sectiunea i analiza socio economica regionala 1 ...adrnordest.ro/user/file/library strategic...

1

SECTIUNEA I ANALIZA SOCIO ECONOMICA REGIONALA

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii

Regiunea acoperă partea de Nord-Est al ţării şi, conform tradiţiei, este o parte din vechea regiune istorică a Moldovei.

Geografic, regiunea se învecinează la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) şi judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea Centru) –prezentare Harta I.

Având o bogată tradiţie istorică, culturală şi spirituală, regiunea înfăţişează tabloul îmbinării tradiţiei cu modernul, a trecutului cu prezentul, pentru valorificarea potenţialului resurselor umane, infrastructurii industriale, turismului şi de zonă curată ecologic.

Unităţi administrative, componente ale regiunii (judeţe,

comune şi oraşe)

Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui), care însumează o suprafaţă de 36.850 kmp şi o populaţie de 3.813.123 locuitori, situându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale ţării.

Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafaţa totală ţării de 238.391 kmp, cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu 6.421kmp. Distanţa până la capitala ţării, Bucureşti, este de 349 km (Harta II).

Unităţile administrative componente ale regiunii sunt prezentate în Anexa I, tabelele 1.4-1.7, precum şi în tabelul de mai jos:

JUDEŢUL Suprafaţa

totală (kmp)

Numărul locuitorilor (la 01.07.1999)

Numărul oraşelor şi municipiilor

din care: municipii

Numărul comunelor

BACĂU 6.621 750.777 8 2 79 BOTOŞANI 4.986 462.976 4 2 68 IAŞI 5.476 833.388 4 2 85 NEAMŢ 5.896 585.746 4 2 70 SUCEAVA 8.553 715.228 8 4 90 VASLUI 5.318 465.008 4 3 71 TOTAL REGIUNE

36.850

3.813.123

32

15

463

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

2

Zone geografice - caracteristici principale : relief, climă, hidrologie

Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele

de relief, 30% o reprezentând-o munţii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podişului şi câmpiei. Această ultimă formă de relief ocupă peste 70% din suprafaţă în judeţele Botoşani, Vaslui şi Iaşi.

O secţiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub forma unei pante care coboară dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaţii.

La Vest, Munţii Carpaţi stau ca un zid cu înălţimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Rarău, Vf. Giumalău, Vf. Ocolaşu Mare, Vf. Haşmaşu Mare) şi cu o scădere de înălţime spre Sud (Munţii Ciuc, Munţii Trotuşului şi, în mică măsură, Munţii Vrancei).

În centru, întâlnim Subcarpaţii, cu înălţimi cuprinse între 7-800 m, care înconjoară munţii ca un brâu strâns. În continuare, jumătatea estică este împărţită în două mari zone: Câmpia Moldovei, în partea nordică şi Podişul Bârladului, în partea de Sud.

Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută şi sub numele de Podişul Sucevei cu o înălţime medie de 500 metri şi este faimoasă pentru “obcinele” sale (uşoare ondulaţii ale reliefului, ca un lanţ de unde pietrificate).

Principalele altitudini muntoase ale regiunii :

Denumirea vârfului muntos

Denumirea masivului muntos

Judeţul Altitudinea vârfului ( m)

Pietrosu Căliman Suceava 2.100 Ocolaşu Mare Ceahlău Neamţ 1.907 Toaca Ceahlău Neamţ 1.900 Budacu Bistriţa Neamţ,

Suceava 1.859

Giumalău Rarău Suceava 1.857 Rarău Rarău Suceava 1.651

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000 Clima

Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferenţe semnificative intre

cele muntoase şi cele de deal şi de câmpie. În zona muntoasă a regiunii (zona vestică a judeţelor Suceava, Neamţ şi

Bacău), climatul este continental moderat, cu veri răcoroase şi ierni bogate în precipitaţii sub formă de ninsoare.

În zona subcarpatică de dealuri şi câmpie (părţile estice ale judeţelor Suceava, Neamţ, Bacău precum şi întreg teritoriul judeţelor Botoşani, Iaşi, Vaslui), climatul este continental, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci şi de cele mai multe ori fără zăpadă.

Temperatura medie anuală a aerului este de 2 ºC în zona de munte şi de 9 ºC în zona subcarpatică de dealuri şi câmpie.

3

Regimul temperaturii aerului este redat în Anexa I, tabelul 1.1, iar tabloul precipitaţiilor este prezentat în Anexa I, tabelul 1.2.

Hidrologie

Regiunea este străbătută de un număr de opt cursuri importante de apă, care

se repartizează pe direcţia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) şi Prutului (10.990 kmp). Acesta din urmă, se constituie în graniţă naturală cu Republica Moldova, pe o distanţă de cca. 680 km.

Multe din cursurile de apă ale regiunii au beneficiat de ample lucrări de amenajări şi regularizare.

Pe râul Bistriţa s-a amenajat încă din anii '70 o “salbă” de şapte microhidrocentrale şi cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Bicaz-Neamţ), cu un volum la nivel normal de retenţie de 1.130 mil.mc.

Resurse naturale ale regiunii • Soluri

Peste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolă iar 28,1% o reprezintă pădurile. Aceste bogăţii ale solului au permis dezvoltarea în regiune a unor meserii tradiţionale, ca agricultura(culturi cerealiere, cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr fiind practicate în toate judeţele, viticultura-judeţele Vaslui, Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele Iaşi, Suceava şi Neamţ) şi exploatarea şi prelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău.

• Subsolul Regiunea dispune de următoarele resurse ale subsolului: 1) manganul: Dadu, Ciocăneşti-Oarţa, Vatra Dornei, Iacobeni, Şaru

Dornei, Broşteni - comune din judeţul Suceava; 2) sulfuri polimetalice: Cârlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului,

Gemenea, Leşul Ursului - comune din judeţul Suceava; 3) ape minerale carbogazoase: Neagra Şarului, Şaru Dornei, Vatra

Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cândreni, Poiana Stampei, Coşna, Dornişoara-judeţul Suceava, Oglinzi, Băltaţeşti – comune din judeţul Neamţ;

4) ape minerale sulfuroase şi feruginoase: Strunga, Nicolina Iaşi-judeţul Iaşi, Brânceni, Murgeşti, Pungeşti, Gura Morii - judeţul Vaslui, Băile Slănic, Moineşti, Târgu Ocna, Poiana Sărată, Sărata-Bacău - judeţul Bacău;

5) materiale de construcţii: - calcare: Pojorâta, Câmpulung Moldovenesc, Botuş-judeţul Suceava,

Bicaz Chei - judeţul Neamţ, Bărbăteşti, Costeşti, Ipatele, Păun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeţul Iaşi, Darabani, Ştefăneşti, Lipceni - judeţul Botoşani, în Vaslui se găsindu-se, cu precădere, pe malurile râurilor;

-argile: Bistriţa, Timişeşti, Taşca, Girov, Ozana-judeţul Neamţ, Vlădiceni - judeţul Iaşi, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihăileni, Botoşani - judeţul Botoşani, Doftana, Măgura, Călugăra - judeţul Bacău;

-gresii: Tarcău - judeţul Neamţ, Coşula, Tudora, Hudeşti - judeţul Botoşani , în Vaslui se găsesc gresii şi nisip pe malurile râurilor, Ghimeş Făget şi la Est de zona Slănic Moldova - judeţul Bacău, Solca Plătinoasa - judeţul Iaşi;

4

-gipsuri: Miorcani, Darabani - judeţul Botoşani, Perchiu Oneşti - judeţul Bacău;

-nisipuri: Miorcani, Hudeşti - judeţul Botoşani, Lespezi - judeţul Iaşi, Cornăţel, Urecheşti Gârleni, Orbeni - judeţul Bacău;

6) turba: Poiana Stampei - judeţul Suceava, Dersca - judeţul Botoşani; 7) sare: Cacica - judeţul Suceava, Moineşti, Sărata, Târgu Ocna - judeţul

Bacău. 8) zăcământ de sulf în Masivul Căliman; 9) zăcăminte de şisturi bituminoase la Tazlău-Neamţ; 10) cărbune brun în Bazinul Dărmăneşti; 11) gaze naturale la Tazlău-Oituz - judeţul Bacău şi Tazlău, Roman -

judeţul Neamţ. În regiunea Nord-Est, există zone cu tradiţie în exploatarea minieră - zona

Bucovina - judeţul Suceava, şi Moineşti-Comăneşti - judeţul Bacău, precum şi în exploatarea zăcămintelor de sare şi apelor minerale-Cacica şi, respectiv, Vatra Dornei - judeţul Suceava.

Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate,

distanţe) • Principalele centre urbane ale regiunii sunt indicate în Harta I.

Oraşul Iaşi, denumit şi capitala Moldovei istorice, este “sufletul” învăţământului universitar românesc cu cele şapte instituţii de învăţământ superior. În el se află cel mai mare lăcaş de cult ortodox din România - Catedrala Mitropolitană (1840-1880) şi Grădina Botanică, care cuprinde în cele 12 sectoare, specii floristice rare de pe tot Globul.Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale.

În Bacău, se concentrează o gamă diversificată de întreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum şi numeroase institute de învăţământ de stat si particulare.

Oraşul Piatra-Neamţ, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun, situat în apropierea masivului Ceahlău, acest adevărat “Olimp al Moldovei”, nu este numai o răscruce de drumuri turistice ci şi un important obiectiv industrial şi turistic, el deţinând mai multe monumente valoroase.

Prin aspectul său de astăzi, Suceava este un oraş plăcut şi interesant şi un important obiectiv turistic, în special prin vechile monumente ce amintesc de trecutul său glorios ca cetate de scaun a Moldovei istorice.

Oraşul Slănic Moldova este cunoscut sub denumirea de “Perla Moldovei”, fiind una dintre cele mai renumite staţiuni balneare din ţară (beneficiază de peste 20 izvoare cu apă minerală, comparate ca valoare de către specialişti cu cele de la Karlowy-Vary).

• Accesul la principalele centre ale regiunii.

o Pe direcţia Nord-Sud, se desfăşoară importante artere rutiere şi de cale ferată care susţin cea mai mare parte din traficul de marfă şi călători:

o Bucureşti-Suceava-Siret (punct de control şi trecere a frontierei) – drumul internaţional E85, cu ramificaţie din Suceava spre Budapesta, pe drumul internaţional E576;

5

o Bacău – Braşov – Piteşti drumul internaţional E577(care face legătura cu drumul internaţional E70 Craiova – Vidin - Scopje);

o Bucureşti-Bârlad – Albiţa - Chişinău - drumul internaţional E581 care străbate judeţul Vaslui.

o Regionala CF Iaşi cu rutele Bucureşti – Bacău – Suceava – Siret – Ucraina- magistrala 500 şi Bucureşti - Iaşi – Ungheni - Republica Moldova – magistrala 600.

• Accesul aerian în regiune este asigurat de aeroporturile: o Bacău - judeţul Bacău - intern şi internaţional; o Iaşi - judeţul Iaşi - intern şi internaţional; o Suceava – judeţul Suceava – intern (zboruri utilitare); o Distanţele rutiere între principalele centre ale regiunii şi faţă

de Bucureşti (Harta II):

- km - Bacău Botoşani Iaşi Piatra-Neamţ Suceava Vaslui Bucureşti Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoşani 193 - 187 145 42 258 499 Iaşi 130 187 - 139 145 71 430 Piatra-Neamţ 58 145 139 - 103 129 354 Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1999 Concluzii Cu o suprafaţă totală de 36.850 kmp şi un număr de 3.807.455 locuitori,

regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei game

largi de culturi agricole şi zone de munte cu peisaje spectaculoase favorabile dezvoltării turismului.

Regiunea are puncte de frontieră cu Republica Moldova şi Ucraina(rutier şi CF) şi trei aeroporturi civile(Bacău, Iaşi şi Suceava).

44,4% din populaţia regiunii este concentrată în centrele urbane, cel mai mare fiind municipiul Iaşi, cu 348.399 locuitori.

6

2. Cadrul socio-economic

2.1 Dezvoltarea generala socio-economica 2.1.1 Contextul economic regional Condiţiile geografice şi istorice au determinat o serioasă rămânere în urmă din

punct de vedere socio-economic a regiunii de Nord-Est. Caracteristica economică a anilor '60 era preponderenţa agrară si nivelul de

trai foarte scăzut. În perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forţată în regiune, în

scopul redresării situaţiei economice, prin achiziţionarea de capacităţi de producţie de concepţie modernă, la nivelul ţărilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea forţei de muncă şi formarea unui număr mare de specialişti.

Dezvoltarea industrială nu a fost însă corectă, aceasta având un caracter programat, mult prea diversificat şi fără să ţină cont de condiţiile specifice şi de resursele naturale, energetice, de mediu.

Managementul defectuos, datorat reticenţei la implementarea sistemului de asigurare a calităţii producţiei şi produselor, a strategiei de dezvoltare a întreprinderilor, a aplicării legilor de marketing în promovarea produselor, împreună cu pierderea pieţelor de desfacere şi reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de menţinere a investiţiilor au determinat o scădere industrială accentuată după 1989, cu implicaţii grave asupra dezvoltării regiunii în toate celelalte domenii.

Situatia comparativa cu celelalte regiuni si cu valoarea la nivel national a

produsului intern brut este prezentata in tabelul de mai jos:

Produsul intern brut regional in anul 1998 miliarde lei preturi curente

Nr. crt.

Regiuni Produs intern brut regional (PIBR)

Produs intern brut regional pe locuitor (lei)

1. Nord-Est 47.766,7 12.563.993 2. Sud-Est 48.721,6 16.555.113 3. Sud 49.516,3 14.199.851 4. Sud-Vest 35.742,2 14.803.014 5. Vest 35.471,4 17.294.919 6. Nord-Vest 44.664,9 15.630.360 7. Centru 47.173,7 17.768.983 8. Bucuresti 61.672,8 26.896.839 9. Romania 371.193,8 16.495.445

Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 2000 Se constata ca Regiunea Nord Est participa la formarea Produsului Intern Brut

in proportie de 12,86%, valoare superioara mediei nationale.

7

2.1.2 Comparatii privind PIB/locuitor

Unul din indicatorii care furnizeaza informaţii relevante cu privire la situaţia economică a regiunii de Nord-Est, este produsului intern brut pe locuitor (PIB/locuitor), care nu este influentat de diferentele existente intre populatia diferitelor regiuni.

Produsul intern brut regional pe cap de locuitor in anul 1998 (lei preturi curente)

Nr. crt.

Regiuni Produs intern brut regional pe locuitor

1. Nord-Est 12.563.993 2. Sud-Est 16.555.113 3. Sud 14.199.851 4. Sud-Vest 14.803.014 5. Vest 17.249.919 6. Nord-Vest 15.630.360 7. Centru 17.768.983 8. Bucuresti 26.896.839 9. Romania 16.495.445

Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 2000

Se observa din analiza datelor prezentate in tabel ca Regiunea Nord Est, prezinta cel mai scazut produs intern brut regional pe cap de locuitor, aspect ce denota faptul ca regiunea are cel mai inalt nivel de saracie.

Ea se incadreaza in grupul celor mai sarace regiuni de dezvoltare regionala din care mai fac parte: Sud Muntenia, Sud Vest si Nord Vest, cu valori ale indicatorului prezentat sub media la nivel national.

Evolutia PIB regional si PIB regional/locuitor

INDICATOR UNITATE DE MASURA 1995 1996 1997 1998 Produsul intern brut regional

PIB regional Mlrd. Lei preturi curente 9565.5 14597.7 32858.2 47766.7

PIB regional Mlrd. EURO 3.63 3.77 4.06 4.78

Rata de crestere a PIB regional % 52.61 125.11 45.37

PIB regional/ locuitor mil.lei 2527505 3853511 8679956 12563993

PIB regional/ locuitor EURO 961.39 997.8 1072.9 1257.7

Rata de crestere a PIB regional/ locuitor % 3.78 7.52 17.22

Se constata o crestere in perioada analizata atat a celor doi indicatori

precizati. (Rata de crestere a fost calculata folosind exprimarile in euro).

8

2.1.3 Structura sectoriala a PIB-ului regional

Unul din indicatorii care poate furniza informaţii cu privire la situaţia

economică a regiunii de Nord-Est, este participarea la constituirea produsului intern brut (PIB):

Produsul intern brut regional mld. lei

Domeniul Regiune NE România % Agricultură 9380,4 52212,317,96 Silvicultură, exploatare forestieră, piscicultură 366,2 1551,523,62 Industrie 12054 103053,711,69 Construcţii 2157,7 18731,411,51 Comerţ 5680,4 49494,311,47 Transport şi depozitare 2708,6 22890,911,82 Poştă şi telecomunicaţii 1083,2 11580,6 9,35 Activităţi financiare, bancare şi asigurări 634,6 6529,1 9,71 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 4632,6 42971,010,77 Administraţie publică 2217,3 13222,116,76 Învăţământ 1668,7 9975,116,72 Sănătate şi asistenţă socială 1232,2 7916,615,56 Produs intern brut total 47766,7 371193,812,86 Produs intern brut pe locuitor(lei) 12563993 1649544576,16

Sursa:CNS Anuarul Statistic al României 2000

La o populatie ce reprezinta 16,89% din populatia tarii, numai aporturile din agricultura (17,96%), silvicultura (23,62%) si invatamant (16,72%) de participare la constituirea PIB sunt peste medie, toate celelalte domenii de activitate economica avand o pondere sub media pe tara

În aceste condiţii, produsul intern brut pe locuitor reprezintă 76,16 % faţă de media nationala, regiunea aflându-se pe ultimul loc din acest punct de vedere.

A

S

I

C

C

TR

T

F

S

A.P

I

S

9

2.1.3 Productivitatea muncii

Productivitatea muncii constituie un important indicator pentru a determina

competitivitatea regionala intr-un sector particular. Pentru a vizualiza diferenta de productivitate se poate calcula productivitatea muncii pe fiecare sector din regiune ca pondere din nivelul sectorial national.

PRODUCTIVITATEA MUNCII IN REGIUNEA NORD-EST Nr crt

Domeniu Nr. salariati Valoarea adaugata bruta(billion lei)

Productivitate (billion lei/salar.)

1 Agricultura 21685 9380,4 0,432 2 Silvicultura 11655 366,2 0,031 3 Industrie 281916 12054 0,042 4 Constructii 39156 2157,7 0,055 5 Comert 86546 5680,4 0,065 7 Transport 27106 2708,6 0,099 8 Telecomunicatii 13037 1083,2 0,083 9 Activ.financiare 7476 634,6 0,084 10 Tranz.imobiliare 16016 4632,6 0,289 11 Adm.publica 16865 2217,3 0,131 12 Invatamant 72689 1668,7 0,022 13 Sanatate 50253 1232,2 0,024 14 Reg.N-E 669819 47766,7 0,071


AGRICULTURA

SILVICULTURA

INDUSTRIE

CONSTRUCTII

COMERT

TRANSPORTURI

TELECOMUNIATII

ACTIV.FINANCIARE

TRANZ.IMOBILIARE

ADM.PUBLICA

INVATAMANT

SANATATE

10

Se observa o productivitate crescuta in ceea ce priveste urmatoarele domenii:

transport (0,099),agricultura (0,432), tranzactiile imobiliare (0,289) si administratia publica (0,131).

Pentru a se evidentia mai bine diferentele de productivitate raportam productivitatea functie de nivelul mediu national:

Comparativ:

Nr crt

Domeniu Productivitatea Romania

Productivitatea Regiunea Nord Est

1 Agricultura 0,279 0,432 2 Silvicultura 0,028 0,031 3 Industrie 0,051 0,042 4 Constructii 0,06 0,055 5 Comert 0,085 0,065 7 Transport 0,082 0,099 8 Telecomunicatii 0,122 0,083 9 Activ.financiare 0,094 0,084 10 Tranz.imobiliare 0,257 0,289 11 Adm.publica 0,093 0,131 12 Invatamant 0,024 0,022 13 Sanatate 0,027 0,024

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

A S I C C T T A T A.P I S

Product. Romania

Product.Reg.N-E

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2000

Din grafic se poate observa ca in anumite domenii (agricultura, activitate

financiara, tranzactii imobiliare, administratie publica), Regiunea Nord-Est depaseste ca nivel de productivitate nivelul inregistrat pe tara.

Relevant este si calculul productivitatii pe regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord -Est situandu-se pe ultimul loc din acest punct de vedere, dupa cum reiese din urmatorul tabel.

11

Regiunea Nr.salariati Val.adaugata Productivitate Nord-Est 669819 43104,5 0,064

Sud-Est 612466 43889,9 0,071

Sud 659805 44601,6 0,067

Sud-Vest 467818 32194,1 0,068

Vest 476840 32016,6 0,067

Nord-Vest 596053 40268,4 0,067

Centru 652363 42536,0 0,065

Bucuresti 625361 55578,9 0,088 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

NORD-EST

SUD-EST

SUD

SUD-VEST

VEST

NORD-VEST

CENTRU

BUCURESTI

Analiza evolutiei ratei de crestere a productivitatii muncii in Regiunea Nord Est comparativ cu media nationala este prezentata in tabelul urmator:

INDICATOR UNITATE DE

MASURA 1995 1996 1997 1998 1999

Romania % - 2.82 -23.02 93.75 -0.69 Regiune % - 4.94 -19.92 88.68 -5.51 1. Industrie % - -11.86 -20.19 94.57 -18.88 2. Agricultura % - 35.66 -3.72 72.69 14.34 3. Constructii % - 60.96 -30.03 59.51 3.36 4. Servicii % - 13.54 22.29 152.75 -9.85 Anuare statistice ale Romaniei 1995/1996/1997/1998/1999/2000

Se observa ca cele patru sectoare au inregistrat evolutii contradictorii, in sensul ca au existat atat perioade de crestere cat si de descrestere (precizam ca rata de crestere a productivitatii a fost calculata folosind exprimarea in euro pentru productivitatea muncii).

