatiune geologica purtatoare de apa si de a o transporta pana la o constructie colectoare (camera sau put).

Drenul este alcatuit din urmatoarele elemente:

tuburile de drenare si transport a apei catre putul sau camera colectoare;

invelisul filtrant al tubului alcatuit din unul sau mai multe straturi de material granular spalat si sortat cu granule cu dimensiuni cuprinse intre limitele prescrise prin proiect;

ecrane de izolare orizontale si/sau verticale executate de obicei din argila batuta;

eventual camine de control si curatire

372

Tuburile de drenare se realizeaza în conformitate cu prevederile proiectului

Lucrari de Instalatii Electrice

Se va avea in vedere incadrarea stabilita in proiect a consumatorului si a receptorilor, conform prescriptiei PE 124, din punct de vedere al nivelului de siguranta in continuitatea alimentarii cu energiei electrica. Aceasta incadrare sta la baza conceptiei proiectului si a executiei.

Se vor identifica, conform proiectului de detalii de executie, categoria incaperilor, spatiilor si zonelor, in functie de mediu.

In instalatiile electrice, se vor lua masuri de protectie impotriva electrocutarilor prin atingere directa si a electrocutarilor prin atingere indirecta (I 7 - 98 cap. 4) respectandu-se standardele si normele in vigoare, atat in continutul proiectului, cat si la executie si in exploatare.

In retelele legate la pamant (situatie uzuala), legarea la nul de protectie, cumulata cu legarea la pamant, se va face in conditiile impuse de I 7 - 2002 si STAS 12604.

Instalarea tuburilor si tevilor de protectie pe sau in structura de rezistenta a constructiilor se admite turnai in conditiile prevazute in normativul P100.

Se va evita amplasarea instalatiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi etc.) pe trasee comune cu acelea ale conductelor altor instalatii. Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului I7 - 98 si ale normativului PE 107-78.

In toate cazurile in care se utilizeaza cabluri, trebuie respectate prevederile din normativul PE 107, precum si indicatiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime intre cabluri si alte instalatii si constructii, atat la instalarea in interiorul constructiilor, cat si in exterior, sunt prevazute in normativul PE 107 si respectarea lor este obligatorie.

Conductele izolate instalate in tuburi se vor utiliza si monta avandu-se In vedere prevederile art. 5.1.61 - 5.1.70 din normativul l 7,- 2002, privind conditiile de utilizare si montare a tuburilor.

Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montarii si exploatarii sa nu fie supuse la solicitari mecanice. Se vor lua masurile prevazute in normativul I 7-2002 si se vor respecta distantele prescrise in normativul PE 107 la instalarea cablurilor

Verificarea in timpul executiei si inainte de punerea in functiune se instalatiilor electrice se va realiza conform normativului C 56, STAS 12604/4 si PE 116.

Executarea Instalatiilor Exterioare de Legare la Pamant si Paratraznet

Electrozii prizelor de pamant artificiale vor fi din teava de otel zincat, cu diametrul 2,5" si lungimea 2-3m.

Conductoarele principale, de ramificatie, de coborare si de legare la prizele de pamant vor fi din banda de otel zincat, cu sectiunile minime indicate in STAS 12604/4,5.

Piesele pentru instalatiile de protectie prin legare la pamant vor corespunde STAS 4102.

Materialele instalatiei de captare pentru paratraznet se aleg conform I 20-94 cap 2.4.

Elementele care trebuie legate la pamant pentru protectia impotriva electrocutarilor sunt indicate in STAS 12604/4,5; STAS 12216; STAS 12217 cu detalii in indreptarul I - RE - IP - 30 - 78 cap. 1.1.

LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA

Constructii

STAS 10265-75 Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate, termeni si actiuni de baza

373

STAS 9824/1 -87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si in agro-zootehnice

STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului

STAS 9165-72 Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice

STAS 10100/0-75 Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiilor

STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor

STAS 10101/1-78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. (M-SR 6/85;4/86)

STAS 10101/2-75 Actiuni in constructii. incarcari datorita procesului de exploatare. (M-SR 6/85)

STAS 10101/OA-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii civile si industriale. (M-SR 6/85)

STAS 10101/20-90 Actiuni in constructii. incarcari date de vant

STAS 10101/21 -92 Actiuni in constructii. incarcari date de zapada

STAS 10101/23 A-78

Actiuni in constructii. incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile si industriale

STAS 10101/2A1 -87

Actiuni in constructii. incarcari tehnologice din exploatare pt. constructii civile, industriale si agro-zootehnice

STAS 3684-71 Scara intensitatilor seismice

STAS 8879/1-81 Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de microzonare

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei

STAS 11156-78 Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice

STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul

STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

STAS 10102-75 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru caicului si alcatuirea elementelor

STAS 2355/1-85 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie

STAS 2355/2-87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie

STAS 9556-87 Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj. Dimensiuni

STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire

374

STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare (M-SR 12/87)

SR 6232:1996 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si terminologie

SR EN 459-1:1997 Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii de conformitate

SR EN 459-2:1997 Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare

SR 226-1:1995 Clincher Portland si ciment Portland. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice

STAS 227/1-86 Cimenturi. incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si prepararea pastei de consistenta normala

SR 227-2:1994 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare

SR EN 196-3:1995 Cimenturi. incercari fizice. Determinarea timpului de priza

ST EN 196-1:1995 Cimenturi. incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice

SR 388:1995 Lianti hidraulici. Ciment Portland

SR 1500:1996 Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V

STAS 1544-81 Ciment pentru sonde tip S.1

STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului (M-SR 9/84)

STAS 1275-88 Incercari pe betoane. incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice

STAS 1759-88 Incercari pe betoane. incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza

STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii

STAS 9850-89 Verificarea compactarii terasamentelor

STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor

STAS 2414-91 Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit.

STAS 2833-80 Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit

STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabitirea gradului de agresivitate a apei

STAS 3518-89 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet

STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare (M-SR 10/88)

STAS 5585-71 Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune a betonului. (M-SR 6/85)

STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale

SR 138:1994 Carton bitumat

P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor culturale,

375

agrozootehnice si Industriale (Bul. constr. nr. 1-2/1992)

P 73-78 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide (Bul. constr. nr. 12/1978 nr. 4/1985)

NP-007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat (Bul. constr. nr. 10/1997)

C169-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Bul. constr. nr. 5/1988)

C 29-85 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (Bul. constr. nr. 8/1985 nr. 5/1978)

P7-92 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (Bul. constr. nr. 2/1993)

C 251-94 Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu

materiale locale de aport pe cale dinamica (Bul. constr. nr. 4/1994)

NE 008-97 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice (Ordinul M.LP.A.T. 60/N/11.03.1997)

C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton (Bul. constr. nr.7/1983)

NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 8-9/99)

P 2-85 Normativ privind calculul si executarea structurilor de zidarie. (Bul. constr.nr. 11/1985)

ST 001-96 Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico-chimice (Ordinul M.L.P.A.T.

62/N/16.07.1996)

C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Bul. constr. nr. 4/1975)

P 104-94 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperirilor din elemente din beton celular autoclavizat (Bul. constr. nr. 3/1995 nr. 10/1996)

C 140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 12/1986).

C 17-82 Instructiuni tehnice pentru prepararea mortarului (Bulet. Constr. nr. 1/1983 si nr. 4/1985).

C3-76 Normativ pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor(Bul. constr. nr.5/1976)

C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor (Bul. constr. rar,11/1982).

C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii (Bul. constr. nr. 9/1986, nr, 4/1987 si nr.

9/1987)

C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termic cladiri, (Bul. constr. nr. 1/1983 si nr. 3/1986).

C 83-75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii (Bul. constr.nr.

376

1/1976)

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 6/1985 si nr. 7/1986)

GP-014-97 Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in constructii (Bul. Constr.12/1997)

C 167-77 Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor (Bul. constr. nr. 12/1977 si nr. 5-6/1983)

P 130-97 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor (Bul. constr.nr. 4/1998)

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 1-2/1986, nr. 4/1976 si nr. /1977)

C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constr.nr. 8/1985 si nr. 2/1987)

C 200-81 Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic (Bul. constr. nr. 6/1982)

Lucrari de conducte

1. STAS 10898-85 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie l. STAS 1342-91 Apa potabila

3. STAS 1343/0-89 Determinarea cantitatilor de apa potabila. Prescriptii Generale

4. SR 1343/1:95 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati

5. STAS 1343/2-89 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru unitati industriale

6. STAS 1343/3-5-86 Determinarea cantitatilor de apa potabila, pe specifice

7. STAS 10110-85 Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare

8. STAS 9295-88 Statii de deferizare - demanganizare. Prescriptii de studii si proiectare

9. STAS 9296-88 Statii de dozare a clorului gazos pentru dezinfectarea apei

10. SR 6819:1997 Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si executie

11. SR 8591:1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare

12. STAS 9312-87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte

13. STAS 6819-82 Alimentari cu apa. Aductiuni

14. SR 4163/1-95 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Proiectare

15. SR 4163/1 -96 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Calcul

16. SR 4163/3-96 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Executie si exploatare

17. STAS 8591/1 -91 Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate in sapatura

18. STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare 19./SIAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii

20. STAS 6898/1 -2-90 Tevi din otel sudate elicoidal pentru uz general

21. STAS 503/1 -87 Tevi din otel fara sudura laminate la cald

22. STAS 695-80 Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran Pn 10

377

23. STAS 3479 Hidranti de suprafata

24. STAS 706-80 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri

25. 114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate

26. 112-79 Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele

tehnologice

27. C 15-77 Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune

Instalatii Electrice

1. SR EN 60529 - 95 Grade normale de protectie ale utilajelor electrice. Clasificare si simbolizare

2. STAS 4102 - 85 Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau la nul

3. STAS 2612 - 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile

4. STAS 11054 - 78 Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii

5. STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile.

Prescriptii

6. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii

7. STAS 12604 - 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale

8. STAS 12604/4 - 89 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.

9. STAS 12604/5 - 90 Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

10. SR CEI 502 - 94 Cabluri de energie cu izolatie din dielectrici masivi extrudati pentru tensiuni nominale de la 1 kV la 3 kV.

11. STAS 11388/2-85 Cabluri si conducte. incercari

12. STAS 8779-86 Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta din PVC

13. STAS 4936 - 87 Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii electrice de conexiuni si transformatoare

14. SR CEI 60227-1-7 Cabluri si conductoare izolate cu PVC pentru instalatii electrice cu tensiunea nominala pana la 450/750 V inclusiv

15. STAS 6865 - 89 Conducte cu izolatie de policlorura de vinii pentru instalatii electrice fixe

16. STAS 6990 - 90 Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinii neplastifiata

17. STAS 11360 - 89 Tuburi pentru instalatii electrice. Conditii generale.

18. STAS 552 - 89 Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. ¡

19. SR EN 60598/1 - 94 Corpuri de iluminat Partea 1. Prescriptii generale si incercari.

20. SR EN 60598/2,3 - 95 Corpuri de iluminat. Partea 2. Conditii speciale. Corpuri de iluminat public.

21. SR EN 60155 -94 Startere pentru lampi fluorescente tubulare

22. SR EN 60400 - 94 Dulii pentru lampi flurescente tubulare si dulii pentru startere.

23. SR CEI 446 - 93 Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice.

24. STAS 297/1 - 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

378

25. SR CEI 947/1 - 92 Aparataj de joasa tensiune. Partea 1. Reguli generale.

26. SREN 60947/4/1 - 94 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4. Contactoare si demaroare de motoare. Sectiunea 1. Contactoare si demaroare electromecanice.

27. SR EN 60898 - 93 Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurent pentru instalatii

casnice si similare.

28. SR EN 60947/2 - 93 Apafataj de joasa tensiune. Partea 2. intrerupatoare automate.

29. STAS 7656 - 90 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii

30. STAS 4002-74 Materiale auxiliare pentru retele si instalatii electrice. Cleme sir pentru circuite cu conductoare de aluminiu si cupru Conditii tehnice speciale de calitate..

31. STAS 6646/3 - 96 Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in cladiri civile.

32. SR 12294 - 93 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.

33. STAS 6824-86 Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice

generale de calitate.

34. STAS 3008 - 85 Lampi electrice cu incandescenta. Clasificare.

35. STAS 3009 - 90 Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale.

36. STAS 7290 - 75 Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificari si terminologie.

37. STAS 7832/1 ...5 - 84 Lampi electrice cu descarcari in gaze.

38. STAS 9321 - 72 Prefabricate electrice de joasa tensiune

39. STAS 10515-88 Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune. Dimensiuni si parametrii

principali.

40. STAS 2425 - 84 Intrerupatoare si comutatoare cu parghie, pana la 660 V ca. 440 V c.c. si pana la 1000 A. Conditii tehnice de calitate.

41. STAS 5414 - 83 Intrerupatoare si comutatoare rotative pana la 100 A si 660 V c. a. si 440 Vcc. Conditii tehnice speciale.

42. STAS 3184/1...4 - 88 Prize si fise bipolare normale pentru instalatii pana la 250 V ca. si 220V cc. si pana la 16 A.

43. SR EN 60898:1995 Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurenti pentru instalatii casnice si similare

44. STAS 452/1 - 73 Sigurante cu filet de tip D. Conditii tehnice generale de calitate.

45. STAS 4173/3-91 Sigurante fuzibile de joasa tensiune cu mare putere de rupere pentru scopuri industriale si analoage. Conditii tehnice generale de calitate.

46. STAS 7804 - 85 Tablou electric pentru locuinte. Conditii tehnice generale..

47. STAS 9954/1 - 74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.

48. I7 – 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni

pana la 1000 V.c.a. si 1500 v.c.e,

49. PE 107 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice

50. PE 116 Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

379

51. PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali

si similari

52. PE 932 Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice

53. C 56 Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente

54. ID 17 Normativ pentru instalatii electrice in zone cu pericol de explozie

55. STAS 12216-84- Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii.

56. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii.

57. STAS 2612 - 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise


59. STAS 4102 - 85 Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie

60. STAS 12604/4,5-89,90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. 1. Prescriptii.

2. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

61. I7- 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni

pana la 1000 Vca si 1500 Vcc

62. 120 - 89 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva

traznetului la constructii.

63. I - Re - Ip 30 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant.

64. 3 RE -123 Instructiuni privind verificarea instalatiilor de legare la pamant

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electrică, optimizare statii de pompe si/sau retea sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru obiectul de investiții ,,Instalatie de captare, tratare si distributie apa potabila in arealul Ghiţu-Molivişu” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.




Procesul-verbal de predare-primire încheiat în aceste condiţii nu este un proces-verbal de recepţie pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul poate cere înscrierea în procesul-verbal de recepţie, întocmit la terminarea lucrării în întregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predării-primirii şi le-a consemnat în

380

procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluată de investitor, perioada de garanţie pentru viciile care nu ţin de siguranţa construcţiei începe de la data terminării remedierilor.



Se vor respecta şi cerinţele specifice fiecărui tip de lucrare, în conformitate cu secţiunile aferente din prezenta documentație şi prevederile Documentației de execuţie.
















381




Autorizaþiile şi/sau permisele cerute de autorităţile naţionale/locale competente vor fi obţinute de cãtre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţã şi de lucru, premise pentru comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilitãţilor publice etc.




o sã respecte reglementãrile în vigoare legate de securitatea muncii; o să asigure personal de specialitate, calificat, pentru execuția tuturor lucrărilor ofertate (inginer

hidrotehnist, inginer instalații de apă și canalizare etc.); o sã se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe şantier; o sã depunã toate eforturile rezonabile pentru a pãstra şantierul şi lucrãrile degajate de obstacole





Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului, pot cere unul celuilalt sã participe la o întâlnire de management în scopul revizuirii pregãtirilor pentru lucrãrile viitoare. Asemenea întâlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a întâlnirii şi va furniza copii ale documentelor celor prezenţi la întâlnire şi Beneficiarului, în termen de 2 zile dupã data la care a avut loc întâlnirea. În înregistrãrile fãcute, responsabilitãţile pentru orice acţiuni ce vor fi întreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste înregistrãri, chiar dacã sunt semnate de cãtre pãrţi, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor întâlniri va cuprinde revizuirea progresului obţinut, revizuirea planurilor şi echipamentelor pentru activitãţile viitoare, situaţia personalului, tehnologia, siguranţa, echipamentele, aprovizionarea cu materiale, plãţile, dificultãţile curente şi anticipate, coordonarea cu alţi Ofertanti, reclamaţii pentru cheltuieli suplimentare şi alte probleme obiective. Data şi locul de desfãşurare a acestor întâlniri vor fi stabilite de comun acord, luând în considerare subiectele puse în discuţie.

În cazul în care Ofertantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin potrivit prevederilor normativelor în domeniul protecţiei mediului, Beneficiarul este îndreptãţit sã primeascã din partea Ofertantului, plata costului

382

mãsurilor de remediere sau o valoare mai mare în funcţie de pagubele reale. Ofertantul va fi de asemenea rãspunzãtor pentru toate plãţile sau compensaţiile, dacã existã, percepute pentru descãrcarea unor pãrţi sau a totalitãţii acestor materiale, depozite de deşeuri, dãrâmãturi şi deşeuri periculoase.







Președinte,



383





B7. Sistem de canalizare apa uzată în arealul Ghiţu Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Sistem de canalizare apă uzată în arealul Ghiţu Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.


Sistemul de canalizare va fi compus din:

Retelele de canalizare a apei menajere neepurata vor fi cate una pentru fiecare zona

Statii de epurare a apei menajere pana la aducerea ei la concentratiile admise de standardul NTPA-001/2002

Reteaua de canalizare a apelor conventional curate(apele menajere epurate)

Colectarea apelor menajere se va face prin intermediul unei retele de canalizare independenta alcatuita din tuburi din PVC montate sub adancimea de inghet, adancimea variind in functie de panta colectorului, dată astfel incat sa indeplineasca viteza de autospalare de 0,6 l/s. Tuburile vor avea Dn 250 mm.

In urma dimensionarii conform breviarului de calcul şi planurilor cuprinzand ridicarile topografice au rezultat urmatoarele diametre şi lungimi de conducta de canalizare:

Zona A: Tub PVC SN4 De 250mm – L=343m

Zona B: Tub PVC SN4 De 250mm – L=400m

Zona C: Tub PVC SN4 De 250mm – L=250m

Zona D: Tub PVC SN4 De 250mm – L=459m

Zona E: Tub PVC SN4 De 250mm – L=941m

Zona F: Tub PVC SN4 De 250mm – L=600m

Zona G: Tub PVC SN4 De 250mm – L=500m

Zona H: Tub PVC SN4 De 250mm – L=800m

Zona poiana Molivişu: Tub PVC SN4 De 250mm – L=3100m

384

Deasupra intregii retele de canalizare şi deasupra fiecarui racord, la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare maro precum şi a unui conductor metalic pentru a putea detecta traseul conductei cu detectorul de metale.

De-a lungul retelei de canalizare s-au prevazut camine de vizitare/curatire şi camine de intersectie precum şi camine de rupere de panta, in numar total de 160 buc, repartizate pe zone astfel:

Zona A: 9 camine

Zona B: 11 camine

Zona C: 5 camine

Zona D: 7 camine

Zona E: 23 camine

Zona F: 14 camine

Zona G: 9 camine

Zona H: 4 camine

Zona poiana Molivişu: 78 camine

Căminele de forma circulara, vor fi din beton sau PVC, prevazute cu gura de acces inchisa cu un capac metalic de tip carosabil, montat pe o rama incastrata in beton, iar in interior vor fi o serie de trepte metalice fixate in peretele lateral. Caminele de vizitare şi intersectie se vor realiza in conformitate cu STAS 2448-82, din elemente prefabricate. Racordarea tubului la caminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei piese speciale de trecere care asigura etansarea corespunzatoare.

Pentru evacuarea apei epurate se va realiza un sistem de canalizare sub presiune ce se va executa din conducta de PEID, PE100, SDR6, PN32, Dn 200.

Traseul retelei de canalizare sub presiune va fi echipat cu camine de sectorizare. Caminele vor fi realizate din beton sau PVC, dimensiunile acestora variind in functie de echiparea fiecarui camin in parte.

Deasupra conductei de canalizare a apei conventional curate, la o inaltime de 50 cm deasupra generatoarei superioare a conductei, s-a prevazut montarea unei grile de avertizare din polietilena de culoare albastra, precum si la o inaltime de 30 cm deasupra generatoarei superioare a conductei a unui conductor de cupru FY1,5 mmp pentru a usura detectarea traseului cu detectoare de metal.

Lungimea conductelor retelei de canalizare a apei conventional curate este de 4200 metri.

Asigurarea energiei electrice necesare funcţionării staţiilor de epurare se va face din reţeaua ce se va infiinta pentru alimentarea cu energie electrică a obiectivului turistic Ghiţu Moliviş.



Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Sistem de canalizare apă uzată în arealul Ghiţu Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş”


385


Nr. Crt. OBIECT

1. Staţie de epurare SE 1





8. Instalaţie de canalizare apă epurată (RAE)

9. Instalaţie de canalizare apă neepurată (RANE)

10. Construcţii provizorii


Nr. crt. Obiect Denumire utilaj, echipament Cantitate

I. ECHIPAMENTE ŞI UTILAJE CU MONTAJ

I.1 Staţie de epurare SE 1 Statie de epurare 300 LE complet echipată 1 buc

Piese de rezerva 1 set

Cheltuieli de transport de la furnizor la depozit

I.2 Staţie de epurare SE 2 Statie de epurare 200 LE 1 buc

Piese de rezerva 1 set


I.3 Staţie de epurare SE 3 Statie de epurare 200 LE 1

Piese de rezerva 1



Piese de rezerva 1



Piese de rezerva 1



386








Prevederi legale:













387

1. Condiţii pentru furnizare echipamente şi utilaje tehnologice cu montaj

Echipamentele prevazute a fi achizitionate sa fie fiabile, cu randament energetic ridicat şi cu o durata de serviciu normata > 10-15 ani;

Obiectul

Obiectul acestui capitol este grupul de statii de epurare compacte SE1, SE2, SE3, SE4 si SE5 – furnizare echipamente primare, servicii proprii si generale, masura, protectii, semnalizare, monitorizare.

Principalele caracteristici

SE Amplasare Capacitate Acoperire Din Dout Emisar

LE mm mm

SE1 Intersectia de la vest a DJ703i cu

drumul comunal 900 Zona A, B, C 250 200

paraul de la intersectia DJ703i cu

drumul comunal

SE2 La jumatatea distantei intre Paraul

1 si Paraul 2 langa drum 400 Zona D 250 200 Paraul din zona

SE3 La baza zonei de interes E 2000 Zona E, F, G 250 200 Chemp 1

SE4 La baza zonei superioare a partiei

de schi A1 900

Zona superioara a

partiei deschi A1

250 200 Chemp 1

SE5 In vestul poienei Molivis 4500 Zona H, Poiana Molivis

250 200 Chemp 1

Echipare statii de epurare

Conform cu Studiul de fezabilitate, initial, in fiecare din cele 5 statii de epurare a apei menajere, se vor monta cate un modul de 200LE (300LE in statiile SE1 si SE2 din cauza modularii nominale). Odata cu dezvoltarea fiecarei zone se vor adauga module pana la atingerea capacitatii nominale.

Fiecare statie de epurare este echipata cu:

Gratar manual

Bazin de omogenizare, egalizare si pompare ape menajere ermetic

Treapta de epurare mecano-biologica compacta

Unitate de dezinfectie cu UV

Bazin de colectare si pompare sediment

Camin de prelevare a probelor

Container ermetic pentru depozitare namol stabilizat

Platforma container pentru depozitare namol stabilizat

Pompa ridicare

Suflant

Difuzor

388

Pompa evacuare

Pompa namol

Mixer

Din cauza faptului ca fiecare producator utilizeaza propria metodologie de dimensionare a echipamentelor din interiorul statiei compacte de epurare si urmand ordinul nr. 863/2008 pentru aprobarea „Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din HG nr 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii” conform careia este interzis a se face referiri sau trimiteri la marci de fabrica, producatori ori comercianti sau la alte asemenea recomandari ori precizari care sa indice preferinte sau sa restranga concurenta, echiparea fiecarei statii de epurare compacte va fi efectuata de catre furnizor urmand instructiunile de fabrica primite.

Consideratii tehnice legate de uvraje si instalatii

Statiile de epurare vor fi echipate astfel incat acestea sa functioneze complet automat, fara personal de exploatare, doar cu supraveghere periodica si monitorizare de la distanta.

Sistemul de automatizare al statiilor de epurare compacte va putea să asigure funcţionarea lor în condiţii de siguranţă şi la un nivel înalt al randamentului şi fiabilităţii.

Sistemul de comanda va permite comunicarea la distanţă (prin intermediul unui PC instalat în fiecare clădire statie de epurare compacta) a următorilor parametrii (monitorizaţi local): nivel apă bazin de omogenizare, gradul de umplere al containerului ermetic, etc

Se va achizitiona cate un modul de statie de epurare compacta pentru fiecare amplasament din cele cinci dupa cum urmeaza:

- Statia de epurare SE1 va contine in prima etapa 1 modul de 300LE;

- Statia de epurare SE2 va contine in prima etapa 1 modul de 200LE




Constructiile comune vor fi realizate la capacitate maxima (gratarul manual, bazinul de omogenizare, egalizare si pompare ape menajere ermetic, bazinul de colectare si pompare sediment, caminul de prelevare a probelor, containerul ermetic pentru depozitare namol stabilizat, platforma pentru containerul pentru depozitare namol stabilizat etc)

Conditii tehnice generale

Statiile de epurare vor trebui sa poata fi sigure din punct de vedere al protectiei mediului, pentru toate cerintele impuse de legislatia in viguare: protectia calitatii apelor, protectia aerului, protectia impotriva zgomotului si vibratiilor, protectia solului si a subsolului, protectia ecosistemelor terestre si acvatice, protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public.

Statiile de epurare compacte vor fi astfel incat sa poata procesa debitul nominal de apa uzata in parametrii prezentati in continuare.

Caracteristicile minime ale apelor menajere care vor fi deversate în emisar de catre statiile de epurare

Conform NTPA 002/1997, indicatorii de calitate a apelor uzate, evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor, sunt:

389

Nr. Crt.

Indicatorul de calitate UM Valorile limita

admisibile Metode de analiza

1 Temperatura ˚C 40 -

2 Concentratia ionilor de hidrogen(pH) unit pH 6.5-8.5 STAS 8619/3-90

3 Materii in suspensii mg/dmc 300 STAS 6953-81

4 Consum biochimic de oxigen la 5 zile

(CBO5) mg/dmc 300 STAS 6560-82

5 Consum biochimic de oxigen - metoda cu

bocromat de potasiu (CCO-CR) mg/dmc 500 SR ISO 6060/96

6 Azot amoniacal(NH4+) mg/dmc 30 STAS 8683-70

7 Fosfor total(P) mg/dmc 5 STAS 10064-75

8 Cianuri (CN-) mg/dmc 0.5 STAS 7685-79

9 Sulfuri si hidrogen sulfurat(S2-) mg/dmc 0.5 STAS 7510-66

10 Sulfiti(SO3 2-) mg/dmc 10 STAS 7661-89

11 Sulfati(SO4 2-) mg/dmc 400 STAS 8601-70

12 Fenoli antrenabili cu vapori de apa

(C6H5OH) mg/dmc 30 STAS 7167-92

13 Substante extractibile cu eter de petrol mg/dmc 20 STAS 7587-96

14 detergenti sintetici anion activi biodegradabil mg/dmc 30 SR ISO 7875/96

15 Plumb(Pb2+) mg/dmc 0.5 STAS 8637-79

16 Cadmiu (Cd2+) mg/dmc 0.1 SR ISO 5961/93

17 Crom trivalent (Cr 3+) 1 STAS 7884-91

18 Crom hexavalent (Cr 6+) 0.1 STAS 7884-91

19 Cupru (Cu 2+) 0.1 STAS 7795-80

20 Nichel (Ni2+) 1 STAS 7987-67

21 Zinc (Zn2+) 1 STAS 8314-87

22 Mangan (Mn2+) 1 STAS 8662-70

23 Clor (Cl2) 1 STAS 6364-78

Valoarea concentraţiei CCO-Cr este condiţionată de respectarea raportului CBO5/CCO mai mare sau egal cu 0,4. Pentru verificarea acestei condiţii, vor putea fi utilizate şi rezultatele determinării consumului chimic de oxigen, prin metoda cu permanganat de potasiu, urmărind cunoaşterea raportului CCO-Mn/CCO-Cr, caracteristic apei uzate.

Pentru localităţile a căror apă de alimentare din reţeaua de distribuţie conţine zinc în concentraţie mai mare de 1 mg/dm3, se va accepta aceeaşi valoare şi la evacuare.

Metoda de analiză va fi una corespunzătoare standardului în vigoare


390

verificarea realizarii traseelor de alimentare;

verificarea realizarii etansarii pe toate circuitele de alimentare si si de evacuare;

verificarea bunei functionări a echipamentelor şi realizarea indicatorilor de calitate ai apei tratate;








Recepţia, la beneficiar, a echipamentelor statiilor de epurare compacte, înainte de montare în statia de epurare.

Probe de punere în funcţiune aechipamentelor, corelat cu etapele de montaj. Se fac cu reprezentanţii beneficiarului şi precedă recepţia la terminarea lucrării.

Conditii de livrare echipamente


- documentaţia tehnică completă (carte tehnică, scheme electrice si hidraulice, certificate de calitate şi declaraţii de conformitate, instrucţiuni tehnice de utilizare, buletine de verificări pentru întreg volumul de aparataj ce se montează în statiile de epurare, cât şi pentru protecţiile electrice oferite etc.);

Documentaţia va cuprinde, în mod obligatoriu, programele de probe şi verificări profilactice în timpul exploatării, precum şi cele ocazionate de reparaţiile planificate şi periodicitatea acestora

Prezentarea ofertei

La întocmirea ofertei se va ţine cont , în mod obligatoriu , de următoarele :

să fie structurată valoric conform cerinţelor din cap.X al prezentei documentații;

să cuprindă întregul echipament necesar;

să prezinte cerinţele impuse de executant pentru montare şi PIF (dacă este cazul);

să cuprindă elementele privind instruirea personalului în vederea exploatării, întreţinerii şi reparaţiei echipamentului oferit (locul de desfăşurare, perioada şi cheltuielile legate de acestea);

să cuprindă PCCVI - ul lucrării în cauză;

să cuprindă şi echipamentul necesar efectuării lucrărilor de revizii, verificări profilactice, probe şi măsurători cu instrucţiunile necesare în limba română;

să prezinte separat, pentru perioada de post-garanţie, lista cu principalele piese de uzură, pentru statiile de epurare;

Oferta va conţine toate documentele care să ateste execuţia echipamentelor cerute şi a lucrărilor de montaj în regimul de asigurarea calităţii, conform ISO 9001;

Ofertantul va avea sistemul calităţii implementat şi certificat de un organism recunoscut la nivel naţional pentru domeniul lucrării în cauză, conform ISO 9001.

391

2. Condiţii pentru executie lucrari de constructii si montaj

Obiectul prezentului capitol este tratarea lucrarilor de constructii si montaj aferente sistemului de canalizare apa uzată în Arealul Ghiţu Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş.

Desene si documente

Desenele de executie sunt desenele pentru constructie si desenele suplimentare care pot fi elaborate de Proiectant, in scopul executiei lucrarilor. Desenele suplimentare vor fi furnizate in cursul constructiei si vor fi obligatorii in executia lucrarilor.

Lucrarile in ansamblu vor respecta in toate privintele cotele, dimensiunile si detaliile continute in desenele de executie. Ofertantul va verifica cu atentie toate desenele care i-au fost furnizate, si aduce in atentia proiectantului orice erori sau discrepante descoperite in ele, acesta urmand sa emita instructiunile necesare pentru corectii.

Unde dimensiunile si cotele sunt indicate in desene sau mentionate in documentele care fac parte din contract sau emise in cadrul acestuia, acestea vor fi verificate de ofertant pe santier si el va fi responsabil pentru semnalarea prompta a oricaror erori si discrepante in aceste dimensiuni si cote.

Proiectantul va emite instructiunile necesare pentru corectii.

Daca ofertantul nu va descoperi si/sau nu va informa proiectantul despre orice erori sau discrepante in desene, acest lucru nu il va degreva pe ofertant de responsabilitatea pentru lucrare nesatisfacatoare sau executie defectuoasa ce rezulta din acestea si nici de obligatiile de a rectifica si a remedia lucrarile pe propria cheltuiala si spre satisfactia completa a beneficiarului.

Desene de arhiva

In paralel cu executia lucrarilor in amplasament, ofertantul va pregati toate desenele lucrarilor pentru Cartea Constructiei. Dupa ce lucrarile au fost incheiate, Ofertantul va furniza arhiva cu documentele elaborate pe parcursul executiei, indicand lucrarile cum au fost ele executate. Aceste desene vor include:

Desene de amplasare a fiecarei instalatii complete in amplasament. Acestea vor indica clar pozitia tuturor racordurilor si conductelor executate si vor include anexe si detalii care sa prezinte o descriere completa a lucrarilor (inclusiv fotografii cu elementele de interes si cu etalon de masura).

Planul de trasee ale conductelor, cablurilor si a fiecarei instalatii principale aratand sectiunile si transee astfel incat acestea sa poata fi identificate imediat pe teren.

Informatiile sus-mentionate pot fi furnizate pe un numar de desene la scara mare care vor fi corelate printr-un plan la scara mica.

Desenele pentru Cartea Constructiei pot include pe acelea trimise ca desene de executie si vor fi dimensionate si detaliate in concordanta cu cerintele pentru desenele de executie.

Plansele vor fi prezentate in albume legate in formate standardizate A0, A1, A2, A3, A4 sau similar .

Titulatura documentatiei si numerotarea vor respecta titulatura si numerotarea desenelor de executie furnizate anterior.

Transportul, depozitarea si ingrijirea lucrarilor

Ofertantul va fi responsabil pentru depozitarea si siguranta tuturor materialelor si echipamentelor livrate la amplasament si instalate si pentru siguranta tuturor lucrarilor executate pana la terminarea lucrarilor.

Trasarea lucrarilor

Ofertantul va trasa lucrarea prin stabilirea axelor si a colturilor structurilor, axelor rambleelor, drumurilor, imprejmuirilor, peretilor, aliniamentului pentru toate conductele si alte astfel de linii (limite) si

392

puncte care pot fi cerute. Pe baza acestor repere si puncte certificate si acceptate, ofertantul va face masuratorile initiale si trasarea conductelor.

Cartile de teren si datele tabelare vor fi bine pastrate si vor fi oricand disponibile pentru inspectii si verificari la cererea beneficiarului .

Trasarea va consta din marcarea tuturor coturilor si a altor puncte caracteristice pe aliniament si pe portiuni drepte prin tarusi infipti in pamant la fiecare 50 m.

Acte normative obligatorii

Materialele si confectiile procurate din import (lista de cantitati) vor corespunde standardelor internationale I.S.O, Euronorm (E.N.) sau in cazuri speciale, standardelor tarilor din care se procura materialele respective (DIN - Germania, B.S.-Marea Britanie, ONORM - Austria).

Toti furnizorii pentru materiale si bunurile ce urmeaza a fi procurate conform listei de cantitati, vor fi atestati prin ISO 9001 sau EN 29001.

Materialele sau confectiile vor trebui sa aiba agrement tehnic pentru a putea fi folosite in Romania.

Orice material sau confectie care se propune de catre Ofertant, dupa alta norma sau standard trebuie prezentat Proiectantului, prin reprezentantul Beneficiarului cu cel putin 28 zile inainte de data la care se doreste obtinerea aprobarii.

Ofertantul va obtine si va pastra in permanenta o copie dupa lista standardelor si normativelor indicate in prezentele specificatii sau care au fost introduse si acceptate pe parcurs.

Copiile acestora vor fi tinute in permanenta la santier pentru a putea fi verificate de Responsabil de proiect sau de I.S.C.

Toate standardele utilizate vor fi in vigoare la data executarii lucrarilor.

Orice nepotrivire intre standardele aplicate si cerintele acestor specificatii sau prevederile din proiectul tehnic va fi prezentata Responsabilului de proiect pentru clarificare inainte de executia lucrarii. Standardele prezentate sunt minime, Ofertantul poate oferi materiale la standarde mai inalte. Dovada autentificata a unui anume contract va fi furnizata de Ofertant impreuna cu detaliile de asigurare a sistemului de calitate folosit.

Mostre de materiale

Materialele trebuie sa fie de calitate prescrisa de documentatiile de executie si in conformitate cu prevederile actelor normative, urmand sa fie supuse la diverse probe atunci cand Autoritatea Ofertanta sau Proiectantul le solicita.

Toate materialele, echipamentele şi utilajele trebuie sa fie noi.

Pentru materiale ce nu sunt produse dupa STAS, agrementul tehnic va fi obtinut conform Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse si echipamente noi in constructii - HGR 766/1997.

Probele neprevazute si comandate de Autoritatea Ofertanta pentru verificarea unor lucrari sau materiale puse in opera vor fi suportate de Ofertant, daca se dovedeste ca materialele nu sunt corespunzatoare calitativ. In caz contrar, Autoritatea Ofertanta va suporta cheltuielile.

In cazul in care loturile de materiale (otel beton, cabluri, ciment, agregate, aditivi, elemente prefabricate, etc.) nu indeplinesc conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate sau actele normative, se va sista imediat utilizarea lor si se vor sesiza de urgenta: Autoritatea Ofertanta, Furnizorul si Proiectantul.

Ofertantul va furniza Beneficiarului probe ale materialelor mai importante, conform solicitarii acestuia, pentru testare. In afara unor scutiri exprese, Ofertantul va prezenta probe pentru confectiile de orice fel sau, in cazul in care nu exista posibilitatea trimiterii de probe, va trimite prospecte, norme interne etc., numai cu acceptulDirigintelui de şantier.

Probele respinse va fi indepartate de pe santier iar cele aprobate vor fi pastrate de catre Ofertant pe toata durata contractului.

Materialele ce vin in contact cu apa tratata sau netratata, nu vor contine substante care sa dauneze calitatii de potabilitate a apei, aceste materiale trebuie sa aiba Avizul Ministerului Sanatatii din Romania.

Probele de laborator efectuate de Ofertant vor fi supuse aprobarii Dirigintelui de şantier, aprobare ce nu va fi data daca apar intarzieri la obtinerea rezultatelor sau daca acestea sunt nereale.

393

Ofertantul va asigura extragerea probelor si transportul acestora la un laborator si va transmite prompt rezultatele la Dirigintele de şantier.

Testarea calitativa a probelor este o activitate ce este organizata de Ofertant fie in laboratoare proprii dotate corespunzator, fie in laboratoare specializate, pe baza de plata. Acesta va retine rezultatele testelor si probelor şi va trimite copii Dirigintelui de şantier. Originalele documentelor vor fi predate odata cu situaţiile de plată.

Echipamente de constructii

Toate echipamentele de constructii utilizate in executia lucrarilor vor fi de tipul, marimea si metoda de lucru aprobate de proiectant, conform Documentației de execuţie.

Epuismente

Ofertantul va mentine lucrarile uscate pe tot parcursul executiei, va realiza toate devierile necesare si va executa pomparea necesara pentru a elimina apele de suprafata si cele subterane dupa cum poate fi necesar in realizarea lucrarilor si va prevedea in acest scop batale de evacuare, canale de scurgeri etc. Este interzisa inundarea drumurilor sau terenurilor apartinand domeniului public sau proprietatilor private.

Amplasamentul (Santierul)

Inainte de inceperea oricarei activitati, Ofertantul va face impreuna cu reprezentantii Autoritatilor Locale un proces verbal asupra starii suprafetei oricarui teren privat sau public pe care se va face accesul la Amplasament (Santier). Ofertantul va face ca toate aceste suprafete sa fie accesibile si le va mentine intr-o stare corespunzatcare in timpul executiei lucrarilor. La terminarea folosirii de catre Ofertant a acestei cai de acces el va reface starea suprafetelor, facand ca acestea sa fie cel putin la fel de bune ca inainte de inceperea lucrului.

Ofertantul va mentine amplasamentul intr-o stare curată.

Materialele rezultate din eliberarea terenului vor fi proprietatea Beneficiarului. Ofertantul le va indeparta de pe santier si le va amplasa intr-un anumit mod si pe un teren conform aprobarii prealabile a Beneficiarului.

Ofertantul nu va intra in nici o parte a Santierului situata pe teren privat fara a fi obtinut consimtamantul proprietarului.

Ofertantul se va asigura ca toate drumurile pe care le foloseste nu sunt murdarite ca urmare a acestei folosiri si in cazul in care ele se murdaresc, Ofertantul va lua imediat masurile necesare pentru a le curati.

Amenajari si facilitati pe amplasament

Pentru perioada de intindere a Contractului, incluzand perioada de intretinere, Beneficiarul va pune la dispozitia Ofertantului, fara taxe suplimentare, un loc pentru constructia amenajarilor si facilitatilor necesare bazei de productie. Ofertantul va fi responsabil pentru mentinerea facilitatilor in buna stare si va efectua prompt reparatiile si imbunatatirile necesare.

Ofertantul isi va asigura pe propria cheltuiala alimentarea cu apa, energie electrica si termica,telefonie, evacuare canalizare etc., necesare pentru realizarea lucrarilor.

Ofertantul isi va face propriile aranjamente pentru alimentarea cu apa de calitate aprobata si va monta si intretine toate pompele, conductele, vanele, rezervoarele, cisternele, furtunele, pulverizatoarele si alte dispozitive necesare pentru distributia apei conform necesitatilor la diversele parti ale lucrarilor.

Ofertantul va prevedea in orice moment si pe propria cheltuiala, pentru mana sa de lucru, o alimentare cu apa potabila.

Ofertantul va face propriile aranjamente pentru toate lucrarile de alimentare cu energie electrica necesara pentru executia lucrarii.

De asemenea, ofertantul va monta, conecta si intretine in bune conditii toate cablurile, conductoarele si alte utilaje si echipamente electrice necesare pentru realizarea obligatiilor sale contractuale. Toate aceste utilaje si instalatii vor respecta cerintele referitoare la acestea si reglementarile Autoritatii de Electricitate si vor fi intretinute.

Ofertantul se va asigura in orice moment ca santierul si imprejurimile acestuia sa nu fie blocate sau aglomerate si sa nu se creeze perturbari fonice datorita executiei lucrarilor care ar putea afecta santierul sau imprejurimile.

Ofertantul va prevedea deversarea oricarei ape, din zona lucrarilor, indiferent de calitatea acesteia, astfel incat persoanele avand drepturi asupra terenului sau cursurilor de apa in amonte sau in aval de locul in care e deversata apa sa nu fie afectate.

Panouri indicatoare

Ofertantul va procura si va monta unul sau mai multe panouri cu denumirea lucrarii si ofertantului pe amplasamente. Panourile vor fi de o constructie solida, iar literele vor fi scrise in limba romana, cu culoare neagra pe fond alb. Montarea si dimensiunile panourilor vor corespunde cu legislatia în vigoare.

394

Semnalizare si iluminare

Lucrarile si in special santurile vor fi semnalizate corespunzator, astfel incat sa fie vizibile atat ziua, cat si noaptea, in vederea prevenirii accidentelor.

Autorizatii

In cazul in care sunt necesare intreruperi sau devieri temporare ale circulatiei rutiere in zona lucrarilor, Ofertantul va lua legatura si va obtine toate aprobarile necesare de la organele de Politie Rutiera.

Protectia muncii

Ofertantul va respecta toate normele de protectie a muncii in vigoare privind protectia personalului, lucratorilor, personalului Beneficiarului si publicului, fata de lucrarile sale. El va obtine copii dupa toate normativele legale relevante si le va avea la dispozitie pentru a fi inspectate pe santier.

Verificarea lucrarilor inainte de acoperire

Ofertantul va anunta din timp cand astfel de lucrari sunt gata pentru verificare, pentru ca reprezentantii investitorului si ai proiectantului sa poata realiza aceasta inspectie in timp util.

Cartea constructiei

Inainte de realizarea umpluturilor, planurile care vor intra in “Cartea constructiei” vor fi transmise la Responsabilul de proiect spre aprobare. Transmiterea spre aprobarea Responsabilului de proiect a acestor detalii va constitui o conditie pentru emiterea procesului verbal de terminare a lucrarilor.

In maxim 28 de zile de la incheierea procesului verbal de terminare a lucrarilor, Ofertantul va prezenta plansele cu lucrarile executate, xerox, pentru a fi introduse in cartea constructiei.

Aceste planse vor include :

Planuri de situatie;

Sectiuni longitudinale;

Planse de rezistenta, etc.

Lucrări executate

Montarea conductelor de colectare a apei menajere şi de evacuare a apelor epurate conform cu Documentația de execuţie

Amenajarea amplasamentelor statiilor de epurare şi montarea acestora conform specificatiilor din Documentația de execuţie şi instrucţiunile furnizorului.

Lucrările se vor executa în conformitate cu prevederile Documentației de execuţie şi ale normativelor în vigoare.

Pentru situaţii speciale se va solicita prezenţa Proiectantului în şantier pentru soluţionare nefiind admise abateri de la proiectul tehnic.

Terasamente

Executarea lucrarilor se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde zonele de excavare nu sunt accesibile pentru utilajele de terasamente (datorita spatiului de lucru limitat, intersectarea cu conducte si cabluri existente, traficului sau altor motive) sau unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic si de organizare.

Fata de varietatea situatiilor din teren si a solutiilor posibile, prevederile prezentei documentații nu au un caracter limitativ, putandu-se folosi si alte procedee de executie verificate in practica si care prezinta eficienta din punct de vedere tehnico-economic, al securitatii muncii si al securitatii lucrarilor, cu avizul proiectantului.

Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasarilor reperilor cotei zero etc., consemnata intr-un proces-verbal incheiat de delegatii Beneficiarului, Proiectantului si Ofertantului.

395

Ofertantul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii lucrarilor de terasarnente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare, precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate etc.

La executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundatiile constructiilor realizate in pamanturi sensibile la umezire sau pamanturi cu umflari si contractii mari se vor respecta si prevederile “Nornativului privind fundarea constructiilor pe pamanturi sensibile la umezire (proiectare,executie, exploatare) indicativ P 7-2000 si respectiv "Codul de proiectare si executie pentru constructii fundate pe pamanturi cu umflari si contractii mari (PUCM)" indicativ NE 0001-96.

3. Condiţii specifice lucrări de terasamente

La realizarea umpluturilor pentru conducte se vor avea in vedere prevederile SR 4163-3:1996-"Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare".

Gradul mediu de compactare in zona de umplutura speciala va fi de 92 %, iar gradul minim de compactare in aceasta zona nu va fi sub 90 %, daca nu sunt stabilite prin proiect alte valori.

Se admite o compactare mecanica cu echipamente de compactare usoare sau medii (mai mecanic,talpa vibranta etc.) numai pornind de la inaltimea de acoperire de 1,0 m.

Inaintea realizarii umpluturii, se va realiza ridicarea topografica detaliata a conductelor (plan de situatie si profile longitudinale), cu precizarea pozitiilor pentru robinetele ingropate, camine, hidranti,cismele etc., in vederea elaborarii Cartii Tehnice a Constructiei.

Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in conformitate cu prevederile din "Instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente" din H.G. nr.273/1994 si a Normativului C56-85.

In cazul pamanturilor sensibile la umezire se vor verifica si conditiile cuprinse in normativul P.7- 2000.

In cazul fundatiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile normativului C 56-85, publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986.

Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse .

Fundaţiile se vor executa din beton simplu sau beton armat, mărcile de betoane fiind cele din Documentația de execuţie.

In cazul fundarii pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, malurilor, nisipuri afanate,umpluturilor) executarea si verificarea lucrarilor de fundatii se va face cu respectarea Normativului C 29-85.

La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare se vor efectua, in afara de examinarea actelor incheiate pe parcurs, verificari in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in prevederile proiectantului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor admisibile - si eventual o serie de sondaje, in numar suficient pentru a se verifica pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.

Cimenturile destinate executarii lucrarilor de betoane si mortare se folosesc în domeniile si conditiile NE 012-99.

Apa utilizata la prepararea betoanelor va fi apa potabila (din reteaua publica) sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in STAS 790/84. Apa va fi curata, proaspata si fara suspensii, mal, materii organice, saruri alcaline sau alte impuritati.

Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile STAS 1667-76,STAS 662-89 si SR 667-98.

396

Folosirea aditivilor si dozajul acestora sunt prevazute in proiect, in functie de caracteristica constructiva si functionala a obiectului si de tehnologia de turnare a acestuia. In cazul folosirii concomitente a doi aditivi sunt obligatorii incercari preliminare si avizul unui laborator de specialitate.

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul 4.4 din B.C. 8-9/99.

Ofertantul va furniza, proiecta, ridica, desface si indeparta cofrajele si va fi pe deplin raspunzator pentru stabilitatea si siguranta acestora.

Abaterile fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si ale elementelor de beton si beton armat dupa decofrare - aplicabile in cazurile curente. (vezi anexa 111.1.1 - Buletinul Constructiilor 8-9/1999).

Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiilor tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate In structuri din beton armat".

Tipurile utilizate curent In elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare) sunt:

oteluri cu profil neted OB37 - STAS438/1-89

oteluri profilate PC52 - STAS 438/1-89

sarme rotunde trase -STAS 438/2-91

plase sudate - SR 438-3,4:98

Otelurile de alte tipuri, inclusiv cele provenite din import trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS 10.107/090.

Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in B.C. 8-9/99 – anexa II.2.

Alegerea sistemului de innadire si innadirea armaturilor prin suprapunere se fac conform prevederilor proiectului si ale STAS 10107/0-90 in functie de diametrul si tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului.

Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita: sudura electrica prin puncte,sudare electrica cap la cap, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise sau in cochilie, sudare in mediu de bioxid de carbon; conform reglementarilor tehnice specifice din C 28-1983 si C 150-1984, in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.

Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo-termice) sau prin presare) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice.

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului. Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se includ in Cartea Tehnica a Constructiei.

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB se utilizeaza ori de cate orie este posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90. Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice în vigoare.

Hidroizolatia verticala a peretilor la constructille ingropate, semi-ingropate sau cu subsol se aplica pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamantul si care nu sunt impermeabile la apa.

Hidroizolatia contra infiltratiilor la constructii subterane si supraterane cu rol de depozitare a apei, va fi prevazuta la partea inferioara a structurii de rezistenta.

Montajul constructiilor din otel se face pe baza documentatiei tehnice elaborate de proiectant sau intreprinderea de montaj, dupa caz, cu respectarea indicatiilor prevazute in proiect. Inainte de inceperea montajului, se vor face verificarile prescrise in STAS 767/0.

397

Cu exceptia lucrarilor metalice sau de inox ingropate in beton , toate celelalte lucrari de constructii si confectii metalice vor fi vopsite.

Conductele din diferite parti ale lucrarilor vor fi facute din urmatoarele materiale, inafara cazurilor in care se specifica sau se indica altfel in proiect:

Materialul Conductei Clasa de Presiune Materialul Fitingurilor

Polietilena de Inalta Densitate(PEID) – PE 80 si PE 100

PN 6,PN 10, PN16, PN20,PN25 si PN32

PE 100

Otel (OL) pentru Dn ≥ 100 mm PN 50 Otel carbon

Policloriura de Vinil Neplastifiata (PVC) PN 10,PN 16 (Tip G) PVC - G

In unele cazuri se pot folosi si fitinguri din Polipropilena cu etansare prin compresiune conform DIN 8076, BS 5114/75 sau echivalent, avand presiuni nominale PN 10 si PN 16 (in functie de utilizari).

Pozarea conductelor in transee se face cu ondulatii, cu scopul compensarii dilatarii acestora. Fundul transeei trebuie sa asigure rezemarea uniforma a conductei conform profilului longitudinal din proiect.

La amplasarea conductelor trebuie sa se respecte distantele minime intre acestea si alte conducte conform SR 8591/1 :1997.

Trecerea conductelor prin peretii constructiilor anexe ale retelei de distributie sau prin peretii cladirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigura protectia conductelor.

Reteaua de distributie se executa din conducte de polietilena de inalta densitate (PEID), cu diameter cuprinse, de regula intre De 63 mm(diametrul minim prevazut) si 250 mm.

Tuburile din polietilena de inalta densitate (PEID) corespund standardelor SR-ISO 3607:1995 –Tolerante la diametrele exterioare si grosimile de pereti sau DIN 6074 –Conducte din PEID – Dimensiuni .

Fitingurile din polietilena de inalta densitate corespund DIN 16963 – Sisteme de imbinare si fitinguri pentru conducte din Polietilena de Inalta Densitate (PEID) sub presiune.

Temperatura optima de prelucrare si montare a tuburilor din PEID este cuprinsa intre +5 0C si +30 0C .

Imbinarile mecanice se vor realiza cu adaptoare de flanse, de regula pentru incadrarea armaturilor (vane de inchidere) in camine sau pentru realizarea trecerii de la un material la un alt material – otel,fonta etc. Pentru usurinta montajului in camin, se recomanda pentru sudarea adaptorului de flanse folosirea mansonului electrosudabil (mufa electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii nominale a contraflanselor metalice corespunzatoare adaptorului cu cea a armaturilor cu flanse.

Un alt mod de a realiza imbinarea mecanica a conductelor din PEID este cu piese de racord prin compresiune.

Sudura conductelor si fitingurilor din PEID se va executa Cap la cap – cu disc (oginda) cu rezistenta sau cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, redcutii, piese sa de bransament etc.).

In vederea asigurarii calitatii imbinarilor sudate se vor executa urmatoarele controale:

controlul calitatii tuburilor si mansoanelor, racordurilor ;

controlul suprafetelor prelucrate si geometria rosturilor de sudare;

controlul parametrilor de sudare

controlul vizual al imbinarilor sudate

398

La incheirea lucrarilor Ofertantul va prezenta “Cartea Tehnica a Constructiei” aferenta lucrarii executate .

Conductele din otel zincat vor fi folosite pentru presiune superioara presiunii de 32 bari (maxim la PEID).

Imbinarea conductelor din otel zincat se va face cu fitinguri din fonta maleabila zincata, PN16, cu filete interioare sau filet interior (cilindric) si exterior (conic), dupa caz. Imbinarile fitingurilor cu conductele din otel zincat se vor etansa cu carpa, ulei de in fiert si miniu de plumb.

Fitingurile din fonta zincata vor fi conform:

STAS 474 - 84 pentru coturi ;

STAS 474 - 84 pentru mufe ;

STAS 474 - 84 pentru teuri ;

STAS 474 - 84 pentru reductii ;

STAS 474 - 84 pentru nipluri ;

Imbinarea conductelor din otel se poate face si cu flanse sudate.

Izolatiile anticorozive exterioare ale conductelor si pieselor de legatura din otel carbon montate suprateran sau in camine vor consta intr-un strat de grund si doua straturi de vopsea.

Izolatiile exterioare anticorozive a conductelor din otel carbon montate in pamant vor consta dintr-o izolatie usoara (citomare), la care se adauga doua straturi de bitum in grosime totala de 4 - 6 mm, o infasurare de armare, doua straturi de bitum in grosime totala de 3 – 4 mm si o infasurare de protectie exterioara din folie de PVC sau impaslitura din fibre de sticla.

Produsele folosite la tratarea anticoroziva interioara a conductelor metalice va trebui sa fie Agrementate Tehnic (in cazul in care sunt procurate din import) si sa aiba avizul sanitar al Ministerului Sanatatii.

Vopsirea interioara anticoroziva a conductelor metalice se va face cu vopsea expoxidica, care elimina o faza de executie (grunduirea). Aceste tipuri de acoperire interioara cu autogrunduire se aplica in doua sau trei straturi ,dupa indicatiile furnizorului.

Constructia caminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor canalului, de regula din aval spre amonte.

Ordinea operatiunilor de executare a caminelor de vizitare va fi urmatoarea:

turnarea partiala a fundatiei caminului respectiv, pana la cotele de montare a tuburilor, ce vor fi inglobate partial in fundatie prin intermediul “piesei de acces la camin”.

pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, avand Dn 100 cm si a cosului de acces din tuburi de beton simplu (cu mufa), avand Dn 80 cm, monolitizarea si rostuirea tuburilor se va face cu mortar impermeabil, inclusiv a placii intre camera de lucru si cosul de acces (poz.7 STAS 2448).

In cazul in care nu este necesara camera de lucru (in cazul caminelor mai mici de 2m) , peste fundatie se va monta tub cu Dn 80cm.

montarea placii suport din beton armat Bc.20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS 2448-82) si monolitizarea acesteia de corpul caminului (cos acces) cu mortar impermeabil.

pozarea ramei si a capacului (conform STAS 2308-82), care va fi de tipul IV, cu balama antifurt, carosabile si monolitizarea ramei cu mortar impermeabil.

montarea scarilor de acces in camin, executate din otel beton Φ 20 mm, prima treapta urmand a fi fixate la max.50 cm distanta de capac, iar ultima la max.30 cm distanta fata de bancheta de lucru.

curatirea rigolei din camin de eventualele materiale cazute in timpul executiei caminului si sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.

399

verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se va face concomitent cu verificarea si probarea tronsoanelor de canal realizate, tinand cont de exploatarea acestora.

Materialul si modul de imbinare al flanselor vor fi in conformitate cu clauzele relevante ale specificatiilor referitoare la fiecare material de conducta. Dimensiunile, pozitionarea si numarul golurilor de trecere a suruburilor prin flanse vor fi conform ISO 7005 – 2, BS EN 1092 – 2, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete si accesorii.

Garniturile si inelele de etansare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea la apa potabila, cu o grosime de minimum 3 mm in conformitate cu STAS 1733 – 89, DIN 3535 partea 3, BS 2494 – 1990 sau echivalent.

Adaptoarele si cuplajele se folosesc pentru usurinta demontarii, pe conductele din otel, Politilena sau PVC sau pentru trecerea de la otel la PEID/PVC.

Materialul din care sunt alcatuite adaptoarele si cuplajele poate fi: fonta ductila (conform DIN 1693 sau BS 2789 – grad 420 -12) sau otel (conform BS EN 10025/1990 – grad FE 430 A), acoperite cu vopsea sau rasini epoxidice.

Gurile de scurgere se executa din piese de beton prefabricat conform STAS 6701 (concomitent cu executia retelei de canalizare) şi sunt de tipul cu sifon si depozit.

Dupa incheierea probei de presiune si refacerea eventualelor imbinari neetanse, se procedeaza la spalarea si desinfectarea conductelor, conform prevederilor STAS 4163-3.

Spalarea se face de catre anteprenor cu apa potabila, pe tronsoane de 100 – 500 m. Spalarea conductelor se va face pe tronsoane, asigurandu-se un debit care sa realizeze o viteza minima de 1,5 m/s. Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul tuburilor. In cazul in care se spala mai multe tronsoane succesive, spalarea se va face dinspre amonte spre aval.

Dezinfectarea se face imediat dupa spalare, pe tronsoane separate de restul retelei. Dezinfectarea se face de regula cu clor sau cu o alta substanta dezinfectanta, sub forma de solutie, care asigura in retea minimum 25 – 30 mg clor activ la 1 l de apa.

Receptia lucrarilor se face in conformitate cu I22-99 Cap 6 (art 6.8-6.11), cu prevedereile prezentei documentații si cu regulamentul in vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii elaborat de M.L.P.T.L. Se va respecta Regulamentul aprobat cu H.G.273-1994.

LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA

Constructii

STAS 10265-75 Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate, termeni si actiuni de baza

STAS 9824/1 -87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si in agro-zootehnice

STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului

STAS 9165-72 Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice

STAS 10100/0-75 Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiilor

STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor

STAS 10101/1-78 Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente. (M-SR 6/85;4/86)

400

STAS 10101/2-75 Actiuni in constructii. incarcari datorita procesului de exploatare. (M-SR 6/85)

STAS 10101/OA-77 Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt. constructii civile si industriale. (M-SR 6/85)

STAS 10101/20-90 Actiuni in constructii. incarcari date de vant

STAS 10101/21 -92 Actiuni in constructii. incarcari date de zapada

STAS 10101/23 A-78

Actiuni in constructii. incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile si industriale

STAS 10101/2A1 -87

Actiuni in constructii. incarcari tehnologice din exploatare pt. constructii civile, industriale si agro-zootehnice

STAS 3684-71 Scara intensitatilor seismice

STAS 8879/1-81 Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de microzonare

STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamanturilor

STAS 6054-77 Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei

STAS 11156-78 Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie

STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice

STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul

STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe

STAS 10102-75 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru caicului si alcatuirea elementelor

STAS 2355/1-85 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie

STAS 2355/2-87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie

STAS 9556-87 Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si goluri de montaj. Dimensiuni

STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire

STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali

STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare (M-SR 12/87)

SR 6232:1996 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si terminologie

SR EN 459-1:1997 Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii de conformitate

SR EN 459-2:1997 Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare

SR 226-1:1995 Clincher Portland si ciment Portland. Indicatii generale pentru efectuarea analizei chimice

401

STAS 227/1-86 Cimenturi. incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea probelor si prepararea pastei de consistenta normala

SR 227-2:1994 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare

SR EN 196-3:1995 Cimenturi. incercari fizice. Determinarea timpului de priza

ST EN 196-1:1995 Cimenturi. incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice

SR 388:1995 Lianti hidraulici. Ciment Portland

SR 1500:1996 Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V

STAS 1544-81 Ciment pentru sonde tip S.1

STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului (M-SR 9/84)

STAS 1275-88 Incercari pe betoane. incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice

STAS 1759-88 Incercari pe betoane. incercari pe betonul proaspat. Determinarea densitatii, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza

STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii

STAS 9850-89 Verificarea compactarii terasamentelor

STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confectionarea epruvetelor

STAS 2414-91 Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si porozitatii betonului intarit.