12

2.2 Prezentarea generala a firmelor din regiune In tabelul urmator este prezentata repartitia firmelor in cadrul regiunii Nord Est,

precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investitiile brute.

Marime 0 - 9 10 - 49 50-249 Peste 249 Total

1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999 1998 1999

Numar unitati Numar unitati 34433 33417 3342 3511 899 1038 373 344 39047 38310

Cifra de afaceri

Mlrd. Lei preturi curente 10176 18566 7994 15011 7882 11676 29433 38216 55485 83469

Cifra de afaceri Mil. EURO 1018.72 1139.36 800.28 921.21 789.06 716.53 2946.

54 2345.11 5554.6 5122.21

Personal Numar

persoane 103774 94214 59702 63935 95206 81173 32440

9 278631 583091 517953

Investitii brute

Mlrd. Lei preturi curente 509 141 835 896 1196 1755 11951 21186 14491 23978

Investitii brute Mil. EURO 50.95 8.65 83.59 54.98 119.73 107.71 1196.

41 1300.15 1450.68 1471.49

% nr. Unitati in total regiune % 88.18 87.23 8.56 9.16 2.30 2.71 0.96 0.90 100 100

% cifra afaceri in total regiune % 18.34 22.24 14.41 17.98 14.21 13.99 53.05 45.78 100 100

% salariati in total regiune % 17.80 22.24 10.24 12.34 16.33 15.67 55.64 53.79 100 100

% investitii brutei in total regiune % 3.51 18.19 5.76 3.74 8.25 15.67 82.47 88.36 100 100

CNS: Anuare statistice Romania 1999/2000

Se constata ca cea mai mare pondere o detin microintreprinderile cu 88,18%. Desi au pondere de 0,9%, intreprinderile mari contribuie cu 45,78% din cifra de afaceri si detin 53,79% din salariatii din intreprinderi. Privind investiile brute cea mai mare pondere 88.36% este realizata de intreprinderile mari. Comparand perioada 1998-1999 se constata transferul cifrei de afaceri si a salariatilor dinspre intreprinderile largi catre IMM-uri.

Întreprinderile mici şi mijlocii constituie un segment important al economiei

regiunii, absorbind o mare parte din numărul salariaţilor (39,83%). În general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pieţii, mai inovative şI abile în a răspunde cerinţelor consumatorilor, îmbunătăţind mediul competiţional, amplificând cultura organizatorică şi creând condiţiile stabilităţii sociale.

Deşi activitatea de comerţ constituie partea dominantă a IMM-urilor în cadrul structurii economice, în ultimii ani se constată scăderea ponderii ei în favoarea industriei şi construcţiilor.

Situaţia IMM-uri (% din total regiune ):

Judeţul Nr. Angajaţi

Cifra de afaceri Profit

Total regiune 39,83 39,68 39,25 Bacău 32,17 43,20 42,18 Botoşani 52,20 75,50 68,90

13

Iaşi 43,00 53,90 54,10 Neamţ 24,10 16,00 21,60 Suceava 24,60 22,61 20,61 Vaslui 15,00 13,75 19,35

Sursa: Direcţiile Judeţene de Statistică 31-12-1998

IMM-urile deţin pe total regiune 39,68% din cifra de afaceri şi 39,25% din profitul total brut la o populaţie salariată corespunzătoare de 39,83%.

Chiar în condiţiile în care parteneriatul la Uniunea Europeană susţine dezvoltarea IMM-urilor la nivel instituţional, rezultatele obţinute nu au fost peste media economiei naţionale.

În continuare, IMM-urile se confruntă cu o piaţă de capital subdezvoltată şi neaxată pe cerinţele economiei reale, cu lipsa fondurilor publice şi private care să stimuleze dezvoltarea serviciilor şi cu riscul mare al investiţiilor în condiţiile unei instabilităţi a legislaţiei fiscale.

Calitatea slabă a produselor (în special agroalimentare) şi desfacerea acestora la preţuri mai mari decât cele occidentale, în comparaţie cu nivelul veniturilor salariale, a condus la scăderea continuă a vânzărilor datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei.

La toate aceste aspecte, se adaugă fenomenul de concentrare a IMM-urilor în centrele urbane dezvoltate (Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ) şi dezvoltarea lentă în celelalte zone ale regiunii, însoţit de o colaborare greoaie cu întreprinderile mari, cu capital majoritar de stat, în domeniul contractării de prestări servicii complementare activităţilor desfăşurate de acestea.

Încurajarea dezvoltării şi consolidării afacerilor, reprezintă condiţia esenţială pentru depăşirea stadiului de subdezvoltare a Regiuniii Nord-Est.

În acest sens, o pondere însemnată în strategia de dezvoltare a regiunii o va avea sprijinirea înfiinţării şi creşterii IMM-urilor, în special a acelora care pot valorifica capitalul natural şi uman (agricultura, industrii agro-alimentare, turism, informatică, prestări servicii).

Chiar în condiţiile unui declin industrial în regiune, cifrele de afaceri şi numărul de salariaţi au o pondere ridicată în cadrul întreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariaţi.

Acestea îşi desfăşoară activitatea aproape exclusiv în municipiile mari (Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani).

Situatia indicatorilor financiari de lichiditate si solvabilitate in sectorul IMM

Indicatorii de lichiditate

In perioada analizata 1997-1999 se poate observa o tendinta generala de

depreciere a situatiei lichiditatii la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare, dar si ca medie pe ansamblu. Aceasta situatie rezulta prin compararea ratei rapide sau a celei curente la nivelul regiunii, pe cei trei ani luati in considerare.

Pe cei trei ani valorile supraunitare ale ratei curente de lichiditate indica o pozitie buna a lichiditatii IMM; nu acelasi lucru se poate spune despre lichiditatea imediata( rata rapida) unde se inregistreaza rate subunitare.

14

Situatia lichiditatii IMM-urilor

1997 1998 1999 Regiunea de dezvoltare

Rata curenta

Rata rapida

Rata curenta

Rata rapida

Rata curenta

Rata rapida

Nord-Est 1,3 0,8 1,2 0,7 1,1 0,7 Sud-Est 1,3 0,8 1,2 0,8 1,0 0,7 Sud Muntenia

1,3 0,8 1,2 0,7 1,1 0,7

Sud-Vest Oltenia

1,3 0,8 1,1 0,7 1,0 0,7

Vest 1,3 1,0 1,1 0,7 1,1 0,7 Nord-Vest 1,2 0,8 1,1 0,7 1,1 0,7 Centru 1,3 0,8 1,1 0,7 1,0 0,7 Bucuresti-Ilfov

1,4 1,1 1,4 1,0 1,3 1,1

TOTAL 1,3 0,9 1,2 0,8 1,1 0,7 Raport ANDR sectorul privat al IMM nov 2000 Indicatorii de solvabilitate Sesizam urmatoarele aspecte:

• Si pentru acest indicator se inregistreaza o tendinta de inrautatire. Astfel, rata de indatorare a crescut de la 1,44 in 1997, la 2,33 in 1999, in stransa legatura cu faptul ca nivelul minim al capitalului social pentru infiintarea unui IMM a ramas vreme indelungata la valori foarte mici, aceasta insemnand in mod implicit si o subcapitalizare a IMM respective (rezultand capitaluri proprii disproportionate in raport cu celelalte pasive);

• Referitor la indicatorul Costul mediu al creditului, acesta inregistreaza valori peste medie in regiunea Nord Est (0,99 in 1997, 0,06 in 1998 si1999) ce reflecta un grad de indatorare ridicat al IMM-urilor din regiune.

Situatia indatorarii IMM-urilor din regiune 1997 1998 1999 Regiunea

de dezvoltare

Rata de indat.

Costul mediu al creditului

Datorii la capital

Rata de indat.


Datorii la capital

Rata de indat.


Datorii la capital

Nord-Est 1,44 0,99 0,28 1,68 0,06 0,29 2,33 0,05 0,47 Sud-Est 1,74 0,99 0,36 2,17 0,05 0,47 3,50 0,04 0,78 Sud Muntenia

1,58 0,10 0,31 1,91 0,05 0,37 2,64 0,05 0,67

Sud-Vest Oltenia

1,23 0,10 0,17 2,11 0,06 0,35 2,87 0,05 0,47

Vest 1,42 0,02 0,10 2,07 0,04 0,36 2,54 0,04 0,60 Nord-Vest 1,94 0,06 0,38 1,97 0,05 0,40 3,00 0,04 0,56 Centru 1,45 0,07 0,17 1,78 0,04 0,22 2,66 0,04 0,40 Bucuresti-Ilfov

3,33 0,03 1,22 3,24 0,02 1,39 3,88 0,02 2,20

15

TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48 2,93 0,04 0,77 Raport ANDR sectorul privat al IMM nov 2000

Distributia IMM in profil teritorial

Repartitia IMM in profil teritorial reflecta faptul ca pentru perioada analizata, regiunea dispune de o pondere a acestora apropiata de media nationala. Trebuie reamintit faptul ca regiunea Nord Est este cea mai mare dintre cele 8 regiuni ca suprafata si numar de locuitori. Acest lucru reflecta o densitate mai redusa a IMM-urilor in raport cu alte regiuni.

Raport ANDR sectorul privat al IMM nov 2000

� In toate judetele domina autoritar microintreprinderile. Ponderea acestui segment de intreprinderi in totalul IMM la nivelul judetului este superior valorii de 85%.

Regiunea 1997 1998 1999 Nord-Est 11,7 11,6 11,6 Sud-Est 13,2 13,4 13,5 Sud Muntenia 12,1 12,1 12,1 Sud-Vest Oltenia 9,7 9,9 9,8 Vest 8,1 7,9 8,0 Nord-Vest 13,6 13,6 13,4 Centru 11,7 11,7 11,7 Bucuresti-Ilfov 19,9 19,8 19,9 TOTAL 100,0 100,0 100,0

16

2.3 Structura economica sectoriala 2.3.1 Agricultura

Deşi regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol,

această resursă nu poate fi valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:

- relieful regiunii, varietatea acestuia; - calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor

de sol, fragmentarea acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă: Câmpia Română, Câmpia de Vest sau Podişul Transilvaniei;

- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată a suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.

- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor;

- forţă de muncă îmbătrânită (mai mult de 28% din populaţia rurală are peste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele urbane;

- gradul mare de sărăcie a proprietarilor, care întâmpină mari dificultăţi în realizarea culturilor si cresterii animalelor;

- culturilor şi creşterea animalelor; - lipsa unui management performant în domeniu; - lipsa sprijinului din partea statului pentru susţinerea agriculturii; - lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii;

Regiunea dispune de un important potenţial agricol şi silvic:

Judeţul Suprafaţa agricolă

(%) Păduri

(%) Bacău 48,0 42,2 Botoşani 77,8 11,5 Iaşi 68,6 17,9 Neamţ 48,2 44,1 Suceava 40,9 53,4 Vaslui 72,8 15,8

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.

17

0

10

20

30

40

50

60

70

80

BC BT IS NT SV VS

SPR.AGRICOLA

PADURI

Judeţele cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din regiune sunt Botoşani (77,8%) şi Vaslui (72,8%) , ele având peste 50% din totalul populaţiei ocupate, în agricultură. Cele mai întinse suprafeţe împădurite sunt în judeţele Suceava (53,4%) şi Neamţ (44,1%) care au împreună peste 10.000 salariaţi în silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului

Agricultura este cea mai răspândită activitate pe teritoriul României, găsind condiţii propice pentru desfăşurarea sa în Moldova. Ca activitate umană specializată, agricultura cuprinde nu numai sfera producţiei, ci şi părţi din distribuţia bunurilor şi serviciilor agricole necesare satisfacerii nevoilor de ansamblu de populaţie.

Relieful deluros, în pantă, al regiunii (cca. 50%) este supus eroziunii şi alunecărilor de teren, fiind afectate astfel suprafeţe întinse: în judeţul Botoşani peste 15.000 ha degradate, în judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat în văi largi, judeţul Suceava are 85.114 ha afectate de alunecări de teren, în judeţul Bacău, pe malul stâng al Siretului cca. 46.000 ha sunt degradate, iar în judeţul Neamţ, 68.000 ha. Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse în comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente .

Valoarea serviciilor pentru agricultură (in 1999-milioane lei preţuri curente)

Judeţe Total Servicii mecanizare

Servicii de îmbunătăţiri funciare

Servicii reproducţie şi selecţie

Bacău 28.423 21.305 4.577 2.541 Botoşani 40.158 32.738 4.205 3.215 Iaşi 39.189 28.715 7.711 2.763 Neamţ 25.944 22.305 1.350 2.289 Suceava 17.708 10.626 4.127 2.955 Vaslui 48.966 40.955 5.752 2.219 Regiunea NE 200.388 156.684 27.722 15.982 % pe ţară 11,71 13,65 5,81 18,34


Se observa repartizarea diferentiata pe judete in cadrul regiunii si de

asemenea dominatia serviciilor mecanizate.

18

REPARTIZAREA PE JUDETE

B C

B T

I S

N T

S V

V S

REPARTIZAREA PE SERVICII

SERV.MECANIZATE

SERV.IMB.FUNCIARE

SERV.REPROD/SELECTIE

Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşini

şi tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al regiunii Nord-Est să nu poată fi valorificat, fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei. Din punct de vedere al mecanizării lucrărilor agricole, pentru un tractor revin în medie 105 ha de exploatat, ceea ce implică producţii scăzute la hectar şi costuri ridicate pentru lucrările agricole mecanizate .

19

Parcul de tractoare şi maşini agricole în sectorul de stat (S) şi privat (P) din regiunea Nord-Est în anul 1999(buc.):

Judete Maşini agr.

Bacău

Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiune N-E

Tractoare agricole S 2493 P 2351

2746 2581

32432602

2286 1890

3464 3186

3644 3171

17676 115785

Pluguri pentru tractor

S 1978 P 1897

2448 2370

24872146

1662 1541

2654 2458

2639 2366

13868 12788

Cultivatoare mecanice

S 225 P 198

525 491

616531

241 193

353 286

502 433

2462 2132

Semănători mecanice

S 931 P 899

1251 1186

12551046

807 729

694 609

1380 1242

6318 5711

Maşini de stropit – prăfuit

S 108 P 63

63 49

251119

77 65

218 155

147 61

864 512

Combine autopropulsate

S 419 P 407

804 747

456400

457 417

628 538

730 666

3494 3175

Prese pentru balotat paie şi fân

S 87 P 74

246 211

11251

90 68

133 97

187 148

855 649

Suprafaţa arabilă la 1 tractor fizic

S 75 P 77

107 107

7787

82 86

51 44

76 75

80 77


Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătorii particulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută de societăţile agricole de stat, care au un parc agricol adecvat, cu menţiunea însă că nu există date precise cu privire la gradul de uzură a acestuia.

Redăm în continuare fondul funciar de care dispune Regiunea Nord-Est în funcţie de modul de folosinţă.

Fondul funciar dupa modul de folosinta

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

Totalregiune

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Suprafata totala

SuprafataagricolaDin care sectorprivat

20

Fondul funciar după modul de folosinţă la 1 ianuarie 1999-mii hectare :

Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NE Supr.totală 662,0 498,5 547,5 589,6 855,3 531,8 3684,9 Supr.agric. 324,3 387,7 377,4 284,1 349,5 387,2 2124,5 Din care: Sector privat

269,7

312,1

295,5

227,5

283,4

309,9

1740,7

Arabil 183,8 291,6 249,2 170,3 177,8 274,5 1355,3 Păşuni 187,7 75,7 86,8 69,6 93,4 85,6 503,3 Fâneţe 41,0 14,3 19,9 40,0 74,7 5,0 198,1 Vii 7,8 2,8 12,5 1,0 - 17,6 41,5 Livezi 3,7 3,1 8,8 3,1 3,4 4,3 26,1 Păduri 279,5 57,2 99,0 260,3 456,5 84,2 1233,7 Ape 147,3 13,8 13,6 10,3 13,6 9,4 74,4 Alte suprafeţe 43,4 39,6 57,4 34,7 35,6 50,8 252,3 Irigat total 20,9 20,3 51,7 10,5 3,7 29,9 137,3 Agricol-irigat 20,9 20,2 50,4 10,4 3,7 29,6 135,4 Arabil-irigat 19,7 19,7 42,1 10,4 3,5 29,1 124,8 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

Nivelul global al producţiei agricole indică producţii mici la hectar la principalele culturi, situând regiunea Nord-Est pe locul 8 în ierarhia naţională.

Prin exprimarea procentuală a producţiei agricole din 1999 faţă de anul precedent (1998), la unele tipuri de culturi s-au înregistrat creşteri, iar la altele, producţii mai mici, ca urmare a influenţei factorilor de mediu şi a celor tehnologici (Anexa I, tabelele 3.3 şi 3.4).

Ca urmare a distrugerii instalaţiilor de aducţiune şi pompare din cadrul sistemelor de irigaţii, suprafeţele dotate cu instalaţii de irigaţii însumează 135.441 ha pe total regiune (Bacău 20.920 ha, Botoşani 20.234 ha, Iaşi 50.433 ha, Neamţ 10.414 ha, Suceava 3.778 ha, Vaslui 29.662 ha), suprafeţele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici.

Deoarece culturile furajere sunt în mare parte dependente de chimizare şi irigaţii, s-a diminuat şeptelul cu peste 30%, datele raportate evidenţiind că peste 90% din numărul de animale se află în posesia producătorilor privaţi, iar sectorul de stat, care deţinea un sistem zootehnic industrial, este astăzi practic distrus datorită desfiinţării majorităţii complexelor avicole, îngrăşătorilor şi fermelor.

Situatia este evidentiata in tabelul urmator:

(mii capete)

Judetul BOVINE PORCINE OVINE Total Vaci, bivoliţe

şi junici Total Scroafe

prăsilă Total Oi şi

mioare Bacău, din care: - sector privat :

107 106

58 57

180 178

11 11

181 178

136 134

Botoşani, din care: - sector privat :

101 100

59 59

96 93

1 1

327 325

268 266

Iaşi, din care : - sector privat :

121 111

61 57

135 115

10 8

392 376

296 288

21

Neamţ, din care : - sector privat :

99 96

57 55

116 114

8 8

212 208

172 170

Suceava, din care: - sector privat :

167 165

108 108

112 111

6 6

215 215

167 167

Vaslui, din care : - sector privat :

69 69

41 41

84 81

5 5

216 215

173 172

Total Regiune N-E - sector privat :

664 647

384 377

726 692

41 39

1543 1517

1212 1197

Judetul Caprine Cabaline PĂSĂRI Albine

Total Total Total Ouătoare adulte Mii familii

Bacău, din care: - sector privat :

27 27

21 21

3151 3150

1307 1306

25 25


2 2

40 40

2020 1664

1337 1266

15 13


6 6

49 48

2085 1997

1537 1536

21 20


5 5

20 20

1075 1075

658 658

21 20


4 4

39 37

1409 1409

971 970

14 14


7 7

27 27

1129 1129

799 799

17 16


51 51

196 193

10869 10424

6609 6535

106 102

0

10

20

30

40

50

60

BOV PORC OV CAP CAB PAS ALB

BC

BT

IS

NT

SV

VS

Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilor datorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţe cuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani, 7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.

22

Producţia agricolă totală a regiunii în 1999, exprimată în milioane lei şi cifrată la 13.178.694, reprezintă 16,78% din producţia totală a României, la o pondere a suprafeţei agricole corespunzătoare de 14,26%, cea mai redusă contribuţie fiind a judeţelor Vaslui şi Botoşani.

În acest sens, edificatoare sunt datele raportate cu privire la suprafaţa cultivată în profil de exploatare cu principalele culturi : Jud. Bc Bt Is Nt Sv Vs Reg NE Rom % Suprafaţa cultivată total

173,22 167,33

250,86 234,08

243,76 224,82

163,74 155,47

176,08 170,41

258,40 221,20

1266,07 1173,33

8493,91 7153,10

14,9 16,4

Cereale pt. Boabe

116,11 113,16

187,20 172,60

171,90 161,80

108,80 102,90

79,62 75,47

203,20 187,50

877,40 822,28

6319,76 5279,06

13,8 15,5

Grâu şi secară

24,21 21,91

50,80 43,90

47,03 42,68

33,60 30,41

26,54 24,22

67,26 60,43

249,50 223,60

2424,39 1904,61

10,2 11,7

Porumb 96,94 95,30

112,90 110,70

113,20 110,80

57,53 56,36

34,71 34,21

120,80 116,70

536,39 524,19

3037,74 2816,38

17,6 18,6

Plante uleioase

2,98 2,55

30,30 21,63

13,18 11,27

3,13 2,69

1,29 1,18

25,28 20,96

76,20 60,32

871,51 592,28

8,7 10,1

Floarea soarelui

2,91 2,51

25,88 19,73

12,01 10,78

2,21 2,19

1,29 1,18

24,43 20,80

68,75 57,21

780,75 574,18

8,8 9,9

Plante pt. alte industrializări

3,58 3,21

11,41 10,81

8,69 8,58

6,92 6,41

8,21 7,62

4,88 4,26

43,80 40,92

147,43 130,91

29,7 31,2

Sfeclă de zahăr

3,58 3,21

11,26 10,67

8,41 8,31

6,85 6,34

8,29 7,62

4,40 3,79

42,82 39,97

128,77 112,98

33,2 35,3

Cartofi 6,07 5,78

9,67 9,24

7,66 7,47

10,07 9,39

26,71 25,76

2,51 2,47

62,73 60,12

255,02 245,28

24,5 24,5

Cartofi de toamnă

5,58 5,32

8,23 7,81

7,02 6,84

9,37 8,73

26,12 25,17

2,12 2,08

58,47 55,97

222,93 214,34

26,2 26,1

Legume 5,85 5,72

6,38 6,36

7,43 7,35

4,60 4,52

6,57 6,54

3,99 3,78

34,86 34,31

208,26 195,47

16,7 17,5

Plante de nutreţ

36,20 34,10

29,59 25,03

30,74 25,04

33,38 30,92

53,37 50,84

21,51 17,70

204,80 183,60

1113,00 854,56

18,4 21,4

Perene vechi şi noi

28,90 27,60

19,16 16,15

13,89 10,82

24,58 23,17

41,07 39,86

12,25 9,51

139,90 127,20

701,12 568,70

19,9 22,3


Silvicultura

Exploatările forestiere au o contribuţie însemnată prin volumul de masă lemnoasă extrasă din regiunea Nord-Est şi prin marile suprafeţe împădurite existente (Suceava 456.579 ha, Bacău 279.535 ha, Neamţ 260.314 ha), furnizând 22,03% din cantitatea totală de masă lemnoasă a României.