STAS 2833-80 Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit

STAS 3349/1-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabitirea gradului de agresivitate a apei

STAS 3518-89 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet - dezghet

STAS 3622-86 Betoane de ciment. Clasificare (M-SR 10/88)

STAS 5585-71 Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune a betonului. (M-SR 6/85)

STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale

SR 138:1994 Carton bitumat

P100-92 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor culturale, agrozootehnice si Industriale (Bul. constr. nr. 1-2/1992)

P 73-78 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea recipientilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide (Bul. constr. nr. 12/1978 nr. 4/1985)

NP-007-97 Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat (Bul. constr. nr. 10/1997)

C169-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale (Bul. constr. nr. 5/1988)

C 29-85 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice (Bul. constr. nr. 8/1985 nr. 5/1978)

402

P7-92 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (Bul. constr. nr. 2/1993)

C 251-94 Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea lucrarilor de imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda imbunatatirii cu

materiale locale de aport pe cale dinamica (Bul. constr. nr. 4/1994)

NE 008-97 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe, prin procedee mecanice (Ordinul M.LP.A.T. 60/N/11.03.1997)

C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton (Bul. constr. nr.7/1983)

NE 012-99 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 8-9/99)

P 2-85 Normativ privind calculul si executarea structurilor de zidarie. (Bul. constr.nr. 11/1985)

ST 001-96 Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii betoanelor si mortarelor din constructii existente prin metode fizico-chimice (Ordinul M.L.P.A.T.

62/N/16.07.1996)

C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje (Bul. constr. nr. 4/1975)

P 104-94 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperirilor din elemente din beton celular autoclavizat (Bul. constr. nr. 3/1995 nr. 10/1996)

C 140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (Bul. constr.nr. 12/1986).

C 17-82 Instructiuni tehnice pentru prepararea mortarului (Bulet. Constr. nr. 1/1983 si nr. 4/1985).

C3-76 Normativ pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor(Bul. constr. nr.5/1976)

C 35-82 Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor (Bul. constr. rar,11/1982).

C 112-86 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii (Bul. constr. nr. 9/1986, nr, 4/1987 si nr.

9/1987)

C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termic cladiri, (Bul. constr. nr. 1/1983 si nr. 3/1986).

C 83-75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii (Bul. constr.nr. 1/1976)

C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 6/1985 si nr. 7/1986)

GP-014-97 Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in constructii (Bul. Constr.12/1997)

C 167-77 Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor (Bul. constr. nr. 12/1977 si nr. 5-6/1983)

P 130-97 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor (Bul. constr.nr. 4/1998)

403

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente (Bul. constr. nr. 1-2/1986, nr. 4/1976 si nr. /1977)

C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constr.nr. 8/1985 si nr. 2/1987)

C 200-81 Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului la constructii ingropate, prin metoda carotajului sonic (Bul. constr. nr. 6/1982)

Lucrari de conducte

1. STAS 10898-85 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie

2. STAS 1342-91 Apa potabila

3. STAS 1343/0-89 Determinarea cantitatilor de apa potabila. Prescriptii Generale

4. SR 1343/1:95 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati

5. STAS 1343/2-89 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru unitati industriale

6. STAS 1343/3-5-86 Determinarea cantitatilor de apa potabila, pe specifice

7. STAS 10110-85 Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare

8. STAS 9295-88 Statii de deferizare - demanganizare. Prescriptii de studii si proiectare

9. STAS 9296-88 Statii de dozare a clorului gazos pentru dezinfectarea apei

10. SR 6819:1997 Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si executie

11. SR 8591:1997 Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare

12. STAS 9312-87 Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte

13. STAS 6819-82 Alimentari cu apa. Aductiuni

14. SR 4163/1-95 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Proiectare

15. SR 4163/1 -96 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Calcul

16. SR 4163/3-96 Alimentari cu apa. Retele exterioare de distributie. Executie si exploatare

17. STAS 8591/1 -91 Amplasarea in localitati a retelelor subterane amplasate in sapatura

18. STAS 2308-81 Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare 19./SIAS 7656-90 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii

20. STAS 6898/1 -2-90 Tevi din otel sudate elicoidal pentru uz general

21. STAS 503/1 -87 Tevi din otel fara sudura laminate la cald

22. STAS 695-80 Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran Pn 10

23. STAS 3479 Hidranti de suprafata

24. STAS 706-80 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri

25. 114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate

26. 112-79 Normativ pentru efectuarea incercarilor de presiune la conductele

tehnologice

27. C 15-77 Prescriptii tehnice pentru conducte sub presiune

404

Instalatii Electrice

1. SR EN 60529 - 95 Grade normale de protectie ale utilajelor electrice. Clasificare si simbolizare

2. STAS 4102 - 85 Piese pentru instalatii de protectie prin legare la pamant sau la nul

3. STAS 2612 - 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admisibile

4. STAS 11054 - 78 Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii

5. STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile.

Prescriptii

6. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii


8. STAS 12604/4 - 89 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta. Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale.

9. STAS 12604/5 - 90 Idem. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

10. SR CEI 502 - 94 Cabluri de energie cu izolatie din dielectrici masivi extrudati pentru tensiuni nominale de la 1 kV la 3 kV.

11. STAS 11388/2-85 Cabluri si conducte. incercari

12. STAS 8779-86 Cabluri de semnalizare cu izolatie si manta din PVC

13. STAS 4936 - 87 Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale si statii electrice de conexiuni si transformatoare

14. SR CEI 60227-1-7 Cabluri si conductoare izolate cu PVC pentru instalatii electrice cu tensiunea nominala pana la 450/750 V inclusiv

15. STAS 6865 - 89 Conducte cu izolatie de policlorura de vinii pentru instalatii electrice fixe

16. STAS 6990 - 90 Tuburi pentru instalatii electrice din policlorura de vinii neplastifiata

17. STAS 11360 - 89 Tuburi pentru instalatii electrice. Conditii generale.

18. STAS 552 - 89 Doze de aparat si doze de ramificatie pentru instalatii electrice. ¡

19. SR EN 60598/1 - 94 Corpuri de iluminat Partea 1. Prescriptii generale si incercari.

20. SR EN 60598/2,3 - 95 Corpuri de iluminat. Partea 2. Conditii speciale. Corpuri de iluminat public.

21. SR EN 60155 -94 Startere pentru lampi fluorescente tubulare

22. SR EN 60400 - 94 Dulii pentru lampi flurescente tubulare si dulii pentru startere.

23. SR CEI 446 - 93 Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice.

24. STAS 297/1 - 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

25. SR CEI 947/1 - 92 Aparataj de joasa tensiune. Partea 1. Reguli generale.

26. SREN 60947/4/1 - 94 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4. Contactoare si demaroare de motoare. Sectiunea 1. Contactoare si demaroare electromecanice.

27. SR EN 60898 - 93 Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurent pentru instalatii

casnice si similare.

28. SR EN 60947/2 - 93 Aparataj de joasa tensiune. Partea 2. intrerupatoare automate.

405

29. STAS 7656 - 90 Tevi de otel sudate longitudinal pentru instalatii

30. STAS 4002-74 Materiale auxiliare pentru retele si instalatii electrice. Cleme sir pentru circuite cu conductoare de aluminiu si cupru Conditii tehnice speciale de calitate..

31. STAS 6646/3 - 96 Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul in cladiri civile.

32. SR 12294 - 93 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.

33. STAS 6824-86 Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice

generale de calitate.

34. STAS 3008 - 85 Lampi electrice cu incandescenta. Clasificare.

35. STAS 3009 - 90 Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale.

36. STAS 7290 - 75 Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificari si terminologie.

37. STAS 7832/1 ...5 - 84 Lampi electrice cu descarcari in gaze.

38. STAS 9321 - 72 Prefabricate electrice de joasa tensiune

39. STAS 10515-88 Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune. Dimensiuni si parametrii

principali.

40. STAS 2425 - 84 Intrerupatoare si comutatoare cu parghie, pana la 660 V ca. 440 V c.c. si pana la 1000 A. Conditii tehnice de calitate.

41. STAS 5414 - 83 Intrerupatoare si comutatoare rotative pana la 100 A si 660 V c. a. si 440 Vcc. Conditii tehnice speciale.

42. STAS 3184/1...4 - 88 Prize si fise bipolare normale pentru instalatii pana la 250 V ca. si 220V cc. si pana la 16 A.

43. SR EN 60898:1995 Intrerupatoare automate pentru protectia la supracurenti pentru instalatii casnice si similare

44. STAS 452/1 - 73 Sigurante cu filet de tip D. Conditii tehnice generale de calitate.

45. STAS 4173/3-91 Sigurante fuzibile de joasa tensiune cu mare putere de rupere pentru scopuri industriale si analoage. Conditii tehnice generale de calitate.

46. STAS 7804 - 85 Tablou electric pentru locuinte. Conditii tehnice generale..

47. STAS 9954/1 - 74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.

48. I7 – 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni

pana la 1000 V.c.a. si 1500 v.c.e,

49. PE 107 Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice

50. PE 116 Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

51. PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali

si similari

52. PE 932 Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice

53. C 56 Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente

54. ID 17 Normativ pentru instalatii electrice in zone cu pericol de explozie

406

55. STAS 12216-84- Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii.

56. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii.

57. STAS 2612 - 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise


59. STAS 4102 - 85 Piese pentru instalatii de legare la pamant de protectie

60. STAS 12604/4,5-89,90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. 1. Prescriptii.

2. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

61. I7- 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni

pana la 1000 Vca si 1500 Vcc

62. 120 - 89 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie impotriva

traznetului la constructii.

63. I - Re - Ip 30 Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant.

64. 3 RE -123 Instructiuni privind verificarea instalatiilor de legare la pamant

Norme specifice de protectie impotriva Incendiilor

1. P 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor (IPCT)

2. xxx Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea

constructiilor si instalatiilor aprobate prin HG nr. 290/16.08.1997

3. xxx Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordinul I comun al Ministerului de Interne si al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului nr. 381/1279/MC/1994

4. xxx Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente acestora C 300/1995.

5. xxx Norme de paza impotriva incendiului (Legea 32/1968 si H.G. 51/1992)

Norme specifice de protectia muncii

1. Ordinul M.L.P.T.L. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii 9/N/15.03.1993

(H.G. 795/1992)

2. Ordinul 357/1995 Norme specifice de securitatea muncii (M.O. partea I nr.11/1996) MMPS

3. Ordinul 42/78 al M.M.P.S. Norme unice privind producerea, transportul si folosirea clorului, si 96/78 al M.S.

4: Ordinul 42/78 M.C.Ind Norme de protectia muncii in activitatea de constructii montaj. 1233/D 1980

5. Ordinul 34/75 al M.M. Norme republicane de protectia muncii si 60/75 al M.S.

6. IM 007-96 Norme specifice de protectia muncii (cofraje, schele, cintre si esafodaje) BC 10/96.

7. PE 119 Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electrică, optimizare rețea sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe)

407

pentru obiectul de investiții ,,Sistem de canalizare apă uzată în arealul Ghiţu Molivişu, comuna Arefu, judeţul Argeş” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.







Se vor respecta şi cerinţele specifice fiecărui tip de lucrare, în conformitate cu secţiunile aferente din prezentele Cerințe tehnice de execuție şi prevederile Documentației de execuţie.







408



















acestora;

409









Către, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivișu, C.U.I. ................................... avand functia …………….. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna ……… satul .............................. cod postal ……….. strada ................. nr…… e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numărul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire

410

……din ................ , emisă pentru executarea lucrărilor de constructii privind construirea obiectului de investiție ....................................................... în valoare de ...........................… lei.


Președinte,







B8. Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.


Realizarea a doua centrale hidroelectrice de mica putere urmăreşte valorificarea potenţialului energetic oferit de cele şase pâraie din zonă coroborat cu cel oferit de debitele emise de staţiile de epurare.

411

Soluţia adoptată constă în folosirea apei epurate de la staţiile de epurare 4 şi 5 şi de la cele şase pâraie. Se vor monta 6 microhidroagregate pentru producţia de energie electrică, în două CHEMP-uri, după cum urmează:

Ha*

Cota

captare

Cota CHEMP

H brut Hnet

Lungime

conducta

(m)

Dext (m)

Hd (m)

Qmax turbinat

(m3/s)

Pt (Kw)

Pg (Kw)

V

(m/s)

Ha1

CH

EM

P 1

1131,367 1034 97,367 95,3 736 0,2191 2,053 0,02 17,78 14,58 0,616

Ha2 1169,65 1034 135,65 135 726,5 0,219 0,613 0,012 13,86 11,36 0,616

Ha3 1178,118 1034 144,118 141,142 1089 0,219 3,03 0,02 26,34 21,59 0,616

Ha4

1513

(SE 4) 1034 479 478,8 2231 0,219 0,2 0,0026 11,61 9,52 0,08

Ha5 1058 (SE5) 1034 24 23,56 968 0,219 0,43 0,008 1,75 1,44 0,246

Ha6 CH

EM

P 2

1138,87 1053,2 85,67 85,54 705 0,219 0,034 0,005 3,99 3,27 0,154

*Ha- hidroagregat

Captarea apei este de tip crib, cuva de dimensiuni adaptate terenului, cu lungimi de 7-24 m, lăţime 11-20 m şi adâncimi până la 4 m, cu pereţi din beton armat de grosime max.15 cm, conţine două compartimente, deznisipator şi camera de încărcare. Debitele ce vor fi captate variază în funcţie de anotimp şi precipitaţii între 0,003 mc/s si 0,032 mc/s.

Pentru alimentarea cu apă din staţiile de epurare SE 4, SE 5 şi din pâraiele 1, 2, 3, respectiv din captarea celor trei pâraie 4,5,6, în sistem gravitaţional, cele 6 microhidroagregate (T1, T2, T3, T4, T5, respectiv T6) vor folosi conductele de aducţiune din metal îngropate sub limita de îngheţ, care au caracteristicile prezentate în tabelul de mai sus.

Restituţia debitelor prelevate se va realiza integral în emisar, la ieşirea din circuitul hidroagregatelor din CHEMP prin canale de evacuare deschise pereate cu piatră. Puterea totală instalată este de 63,2 kW.

Clădirile CHEMP vor adăposti hidroagregatele, staţia de 0,4 kV, instalaţia de automatizare, măsură şi control, într-o soluţie adecvată activităţilor de turism: clădiri uşoare din lemn cu geamuri termopan, cu trasee pentru turişti în interiorul centralelor.

CHEMP 1 va fi echipată cu 4 turbine de tip BANKI şi o turbină de tip Pelton (Ha4) iar CHEMP 2 cu o turbină Banki.

Turbina Banki:

Domeniul de utilizare:

Cădere: H = 3… 200 m

Debit: Q = 0,003… 13 m³/s

Putere: N = 1… 3 000 kW

Turbina Pelton

Turbina Pelton aferentă hidroagregatului HA4 va fi de tip orizontal cu două injectoare şi un deflector, cu caracteristicile:

412

� Construcţie in varianta cu 2 diuze orizontale şi cu un deflector (lungimea conductei este foarte mare -2231 m);

� Căderea brută 479 m

� Pentru debite mici de apă -0,0026 m3/s ;

� Diametrul diuzei: 50 mm

� Legatura directă între turbină şi generator;

� Diuzele cu ac;

� Rezistenţa la uzură datorată folosirii oţelului inox cu rezistenţă sporita (rotorul, corpul diuzei, diuza si acul diuzei).

Energia produsă de cele două CHEMP va fi furnizată unor consumatori din cadrul obiectivului turistic Ghiţu-Molivişu, prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1, iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12



Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu”



Nr. Crt.

OBIECT

1. ADUCŢIUNI

2. CLĂDIRI CHEMP 1 și 2

3. CAPTĂRI 1, 4, 5, 6

4. CANAL FUGĂ CHEMP 1 și 2

5. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ CHEMP 1 și 2

6. MONTAJ HIDROAGREGATE ŞI SISTEME DE AUTOMATIZARE

Utilajele, echipamentele tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilajele fără montaj şi echipamentele de transport, dotările şi activele necorporale pentru realizarea obiectului de investiţie sunt prezentate în continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documentație și/sau Specificațiile din Anexa B la prezenta documentație.



413







Prevederi legale:













A. Specificaţii echipamente electromecanice și electrice

Generalități

414

Obiectivul proiectului este valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” în scop turistic şi alimentarea cu energie a utilităţilor din cadrul obiectivului turistic Ghiţu-Molivişu.

Valorificarea în scop turistic a potențialului hidroenergetic din zonă se face prin:

� Realizarea Centralelor Hidroelectrice de Mică Putere (CHEMP-uri), ce folosesc potențialul hidroenergetic local, în scopul vizitării acestora de turiști;

� Construcțiile hidrotehnice aferente CHEMP-uri pot fi vizitate de turiști sub controlul reprezentantului beneficiarului.

Pentru realizarea acestor obiective se vor realiza următoarele:

1. achiziția hidroagregatelor în condiţiile amenajării, specificate în prezentele Cerințe tehnice de execuție;

2. achiziția dulapurilor de servicii proprii şi generale de c.a (0,4KV) şi c.c (24 V.c.c.) în conformitate cu cerinţele beneficiarului de realizare a schemelor de alimentare, automatizare, protecţie, semnalizare şi măsură ( conform planșelor din B.2.Părți desenate) ;

3. instalaţiile de joasă tensiune şi de automatizare vor fi astfel proiectate şi realizate încât să permită:

� monitorizarea parametrilor de intrare: nivele, debite, temperaturi, turaţii, tensiuni, curenţi, etc.;

� pornirea, oprirea hidroagregatelor în funcţie de anumite criterii;

� teletransmiterea parametrilor de la CHEMP la un punct de comandă;

� realizarea balanţei de energie electrică (energie produsă, energie consumată).

Echipare CHEMP nr.1

Echipare

Turbină Generator

Tip Cădere netă

(m)

Debit nominal

(m3/s)

Putere

(KW)

Turație

(rot/min)

HA 1 Banki 95,3 0,02 15 1000

HA 2 Banki 135 0,012 11 1000

HA 3 Banki 141,14 0,02 22 1000

HA 4 Pelton 478,8 0,0026 10 1000

HA 5 Banki 23,5 0,008 1,5 1000

Parametrii echipamentelor ce echipează CHEMP nr. 1:

Nr.crt

Denumire si structura echipament Caracteristici tehnice si functii

realizate U.M. Cantitate

1. Vana fluture de intrare in turbina compusa din:

- vana propriuzisa;

- mecanism de actionare electrica cu reductor cu alimentare in c.c. la 24 V și hidraulic la închidere

- compensator de montaj cu elemente

- diametru nominal DN 300

- presiunea nominala PN 16 bari

- alimentare in c.c. la 24 V și hidraulic la inchidere

- masa vana 25 kg

- masa compensator 12 kg

Are functia de organ de

set 4

415

Nr.crt



de montare intre vana si turbina inchidere si de siguranta a hidroagregatului

2 Vana fluture de intrare in turbina compusa din:

- vana propriuzisa;


- compensator de montaj cu elemente de montare intre vana si turbina




- masa vana 34 kg


Are functia de organ de inchidere si de siguranta a hidroagregatului

set 1

3. Turbina hidraulica Tip Banki compusa din:

- aparat director

- rotor

- arbore

- tub de aspiratie

- lagar axial – radial pe rulmenti unsi cu ulei

- etansare arbore

- ventil rupere vacum

- rama si suporti

- aparatoare cuplaj

- frana hidraulica

- cuplaj elastic

- tip turbină: Banki

- cădere netă de calcul: Hc = 95,3 m

- debit de calcul: Qc = 0,02 m³/s

- putere nominală la cuplă: P = 17,78 kW

- turaţie normală: n = 1000 rpm

- turaţie de ambalare: na = 2500 rpm

- randament turbina ηT = 86 %

- diametru de intrare în turbină: 90 mm

- greutate turbină: 56 kg/set

- greutate SDV-uri de montaj: 23kg/set

set 1


- cădere netă de calcul: Hc = 135 m







set 1

416

Nr.crt














- greutate SDV-ur de montaj: 23kg/set

set 1











set 1

4. Turbină Pelton de tip orizontal echipată cu:

• Două diuze orizontale;


- debit de calcul: Qc = 0,0026 set 1

417

Nr.crt



• Un deflector m³/s

- putere nominală la cuplă: P = 11,61kW







5. Sistem de masura debit compus din:

- 3 traductoare de masura

- echipament specific de automatizare

- sistem de afisare numeric si transmitere informatie

- are functia de masura a debitului pe conducta de alimentare la intrarea in vana fluture

set 1

6. Grup hidraulic de actionare aparat director si frana hidra 417417417ÿÿÿÿÿÿ‚– ÌXÔ‚– ÌXÔPQh‘Ðk 417417417d4171 417RomTelecom-WEP-58D4‚„‹–$Hl 2 0`CA 3 3! 417417417*417- ÿÿ417417417417417417417� ĬÈᣝ 倀˲ā417ꐃ417ꐧ417䍂㉢^ /ԋ � -� � ̑417417417417417417ఀ 417417� Ĵ�417417417417417417417417417䌌 417ఀ ẑḔontat pe tubul de aspiratie

- servomotor de actionare

- grup de pompare

- presiune nominala 65 bari

- presiune maxima de avarie 54 bari

- timpi manevra de inchidere/deschidere 8/14s

- tensiune alimentare 24 V c.c.

- masa 400 kg

Are functia de:

- pornire/oprire normala trubina

- oprire de avarie

- franare hidraulica turbina

- incarcare/descarcare putere in functie de conditiile de exploatare

set 1

418

Nr.crt



- circuit ulei

- traductor de presiune

- sistem de masura turatie

7. Hidrogenerator asincron compus din:

- hidrogenerator orizontal, cu ventilatie in circuit deschis si lagare pe rulmenti unsi cu vaselina

- termorezistente pentru masurarea temperaturii in stator (1+1 pentru fiecare faza) si in lagare

- cutie de borne principala

- cutie de borne neutru echipate cu 3 transformatori de curent

- rama de fundatie

- putere: 15 kW

- tensiune: U = 0,4 kV

- frecventa: f = 50 Hz

- turatie nominala: n = 1010 rpm

- factor putere: cosφ = 0,88

- turatia ambalare: na = 2550 rpm

- clasa de izolatie: I

- grad protectie: IP23

- randament: η = 96%

- greutate: 120 kg

- greutate rama: 20kg

set 1

Hidrogenerator asincron compus din:





- rama de fundatie

- putere: 11kW









- greutate: 105kg


set 1






- putere: 22 kW









set 1

419

Nr.crt



- rama de fundatie - greutate: 175 kg







- rama de fundatie

- putere: 10 kW









- greutate: 105 kg

- greutate rama: 10,6kg

set 1






- rama de fundatie

- putere: 1,5 kW









- greutate: 26kg


set 1

8. Sistem de automatizare, măsură, protecţie şi control compus din:

8.1 Dulap de comanda (DC)

Dulap metalic, IP55, echipat față-spate dimensiuni :

2100x800x800mm, acces faţă, echipat cu:

- un automat programabil PLC,

- un set module intrări/ieşiri digitale, intrări/iesiri analogice, tip Twido/ Schneider Electric;

-pornire/oprire hidroagregat in regim normal

-oprire hidroagregat in regim de avarie

-functii de control si monitorizare

-asigura posibilitatea de control si comunicare la distanta

-formarea sursei operative de

buc. 3

420

Nr.crt



- un panou operator, 3,8’’, grafic, color, touch-screen

- un redresor si baterii de acumulatoare

- un aparat masura izolatie

- un set disjunctoare, contactoare, relee intermediare, relee control tensiune, lămpi semnalizare, chei comanda, butoane comanda, cleme/

curent continuu

-distributia tensiunii continue

8.2 Dulap de forta -celule (DF)

Dulap metalic, IP55, dimensiuni:

2100x800x800mm, acces faţă-spate, echipat pentru fiecare generator cu:

- un intrerupator automat tripolar, debrosabil, cu protectii la suprasarcina si supracurent- un set trafo masura curent;

- un aparat digital de masura U,I,cosφ,P,Q,S

- un set disjunctoare, relee intermediare, lămpi semnalizare

-cuplare generator la sistem (la postul trafo)

- masura parametrii electrici la bornele generatorului

- protectia generatorului asincron

buc. 3

8.3 Dulap compensare factor de putere (DCFP)

Dulap metalic, IP55, dimensiuni :


- un interuptor automat tripolar si un set contactoare tripolare pentru c-da bateriilor de condensatoare

- intrerupatoare tripolare pentru protectia bateriilor de condensatoare

-baterii condensatoare

-trafo curent

-voltmetru si comutator voltmetric

-regulator electronic de factor de putere

-set disjunctoare, releu prezenta tensiune, lămpi semnalizare, cleme

- compensarea automata a factorului de putere

buc. 1

9. Echipament monitorizare şi urmărire procese, inregistrare evenimente compus din:

- Monitorizare si control proces si management centrala la distanta

set 1

421

Nr.crt



- un calculator PC

- o sursa neintreruptibila UPS

- o imprimanta

- o licenta soft aplicatie

10. Cabluri electrice de joasa tensiune, compuse din:

10.1

Cabluri de energie compus din:

- un set cabluri de forta intre bornele generatorului si dulapul de forță, masura si sincronizare (dulapul cu interupatorul generatorului );

- un set cabluri de forta intre dulapul de forță si elementele de executie din centrala;

- un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina res ectiv de protectie, masura si sincronizare

set 5

10.2

Cabluri de semnalizare compuse din:

- un set cabluri de masura curent intre cutiile terminale ale generatorului si dulapul de protectie, masura si sincronizare

- un set cabluri de semnalizare intre traductoarele din instalatii si dulapul de control turbina

- un set cabluri de comanda intre dulapul de control turbine si electrodistribuitoare

set 5

10.3

Accesorii de cablare compuse din:

- un set jgheaburi metalice, tuburi flexibile, etc.

set 5

Echipare CHEMP nr.2

Echipare

Turbină Generator

Tip Cădere netă

(m)

Debit nominal

(m3/s)

Putere

(KW)

Turație

(rot/min)

HA 6 Banki 85,54 0,003 3,7 1000

422



- vana propriuzisa;






- masa vana 25 kg



set 1


- aparat director

- rotor

- arbore

- tub de aspiratie


- etansare arbore


- rama si suporti

- aparatoare cuplaj

- frana hidraulica

- cuplaj elastic











set 1






set 1

4. Grup hidraulic de actionare aparat director si frana hidraulica compus din:

- baterie cu azot

- bloc hidraulic de comanda aparat director

- 1 traductor de presiune montat la intrarea




set 1

423

in camera spirala

- traductor de reactie aparat director

- 1 manometru montat pe tubul de aspiratie


- grup de pompare

- circuit ulei




- masa 400 kg

Are functia de:


- oprire de avarie








- rama de fundatie

- putere: 3,7kW









- greutate: 49 kg


set 1










- un set disjunctoare, contactoare, relee intermediare, relee control tensiune, lămpi semnalizare, chei comanda, butoane





-formarea sursei operative de curent continuu


buc. 1

424

comanda, cleme/










buc. 1







-trafo curent





buc. 1


- un calculator PC


- o imprimanta



set 1


8.1 Cabluri de energie compus din:

- un set cabluri de forta intre bornele generatorului si dulapul de forță, masura si

set 1

425

sincronizare (dulapul cu interupatorul generatorului );


- un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina respectiv de protectie, masura si sincronizare

8.2 Cabluri de semnalizare compuse din:




set 1

8.3 Accesorii de cablare compuse din:


set 1

Considerații tehnice

1. Echipamente şi instalaţii mecanice

a) Captare

S-au prevăzut captări pentru alimentări cu apă industrial, conform indicativ GP 076-02, de tip crib şi deversor cu prag lat. Înălţimea pragului lat este de 0,40m.


- vană de spălare montată pe fundul fiecărui bazin colector;

- vană fluture, acţionată manual, montată pe conducta de aducţiune.

b) CHEMP

Fiecare CHEMP va fi echipată încât să funcţioneze complet automat, fară personal de exploatare, doar cu supraveghere periodic şi monitorizare de la distanţă.

Sistemul de automatizare al hidroagregatelor cu automatele programabile va cuprinde toate nivelurile informaţionale şi de control care să asigure funcţionarea centralei în condiţii de siguranţă şi la un nivel înalt al randamentului şi fiabilităţii hidroagregatului.

Sistemul de comanda va permite comunicarea la distanţă (prin intermediul unui PC instalat în fiecare clădire CHEMP) a următorilor parametrii (monitorizaţi local): nivel apă, curenţi, tensiuni, putere activă, putere reactivă etc.