Datorită lipsei unor programe de investiţii şi a slabei retehnologizări a industriei de prelucrare a lemnului şi mobilei, în loc să se desfacă la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea şi revitalizarea acestui sector economic, se înregistrează în ultimul timp mari cantităţi de materie primă brută la export (cherestea şi profile), fapt ce va conduce în viitorul apropiat la o exploatare neraţională a fondului forestier şi la o degradare a mediului înconjurător, situaţia raportată în anul 1998 evidenţiind volumul de masă lemnoasă exploatată.

23

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1999 (mii mc): Judeţe TOTAL Răşinoase Fag Stejar Diverse

specii tari Diverse specii moi

Bacău 648,4 222,4 262,4 50,1 68,7 44,8 Botoşani 114,3 0,6 19,3 18,4 44,8 31,2 Iaşi 224,9 8,3 31,6 23,9 81,8 79,3 Neamţ 1198,4 845,9 240,8 20,0 50,7 41,0 Suceava 1372,1 1107,2 205,8 5,4 38,1 15,6 Vaslui 132,1 0 21,7 22,1 48,3 40,0 Total Regiune 3690,2 2184,4 781,6 139,9 332,4 251,9


REPARTIZAREA PE JUDETE

REPARTIZAREA PE CATEGORII DE MASA LEMNOASA

RASINOASE

FAG

STEJAR

SP.TARI

SP.MOI

Aşa cum se observă, judeţul Suceava a contribuit cu cea mai mare cotă din masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 1999 (37.18% din total regiune).

BC

BT

IS

NT

SV

VS

24

Regiunea Nord-Est deţine peste 1.500 ha de rezervaţii forestiere, faunistice şi florale precum şi monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind:

- judeţul Bacău - rezervaţiile forestiere Pădurea Slănic Moldova şi

Târgu Ocna (pinul oriental). - judeţul Iaşi - Valea lui David (rezervaţie floristică, la 5km de Iaşi),

Pădurea Uricani (rezervaţie forestieră cu o frumoasă pădure de gorun şi stejar situată la 8km de Iaşi,) şi Pădurea Dealul Mare, lângă Deleni, cu un codru secular de fag.

- judeţul Neamţ - Codrii de aramă(rezervaţie forestieră de goruni seculari situată la 30km de Piatra-Neamţ), Pădurea de Argint(rezervaţie de mesteceni seculari), Pădurea Goşmanu(rezervaţie forestieră de molizi, brazi şi fagi seculari de dimensiuni impresionante) şi Parcul Naţional Ceahlău .

- judeţul Suceava - Codrul secular Slătioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag şi brad);

25

2.3.2 Industria

Cunoaşte o scădere dramatică în perioada 1990 -2000. Deşi cuprinde cel mai mare procent de populaţie salariată (60,2% din totalul populaţiei salariate), cifra de afaceri reprezintă doar 51,68% din totalul cifrei de afaceri realizate în 1999 de economia regiunii.

Trecerea de la o dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată, energo-intensivă, la una care să funcţioneze după regulile economiei de piaţa, a fost bruscă, fără o pregătire prealabilă.

Producţia industrială a scăzut cu peste 50%, scădere determinată de : - capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile

pieţelor de desfacere interne şi externe; - calitatea slabă a managementului; - decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării

accentuate a monedei naţionale, volumului redus al investiţiilor, etc.; - ritmul lent al privatizării şi restructurării; - cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile

străine şi autohtone de capital. Camerele de comerţ şi industrie au depus un efort susţinut în sensul realizării

unei promovări, atât la nivel naţional cât şi pe plan extern, a întreprinderilor cu cele mai bune rezultate, organizând în acest scop topul primelor zece întreprinderi, târguri de contractări şi expoziţii specializate.

Sectorul construcţiilor este bine reprezentat la nivelul regiunii. Şantierele de construcţii-montaj industriale au făcut dovada experienţei lor în cadrul unor proiecte extinse cum ar fi platformele industriale Iaşi, Piatra-Neamţ-Săvineşti sau Oneşti-Borzeşti, amenajări hidrotehnice ca barajul de la Bicaz-Neamţ sau construcţii de locuinţe, centre comerciale, spitale, instituţii de învăţământ, etc.

Şi acest sector a suferit după anul 1989 un puternic regres economic, care a condus la diminuarea cu peste 50% a personalului salariat. Lipsa unor materiale moderne, eficiente, a unor utilaje de lucru multifuncţionale, cumulată cu reducerea comenzilor datorită declinului economic general, au condus la reducerea masivă a activităţii de construcţii şi amenajare teritorială.

Acest efect a fost accentuat şi de fenomenul de emigrare a specialiştilor şi personalului calificat către locuri de muncă mai bine plătite.

Descrierea intreprinderilor- cheie din regiune Chiar în condiţiile unui declin industrial în regiune, cifrele de afaceri şi numărul

de salariaţi au o pondere ridicată în cadrul întreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariaţi.

Acestea îşi desfăşoară activitatea aproape exclusiv în municipiile mari(Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ, Suceava, Botoşani).

Pe domenii de activitate, întreprinderile reprezentative la care s-a făcut referire sunt:

- industria de construcţii de maşini, utilaje şi echipamente: SC Fortus SA Iaşi, SC Aerostar SA Bacău, SC Uton SA Oneşti, SC Electrocontact SA Botoşani, SC Mecanica Ceahlău SA Piatra Neamţ;

26

- industria chimică, a fibrelor chimice şi a medicamentelor: SC Carom SA Oneşti, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Antibiotice SA Iaşi, SC Fibrex SA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui;

- industria prelucrării ţiţeiului:SC Rafo SA Oneşti; - industria alimentară: Agricola Internaţional Bacău, SC Pambac SA Bacău,

SC Agribac SA Bacău, SC Unirea SA Iaşi, SC Vascovin SA Vaslui, SC Dorna SA Vatra Dornei, SAB Rădăuţi SA Rădăuţi;

- industria de prelucrare a lemnului, celulozei şi hârtiei: SC Letea SA Bacău, Bacău, SC Pamex SA Piatra Neamţ,, SC Dumbrava SA Fălticeni, SC Mobilextra SA Câmpulung Moldovenesc, SC Petrocart SA Piatra Neamt;

- industria uşoară (filaturi, tricotaje, confecţii, încălţăminte): SC Stofe SA Buhuşi, , SC Siretul SA Paşcani, SC Iasitex SA Iaşi, SC Moldova Tricotaje SA Iaşi, RIFIL Săvineşti, SC Ema SA Piatra Neamţ, , SC Romalfa SA Câmpulung Moldovenesc, SC Firmelbo SA Botoşani.

Condiţiile legislaţiei româneşti care nu a favorizat potenţialii investitori

strategici, a promovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformante la creditele acordate, au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.

Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şi birocraţia excesivă în desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementul defectuos al principalilor acţionari (FPP, FPS) care, prin reprezentanţii lor, nu au manifestat ştiinţă şi interes pentru creşterea economică, au condus treptat la pierderea pieţelor de desfacere, scăderea competitivităţii produselor oferite pe piaţă şi plafonarea tehnologică, generând închiderea multor unităţi productive şi apariţia unui număr impresionant de şomeri. .

Aceste fenomene pot fi atenuate în condiţiile aplicării unei strategii corecte, bazată pe o infrastructură satisfăcătoare, care să prevadă renunţarea, în perspectivă, la ramurile care nu-şi pot asigura singure resursele financiare necesare menţinerii şi relansării producţiei, stimulând restructurarea ramurilor industriale care au posibilităţi reale de dezvoltare prin retehnologizare, în prima fază, mai ales a celor ce depind de resursele interne (fabrici de mobilă, întreprinderi constructoare de maşini, fabrici textile, industrie alimentară, etc.);

Sectorul de cercetare-dezvoltare şi aplicare a inventicii va trebui sprijinit să se implice mai mult în domeniul transferului de tehnologie, implementării de activităţi industriale noi, bazate pe infrastructura industrială existentă.

Odată cu divizarea societăţilor mari în societăţi mici şi mijlocii viabile, care funcţionează independent, va trebui concentrat efortul în direcţia instruirii întreprinzătorilor şi a stimulării colaborării între aceştia la nivel regional şi interregional.

O parte din societăţile menţionate au beneficiat în ultima perioadă(1996-1999) de programe coerente şi infuzii de capital străin, cunoscând o importantă relansare economică:

- AEROSTAR Bacău – societate mixtă româno-israeliană – domeniul

aeronauticii; - ANTIBIOTICE Iaşi – companie mixtă realizată cu un consorţiu internaţional

– domeniul medicamentelor - AGRICOLA INTERNAŢIONAL Bacău – societate mixtă româno-germană,

tip holding, înfiinţată în 1992 – domeniul alimente şi băuturi

27

- MAŞINI UNELTE Bacău - societate mixtă româno-americană – domeniul construcţiilor de maşini

- DORNA APEMIN Suceava – societate cu capital privat italian – domeniul îmbutelierii apelor minerale

- RIFIL Neamţ – societate româno-italiană – domeniul tricotajelor.

Participarea de capital străin la societăţile din regiune: Judeţ Nr. societăţi cu

participare străină la capital

Valoare totală a capitalului subscris (mil. lei)

Valoarea capitalului subscris în valută (mii USD)

% capital străin din total regiune

Bacău 442 190541,2 25195,4 19,0 Botoşani 119 30057,4 13017,0 5,0 Iaşi 879 254500,6 54133,3 37,0 Neamţ 309 102799,6 14956,4 13,0 Suceava 486 302714,5 21529,4 21,0 Vaslui 115 27509,4 4830,8 5,0 Total regiune

2350 908122,7 13362,7 100,0

Directiile judeţene de statistică 31.12.2000

La sfârşitul anului 1999, valoarea totală a investiţiilor de capital străina era de 133662,7 mil. USD, cu o distribuţie neuniformă în cadrul regiunii, ponderea maximă aparţinând judeţului Iaşi (37%), în timp ce judeţele Vaslui şi Botoşani deţin împreună 10% .

Capitalul strain subscris in valuta(%)

13

21

5

19

5

37

0 10 20 30 40

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

28

Aceasta constituie încă un argument pentru promovarea unei politici echilibrate de dezvoltare a regiunii şi abordarea unei strategii eficiente pentru eliminarea polilor sărăciei (Vaslui, Botoşani) şi dezechilibrelor economice.

Din analiza dinamicii economice a regiunii în perioada 1990-2000, rezultă că tendinţa generală este de diminuare în ambele domenii principale – industrie şi agricultură.

Referitor la agricultură, se pot concluziona următoarele:

a) există unele carenţe majore în privinţa finanţării producţiei şi investiţiei agricole;

b) dotarea tehnică cu utilaje de mecanizare în agricultură se situează la un nivel scăzut, producătorii particulari fiind în imposibilitatea exploatării raţionale a parcului tehnic (o degradare accelerată) şi a fondului funciar existent, practicându-se astfel o agricultură de subzistenţă;

c) la nivelul regiunii, peste 82% din producţia agricolă se obţine în gospodăriile individuale ţărăneşti. Din acest motiv, se impune remodelarea strategiei susţinerii agriculturii, pornind şi de la considerentul că ea se practică permanent;

Trecerea la economia de piaţă a avut un start lent, determinat atât de situaţia

moştenită cât şi de concepţia şi viteza redusă de realizare a reformei economice. În toată această perioadă, au existat în continuare marile întreprinderi

industriale cu capital majoritar de stat, al căror obiectiv principal al managementului a fost menţinerea cu orice preţ în funcţionare, cu obţinerea de “profit 0” sau pierderi cât mai mici (SC Melana SA Săvineşti, SC Fibrex SA Săvineşti, SC Moldosin SA Vaslui, SC Sofert SA Bacău, SC Mecanica SA Botoşani, SC Pergodur SA Piatra Neamţ, SC Vastex SA Vaslui, SC Chimcomplex SA Borzeşti, SC Fortus SA Iaşi, SC MES SA Suceava, etc).

Economia de piaţă a amendat acest concept, multe din aceste societăţi ajungând în stare de faliment şi generând un număr mare de şomeri şi volum de arierate.

29

2.3.3 SERVICII

Se poate caracterizata la nivelul regiunii prin:

- dinamică pozitivă în perioada 1995-2000; - adaptare mai rapidă la cerinţele economice de piaţă, activităţile

nesolicitând strategii complexe pe termen lung.

Deşi deţine în regiune 42,98% din totalul cifrei de afaceri, la o pondere a populaţiei salariate de 32,7%, nu se poate concluziona ca fiind satisfăcătoare întrucât:

- există o puternică concentrare în centrele dezvoltate ale

regiunii(municipiile Iaşi şi Bacău), în restul teritoriului având o pondere foarte mică;

- este concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, serviciile directe către populaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate;

- serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenţialului existent; - serviciile de consultanţă sunt insuficient promovate; - serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt mult sub standardele

europene.

Activităţile de transport marfă şi călători s-au dezvoltat în ultimii ani în două direcţii:

� transportul feroviar a rămas în sectorul de stat şi a suferit o restructurare la nivelul regionalelor în vederea modernizării infrastructurii existente.

� transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorul privat, apărând companii de transport marfă şi călători organizate modern şi eficient

Turismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient

dezvoltat, în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului în ţări ca Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obţinerea unor venituri economice importante din acest sector al activităţii industriale.

În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide pentru a dezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asupra bazei materiale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi ale împrejurimilor oraşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparat cu pitorescul Alpilor Francezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cu Nordul Italiei. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.

Informatii detaliate privind turismul se gasesc in cap. 6.

30

2.4 Situatia infrastructurii fizice

Infrastructura fizică reprezintă una din componentele de bază ale economiei Regiunii Nord – Est. Dotările acesteia trebuie să fie în corelaţie cu cerinţele actuale. De evoluţia viitoare a acesteia, depinde nivelul de dezvoltare în ansamblu a regiunii.

Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia între comunităţile componente se desfăşoară toate fluxurile şi transferurile de resurse materiale, umane, servicii şi informaţii în timp util.

Aceste elemente sunt descrise de următoarele componente :

- transportul pe drumuri şi căi ferate şi alte categorii(aeriene, navale etc.);

- servicii de telecomunicaţii, televiziune radio, etc.; - utilităţile si structura locativă; - infrastructura socială.

Reţeaua de telecomunicaţii a beneficiat de importante investiţii în ultimii ani, prin înlocuirea centralelor automate şi manuale cu cele digitale, ca şi reţeaua de cablare cu fibră optică, ce contribuie la mărirea volumului de trafic şi a calităţii transmisiei în judeţele Bacău, Neamţ, Iaşi şi Botoşani. Numărul de posturi telefonice instalate a crescut, în regiune numărul total fiind de 487.541 abonaţi reprezentând 14,45% în volumul naţional .

Situatia posturilor telefonice la 31.12.1999


Direcţia Telecomunicaţii Bacău deţine o centrală de zonă pentru Regiunea Nord-Est, gestionarea traficului fiind asigurată de Centrul de Management al echipamentelor de transmisiuni, cât şi de Centrul de Management al echipamentelor de comutaţie. De aici, se pot lua decizii de configurare şi rutare a traficului în cadrul regiunii, cât şi ieşirile spre celelalte regiuni sau spre internaţional.

Pentru anul 1999, în Programul de modernizare şi dezvoltare a reţelelor telefonice din judeţul Bacău, sunt incluse opt comune şi oraşul Dărmăneşti, ceea ce va permite judeţului ca, din punct de vedere al serviciilor de telecomunicaţii, să se situeze aproape de nivelul ţărilor cele mai dezvoltate.

În regiunea Nord-Est îşi desfăşoară activitatea şi patru reţele de telefonie mobilă, al căror grad de acoperire a depăşit 50% în cei doi ani de la începerea activitatii( Mobilrom, Mobilfon, Cosmorom si Suntel).

Nr. crt. Judeţul Abonamente telefonice Nr./1000locuitori(1998) 1. Bacău 131.421 143,6 2. Botoşani 44.796 97 3. Iaşi 132.860 135 4. Neamţ 68.742 117,5 5. Suceava 72.648 96 6. Vaslui 37.077 79,7

31

2.4.1 Infrastructura de transport

Reţeaua de căi ferate se prezintă la nivel mediu faţă de nivelul naţional în ceea ce priveşte dotarea tehnică şi lungimea tronsoanelor, condiţiile geografice şi de amplasament impunând restricţii.

Trei sectoare de linii (360km, din care 191km electrificate) străbat judeţul

Bacău, însoţind principalele râuri: - linia magistrală Bucureşti-Suceava (pe direcţia Sud-Nord) de-a lungul

râului Siret; - linia Adjud-Ciceu, cu prelungirea Comăneşti-Moineşti, pe lângă râul Trotuş; - linia Bacău-Bicaz, care urmează râul Bistriţa. În judeţul Botoşani, principalele trasee de cale ferată Vereşti-Botoşani şi

Dorohoi-Iaşi sunt mai vechi de 100 ani. La traseele Hârlău-Botoşani şi Săveni-Darabani, lucrările de finalizare sunt practic sistate de nouă ani.

În municipiul Iaşi, judeţul Iaşi, se află sediul administrativ al Regionalei de Căi Ferate Iaşi, care îşi desfăşoară activitatea pe tot teritoriul Regiunii Nord-Est. Cele mai importante trasee de cale ferată sunt:Hârlău-Cotnari-Iaşi, Paşcani-Târgu-Frumos-Iaşi-Ungheni şi Iaşi-Albiţa (puncte de control şi trecere a frontierei).

Sectoarele de cale ferată care străbat judeţul Vaslui sunt: - Tecuci-Bârlad-Crasna-Albiţa care face parte din magistrala VI, Făurei-

Vaslui-Iaşi; - Buhăeşti-Roman, Crasna–Huşi, Bârlad-Galata, Zorleni-Fălciu (punct de

control şi trecere a frontierei).

În judeţul Neamţ, este slab dezvoltată reţeaua de căi ferate. Cei 144 km reprezintă tronsonul Bicaz-Piatra Neamţ-Bacău şi tronsonul Târgu Neamţ-Paşcani.

Cele mai importante sectoare de cale ferată din judeţul Suceava (449km din care 203km electrificaţi) sunt:

- Vatra-Dornei - Câmpulung-Moldovenesc - Gura-Humorului - Suceava

cu ramificaţia Vama-Moldoviţa; - Suceava-Dorneşti-Rădăuţi-Siret (punct de control şi trecere a

frontierei), cu ramificaţia Vicovu de jos-Putna şi Dorneşti-Siret.

Modificările se referă la continuarea modernizării reţelei existente prin dublarea liniilor simple. În judeţul Iaşi se are în vedere realizarea unui drum rapid Iaşi-Chişinău, electrificarea magistralei de cale ferată 600 Mărăşeşti-Iaşi-Ungheni.

Reţeaua de drumuri publice din Regiunea Nord – Est este prezentată în

tabelul următor:

32

Categoriile de drumuri ale Regiunii Nord – Est (km) Total

drumuri publice(km)

Drumuri modernizate

Îmbrăcăminţi uşoare rutiere

Drumuri Naţionale

Total drumuri judeţene şi comunale

Densitate drumuri/100km teritoriu

Bacău 2302 494 558 444 1858 34,8 Botoşani 1919 318 401 410 1509 39,2 Iaşi 2338 417 406 348 1990 42,7 Neamţ 1809 457 448 408 1401 30,6 Suceava 2330 658 628 483 1847 27,2 Vaslui 2098 333 403 382 1716 39,5 Reg. N-E 12833 2719 2827 2475 10358 34,8 România 73435 17813 20787 14683 58478 30,8 % 17,47 15,0 13,68 16,86 17,64 --


Din datele prezentate rezultă că cea mai scazuta densitate a drumurilor o prezinta jud. Suceava (27.2%) iar cea mai inalta jud. Iasi (42.7%).

În judeţul Neamţ sunt efectuate modernizări pe 409 km drumuri naţionale şi pe 591km drumuri judeţene şi comunale.

Judeţele Suceava şi Bacău deţin primele locuri din regiune în ceea ce priveşte lungimea drumurilor modernizate (658km şi respectiv 495km). Programul de dezvoltare al judeţului Suceava prevede ca obiectiv principal, realizarea segmentului de autostradă Bacău-Siret şi declararea zonei libere Siret.

În judeţul Bacău există între toate oraşele cel puţin o legătură prin drumuri modernizate şi doar şapte centre de comună nu sunt legate la drumuri asfaltice obiectivele în programul de dezvoltare prevăd modernizarea Podului Bistriţa(pe drumul european E85) şi aducţiunea Bâtca Doamnei, de 53km pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului Bacău şi a localităţilor de pe traseu.