Componenţa echipamentelor mecanice şi rolul acestora în funcţionarea CHEMP sunt următoarele:

426

� turbinele hidraulice sunt prevăzute cu sistem de reglaj hidraulic, bazat pe un grup de ulei sub presiune. Comanda hidraulică pentru deschiderea clapetelor de admisie a apei în turbine, pentru reglaj de debit sau pentru închiderea clapetelor este dată de sistemul de automatizare prin intermediul regulatoarelor de turaţie. Acestea menţin funcţionarea turbinelor, respectiv hidroagregatelor, în limitele parametrilor de încadrare prestabiliţi, asigurând oprirea hidroagregatelor la atingerea nivelului minim în bazinul compensator sau în cazuri de ambalare a turbinelor hidraulice;

� pentru distribuţia apei în turbine, conductele de aducţiune vor fi prevăzute cu reducţii, la intrarea în centrale corespunzătoare diametrelor flanşelor de la ansamblurile de alimentare ale turbinelor;

� vanele cu închidere rapidă, acţionate cu reductoare electrice, atât la închidere cât şi la deschidere. Comenzile pentru închiderea sau deschiderea vanelor sunt date de sisternul de automatizare al turbinelor, în momentul opririi sau pornirii aceestora. Rolul vanelor este de protecţie şi de izoalare a turbinelor în amonte, în cazul execuţiei de intervenţii asupra hidroagregatelor. După vanele cu închidere rapidă, pe traseul conductelor de intrare în turbine, sunt montate compensatoare de montaj, necesare pentru preluarea jocurilor rezultate în urma montării pieselor pe traseul aducţiunii şi totodată pentru preluarea şi a eventualelor dilatări sau contracţii datorate temperaturii în funcţionare a hidroagregatelor;

� vane by-pass acţionate mechanic cu rol de protecţie şi de izoalare a microhidroagregatelor în amonte, în cazul execuţiei de intervenţii asupra acestora;

� traductoarele de presiune aflate la baza conductelor de aducţiune şi care transmit în mod continuu nivelul apei din camerele de încărcare ale prizelor crib. Atingerea nivelului de maxim corespunde cu semnalul dat pentru pomirea turbinelor, iar atingerea nivelului de minim corespunde cu semnalul dat pentru oprirea turbinelor. Nivelele de maxim şi de minim sunt date de reglajele traductoarelor

Evacuarea energiei produse se face prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4 kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1 , iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12 (vezi P.T. “REALIZAREA DE REŢELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ÎN AREALUL GHIŢU-MOLIVIŞU, COMUNA AREFU, JUDEŢUL ARGEŞ”). Racordurile la punctele de transformare se vor realiza prin două linii electrice subterane, folosind cabluri armate cu bandă de oţel.

Lungimile racordurilor de la CHEMP-uri până la punctele de transformare sunt următoarele:

- de la CHEMP 1 la PTAb nr. 1 – cca. 180m;

- de la CHEMP 2 la PTAb nr.12 – cca. 800m.

Traseele cablurilor sunt prezentate în planurile anexate.

Funcţiile de monitorizare ale automatelor programabile

- comunică direct cu procesul prin canale de intrare-ieşire;

- asigura ajustarea on-line a parametrilor de funcţionare (valori prescrise şi limite), fară dispozitive auxiliare (PC. hard - help. laptop);

- permite activarea/dezactivarea de funcţii şi forţarea pe canale de intrare-ieşire;

- autotestarea;

- înregistrarea şi arhivarea de evenimente şi a pararnetrilor;

- contorizeaza numărul de ore de funcţionare a fiecărui agregat;

- asigura interfaţa om-maşină prin panoul operator, cu următoarele facilităţi:

427

� prezentarea structurată a informaţiei în ecrane;

� afişarea stărilor dispozitivelor de comutaţie;

� posibilitatea de comandă, în regim manual, de la panoul operator;

� afişarea valorilor curente a parametrilor masuraţi;

� semnalizarea ieşirilor din limite a parametrilor;

� vizualizarea şi modificarea limitelor;

� vizualizarea listei de alarme şi istoricul acestora;

� protecţia împotriva comenzilor intempestive prin dublă comandă;

� protecţia împotriva accesului la setări valori prescrise şi limite, prin parole.

3. Sistemul de monitorizare

Sistemul de monitorizare al fiecărui CHEMP are în componenţă:

- un server de proces şi baze de date, complet echipat;

- o staţie de operare cu monitor, tastatură, mouse;

- o staţie mobilă de mentenanţă (laptop).

Sistemul centralizat de achiziţii de date permite conducerea şi supravegherea de la pupitrul din camera de comandă a centralei. De la nivelul staţiei de operare se va realiza conducerea şi supravegherea hidroagregatelor, a instalaţiilor proprii grupurilor şi a instalaţiilor generale ale centralei.

Sistemul informatic are în principal următoarele funcţii:

� culegerea, recepţia şi schimbul de date;

� înregistrarea secvenţială a evenimentelor;

� validarea, prelucrarea, afişarea şi arhivarea de date;

� elaborarea, executarea de telecomenzi şi telereglaje în instalaţii;

� prelucrarea şi gestionarea alarmelor;

� supravegherea, configurarea şi mentenanţa sistemului informatic.

4. Generatoarele şi anexele lor

În cele două CHEMP-uri se vor instala şase grupuri hidroenergetice cu următoarele caracteristici tehnice şi constructive ale generatoarelor, cuplate la turbine:

� generatoarele asincrone cu rotoarele în scurtcircuit, cu ax orizontal, antrenate fiecare de câte o turbină hidraulică tip Banki sau Pelton ;

Un generator asincron este compus din următoarele subansamble:

a) statorul generatorului se compune din:

� carcasa de formă circulară, de construcţie sudată, executată din tablă de oţel laminat;

� pachetul de tole stator, executat din tole inelare ştanţate din tablă silicioasă. Tolele sunt lăcuite pe ambele părţi şi sunt dispuse în pachete, cu spaţii de ventilaţie;

428

� înfăşurarea statorului este executată din conductori din cupru. Izolaţia înfăşurării statorice este de clasă F, pe bază de răşini sintetice;

� bornele şi cutia de borne: înfăşurarea statorică este conectată în stea, având accesibile 4 borne ( U, V, W si N). Conectarea generatorului la reţea se face prin cabluri electrice;

b) rotorul generatorului se compune din:

� arborele generatorului, laminat din oţel carbon cu caracteristici mecanice superioare. Pe arbore sunt sudate nervuri radiale, pe care se montează pachetul de tole rotoric;

� pachetul de tole rotoric se execută din tole inelare ştanţate din tablă silicioasă cu pierderi reduse, izolate pe ambele feţe cu lac;

� înfăşurarea rotorului este formată din bare de cupru cu secţiune dreptunghiulară, sudate la capete de cele două inele de scurtcircuitare din cupru;

� ventilatoarelede tip radial, 2 buc., câte unul de fiecare parte a rotorului. Ele sunt de construcţie sudată, din oţel;

c) scuturile generatorului servesc pentru montarea rulmenţilor, închiderea spaţiului maşinii şi asigurarea circuitului de ventilaţie. Prin scuturi se transmite întreaga greutate a rotorului spre stator şi acesta o transmite fundaţiei de beton. Scutul propriu-zis este de construcţie sudată şi este format din butuc, disc exterior şi nervuri radiale de consolidare. În butuc se montează rulmentul.

Generatorul are două feluri de rulmenţi:

� rulment radial, cu role cilindrice, montat în scutul spre cuplaj;

� rulment axial-radial, cu role cilindrice, montat în scutul opus cuplajului.

d) Controlul termic

Generatorul asincron este prevăzut cu o instalaţie de control termic, formată din traductoare de temperatura şi conductori electrici de la aceste traductoare la şirul de cleme montat pe carcasă.

Traductoarele de temperatură sunt montate în:

� înfăşurarea statorului, câte unul pentru fiecare fază (3 active + 3 rezervă);

� fierul activ stator ( 3buc);

� în circuitul aerului de ventilaţie, unul pe circuitul aerului cald, unul pe circuitul aerului rece;

� în lagărele generatorului;

Traductoarele de temperatură sunt conectate la dulapul de comandă şi automatizare (DC).

Regimurile de funcţionare ale generatoarelor

Generatorul va dezvolta puterea nominală de durată pentru următoarele date nominale:

� puterea nominală (kW);

� tensiunea nominală (V);

� curent nominal (A);

� frecvenţa nominală;

� conexiune stator;

� turaţia nominal (rpm);

� grad de protecţie constructivă;

429

� modul de montare;

� tipul lagărelor;

� tipul de lubrefiere;

� clasa de izolaţie;

� modul de răcire;

� randamentul;

� nivel de zgomot (dBA);

� masa (kg);

� rezistenţa la încălzire;

� factorul de putere nominal;

� temperatura aerului de răcire (°C);

� încărcarea simetrică a celor trei faze.

Pentru regimul nominal, definit mai sus, generatorul va realiza randamentul nominal.

Generatorul va debita puterea nominală la variaţia tensiunii nominale cu ±5%, fără a se depăşi limitele de încălzire admisibile ale înfăşurărilor.

De asernenea, generatorul va putea funcţiona la o variaţie a frecvenţei între limitele ± 5° faţă de frecvenţa nominală, fără a se depăşi limitele de încălzire adrnisibile ale înfăşurărilor.

Funcţionarea generatorului la o temperatură a aerului de răcire mai mare de 40°C nu este admisibilă.

Generatorul va permite funcţionarea la turaţia maximă de ambalare timp de 2 minute, fără deteriorări sau deformaţii permanente.

Numărul de pomiri-opriri nu se limitează.

Nivelul de zgomot în sala maşinilor, masurat la distanţă de 1m de generator nu va depăşi 80dB.

Generatorul se va cupla la reţea la atingerea turaţiei nominale, semnal care va fi dat de un traductor de turaţie care face parte din fumitură.

Generatorul va funcţiona numai cuplat la reţea. La dispariţia tensiunii reţelei, generatorul se decuplează de la reţea prin sistemul de protecţii electrice.

Regimurile mecanice şi termice

Solicitările mecanice care pot apărea în orice punct al generatorului, în toate condiţiile de funcţionare normale sau de avarie, nu trebuie să depaşească 2/3 din limita de curgere a materialelor.

Supratemperaturile maxime admisibile ale generatorului la funcţionare continuă, la parametrii nominali vor fi:

� pentru înfăşurările statorice: 70°C;

� pentru miezul magnetic: 60°C.

Echilibrarea statică şi dinamică a rotorului trebuie facută astfel încât să se evite vibraţiile şi rezonanţele periculoase ale acestuia:

� mărimea vibraţiilor lagărelor: max. 16µm;

� bătaia arborelui: max. 20µm.

430

5. Alte instalații electrice

� Instalaţii electrice de iluminat şi forţă

� Instalaţii de paratrăsnet

a) Instalaţii electrice de iluminat şi prize

Instalaţiile electrice de iluminat asigură iluminatul la CHEMP în concordanţă cu nivelele de iluminare prevăzute în normele de iluminare în vigoare.

Iluminatul se realizează cu corpuri de iluminat fluorescent şi halogen cu grad ridicat de protecţie IP65. Corpurile de iluminat din CHEMP se montează pe perete la înălţimea h=2,5m. Comanda iluminatului se va realize astfel încât să se realizeze un iluminat minim, folosind în acest scop comutatoare şi circuite separate.

Tipurile de întrerupătoare şi comutatoare, se vor alege după destinaţia încăperii, montarea lor facându-se conform normelor în vigoare.

Circuitele de alirnentare ale corpurilor de iluminat se va face cu cablu CYYF 3x l,5mmp.

Cablul va fi tras în tuburi de protecţie şi va fi pozat aparent.

Se vor prevedea prize monofazate cu contact de protecţie. Acestea vor fi alimentate din tabourile de iluminat cu cablu CYYF 3x2,5 mmp.

Circuitele care alimentează prizele trifazice din CHEMP se vor face cu cablu CYYF 5x4mmp. Cablul va fi montat aprent.

b) Instalaţii de paratrăsnet

Instalaţia de paratrăsnet se realizează din conductoare de captare şi coborare (OL Zn 25x4mm) pozate pe conturul clădirii, respectiv pe zid. Conductoarele de captare sunt dispuse într-o reţea, ochiurile aceteia au dimensiunea 20x20[mxm]. Pe coamele construcţiei, conductoarele de captare se îndoaie în sus (la colţurile acoperişului) pe o înălţime de circa 0,3 m pentru a forma mici tije de captare.

Fiecare conductor de coborare este prevăzut cu o eclisă de separaţie la locul de racordare cu coductorul de legare la priza de pământ. Eclisa de separaţie se amplasează pe perete la o înălţime de 2,5 m de sol.

Conductoarele de coborare se protejează împotriva loviturilor mecanice pe o înălţime de 2 m de la sol şi 0,3 m sub nivelul solului.

Priza de pământ se leagă la instalaţia tehnologică de împământare.

Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ va fi masurată după execuţie şi trebuie să aibă valoarea mai mică sau egală cu 1 ohm.

Conform Normativ I7-02 se poate realiza o a doua priză în fundaţia clădirii.

Legarea la pământ a parţilor metalice a instalaţiilor se face prin nulul de protecţie, prevăzut în acest scop, prin banda de otel 25x4 mm care se leagă la centura de punere la pământ a clădirii.

CONDITII TEHNICE GENERALE

Echipament de comutaţie:

o domeniul nominal de lucru al bobinelor: 0,7 – 1,15 Un ;

o limitele tensiunii de menţinere si cădere :

- U< 0,6 Un pentru un timp t< 5 ms – mentinere

- U< 0,6 Un pentru un timp t> 5 ms – cadere

431

- 0,6Un <U< 1,3 Un – menţinere

- U> 1,3 Un pentru un timp t< 3ms – menţinere

- U> 1,3 Un pentru un timp t> 3ms - cădere

o închiderea contactelor trebuie să fie rapidă, fermă şi lină;

o respectarea condiţiilor de compatibilitate electromagnetică prevăzute de norma CEI/EN60947;



- pozarea cablurilor şi conductoarelor să asigure eliminarea perturbaţiilor reciproce pentru următoarele categorii :





- nivelul de izolaţie conform PE 109-92

- excluderea riscului de deteriorare mecanică;

- conductoarele rigide rotunde sau sectoriale să fie conectate în cleme de tip WDU sau SAK

- cablurile şi conductoarele flexibile se vor conecta în cleme de tip WFF


- se realizează în standardul EN60439-1

- adaptabilitate în timp la noile tehnologii;

- intervenţii la automentenanţă, mentenanţă cu dulapul aflat sub tensiune;

- inspecţia vizuală să pună în evidenţă orice anomalie;

- grad de protecţie IP54;

- barele de distribuţie din dulapuri să permită conexiuni rapide prin şurub şi accesibilitate totală;

- să permită extinderea uşoară a numărului de circuite prin intermediul repartitoarelor de curent.

Cofrete de alimentare şi comandă locale, pentru curent alternativ

- clasa de protecţie IP65;

- rezistente la foc şi mediu coroziv;

- acces uşor pentru intervenţii la echipament.


- dulapurile vor fi echipate cu dispozitive de protecţie contra defectelor de punere la pământ (direct sau indirect), contra defectelor de izolaţie şi a riscului apariţiei incendiilor, cu următoarele funcţiuni:



432





- echipamentul de protecţie al fiecărui consumator se alege de furnizor şi se montează în cutiile locale;

- echipamentul de protecţie al circuitului de alimentare a fiecărui consumator se alege de furnizor şi se montează în dulapurile electrice de la nivelul camerei de comandă;


- funcţiile fiecărui consumator se asigură de furnizor prin automatul programabil aferent fiecărui hidroagregat ce se montează în dulapul de c.a al hidroagregatului;

- integrarea tuturor funcţiunilor consumatorilor alimentaţi din serviciile proprii şi generale precum şi comenzile şi semnalizările necesare la alte nivele de ierarhizare a informaţiilor (hidroagregat, cascadă, dispecer etc) se asigură de furnizor;

- asigură monitorizarea calităţii energiei electrice ( supratensiuni rapide, scăderi sau goluri de tensiune, întreruperi de scurtă durată) şi înregistrarea perturbaţiilor;

- asigură măsura energiei electrice consumate pe fiecare CHEMP şi centralizat pe amenajare şi transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informaţiei;

- monitorizarea şi înregistrarea timpilor de funcţionare ai agregatelor de bază şi, eventual, ai consumatorilor şi transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informaţiei;

- traductoarele necesare realizării funcţiunilor tuturor consumatorilor se asigură de furnizorul de echipament primar (hidrogenerator, turbină)

Instalatie de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP)

Instalatia hidraulica conform schemei hidraulice se compune din:

- un rezervor hidraulic sudat de 25dm3 prevazut cu buson de umplere,nivela de ulei si dop de golire - o pompa cu cuplaj si motor electric,cu corp cu supapa presiune ,supapa sens ,filtru si distribuitor

comandat electric fixate pe capacul rezervorului - supapa de sens pe traseu , robinet cu manometru si filtru de presiune cu sesizare electrica montate pe

Traseu - un ansamblu modular de 4 buc blocuri hidraulice cu doua placi de capat,3 buc distribuitoare ¾ cu

comanda electrica, 4buc regulatoare de debit cu supape de sens,3 buc drosele pe „P”,4 buc supape selectoare cartus, 3buc supape deblocabile,2 buc drosele cale modulare,1 buc distribuitor electric proportional cu bloc electronic neintegrat;montajul este modular intr-un bloc fiind montate cartusele supapelor selectoare.

- 1 buc distribuitor electric 2/2 cu inchidere etansa normal inchis,un manometru si un releu de presiune ,montate pe traseu

- un acumulator hidropneumtic cu bloc de siguranta si descarcare montat pe un suport prins de rezervorul hidraulic

- doua acuatoare pentru vanele VIR si VBYS ,comandate hidraulic echipate fiecare cu un traductor de pozitie unghiular

- un cilindru hidraulic pentru actionarea aparatului director echipat cu un traductor liniar de cursa

Instalatia functioneaza cu ulei hidraulic cod PECO H36EP STAS 9506/84 sau ulei echivalent.

433

Probe la punerea in functiune a Instalatiei de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP)

Dupa terminarea montajului si realizarea unor legaturi provizorii la elementele ce se actioneaza, executantul lucrarii a facut urmatoarele operatii :

-verificarea realizarii traseelor de alimentare conforme cu ciclograma de lucru

-verificarea realizarii etansarii pe circuitele de alimentare si pe circuitul acumulatorului

-verificarea realizarii reglajelor de presiune

-verificarea realizarii reglajelor de vitezelor de lucru la elementele de executie

-verificare citirii corecte a presiunii la manometre

-verificarea reglarii releului de presiune


Echipamentul care va fi montat şi schemele de alimentare şi protecţie vor trebui să asigure eliminarea următoarelor probleme constatate în exploatare:

- la executarea manevrelor să se poată respecta distanţele de protecţie prevăzute în normele de protecţia muncii ( legea protecţiei muncii –legea 90/ ; Norma 65/97 – Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice);

- să se elimine pericolul de incendiu;

- consumatorii să poată fi izolaţi pentru lucrări de mentenanţă, astfel încât să se asigure continuitatea alimentării celorlalţi consumatori;

- să asigure protecţia personalului de exploatare împotriva atingerii directe.


- Să fie conforme standardelor: EN 954-1, CEI 1008, CEI/EN 60947, EN60439-1

- Respectarea următoarelor norme şi prescripţii: Norma specifică 65/1997, PE009/1993, PE131/1995, PE114/1983, PE025/1994, PE602/1980, 3.RE-I23/88, PE116-2/92, PE102/86; PE003/79; PE116/94; PE118/92; PE101A/85; IRE-Ip30-90; Legea 65/2000; Legea 137/97; PE504/96; 1E-Ip-68/91; F-IE-13.2/73; F-IE-13.50/75; F-IE-21/70; FC-18/77; PE003/79; STAS12604/4/89; STAS12604/5/90

- Respectarea Cerințelor tehnice de execuție.

CONDIŢII DE LIVRARE ECHIPAMENTE


a) cu ocazia livrării echipamentelor, furnizorul va prezenta şi documentaţia tehnică completă (carte tehnică ,scheme electrice, certificate de calitate şi declaraţii de conformitate, instrucţiuni tehnice de utilizare, buletine de verificări pentru întreg volumul de aparataj ce se montează în celule, cât şi pentru protecţiile electrice oferite);

b) Documentaţia va cuprinde, în mod obligatoriu, programele de probe şi verificări profilactice în timpul exploatării, precum şi cele ocazionate de reparaţiile planificate şi periodicitatea acestora.

ALTE CONDIŢII TEHNICE DE OFERTARE

La întocmirea ofertei se va ţine seama de Anexa B ”Specificații MHC”

B. Specificaţii arhitectură

434

Prezentul capitol tratează construirea a două clădiri pentru centrale hidroelectrice de mică putere CHEMP.

Cladirea propusa va avea functiune producerea energiei electrice .

Accesul carosabil se face din drumul comunal Molivişu pe drum tehnologic ce va fi construit pana in vecinatatea construcţiilor.

DESCRIEREA CLĂDIRILOR:

1. Ac=96 mp

2. Ac=36 mp

Sistemul constructiv al celor două clădiri CHEMP (tip parter) este alcatuit din infrastructura beton armat (fundaţii de beton armat tip radier), planşeu din beton armat peste fundaţii (care susţine cinci hidroagregate) suprastructura cu stalpi , grinzi din lemn. Inchiderile vor fi din panouri lemn cu termoizolaţie 10 cm. Soclul va fi placat cu piatra naturală, nuante de gri.

Interiorul va avea o singura încăpere care va cumula funcţiunile: sala maşinilor şi camera de comandă. Soclurile de montaj ale hidroagregatelor vor fi realizate cu materiale care asigura fonoizolaţia necesară. De asemenea planşeul peste sala maşinilor este din lemn cu fonoizolaţie la partea inferioara (3cm de polistiren expandat), protejat cu placi OSB.

Sistemul de acoperire va fi tip şarpanta , cu termoizolatie din vata minerala în pod, deasupra planseului peste sala maşinilor. Invelitoarea va fi din materiale uşoare şindrilă bituminoasă .

Jgheaburile si burlanele vor fi simple, din tabla zincata, fara ornamente sau alte interventii de prost gust.

Tamplaria va fi din aluminiu culoarea lemnului, cu geam termoizolant (1 foaie low-emisive , 1 foaie float). La exterior se vor monta glafuri din lespezi din piatra naturala sau din aluminiu in aceiasi culoare cu tamplaria.

IMPREJMUIREA terenului se va executa din materiale locale lemn. Inaltimea imprejmuirii nu va depasi 1,50m pe tot conturul terenului.

PRINCIPALELE FINISAJE INTERIOARE vor fi:

� Peretii interiori si tavanele se vor zugravi cu vopsea lavabila, culoare alb-gri(foarte deschis).

� Pardoselile vor fi din ciment rolat.

INALTIMEA CONSTRUCTIEI: HMAXIM = 5,61m

CERINŢE DE CALITATE

Siguranţa circulaţiilor

- Căile de circulaţie respectă cerinţele privind gabaritele necesare.

- Trotuarele şi rampele vor fi finisate cu materiale antiderapante.

- Treptele au finisaje antiderapante.

Intreţinerea vitrajelor

- Toate ferestrele vor avea ochiuri mobile pentru a permite spălarea şi se vor deschide spre interior, ochiurile fixe au acces din exterior clădirea având regim de înălţime parter.

Siguranţa cu privire la riscurile provenite de la instalaţii

- Se vor respecta normele în vigoare privind proiectarea şi executarea instalaţiilor.

- Vor fi marcate cu ideograme de atenţionare toate instalaţiile electrice periculoase.

Se va realiza termoizolaţia (10cm) a pereţilor exteriori din panouri de lemn. Tâmplăria exterioară va fi

435

din profile de aluminiu cu rupere de punte termică şi geam termopan. Planşeul peste sol va fi protejat printr-un strat de rupere al capilarităţii din pietriş şi va fi hidroizolat cu membrane bituminoase termosudate.

Încadrări ale construcţiei în normativele în vigoare

Categoria de importanţă conf. HGR 766/1997 este "D" importanţă redusă.

Clasa de importanţă IV conf. P100/1992 şi STAS 4273-82.

Gradul de rezistenţă la foc II, conf. P118/99.

Categoria de pericol de incendiu E conf. P118/99.

C. Specificaţii structuri

Capitolul cuprinde:

� Prizele hidroagregatelor. Prizele 1 și 6 fac parte din acest proiect, celelalte prize fac parte din proiectul ,, instalaţia de apă potabilă” şi ,, instalaţia de canalizare”;

� Aducţiuni de la prize la MHC. Cinci aducţiuni vor fi racordate la o singură CHEMP 1, iar a şasea aducţiune se va racorda la CHEMP2;

� Clădirea CHEMP 1 și CHEMP 2;

Materiale utilizate

� Prize de tip CRIB Betonul armat din fundaţii va fi C20/25 (Bc25). Betonul de egalizare utilizat va fi C8/10(Bc10).

Betonul armat în structura va fi C20/25 (Bc25). Oţelul pentru armături va fi oţel beton OB 37, PC52. Oţelul pentru structura metalică va fi OL 37.

Materialul conductelor de aducţiune conform SR 6819, indicative G54 se alege în funcţie de: - Dimensiunile rezultate din calcul; - Caracteristicile geologice şi geotehnice ale terenului; - Solicitările exterioare; - Presiunea apei; - Caracteristicile fizico-chimice ale apei transportate; - Pericolul de coroziune; - Condiţii de execuţie.

Pentru fiecare aducţiune în parte au rezultat următorii parametri: Aduc ţiunea

Dexte

rior (m)

Grosime Conductă (m)

Dinterio

r (m)

λ R C Hd Vconductă (m/s)

1 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 2,053229 0,6160042

2 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,7296216 0,3696025

3 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 3,0379979 0,6160042

4 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,1051831 0,0800805

5 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,4320708 0,2464017

6 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,1229217 0,154001

Notă: vitezele în conducte sunt mai mici de 2 m/s conform I.22-99

436

Conductele vor fi metalice şi vor respecta următorul plan al calităţii:

ACTIVITATE/PROCES TREBUIE REALIZAT FRECVENŢA DE TESTARE

1) Dimensiunea conductei 219x7.9 S235j2+N 233m

2) Specificare EN 10217-1

3) Compozitie chimica Material: S235j2+N

Analiza produsului:

S235j2+N

max C% 0.170

max Min% 1.400

max P% 0.025

max S% 0.025

max Cu% 0.550

-2 mostre pe fiecare lot

4) Proprietati mecanice -Testul de întindere:

Specimenele pentru testele de intidere vor fi luate in conformitate cu TS EN 10217-1

Materialul testului de intindere (oblic)

Sudura testului de intindere (oblica)

Criteriu acceptat pentru sudura testului de intindere: fisura nu va fi pe sectiunea sudurii

Proprietati mecanice:

S23512+N

Rt0.5 (N/mmp) min.235

Rm (N/mmp) min.360

%A min.24

-Testul de curbare: 180 grade

o baza îndoita

- 1/lot

1/lot

437

o fata îndoită

diametrul mandrinei: 3XT

T: grosimea peretelui

-Charpy V-Testul jgheabului

pentru corpul de conducta-20 grade C min 27 jouli

din fiecare lot, 3 piese de incercare vor fi luate din conducta pentru fiecare test

1/lot

5) Geometria de sudare -Examinare Macrografica

-Controlul geometriei sudurii

-Acceptul criteriilor

-Inaltimea sudurii: inauntru si in exterior max.3.5 mm

-deplasarea placii: max. 1.6 mm

-1/lot

-fiecare conductă

6) Dimensiuni -Diametrul din afara( masurat cu aparatul de masurare cu banda de la circumferinta)

La capatul si corpul conductei

Diamentru din exterior va fi:

219.0mm +(-) 6mm

-Abateri de la aproximari: 2% pentru diametrul de 1016mm, nu este garantat pentru diametrul de 1524mm

-Grosimea peretelui Nominal(mm) min(mm) max(mm

7.9 7.27 8.53

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

438

-Lungimea conductei 13.0-13.5 m

-Caracterul conductei : deviatia maxima 0.0015x lungimea conductei

-100%

- fiecare conductă

7) Capetele conductei: Capetele conductei vor fi oblice

-Baza 1.6+(-)0.8mm

-Unghiul 30-35 grade

-Perpendicularitatea max. 2.5mm

- fiecare conductă

8)Testele hidrostatice Diametrul X Grosimea peretelui P(bar)

219.0x7.9mm 17

Durata: min. 10 secunde

- fiecare conductă

9) Controlul ultrasonic -100% control al sudurii conform TS EN 10217-1

-Criteriu acceptat: EN 100246-9

-Etalonarea conform: EN 100246-9

-100%

-100%

-de doua ori/schimb

10) Controlul radiosopic -Capetele conductelor ,benzile din capatul sudurii, si sudurile reparate vor fi controlate prin procedeul radioscopiei

-Acceptarea criteriului: EN100246-10

-indicatorii AII UT vor fi verificati prin procedeul radioscopiei

-sudurile reparate, capetele conductelor,ansamblul benzilor din capatul sudurii vor fi inregistrate pe CD sau DVD

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

11) Banda din capatul sudurii

-Banda din capatul sudurii va fi automat decupata din interior spre exterior

-fiecare banda in parte

-fiecare banda in

439

-Banda din capatul sudurii va fi controlata prin intermediul radioscopiei

parte

12) Imperfectiunile suprafetei

-Imperfectiunile suprafetei vor fi indepartate prin slefuire

-Dupa slefuire, grosimea peretelui va fi controlata cu ajutorul unui echipament ultrasonic

(Nu va fi mai putin decat minimul prevazut la grosimea peretelui)

- fiecare conductă

- fiecare conductă

13) Alinierea -Punctele 1, 2, 3, 4, 5 si 6 : Doua componente fara solvent epoxy potrivit AWWA C-210

-Examinare vizuala inainte de curatarea abraziva

-Curatenia suprafetei: Sa 2 ½ potrivit ISO 8501/01

-Rugozitate(Asprimea suprafetei) : 30-80 microni (Rz)

-Controlul visual inaintea alinierii

-Conditiile ambientale

-Controlul umiditatii: max.85%

-Temperatura conductei min.3 grade peste punctul de

Condensare

-Controlul peliculei umede: 4 puncte/conducta de la

fiecare capat

(3-6-9-12 pozitionate in sensul

4 conducte/schimb

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

-100%

-4/schimb

-4/schimb

-toate 4 conducte

- fiecare conductă

-100%

1/50 conducte

- fiecare conductă

- fiecare conductă

440

acelor de ceasornic)

-Controlul peliculei uscate: min.250 microni

-Testul de vacanta: 3V/micron

-Testul Aderentei ( taierea in

V) : max. 3.2 mm

-Examinarea vizuala

-capetele conductelor

neacoperite: 100mm +(-)20mm

14) Acoperirea Punctele 1, 2, 3 si 5 Polietilena conform DN 30670 N/n

Punctele 4 si 6 cablu

-Conditiile ambientale in

timpul acoperirii: umiditate max.85%

temperatura min 0 grade

-Pre-incalzirea inainte de improscarea cu alice metalice

-Pregatirea suprafetei: Sa 2 ½ potrivit ISO 8501/2001

-Asprimea suprafetei: 30-80 microni (Rz)

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

-100%

-100%

-1/100 conducte

-1/categ.

441

-Grosimea epoxy: min. 60 microni

-Grosimea adezivului: min.200 microni

-Grosimea acoperirii: min.3.0 mm

-Testul porozitatii: min. 25 kv

-Examinarea vizuala

-Testul exfolierii la 20grade C +(-) 5 grade min.35N

per cm.piesei de test

-Testul crestarii: la 20 grade C(2h) max.0.3 mm

-Alungire la rupere: min.200%

Testul de impact: nu cedeaza la 30 impacturi fara

avarii electrice

-Capetele de conducte

neacoperite: 100 mm +(-) 2 mm

-1/100 conducte

-1/100 conducte

-fiecare conducta

15) Trasarea Ufuk Boru

TS EN 10217-1

S235j2+N

Diametrul X Grosimea peretelui

Conducta nr:

Lungimea conductei

- fiecare conductă

442

16) Documentele calitatii

Documentul de mai jos va fi dat :

A) Incercarea de testare pe scara industrială

B) Lista de ambalare

Referinţe:

- STAS 404/1-87 Ţevi din oţel fără sudură, laminate la cald; - STAS 5301/1-87 Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate la rce; - STAS 4273 Clase de importanţă; - STAS 12400/1,2 Asigurarea exigenţelor de performanţă în construcţii; - STAS 10101/1 Greutatea materialelor aflate temporar pe traseul conductelor, - Stas 3221 Încărcări mobile; - SR EN ISO 9001-Asigurarea calităţii. � Clădiri CHEMP

Stuctura de rezistenţă va fi alcătuită din:

- Fundaţii tip radier;

- Planşeu din beton armat peste fundaţii;

- Structura din lemn

- Şarpanta din lemn cu învelitoare şindrilă de lemn.

Cota zero este cota pardoselii la parter.

Adâncimea minimă de fundare conform NP112-2004 este de 1,20 m. Se recomandă ca talpa fundaţiei să pătrundă cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare. Fundarea se face pe un strat 0,00-2,00m de pietriş cu nisip aluvionar de îndesare medie aşezat peste roca de bază, stabilă a locului – stânca.


Din punct de vedere seismic, amplasamentele construcţiilor au următorii parametri conform P100-1/06: Tc=0,7sec, a=0,2g, IMR=100 ani.

În conformitate cu STAS 4273/1983 şi P100-1/06 construcţiile hidrotehnice de producerea energiei electrice se încadrează în clasa II de importanţă, din punct de vedere al criteriului social-economic (Pi<2MW).

Clasele minime de beton se stabilesc astfel:

a) Beton simplu C4/5– pentru umpluturi, egalizări b) Beton armat

C12/15 pentru fundaţii supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la acţiuni dinamice.

Diametrul minim al armăturilor este 10 mm.

Distanţa maximă între armături este 250 mm.

Pe feţele laterale ale fundaţiei se dispun armături minim φ10/250 mm PC52.

Etrierii rezultă din verificarea la forţă tăietoare şi moment de torsiune.

Procentul minim de armarea transversală este de 0.1%.

Diametrul minim al etrierilor este 8 mm.

443

Centurile se realizează cu o înălţime de 20 cm, armătură longitudinală de 6 bare φ12 mm şi etrieri φ6 mm la 25 cm, procent minim dearmare 0.2%.

Condiţii de fundare pe amplasament

În conformitate cu referatul geotehnic întocmit de geolog Florică Toma autorizat sub seria ISC L01 şi nr. 1651/31.11.2008.

Realizarea infrastructurii la aducţiuni CHEMP Pe conductele de aducţiune se prevăd următoarele: - Cămine pentru armături; - Masive de ancoraj amplasate la schimbările de direcţie, schimbări de pante; - Câte un masiv pentru probe de presiune pentru fiecare aducţiune; Pantele medii de montare a conductelor de aducţiune sunt: � Aducţiunea nr.1- 13,22% � Aducţiunea nr.2- 18,67% � Aducţiunea nr.3- 13,23% � Aducţiunea nr.4- 21,47% � Aducţiunea nr.5- 2,47% � Aducţiunea nr.6- 12,15% şi se încadrează în SR 6819-1997

Se realizează o compactare corespunzătoare pe toată suprafaţa care reprezintă rezemarea conductei, respectiv pe o înălţime de la fundul şanţului de 15 cm.

Umplerea transeelor, după efectuarea probelor, se va face în straturi succesive de pământ în grosime de 20 cm, bine bătut cu maiul mecanic, până la 40 cm peste creasta tubului. Peste această înălţime unplerea se va face mecanizat.

Faptul că pantele de montare ale conductei sunt relativ mari, execuţia aducţiunii se va face pe tronsoane de 60 m, tranşeele umplându-se imediat după pozarea conductei.

Realizarea infrastructurii la clădiri CHEMP

Sistemul de fundare este tip fundaţie continuă pe conturul clădirii cu grosimea de 40 cm realizat sub stâlpi de rezistenţă. Cota de fundare este de – 1,4 m faţă de cota terenului amenajat. Armătura de rezistenţă din radier rezultă din verificarea secţiunilor caracteristice la momentul înconvoietor şi forţa tăietoare.

Peste radier se va turna o placă cu grosimea de 15 cm din beton C20/25(Bc25). Armarea plăcii se va face cu plase de ∅8/10.

În placa peste fundaţie se vor prevedea 5 goluri de montaj pentru cele 5 turbine, în CHEMP1 şi un gol de montaj pentru hidroagregatul nr.6 în CHEMP 2.

Golurile de montaj fac posibilă intrarea apei de la toate turbinele întro cuvă de beton paralelipipedică, numită aspirator, radierul aspiratorului fiind la cota -2,8 m. Aspiratorul este format din pereţi de beton armat cu grosimea de 30 cm şi un radier armat cu grosimea de 40 cm.

Pentru golurile de la instalaţii şi aspirator se vor citi planurile de specialitate. Înainte de turnare inginerul de instalaţii va verifica corectitudinea amplasării golurilor.

Structura clădirilor CHEMP este alcătuită din cadre de lemn cu noduri rigide, contravantuite. Pentru asigurarea unei stabilități generale a structurii vor fi realizați la fiecare clădire CHEMP câte 4 stâlpi de beton armat cu dimensiunea 30 x 30 cm. Pereții vor fi din lemn izolați pe interior cu vată de sticlă și rigips și se vor încadra în peisajul din zonă

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (optimizarea productiei de energie electrica sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru

444

obiectul de investiții ,, Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.















445












Autorizaþiile şi / sau permisele cerute de autorităţile naţionale / locale competente vor fi obţinute de cãtre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţã şi de lucru, premise pentru comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilitãţilor publice etc.




o sã respecte reglementãrile în vigoare legate de securitatea muncii; o să dispună de personal care să posede calificarea profesională necesară pentru acest tip de lucrări –

sudori autorizati ISCIR, ingineri hidrotehniști o ca tehnologia de execuție să fie explicită și să conțină toate măsurile necesare pentru eliminarea

oricărei forme de impact negativ asupra mediului în perioada de execuție; o sã se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe şantier; o sã depunã toate eforturile rezonabile pentru a pãstra şantierul şi lucrãrile degajate de obstacole

inutile, pentru a evita expunerea la riscuri a persoanelor respective;

446

o sã asigure împrejmuirea, iluminatul, paza şi supravegherea lucrãrilor pânã la terminarea şi recepţia acestora;









Către, S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivișu, C.U.I. ................................... avand functia …………….. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna ……… satul .............................. cod postal ……….. strada ................. nr…… e-mail .............................. B.I./C.I. seria

447

........ numărul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire ……din ................ , emisă pentru executarea lucrărilor de constructii privind construirea obiectului de investiție ....................................................... în valoare de ...........................… lei.


Președinte,







B8. Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu”, cuprinzând execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.


448

Realizarea a doua centrale hidroelectrice de mica putere urmăreşte valorificarea potenţialului energetic oferit de cele şase pâraie din zonă coroborat cu cel oferit de debitele emise de staţiile de epurare.

Soluţia adoptată constă în folosirea apei epurate de la staţiile de epurare 4 şi 5 şi de la cele şase pâraie. Se vor monta 6 microhidroagregate pentru producţia de energie electrică, în două CHEMP-uri, după cum urmează:

Ha*

Cota

captare

Cota CHEMP

H brut Hnet

Lungime

conducta

(m)

Dext (m)

Hd (m)

Qmax turbinat

(m3/s)

Pt (Kw)

Pg (Kw)

V

(m/s)

Ha1

CH

EM

P 1

1131,367 1034 97,367 95,3 736 0,2191 2,053 0,02 17,78 14,58 0,616

Ha2 1169,65 1034 135,65 135 726,5 0,219 0,613 0,012 13,86 11,36 0,616

Ha3 1178,118 1034 144,118 141,142 1089 0,219 3,03 0,02 26,34 21,59 0,616

Ha4

1513

(SE 4) 1034 479 478,8 2231 0,219 0,2 0,0026 11,61 9,52 0,08

Ha5 1058 (SE5) 1034 24 23,56 968 0,219 0,43 0,008 1,75 1,44 0,246

Ha6 CH

EM

P 2

1138,87 1053,2 85,67 85,54 705 0,219 0,034 0,005 3,99 3,27 0,154

*Ha- hidroagregat

Captarea apei este de tip crib, cuva de dimensiuni adaptate terenului, cu lungimi de 7-24 m, lăţime 11-20 m şi adâncimi până la 4 m, cu pereţi din beton armat de grosime max.15 cm, conţine două compartimente, deznisipator şi camera de încărcare. Debitele ce vor fi captate variază în funcţie de anotimp şi precipitaţii între 0,003 mc/s si 0,032 mc/s.

Pentru alimentarea cu apă din staţiile de epurare SE 4, SE 5 şi din pâraiele 1, 2, 3, respectiv din captarea celor trei pâraie 4,5,6, în sistem gravitaţional, cele 6 microhidroagregate (T1, T2, T3, T4, T5, respectiv T6) vor folosi conductele de aducţiune din metal îngropate sub limita de îngheţ, care au caracteristicile prezentate în tabelul de mai sus.

Restituţia debitelor prelevate se va realiza integral în emisar, la ieşirea din circuitul hidroagregatelor din CHEMP prin canale de evacuare deschise pereate cu piatră. Puterea totală instalată este de 63,2 kW.

Clădirile CHEMP vor adăposti hidroagregatele, staţia de 0,4 kV, instalaţia de automatizare, măsură şi control, într-o soluţie adecvată activităţilor de turism: clădiri uşoare din lemn cu geamuri termopan, cu trasee pentru turişti în interiorul centralelor.

CHEMP 1 va fi echipată cu 4 turbine de tip BANKI şi o turbină de tip Pelton (Ha4) iar CHEMP 2 cu o turbină Banki.

Turbina Banki:

Domeniul de utilizare:

Cădere: H = 3… 200 m

Debit: Q = 0,003… 13 m³/s

Putere: N = 1… 3 000 kW

Turbina Pelton

449

Turbina Pelton aferentă hidroagregatului HA4 va fi de tip orizontal cu două injectoare şi un deflector, cu caracteristicile:

� Construcţie in varianta cu 2 diuze orizontale şi cu un deflector (lungimea conductei este foarte mare -2231 m);

� Căderea brută 479 m

� Pentru debite mici de apă -0,0026 m3/s ;

� Diametrul diuzei: 50 mm

� Legatura directă între turbină şi generator;

� Diuzele cu ac;

� Rezistenţa la uzură datorată folosirii oţelului inox cu rezistenţă sporita (rotorul, corpul diuzei, diuza si acul diuzei).

Energia produsă de cele două CHEMP va fi furnizată unor consumatori din cadrul obiectivului turistic Ghiţu-Molivişu, prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1, iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12



Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu”



Nr. Crt.

OBIECT

1. ADUCŢIUNI

2. CLĂDIRI CHEMP 1 și 2

3. CAPTĂRI 1, 4, 5, 6

4. CANAL FUGĂ CHEMP 1 și 2

5. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ CHEMP 1 și 2

6. MONTAJ HIDROAGREGATE ŞI SISTEME DE AUTOMATIZARE

Utilajele, echipamentele tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilajele fără montaj şi echipamentele de transport, dotările şi activele necorporale pentru realizarea obiectului de investiţie sunt prezentate în continuare iar caracteristicile tehnice sunt cele din prezenta documentație și/sau Specificațiile din Anexa B la prezenta documentație.

450









Prevederi legale:











451



D. Specificaţii echipamente electromecanice și electrice

Generalități

Obiectivul proiectului este valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” în scop turistic şi alimentarea cu energie a utilităţilor din cadrul obiectivului turistic Ghiţu-Molivişu.

Valorificarea în scop turistic a potențialului hidroenergetic din zonă se face prin:

� Realizarea Centralelor Hidroelectrice de Mică Putere (CHEMP-uri), ce folosesc potențialul hidroenergetic local, în scopul vizitării acestora de turiști;

� Construcțiile hidrotehnice aferente CHEMP-uri pot fi vizitate de turiști sub controlul reprezentantului beneficiarului.

Pentru realizarea acestor obiective se vor realiza următoarele:

4. achiziția hidroagregatelor în condiţiile amenajării, specificate în prezentele Cerințe tehnice de execuție;

5. achiziția dulapurilor de servicii proprii şi generale de c.a (0,4KV) şi c.c (24 V.c.c.) în conformitate cu cerinţele beneficiarului de realizare a schemelor de alimentare, automatizare, protecţie, semnalizare şi măsură ( conform planșelor din B.2.Părți desenate) ;

6. instalaţiile de joasă tensiune şi de automatizare vor fi astfel proiectate şi realizate încât să permită:

� monitorizarea parametrilor de intrare: nivele, debite, temperaturi, turaţii, tensiuni, curenţi, etc.;

� pornirea, oprirea hidroagregatelor în funcţie de anumite criterii;

� teletransmiterea parametrilor de la CHEMP la un punct de comandă;

� realizarea balanţei de energie electrică (energie produsă, energie consumată).

Echipare CHEMP nr.1

Echipare

Turbină Generator

Tip Cădere netă

(m)

Debit nominal

(m3/s)

Putere

(KW)

Turație

(rot/min)

HA 1 Banki 95,3 0,02 15 1000

HA 2 Banki 135 0,012 11 1000

HA 3 Banki 141,14 0,02 22 1000

HA 4 Pelton 478,8 0,0026 10 1000

HA 5 Banki 23,5 0,008 1,5 1000


452

Nr.crt




- vana propriuzisa;






- masa vana 25 kg



set 4

2 Vana fluture de intrare in turbina compusa din:

- vana propriuzisa;






- masa vana 34 kg



set 1


- aparat director

- rotor

- arbore

- tub de aspiratie


- etansare arbore


- rama si suporti

- aparatoare cuplaj

- frana hidraulica

- cuplaj elastic











set 1


- cădere netă de calcul: Hc = 135 m


- putere nominală la cuplă: P =

set 1

453

Nr.crt



13,86 kW
















- greutate SDV-ur de montaj: 23kg/set

set 1









set 1

454

Nr.crt





4. Turbină Pelton de tip orizontal echipată cu:

• Două diuze orizontale;

• Un deflector



- putere nominală la cuplă: P = 11,61kW







set 1






set 1


- baterie cu azot


- 1 traductor de presiune montat la intrarea in turbină




- grup de pompare

- circuit ulei






- masa 400 kg

Are functia de:


- oprire de avarie



set 1

455

Nr.crt









- rama de fundatie

- putere: 15 kW









- greutate: 120 kg


set 1






- rama de fundatie

- putere: 11kW









- greutate: 105kg


set 1






- rama de fundatie

- putere: 22 kW









- greutate: 175 kg


set 1

456

Nr.crt








- rama de fundatie

- putere: 10 kW









- greutate: 105 kg


set 1






- rama de fundatie

- putere: 1,5 kW









- greutate: 26kg


set 1














buc. 3

457

Nr.crt















buc. 3







-trafo curent





buc. 1


- un calculator PC



set 1

458

Nr.crt



- o imprimanta



10.1

Cabluri de energie compus din:



- un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina res ectiv de protectie, masura si sincronizare

set 5

10.2

Cabluri de semnalizare compuse din:




set 5

10.3

Accesorii de cablare compuse din:


set 5

Echipare CHEMP nr.2

Echipare

Turbină Generator

Tip Cădere netă

(m)

Debit nominal

(m3/s)

Putere

(KW)

Turație

(rot/min)

HA 6 Banki 85,54 0,003 3,7 1000


459


- vana propriuzisa;






- masa vana 25 kg



set 1


- aparat director

- rotor

- arbore

- tub de aspiratie


- etansare arbore


- rama si suporti

- aparatoare cuplaj

- frana hidraulica

- cuplaj elastic











set 1






set 1


- baterie cu azot


- 1 traductor de presiune montat la intrarea in camera spirala






- masa 400 kg

set 1

460



- grup de pompare

- circuit ulei



Are functia de:


- oprire de avarie








- rama de fundatie

- putere: 3,7kW









- greutate: 49 kg


set 1

















buc. 1

461










buc. 1







-trafo curent





buc. 1


- un calculator PC


- o imprimanta



set 1


8.1 Cabluri de energie compus din:


set 1

462


- un set cabluri de alimentare intre dulapul de distributie si dulapurile de control turbina respectiv de protectie, masura si sincronizare

8.2 Cabluri de semnalizare compuse din:




set 1

8.3 Accesorii de cablare compuse din:


set 1

Considerații tehnice

1. Echipamente şi instalaţii mecanice

a) Captare

S-au prevăzut captări pentru alimentări cu apă industrial, conform indicativ GP 076-02, de tip crib şi deversor cu prag lat. Înălţimea pragului lat este de 0,40m.


- vană de spălare montată pe fundul fiecărui bazin colector;

- vană fluture, acţionată manual, montată pe conducta de aducţiune.

b) CHEMP

Fiecare CHEMP va fi echipată încât să funcţioneze complet automat, fară personal de exploatare, doar cu supraveghere periodic şi monitorizare de la distanţă.

Sistemul de automatizare al hidroagregatelor cu automatele programabile va cuprinde toate nivelurile informaţionale şi de control care să asigure funcţionarea centralei în condiţii de siguranţă şi la un nivel înalt al randamentului şi fiabilităţii hidroagregatului.

Sistemul de comanda va permite comunicarea la distanţă (prin intermediul unui PC instalat în fiecare clădire CHEMP) a următorilor parametrii (monitorizaţi local): nivel apă, curenţi, tensiuni, putere activă, putere reactivă etc.

Componenţa echipamentelor mecanice şi rolul acestora în funcţionarea CHEMP sunt următoarele:

� turbinele hidraulice sunt prevăzute cu sistem de reglaj hidraulic, bazat pe un grup de ulei sub presiune. Comanda hidraulică pentru deschiderea clapetelor de admisie a apei în turbine, pentru reglaj de debit sau pentru închiderea clapetelor este dată de sistemul de automatizare

463

prin intermediul regulatoarelor de turaţie. Acestea menţin funcţionarea turbinelor, respectiv hidroagregatelor, în limitele parametrilor de încadrare prestabiliţi, asigurând oprirea hidroagregatelor la atingerea nivelului minim în bazinul compensator sau în cazuri de ambalare a turbinelor hidraulice;

� pentru distribuţia apei în turbine, conductele de aducţiune vor fi prevăzute cu reducţii, la intrarea în centrale corespunzătoare diametrelor flanşelor de la ansamblurile de alimentare ale turbinelor;

� vanele cu închidere rapidă, acţionate cu reductoare electrice, atât la închidere cât şi la deschidere. Comenzile pentru închiderea sau deschiderea vanelor sunt date de sisternul de automatizare al turbinelor, în momentul opririi sau pornirii aceestora. Rolul vanelor este de protecţie şi de izoalare a turbinelor în amonte, în cazul execuţiei de intervenţii asupra hidroagregatelor. După vanele cu închidere rapidă, pe traseul conductelor de intrare în turbine, sunt montate compensatoare de montaj, necesare pentru preluarea jocurilor rezultate în urma montării pieselor pe traseul aducţiunii şi totodată pentru preluarea şi a eventualelor dilatări sau contracţii datorate temperaturii în funcţionare a hidroagregatelor;

� vane by-pass acţionate mechanic cu rol de protecţie şi de izoalare a microhidroagregatelor în amonte, în cazul execuţiei de intervenţii asupra acestora;

� traductoarele de presiune aflate la baza conductelor de aducţiune şi care transmit în mod continuu nivelul apei din camerele de încărcare ale prizelor crib. Atingerea nivelului de maxim corespunde cu semnalul dat pentru pomirea turbinelor, iar atingerea nivelului de minim corespunde cu semnalul dat pentru oprirea turbinelor. Nivelele de maxim şi de minim sunt date de reglajele traductoarelor

Evacuarea energiei produse se face prin conectarea la sistemele energetice locale de 0,4 kV (cele mai apropiate puncte de transformare). CHEMP 1 se va racorda la PTAb nr.1 , iar CHEMP 2 se va racorda la PTAb nr. 12 (vezi P.T. “REALIZAREA DE REŢELE ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ ÎN AREALUL GHIŢU-MOLIVIŞU, COMUNA AREFU, JUDEŢUL ARGEŞ”). Racordurile la punctele de transformare se vor realiza prin două linii electrice subterane, folosind cabluri armate cu bandă de oţel.

Lungimile racordurilor de la CHEMP-uri până la punctele de transformare sunt următoarele:

- de la CHEMP 1 la PTAb nr. 1 – cca. 180m;

- de la CHEMP 2 la PTAb nr.12 – cca. 800m.

Traseele cablurilor sunt prezentate în planurile anexate.

Funcţiile de monitorizare ale automatelor programabile

- comunică direct cu procesul prin canale de intrare-ieşire;

- asigura ajustarea on-line a parametrilor de funcţionare (valori prescrise şi limite), fară dispozitive auxiliare (PC. hard - help. laptop);

- permite activarea/dezactivarea de funcţii şi forţarea pe canale de intrare-ieşire;

- autotestarea;

- înregistrarea şi arhivarea de evenimente şi a pararnetrilor;

- contorizeaza numărul de ore de funcţionare a fiecărui agregat;

- asigura interfaţa om-maşină prin panoul operator, cu următoarele facilităţi:

� prezentarea structurată a informaţiei în ecrane;

� afişarea stărilor dispozitivelor de comutaţie;

464

� posibilitatea de comandă, în regim manual, de la panoul operator;

� afişarea valorilor curente a parametrilor masuraţi;

� semnalizarea ieşirilor din limite a parametrilor;

� vizualizarea şi modificarea limitelor;

� vizualizarea listei de alarme şi istoricul acestora;

� protecţia împotriva comenzilor intempestive prin dublă comandă;

� protecţia împotriva accesului la setări valori prescrise şi limite, prin parole.

3. Sistemul de monitorizare

Sistemul de monitorizare al fiecărui CHEMP are în componenţă:

- un server de proces şi baze de date, complet echipat;

- o staţie de operare cu monitor, tastatură, mouse;

- o staţie mobilă de mentenanţă (laptop).

Sistemul centralizat de achiziţii de date permite conducerea şi supravegherea de la pupitrul din camera de comandă a centralei. De la nivelul staţiei de operare se va realiza conducerea şi supravegherea hidroagregatelor, a instalaţiilor proprii grupurilor şi a instalaţiilor generale ale centralei.

Sistemul informatic are în principal următoarele funcţii:

� culegerea, recepţia şi schimbul de date;

� înregistrarea secvenţială a evenimentelor;

� validarea, prelucrarea, afişarea şi arhivarea de date;

� elaborarea, executarea de telecomenzi şi telereglaje în instalaţii;

� prelucrarea şi gestionarea alarmelor;

� supravegherea, configurarea şi mentenanţa sistemului informatic.

4. Generatoarele şi anexele lor

În cele două CHEMP-uri se vor instala şase grupuri hidroenergetice cu următoarele caracteristici tehnice şi constructive ale generatoarelor, cuplate la turbine:

� generatoarele asincrone cu rotoarele în scurtcircuit, cu ax orizontal, antrenate fiecare de câte o turbină hidraulică tip Banki sau Pelton ;

Un generator asincron este compus din următoarele subansamble:

a) statorul generatorului se compune din:

� carcasa de formă circulară, de construcţie sudată, executată din tablă de oţel laminat;

� pachetul de tole stator, executat din tole inelare ştanţate din tablă silicioasă. Tolele sunt lăcuite pe ambele părţi şi sunt dispuse în pachete, cu spaţii de ventilaţie;

� înfăşurarea statorului este executată din conductori din cupru. Izolaţia înfăşurării statorice este de clasă F, pe bază de răşini sintetice;

� bornele şi cutia de borne: înfăşurarea statorică este conectată în stea, având accesibile 4 borne ( U, V, W si N). Conectarea generatorului la reţea se face prin cabluri electrice;

465

b) rotorul generatorului se compune din:

� arborele generatorului, laminat din oţel carbon cu caracteristici mecanice superioare. Pe arbore sunt sudate nervuri radiale, pe care se montează pachetul de tole rotoric;

� pachetul de tole rotoric se execută din tole inelare ştanţate din tablă silicioasă cu pierderi reduse, izolate pe ambele feţe cu lac;

� înfăşurarea rotorului este formată din bare de cupru cu secţiune dreptunghiulară, sudate la capete de cele două inele de scurtcircuitare din cupru;

� ventilatoarelede tip radial, 2 buc., câte unul de fiecare parte a rotorului. Ele sunt de construcţie sudată, din oţel;

c) scuturile generatorului servesc pentru montarea rulmenţilor, închiderea spaţiului maşinii şi asigurarea circuitului de ventilaţie. Prin scuturi se transmite întreaga greutate a rotorului spre stator şi acesta o transmite fundaţiei de beton. Scutul propriu-zis este de construcţie sudată şi este format din butuc, disc exterior şi nervuri radiale de consolidare. În butuc se montează rulmentul.

Generatorul are două feluri de rulmenţi:

� rulment radial, cu role cilindrice, montat în scutul spre cuplaj;

� rulment axial-radial, cu role cilindrice, montat în scutul opus cuplajului.

d) Controlul termic

Generatorul asincron este prevăzut cu o instalaţie de control termic, formată din traductoare de temperatura şi conductori electrici de la aceste traductoare la şirul de cleme montat pe carcasă.

Traductoarele de temperatură sunt montate în:

� înfăşurarea statorului, câte unul pentru fiecare fază (3 active + 3 rezervă);

� fierul activ stator ( 3buc);

� în circuitul aerului de ventilaţie, unul pe circuitul aerului cald, unul pe circuitul aerului rece;

� în lagărele generatorului;

Traductoarele de temperatură sunt conectate la dulapul de comandă şi automatizare (DC).

Regimurile de funcţionare ale generatoarelor

Generatorul va dezvolta puterea nominală de durată pentru următoarele date nominale:

� puterea nominală (kW);

� tensiunea nominală (V);

� curent nominal (A);

� frecvenţa nominală;

� conexiune stator;

� turaţia nominal (rpm);

� grad de protecţie constructivă;

� modul de montare;

� tipul lagărelor;

� tipul de lubrefiere;

466

� clasa de izolaţie;

� modul de răcire;

� randamentul;

� nivel de zgomot (dBA);

� masa (kg);

� rezistenţa la încălzire;

� factorul de putere nominal;

� temperatura aerului de răcire (°C);

� încărcarea simetrică a celor trei faze.

Pentru regimul nominal, definit mai sus, generatorul va realiza randamentul nominal.

Generatorul va debita puterea nominală la variaţia tensiunii nominale cu ±5%, fără a se depăşi limitele de încălzire admisibile ale înfăşurărilor.

De asernenea, generatorul va putea funcţiona la o variaţie a frecvenţei între limitele ± 5° faţă de frecvenţa nominală, fără a se depăşi limitele de încălzire adrnisibile ale înfăşurărilor.

Funcţionarea generatorului la o temperatură a aerului de răcire mai mare de 40°C nu este admisibilă.

Generatorul va permite funcţionarea la turaţia maximă de ambalare timp de 2 minute, fără deteriorări sau deformaţii permanente.

Numărul de pomiri-opriri nu se limitează.

Nivelul de zgomot în sala maşinilor, masurat la distanţă de 1m de generator nu va depăşi 80dB.

Generatorul se va cupla la reţea la atingerea turaţiei nominale, semnal care va fi dat de un traductor de turaţie care face parte din fumitură.

Generatorul va funcţiona numai cuplat la reţea. La dispariţia tensiunii reţelei, generatorul se decuplează de la reţea prin sistemul de protecţii electrice.

Regimurile mecanice şi termice

Solicitările mecanice care pot apărea în orice punct al generatorului, în toate condiţiile de funcţionare normale sau de avarie, nu trebuie să depaşească 2/3 din limita de curgere a materialelor.

Supratemperaturile maxime admisibile ale generatorului la funcţionare continuă, la parametrii nominali vor fi:

� pentru înfăşurările statorice: 70°C;

� pentru miezul magnetic: 60°C.

Echilibrarea statică şi dinamică a rotorului trebuie facută astfel încât să se evite vibraţiile şi rezonanţele periculoase ale acestuia:

� mărimea vibraţiilor lagărelor: max. 16µm;

� bătaia arborelui: max. 20µm.

5. Alte instalații electrice

� Instalaţii electrice de iluminat şi forţă

467

� Instalaţii de paratrăsnet

a) Instalaţii electrice de iluminat şi prize

Instalaţiile electrice de iluminat asigură iluminatul la CHEMP în concordanţă cu nivelele de iluminare prevăzute în normele de iluminare în vigoare.

Iluminatul se realizează cu corpuri de iluminat fluorescent şi halogen cu grad ridicat de protecţie IP65. Corpurile de iluminat din CHEMP se montează pe perete la înălţimea h=2,5m. Comanda iluminatului se va realize astfel încât să se realizeze un iluminat minim, folosind în acest scop comutatoare şi circuite separate.

Tipurile de întrerupătoare şi comutatoare, se vor alege după destinaţia încăperii, montarea lor facându-se conform normelor în vigoare.

Circuitele de alirnentare ale corpurilor de iluminat se va face cu cablu CYYF 3x l,5mmp.

Cablul va fi tras în tuburi de protecţie şi va fi pozat aparent.

Se vor prevedea prize monofazate cu contact de protecţie. Acestea vor fi alimentate din tabourile de iluminat cu cablu CYYF 3x2,5 mmp.

Circuitele care alimentează prizele trifazice din CHEMP se vor face cu cablu CYYF 5x4mmp. Cablul va fi montat aprent.

b) Instalaţii de paratrăsnet

Instalaţia de paratrăsnet se realizează din conductoare de captare şi coborare (OL Zn 25x4mm) pozate pe conturul clădirii, respectiv pe zid. Conductoarele de captare sunt dispuse într-o reţea, ochiurile aceteia au dimensiunea 20x20[mxm]. Pe coamele construcţiei, conductoarele de captare se îndoaie în sus (la colţurile acoperişului) pe o înălţime de circa 0,3 m pentru a forma mici tije de captare.