În programul de dezvoltare al judeţului Vaslui se prevede realizarea autostrăzii Focşani-Albiţa şi a drumului expres Bacău-Vaslui-Crasna (Planul de Amenajare Teritorială Naţională), precum şi realizarea unor căi navigabile pe râul Prut şi crearea unor porturi).

Cea mai importantă arteră rutieră care străbate judeţul Bacău pe o lungime de 81,5 km este drumul naţional DN2 (E85) care face legătura dintre Sudul şi Nordul ţării şi care a fost inclus în programul naţional de autostrăzi.

Regiunea are trei puncte de control şi trecerea a frontierei rutiere:Siret-Suceava, Albiţa-Vaslui şi Ungheni-Iaşi.

Datorită înzestrării deficitare şi a densităţii reduse a reţelei, se constată o creştere a gradului de uzură cauzată de exploatarea intensivă a căilor rutiere între reşedinţele de judeţ şi polii de dezvoltare din regiune cu ramificaţii spre punctele de trecere a frontierei de stat, a oraşelor regiunii şi cu regiunile învecinate.

Se impune o modernizare a infrastructurii rutiere în corelaţie cu cerinţele actuale şi a standardele în vigoare, la nivel european, şi a planurilor de amenajare a teritoriului Regiunii Nord – Est.

Transporturile aeriene de care beneficiază regiunea, sunt susţinute de

infrastructura specifică. Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcia, la aproximativ 15 km

Est de Suceava şi 40 km de Botoşani, accesul fiind asigurat prin drumul naţional DN29. De asemenea, Judeţul Suceava mai dispune de 5 eliporturi.

33

În judeţul Iaşi există următoarea structură: - aeroport; - aerobază utilitară.

Aeroportul municipiului Iaşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul 1932. El se află situat la 8 km Nord de Iaşi, la o altitudine de 120m şi este destinat traficului aerian intern şi accidental traficului aerian extern de pasageri, cu avioane scurt curier.

Aeroportul dispune de: aerogară de pasageri, bloc tehnic, turn dirijare şi control trafic, reţea electrică, termică, gospodărie de apă, utilităţi, drumuri de acces.

În anul 1998 s-au efectuat 6.000 mişcări: 1.600 comerciale, din care 60 străine şi au fost transportaţi 70.000 pasageri.

Aerobaza utilitară are o experienţă de 30 ani în domeniu şi are ca obiect de activitate: zboruri utilitare şi zboruri sanitare.

Aeroportul Bacău situat la 6,5 km Sud de municipiul Bacău, asigură infrastructura necesară efectuării în condiţii de securitate a zborurilor aeronavelor de până la 400 tone, organizând zboruri interne şi externe şi asigurând servicii pentru operaţiunile aeriene în program de 12 ore sau 24 ore, el funcţionând ocazional, neavând trafic curent.

34

2.5 Infrastructura de utilitati

Utilităţile şi structura locativă din regiune se situează sub standardele unui

trai civilizat, dotările aferente fiind sub nivelul cerinţelor; această situaţie este relevată de datele despre consumul de apă potabilă , care reprezintă sub 20% din media naţională. Acest fapt este generat de investiţiile reduse şi de dotarea insuficientă, cea existentă fiind, în general, uzată moral şi fizic. La aceleaşi nivele scăzute, se află şi reţeaua de distribuţie a apei, gazelor naturale şi reţeaua de canalizare şi epurare a apelor uzate.

Reţeaua şi volumul de apă potabilă distribuită în Regiunea Nord – Est:

Judet Localităţi conectate

Lungime reţea simplă (km)

Apă potabilă distribuită (mii mc)

Consum uz casnic (mii mc)

Bacău 28 642 51778 35921 Botoşani 66 719 18940 11778 Iaşi 26 820 69753 40198 Neamţ 81 648 28898 22939 Suceava 46 666 30705 13746 Vaslui 77 659 16991 12603 Regiune N-E 324 4154 217065 137185 România 2997 37417 1848833 1207966 % 10,81% 11,10% 11,74% 11,35%


0102030405060708090

bacau botosani iasi neamţ suceava vaslui

localităţi conectate

Distribuţia localităţilor conectate la reţeaua de apă pe judeţe

35

bacau9%

botosani20%

iasi8%

neamţ25%

suceava14%

vaslui24%

Ponderea numărului de localităţi conectate la reteaua de apă la nivel regional

Din cele două grafice se poate observa că judeţele Neamţ, Vaslui şi Botoşani deţin mai mult de 60% din numărul localităţilor conectate la reţeaua de apă.

0100200300400500600700800900


lungime retea

Lungimea reţelei simple de conducte de apă potabilă pe judeţe

bacau15%

botosani17%

iasi20%

neamţ16%

suceava16%

vaslui16%

36

Ponderea lungimii reţelei la nivel regional

Din graficele se poate observa o distribuţie relativ egală a lungimii reţelei

de conducte de apă potabilă în cele şase judeţe ale regiunii.

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000


apă potabilă distribuită

consum casnic

Volumul de apă potabilă distribuită şi a volumului consumului casnic

După cum se observă, volumul cel mai mare de apă potabilă distribuită şi al consumului casnic de apă se înregistrează în Iaşi. Datele de mai sus plasează regiunea Nord-Est la nivelul a 11% din total ţară ca număr de localităţi conectate, lungime reţea existentă şi volum de apă potabilă distribuită.

Reţeaua de canalizare publică a Regiunii Nord – Est

Localităţi cu instalaţii de canalizare publică Total localităţi Municipii şi oraşe

Bacău 26 8 Botoşani 19 4 Iaşi 12 4 Neamţ 13 4 Suceava 28 8 Vaslui 12 4 Regiune N-E 110 32 România 654 262 % 16,82% 12,21%


37

0

5

10

15

20

25

30

bacau botoşani iaşi neamţ suceava vaslui

localităţi conectate la canalizare

municipii şi oraşe

Numărul localităţilor conectate la reţeaua de canalizare

Din cele 495 unităţi administrativ-teritoriale ale regiunii, numai 22% sunt

racordate la reţeaua de canalizare publică. Volumul gazelor naturale distribuite în Regiunea Nord – Est, în anul 1999

Km reţea de conductă gaze naturale

Volum gaze naturale (mii mc)

Consum casnic (mii mc)

Bacău 563 423153 113559 Botoşani 123 82952 42947 Iaşi 445 220154 77500 Neamţ 238 248801 106590 Suceava 176 78223 31612 Vaslui 106 32494 16690 Regiunea N-E 1651 1085777 388898 România 20331 11870811 3920863 % 8% 9% 10%


0

100

200

300

400

500

600

bacău botoşani iaşi neamţ suceava vaslui

km reţea conductă gaze naturale

Lungimea reţelei de conducte de gaze naturale pe judeţe

38

0

100000

200000

300000

400000

500000

bacău botoşani iaşi neamţ suceava vaslui

volum gaze naturale distribuit

Volumul de gaze naturale distribuite în anul 1999, pe judeţe Se observă din cele două grafice că primele trei judeţe din punct de vedere al

lungimii reţelei de conducte de gaze naturale şi al volumului de gaze naturale distribuite sunt Bacău, Neamţ şi iaşi.

În judeţul Botoşani, consumul de apă potabilă este mai redus cu 50,2% faţă de

media naţională, în acest judeţ sistemul de distribuire a apei în reţea existând numai în 18% din numărul localităţilor rurale, în timp ce canalizarea, încălzirea centrală sau gazele naturale sunt absente aproape 100%.

Din indicatorii de locuire şi din punct de vedere al echipamentului şi dotării

locuinţelor cu utilităţi, rezultă că judeţul Botoşani se află sub media pe ţară, cu mult sub nivelul celorlalte judeţe din Regiunea Nord-Est. Numai 28% din total locuinţe sunt dotate în acest judeţ cu băi (47% la nivel naţional) şi doar 30% sunt racordate la reţeaua de apă (54% nivelul naţional ).

Judet Nr. locuinţe

la 1000 locuitori

Suprafaţa de locuit/locuinţă

Suprafaţa de locuit /locuitor

Nr. camere de locuit/locuinţă

România 345 34,1 11,8 2,47 Botoşani 345 28,8 9,9 2,23 Bacău 324 33,6 10,9 2,45 Iaşi 307 30,9 9,5 2,32 Suceava 313 33,6 10,6 2,31

Sursa: Profilele de dezvoltare ale judeţelor

În anii 1996 –1997, nu s-a dat în folosinţă nici o locuinţă construită din fonduri publice, accentuându-se astfel criza acută existentă la nivelul categoriilor de familii tinere şi cu venituri modeste.

În aceste condiţii, deşi fondul locativ al regiunii înregistrează modificări printr-o evoluţie pozitivă (dinamica construcţiilor de locuinţe evidenţiind acest fapt), dotarea cu echipamente tehnico-edilitare este deficitară, suprasolicitată, uzată şi se află sub standardele naţionale.

39

Concluzii:

Infrastructura locativă este insuficientă ca dotare, cea existentă nefăcând faţă solicitărilor, iar aceste aspecte contribuie la imaginea de zonă slab dezvoltată şi cu condiţii inadecvate de trai al populaţiei. Dată fiind această situaţie, este necesară racordarea localităţilor la reţeaua de apă potabilă, canalizare, gaze naturale şi colectarea deşeurilor menajere prin promovarea şi implementarea unor ample proiecte de finanţare şi finalizarea celor aflate în curs, contribuind astfel la ridicarea standardului de viaţă în Regiunea Nord – Est.

40

2.6 Infrastructura educaţională şi de sănătate 2.6.1 Infrastructura educaţională

Factorul esenţial în dezvoltarea unei economii naţionale, ca şi a unei regiuni, reprezintă capitalul uman. Deşi este dificil de cuantificat şi reprezintă în sine un concept controversat, capitalul uman ar putea să includă resursele umane cu un anumit nivel de educaţie.

Regiunea Nord-Est dispune de un sistem de învăţămînt care asigură o educaţie şi o formare profesională adecvată tuturor nivelurilor de pregătire.

La începutul anului şcolar 1997-1998, numărul celor cuprinşi într-o formă de învăţămînt era de 809.173 elevi, ceea ce reprezintă 21,73% din totalul populaţiei regiunii (Anexa I, tabelul 2.3). La începutul anului şcolar 1998-1999, populaţia şcolară din învăţămîntul de toate gradele a fost de 807.024 elevi, ceea ce reprezintă 21,19% din totalul populaţiei regiunii.

Regiunea Nord-Est cuprinde toate tipurile de învăţămînt , cu dezvoltarea corespunzătoare. Conform datelor ultimului recensământ, gradul de alfabetizare a populaţiei la nivelul regiunii este de 96,3%, cu următoarele diferenţe pe judeţe: Iaşi, Neamţ şi Suceava – 97,1%, Bacău – 96,1%, Botoşani, Vaslui - 95,1% (Anexa I, tabelul 1.3) .

Acest indicator reflectă principalele procese care au avut loc în domeniul ridicării şi diversificării nivelului de instruire a populaţiei, repartizat la nivel de regiune astfel: 3,57% învăţământ superior, 0,33% şcoală postliceală, 1,1% şcoală de maiştri, 14,4 %şcoală profesională, 14,9 %liceu, 33,2% gimnaziu, 28,1 şcoală primară şi 4,4% fără şcoală .

Învăţământul preuniversitar este reprezentat de şcoli şi licee de cultură generală, industriale, cu profil economic, agricol, sanitar, pedagogic şi de artă, unde învaţă 590.583 elevi (15,5% din populaţia regiunii). În anul şcolar 1998-1999, numărul elevilor înscrişi în învăţămîntul preuniversitar (preşcolar, elementar, liceal, profesional şi de ucenici, post-liceal şi de maiştri) la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 759262 elevi, aproximativ 20% din populaţia totală a regiunii.

În ceea ce priveşte învăţămîntul superior, în cele trei centre universitare: Iaşi, Bacău şi Suceava există 10 universităţi unde învaţă peste 42.000 studenţi şi predau 3500 cadre didactice. În anul şcolar 1998-1999, numărul elevilor din învăţămîntul superior a fost de 47.717, la nivelul regiunii Nord-Est, ceea ce denotă o creştere de aproximativ 14% faţă de anul anterior (anexa I tab. 2.4). Aceste date demonstrează existenţa unei tradiţii pedagogice în regiune şi a unei preocupări continui pentru instruirea generaţiei viitoare la cele mai înalte standarde.

După 1989, învăţământul superior a cunoscut o creştere importantă. Dacă pentru învăţământul tehnic, s-a înregistrat o reducere continuă a opţiunilor, pentru celelalte instituţii de învăţământ superior, s-a înregistrat o creştere a cererii, în special pentru cele de profil economic, pedagogic, medico-farmaceutic şi juridic. S-au înfiinţat noi secţii de specializare, precum: inginerie civilă în limbile engleză şi franceză, ingineria mediului, mecatronică, inginerie biochimică, agromontanologie.

Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15-20 ani activitate) în domeniul industriei, în special al industriei prelucrătoare, în activităţi financiare, bancare şi de asigurări, tranzacţii imobiliare, învăţământ şi asistenţă socială, peste 30% din totalul populaţiei active fiind angajat în aceste sectoare.

41

Tinerii cu studii medii şi superioare, proaspăt absolvenţi, sunt angajaţi în special în sectoare ca: industrie, agricultură, construcţii, hoteluri şi restaurante, administraţie publică. În sectorul populaţiei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, repartiţia pe activităţi economice pune accent pe industria extractivă şi prelucrătoare, construcţii, tranzacţii imobiliare, sănătate şi asistenţă socială.

Comparativ cu celelalte regiuni ale ţării, populaţia şcolară în anul şcolar 1999-2000, se prezintă:

nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucuresti0

100000

200000300000

400000

500000600000

700000

800000900000

populaţia şcolară

Populaţia şcolară, anul şcolar 1999-2000

nord-est18%

sud-est12%

sud14%sud-vest

10%

vest9%

nord-vest13%

centru12%

bucureşti12%

Ponderea populaţiei şcolare la nivel naţional, în anul şcolar 1999-2000

Din cele două grafice se poate observa că în regiunea Nord-Est există cel mai

mare număr de elevi, în toate formele de învăţămînt, fapt determinat şi de faptul că regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune (ca populaţie şi ca suprafaţă) din România; aproximativ 18% din populaţia şcolară a ţării aflîndu-se aici. Numărul

42

elevilor înscrişi în anul şcolar 1999-2000 în toate formele de învăţămînt, în regiunea Nord-Est (811.118), depăşeşte cu aproximativ 42 % media pe ţară (572.298 elevi).

La nivel judeţean, ponderea cea mai mare a numărului de elevi înscrişi într-o formă de învăţămînt o are judeţul Iaşi (26%), urmat de Bacău (19%) şi Suceava (19%), cele trei fiind şi centre universitare.

bacău19%

botoşani11%

iaşi25%

neamţ14%

suceava19%

vaslui12%

Ponderea populaţiei şcolare la nivel regional, în anul şcolar 1999-2000

Infrastructura educaţională în ceea ce priveşte numărul de unităţi şcolare, în anul şcolar 1999-2000, la nivelul regiunii Nord-Est existau 5457 unităţi şcolare, cu aproximativ 4% mai puţine decît în anul precedent.

O situaţie comparativă a numărului de unităţi de educaţie (grădiniţe, şcoli elementare, licee, şcoli profesionale şi de ucenici, şcoli post-liceale, şcoli de maiştri) la nivel naţional şi regional se poate observa din graficele de mai jos (anexa I tab. 2.5). .

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucuresti

total scoli

Numărul unităţilor din învăţămînt, în anul şcolar 1999-2000

Din grafic se observă că regiunea Nord-Est înregistrează cel mare număr de

şcoli din ţară. Dacă media la nivel naţional este de 3439 şcoli/regiune, în regiunea Nord-Est există 5457 şcoli, adică cu aproximativ 60% mai mult.

43

nord-est19%

sud-est12%

sud15%sud-vest

13%

vest10%

nord-vest15%

centru13%

bucuresti3%

Ponderea numărului de şcoli la nivel naţional

Se observă, aşadar, că ponderea cea mai mare a numărului de şcoli la nivel naţional, o deţine tot regiunea Nord-Est, cu aproximativ 19% din numărul total de unităţi de învăţămînt din ţară.

La nivel judeţean, primele trei judeţe care deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor din toată regiunea, sunt de asemenea cele trei centre universitare, şi anume: Bacău, Suceava şi Iaşi, cu 21%, 18% şi respectiv 18%.

bacau21%

botosani14%

iasi18%

neamt14%

suceava18%

vaslui15%

Ponderea numărului de şcoli la nivel judeţean, în anul şcolar 1999-2000

Tot în cadrul infrastructurii educaţionale, un rol important îl au bibliotecile. În

anul 1999, numărul acestora, la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 2700 biblioteci, după cum se poate observa în tabelul de mai jos.

44

Numărul bibliotecilor, în anul 1999

Judeţ/regiune Număr de biblioteci Bacău 473 Botoşani 323 Iaşi 619 Neamţ 374 Suceava 562 Vaslui 337 Nord-Est 2688

Sud-Est 1623

Sud 2266 Sud-Vest 1493 Vest 1296 Nord-Vest 2033 Centru 1900 Bucureşti 486 TOTAL 13785

Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

Grafic, situaţia comparativă a numărului de biblioteci la nivel naţional şi judeţean se prezintă :

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

nord-est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucureşti

număr de biblioteci

Numărul bibliotecilor, la nivel naţional, în anul 1999

45

nord-est19%

sud-est12%

sud16%sud-vest

11%

vest9%

nord-vest15%

centru14%

bucureşti4%

Ponderea numărului bibliotecilor la nivel naţional, în anul 1999

Din cele două grafice, se observă că în regiunea Nord-Est există cel mai mare număr de biblioteci, aproximativ 19% din numărul total al bibliotecilor din toată ţara. Există aici 2688 biblioteci, în condiţiile în care media pe ţară este de 1723 biblioteci/regiune.

La nivel judeţean, se remarcă tot cele trei centre universitare: Iaşi cu 22% din numărul total de biblioteci al regiunii, Suceava cu 21% şi Bacău cu 18%.

bacau18%

botoşani12%

iaşi22%

neamţ14%

suceava21%

vaslui13%

Ponderea numărului de biblioteci la nivel judeţean în anul 1999

În concluzie, potrivit datelor statistice prezentate,se poate observa uşor potenţialul crescut al regiunii Nord-Est în ceea ce priveşte resursele umane şi posibilităţile de formare profesională.

Concluzii:

În contrast cu infrastructura economică şi în cea mai mare măsură cu cea socială, infrastructura de formare profesională denotă un potenţial deosebit pentru dezvoltarea durabilă a regiunii. Din punct de vedere geografic, ponderea covârşitoare a infrastructurii de formare profesională se concentrează în judeţul Iaşi.

46

La nivelul centrelor universitare Iaşi, Bacău şi Suceava s-au dezvoltat în ultimii ani institute de învăţământ umanist sau tehnic postliceal, secţii noi care formează specialişti în domeniile solicitate astăzi pe piaţa muncii: soft, management economic, marketing, evaluare industrială, birotică, etc.

În municipiul Iaşi, există Institutul Agronomic, care pregăteşte specialiştii necesari în toate sectoarele agricole. În anul 1994, Comisia Teritorială Interdisciplinară pentru Cercetare –Dezvoltare Moldova I Iaşi a făcut o evaluare a potenţialului de cercetare - dezvoltare al regiunii. S-a arătat că în Regiunea Nord-Est activează 10 universităţi, 52 institute de cercetare şi 8 filiale sau secţii colective ale altor unităţi de cercetare-dezvoltare.

În învăţământul gimnazial, s-a pus accent pe orientarea profesională şi formarea deprinderilor practice ale elevilor. Se impune conceperea unui sistem educaţional de stimulare şi selecţie a aptitudinilor vocaţionale ale tinerilor.

La nivelul Agenţiilor pentru Orientare şi Formare Profesională, s-au organizat cursuri de recalificare a şomerilor pentru a veni în întâmpinarea ofertelor de meserii înaintate de unităţile economice.

La nivelul camerelor de comerţ judeţene, există activităţi dedicate IMM-urilor pentru dezvoltarea cunoştinţelor de managementul afacerilor şi marketing.

47

2.6.2 Infrastructura de sănătate

Sistemul de ocrotire a sănătăţii în regiune este caracterizat de trecerea dificilă de la centralism, egalitarism şi limitarea libertăţii de opinii la autonomie locală, privatizare şi competiţie. Astfel, reforma ultimilor ani a încercat să schimbe fundamental sistemul de sănătate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ şi organizatoric, de a introduce Asigurările Sociale de Sănătate şi de a diversifica mecanismele de generare a resurselor financiare în acelaşi timp cu trecerea centrului de greutate al serviciilor de sănătate către asistenţa ambulatorie.

S-a urmărit stimularea privatizării sub diverse forme, introducerea competiţiei între furnizori, dar şi descentralizarea sistemului de sănătate, prin creşterea rolului autorităţilor locale, al asociaţiilor profesionale, al instituţiilor finanţatoare, al comunităţilor, etc.

Finanţarea spitalelor se face într-o proporţie de peste 90% prin contracte de servicii încheiate între conducerile spitalelor şi Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. În baza OG 124/1999, s-a realizat pînă în prezent privatizarea aproape 100% a asistenţei medicale primare, atît în mediul urban, cît şi în mediul rural, precum şi într-o proporţie de peste 70% a asistenţei de specialitate ambulatorii.