Fiecare conductor de coborare este prevăzut cu o eclisă de separaţie la locul de racordare cu coductorul de legare la priza de pământ. Eclisa de separaţie se amplasează pe perete la o înălţime de 2,5 m de sol.

Conductoarele de coborare se protejează împotriva loviturilor mecanice pe o înălţime de 2 m de la sol şi 0,3 m sub nivelul solului.

Priza de pământ se leagă la instalaţia tehnologică de împământare.

Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ va fi masurată după execuţie şi trebuie să aibă valoarea mai mică sau egală cu 1 ohm.

Conform Normativ I7-02 se poate realiza o a doua priză în fundaţia clădirii.

Legarea la pământ a parţilor metalice a instalaţiilor se face prin nulul de protecţie, prevăzut în acest scop, prin banda de otel 25x4 mm care se leagă la centura de punere la pământ a clădirii.

CONDITII TEHNICE GENERALE

Echipament de comutaţie:

o domeniul nominal de lucru al bobinelor: 0,7 – 1,15 Un ;

o limitele tensiunii de menţinere si cădere :

- U< 0,6 Un pentru un timp t< 5 ms – mentinere

- U< 0,6 Un pentru un timp t> 5 ms – cadere

- 0,6Un <U< 1,3 Un – menţinere

- U> 1,3 Un pentru un timp t< 3ms – menţinere

- U> 1,3 Un pentru un timp t> 3ms - cădere

468

o închiderea contactelor trebuie să fie rapidă, fermă şi lină;

o respectarea condiţiilor de compatibilitate electromagnetică prevăzute de norma CEI/EN60947;



- pozarea cablurilor şi conductoarelor să asigure eliminarea perturbaţiilor reciproce pentru următoarele categorii :





- nivelul de izolaţie conform PE 109-92

- excluderea riscului de deteriorare mecanică;

- conductoarele rigide rotunde sau sectoriale să fie conectate în cleme de tip WDU sau SAK

- cablurile şi conductoarele flexibile se vor conecta în cleme de tip WFF


- se realizează în standardul EN60439-1

- adaptabilitate în timp la noile tehnologii;

- intervenţii la automentenanţă, mentenanţă cu dulapul aflat sub tensiune;

- inspecţia vizuală să pună în evidenţă orice anomalie;

- grad de protecţie IP54;

- barele de distribuţie din dulapuri să permită conexiuni rapide prin şurub şi accesibilitate totală;

- să permită extinderea uşoară a numărului de circuite prin intermediul repartitoarelor de curent.

Cofrete de alimentare şi comandă locale, pentru curent alternativ

- clasa de protecţie IP65;

- rezistente la foc şi mediu coroziv;

- acces uşor pentru intervenţii la echipament.


- dulapurile vor fi echipate cu dispozitive de protecţie contra defectelor de punere la pământ (direct sau indirect), contra defectelor de izolaţie şi a riscului apariţiei incendiilor, cu următoarele funcţiuni:






469


- echipamentul de protecţie al fiecărui consumator se alege de furnizor şi se montează în cutiile locale;

- echipamentul de protecţie al circuitului de alimentare a fiecărui consumator se alege de furnizor şi se montează în dulapurile electrice de la nivelul camerei de comandă;


- funcţiile fiecărui consumator se asigură de furnizor prin automatul programabil aferent fiecărui hidroagregat ce se montează în dulapul de c.a al hidroagregatului;

- integrarea tuturor funcţiunilor consumatorilor alimentaţi din serviciile proprii şi generale precum şi comenzile şi semnalizările necesare la alte nivele de ierarhizare a informaţiilor (hidroagregat, cascadă, dispecer etc) se asigură de furnizor;

- asigură monitorizarea calităţii energiei electrice ( supratensiuni rapide, scăderi sau goluri de tensiune, întreruperi de scurtă durată) şi înregistrarea perturbaţiilor;

- asigură măsura energiei electrice consumate pe fiecare CHEMP şi centralizat pe amenajare şi transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informaţiei;

- monitorizarea şi înregistrarea timpilor de funcţionare ai agregatelor de bază şi, eventual, ai consumatorilor şi transmiterea acestor date la nivelul superior de ierarhizare a informaţiei;

- traductoarele necesare realizării funcţiunilor tuturor consumatorilor se asigură de furnizorul de echipament primar (hidrogenerator, turbină)

Instalatie de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP)

Instalatia hidraulica conform schemei hidraulice se compune din:

- un rezervor hidraulic sudat de 25dm3 prevazut cu buson de umplere,nivela de ulei si dop de golire - o pompa cu cuplaj si motor electric,cu corp cu supapa presiune ,supapa sens ,filtru si distribuitor

comandat electric fixate pe capacul rezervorului - supapa de sens pe traseu , robinet cu manometru si filtru de presiune cu sesizare electrica montate pe

Traseu - un ansamblu modular de 4 buc blocuri hidraulice cu doua placi de capat,3 buc distribuitoare ¾ cu

comanda electrica, 4buc regulatoare de debit cu supape de sens,3 buc drosele pe „P”,4 buc supape selectoare cartus, 3buc supape deblocabile,2 buc drosele cale modulare,1 buc distribuitor electric proportional cu bloc electronic neintegrat;montajul este modular intr-un bloc fiind montate cartusele supapelor selectoare.

- 1 buc distribuitor electric 2/2 cu inchidere etansa normal inchis,un manometru si un releu de presiune ,montate pe traseu

- un acumulator hidropneumtic cu bloc de siguranta si descarcare montat pe un suport prins de rezervorul hidraulic

- doua acuatoare pentru vanele VIR si VBYS ,comandate hidraulic echipate fiecare cu un traductor de pozitie unghiular

- un cilindru hidraulic pentru actionarea aparatului director echipat cu un traductor liniar de cursa

Instalatia functioneaza cu ulei hidraulic cod PECO H36EP STAS 9506/84 sau ulei echivalent.

Probe la punerea in functiune a Instalatiei de automatizare mecano-hidraulica pentru centrala de mica putere (CHEMP)

Dupa terminarea montajului si realizarea unor legaturi provizorii la elementele ce se actioneaza, executantul lucrarii a facut urmatoarele operatii :

470

-verificarea realizarii traseelor de alimentare conforme cu ciclograma de lucru

-verificarea realizarii etansarii pe circuitele de alimentare si pe circuitul acumulatorului

-verificarea realizarii reglajelor de presiune

-verificarea realizarii reglajelor de vitezelor de lucru la elementele de executie

-verificare citirii corecte a presiunii la manometre

-verificarea reglarii releului de presiune


Echipamentul care va fi montat şi schemele de alimentare şi protecţie vor trebui să asigure eliminarea următoarelor probleme constatate în exploatare:

- la executarea manevrelor să se poată respecta distanţele de protecţie prevăzute în normele de protecţia muncii ( legea protecţiei muncii –legea 90/ ; Norma 65/97 – Norme specifice de protecţia muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice);

- să se elimine pericolul de incendiu;

- consumatorii să poată fi izolaţi pentru lucrări de mentenanţă, astfel încât să se asigure continuitatea alimentării celorlalţi consumatori;

- să asigure protecţia personalului de exploatare împotriva atingerii directe.


- Să fie conforme standardelor: EN 954-1, CEI 1008, CEI/EN 60947, EN60439-1

- Respectarea următoarelor norme şi prescripţii: Norma specifică 65/1997, PE009/1993, PE131/1995, PE114/1983, PE025/1994, PE602/1980, 3.RE-I23/88, PE116-2/92, PE102/86; PE003/79; PE116/94; PE118/92; PE101A/85; IRE-Ip30-90; Legea 65/2000; Legea 137/97; PE504/96; 1E-Ip-68/91; F-IE-13.2/73; F-IE-13.50/75; F-IE-21/70; FC-18/77; PE003/79; STAS12604/4/89; STAS12604/5/90

- Respectarea Cerințelor tehnice de execuție.

CONDIŢII DE LIVRARE ECHIPAMENTE


c) cu ocazia livrării echipamentelor, furnizorul va prezenta şi documentaţia tehnică completă (carte tehnică ,scheme electrice, certificate de calitate şi declaraţii de conformitate, instrucţiuni tehnice de utilizare, buletine de verificări pentru întreg volumul de aparataj ce se montează în celule, cât şi pentru protecţiile electrice oferite);

d) Documentaţia va cuprinde, în mod obligatoriu, programele de probe şi verificări profilactice în timpul exploatării, precum şi cele ocazionate de reparaţiile planificate şi periodicitatea acestora.

ALTE CONDIŢII TEHNICE DE OFERTARE

La întocmirea ofertei se va ţine seama de Anexa B ”Specificații MHC”

E. Specificaţii arhitectură

Prezentul capitol tratează construirea a două clădiri pentru centrale hidroelectrice de mică putere CHEMP.

Cladirea propusa va avea functiune producerea energiei electrice .

471

Accesul carosabil se face din drumul comunal Molivişu pe drum tehnologic ce va fi construit pana in vecinatatea construcţiilor.

DESCRIEREA CLĂDIRILOR:

3. Ac=96 mp

4. Ac=36 mp

Sistemul constructiv al celor două clădiri CHEMP (tip parter) este alcatuit din infrastructura beton armat (fundaţii de beton armat tip radier), planşeu din beton armat peste fundaţii (care susţine cinci hidroagregate) suprastructura cu stalpi , grinzi din lemn. Inchiderile vor fi din panouri lemn cu termoizolaţie 10 cm. Soclul va fi placat cu piatra naturală, nuante de gri.

Interiorul va avea o singura încăpere care va cumula funcţiunile: sala maşinilor şi camera de comandă. Soclurile de montaj ale hidroagregatelor vor fi realizate cu materiale care asigura fonoizolaţia necesară. De asemenea planşeul peste sala maşinilor este din lemn cu fonoizolaţie la partea inferioara (3cm de polistiren expandat), protejat cu placi OSB.

Sistemul de acoperire va fi tip şarpanta , cu termoizolatie din vata minerala în pod, deasupra planseului peste sala maşinilor. Invelitoarea va fi din materiale uşoare şindrilă bituminoasă .

Jgheaburile si burlanele vor fi simple, din tabla zincata, fara ornamente sau alte interventii de prost gust.

Tamplaria va fi din aluminiu culoarea lemnului, cu geam termoizolant (1 foaie low-emisive , 1 foaie float). La exterior se vor monta glafuri din lespezi din piatra naturala sau din aluminiu in aceiasi culoare cu tamplaria.

IMPREJMUIREA terenului se va executa din materiale locale lemn. Inaltimea imprejmuirii nu va depasi 1,50m pe tot conturul terenului.

PRINCIPALELE FINISAJE INTERIOARE vor fi:

� Peretii interiori si tavanele se vor zugravi cu vopsea lavabila, culoare alb-gri(foarte deschis).

� Pardoselile vor fi din ciment rolat.

INALTIMEA CONSTRUCTIEI: HMAXIM = 5,61m


Siguranţa circulaţiilor

- Căile de circulaţie respectă cerinţele privind gabaritele necesare.

- Trotuarele şi rampele vor fi finisate cu materiale antiderapante.

- Treptele au finisaje antiderapante.

Intreţinerea vitrajelor

- Toate ferestrele vor avea ochiuri mobile pentru a permite spălarea şi se vor deschide spre interior, ochiurile fixe au acces din exterior clădirea având regim de înălţime parter.

Siguranţa cu privire la riscurile provenite de la instalaţii

- Se vor respecta normele în vigoare privind proiectarea şi executarea instalaţiilor.

- Vor fi marcate cu ideograme de atenţionare toate instalaţiile electrice periculoase.

Se va realiza termoizolaţia (10cm) a pereţilor exteriori din panouri de lemn. Tâmplăria exterioară va fi din profile de aluminiu cu rupere de punte termică şi geam termopan. Planşeul peste sol va fi protejat printr-un

472

strat de rupere al capilarităţii din pietriş şi va fi hidroizolat cu membrane bituminoase termosudate.

Încadrări ale construcţiei în normativele în vigoare

Categoria de importanţă conf. HGR 766/1997 este "D" importanţă redusă.

Clasa de importanţă IV conf. P100/1992 şi STAS 4273-82.

Gradul de rezistenţă la foc II, conf. P118/99.

Categoria de pericol de incendiu E conf. P118/99.

F. Specificaţii structuri

Capitolul cuprinde:

� Prizele hidroagregatelor. Prizele 1 și 6 fac parte din acest proiect, celelalte prize fac parte din proiectul ,, instalaţia de apă potabilă” şi ,, instalaţia de canalizare”;

� Aducţiuni de la prize la MHC. Cinci aducţiuni vor fi racordate la o singură CHEMP 1, iar a şasea aducţiune se va racorda la CHEMP2;

� Clădirea CHEMP 1 și CHEMP 2;

Materiale utilizate

� Prize de tip CRIB Betonul armat din fundaţii va fi C20/25 (Bc25). Betonul de egalizare utilizat va fi C8/10(Bc10).

Betonul armat în structura va fi C20/25 (Bc25). Oţelul pentru armături va fi oţel beton OB 37, PC52. Oţelul pentru structura metalică va fi OL 37.

Materialul conductelor de aducţiune conform SR 6819, indicative G54 se alege în funcţie de: - Dimensiunile rezultate din calcul; - Caracteristicile geologice şi geotehnice ale terenului; - Solicitările exterioare; - Presiunea apei; - Caracteristicile fizico-chimice ale apei transportate; - Pericolul de coroziune; - Condiţii de execuţie.

Pentru fiecare aducţiune în parte au rezultat următorii parametri: Aduc ţiunea

Dexte

rior (m)

Grosime Conductă (m)

Dinterio

r (m)

λ R C Hd Vconductă (m/s)

1 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 2,053229 0,6160042

2 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,7296216 0,3696025

3 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 3,0379979 0,6160042

4 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,1051831 0,0800805

5 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,4320708 0,2464017

6 0,2191

0,0079 0,2033 0,0338671 0,050825 51,732701 0,1229217 0,154001

473

Notă: vitezele în conducte sunt mai mici de 2 m/s conform I.22-99

Conductele vor fi metalice şi vor respecta următorul plan al calităţii:

ACTIVITATE/PROCES TREBUIE REALIZAT FRECVENŢA DE TESTARE

1) Dimensiunea conductei 219x7.9 S235j2+N 233m

2) Specificare EN 10217-1

3) Compozitie chimica Material: S235j2+N

Analiza produsului:

S235j2+N

max C% 0.170

max Min% 1.400

max P% 0.025

max S% 0.025

max Cu% 0.550

-2 mostre pe fiecare lot

4) Proprietati mecanice -Testul de întindere:

Specimenele pentru testele de intidere vor fi luate in conformitate cu TS EN 10217-1

Materialul testului de intindere (oblic)

Sudura testului de intindere (oblica)

Criteriu acceptat pentru sudura testului de intindere: fisura nu va fi pe sectiunea sudurii

Proprietati mecanice:

S23512+N

Rt0.5 (N/mmp) min.235

Rm (N/mmp) min.360

%A min.24

-Testul de curbare: 180 grade

- 1/lot

1/lot

474

o baza îndoita

o fata îndoită

diametrul mandrinei: 3XT

T: grosimea peretelui

-Charpy V-Testul jgheabului

pentru corpul de conducta-20 grade C min 27 jouli

din fiecare lot, 3 piese de incercare vor fi luate din conducta pentru fiecare test

1/lot

5) Geometria de sudare -Examinare Macrografica

-Controlul geometriei sudurii

-Acceptul criteriilor

-Inaltimea sudurii: inauntru si in exterior max.3.5 mm

-deplasarea placii: max. 1.6 mm

-1/lot

-fiecare conductă

6) Dimensiuni -Diametrul din afara( masurat cu aparatul de masurare cu banda de la circumferinta)

La capatul si corpul conductei

Diamentru din exterior va fi:

219.0mm +(-) 6mm

-Abateri de la aproximari: 2% pentru diametrul de 1016mm, nu este garantat pentru diametrul de 1524mm

-Grosimea peretelui Nominal(mm) min(mm) max(mm

7.9

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

475

7.27 8.53

-Lungimea conductei 13.0-13.5 m

-Caracterul conductei : deviatia maxima 0.0015x lungimea conductei

-100%

- fiecare conductă

7) Capetele conductei: Capetele conductei vor fi oblice

-Baza 1.6+(-)0.8mm

-Unghiul 30-35 grade

-Perpendicularitatea max. 2.5mm

- fiecare conductă

8)Testele hidrostatice Diametrul X Grosimea peretelui P(bar)

219.0x7.9mm 17

Durata: min. 10 secunde

- fiecare conductă

9) Controlul ultrasonic -100% control al sudurii conform TS EN 10217-1

-Criteriu acceptat: EN 100246-9

-Etalonarea conform: EN 100246-9

-100%

-100%

-de doua ori/schimb

10) Controlul radiosopic -Capetele conductelor ,benzile din capatul sudurii, si sudurile reparate vor fi controlate prin procedeul radioscopiei

-Acceptarea criteriului: EN100246-10

-indicatorii AII UT vor fi verificati prin procedeul radioscopiei

-sudurile reparate, capetele conductelor,ansamblul benzilor din capatul sudurii vor fi inregistrate pe CD sau DVD

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

11) Banda din capatul -Banda din capatul sudurii va fi automat -fiecare banda in

476

sudurii decupata din interior spre exterior

-Banda din capatul sudurii va fi controlata prin intermediul radioscopiei

parte

-fiecare banda in parte

12) Imperfectiunile suprafetei

-Imperfectiunile suprafetei vor fi indepartate prin slefuire

-Dupa slefuire, grosimea peretelui va fi controlata cu ajutorul unui echipament ultrasonic

(Nu va fi mai putin decat minimul prevazut la grosimea peretelui)

- fiecare conductă

- fiecare conductă

13) Alinierea -Punctele 1, 2, 3, 4, 5 si 6 : Doua componente fara solvent epoxy potrivit AWWA C-210

-Examinare vizuala inainte de curatarea abraziva

-Curatenia suprafetei: Sa 2 ½ potrivit ISO 8501/01

-Rugozitate(Asprimea suprafetei) : 30-80 microni (Rz)

-Controlul visual inaintea alinierii

-Conditiile ambientale

-Controlul umiditatii: max.85%

-Temperatura conductei min.3 grade peste punctul de

Condensare

-Controlul peliculei umede: 4 puncte/conducta de la

fiecare capat

(3-6-9-12

4 conducte/schimb

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

-100%

-4/schimb

-4/schimb

-toate 4 conducte

- fiecare conductă

-100%

1/50 conducte

- fiecare conductă

- fiecare conductă

477

pozitionate in sensul

acelor de ceasornic)

-Controlul peliculei uscate: min.250 microni

-Testul de vacanta: 3V/micron

-Testul Aderentei ( taierea in

V) : max. 3.2 mm

-Examinarea vizuala

-capetele conductelor

neacoperite: 100mm +(-)20mm

14) Acoperirea Punctele 1, 2, 3 si 5 Polietilena conform DN 30670 N/n

Punctele 4 si 6 cablu

-Conditiile ambientale in

timpul acoperirii: umiditate max.85%

temperatura min 0 grade

-Pre-incalzirea inainte de improscarea cu alice metalice

-Pregatirea suprafetei: Sa 2 ½ potrivit ISO 8501/2001

-Asprimea suprafetei: 30-80 microni

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

- fiecare conductă

-100%

-100%

-1/100 conducte

478

(Rz)

-Grosimea epoxy: min. 60 microni

-Grosimea adezivului: min.200 microni

-Grosimea acoperirii: min.3.0 mm

-Testul porozitatii: min. 25 kv

-Examinarea vizuala

-Testul exfolierii la 20grade C +(-) 5 grade min.35N

per cm.piesei de test

-Testul crestarii: la 20 grade C(2h) max.0.3 mm

-Alungire la rupere: min.200%

Testul de impact: nu cedeaza la 30 impacturi fara

avarii electrice

-Capetele de conducte

neacoperite: 100 mm +(-) 2 mm

-1/categ.

-1/100 conducte

-1/100 conducte

-fiecare conducta

15) Trasarea Ufuk Boru

TS EN 10217-1

S235j2+N

Diametrul X Grosimea peretelui

Conducta nr:

Lungimea conductei

- fiecare conductă

479

16) Documentele calitatii

Documentul de mai jos va fi dat :

C) Incercarea de testare pe scara industrială

D) Lista de ambalare

Referinţe:

- STAS 404/1-87 Ţevi din oţel fără sudură, laminate la cald; - STAS 5301/1-87 Ţevi din oţel fără sudură, trase sau laminate la rce; - STAS 4273 Clase de importanţă; - STAS 12400/1,2 Asigurarea exigenţelor de performanţă în construcţii; - STAS 10101/1 Greutatea materialelor aflate temporar pe traseul conductelor, - Stas 3221 Încărcări mobile; - SR EN ISO 9001-Asigurarea calităţii.

� Clădiri CHEMP

Stuctura de rezistenţă va fi alcătuită din:

- Fundaţii tip radier;

- Planşeu din beton armat peste fundaţii;

- Structura din lemn

- Şarpanta din lemn cu învelitoare şindrilă de lemn.

Cota zero este cota pardoselii la parter.

Adâncimea minimă de fundare conform NP112-2004 este de 1,20 m. Se recomandă ca talpa fundaţiei să pătrundă cel puţin 20 cm în stratul natural bun de fundare. Fundarea se face pe un strat 0,00-2,00m de pietriş cu nisip aluvionar de îndesare medie aşezat peste roca de bază, stabilă a locului – stânca.


Din punct de vedere seismic, amplasamentele construcţiilor au următorii parametri conform P100-1/06: Tc=0,7sec, a=0,2g, IMR=100 ani.

În conformitate cu STAS 4273/1983 şi P100-1/06 construcţiile hidrotehnice de producerea energiei electrice se încadrează în clasa II de importanţă, din punct de vedere al criteriului social-economic (Pi<2MW).

Clasele minime de beton se stabilesc astfel:

c) Beton simplu C4/5– pentru umpluturi, egalizări d) Beton armat

C12/15 pentru fundaţii supuse la solicitări importante şi fundaţii supuse la acţiuni dinamice.

Diametrul minim al armăturilor este 10 mm.

Distanţa maximă între armături este 250 mm.

Pe feţele laterale ale fundaţiei se dispun armături minim φ10/250 mm PC52.

Etrierii rezultă din verificarea la forţă tăietoare şi moment de torsiune.

480

Procentul minim de armarea transversală este de 0.1%.

Diametrul minim al etrierilor este 8 mm.

Centurile se realizează cu o înălţime de 20 cm, armătură longitudinală de 6 bare φ12 mm şi etrieri φ6 mm la 25 cm, procent minim dearmare 0.2%.

Condiţii de fundare pe amplasament

În conformitate cu referatul geotehnic întocmit de geolog Florică Toma autorizat sub seria ISC L01 şi nr. 1651/31.11.2008.

Realizarea infrastructurii la aducţiuni CHEMP Pe conductele de aducţiune se prevăd următoarele: - Cămine pentru armături; - Masive de ancoraj amplasate la schimbările de direcţie, schimbări de pante; - Câte un masiv pentru probe de presiune pentru fiecare aducţiune; Pantele medii de montare a conductelor de aducţiune sunt: � Aducţiunea nr.1- 13,22% � Aducţiunea nr.2- 18,67% � Aducţiunea nr.3- 13,23% � Aducţiunea nr.4- 21,47% � Aducţiunea nr.5- 2,47% � Aducţiunea nr.6- 12,15% şi se încadrează în SR 6819-1997

Se realizează o compactare corespunzătoare pe toată suprafaţa care reprezintă rezemarea conductei, respectiv pe o înălţime de la fundul şanţului de 15 cm.

Umplerea transeelor, după efectuarea probelor, se va face în straturi succesive de pământ în grosime de 20 cm, bine bătut cu maiul mecanic, până la 40 cm peste creasta tubului. Peste această înălţime unplerea se va face mecanizat.

Faptul că pantele de montare ale conductei sunt relativ mari, execuţia aducţiunii se va face pe tronsoane de 60 m, tranşeele umplându-se imediat după pozarea conductei.

Realizarea infrastructurii la clădiri CHEMP

Sistemul de fundare este tip fundaţie continuă pe conturul clădirii cu grosimea de 40 cm realizat sub stâlpi de rezistenţă. Cota de fundare este de – 1,4 m faţă de cota terenului amenajat. Armătura de rezistenţă din radier rezultă din verificarea secţiunilor caracteristice la momentul înconvoietor şi forţa tăietoare.

Peste radier se va turna o placă cu grosimea de 15 cm din beton C20/25(Bc25). Armarea plăcii se va face cu plase de ∅8/10.

În placa peste fundaţie se vor prevedea 5 goluri de montaj pentru cele 5 turbine, în CHEMP1 şi un gol de montaj pentru hidroagregatul nr.6 în CHEMP 2.

Golurile de montaj fac posibilă intrarea apei de la toate turbinele întro cuvă de beton paralelipipedică, numită aspirator, radierul aspiratorului fiind la cota -2,8 m. Aspiratorul este format din pereţi de beton armat cu grosimea de 30 cm şi un radier armat cu grosimea de 40 cm.

Pentru golurile de la instalaţii şi aspirator se vor citi planurile de specialitate. Înainte de turnare inginerul de instalaţii va verifica corectitudinea amplasării golurilor.

Structura clădirilor CHEMP este alcătuită din cadre de lemn cu noduri rigide, contravantuite. Pentru asigurarea unei stabilități generale a structurii vor fi realizați la fiecare clădire CHEMP câte 4 stâlpi de beton

481

armat cu dimensiunea 30 x 30 cm. Pereții vor fi din lemn izolați pe interior cu vată de sticlă și rigips și se vor încadra în peisajul din zonă

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (optimizarea productiei de energie electrica sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru obiectul de investiții ,, Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul climatic Ghiţu-Molivişu” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.













482














Autorizaþiile şi / sau permisele cerute de autorităţile naţionale / locale competente vor fi obţinute de cãtre Ofertant, pe cheltuiala proprie. Aceste permise includ, printre altele, autorizaţii pentru organizarea de şantier, devierile de trafic, permise rutiere, permise de rezidenţã şi de lucru, premise pentru comunicaţii radio, permise pentru relocarea utilitãţilor publice etc.




o sã respecte reglementãrile în vigoare legate de securitatea muncii; o să dispună de personal care să posede calificarea profesională necesară pentru acest tip de lucrări –

sudori autorizati ISCIR, ingineri hidrotehniști

483

o ca tehnologia de execuție să fie explicită și să conțină toate măsurile necesare pentru eliminarea oricărei forme de impact negativ asupra mediului în perioada de execuție;

o sã se preocupe de securitatea tuturor persoanelor care au dreptul de a se afla pe şantier; o sã depunã toate eforturile rezonabile pentru a pãstra şantierul şi lucrãrile degajate de obstacole











Către,

484

S.C ............................. Subsemnatul ........................................ in calitate de reprezentant al A.D.I Molivișu, C.U.I. ................................... avand functia …………….. domiciliul / sediul in judetul ................... comuna ……… satul .............................. cod postal ……….. strada ................. nr…… e-mail .............................. B.I./C.I. seria ........ numărul .............., cod numeric personal .................................. titular al Autorizatiei de construire ……din ................ , emisă pentru executarea lucrărilor de constructii privind construirea obiectului de investiție ....................................................... în valoare de ...........................… lei.


Președinte,







B9. Observator turistic

I. OBIECTUL

Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Observator turistic”, cuprinzând: execuţie lucrări, montaj utilaj tehnologic, furnizare: utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj, utilaje fără montaj şi echipamente de transport, dotări, active necorporale.


Documentatia prezenta se refera la un corp de cladire, dezvoltat pe parter si doua niveluri, cu functiunea de „Observator turistic”.

Construcţia va fi asigurata cu toate utilitatile necesare, conform proiectelor de instalatii.

Caracteristici cladire si indicatori spatiali:

485

Regim de inaltime P+2E

Arie construita = 160.07 mp

Arie desfasurata = 480.21 mp

Hmax cornisa = 7.00m

H utila/nivel = 3,30 m

Construcţia va fi realizata din pereţi de zidarie din cărămida, avand ca element de acoperire o cupola de sticla.

Structura de rezistenţă va fi din elemente de rezistenta metalice.

Închiderile constau din panouri tip “perete cortina”, zidarii de cărămida de 25 cm cu polistiren si tamplarie de aluminiu cu geam termopan.

Acoperirea se va realiza cu o cupola de sticla sprijinita pe o structura metalica.

Compartimentările interioare vor fi din zidărie de cărămida de 10, 15 si 25 cm, precum si cu pereti din gips-carton de 10 cm grosime.

Tamplaria interioara este alcătuita din uşi cu rame de lemn si foi din lemn, uşi glisante din lemn sau aluminiu cu geam, usi metalice de intrare in incinta, usi de ascensor.

Finisaje interioare:

• Pardoseli din placi de gresie in holuri si circulaţii, baie si incinte;

• Vopsitorii tip Vinarom pe tencuieli gletuite la pereţi si faianţa in bai.

• închiderile de tavan vor fi de tip „casetat” si plafoane suspendate din gipscarton, in functie de incinta.

Finisaje exterioare: Vopsitorii silicatice Baumit sau similare pe tencuieli la pereţii exteriori din zidărie si beton (peste o termoizolatie din polistiren), zone cu placaje din piatra artificiala si alucobond, pardoseli la terase din dale de piatra artificiala.

Amenajări exterioare:

• terase, jardiniere din beton mozaicat

• trotuare si circulatii exterioare din dale beton pe strat suport din balast asigurandu-se pantele admisibile pentru evacuarea apelor pluviale.

• spatii verzi

• elemente de imprejmuire cu grile metalice si soclu din beton armat

Clădirea va fi prevăzută cu instalaţie de încălzire cu apă caldă cu cazan electric, radiatoare din panouri de oţel standard. Sistemul de distributie ales este cel cu Distribuitor-Colector, avand unul la parter si unul la etaj 1. Conductele de distributie vor fi realizate din teava de PPR (polipropilena). Fiecare Distribuitor - Colector va fi mascat cu caseta din plastic, varianta de pardoseala.

Instalatia de climatizare se va realiza cu ajutorul unor sisteme de climatizare (splituri)

Alimentarea cu energie electrica a imobilului se va realiza la tensiunea de 0.4 kV din tabloul electric general amplasat in exterior.