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane pe 1998 relevă cîteva informaţii importante referitoare la starea de sănătate a populaţiei regiunii Nord-Est, comparativ cu restul ţării. Astfel, în anexa I, tabelul SĂNĂTATEA oferă o imagine asupra unor indicatori statistici cum ar fi: mortalitatea infantilă, mortalitatea maternă, mortalitatea pe cauze, etc. Se poate observa că rata mortalităţii infantile la 1.000 născuţi vii, depăşeşte în toate cele şase judeţe media pe ţară, cea mai mare rată înregistrîndu-se la Vaslui (35,3), Botoşani (30,5) şi Iaşi (30,5). În ceea ce priveşte rata mortalităţii materne la 100.000 născuţi, cea mai mare rată se înregistrează în Bacău (54,8), în condiţiile în care la nivel naţional, această rată este de 40,8. Se mai poate observa, de asemenea, că în cazul unor indicatori, valorile acestora sunt mai mari în mediul rural decît în mediul rural.

Din acelaşi tabel se observă că populaţia ce revine la un medic sau cadru mediu sanitar este mai mare în toate judeţele regiunii Nord-Est faţă de media pe ţară, acest fapt fiind justificat şi de populaţia mai numeroasă din acestă regiune.

În ceea ce priveşte infrastructura propriu-zisă de sănătate, aceasta este prezentată în tabelele următoare.

Numărul unităţilor sanitare în proprietate majoritară de stat în anul 1999

Judeţ/regiune Spitale Policlinici Dispensare medicale

Sanatorii TBC

Farmacii Total

Bacău 8 13 38 0 14 73 Botoşani 10 0 33 1 12 56 Iaşi 21 16 36 0 22 95 Neamţ 5 4 23 1 9 42 Suceava 10 2 39 0 15 66 Vaslui 9 8 46 0 12 75

48

Nord-Est 63 43 215 2 84 407

Sud-Est 47 41 137 1 59 285

Sud 65 40 144 3 110 362

Sud-Vest 37 28 152 2 57 276

Vest 49 37 131 2 68 287

Nord-Vest 54 46 180 2 70 352

Centru 54 42 117 2 64 279

Bucureşti 56 26 158 0 62 302

TOTAL 425 303 1234 14 574 2550

Sursa: C.N.S. Anuarul statistic al României, 2000

Grafic, această situaţie se prezintă astfel:

0

100

200

300

400

500

nord/est sud-est sud sud-vest vest nord-vest centru bucuresti

total unităţi sanitare

Numărul unităţilor sanitare la nivel naţional

Se observă, deci, că, la nivel naţional, regiunea Nord-Est se situează pe primul loc ca număr de unităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC, farmacii), depăşind media pe ţară (319 unităţi sanitare/regiune) cu aproximativ 28%. De menţionat faptul că această statistică se referă doar la unităţile sanitare în proprietate publică. În prezent, atît în regiunea Nord-Est, cît şi în toată ţara, există şi unităţi medicale private, însă numărul acestora este relativ redus (cu excepţia farmaciilor şi cabinetelor medicale).

Ca pondere, regiunea Nord-Est deţine 16% din numărul total al unităţilor sanitare în proprietate publică. La nivel judeţean, cele mai multe unităţi sanitare se găsesc în Iaşi (aproximativ 24%), Bacău (aproximativ 18%) şi Vaslui (aproximativ 18%). În Iaşi, numărul relativ mare de unităţi sanitare, diversificate pe specializări (neuro-chirurgie, boli infecţioase, urgenţe, psihiatrie, etc.), se datorează în primul rînd populaţiei numeroase din acest judeţ, dar şi faptului că Iaşi-ul este centru universitar, funcţionînd aici un spital universitar şi diverse centre de cercetare în acest domeniu.

49

nord/est16%

sud-est11%

sud14%

sud-vest11%

vest11%

nord-vest14%

centru11%

bucuresti12%

Ponderea unităţilor sanitare la nivel naţional

bacau18%

botosani14%

iasi24%

neamt10%

suceava16%

vaslui18%

Ponderea numărului unităţilor sanitare la nivel regional

Ca număr de paturi în spitale şi medici, la sfîrşitul anului 1999, regiunea Nord-Est se situa printre primele regiuni din ţară.

50

Numărul paturilor din spitale şi al medicilor, la 31.12.1999

Judeţ/regiune Paturi în spitale

Medici

Bacău 3831 886 Botoşani 3669 559 Iaşi 8072 2839 Neamţ 3265 689 Suceava 4456 488 Vaslui 3148 436

Nord-Est 26441 5897

Sud-Est 17677 4134

Sud 19709 3885

Sud-Vest 15860 4365

Vest 18923 4760

Nord-Vest 23035 5831

Centru 21235 5274

Bucureşti 21276 8829

TOTAL 164156 42975

Sursa: C.N.S., Anuarul Statistic al României, 2000

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000


număr de paturi în spitalenumărul de medici

Numărul de paturi din spitale şi de medici, în anul 1999

Se observă că regiunea Nord-Est se situează pe locul doi (după Bucureşti) în ceea ce priveşte numărul medicilor, depăşind cu 10% media pe ţară (5371 medici/regiune); şi pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de paturi din spitale, depăşind media pe ţară (20.520 paturi în spitale/regiune) cu aproximativ 30%.

La nivel judeţean, Iaşi-ul depăşeşte cu mult media pe regiune, valorile acestor doi indicatori fiind duble, uneori chiar triple faţă de celelalte judeţe din regiune (Vaslui, Botoşani). De asemenea, potrivit datelor din 1997, judeţul Iaşi este pe primul loc şi în ceea ce priveşte numărul de paturi de spital la 1000 locuitori, precum şi numărul de locuitori ce revin unui medic (Anexa I, tabel 2.6).

51

Concluzii:

- infrastructura în domeniul sănătăţii se prezintă în regiune la un nivel peste media la nivel naţional,

- numărul cadrelor medicale calificate şi medii situează de asemenea regiunea Nord-Est printre primele regiuni din ţară, existînd în acest sens un potenţial ridicat de formare şi calificare a resurselor umane,

- aflate în proprietate publică şi dispunînd de o dotare insuficientă, unităţile sanitare din regiune necesită mari investiţii.

52

2.7 Servicii sociale

Serviciile sociale în regiunea de dezvoltare Nord-Est sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranziţie pe care o parcurge aceasta.

Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă datorită disponibilizărilor masive din economie, dar şi datorită incapacităţii agenţilor economici de a absorbi forţa de muncă tînără. În plus, cererea mare este determinată şi de nivelul general de sărăcie a populaţiei, în special în cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: bătrînii, cei cu afecţiuni cronice sau cu diverse handicapuri. O consecinţă a acestui nivel de sărăcie este creşterea numărului de cazuri în care părinţii îşi încredinţează voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Aceşti copii, la rîndul lor, necesită asistenţă socială complexă şi foarte costisitoare.

Pe de altă parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitară la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est, datorită sărăciei generale a bugetelor locale care, de cîţiva ani contribuie la finanţarea unei părţi din aceste servicii sociale. Pe lîngă alocarea unor resurse bugetare pentru finanţarea serviciilor sociale, există, de asemenea, numeroase organizaţii non-guvernamentale implicate în activităţi sociale, mai ales în domeniul protecţiei drepturilor copiilor şi bătrînilor. În acest sens, există, totodată, şi orfelinate şi cămine pentru bătrîni care sunt finanţate de către unităţi de cult religios.

În acest sens, judeţele cu situaţia cea mai precară sunt Botoşani şi Vaslui, judeţe care ocupă primele locuri în ceea ce priveşte rata şomajului şi nivelul de sărăcie a populaţiei. Această situaţie este valabilă atît la nivel regional, cît şi la nivel naţional.

Datele statistice din anul 2000 în legătură cu cheltuielile pentru protecţia socială a şomerilor demonstrează cele menţionate mai sus.

Cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor

Judeţ/regiune Total cheltuieli cu protecţia socială a şomerilor(mii lei)

Bacău 368054 Botoşani 143723 Iaşi 194714 Neamţ 219307 Suceava 185080 Vaslui 200990 Nord-Est 1311868 Sud-Est 943699 Sud 1233062 Sud-Vest 1004023 Vest 962746 Nord-Vest 968509 Centru 1168635 Bucureşti 697782 TOTAL 8290324

Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

53

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000


total cheltuieli

Cheltuieli cu protecţia socială a şomerilor

Se observă că regiunile în care cheltuielile cu protecţia socială a şomerilor

sunt foarte ridicate sunt regiunea Nord-Est (aproximativ 16%), Centru (14%) şi Sud (15%). Acest lucru se datorează atît populaţiei numeroase din regiunea Nord-Est, cît şi faptului că cele mai mari rate ale şomajului se înregistrează tot în această regiune, respectiv în judeţele Botoşani şi Vaslui.

O altă latură a serviciilor sociale o reprezintă cantinele sociale care

funcţionează în toate judeţele regiunii. Aici, persoanele sărace şi cei care nu au nici un mijloc de existenţă, inclusiv cei fără locuinţă, beneficiază de mese zilnice gratuite.

La nivelul regiunii Nord-Est, situaţia acestora se prezintă astfel:

Numărul cantinelor de ajutor social din anul 1999 Judeţ/regiune Număr de

cantine Capacitate (locuri)

Beneficiari

Bacau 3 1620 1186 Botoşani 7 2125 1218 Iaşi 4 2388 1184 Neamţ 3 425 380 Suceava 8 3062 2271 Vaslui 4 1850 1215 Nord-Est 29 11470 7454 Sud-Est 13 5746 4553 Sud 11 2912 2710 Sud-Vest 14 1788 1423 Vest 29 5256 3647 Nord-Vest 22 5345 4599 Centru 16 2435 2193 Bucureşti 7 6150 5838 TOTAL 141 41102 32417

Sursa: C.N.S. Anuarul statistic al României, 2000

54

0

5

10

15

20

25

30

nord-est sud-est sud sudvest vest nord-vest centru bucuresti

număr cantine

Numărul cantinelor de ajutor social

Se poate observa că la nivel naţional, regiunea Nord-Est ocupă primul loc alături de regiunea Vest în ceea ce priveşte numărul cantinelor sociale, cu o pondere de aproximativ 21% din totalul cantinelor sociale la nivel naţional.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


capacitate beneficiari

Capacitatea şi beneficiarii cantinelor sociale

Şi în ceea ce priveşte capacitatea şi numărul beneficiarilor cantinelor de ajutor

social regiunea Nord-Est se situează detaşat pe primul loc, cu aproximativ 28% din total capacitate pe ţară şi 23% din numărul beneficiarilor la nivel naţional. Se observă, de asemenea, că în nici o regiune, numărul beneficiarilor nu depăşeşte capacitatea cantine lor.

La nivel judeţean, pe primele locuri se situează judeţele Suceava (cu aproximativ 30,4% din numărul total de beneficiari din regiune) şi Iaşi (cu aproximativ 16%). De asemenea, se observă că în judeţul Neamţ, aproape întreaga capacitate a cantinelor este ocupată.

55

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

bacau botosani iasi neamt suceava vaslui

capacitate

beneficiari

Capacitatea şi numărul beneficiarilor la nivel judeţean

În concluzie, putem spune că serviciile sociale din regiunea Nord-Est trebuie îmbunătăţite considerabil, putîndu-se acţiona pe două căi: fie prin alocarea unor sume mai mari de la bugetul de stat şi bugetele locale pentru finanţarea acestor servicii, fie prin luarea de măsuri în toate domeniile de activitate economică (industrie, agricultură, comerţ) care să combată şomajul crescut şi nivelul scăzut de trai al populaţiei din această regiune.

56

2.8 Infrastructura in domeniul cercetarii, transferului tehnologic si societatii informationala

Stiinta, tehnologia si inovarea reprezinta domenii strategice care asigura progresul tehnologic constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari.

Directiile principale in care se actioneaza în vederea dezvoltării acestui domeniu sunt urmatoarele:

• Elaborarea, lansarea, finantarea si monitorizarea programelor nationale de cercetare-dezvoltare si inovare

• Crearea si dezvoltarea unui cadru stimulativ de desfasurare a activitatii de cercetare-dezvoltare si inovare, in concordanta cu principiile, criteriile si procedurile utilizate in UE

• Integrarea in UE si in circuitul international privind activitatea de cercetare-dezvoltare.

La nivel naţional se află în derulare în prezent mai multe programe de cercetare-dezvoltare şi inovare, dintre care amintim:

Planul National Pentru Cercetare-Dezvoltare Si Inovare – al cărui obiectiv principal: este crearea de noi surse de dezvoltare şi inovare pentru economie şi societate, răspunzând unor comenzi concrete sau cerinţelor integrării internaţionale a sistemului ştiinţă-tehnologie din România şi care să conducă spre generarea de efecte economice directe pe termen scurt sau mediu.

Programul national de cercetare-dezvoltare "orizont 2000" – al cărui obiectiv constă în susţinerea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare-dezvoltare existent, în vederea dezvoltării de cercetări în domenii şi direcţii de interes general şi/sau de importanţă strategică pentru economie şi societate.

Programul De Granturi Pentru Cercetare Stiintifica – al cărui obiectiv constă în largirea patrimoniului stiintific existent, prin stimularea cercetarii de excelenţă, precum si dezvoltarea potentialului uman pentru si prin cercetare

La nivel naţional şi regional s-au luat o serie de măsuri pentru crearea şi dezvoltarea de noi structuri instituţionale în domeniul cercetării – dezvoltării şi inovării.

Principalele actiuni initiate si aflate in plina desfasurare legate de acest aspect sunt:

• Infiintarea de institute nationale de cercetare-dezvoltare in ramuri strategice ale economiei nationale , precum si in domenii de interes public in urma rezultatelor evaluarii efectuate pe baza metodologiei aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.135/1996

• În instituţiile de învăţământ superior se organizează activităţi de cercetare-dezvoltare, proiectare, consultanţă sau expertiză, care se

57

desfăşoară în cadrul departamentelor, catedrelor sau în unităţi proprii de cercetare ştiinţifică, inclusiv prin colaborare cu instituţii de învăţământ şi de cercetare din ţară sau din străinătate.

• Sprijinirea dezvoltarii de "centre de excelenta" - nuclee, centre si retele de cercetare a caror activitate sa atinga un nivel calitativ recunoscut pe plan european/international (in conformitate cu standardele internationale in domeniu), prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului National pentru cercetare-dezvoltare si inovare. Actiunea a fost declansata pe baza de competitie la sfârsitul anului 2000.

• Dezvoltarea infrastructurii de inovare prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului National, care urmareste crearea şi/sau dezvoltarea de parcuri tehnologice / ştiinţifice, centre de inovare şi afaceri (BIC/TIC), centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, centre de dezvoltare a resurselor umane din cercetare-dezvoltare-inovare, oficii de legătură cu industria, altele (centre pentru servicii de utilitate publică in domeniul mediului, sanatatii etc.)

Există în prezent, la nivelul regiunii Nord-Est o serie de Institute de Cercetare – Dezvoltare, precum şi cîteva societăţi comerciale care desfăşoară o activitate de Cercetare – Dezvoltare. Dintre acestea enumeram:

Institute: - Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Tehnică –

IFT Iaşi; - Institutul naţional de Inventică Iaşi. Societăţi comerciale: - S.C. Aerostar S.A., Bacău; - S.C. Caom S.A., Paşcani; - S.C. Impex Romcatel S.A., Iaşi; - Tehno – Util, Suceava; - Tehnoton, Iaşi; - Ceproplast – Centrul de cercetare, proiectare, producţie prelucrate

mase plastice, Iaşi.

În ceea ce priveşte transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-a realizat acesta a fost, în regiunea Nord-Est prin privatizarea întreprinderilor şi cumpărarea acestora de către firme private străine care au retehnologizat procesele de producţie, obţinîndu-se astfel produse de o calitate superioară, la preţuri avantajoase şi cu o productivitate crescută. Totuşi, această modalitate nu a putut fi însă practicată decît în cazul a puţine întreprinderi, datorită lipsei de atractivitate a multora din ele. Deficienţele în domeniul dezvoltării tehnologice constituie un obstacol major pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, care nu dispun de resursele financiare necesare procesului de inovare. Dezvoltarea laturii informaţionale, în societatea românească de tranziţie, reprezintă un element de bază pentru modernizarea şi eficientizarea fiecărui domeniu de activitate. În regiunea de dezvoltare Nord-Est, ultimii ani au adus o dezvoltare fără precedent a societăţii informaţionale, prin îmbunătăţirea reţelei de comunicaţii şi creşterea numărului agenţilor economici care oferă servicii informaţionale. Această

58

dezvoltare este detaşat superioară dezvoltării din celelalte ramuri de activitate înregistrată în ultimul interval de timp. A crescut, astfel, numărul firmelor furnizoare de echipamente de hardware şi software şi firme care procesează date şi baze de date. În judeţul Iaşi astfel de firme sunt: furnizori de hardware şi consultanţă: Quartz Matrix, RTD, Radix, Flamingo, Computer House, Infoservice, Autotehnic, Sercom, Q-net, Omega; furnizori de software şi consultanţă: Matrix, RTD, Radix, Quartz, Avicena, TH Invest; firme care procesează date şi baze de date: Matrix, TGH Investment. În judeţul Botoşani, firmele care distribuie echipamente hardware şi software sunt: S.C. Petar Computers, Sierra Computers, Elsaco, Quattro, Complay. Există de asemenea şi o societate care procesează date şi baze de date denumită Societatea de Servicii Informatice. În judeţul Suceava: există următoarele firme furnizoare de echipamente de calcul: Assist, Warpnet, Asieta, Mics, Dotnet, iar Assist, Warpnet Iiruc şi Centrul de Calcul procesează date şi baze de date. În general, aceste firme oferă şi servicii de acces la Internet şi poştă electronică. Pe lîngă aceşti furnizori de Internet şi e-mail, un progres remarcabil a fost înregistrat de CONNEX prin serviciul X-net, care oferă abonaţilor accesul gratuit la Internet şi poştă electronică prin reţeaua intermediată de satelit. Aceasta asigură o calitate şi o viteză de transfer a informaţiilor net superioară celor oferite de reţeaua de telefonie prin cablu. În ceea ce priveşte televiziunea prin cablu, aceasta a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimii ani prin apariţia a numeroase firme care distribuie acest serviciu. In acest sens mentionam: Somax TV Botoşani, TVS Săveni – în judeţul Botoşani; Telemach şi Tele M Sat – în judeţul Neamţ; M-Bit, RCS, Telecablu – în judeţul Iaşi; Agapia şi Mega Construct – în judeţul Suceava. În concluzie, se poate observa dezvoltarea deosebită a societăţii informaţionale în regiunea Nord-Est, spre deosebire de cercetare – dezvoltare şi transfer tehnologic. Dintre judeţele regiunii care au înregistrat progrese remarcabile în aceste domenii se remarcă judeţul Iaşi, în care se concentrează cele mai multe firme care activează în domeniul societăţii informaţionale, dar şi numeroase firme care au beneficiat de un transfer tehnologic mult mai mare decît în celelalte judeţe. De asemenea, fiind centru universitar, judeţul Iaşi dispune şi de cîteva institute (inclusiv universităţi) şi societăţi comerciale care desfăşoară şi o activitate de cercetare şi dezvoltare.

59

3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII

3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umane

La 1 ianuarie 1998, populaţia totală a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentând 16,7% din populaţia totală a ţării, ajungând la 1 iulie 1999 la 3.813.123 locuitori. Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Est ocupă locul întâi pe ţară.

Populaţia regiunii se concentrează în 32 centre urbane şi 463 comune formate din 2.421 sate. Densitatea teritorială este de 6,6 sate/1000kmp şi 0,9 oraşe/1.000kmp faţă de 5,5 sate/1000 kmp şi 1,1 oraşe/1000 kmp, la nivel naţional (Anexa I tab 3.1, 3.2, 3.3 ).

Mărimea satelor este în general medie şi mică, cu o populaţie medie de 870 locuitori (Anexa I, tab3.4, 3.5).

Ponderea populaţiei urbane în populaţia totală este de 43,9%, în timp ce populaţia rurală reprezintă 56,1% (superioară cu 10% situaţiei existente în celelalte regiuni - Anexa I, tab 3.6, 3.7, 3.8). Conform Anuarului Statistic al României, 2000, judeţele cu cea mai numeroasă populaţie din cadrul regiunii sunt Iaşi (833.388 locuitori) şi Bacău (750.777 locuitori), la polul opus situându-se judeţele Botoşani (462.976 locuitori) şi Vaslui (465.008 locuitori).

Populatia totala a regiunii a inregistrat o tendinta de crestere, in perioada 1992-1999 (Anexa I, tab 3.7 si 3.8). Regiunea are o densitate medie a populaţiei de 1151,5 locuitori/kmp în mediul urban şi 61,5 locuitori/kmp în mediul rural, cu o densitate medie de 103,5 locuitori/kmp, situându-se astfel la un nivel superior mediei pe ţară (94,2 locuitori/kmp) – vezi si tabelul 3.9, precum si tabelele si graficele de mai jos:

Populatia totala a regiunii, suprafata si densitatea populatiei la 1 iulie 1999 (Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2000)

Regiune Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Populatia totala (mii locuitori)

3813123 750777 462976 833388 585746 715228 465008

Suprafata (kmp) 36850 6621 4986 5476 5896 8553 5318 Densitatea populatiei (loc/kmp)

103.5 113.4 92.9 152.2 99.3 83.6 87.4

60

103.5113.4

92.9

152.2

99.383.6 87.4

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Regiune Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Densitatea populatiei (loc/kmp)

Dupa cum se poate remarca, populatia este concentrata in judetele care au centre urbane bine dezvoltate (Iasi si Bacau). Densitatea cea mai scazuta se inregistreaza in judetul Suceava . Densitatea populatiei comparativ pe regiuni 1

Nord Est

2 Sud Est

3 Sud 4 Sud Vest

5 Vest

6 Nord Vest

7 Centru

8 Bucuresti

Densitatea populatiei (locuitori/kmp)

103.5 82.1 100.8 82.3 63.9 83.4 77.6 1255.4

103.5 82.1 100.8 82.3 63.9 83.4 77.6

1255.4

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1 NordEst

3 Sud 5 Vest 7 Centru

Densitatea populatiei comparativ pe regiuni

1 Nord Est 2 Sud Est 3 Sud 4 Sud Vest 5 Vest

6 Nord Vest 7 Centru 8 Bucuresti

61

Pentru o evaluare mai detaliată a caracteristicilor demografice ale regiunii s-au analizat o serie de indicatori: populaţia pe grupe de vârstă, sporul natural şi mortalitatea infantilă (Anexa tab 3.10 şi 3.11 şi 3.12). Global, se poate observa că regiunea este caracterizată printr-o populaţie mai tânără decât media naţională.

Sporul natural în regiunea Nord-Est este 2,6/1.000 locuitori, fiind singura regiune care înregistrează o creştere pozitivă, comparaţia cu celelalte regiuni fiind redată în Anexa I.3.13.

Structura pe sexe şi pe grupe de vârstă a populaţiei la nivel global, pe

regiune, evidenţiază o repartizare echilibrată a populaţiei în regiunea Nord-Est (Anexa I tab 3.14, 3.15).

Din total, ponderea populaţiei tinere cuprinsă între 15-34 ani este reprezentativă (32,1%), dar se observă şi un procent mai ridicat al populaţiei îmbătrânite, cu vârstă de 65 ani şi peste, 12,5% din total situându-se la acest nivel (max. înregistrează judeţul Botoşani cu 14,6%).

Cu toate că sporul la nivel naţional înregistrează valori negative, judeţele componente ale regiunii se caracterizează prin tendinţe pozitive ale indicatorilor vieţii, atât în mediul urban cât şi în cel rural, fapt care este contrabalansat de o rată a mortalităţii infantile superioară cu 2,3‰ mediei pe ţară, procent, de altfel, in scadere. Avem in vedere faptul ca, in 1998, rata mortalitatii infantile era cu 4,3‰ mai mare decat media nationala.

Din datele existente in Raportul National al Dezvoltarii Umane, in 1998, Regiunea de Nord-Est se situeaza la nivelul mediei pe tara in ceea ce priveste speranta de viata si gradul de alfabetizare, si cu 3,4 procente sub medie in ceea ce priveste rata bruta de cuprindere in invatamant. Sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, regiunea de Nord-Est se situeaza pe ultimul loc in Romania :

Sporul natural pe regiuni

-3.6 -0.8

-1.6

-3.3

-2.9

-2.8

-0.8 2.6

-4 -3 -2 -1 0 1 2 3

Nord-Est

Sud-Est

Sud

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti

nou nascuti/1000 locuitori

62

Regiuni statistice

Produsul intern brut pe locuitor (dolari SUA) 1996

Speranţa de viaţă la naştere (ani) 1994-1996 1999

Gradul de alfabetizare a populaţiei adulte % 1996

Rata brută de cuprindere în toate nivelele de învăţământ 1996/1997

Indicele dezvoltarii umane (IDU) 1996

ROMÂNIA 4244 69,1 69,74

97,0 62,0 0,758

REGIUNEA 1- NORD-EST

3256 69,0 70,10

96,9 58,6 0,699

REGIUNEA 2- SUD-EST

4270 68,9 69,61

97,0 58,6 0,7554

REGIUNEA 3-SUD

3866 68,7 69,63

95,0 56,9 0,724

REGIUNEA 4-SUD VEST

3900 69,4 69,64

95,5 61,2 0,736

REGIUNEA 5-VEST

4996 68,1 68,15

97,8 63,8 0,797

REGIUNEA 6-NORD-VEST

3981 68,2 68,72

97,2 62,1 0,739

REGIUNEA 7-CENTRU

4526 69,8 70,07

98,5 60,5 0,779

REGIUNEA 8-BUCUREŞTI

6090 69,5 71,52

98,9 82,1 0,888

Sursa: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998

Pentru completarea imaginii regiunii sub aspectul populatiei si resurselor umane, am analizat doi indicatori cu ajutorul carora se determina presiunea demografica asupra populatiei si asupra pietei muncii. Unul din acesti indicatori este rata de dependenta si este calculat in tabelul de mai jos:

Gruparea populatiei pe grupe mari de varsta

Rata de dependenta

Judetul Populatia totala

0 – 14 ani 15 – 64 ani Peste 65 ani

Total regiune

3813123 816572 2523771 472780 51.1%

Bacau 750777 157242 507098 86437 48.05% Botosani 462976 99653 295301 68022 56.78% Iasi 833388 177756 563362 92270 47.93% Neamt 585746 117742 394613 73391 48.44% Suceava 715228 159159 465532 90537 53.64% Vaslui 465008 105020 229266 62123 72.9% Romania 22458022 4214951 15315279 2927792 46.64%

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2000

63

Presiunea exercitata de populatia inapta de munca asupra celei apte, la nivelul regiunii, este de 51,1% fata de 46,6%, care este media pe tara.

Un al doilea indicator este rata de substitutie calculat ca raport intre populatia cu varsta cuprinsa intre 15-24 de ani si populatia cu varsta intre 55 si 65 ani, evidentiat in urmatorul tabel:

Populatia cu varsta cuprinsa intre Judetul 15 –24 ani 55 – 65 ani

Rata de substitutie coloana 2/ coloana 3*100

Total regiune 667564 384986 173.4% Bacau 127852 76068 168.1% Botosani 78003 51361 151.9% Iasi 162076 76306 212.4% Neamt 98196 63614 154.4% Suceava 121265 70868 171.1% Vaslui 80172 46769 171.4% Romania 3680716 2355066 156.3%

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2000

Rata de substitutie este relativ mare – in plus, ea depaseste media pe tara. Nivelul ratei de substitutie arata ca populatia regiunii este tanara si ca nivelul presiunii demografice asupra pietei muncii va creste semnificativ si in continuare.

Din punct de vedere etnic, populaţia regiunii Nord-Est prezintă un grad înalt de omogenitate. După datele recensământului din 1992, din totalul populaţiei, 98,4% reprezintă românii, 0,1% maghiarii, 0,7% romii, 0,1% ruşii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii (AnexaI tab3.16).

Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaţiei regiunii de Nord-Est este de religie ortodoxă (91,04%), aspect care se află într-o strânsă corelaţie cu structura etnică. Celelalte religii deţin ponderi mai mici, după cum urmează: romano-catolică 5,93%, penticostala 1,12%, adventista 0,31% si alte religii 1,58%.

64

3.2 Analiza structurala a pietii muncii si a posibilitatilor de angajare Structura forţei de muncă

La sfarsitul anului 1999, populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est era de

1.383.400 persoane, reprezentând 36,3% din totalul populaţiei regiuni şi 16,4% în totalul populaţiei active a ţării (Anexa I, tab3.17,3.18).

In tabelul urmator sunt date referitoare la populatia activa ocupata si neocupata, pe judete si pe regiune:

Sursa: Anuarul statistic 2000 In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinţă de scădere

continuă a ponderii populaţiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a accentuat, multe din întreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare număr de salariaţi, efectuând restructurări, ceea ce a însemnat, odată cu renunţarea la o serie de activităţi şi disponibilizarea unui mare număr de personal.

Evolutia numarului de salariati ai regiuniii(mii persoane)

67.673.7275.1575.9879.4481.82

92.24

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997

Total

Industrie

Agricultura

Constructii

Din punct de vedere al populaţiei active ocupate pe activităţi ale economiei

naţionale, în regiunea Nord-Est se înregistrează o superioritate comparativă faţă de nivelul mediu naţional în: agricultură (cu 8,76%), silvicultură (cu 0,24%), în activitatea de hoteluri şi restaurante (cu 0,19%). Totodată, există sectoare unde media pe total

Judetul Populatia activa, din care:

Ocupata Neocupata

Total regiune 1626202 1383400 242802 Bacau 276367 239900 36467 Botosani 212647 175000 37647 Iasi 353059 309700 43359 Neamt 265694 218500 47194 Suceava 316268 273500 42768 Vaslui 202167 166800 35367

65

regiune este inferioară mediei la nivel naţional: industrie (cu 4,06%), construcţii (cu 0,93%), comerţ (cu 1,65%), transport şi depozitare (cu 1,22%), poştă şi telecomunicaţii (cu 0,11%), activităţi financiar-bancare şi de asigurare (cu 0,26%) şi tranzacţii imobiliare (cu 0,88%) – Anexa I, tabelul 3.19. In graficul urmator este evidentiata situatia populatiei ocupate pe domenii cheie ale economiei nationale precum si procentul de femei in populatia activa si ocupata:

46.80%50.38%

20.60%

3.10%

25.95%

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

%femei ocupate %populatie ocupata in agricultura

%populatie ocupata in industrie %populatie ocupata in constructii

%populatie ocupata in servicii

Cea mai mare parte a populatiei ocupate din regiune se concentreaza in

agricultura (50,38%), 20,6% din populatie in industrie, 3% in constructii si 26% in servicii (publice si private). Judetele cu ponderea cea mai mare a populatiei ocupate pe domenii sunt: pentru industrie – Bacau si Iasi, pentru agricultura – Suceava si Iasi, pentru constructii – Bacau si Iasi, pentru servicii – Iasi (Anexa I, tabelele 3.29, 3.30 si 3.31). Totodata, din totalul populatiei active si ocupate 46,8% sunt femei, Regiunea Nord-Est situandu-se astfel deasupra mediei nationale.

Nr. crt.

Regiunea Femei in populatia activa si ocupata (%)

1. Nord-Est 46,8% 2. Sud-Est 40,1% 3. Sud 43,7% 4. Sud-Vest 50,0% 5. Vest 42,8% 6. Nord-Vest 44,0% 7. Centru 38,3% 8. Bucuresti 39,9% 9. Romania 43,2%

Sursa: Anuarul statistic 1998

De remarcat faptul că, la nivel de regiune, mediul rural mobilizează cea mai mare parte a populaţiei active ocupate (58,4%), fapt justificat de apariţia unui număr

66

mare de întreprinzători particulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole. (Anexa I, tab3.20).

Cel mai mare număr de salariaţi se înregistrează în judeţele Bacău şi Iaşi, cu 140.000 şi respectiv 171.000, la polul opus situându-se judeţul Vaslui cu 70.000 (18,6% din totalul populaţiei sale).

Din punctul de vedere al structurii populatiei ocupate pe grupe de varsta, cea mai mare pondere o detine grupa de „mijloc”, 35-49 de ani, adica 31,8%, urmata de grupa 25-34 ani cu o pondere de 25,4%, ca in graficul de mai jos:

Structura populatiei ocupate pe grupe de varsta

13%

25.40%

31.80%

19.40%

10.40%

15-24 ani

25-34 ani

35-49 ani

50-64 ani

peste 65 ani

Structura şomajului

Regiunea Nord-Est se confruntă cu probleme deosebite în ceea ce priveşte şomajul. Evoluţia ultimului deceniu al secolului XX a indicat o creştere continuă a numărului de şomeri, concomitent cu accentuarea incapacităţii de adaptare a societăţilor cu capital majoritar de stat la cerinţele economiei bazate pe cerere şi ofertă. Aceasta situatie s-a agravat, rata somajului crescand si in ultimul an (Anexa I. – tabelul 3.21). În condiţiile lipsei acute a fondurilor necesare pentru retehnologizare şi investiţii, mulţi manageri au optat pentru creşterea productivităţii muncii prin disponibilizare de personal.

Acest fapt a condus la situaţia existentă în regiune, care prezintă accente grave în special în zonele cu structură monoindustrială (judeţele Botoşani şi Vaslui, zonele miniere ale judeţelor Bacău şi Suceava).

Astfel, dacă media pe ţară a şomajului este de 11,8%, în Regiunea Nord-Est toate judeţele depăşesc “pragul” de 12% (valoare minimă pentru judeţul Iaşi) iar judeţele Neamţ, Botosani şi Vaslui ating “recordul” de 17,8%, 17,7% respectiv 17,5%. Mai mult, acest fenomen este însoţit de o creştere a numărului de şomeri neindemnizaţi, datorită depăşirii perioadei legale pentru acordarea alocaţiei de sprijin şi care nu s-au mai reangajat, aspect întâlnit în judeţele unde disponibilizările masive s-au efectuat în anii 1993-1995, confirmând cronicizarea tendinţei de descreştere economică (vezi Anexa I, tabelele 3.32, 3.33, 3.34, 3.35 precum si figura de mai jos):

67

Evolutia ratei somajului in regiune

0

5

10

15

20

25

30

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

Pe sexe, 54,88% din şomeri sunt bărbaţi, iar 45,12% femei, mai afectată de fenomenul şomajului fiind grupa de vârstă 15-34 ani (Anexa I. 3.22, 3.23).

Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, 54,9% din totalul şomerilor sunt muncitori, 13,25% persoane cu studii medii, 9,17% sunt persoane fără calificare şi 1,49% persoane cu studii superioare (Anexa I,3.24).

Judeţele Bacău şi Botoşani înregistrează cel mai ridicat nivel al şomerilor din rândul muncitorilor (64,67% şi, respectiv, 61,93% din total şomeri), la polul opus situându-se judeţele Iaşi şi Neamţ (49,46% şi 37,12%).

Nivelul cel mai scăzut al şomerilor din rândul persoanelor cu studii superioare se înregistrează în judeţele Neamţ şi Vaslui (0,65% şi, respectiv, 1,07%).

În regiune sunt declarate două zone defavorizate, şi anume zonele miniere Comăneşti – Bacău şi Bucovina – Suceava, în care societăţile comerciale beneficiază conform OUG Nr. 24/30.09.1998 (şi reactualizată în 15.01.1999) de unele facilităţi fiscale, care pot contribui la reducerea numărului de şomeri şi îmbunătăţirea situaţiei forţei de muncă ocupate în zonă.

Forţa de muncă disponibilizată, noi locuri de muncă create

În perioada ultimilor ani şi în regiunea de Nord-Est, piaţa muncii a fost

caracterizată de tensiuni ca urmare a creşterii ofertei forţei de muncă, cât şi datorită acţiunii factorilor specifici perioadei de tranziţie. Urmare a procesului de restructurare şi privatizare şi a declinului economic, prin aplicarea Ordonanţelor nr.9/1997 şi 22/1997, între anii 1997 si 1999, în regiunea Nord-Est au fost disponibilizate 211.068 persoane (Anexa I.tab. 3.25).

Pentru atenuarea efectelor şomajului, a dezechilibrului între cererea şi oferta de forţă de muncă, au fost promovate o serie de măsuri cum ar fi: crearea unor noi locuri de muncă, calificarea şi recalificarea persoanelor disponibilizate, acordarea într-o singură tranşă a salariilor compensatorii.

Situaţia, pe judeţe, a locurilor de muncă nou create la 1 ianuarie 1998, în regiunea NE, se prezintă în din Anexa I, tab. 3.26.

68

Strategia pentru dezvoltare regională pune accentul pe dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii care pot asigura, în condiţiile unui sprijin corespunzător, un număr crescând de locuri de muncă.

Nivelul veniturilor pe ramuri

Analizând datele statistice privind situaţia câştigului mediu lunar pe activităţi

ale economiei naţionale la 31 decembrie 1999 (Anexa I.3.27), se remarcă faptul că în unele ramuri în care predomină regiile autonome (energie, transporturi şi telecomunicaţii), precum şi în instituţiile financiar – bancare, nivelul mediu al salariilor este mult mai înalt decât media pe economie, în timp ce în instituţiile bugetare este mult sub medie. Totodată, veniturile din agricultură au rămas la niveluri foarte mici, rezultat al condiţiilor în care se practică agricultura în regiunea Nord-Est.

Comparaţie cu tendinţele de pe piaţa naţională a forţei de muncă

Forţa de muncă disponibilă, cuprinzând femeile între 16 – 57 ani şi bărbaţii

între 16 – 62 ani, precum şi persoanele active sub şi peste această vârstă, era, la începutul anului 1998, în regiunea Nord-Est de 1.443.700 persoane, adică 16 % din totalul populaţiei ocupate, plasând regiunea pe locul întâi la nivel naţional.

Se constată fenomenul de mobilitate intersectorială, prin redistribuirea populaţiei ocupate din sectorul secundar şi reorientarea acesteia spre sectorul primar şi terţiar. Această tendinţă va continua şi în următorii ani, având drept caracteristică principală creşterea ponderii sectorului terţiar, pentru acoperirea cererii de servicii în mediul urban şi, mai ales, în mediul rural, unde acestea sunt slab dezvoltate. Acelaşi fenomen se observă şi la nivel naţional, dar cu intensităţi mai moderate.

Cea mai mare parte din totalul populaţiei ocupate, sub aspectul structurii profesionale, atât la nivel de regiune, cât şi la nivel de ţară, o reprezintă salariaţii (67,70% la nivel de regiune şi 79,89% la nivel de ţară). Urmează lucrătorii pe cont propriu (25,81%, respectiv 14,70%), membrii asociaţiilor cooperatiste (3,10%, respectiv 2,91%), lucrătorii familiali neremuneraţi (3,07%, respectiv 2,12%), patronii (0,19%, respectiv 0,31%).

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

Situatia locurilor de munca nou create comparativ cu numarul disponibilizarilor

locuri de munca noucreate

persoanedisponibilizate

69

La 1 iulie 1999, rata şomajului era de 14,9%, faţă de 11,8% pe ţară. Clasarea pe primul loc la nivel naţional în raport cu acest indicator, este justificată dacă se ia în considerare faptul că trei din judeţele regiunii Nord-Est (Botoşani, Neamţ, Vaslui) au rata şomajului foarte ridicată (peste 17%).

Pe categorii de personal şi nivel de pregătire, cei mai afectaţi de şomaj sunt muncitorii (53,27%), faţă de 31,98% persoane fără calificare, 13,27% persoane cu studii medii şi 1,48% persoane cu studii superioare.

Cauzele pentru care rata şomajului la nivel de regiune este foarte ridicată şi tendinţele care se manifestă în evoluţia şomajului, pe categorii de vârstă, sexe, profesii şi medii sunt determinate în principal de structura economică, bazată preponderent pe o industrie cu competitivitate redusă. În ceea ce priveşte nivelul veniturilor pe ramuri, datele statistice ilustrează o inferioritate comparativă faţă de situaţia existentă pe plan naţional(Anexa tab. 3.28 şi figura de mai jos):

Concluzii: Populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est reprezintă 16% din totalul

populaţiei active ocupate a ţării, ponderea cea mai mare deţinând-o bărbaţii. Mediul rural mobilizează cea mai mare parte a populaţiei active ocupate.

Ca urmare a procesului de restructurare şi privatizare, a declinului economic şi aplicării OUG 9/97 şi 22/97, în ultimii doi ani au fost disponibilizate peste 20.000 persoane. în aceeaşi perioadă, s-au creat cca. 2500 locuri de muncă.

Pe categorii de personal, cei mai afectaţi de şomaj sunt muncitorii şi persoanele fără calificare.

Se constată redistribuirea populaţiei ocupate din sectorul secundar în sectorul primar şi terţiar, fenomen ce se estimează a fi în creştere în următorii ani, în concordanţă cu evoluţia acestor sectoare.

Se impune cu necesitate formularea unei strategii de angajare/formare a forţei de muncă cu experienţă sub opt ani, pentru a valorifica tinerii cu pregătire medie şi superioară care astăzi nu se pot afirma pe plan local.

Castigul mediu lunar pe activitati ale economiei (mii lei)

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2000

NE SE Sud SV Vest NV Centru Bucuresti

agricultura industrie comert

70

4.Mediul înconjurător

4.1 Descrierea generală a problemelor de mediu

înconjurător

Dezvoltarea durabilă implică asigurarea unui echilibru optim între creşterea economică şi conservarea şi reconstrucţia cadrului natural, care să asigure o dezvoltare armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerinţele actuale cât şi cele de perspectivă.

Acest deziderat nu este realizat în cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existenţei unor capacităţi de producţie supradimensionate, tehnologii uzate moral şi fizic, insuficienţei sau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protecţie a mediului precum şi datorită unui management orientat în general spre obţinerea unui profit imediat şi direct.

Contextul legislativ actual, deşi lipsit de norme tehnice şi regulamente tehnice specifice în domeniul mediului şi grevat de necorelări între reglementările pe factori de mediu, oferă totuşi cadrul general necesar reconsiderării problematicii de mediu din perspectiva dezvoltării durabile.

Principalele problemele de mediu la nivelul regiunii sunt: - în domeniul gestionării deşeurilor industriale şi menajere; - despăduririle, care favorizează şi alunecările de teren; - fenomenele de eroziune a solului; - apa potabilă(surse, stare tehnică captări, trasee de distribuţie, staţii de

tratare) ; - poluarea locală cauzată de activităţi economice(industriale şi agricole)

şi de aglomerările urbane. 4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a

factorilor de mediu: aer, apă, sol, floră, faună.

Starea de calitate a factorilor de mediu este relevată prin indicatori specifici, monitorizaţi prin laboratoarele Agenţiilor Judeţene de Protecţie a Mediului şi ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor.

Reţeaua de supraveghere şi monitorizare existentă la nivelul judeţelor s-a extins sub aspectul numărului secţiunilor şi şi-a îmbunătăţit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizaţi.

Unele judeţe(Bacău, Neamţ) au beneficiat de asistenţa tehnică şi financiară prin colaborări între Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi ministerele omoloage din Olanda şi Danemarca.

Aceste colaborări, derulate în teritoriu prin intermediul agenţiilor de protecţie a mediului, s-au concretizat prin elaborarea “Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului” la nivelul judeţului implicat.