Date electroenergetice de consum: Pi= 75,60 KW, Pa = 52,92 KW, cosφ=0.9

Instalatia de iluminat si prize va fi de tip TN-S, cu corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente sau economice, cu conductori de cupru CYYF cu S = 3x1,5 mmp.Pentru protectia impotriva electrocutarilor prin atingere accidentala toate circuitele de iluminat se vor executa cu nul de protectie. La nulul de protectie se vor lega carcasele metalice ale corpurilor de iluminat. În toate incaperile se vor monta prize simple cu contact

486

de protectie, 16 A, circuitele fiind cu conductori din cupru, CYYF cu S = 3x2,5 mmp. Prize trifazate de utilitate generala : alimentare cazan electric de [3x16+1x10]+[1x16]mmp si alimetare lift de Cyyf 5x6 mmp cu separator de sarcina.

Instalatia de protectie contra tensiunilor accidentale de atingere: Se va realiza o priza de pamant artificiala ce se va executa cu platbanda din otel zincat 40x4mm, montata ingropat in pamant la 0.5 m adancime si electrozi ingropati din teava de otel zincat 2½’’. La priza de pamant se va lega – prin piesa de separatie – nulul de protectie din blocul de masura si protectie BMPT care se va monta langa tabloul general.

Alimentarea cu apa rece se face de la conducta publica comunala, conform normelor in vigoare, prin conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 40 mm pozata pe pat de nisip la o adâncime sub nivelul de îngheţ.

Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul propriu pozitionat la parter cu ajutorul agentului termic de la cazanul electric pentru încălzire. Parametri tehnici boiler 200 litri: puterea utila 34 kW, temperatura intrare/iesire circuit primar – 80/70 ºC; debit circuit primar 2931 l/h; debit continuu 888 l/h; suprafata schimb de caldura 1.25 mp; dimensiuni 500 x 1580 mm; Masa 70 Kg. Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de inchidere.

Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloane separate pentru grupurile sanitare. Apele meteorice vor fi preluate prin coloane cu diametru de 75 mm cu deversare libera. Coloanele si conductele colectoare se vor xecuta din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu garnituri de cauciuc.

Colectarea apelor menajere se face prin intermediul a unui camin de canalizare catre reteua publica comunala de ape uzate menajere.

Pentru prepararea apei calde menajere în perioadele însorite clădirea se va dota cu un sistem de panouri solare cu următoarele caracteristici:

• 2 panouri solare, avand suprafata totala de captare de 6 m2;

• boiler bivalent pentru prepararea a.c.m., cu capacitatea de 200l;

• statie de pompare;

• automatizare de sistem.

• randamentul global al instalatiei: 58%;

• rata de acoperire solara a prepararii apei calde menajere: 66% (deci, pe durata unui an calendaristic, 66% din energia necesara prepararii a.c.m. este acoperita de panourile solare);

• in perioada Mai – Septembrie, nefiind nevoie de incalzire, cazanul poate fi oprit, panourile acoperind in proportie de 100% necesarul de a.c.m.;

Pentru instalaţiile de canalizare menajera vor utiliza:

• ţevi din polipropilena pentru presiuni nominale 2,5 – 4 atm;

• obiecte sanitare din porţelan sanitar (lavoare, vase WC);

• rezervor pentru vas WC, din polietilena, complet echipat;

• accesorii si stelaje de montaj.

Clădirea va fi deservită de un lift hidraulic cu capacítate de 3 persoane și cu 3 stații.



Realizarea şi punerea în funcţiune a obiectului de investiţie „Observator turistic”

487



Nr. Crt.

Categorie de lucrări

1. TERASAMENTE

2. CONSTRUCȚII

3. ARHITECTURĂ

4. INSTALAȚII ELECTRICE

5. INSTALATII TERMICE

6. INSTALAȚII SANITARE


Nr. crt.

Obiect cantitate

I. Utilaje și echipamente cu montaj

I.1. Sistem de inregistrare video DVR 16 canale 1

I.2. RACK 19 U complet echipat (centrala telefonica 16 interioare, Router, Switch 16 porturi, UPS 1.2 kVA)

1

I.3. Modul panouri solare conform Fișa tehnică anexată 1

I.4. modul incalzire de 52 kW conform fișă tehnică anexată 1

I.5. Modul ACM conform Fișa tehnică anexată 1

I.6 Instalație climatizare conform Fișa tehnică anexată 1

I.7. Ascensor de persoane hidraulic, capacitate 3 persoane, trei statii 1

II. Dotări

II.1. Luneta telescopica cu diametrul oglinzii < 90 mm, cu următoarele caracteristici tehnice minime: Refractor: Diametru lentilă frontală: 60mm, Distanţă focală: 700mm; Luminozitate: 11,67; Mărire: 175x, 35x ; Diametru ocular: 20mm és 4mm; Lungime tub: 711mm; Mecanică: Altazimuth, Unghi vizibilitate: 1,2 grade

16

II.2. Telescop vertical cu diametrul oglinzii > 150 mm, cu următoarele caracteristici tehnice minime:

Tipul oglinzii – Parabolica

1

488

Distanta focala – 1000 mm

Raport focal - f/5

Marire teoretica maxima - 400X

Magnitudine stelara maxima - 14,2

Rezolutie (arcsec.) - 0,6

Cautator - 9X50

Diametrul focalizatorului - 2" cu adaptor 1,25"

Montura Ecuatoriala - EQ5

Controlul miscarii - RA si DEC

Trepied - Otel 1,75", 97-121cm

Suport pentru accesorii

Motor urmarire - RA/DEC

Adaptor piggyback

Oculare: Super Plossl 25mm, 10mm ocular, Apex 2X 42mm, Lentila Barlow 2X, Super Plossl 32mmS, Super Plossl 12.5mm, Super Plossl 7.5mm

Set filtre colorate

Filtru lunar

Dimensiunea tubului: 24X90cm

II.3. Proiector video: Tehnologia de afisare – DLP, Luminozitate - 2500 lm, Contrast: 4.000:1, Rezolutie recomandata (pixeli): XGA (1024 x 768), Lentile: F = 2.6 - 2.8, f = 21.0 - 23.1 mm, Reproducere culori: 1.07 miliard de culori, Raport imagine: 4:3, Conexiuni: 2 x RGB D-Sub 15pin, 1 x Composite, 1 x S-Video, 1 x Stereo Mini Jack, 1 x 2W Mono Speaker, 1 x USB Type B, 1 x RS-232

2

II.4. Ecran de proiectie de perete: 80''(4:3) 121.9 x 162.6 cm, (MANUAL), 1.1, MaxWhite, Manual Pull Down Screen, montare pe perete

2

II.5. Plasma TV 107, Full HD, 600 Hz, 3D Tv, DVB-T, Teletext, Suport HDMI-CEC, DLNA, HDMI, Intrare PC, Port USB, Ethernet, Wi-Fi, Iesire audio optica, Mkv,

2

II.6. Masa birou, L180xA81,5xH75 cm, din blat arcuit, blat birou din MDF infoliat, grosime 32 mm; picioare din PAL melaminat.

6

II.7. Scaun tip vizitator, din lemn stratificat lăcuit natur, cu picioare de fier de culoare neagră, cu măsuță rabatabilă

35

II.8. Canapea fixa de birou, 2 locuri, tapitata cu piele ecologică, prevazuta cu picioare cromate si structura de lemn si benzi elastice. Dimensiuni: inaltime: 64,5 cm, latime: 145 cm, adancime sezut: 54,5 cm, inaltime sezut: 37 cm.

4

II.9. Sevalet de teren cu planșetă, pliant. Cadrul cu planseta are unghiul ajustabil, permitand fixarea sa in pozitie orizontala Dimensiunea maxima a panzei ce poate fi montata pe sevalet este de 102 cm. Construit din lemn de fag fiert in ulei de in. Dimensiuni: înaltime: 200 cm (pliat 85 cm.), latime: 70 cm. (pliat 35

5

489

cm.)




VI. CONDIŢII TEHNICE IMPUSE OFERTANTULUI





Prevederi legale:











490



A. Specificaţii de arhitectură

a. Specificații tehnice pentru lucrări de zidărie

Pentru executarea lucrărilor din zidărie de cărămidă se vor folosi următoarele materiale:

- cărămizi (240 x 116 x 63) cal.I conform STAS 5185/1-86;

- mortar marca M 10 - conform STAS 1030-85.

La alcătuirea şi calculul zidăriilor s-au avut în vedere următoarele prescripţii:

- Normativ P2-85;

- STAS 10109-82 - Lucrări de zidărie;

- Normativ P100-92.

Pentru zidăriile de 12,5 cm, mortarul de execuţie va fi de minim M 25.

Rosturile orizontale şi verticale se vor umple cu mortar, dar lasându-se neumplute pe o adâncime de 1-1,5cm de la faţa exterioară a zidului.

Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie cu cărămidă sunt cele arătate în STAS 10109/1-82 şi în “Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente” indicator C 56-85.

Verificarea calităţii zidăriei se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor cap. 4 din Normativul C56-85.

b. Lucrări de compartimentări interioare și panouri « MULTI-STRAT »

Peretii de compartimentare din placi de gips-carton sunt compusi dintr-un schelet metalic pe care se fixeaza placile de ipsos caserate cu carton.

Scheletul metalic se realizeaza din profile de tabla zincata indoita la rece si se monteaza in plansee cu suruburi autoperforante.

Pe scheletul metalic se monteaza apoi tot cu suruburi autoperforante, placile de ipsos caserat.

Peretii interiori se vor finisa cu zugraveli lavabile si lambriuri din lemn. Peretii exteriori se vor finisa cu tencuiala aplicata pe plasa STM.

Intre cele doua fete ale peretelui se poate monta dupa necesitati (termo sau fonoizolatie) panouri din fibre minerale.

Conditii tehnice si de calitate:

- grosimea alcatuirii - 100 - 220 mm

- inaltimea de montaj

- inaltime libera

- rezistenta la foc - 45 - 60 min.

- rezistenta la umezeala

c. Lucrări de tâmplărie din lemn

491

Tâmplăria de lemn folosită în cadrul acestui proiect corespunde următoarelor standarde şi normative:

- STAS 466-92 - Uşi din lemn pentru construcţii civile ;

- SR ISO 1226 - 92 - Tâmplărie pentru construcţii civile şi industriale. Terminologie.

- STAS 4670-85 - Modularea construcţiilor. Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi social – culturale

După terminarea lucrărilor de montaj se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor verificând:

- funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere, deschidere şi blocare;

- fixarea tocului în zidărie cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi, executarea corectă a izolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrelor, acoperirea rostului cu chit plastic sau elastic, aşezarea corectă a tocului pe aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări şi vibraţii la închiderea şi deschiderea bruscă;

d. CccLucrări de placaje cu faianță

Aplicarea plăcilor ceramice la pereţi se face numai pe suprafeţe uscate, pregătite dinainte, cu abatere de la planeitate cuprinsă între 3mm/m pe verticală şi 2mm/m pe orizontală, eventualele neregularităţi neputând depăşi 2mm/m.

Plăcile de faianţă se aplică pe suprafaţa pregătită numai la nivelul spriţului de ciment, adezivul aplicându-se pe spatele fiecărei plăci, respectând trasarea pentru placarea făcută cu dreptarul pe orizontală şi verticală şi cu nivele cu bulă de aer.

Rostuirea se va face la un interval de 6-8 ore de la începerea aplicării placajului şi se va executa cu chit special, cu şpaclu de plastic.

e. Lucrări de pardoseli

Pardoselile se vor executa având atât îmbrăcămintea cât şi stratul suport executate astfel încât să prezinte durabilitate în exploatare, eficienţă economică, posibilitate de reparat sau înlocuit, siguranţa contra alunecării la mers, uşurinţă la întreţinere şi curăţenie.

Pardoselile se vor realiza din:

- gresie vitrifiata, ceramică, antiderapantă la circulaţii;

- pardoseli din parchet laminat în restul încăperilor;

- ciment sclivisit la spatiile tehnice de vizitare izolatorilor seismici.

În cazul când pardoselile se vor aplica peste o placă de beton turnată pe pământ se vor prevede pe lângă măsurile de rupere a capilarităţii, acolo unde se impune, şi stratul de izolare hidrofugă.

Pardoseli din ciment sclivisit şi mozaic turnat :

Materialele utilizate la executarea pardoselilor din piatră artificială trebuie să corespundă următoarelor norme tehnice şi STAS-uri:

- piatră mozaic STAS 1134-71

- plinte şI scafe mozaicate STAS 451-86

- cimenturi Portland albe şI colorate STAS 7055-96

- agregate naturale (nisip, pietriş, balast ) STAS 1667-76

- acid clorhidric tehnic STAS 339-80

492

- white-spirt rafinat tip C STAS 44-84

- corpuri abrazive STAS 601/1-84

f. Tencuieli

Mortarele din care vor fi executate tencuielile se vor stabili conform Instrucţiunilor tehnice C 17-82.

Pentru pereţi se vor utiliza mortare marca M 50.

La executarea tencuielilor se vor respecta prevederile din:

C 17-82 - Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor

de zidărie şi tencuieli

STAS 1667-76 - Nisip natural de râu sau carieră (nu se va folosi nisip de mare)

STAS 1134-71 - Praf de piatră

STAS 8625-90 - Pastă GIPAC

STAS 6476-86 - Pigmenţi naturali

STAS 7058-91 - Aracet E 50

STAS 790-84 - Apă pentru mortare

STAS 1500-96 - Ciment PA 35

STAS 545/1-80 - Ipsos în construcţii

Consistenţa mortarelor şi grosimea tencuielilor se vor stabili în funcţie de suprafaţa pe care se aplică. Ele vor corespunde tasărilor la conul etalon, prevăzute în C17-82.

Abaterile admisibile sunt consemnate în anexa 4 din C18-83.

g. Lucrări de zugrăveli și vopsitorii

Pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se vor respecta prescripţiile tehnice cuprinse în : Normativul C 3 -76 - Instrucţiuni privind executarea şi recepţionarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii.

Pentru executarea corectă şi calitativ corespunzătoare de zugrăveli se vor respecta următoarele:

• depozitarea materialelor să se facă în depozite închise şi acoperite, ferite de umezeală;

• depozitele trebuie să satisfacă condiţiile de securitate împotriva incendiilor. Se recomandă ca temperatura la locul de depozitare să fie cuprinsă între 7° şi 20°C.

În timpul depozitării se va urmări ca ambalajul să fie ermetic închis pentru a evita scurgerea, uscarea sau murdărirea produselor.

Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe numai la o temperatură de cel puţin 5°C. Acest regim de lucru se menţine în tot timpul executării şi cel puţin încă 8 ore după executarea lor.

Se vor verifica în mod special următoarele:

• îndeplinirea condiţiilor de calitate, a suprafeţelor suport, consemnându-se aceasta în procese verbale de lucrări ascunse;

• calitatea principalelor materiale ce intră în operă conform standardelor şi normelor de fabricaţie;

• corectitudinea execuţiei.

Pentru lucrările necorespunzătoare se va da dispoziţie de şantier pentru remediere sau refacere, pe cheltuiala ofertantului.

493

h. Lucrări de plafoane suspendate

Plafoanele suspendate sunt panouri realizate dintr-un schelet metalic pe care se fixează plăci de ipsos caşerat cu carton.

Scheletul metalic se realizează din profile din elemente din tablă galvanizată, prinse de tavan prin intermediul unor tije metalice reglabile.

Pe scheletul metalic se vor monta apoi plăcile din ipsos sau vată minerală.

Aceste tavane suspendate formează spaţii închise pentru trecerea conductelor de instalaţii sau canale de ventilaţie.

Plafoane suspendate din plăci fibră minerală pe structură de aluminiu

Caracteristici ale produsului:

- rezistenţă la umiditate: 70% umiditate relativă;

- comportament la foc - greu combustibil;

- rezistenţă la foc >30 minute;

- transmisie acustică -34dB;

- reflectarea luminii >80%;

- conductivitate termică λ = 0,052-0,057W/m°C;

- greutate: 3,5kg/mp;

- culoare: alb;

- dimensiuni: 600 x 600 x 15mm;

i. Jgheaburi, burlane și învelitori de tablă pentru atice

Materialele utilizate pentru executarea lucrarilor de tinichigerie vor trebui sa corespunda prevederilor din proiecte, standarde si alte prescriptii in vigoare ( STAS 2274 / 88 ).

Prinderea jgheaburilor se face cu carlige care se confectioneaza din otel lat de 25…40 mm latime si de 4 – 8 mm grosime. Carligele vor avea forma jgheabului, prinzandu – se lateral de capriori.

Innadirea jgheaburilor se face prin suprapunere de min. 20 mm si max. 25 mm. Tablele de zinc se suprapun numai prin lipire.

Burlanele se aseaza paralel cu fatada la cel putin 1 cm distanta de aceasta.

Fixarea de zid se face prin bratari asezate la cel mult 2 m una de alta.

Invelitoarea din tabla pentru atic, se va executa din tabla de zinc, protejata coroziv si eventual vopsita. Se vor monta foile cu falturi duble.

j. Geamuri

Pentru o buna izolare termica se va folosi geam de tip LOW EMISSION, incastrat in tamplaria de Aluminiu. Tipul de geam prevazut este « geam clar cu reflexie » avand doua foi ( 6+4 mm ) .

Pentru cupola de sticla se va folosi acelasi tip de geam clar cu reflexie, avand urmatorii coeficienti :

LT=34%

LR=28%

SF=32%

U val. 1,1 w/m2K

494

Geamul de cupola va fi prins in propriul profil de aluminiu cu rupere termica, sprijinit pe structura metalica proiectata.

Geamul trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa nu aiba defecte mai mari decat cele admise de standard pentru calitatea respectiva.

Se vor respecta instructiunile tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor – STAS – 847 – 86.

k. Trotuare de protecție

Standarde de referinţă

1. STAS 388-80 - Ciment Portland

2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare şi betoane

3. STAS 1030-85 - Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli

4. STAS 1134-71 - Piatră de mozaic

5. STAS 1137-68 - Plăci din beton pentru pavaje

6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare

7. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali

8. STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale şi lucrări de hidroizolaţii în construcţii

9. STAS 9199-73 - Masticuri bituminoase pentru izolaţii în construcţii

Ofertantul va prezenta planşe cu detalii de execuţie pentru execuţia trotuarelor de protecţie cu sau fără borduri.

Materiale și produse

Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (dacă se specifică astfel) având feţe finisate, cu o latură teşită . Bordurile se vor executa prin turnare şi presare.

Plăci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din rocă dură sau din două straturi din care cel de bază din beton obişnuit, iar cel de uzură cu agregate din rocă dură, cu dimensiuni şi grosimi conform STAS 1137-68.

Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulaţia până la 31 mm şi ciment F 25 conform (02) 0000.

Mixtură asfaltică pentru îmbrăcăminţi bituminoase turnate, executate la cald. Mixtura se prepară din bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (funcţie de zona climaterică caldă sau rece) amestecat în malaxor cu filer conform STAS 539-79 şi la care se adaugă agregatele naturale (nisip natural conform STAS 662-89 şi criblură conform STAS 667-90); tipul şi dozajele mixturii asfaltice pentru stratul de uzură vor fi conform STAS 174-83.

Alte materiale folosite la execuţia produselor

Coloranţi minerali, dacă se specifică.

Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.

Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere, conform STAS 539-79.

Agregate naturale de balastieră, conform STAS 662- 89.

Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri, conform 667-90.

Materiale pentru stratul de poză

Mortar de poză conform specificaţiilor de la capitolul CG –7.

495

Beton simplu cu rezistenţa Bc 7,5 conform specificaţiilor de la capitolul CA – 1.

Nisip cu granulaţie 0-7 mm conform STAS 1667-76.

Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.

Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754- 86.

Abateri limită admisibile

La aşezarea bordurilor şi plăcilor:

1. Planeitate : +/- 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.

2. Denivelarea admisă între 2 elemente prefabricate alăturate este de 1 mm.

La turnarea betonului şi asfaltului:

1. Grosime: 10 % pentru fiecare strat în parte.

2. Panta profilului transversal: +/- 5 mm/m.

Acolo unde prescripţiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dacă aspectul lucrărilor nu este corespunzător (plăci fisurate, rosturi cu muchii ştirbite, etc.), Dirigintele de șantier poate decide înlocuirea locală sau pe suprafeţe mai mari a lucrărilor şi refacerea în condiţiile prescrise în specificaţii. Aceste lucrări se fac pe cheltuiala Ofertantului.

l. Lucrări de confecții metalice

Toate confecţiile metalice se execută din oţel moale, protejat cu grund anticoroziv şi vopsite cu vopsea pe bază de ulei, răşini alchidice sau epoxidice.

Standarde şi normative de referinţă

1. STAS333-87 Oţel rotund

2. STAS334-88 Oţel pătrat

3. STAS395-88 Oţel lat

4. STAS424-91 Oţel cornier cu aripi egale

5. STAS 438/1-89 Oţel beton laminat la cald

6. STAS 500/2-80 Oţeluri de uz general pentru construcţii. Mărci.

7. STAS 500/3-80 Oţel de uz general pentru construcţii rezistente la coroziune atmosferica. Mărci.

8. STAS908-90 Bandă de oţel.

9. STAS 7657-90 Ţevi sudate longitudinal pentru construcţii.

10. STAS 7941-90 Ţevi pătrate şi dreptunghiulare din oţel sudate longitudinal.

Desene de execuţie

Ofertantul va prezenta o dată cu mostrele desene de execuţie pentru toate confecţiile metalice ce vor fi cuprinse în lucrare, inclusiv sistemele lor de fixare de elementele de structură.

Materiale și produse

Materiale

Oţel moale conform standardelor enumerate mai sus: oţel lat laminat la cald, ţeavă trasă la cald, oţel rotund, profile laminate la cald, tablă de oţel.

Profilele laminate la cald vor avea grosimi de cel puţin 3 mm.

496

Tabla va avea grosimea de cel puţin 2,0 mm şi va fi zincată la cald. (490 gr/mp)

Accesorii: şuruburi, piuliţe, şaibe, dibluri CONEXPAND protejate anticoroziv prin cadmiere (dacă nu se specifică altfel).

Produse

Confecţiile metalice se vor executa în ateliere specializate, în strictă conformitate cu desenele de execuţie şi cu mostrele aprobate.

In cazuri speciale se acordă, cu aprobarea Dirigintelui de șantier, modificări ale soluţiilor, gabaritelor sau finisajelor faţă de cele aprobate iniţial, dar nu sub nivelul (calitativ şi cantitativ) al soluţiilor iniţiale.

Abateri maxime admisibile la execuţia confecţiilor metalice:

- lungime, lăţime : +/- 2 mm

- grosime: + 1 mm, - 0,5 mm

- planeitate: deviaţia unui colţ faţă de planul format de celelalte 3 va fi maximum 1,5 mm la dimensiuni până la 1,5 m şi maximum 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m.

Confecţiile metalice vor fi protejate anticoroziv prin grunduire cu grund pe bază de ulei conform STAS 3097-80.

Verificări în vederea recepţiei

Se va verifica calitatea fixării pe stratul suport, calitatea executării (suduri, şlefuiri, îmbinări, etc.).

Dacă nu se respectă prezentele specificaţii, desenele de execuţie, Documentația de execuție şi mostrele aprobate, Dirigintele de șantier va putea decide înlocuirea lucrărilor cu altele care să respecte aceste cerinţe, pe cheltuiala ofertantului.

m. Izolații exterioare

Peretii exteriori ai cladirii, grinzile si stalpii din metal, vor fi izolati cu un termosistem tip « Baumit » :

- panouri de polistiren de exterior, de 5 respectiv 10 cm grosime, puse pe un strat suport special si ancorat in zidarie cu dibluri cu guler ;

- straturi suport pentru tencuielile decorative de exterior.

Elementele componente ale termosistemului: mortar adeziv, placi din polistiren de exterior cu grosimea 10 cm, plasa de armare din fibra de sticla - greutate specifica minim 145 g/m2, tencuiala de acoperire, profil pentru soclu, dibluri pentru polistiren, profil pentru colt, cu plasa.

n. Hidroizolații minerale

Hidroizolatiile minerale pe baza de ciment si liant mineral se vor folosi pentru impermeabilizarea de suprafaţă si în profunzime a structurilor subterane (fundaţiile, pereţi exteriori, subsoluri).

Materialul de Hidroizolatie Cimentoasa, aplicat în stare de pastă pe toate suporturile recomandate (ex: beton, zidărie, prefabricate etc), constituie după uscare un înveliş etanş, perfect aderent şi coeziv cu stratul suport.

B. Specificații de rezistență

a. Materiale utilizate

Betonul de egalizare utilizat va fi C8/10(Bc10).

Betonul armat din fundaţii va fi C20/25(Bc25).

Betonul armat in structură va fi C20/25(Bc25).

Oţelul pentru armaturi va fi oţel beton OB37, PC 52.

497

Oţelul pentru structura metalica va fi OL37

b. Realizarea infrastructurii

Sistemul de fundare este alcatuit dintr-un radier circular cu grosimea de 40 cm realizat sub stalpii de rezistenta. Cota de fundare este la -1.44 m fata de cota terenului amenajat.

In dreptul fiecarui izolator se va realiza un cuzinet din beton armat cu dimensiunile 100x60cm. Placa de la cota -0.10 este realizata in sistem compozit cu tabla cutata si suprabetonare de 7cm armata din incarcari gravitationale. Armarea se va face cu plase de Φ8/10 sus si Φ8/10 jos, dispuse pe doua directii. Tabla cutata reazema pe o structura metalica alcatuita din grinzi principale HEB450 chesonate si pane IPE200

Pentru golurile de instalatii se vor citi planurile de specialitate. Inainte de turnare inginerul de instalatii va verifica corectitudinea amplasarii golurilor.

c. Realizarea suprastructurii

Structura este alcatuita din cadre metalice cu noduri rigide, necontravantuite. La nivelul fundatiilor sunt amplasati izolatori seismici tip Sliding isolation pendulum, dispusi pentru a reduce nivelul solicitarii seismice asupra elementelor suprastructurii, acestea fiind dimensionate pentru o comportare cvasi – elastica a structurii.

Pentru asigurarea unei stabilitati generale a structurii vor fi dispuse 4 cabluri de ancorare cu diametrul de 22mm a caror dispunere este detaliata in planurile de rezistenta.

Grinzile principale sunt alcatuite din profile IPE400 la cota +3.50 si IPE450 la cota +7.00. In zona de reazem s a marit sectiunea acestora prin dispunerea unor vute cu inaltimea de 200mm si respectiv 225mm pentru preluarea sarcinilor gravitationale. Grinzile perimetrale sunt alcatuite din profile teava patrata 220x220x8.

Stâlpii au o sectiune circulara Φ406.4x20

Plăcile de etaj curent - solutia optima este ca placa sa aiba o suprabetonare cu grosimea de 7cm.

C. Specificații instalații electrice

a. Reglementări tehnice de referință

Standarde.

- STAS 12604/4-1989 si STAS 12604/5-1990. Protectia impotriva electrocutarii: prescptii de proiectare si executie.

- STAS 2612 -1987. Protectia impotriva electrocutarii - limite admisibile

- SR EN 61140:2000. Protectie impotriva socurilor electrice

- STAS 11054 -1978. Aparate electrice. Clase de protectie contra electrocutarii

- STAS 8778/1,2 -1985. Cabluri de energie cu izolatie si manta din PVC.

- CEI 947/1. Aparataj de joasa tensiune

- EN 60529. Grade normale de protectie asigurate prin carcasare

- SR 6646/1,2,3 Iluminat artificial

- CEI 598-2-22 si STAS 8114/2-1 Corpuri de iluminat

- STAS 6990. Tuburi de protectie pentru instalatii electrice

- STAS 6865. Conductoare cu izolatie din PVC, pentru instalatii electrice fixe

- STAS 7290. Lampi electrice cu descarcari in gaze

- CEI 446. Identificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice

498

Norme si normative.

I7 - 2002. Normativ republican privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiuni pana la 1000V.

PE 107-1995. Normativ de proiectare si executie retele electrice in cablu.

P118-1999. Normativ de siguranta la foc a constructiilor.

I20-2000. Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului

PE 116/94. Normativ de incercari si masuratori la echipamentele si instalatiile electrice

C56/2002. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

C300. Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe perioada executiei lucrarilor

Legea 10/1995, privind calitatea in constructii

HG 925/1995, pivind aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor.

HG 261/1994, privind aprobarea:

* Regulamentului privind conducerea si asigurarea calitatii constructiilor

* Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor

* Regulamentului privind urmarirea comportarii in exploatare, interventii in timp si postutilizarea constructiilor

b. Documente ce se cer executantului

La inceperea si pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice interioare si exterioare, executantul va pune la dispozitia organelor de control si/sau beneficiarului urmatoarele documente:

- capacitatea si atestatele personalului calificat pentru executia lucrarilor de instalatii electrice;

- lista cu dotarile tehnice pentru executia lucrarilor, testarea lucrarilor executate si echipamentele necesare pentru protectia muncii, necesare pe timpul executiei;

- proiectul de executie;

- certificate de calitate pentru materiale si buletine de incercari si analize, daca este cazul;

- specificatiile tehnice ale aparatelor si echipamentelor electrice utilizate;

- procese verbale pentru lucari ascunse (coloane si racorduri exterioare, prize de protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, etc.)

- procesele verbale si instructajele pe care executantul le-a intocmit, pentru respectarea masurilor de protectia muncii si focului, in special cele aferente instalatiilor electrice.

La terminarea lucrarilor, executantul va preda beneficiarului:

- proiectul de executie, cu modificarile intervenite in cursul executiei, pentru cartea tehnica a constructiei;

- buletinele de verificare si incercare a instalatiilor si in special a celor de protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, inclusiv a circuitelor.

- rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalatiei

- observatii si constatari efectuate pe parcursul lucrarilor de executie, care pot constitui repere in activitatea de exploatare a beneficiarului

499

- documentatiile tehnice (planuri, scheme, specificatii, etc.) ale aparatelor, echipamentelor, tablourilor electrice, etc.), care au fost montate, inclusiv instructiunile de montaj si utilizare, care au fost primite de la furnizorii acestora;

- certificatele de garantie ale materialelor si echipamentelor introduse in instalatiile executate.

c. Materiale și produse

Tablouri electrice: Ansamblurile tablourilor electrice vor fi de tip testat (TTA) si vor indeplini conditiile tehnice din norma IEC/EN 60439-1.

Carcasa tablourilor trebuie sa fie executata din materiale incombustibile C0 sau greu combustibile C1 si C2.

Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru.

Tablourile electrice vor fi insotite in mod obligatoriu de:

- dispozitive auxiliare de manevra;

- elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transporta separat, pentru a fi montate la fata locului;

- piese de rezerva a caror frecventa de inlocuire reclama acest lucru;

- date tehnice despre aparatajul de masura, comanda si automatizare din componenta tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora;

- cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare si desfasurate, buletinele de incercare, certificatul de calitate, si elemente de identificare a tabloului (denumire, furnizor, data fabricatiei, etc.).

Aparate locale: Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa cuprinda datele sale tehnice si un indicator de semnalizare.

Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului (intreruptoare, butoane de comanda, prize, corpuri de iluminat,etc.) vor fi insotite in cazul celor de fata, de certificat de calitate si dupa caz de garantie.

Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie.

Se vor utiliza ca materiale de protectie, de izolare sau pentru suporturi, materiale incombustibile sau greu combustibile, incadrarea acestora in aceste categorii stabilindu-se pe baza prescriptiilor specifice in vigoare.

Aparatele vor corespunde conditiilor de incarcare termica a circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare.

Conducte și cabluri electrice : Alegerea materialelor se va face in functie de prevederile proiectului si vor corespunde sectiunilor din schemele electrice.

Cablurile si conductele electrice vor corespunde conditiilor de incarcare termica a circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare.

d. Condiții de execuție

La amplasarea instalatiilor electrice se va urmari:

- evitarea amplasarii in zone in care integritatea lor ar putea fi periclitata sau acestea sa pericliteze existenta altor instalatii sau procese;

500

- sa se asigure acces facil in exploatare, pentru verificari reparatii, interventii.

Distantele minime de apropiere si traversare intre elementele de instalatii electrice si alte instalatii si constructii sunt cele reglementate de Normativele PE107 si I7. In cazul nerespectarii acestor distante, din motive obiective, se vor lua masuri suplimentare de protectie.

Se vor respecta prevederile și cerințele din Documentația de execuție și planurile puse la dispoziție de beneficiar.

e. Toleranțe, limite admisibile, condiții de calitate

Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice utilizate vor fi omologate, vor prezenta agrement tehnic, conform prevederilor Legii 10/1995, privind calitatea in constructii.

La alegerea materialelor si aparatelor electrice se va avea in vedere incadrarea acestora in limitele admisibile ale parametrilor electrotehnici, de mediu si protectie.

Parametri de functionare:

- tensiune nominala si nivel de izolatie corespunzatoare cerintelor din specificatia proiectului; - curentul nominal sau de calcul sa fie incadrat in limita maxima de 0,8 din curentul maxim admisibil al aparatelor si materialelor din circuitele electrice.

- puterea nominala sa fie in concordanta cu receptoarele din circuitele prevazute in proiect

- factorul de putere al receptoarelor electrice, si in special corpuri de iluminat, sa se situeze pe cat posibil spre valoarea de 0,92, pentru evitarea introducerii de instalatii de compensare.

Se vor respecta conditiile de calitate si tolerante stabilite de normatvele:

- I7 -2002, pentru ansamblul instalatiilor electrice interioare

- PE 107-1995, pentru cablurile electrice

- I20-2000, pentru instalatiile de protectie impotriva trasnetului

Deasemenea materialele si aparatele electrice trebuie sa corespunda din punct de vedere calitativ, standardelor de produs, care sta la baza executiei acestora de catre furnizori.

f. Măsurători și decontare

Tablourile electrice vor fi acceptate in santier, dupa ce au fost verificate vizual si testate, inclusiv cu probe la rece asupra aparatelor si circuitelor.

Instalatiile vor fi predate de constructor catre beneficiar si anuntate cu cel putin 5 zile inaintea de ziua operatiei de predare-primire. Predarea se va face de catre contractantul general cu participarea tuturor subcontractantilor si furnizorilor de echipamente si instalatii importante.

Ofertantul va oferi instrumentele de masura necesare pentru controlul valorii medii obtinute la instalatia de iluminat. Toate masuratorile se vor executa la 1 m deasupra nivelului solului. Pentru siguranta, masuratorile iluminatului se vor executa la nivelul solului.

Dupa terminarea lucrarilor de instalatii electrice, vor fi executate urmatoarele teste:

- pierderea de tensiune (conform normativului I 7) ;

- masurarea curentului in cazul fazelor diferit incarcate. Va fi acceptata o abatere de 10% intre faze ;

- masurarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant

- masurarea rezistentei de izolare a circuitelor

Daca rezultatele probelor arata ca instalatia nu realizeaza parametrii garantati, beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor pe cheltuiala ofertantului, daune de la furnizor sau respingerea facturilor.

501

In final, instalatia electrica va trebui acceptata de furnizorul local de electricitate sau de personalul tehnic autorizat al proprietarului complexului.

Specificații instalații termice

g. Centrala de încălzire

Parametrii tehnici şi funcţionali:

Puterea termica maxima – 52 kW

Curent Rezistenta 78.3 [A]

Sectiune transversala [mm2]: (3 x 16 + 10) + 1 x 16

Eficienta [%]: 99.3

Racord hidraulic [toli]: 1

Domeniu reglare temp. ag. Termic [grdC]: 30 – 80

Presiune max de lucru[bar]: 2.5

Inaltime [mm]: 780

Latime [mm]: 500

Adancime [mm]: 295

Greutate reala [kg]: 50

Capacitate camera de incalzire [litri]: 26

Comutari putere: 4 nivele

Tensiune de alimentare [V]: 400

Posibilitate de conectare la boilere indirecte pentru preparare A.C.M.

Pentru a asigura comunicarea corecta dintre cazane si boiler este necesara utilizarea unei vane cu trei cai, motorizate.

Cerinţe calitate echipamente

Caracteristicile tehnice ale echipamentului livrat va corespunde celor precizate în specificaţia tehnică din documentaţie.

Toleranţa maxim admisă la abaterile de la aceste caracteristici (debit, presiune) va fi de ±5%.

Echipamentul livrat beneficiarului va fi însoţit de certificatele de calitate, documente care atestă verificările în stand, cartea tehnică a produsului, certificate de agremente conform legislaţiei în vigoare: “Hotărârii pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii HGR 766/1997, Anexa 5 – Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii”.

Echipamentele furnizate vor fi echipate cu toate componentele.

Condiţiile tehnice de montare

Se vor respecta condiţiile de montaj cerute de furnizorii de echipament precizate în cărţile care însoţesc furnitura.

Pentru perioada de execuţie, unitatea de execuţie şi elaborarea documentaţiei de organizare de şantier vor lua toate măsurile necesare protecţiei muncii conform NGPM şi se vor respecta prevederile PE 009, P 118/99 şi OG 60/97 privind protecţia împotriva incendiilor precum şi cele specifice conform Normativului de

502

prevenire a incendiilor pe durata lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora C 300/94. În locurile cu pericol de incendiu sau explozie, lucrările se vor efectua numai cu permis de foc.

Condiţii de transport, depozitare şi livrare

Transportul şi depozitarea echipamentului se va efectua în condiţii care să asigure integritatea şi funcţionalitatea lui, luându-se măsuri pentru a nu se deteriora şi a nu pătrunde apa în ambalaj.

Aparatele se transportă ambalate, în poziţia de funcţionare conform instrucţiunilor furnizorului de echipamente.

Depozitarea echipamentului se face în spaţii special amenajate. Odată recepţionat echipamentul, se va păstra în condiţii care să nu pună în discuţie descompletări, deteriorări etc.

Probe, teste, verificări, controale de calitate, recepţie

Se vor efectua probele și verificările prevăzute în Documentația de execuție.

Rezultatele probelor, verificărilor şi recepţiilor se finalizează prin întocmirea de procese verbale.

Procesele verbale sunt înregistrate cronologic în registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.

La recepţia preliminară se efectuează verificări scriptice pe baza documentaţiilor menţionate mai sus sau direct şi se emite proces verbal de recepţie preliminară conform cerinţelor C 56-2003 şi Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, nr. 273/94, cap. L.

La recepţia finală se emite procesul verbal de recepţie finală conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, nr. 273/94, cap. III.

Toate probele enumerate în procesele verbale rămân la beneficiar pentru cartea tehnică a construcţiei.

Responsabilităţi

Verificarea calităţii şi recepţiei utilajelor se face de către conducătorul tehnic al lucrării (executant) şi dirigintele (beneficiar) care întocmesc procesele verbale corespunzătoare care se înscriu în registrul de procese verbale pe parcursul execuţiei lucrărilor.

Registrele de procese verbale vor fi vizate de către reprezentantul autorizat al executantului, beneficiarului, al forurilor tutelare şi proiectant.

Responsabilităţile vor fi conform cu cerinţele Legii nr. 10 a calităţii în construcţii.

Indicaţiile pentru recepţionarea şi punerea în funcţiune ale aparatelor

La recepţionare se vor avea în vedere toate cele precizate prin cărţile tehnice ale aparatelor montate în instalaţie.

Se vor asigura etapele de confirmare a calităţii lucrărilor executate prevăzute în programul de control anexat proiectului.

Standardele, normative şi alte prescripţii de referinţă

NGPM – Norme generale de protecţia muncii,2002;

OG 60/97 – Ordonanţa guvernamentală privind apărarea împotriva incendiilor;

C 56/2003 – Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;

HG 273/94 – Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;

Legea 10/95 – Legea calităţii în construcţii;

P 118/99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;

503

PE 009/93 – Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportului şi distribuţia energiei electrice şi termice;

C 300/94 – Normativul de prevenire a incendiilor pe durata lucrărilor de construcţii aferente acestora;

1219/MC/94 MLPAT – 381/94 MI - Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor.

h. Execuția lucrărilor

Materiale

Materialele utilizate vor avea caracteristicile şi toleranţele prevăzute în standardele de stat sau în prescripţiile tehnice ale producătorilor şi vor satisface condiţiile tehnice cerute în proiect. Ele vor trebui să fie însoţite de :

- certificatul de calitate al furnizorului;

- fişe tehnice de detaliu;

- instrucţiuni de montare, probare, întreţinere şi exploatare;

- certificatul de garanţie;

- certificate de atestare a performanţelor, agremente, omologări emise de institute de specialitate din România, abilitate în acest scop.

Achiziţionarea materialelor şi a echipamentelor, schimbarea soluţiilor fără consultarea proiectantului transfera raspunderea funcţionarii instalaţiilor în sarcina ofertantului.

Cerințe de calitate echipamente

Caracteristicile tehnice (funcţionale) ale echipamentelor şi utilajelor livrate sunt cele indicate în specificaţiile anexate la proiect.

Echipamentele livrate beneficiarului vor fi însoţite de certificate de calitate, documente care atestă verificările şi probele, cartea tehnică a produsului (inclusiv curbele de performanţă), certificate de agrementare conform legislaţiei în vigoare, certificate de garanţie.

Toleranta maxim admisa la abaterile de la aceste caracteristici (debit, presiune) va fi de +5%.

Condiții de execuție a lucrărilor

Lucrările care vor afecta structura de rezistentă a construcţiei nu se vor executa fără acordul proiectantului de rezistenţă;

Deoarece caracteristicile geometrice şi funcţionale ale echipamentelor diferă de la furnizor la furnizor Ofertantul va adapta instalaţiilor prezentate în proiect la cerinţele echipamentului procurat, cu respectarea proiectului, a reglementărilor în vigoare și obținerea de la proiectant a derogărilor necesare.

Montarea conductelor se va face cu respectarea normativului I.7, în ceea ce priveşte distanţele faţă de instalaţiile electrice.

Radiatoarele tip panou vor fi supuse, înaintea montării, probelor de presiune cu apă.

Consolele şi suporţii vor fi fixate astfel încât corpul de încălzire sa fie paralel cu feţele finite ale elementelor de construcţie, respectând distantele minime, respectiv 5cm.

Adâncimea de încastrare în zidăria netencuita a consolelor şi susţinerilor va fi de minim 12 cm.

Până la montarea armăturilor şi legăturilor, toate corpurile de încălzire vor fi prevăzute cu capace sau dopuri.

Standarde, normative și prescripții

I 13-94 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală;

504

P118-99 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor;

C107/3 –97- Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor;

GP 041/98 – Ghid pentru alegerea, proiectarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor şi echipamentelor de siguranţă din dotarea instalaţiilor de încălzire cu apă având temperatura maximă de 1150C;

SR 1907-97/1+2- Calculul necesarului de căldură;

STAS 7132-86 -Măsuri de siguranţă la instalaţii de încălzire centrală cu apă având temperatura maximă de 1150 C;

Cărţi tehnice, prospecte, instrucţiuni de utilizare pentru materiale şi echipamente de la furnizori;

Legea 10-95 privind calitatea în construcţii;

Normele generale de protecţie a muncii în vigoare;

Recepţia lucrărilor.

Pentru recepţia lucrărilor de instalaţii de încălzire se vor respecta : -C56 - Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente;

-I 13-2002 – Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire;

-Legea calităţii construcţiilor -10-95;

-Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente -273-94

Instalaţiile de încălzire se executa conform normativ I 13.

Probe.

Darea în exploatare a instalaţiilor de încălzire va cuprinde, conform I 13-2002, următoarele

operaţii: proba la rece (etanşeitate), proba la cald, proba la eficacitate.

Acte, rapoarte, înregistrări

Rezultatele probelor, verificărilor şi recepţiilor lucrărilor ascunse sau pe faze de lucrări se finalizează prin întocmirea de procese verbale.

Procesele verbale sunt înregistrate cronologic în registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse.

La recepţia preliminară se efectuează verificări scriptice pe baza documentaţiilor menţionate mai sus sau direct şi se emite proces verbal de recepţie preliminară conform cerinţelor C56-85 şi Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, nr.273/94, cap.I.

La recepţia finală se emite procesul verbal de recepţie finală conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora nr. 273/94, cap. III.

Toate probele enumerate în procesele verbale rămân la beneficiar pentru cartea tehnica a construcţiei.

Responsabilităţi

Verificarea calităţii şi recepţiei lucrărilor se face de către conducătorul tehnic al lucrării (executant) şi dirigintele (beneficiar) care întocmesc procesele verbale corespunzătoare care se înscriu în registrul de procese verbale pe parcursul execuţiei lucrărilor.

Registrele de procese verbale vor fi vizate de către reprezentantul autorizat al executantului, beneficiarului, al forurilor tutelare şi proiectant.

Responsabilităţile vor fi conform cu cerinţele Legii 10 a calităţii în construcţii.

D. Specificații instalații sanitare

505

a. Instalații de alimentare cu apă potabilă realizate cu țevi tip polipropilenă reticulată

Modul ACM, Parametri tehnici şi funcţionali

Capacitate -200 l

Puterea utila – 34 kw

Temperatura intr./ies. circ. primar – 80/70 0C

Debit circuit primar – 2931 l/h

Pierdere de sarcina pe circuitul primar - 27 mbar

Temp. intrare-acumulare-utilizare circ. secundar- 12-60-45 0C

Debit continuu – 888 l/h

Suprafata schimb de caldura 1.25 m2

Presiune max. lucru boiler/serpentine – 8/12 bar

Racord tur/retur circ. prim. – ¾ toli

Racord itrare/iesire circuit secundar – 1 ¼ toli

Racord recirculare – 1”

Racord rezistenta electrica – 2”

Dimensiuni – 500 x 1580

Masa: 70

Se utilizeaza pentru producerea si acumularea apei calde menajere.

Are suprafata interioara tratata anticoroziv.

Este echipat cu programator de 4 nivele de temperatură.

Comanda pompei este de maxim 500 W.

Materiale

Pentru instalaţiile de alimentare cu apa potabila se vor utiliza:

- ţeava din polipropilena reticulata sau similar;

- robinete de închidere cu obturator sfera;

- baterii amestecătoare, cu monocomanda;

- robinet cu dublu servici, cu obturator sfera.

Materialele vor fi însoţite de certificate de calitate eliberate de producător sau după caz vor fi agrementate tehnic conform legislaţiei in vigoare.

Verificarea materialelor

Înainte de punerea in opera, conductele şi fitingurile vor fi verificate in vederea depistării unor deficiente care ar putea sa afecteze montajul sau condiţiile de exploatare ale instalaţiilor.

Controlul dimensiunilor va urmări ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al ţevilor si la diametrul interior al mufelor fitingurilor sa se încadreze in cele admise in standardele de produs.

Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse in opera.

Tehnologia de îmbinare , fasonare si montare

506

Se vor respecta prevederile Documentației de execuție și furnizorului de masteriale.

Confecţionare si montare dispozitive de preluare a dilatărilor si eforturilor din conducte

Dilatările conductelor de apa calda de consum sunt preluate natural, prin schimbări de direcţie ale traseului.

Preluarea eforturilor transmise de conductele de apa calda se va face prin suporti ficşi, rigidizaţi de elementele de construcţie adiacente. Suportii ficşi se vor amplasa la distantele prevăzute in Tabel 2 pct.4.10 din normativ I9-94, cu recomandarea ca aceştia sa fie plasate lângă ramificaţii si in vecinătatea armaturilor de separare sau închidere.

Susţinerea conductelor montate pe pereţi se face prin brăţări tip MUPRO , HILTI sau alte tipuri de suporţi similari pentru diametrul până la 11/4". La pozarea conductelor pe tavan se vor folosi reazeme glisante in cazul montării in grup sau reazeme suspendate pentru montarea unei singure conducte.

Distantele recomandate intre suporturile mobile ale conductelor de apa vor fi conform Tabel 3. Pct.4.11 din I9-9.

Sudurile intre elementele de suspendare se vor executa, asigurând libertatea de mişcare in articulaţii.

Probarea instalaţiilor

In conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap.13 conductele de alimentare cu apa rece si calda de consum vor fi supuse la următoarele încercări:

- încercarea de etanşeitate la presiune la rece;

- încercarea de funcţionare la apa rece si calda;

- încercarea de etanşeitate si rezistenta la cald a conductelor de alimentare cu apa calda.

Execuția lucrărilor

Montarea conductelor, armaturilor, aparatelor, suportilor si accesoriilor instalaţiei se va face conform prevederilor Normativului I 9-94 si a prevederilor Documentației de execuție.

Efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate si rezistenta a instalaţiilor se va face conform prevederilor Normativului I 9-94 , a Normativului C 56 si a prevederilor Documentației de execuție.

Efectuarea probelor de funcţionare se va face conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a prevederilor aaeției de execuție.

Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor se va fec conform HG 273/1994.

Normative și standarde de referință

1. Legea nr. 10/1995, privind calitatea in construcţii;

2. HGR nr 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;

3. HGR nr 766/1997 - Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcţii;

4. Ordin MI nr 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

5. Ordonanţa GR privind apărarea împotriva incendiilor nr.60/1997;

6. HG nr.51/1992 privind unele masuri pentru activităţi de prevenire si stingere a incendiilor;

7. P118/99 – Normaţi de siguranţa la foc a construcţiilor;

8. I9 - 94 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare;

9. I9/1-96 Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;

507

10. Normativului pentru proiectarea si executarea instalaţiilor tehnico - sanitare cu ţevi din PP ind. N.P. 0003 - 96;

11. C-56 Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora;

12. Norme generale de protecţie a muncii - 2002;

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare si de încălzire ed.1996.

14. STAS 1478 - 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apa la construcţii civile si industriale. Prescripţii generale;

15. STAS 1795-90. Instalaţii sanitare. Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale;

16. STAS 1504-85. Instalaţii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armăturilor si accesoriilor.

b. Instalații interioare de canalizare menajeră realizate cu tuburi din polipropilenă

Prevederi generale

Instalaţiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare I9-94 si a Normativului pentru proiectarea si executarea instalaţiilor tehnico - sanitare cu ţevi din PP ind. N.P. 003 - 96" .

Materiale

Pentru instalaţiile de canalizare menajera vor utiliza:

- ţevi din polipropilena pentru presiuni nominale 2,5 - 4;

- piese speciale pentru instalaţii de canalizare din polipropilena, pentru etanşare cu garnituri de cauciuc, ambele cu caracteristici si dimensiuni conform anexa 3A1 din "Normativ pentru proiectarea executarea si exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu ţevi din polipropilena" ind. N.P. 003-96;

- obiecte sanitare din porţelan sanitar (lavoare, vase WC);

- obiecte sanitare din material plastic si fibra de sticlă (sifoane de pardoseala );

- cada dus;

- rezervor pentru vas WC, din polietilena, complet echipat;

- accesorii si stelaje de montaj.

Obiectele sanitare vor fi însoţite de certificate eliberate de producător sau după caz vor fi agrementate tehnic conform legislaţiei in vigoare.

Verificarea materialelor

Înainte de punerea in opera materialele vor fi verificate vizual si dimensional. Materialele găsite necorespunzătoare nu vor fi puse in lucru.

Tehnologii de îmbinare si fasonare

Pentru operaţiile de taiere, lipire, polizare, găurire si deformări la cald se vor respecta prevederile din normativul cu ind. N.P - 003 - 96, anexa 5.

Îmbinarea conductelor de canalizare din PP intre ele sau cu piese fasonate se realizează cu inele de cauciuc pentru etanşare. Tehnologia de execuţie a acestor îmbinări va respecta prevederile din anexa 5 a normativului cu ind. N.P.- 003- 96.

508

Condiţii de montare

Se vor respecta cerințele din Documentația de execuție și Normativele în domeniu.

Se vor respecta înălțimile normate de montaj din STAS 1504-85

Confecţionare si montare dispozitive de preluare a dilatărilor si eforturilor din conducte

Dilatările conductelor de apa calda de consum sunt preluate natural, prin schimbări de direcţie ale traseului.

Preluarea eforturilor transmise de conductele de apa calda se va face prin suporti ficşi, rigidizaţi de elementele de construcţie adiacente. Suportii ficşi se vor amplasa la distantele prevăzute in Tabel 2 pct.4.10 din normativ I9-94, cu recomandarea ca aceştia sa fie plasate lângă ramificaţii si in vecinătatea armaturilor de separare sau închidere.

Susţinerea conductelor montate pe pereţi se face prin brăţări tip MUPRO , HILTI sau alte tipuri de suporţi similari pentru diametrul până la 11/4". La pozarea conductelor pe tavan se vor folosi reazeme glisante in cazul montării in grup sau reazeme suspendate pentru montarea unei singure conducte.

Distantele recomandate intre suporturile mobile ale conductelor de apa vor fi conform Tabel 3. Pct.4.11 din I9-9.

Probarea instalaţiilor

In conformitate cu prevederile normativului I9-94, cap.13 conductele interioare de canalizare a apelor vor fi supuse la următoarele încercări:

- încercarea de etanşeitate;

- încercarea de funcţionare.

Execuția lucrărilor

Montarea conductelor, suporţilor si accesoriilor instalaţiei, conform prevederilor Normativului I 9-94 si a prevederilor Documentației de execuție.

Efectuarea probelor hidraulice de etanşeitate a instalaţiilor, conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a prevederilor prezentei documentații.

Montarea obiectelor sanitare.

Efectuarea probelor de funcţionare conform prevederilor Normativului I 9-94, a Normativului C 56 si a prevederilor prezentei documentații.

Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor conform HG 273/1994.

Normative si standarde de referinţa

1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in construcţii;

2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii;

3. HGR nr 766 / 1997 - Hotărârea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in construcţii;

4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

5. Ordonanta G.R. privind apărarea împotriva incendiilor nr. 60 / 1997;

6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele masuri pentru activităţi de prevenire si stingere a incendiilor;

7. P118 / 1999 – Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor;

8. I 9 / 1994. Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare;

9. I9 / 1 – 1996. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare;

509

10. C – 56. Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora;

11. Norme generale de protecţie a muncii, ediţia 2002;

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrări de instalaţii tehnico -sanitare si de încălzire ediţia 1996.

13. STAS 1478 / 90. Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apa la construcţii civile si industriale. Prescripţii generale;

14. STAS 1795 -90. Instalaţii sanitare. Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale;

15. STAS 1504-85. Instalaţii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si accesoriilor.

16. NP-003/96. Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena.

E. Specificații proiectare, livrare, montare și punere în funcțiune lift Specificațiile tehnice minime impuse sunt cele din Fișa tehnică.

Proiectarea

Proiectarea solutiei tehnice se va realiza in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice ISCIR : PT R 2-2010- Ascensoare electrice si hidraulice de persoane de persoane si marfuri sau de marfuri cu comanda interioara - si a H.G.R. nr.439/2003- Privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a ascensoarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 13 mai 2003, cu modificările şi completările ulterioare .

Documentatia tehnica necesara la intocmirea dosarului pentru autorizarea ISCIR va contine toate elementele, vizele si verificarile de specialitate ale proiectelor prevazute de normele si metodologia de avizare ISCIR. Costurile respective vor fi incluse in valoarea ofertei.

In urma montarii ascensorului acesta va trebui sa aiba caracteristicile tehnice – cerinte minime - prevazute in Fisa tehnica din prezenta documentatie de atribuire.

Nu se admit oferte partiale sau oferte alternative.

Fisa tehnica se anexeaza documentatiei de atribuire si face parte integranta din aceasta. Cerintele impuse in acestea sunt minime si constituie garanții tehnice.

La elaborarea ofertei, ofertantii vor avea in vedere ca produsul livrat – ascensorul – sa indeplineasca conditia ca durata normala de functionare sa fie in conformitate, cel putin, cu durata normala de functionare prevazuta pentru ascensoare in conformitate cu H.G.R. nr.2139/2004 – pentru aprobarea „Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe” - actualizata. (Aceasta prevede in Anexa la punctul 2.3.6.3.2 – Ascensoare de persoane pentru cladiri -8-12 ani)

Executia lucrarilor

La executarea lucrarilor se va tine cont de parametrii tehnici si constructivi ai ascensoarelor.

Toate componentele necesare pentru indeplinirea contractului trebuie sa fie omologate si avizate ISCIR, vor fi insotite de documentele prevazute de prevederile prescriptiei tehnice ISCIR PT R2-2010 si a H.G.R. nr. 439/2003 si vor purta marca CE.

Garantia produsului va fi pe o perioada de minim 24 de luni de la data finalizarii, autorizarii ISCIR si punerii in functiune.

510

Defectiunile aparute in perioada de garantie vor fi remediate de executant pe cheltuiala sa. In perioada de garantie a produselor executantul are obligatia de a pune la dispozitia utilizatorului piesele de schimb si subansamblele care se defecteaza pe cheltuiala proprie. Executantul va raspunde de eventualele accidente sau defectiuni cauzate de piesele necorespunzatoare din componenta ascensoarelor si care au avut loc in perioada de garantie si va remedia defectiunile de natura constructiva aparute pe cheltuiala sa.

Lucrarile se vor executa fara intreruperea activitatii in cladire.

Pe parcursul executarii lucrarilor executantul va lua masurile asiguratorii astfel incit personalul angajat sau persoanele reprezentind agentii economici si institutiile publice cu care venim in contact sa nu fie stingherite in desfasurarea activitatii sau sa sufere accidentari. In cazul producerii de asemenea evenimente nedorite, executantul este direct raspunzator de consecintele producerii lor.

Totodata va lua masurile de respectare a normelor P.S.I. pe timpul executarii lucrarilor.

Decontarea valorica a echipamentelor și lucrărilor se va face dupa punerea in functiune si obtinerea autorizarii ISCIR a ascensoarelor.

Punerea in functiune si autorizarea de fuctionare

Executantul va executa toate lucrarile necesare in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice ISCIR : PT R 2-2010 si in regim de asigurare a calitatii conform standardului de calitate SR EN ISO 9001/2008 (sau echivalent), ISO 14000.

Produsele livrate vor fi insotite de declaratiile de conformitate ale produselor, certificate de calitate, certificate de garantie, buletine de calitate a materialelor, proces-verbal de receptie precum si documentatia tehnica in limba romana.

La terminarea lucrailor executantul va prezenta declaratiile de conformitate, de calitate si garantie pentru lucrarile executate, buletinele probelor si verificarilor executate.

Receptia ascensorului se considera incheiata dupa executarea probelor de functionare conform prescriptiilor tehnice ISCIR PT R2-2010 si dupa autorizarea ISCIR. Ascensorul trebuie sa functioneze conform caracteristicilor tehnice proiectate si ofertate.

Executantul va intocmi documentatia de autorizare a ascensorului conform prevederilor prescriptiei tehnice ISCIR : PT R 2-2010, pentru a putea fi depusa de beneficiar la CNCIR-, taxele de autorizare finale fiind suportate de catre beneficiar.

Prețul ofertat va include și proiectarea, furnizarea materialelor, transportul, montarea, probele si punerea in functiune si autorizarea ISCIR

In perioada de garantie, respectiv 24 luni de la data instalarii, service-ul acordat este gratuit si timpul maxim de interventie este de 24 de ore de la solicitarea achizitorului, la sediul acestuia.

Ofertantul poate oferta o soluţie avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic (reducerea consumului de energie electrică, optimizare capacitate persoane sau orice altă soluţie tehnico-economică ce asigură performanţe certe) pentru obiectul de investiții ,,Observator turistic” fără ca valoarea proiectului să se majoreze. În situația în care ofertantul nu poate oferta sau nu are o soluție tehnico-economică mai avantajoasă din punct de vedere tehnic și economic are obligația menționării în Oferta Tehnică a acestei situații.



511


















512
















Beneficiarul, respectiv reprezentantul Ofertantului pot cere unul celuilalt sã participe la o întâlnire de management în scopul revizuirii pregãtirilor pentru lucrãrile viitoare. Asemenea întâlniri vor avea loc lunar. Reprezentantul Ofertantului va consemna ordinea de zi a întâlnirii şi va furniza copii ale documentelor celor prezenţi la întâlnire şi Beneficiarului, în termen de 2 zile dupã data la care a avut loc întâlnirea. În înregistrãrile fãcute, responsabilitãţile pentru orice acţiuni ce vor fi întreprinse vor fi conforme cu prevederile Contractului. Prin aceste înregistrãri, chiar dacã sunt semnate de cãtre pãrţi, nu poate fi modificat Contractul. Ordinea de zi a acestor întâlniri va cuprinde revizuirea progresului obţinut, revizuirea planurilor şi echipamentelor pentru activitãţile viitoare, situaţia personalului, tehnologia, siguranţa, echipamentele, aprovizionarea cu materiale,

513

plãţile, dificultãţile curente şi anticipate, coordonarea cu alţi Ofertanti, reclamaţii pentru cheltuieli suplimentare şi alte probleme obiective. Data şi locul de desfãşurare a acestor întâlniri vor fi stabilite de comun acord, luând în considerare subiectele puse în discuţie.




Dupã emiterea Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrãrilor, Ofertantul va curãţa şi îndepărta, de pe acea parte a şantierului şi a lucrãrilor la care se referã Procesul Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrãrilor, toate utilajele ofertantului, excesele de materiale, molozul, gunoaiele şi lucrãrile provizorii. Ofertantul va lãsa partea respectivã a şantierului şi lucrãrile curate şi în siguranţã. Pe parcursul perioadei de Notificare a defecţiunilor, Ofertantul poate pãstra pe şantier bunurile care îi sunt necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor prevãzute în Contract.




Președinte,



514





sectiunea ii cerinte tehnice

Documents