Ca apreciere generală, tendinţa ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentraţiilor diverşilor poluanţi, în primul rând ca urmare a reducerii activităţii economice sau a încetării acesteia, în cazul unor agenţi economici, şi în mai mică măsură, ca urmare a modernizărilor sau investiţiilor în domeniu.

71

Aerul

Principalii poluanţi ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României/2000, sunt :

-pulberile sedimentabile. În judeţul Vaslui se înregistrează cea mai ridicată frecvenţă a depăşirii concentraţiei maxime admisibile (Bârlad 90,91%, Huşi 91,67%, Negreşti 93,75%, Vaslui 95,83%), urmat de municipiul Iaşi 50,00%, municipiul Piatra Neamţ 10,50%, comuna Vereşti din judeţul Suceava 8,33 %, municipiul Suceava 6,06%. Concentraţia maximă efectivă a pulberilor sedimentale înregistrează cea mai mare valoare în municipiul Iaşi (87,17 g/m2), iar concentraţia medie anuală a pulberilor sedimentale înregistrează cea mai mare valoare de asemenea în municipiul Iaşi (39,27 g/m2).

-pulberile în suspensie. Valorile cele mai ridicate ale frecvenţei depăşirii concentraţiei maxime s-au înregistrat în municipiul Suceava (4,25%) şi în localitatea Taşca – jud. Neamţ (2,80%).

- sulfaţi în suspensie. Valorile cele mai ridicate ale frecvenţei depăşirii concentraţiei maxime s-au înregistrat în municipiul Suceava (9,77%) şi în localitatea Săvineşti – jud. Neamţ (7,80%).

-amoniac. Valori ale fracvenţei depăşirii concentraţiei maxime: 2,00% Săvineşti – jud. Neamţ, 1,04% municipiul Iaşi, 0,35% municipiul Bacău, 0,32% municipiul Suceava, 0,29% municipiul Botoşani,

-metil-mercaptani(municipiul Suceava – 5,62% fracvenţei depăşirii concentraţiei maxime).

-acid clorhidric(Oneşti-judeţul Bacău –0,10% fracvenţei depăşirii concentraţiei maxime)

Prezenţa precipitaţiilor acide (datorită Uzinei de preparare de la Tarniţa-judeţul Suceava, la punctul de control Ostra, a crescut frecvenţa precipitaţiilor acide de la 7% la 21% în perioada 1994-1998, iar în comuna Cacica s-au constatat căderi de precipitaţii acide cu frecvenţe cuprinse între 27-40% între anii 1996-1998).

Precipitaţiile din zona Săvineşti –Roznov au un conţinut crescut de NH4

(valoarea maximă este 35,5mg/l), NO2 4,7mg/l şi SO42- 41mg/l (anul 1998).

Apa

a) Apele subterane (freatice) sunt afectate prin prezenţa ionului amoniu, a

amoniacului, a nitriţilor şi nitraţilor şi a substanţelor organice în judeţul Neamţ – aval de municipiul Piatra Neamţ până la Costişa, datorită platformei chimice Săvineşti-Roznov;în zona localităţilor Cracăul Alb şi Cracăul Negru, freaticul este poluat de asemenea cu nitriţi. Pânza freatică din zona pârâului Soloneţ-judeţul Suceava este poluată cu cloruri şi prezintă duritate crescută.

În judeţul Vaslui, calitatea apelor subterane a suferit degradări pe raza oraşelor şi comunelor din apropierea unităţilor economice poluante, fiind evidenţiate depăşiri ale limitelor excepţionale la substanţele organice şi nitraţi, datorită poluărilor din sectorul zootehnic şi tratării chimice a solului.

72

b) Apele de suprafaţă

Conform datelor din Anuarul statistic al României 2000, totalul lungimilor supravegheate pe râuri în bazinele hidrografice Siret şi Prut este de 4135 km şi respectiv 1588 km, din care, pe categorii de calitate, ponderile sunt următoarele:

Ponderea calitativă a apelor din bazinele hidrografice Siret şi Prut :

Categ. I (%)

Categ. II (%)

Categ. III (%)

Peste limitele categ. III (degradat, %)

Bazin hidrografic Siret 57,5 31,9 1,7 8,9 Bazin hidrografic Prut 34,6 23,4 19,7 22,3

Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000 Apele de suprafaţă prezintă: - încărcare organică ce se situează peste limitele maxim admise pe

anumite tronsoane(Bistriţa – aval de Piatra Neamţ, până la confluenţa cu Siretul, râul Siret, râul Prut, râul Bahlui, râul Bahlueţ, râul Jijia) ca urmare a deversărilor de ape insuficient epurate din staţiile orăşeneşti şi complexele zootehnice şi a depozitărilor necontrolate de deşeuri pe malul cursurilor de apă;

- conţinut de metale grele şi de uraniu natural - pârâul Botuşana - (exploatările miniere de mangan-Vatra Dornei, de cupru-Leşul Ursului, minereu radioactiv-Crucea, Ostra, sulf-Călimani-care determină şi o acidifiere puternică a pârâului Neagra Şarului, cu pH cuprins între 2,65 şi 2,77 conform expertizelor APM Suceava , efectuate în 1998);

- conţinut de amoniu, amoniac, nitriţi (azotiţi), nitraţi (azotaţi) - ca urmare a activităţilor zootehnice şi tratării chimice a solurilor(judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani, Neamţ, cu afectarea râurilor Bistriţa, Moldova, Siret, Prut, direct şi prin afluenţii lor), a activităţilor din zone industriale(platforma chimică Săvineşti-Roznov).

- conţinut de fenoli, produse petroliere, pesticide-râul Trotuş ( judeţul Bacău), fosfor(râurile Bistriţa şi Siret).

Solul

Degradarea solului se datorează fenomenelor de:

- alunecări de teren - eroziuni de suprafaţă şi de adâncime

În judeţul Vaslui, de exemplu, suprafaţa totală afectată de procese naturale de degradare, reprezintă 70,5% din suprafaţa agricolă a judeţului. Pe 71% din suprafaţa afectată s-au executat lucrări de combatere a eroziunii solului (conform studiului ISPIF Bucureşti, 1994)

Zone afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune:

� in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si de sud – sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti, Flămînzi, Lunca, Albeşti si Stefăneşti;

73

� in judeţul Neamţ: -in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirig -pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz -in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcina -pe raza comunei Făurei

� in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga � in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinul

râului Elan, zona de sud-est a judeţului; � in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor

de teren, situate în partea centrală si de nord; � in judeţul Suceava în raza localităţilor:

-Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus -Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, Boroaia

Zone afectate de inundaţii:

� bazinul râului Bistriţa – în dreptul localităţilor Borca, Costişa, Podoleni, în lunca Jijiei, lunca râului Prut – în aval de acumularea Stînca-Costeşti, precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;

- exces de umiditate; - degradare fizică(de exemplu judeţul Bacău-Zemeş, Lucăceşti, Buhuşi, Podu

Turcului, Livezi, Corbasca); - salinizări; - alcalinizări(Taşca-Bicaz, judeţul Neamţ); - acidifieri(nordul judeţului Vaslui, judeţul Suceava-Şaru Dornei, judeţul Neamţ-

Săvineşti); - depozitări necontrolate de deşeuri (menajere, industriale-inclusiv rumeguş); - depozitări de deşeuri în halde orăşeneşti şi industriale, depăşite ca şi capacitate

de stocare şi neamenajate sau insuficient amenajate. De exemplu numai în judeţul Suceava, în munţii Călimani, există cca. 200ha de halde neconsolidate, ca urmare a activităţii de exploatare minieră din zonă;

- poluare chimică cu: � produse petroliere(judeţul Bacău-bazinul Comăneşti); � metale grele-în zonele limitrofe CET-urilor(Iaşi) şi zonelor

industriale(S.C. Petrotub SA Roman-judeţul Neamţ, judeţul Bacău, exploatările miniere de uraniu, sulf, cupru, mangan – judeţul Suceava);

� pesticide(judeţele Bacău, Iaşi, Botoşani)

Situaţia concentraţiei în sol a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor în cadrul regiunii Nord-Est, a judeţelor componente şi comparaţia cu nivelul naţional este prezentată în graficul din figura următoare.

74

Se observă că regiunea Nord-Est se situează sub media pe ţară la conţinutul

de îngrăşăminte chimice şi la cca. 50% din media naţională la conţinutul de pesticide în sol.

Floră şi faună

Deşi nu se poate vorbi despre o afectare gravă a vegetaţiei şi faunei, nivelul

mai ridicat de poluare din perioada anterioară a determinat o reducere a efectivului de specii (cursurile de apă Vasluieţ şi Bârlad, judeţul Vaslui) şi asociaţii floristice acvatice (valea Bârladului-Delea, judeţul Vaslui), specii pe cale dispariţie din faună (rândunica, lăstunul, cocoşul de mesteacăn – judeţul Bacău, râsul, capra neagră, vulturul negru, cocoşul de munte, acvila de munte, lostriţa, zimbrul – judeţul Neamţ) şi din floră (Papucul Doamnei, Laleaua Pestriţă - judeţul Bacău, Floarea de Colţ, Ghinţura Galbenă, Sângele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Ruşcuţa de Primăvară, Dediţelul, Angelica – judeţul Neamţ).

În Regiunea Nord-Est există patru parcuri naţionale: Ceahlău (17.391 ha) şi

Bicaz-Chei –Hăşmaş (6.026 ha) , Rodna şi Calimani şi numeroase rezervaţii naturale floristice, forestiere, peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice şi monumente ale naturii.

Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesc

cuantificate în tabelul următor:

Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor(kg/ha)

28,76

23,24

18

29,8

31,4

24,5

18,3

19,5

0,5 0,5 1,2 0,5 0,6 0,7 0,68 1,2

0

5

10

15

20

25

30

35

Bacau

Botosa

niIa

si

Neam

t

Suceav

a

Vaslu

i

Regiu

nea N

E

Roman

ia

ingrasamintechimice pe terenuriagricolepesticide pe terenuriagricole

75

Gradul de afectare al pădurilor(%): Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever Uscat Bacău 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10 Botoşani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16 Iaşi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34 Neamţ 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45 Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09 Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90 Total regiune 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53 România

65,6 21,7 11,4 0,8

-0,4 răşinoase 0,5

-0,5 foioase Sursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 (datele se referă la

anul 1996).

În judeţul Suceava, munţii Călimani, prezenţa poluanţilor acizi în atmosferă a determinat ofilirea plantelor tinere, cloroze şi necroze la arbori şi arbuşti, cu afectarea fondului silvic pe o suprafaţă de cca. 1.500 ha, cu o rată anuală a uscărilor de 0,5-3%, la distanţă de 1-2 km de sursă şi pierderi de creştere a arborilor de la 20% la 50% în ultimii 20 ani.

4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii,

scurgeri, contaminări. Aerul

Exploatarea minieră Călimani afectează un areal însemnat prin emisii de noxe de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric şi de sulfaţi, cu impact negativ direct cât şi prin precipitaţii acide în arealul Vatra Dornei Călimani.

Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzeşti (emisii de acid clorhidric şi clor), SC Sofert SA Bacău (amoniac şi acid sulfuric), SC Rafo SA Oneşti (hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf), platforma chimică Săvineşti-Roznov (amoniac, bioxid şi trioxid de sulf), SC Moldocim SA Bicaz-Taşca (pulberi sedimentabile), SC Petrotub SA Roman (oxizi de azot, oxid şi bioxid de carbon, bioxid de sulf, pulberi metalice, vapori de acizi), CET I-Iaşi, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iaşi, CET Botoşani, în general, centralele termice orăşeneşti sau industriale ce funcţionează utilizând combustibil lichid sau solid.

Apa

Apele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate în ape de suprafaţă sau prin infiltrare în pânza freatică, constituie o sursă importantă de afectare a calităţii acestui factor de mediu, regăsită la nivelul întregii regiuni.

Referitor la sursele industriale, menţionăm SC Chimcomplex SA Bacău (cloruri), SC Rafo SA Oneşti (produse petroliere), SC Comtom SA, SC Fortus SA Iaşi, SC Antibiotice SA Iaşi, Tomeşti-fermele Războieni încărcare organică), platforma chimică Săvineşti-Roznov (ion amoniu), exploatările miniere din judeţul Suceava (Crucea, Ostra, Călimani, Leşu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metale grele şi pH acid).

76

Solul

Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatările petroliere (Zemeş-Bacău), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Broşteni-steril de cupru, exploatarea minieră Călimani-sulf, toate din judeţul Suceava, CET II Holboca (cenuşă, zguri), SC Fortus SA Iaşi (nisipuri turnătorie), SC Antibiotice SA Iaşi, SC Terom SA Iaşi (halde nămoluri), fermele zootehnice Războieni (dejecţii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turnătorie, ţunder uleios).

O problemă deosebită o constituie deşeurile menajere şi industriale ce rezultă în cantităţi mereu sporite şi care sunt preluate în vechile halde orăşeneşti şi comunale, dar care afectează şi alte suprafeţe de teren prin depozitări necontrolate.

Un caz particular îl constituie numeroasele depozite de rumeguş, caracteristice zonelor forestiere.

Staţii de tratare a apei şi platforme de gunoi

Ca o caracteristică regională, se evidenţiază faptul că atât capacităţile staţiilor de epurare ape reziduale cât şi capacităţile haldelor de depozitare deşeuri sunt insuficiente faţă de cerinţe.

Ponderea necesarului faţă de situaţia existentă se situează la cca. 30% pentru staţiile de epurare, necesarul de investiţii pentru treapta biologică de epurare şi chimică, acolo unde este cazul, fiind chiar mai ridicat şi cca. 40% pentru haldele de deşeuri.

Referitor la dotările existente şi modul de exploatare a acestora, numai localităţile urbane şi principalele localităţi rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare, iar numărul staţiilor de epurare este şi mai redus, multe dintre acestea funcţionând necorespunzător ca urmare a:

- capacităţilor insuficiente; - dotărilor nesatisfăcătoare; - exploatării necorespunzătoare.

În consecinţă, apele uzate insuficient epurate sau neepurate sunt deversate în cursuri de apă de suprafaţă sau infiltrate în subteran, afectând calitatea acestora. În acest sens pot fi evidenţiate judeţele Vaslui, Botoşani, Iaşi şi Neamţ.

Platformele de gunoi existente sunt în număr insuficient şi în marea majoritate, nu sunt amplasate şi amenajate corespunzător, fapt ce determină un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu şi o stare de disconfort pentru oameni.

De fapt se poate afirma că nu există în cadrul regiunii nici o haldă de reziduri amenajată conform principiilor ecologice.

77

4.4 Evaluarea comparativă faţă de tendinţele la nivel

naţional în domeniul protecţiei mediului. Concluzii.

Regiunea Nord-Est nu se confruntă cu fenomene de poluare deosebit de gravă, fiind încă o regiune “curată”.

La nivel regional, principalele probleme de mediu sunt legate de : - proasta gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare

neselectivă, gradul redus de revalorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată sub aspectul amplasării şi amenajării haldelor, existenţa depozitelor de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, de-a lungul căilor rutiere);

- despăduriri, cu implicaţii în accentuarea alunecărilor de teren; - fenomene de eroziune a solului, ce afectează în principal, partea de

est a regiunii; - apa potabilă(cantitate, calitate, distribuţie); - poluarea locală sau zonală determinată de :

- activităţi industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului; - exploatări miniere(cărbune, minereu radioactiv, sulf, cupru,

mangan) cu impact asupra aerului, apei, solului, vegetaţiei; - trafic(insuficienţa sau inexistenţa unor căi rutiere ocolitoare) cu

impact asupra aerului şi nivelului de zgomot; - aglomerări urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice

pe combustibil lichid), apelor (staţii de epurare de capacitate insuficientă) şi solului (deşeuri);

- fermele zootehnice, cu impact asupra apei şi solului.

Faptul că marii agenţi poluatori îşi reduc/restrâng activitatea, lăsând locul întreprinderilor mici şi mijlocii, mai flexibile, cu posibilităţi mai mari de abordare durabilă a dezvoltării lor, în conformitate cu prevederile legislative actuale, a creat premise pentru a pune accentul şi pe calitatea mediului.

Unele judeţe din cadrul regiunii au beneficiat de programe şi proiecte cu cofinanţare externă în domeniul protecţiei mediului.

Astfel, se derulează (în diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizări ale sistemelor de alimentare cu apă (judeţul Iaşi), modernizări, retehnologizări şi dezvoltări ale unor staţii de epurare orăşeneşti (Iaşi, Piatra Neamţ, Roman), pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi amenajarea unei halde ecologice (Piatra Neamţ), reducerea riscurilor datorate industrie (zona Bacău-Oneşti şi platforma chimică Săvineşti – S.C. Fibrex S.A.), reducerea emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz – F-ca Taşca), conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică a Parcului Naţional Ceahlău, proiect demonstrativ de utilizare a rumeguşului generat de instalaţii de debitare a lemnului (pe văile râurilor Bicaz şi Dămuc), programul CREDO de colaborare transfrontalieră pentru monitorizarea râurilor Prut şi Siret (judeţul Botoşani).

Referitor la impactul activităţii antropice asupra mediului, considerăm că instruirea specifică ce se desfăşoară într-un cadru instituţionalizat (grădiniţe, şcoli) nu acoperă toată problematica de mediu şi cuprinde numai un segment al populaţiei.

78

În acest sens, se impune cu necesitate sensibilizarea şi o mai bună informare şi educare a întregii populaţii în spiritul protejării şi conservării mediului în prezent şi pentru generaţiile viitoare.

79

5. Zonele rurale si activitatile acestora

Caracteristicile economiei rurale şi mediului social

Spaţiul rural din regiunea Nord-Est prezintă, în contextul socio-economic actual, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularităţilor teritoriilor celor 463 comune şi 2.445 de sate din judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui.

Nr. crt.

Judeţele componente

Nr. comune Nr.sate

Total regiune 463 2445 1. Bacău 79 490 2. Botoşani 68 336 3. Iaşi 85 420 4. Neamţ 70 347 5. Suceava 90 396 6. Vaslui 71 456


Repartiţia comunelor pe judeţe este evidenţiată în tabelul de mai sus, situaţie din care reiese o împărţire uniformă pe judeţe a comunelor în regiunea nord-est, cu o medie de aproximativ 77 comune pe judeţ. Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt


Grupe de mărime (locuitori)

Sub 1.000

1.000-1.999

2.000-4.999

5.000-9.999 10.000 şi peste

Total regiune

- 20 277 148 11

1. Bacău - 5 42 29 3 2. Botoşani - 1 49 17 1 3. Iaşi - 7 48 26 4 4. Neamţ - - 41 28 1 5. Suceava - 1 48 32 2 6. Vaslui - 6 49 16 - Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României,2000.

La gruparea comunelor in funcţie de numărul de locuitori apar discrepanţe intre judeţele regiunii. Astfel la comune cu un număr de locuitori situat între 1000-1999 de locuitori limitele se situează intre 7 comune in judeţul Iaşi şi nici o comună în judeţul Neamţ. Acceaşi situaţie se poate constata şi la localităţile ce au un număr de locuitori cuprins între 5.000 şi 9.999 de locuitori (Vaslui cu 16 localităţi, Suceava 32 de localităţi).

80

Gruparea populaţiei rurale după dimensiunea comunelor – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt.


Grupe de mărime

Sub 1.000 1.000-1.999

2.000-4.999

5.000-9.999

10.000 şi peste

Total regiune - 35116 988981 969938 123961

1. Bacău - 9232 148369 182843 317632. Botoşani - 1914 163058 100761 118193. Iaşi - 12175 179917 173180 456004. Neamţ - - 146567 186319 113625. Suceava - 1869 172049 252724 234176. Vaslui - 9926 179021 74111 -


Cele două cauze ale ruralismului au fost:

- tradiţiile străvechi, străbunii noştri fiind în mare parte un popor de săteni;

- retragerea populaţiei în grupuri mărunte în locuri ferite din codri şi munţi, în perioada invaziilor.

Satul a ajuns astfel expresia legăturii poporului nostru cu natura locurilor, fiind determinat de activităţi specifice precum creşterea animalelor şi cultivarea pământului.

Prin conturarea profilului regiunii, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îşi propune să evalueze potenţialul spaţiului rural, ca premisă a tendinţelor şi evoluţiilor viitoare, care vor genera direcţiile de acţiune pentru dezvoltare rurală.

Abordând o clasificare după formaţiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de aşezări rurale şi activităţi specifice astfel:

a) zona de şes; b) zona agricolă de dealuri şi coline; c) zona agricolă montană.

a) zona de şes – caracterizată prin sate de tip adunat, cu funcţiuni

economice prezentând caracter agricol cerealier şi pomi – viticol; b) zona agricolă de dealuri şi coline – caracterizată prin sate răsfirate,

de-o parte şi de alta a drumurilor, cu grădini şi livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca funcţiune economică, se pune accent pe pomi-viticultură şi creşterea animalelor; în prezent, satul capătă funcţii mult mai complexe (forestiere, industrie prelucrătoare, miniere chiar), ceea ce a schimbat aspectul şi perspectivele sale de dezvoltare;

81

c) zona montană – caracterizată prin sate de tip risipit în munţi, cu gospodării izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilităţile publice: gaz metan, apă potabilă, curent electric.

Putem caracteriza spaţiul rural, identificând: a) situaţia existentă în spaţiul rural pe baza indicatorilor relevanţi; b) potenţialii actori la nivel regional şi local care pot avea un rol cheie în

implementarea politicii de dezvoltare rurală; c) soluţii pentru proiecte concrete de dezvoltare;

Activităţile economice de bază în mediul rural sunt : agricultura (culturile

cerealiere, cultura cartofului şi a sfeclei de zahăr fiind practicate în toate judeţele, viticultura-judeţele Vaslui, Bacău şi Iaşi, pomicultura-judeţele Iaşi, Suceava şi Neamţ) şi exploatarea şi prelucrarea lemnului-judeţele Suceava, Neamţ şi Bacău, agroturismul judeţele Suceava si Neamţ.

Suprafaţa cultivată in profil de exploatare cu principalele culturi (1999 – mii ha) Jud. Bc Bt Is Nt Sv Vs Reg NE Rom %

Suprafaţa cultivată total: -din care privat

177,22 167,33

250,86 234,09

243,77 224,82

163,75 155,47

176,09 170,42

258,40 221,21

1266,08 1173,34

8493,92 7153,11

14,9 16,4

Cereale pt. Boabe : -din care privat

116,11 113,16

157,05 149,70

162,34 152,78

100,51 96,59

74,79 71,98

184,30 161,29

795,11 745,51

5370,70 4699,41

14,8 15,8

Grâu şi secară: -din care privat

11,56 10,46

22,23 19,67

27,12 23,08

19,47 17,93

17,62 16,24

43,11 28,57

141,12 115,95

1686,88 1345,91

8,3 8,6

Porumb: -din care privat

99,43 98,06

115,66 113,66

123,23 120,44

61,39 59,95

36,83 36,48

127,83 123,44

564,37 552,03

3013,38 2838,06

18,7 19,4

Plante uleioase: -din care privat

3,51 2,68

26,70 20,78

17,30 14,26

5,04 4,35

1,60 1,59

38,43 27,77

92,58 71,43

1244,34 833,13

7,4 8,0

Floarea soarelui: -din care privat

3,27 2,65

21,08 17,92

14,43 13,01

3,92 3,73

1,60 1,59

34,02 26,67

78,29 65,57

1043,01 765,59

7,5 8,5

Plante pt. alte industrializări: -din care privat

1,20 1,12

4,75 4,68

4,63 4,57

4,16 3,98

5,12 5,04

2,90 2,57

22,76 21,97

82,48 75,40

27,5 29,1

Sfeclă de zahăr: -din care privat

1,20 1,12

4,62 4,55

4,12 4,07

4,06 3,89

5,04 4,72

2,57 2,37

21,49 20,72

65,48 58,95

32,835,1

Cartofi: -din care privat

5,96 5,85

8,14 8,02

9,34 9,11

9,83 9,39

30,71 29,99

2,77 2,75

66,75 65,11

273,74 266,67

28,0 24,4

Cartofi de toamnă: -din care privat

5,36 5,26

6,78 6,66

8,58 8,36

9,39 8,98

29,63 28,92

2,29 2,27

62,02 60,44

238,47 231,87

26,0 26,0

Legume: -din care privat

2,26 6,16

6,91 6,87

11,05 10,98

5,39 5,34

6,72 6,68

4,59 4,48

40,91 40,52

233,06 223,96

17,5 18,0

Plante de nutreţ: -din care privat

39,05 37,61

43,54 40,48

34,76 29,47

36,83 34,62

55,82 54,04

22,16 20,12

232,18 216,35

1157,93 957,81

20,0 22,5

Perene vechi şi noi: -din care privat

31,30 30,62

23,37 20,87

13,47 11,44

27,52 26,28

42,82 41,65

13,50 12,14

151,97 142,71

707,94 613,60

21,4 23,2

Anuale pt. fân 5,18 17,40 16,31 6,06 5,96 7,12 58,19 348,43 16,7

82

şi masă verde: -din care privat

5,09 17,20 15,36 5,74 5,81 6,95 56,16 286,23 19,6


Terenul agricol Peste 60% din suprafaţa totală a regiunii o reprezintă suprafaţa agricolă

iar 28,1% o reprezintă pădurile.

Potenţialul agricol al regiunii : Judeţul Suprafată

totală (ha)

Suprafaţă agricolă

(ha)

Procent %

Bacău 662,10 326,42 49,30 Botoşani 498,60 387,86 77,78 Iaşi 547,60 380,20 69,43 Neamţ 589,60 284,04 48,17 Suceava 855,30 349,50 40,86 Vaslui 531,80 396,51 74,56


Judeţul cu suprafaţa agricolă cea mai extinsă din total suprafaţă este Botoşani (77,78%) urmat de Vaslui (74,56%) (ele având peste 50% din totalul populaţiei ocupate, în agricultură.

Fondul funciar după modul de folosinţă la 1 ianuarie 1998-mii hectare este prezentat în tabelul de mai jos. Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NE Supr.totală 662,1 498,6 547,6 589,6 855,3 531,8 3685,0 Supr.agric. 326,4 387,9 380,2 284,0 349,5 396,5 2124,5 Din care: sector privat

271,3

364,3

288,6

228,9

284,3

303,4

1740,8

Arabil 186,0 292,5 250,3 170,4 177,8 278,4 1355,4 Păşuni 87,5 75,7 88,3 69,5 94,4 88,8 503,2 Fâneţe 41,3 14,3 20,3 40,1 74,8 7,3 189,1 Vii 7,9 2,4 12,5 1,1 - 17,7 41,6 Livezi 3,7 2,9 8,8 3,0 3,5 4,2 26,3 Păduri 281,4 57,2 99,1 260,5 456,6 78,9 1233,7 Ape 15,0 13,8 13,1 10,3 13,7 8,5 74,4 Alte suprafeţe 39,2 39,7 55,2 34,8 35,6 47,8 252,3 Irigat total 20,9 20,3 51,7 10,5 3,7 29,9 137,3 Agricol-irigat 20,9 20,2 50,4 10,4 3,7 29,6 135,4 Arabil-irigat 19,7 19,7 42,1 10,4 3,5 29,1 124,8

Sursa :C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.

83

Din datele de mai sus rezulta următoarea ierarhizare în funcţie de suprafaţa agricolă pe care o au judeţele raportată la suprafaţa agricolă totală a regiunii. Astfel judeţul Vaslui deţine cea mai mare suprafaţă agricolă (18.66% urmat de judeţele Botoşani cu 18,26%, Iaşi cu 17.89%, Suceava cu 16.45%, Bacău cu 15.36% şi Neamţ cu 13.37%).

Datorită condiţiilor naturale, teren deosebit de fragmentat, cu pante în variate grade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor, potenţialul productiv al terenurilor arabile este scăzut.

Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:



- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită fărâmiţării fondului funciar, ca urmare a punerii în proprietate privată a suprafeţelor prin Legea Nr. 18/1991.

- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere al mecanizării lucrărilor agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară, revenind 104,2 ha teren arabil la un tractor);

- forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste 60 ani, iar tineretul migrează către centrele urbane).

Comunele din zona de munte a judeţului Suceava (peste 50% din suprafaţa

totală a judeţului este zonă montană) sunt defavorizate datorită condiţiilor naturale în care se găsesc: altitudine mare, temperaturi joase, cicluri de vegetaţie scurte, fertilitate scăzută a terenurilor agricole, randament scăzut al lucrărilor agricole, izolarea, căi de comunicaţie ineficiente.

Datorită condiţiilor naturale (teren deosebit de fragmentat, cu pante în variate grade de înclinare, platouri şi terenuri plate doar pe văile apelor) potenţialul productiv al terenurilor arabile din judeţul Vaslui este scăzut.

În judeţul Botoşani, deşi suprafaţa agricolă reprezintă 77,78% din suprafaţa judeţului, această resursă nu poate fi valorificată, iar productivitatea este foarte scăzută datorită reliefului deluros şi în pantă în proporţie de 75%.

Relieful deluros, în pantă(în proporţie de cca. 55% la nivelul regiunii) este supus eroziunii şi alunecărilor de teren, suprafeţe întinse fiind afectate astfel: judeţul Botoşani, peste 150.000 ha degradate, judeţul Vaslui peste 89.000 ha, având un teren fragmentat în văi largi, judeţul Suceava cu 85.114 ha afectate de alunecări de teren, judeţul Bacău, pe malul stâng al Siretului, cu cca. 46.000 ha degradate, şi judeţul Neamţ cu 68.700 ha.

Lucrările de combatere a eroziunii terenurilor se efectuează pe suprafeţe reduse în comparaţie cu cele degradate, datorită costurilor mari şi a utilajelor insuficiente.

Parcelarea excesivă a terenurilor şi reducerea cu o treime a parcului de maşini şi tractoare agricole au făcut ca potenţialul agricol al Regiunii Nord-Est să nu poată fi valorificat, fapt ce are influenţă directă asupra producţiei agricole şi a veniturilor populaţiei.

84

Agricultura privată se caracterizează printr-o excesivă fărâmiţare a terenurilor datorită punerii în posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecărui proprietar revenindu-i suprafeţe cuprinse între 1-3 ha. Din totalul suprafeţei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pământ reprezintă cca. 3-5% în judeţul Bacău, 10,8% în judeţul Botoşani, 7,5% în judeţul Neamţ şi 9% în judeţul Suceava.

Sectoare cheie

a)Culturi agricole Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafaţă de teren agricol, această

resursă nu poate fi valorificată , productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:



- exploatarea suprafeţelor agricole se realizează pe loturi mici (1-3ha), datorită fărâmiţării fondului funciar.

- nivelul scăzut de mecanizare, ştiindu-se că o exploataţie rentabilă se realizează pe loturi de cel puţin 50ha/1tractor; (din punct de vedere al mecanizării lucrărilor agricole, judeţul Botoşani este ultimul din ţară, revenind 107 ha teren arabil la un tractor);

-forţă de muncă îmbătrânită (peste 28% din populaţia rurală are peste 60 ani, iar tineretul migrează către centrele urbane).

Nivelul global al producţiei agricole indică producţii mici la hectar la

principalele culturi, situând regiunea Nord-Est pe locul 8 în ierarhia naţională. Prin exprimarea procentuală a producţiei agricole din 1999 faţă de anul

precedent (1998), la unele tipuri de culturi s-au înregistrat creşteri, iar la altele, producţii mai mici, ca urmare a influenţei factorilor de mediu şi a celor tehnologici.

Producţia agricolă a anului 1999 faţă de anul 1998 (%)

Total Vegetală Animală Judeţul Sector

Privat Total Sector

Privat Total Sector

Privat Bacău 102,8 103,0 107,7 108,0 97,8 97,9 Botoşani 105,5 107,4 110,0 112,9 100,5 101,3 Iaşi 106,1 109,3 111,7 112,3 99,0 105,4 Neamţ 111,2 111,9 122,3 122,7 99,6 100,7 Suceava 108,3 108,9 114,9 115,2 100,8 101,6 Vaslui 104,6 105,0 103,2 102,0 106,7 109,1 Reg. N-E 106,8 107,6 111,6 112,3 100,4 102,2

Sursa : C.N.S.Anuarul statistic al României, 2000

85

Producţia agricolă în 1999(miI lei preţuri curente) Total Vegetală Animală Judeţul Sector

privat Total Sector

privat Total Sector

Privat Bacău 3976139 3916833 2344557 2292174 1631582 1624659 Botoşani 3654295 3553064 2209623 2158013 1444672 1395051 Iaşi 4319311 4072943 2757444 2580881 1561867 1492062 Neamţ 3066730 2989422 1904852 1841671 1161878 1147751 Suceava 5437784 5366796 3272228 3207887 2165556 2158909 Vaslui 2875669 2665656 1849254 1645217 1026415 1020439 Reg. N-E 23329928 22564714 14337958 13725843 8991970 8838871

Sursa: C.N.S. Anuarul statistic, 2000. Judeţele Vaslui şi Neamţ se situează pe ultimele locuri la producţia animală şi

vegetală. Astfel ponderea producţiei vegetale in judeţul Vaslui reprezintă doar 12.9% din totalul regiunii, în timp ce ponderea producţiei animale reprezintă doar 11,4% din totalul pe regiune. Pentru judeţul Neamţ ponderea este de 12,9% pentru producţia animală, în timp ce producţia vegetală reprezintă 13.3%.

b)Creşterea animalelor.

Animale în 2000 (mii capete, la incepulu anului) Judetul BOVINE PORCINE OVINE Total Vaci, bivoliţe

şi junici Total Scroafe

prăsilă Total Oi şi

mioare Bacău, din care: - sector privat :

107 106

58 57

180 178

11 11

181 178

136 134


101 100

59 59

96 93

1 1

327 325

268 266


121 111

61 57

138 115

10 8

392 376

296 288


99 96

57 55

116 114

8 8

212 208

172 170


167 165

108 108

112 111

6 6

215 215

167 167


69 69

41 41

84 81

5 5

216 215

173 172


664 647

384 377

726 692

41 39

1543 1517

1212 1197

Sursa : C.N.S. Anuarul statistic al României, 2000

86

La numărul de animale judeţele care se situează cel mai bine sunt : -la bovine : judeţul Suceava cu 167.000 capete -la porcine judeţul Bacău cu 180.000 capete, urmat la mică distanţă de judeţul Bacău cu 168.000 capete. -la ovine judeţul Iaşi cu 392.000 capete. Din nou se remarcă situarea judeţului Vaslui sub celelalte judeţe atît la numărul de bovine cât şi la cel de porcine.

c)Exploatarea lemnului

Exploatările forestiere au o contribuţie însemnată prin volumul de masă

lemnoasă extrasă din regiunea Nord-Est şi prin marile suprafeţe împădurite existente (Suceava 456.579 ha, Bacău 281.399 ha, Neamţ 260.462 ha), furnizând 26,9% din cantitatea totală de masă lemnoasă a României.

Datorită lipsei unor programe de investiţii şi a slabei retehnologizări a industriei de prelucrare a lemnului şi mobilei, în loc să se desfacă la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea şi revitalizarea acestui sector economic, se înregistrează în ultimul timp mari cantităţi de materie primă brută la export (cherestea şi profile), fapt ce va conduce în viitorul apropiat la o exploatare neraţională a fondului forestier şi la o degradare a mediului înconjurător, situaţia raportată în anul 1999 evidenţiind volumul de masă lemnoasă exploatată regăsindu-se in tabelul următor: Masa lemnoasă pusă în circuitul economic 1999 (mii mc): Regiunea Judeţul

Total Răşinoase

Fag

Stejar

Diverse specii tari

Diverse specii moi

Total 13718.1 5564.5 4115,0 1358.2 1587.5 1092.9 1. Nord – Est 3690.2 2184.4 781.6 139.9 332.4 251.9 Bacău 648.4 222.4 262.4 50.1 68.7 44.8 Botoşani 114.3 0.6 19.3 18.4 44.8 31.2 Iaşi 224.9 8.3 31.6 23.9 81.8 79.3 Neamţ 1198.4 845.9 240.8 20,0 50.7 41,0 Suceava 1372.1 1107.2 205.8 5.4 38.1 15.6 Vaslui 132.1 - 21.7 22.1 48.3 40,0


Aşa cum se observă, judeţul Suceava a contribuit cu cea mai mare cotă din masa lemnoasă pusă în circuitul economic în anul 1999, respectiv 1.372,1 mii mc (37,18% din total regiune), judeţul Neamţ cu 1198.4 mii mc (32.47%), judeţul Bacău cu 684,4 mii mc (18.54%), judeţul Iaşi cu 224,9 mii mc (6%), judeţul Vaslui cu 132,1 mii mc (3.5%) şi judeţul Botoşani cu 114.3 mii mc (3,09%).

87

Populaţia şi forţa de muncă.

Totalul populaţiei în mediul rural (la 01.07.1999) este de 2.140.704 locuitori. Structura populaţiei din mediu rural:

Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Reg, NE Total populatie -feminin -masculin

374240

184615 189625

279079

141610 137469

414275

203918 210357

348032

173912 174120

460726

231239 229487

264352

131185 133167

2140704

1066479 1074225

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000. Spaţiul rural al regiunii Nord-est are o componentă specifică şi aceasta este

populaţia rurală ce deţine 56,1% din totalul populaţiei regiunii. De remarcat faptul că, la nivel de regiune, în mediul rural este mobilizată o

mare parte a populaţiei active, populaţia activă ocupată reprezentând 58,4% din populaţia totală, fapt justificat de apariţia unui număr mare de întreprinzători particulari odată cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole.

Structura socio-economică a persoanelor salariate din mediul rural, la nivelul anului 1997, evidenţiază că ponderea cea mai mare era în domeniul învăţământului (26-28%), urmat de domeniul agriculturii 25% şi industrie 12-15%, cel mai slab reprezentată fiind asistenţa medicală, sub 1%.

Structura populaţiei ocupate în agricultură şi silvicultură, pe grupe de vârste(%): Domeniul 15-24ani 25-34ani 35-49ani 50-64ani 65ani şi

peste Agricultură 14,9 23,0 29,6 19,4 13,1 Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului

13,6

35,6

37,4

13,4

-


Acest indicator este relevant pentru evidenţierea îmbătrânirii forţei de muncă care coroborată cu migrarea tinerilor la oraş va avea un impact negativ în următorii ani asupra ofertei forţei de muncă în zona rurală.

Repartizarea populaţiei active ocupate pe medii urban şi rural Nr. Crt.

Judeţul

Populaţia activă ocupată (număr persoane)

Populaţia activă ocupată (% din total judeţ)

Total Urban Rural Urban Rural 1. Bacău 280400 138237 142163 49,3 50,7 2. Botoşani 173900 67647 106253 38,9 61,1 3. Iaşi 306400 158408 147992 51,7 48,3 4. Neamţ 227100 96063 131037 42,3 57,7 5. Suceava 279200 104142 175058 37,3 62,7 6. Vaslui 176700 71917 104783 40,7 59,3 Total regiune 1443700 636414 807286 44,08 55,92 România 9022700 5088803 3933897 56,4 43,6

Sursa : Anuarul Statistic al României, 2000

88

Judeţele cu cota ce mai ridicată a populaţiei active ocupate în zona rurală sunt Suceava cu 62.7% şi Botoşani cu 61.1%, urmate în ordine de Vaslui cu 59.3%, Neamţ cu 57.7%, Bacău cu 50.7%, şi Iaşi cu 48.3%.

89

Miscarea migratorie interjudeteană:

Structura populaţiei din mediul rural, de 12 ani şi peste după forma de educaţie absolvită(în 1992, conform recensământului populaţiei) (Sursa : Recensământul populaţiei 1992). Nr. crt.

Judeţul Total Fără şcoală

Şcoală primară

Gimnaziu (cls. V-VIII)

Liceu Şcoală profesională

Şcoală de maiştri

Postliceală Învăţământ superior

Total regiune -rural 100,0 6,8 37,3 35,7 7,7 10,8 0,6 0,16 0,7 1. Bacău -rural 100,0 6,9 34,7 38,3 6,9 11,6 0,4 0,1 0,7 2. Botoşani -rural 100,0 9,2 42,8 32,2 8,1 8,1 0,3 0,1 0,7 3. Iaşi -rural 100,0 6,9 40,0 30,8 7,4 12,0 1,9 0,3 0,7 4. Neamţ -rural 100,0 5,2 34,0 39,6 7,3 12,7 0,3 0,2 0,8 5. Suceava -rural 100,0 4,4 29,6 42,3 8,1 12,0 0,3 0,1 0,8 6. Vaslui -rural 100,0 8,5 42,5 31,1 8,4 8,6 0,2 0,1 0,6

Nr.

Judeţ Intrări(nr. pers.)

Ieşiri (nr. pers.) Sold(migraţia curentă)

Rata migraţiei nete(º/οο)

Crt. Rural Rural Rural Rural Total 1. Bacău 5003 4581 422 1,14 2. Botoşani 5429 4936 493 1,61 3. Iaşi 8712 7843 869 2,15 4. Neamţ 3580 3628 -48 -0,6 5. Suceava 2605 3462 -857 -1,63 6. Vaslui 6288 6379 -91 -0,2 Sursa : Anuarul statistic al României 1998.

Din aceste date la nivelul regiunii se pot face cîteva constatări îngrijorătoare : a. aproape 7.98% din populaţia rurală nu are şcoală. b. doar 8.98% din populaţia rurală a terminat liceul. c. 12.63% din populaţia rurală a absolvit o şcoală profesională d. 0.66% din populaţia rurală a absolvit o şcoală de maiştri.

Capital şi servicii publice

Două mari caracteristici au un impact major asupra nivelului de dezvoltare a spaţiului rural (exprimat prin producţie, piaţă rurală, rentabilitate şi performanţă economică în agricultură). Prima o constituie natura ciclică a producţiei, determinată de factorii naturali şi biologici. A doua este reprezentată de instabilitatea producţiei şi a veniturilor, determinate de particularităţile mediului rural şi economiei rurale).

La această situaţie de ansamblu, se adaugă şi caracteristica spaţiului rural – care determină procese mai lente de creştere economică în Regiunea Nord-Est – şi este reprezentată de infrastructura socială şi de patrimoniul existent.

In judeţele Botoşani, Vaslui şi Suceava şcolile primare sunt insuficiente ca număr, dispensarele medicale sunt amplasate numai în centrele de comună, iar distanţele până la primul oraş sunt mari (10-25km şi chiar 32km, în Vaslui şi Botoşani, sau, în zona muntoasă a Sucevei, peste 35km). Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare (în 1997)

Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare în 1997 (mediu rural) Nr. crt.

Judeţul

Nr. de locuitori/medic

Rural Total regiune 2021 1. Bacău 1754 2. Botoşani 2253 3. Iaşi 1284 4. Neamţ 1926 5. Suceava 2561 6. Vaslui 2350 Sursa : Anuarul statistic al României 1998. Sistemul de asistenţă medicală din mediul rural se prezintă astfel: Judeţul Nr.dispensare

comunale Număr medici

Nr. paturi în secţii medicale în mediul rural

Nr. farmacii

Nr. puncte farmaceutice

Botoşani 100 68 794 16 7 Iaşi 85 85 5564 9 85 Neamţ 91 85 490 30 90 Suceava 7 11 230 45 36 Vaslui 68 43 398 10 12 Sursa : Anuarul statistic al României 1998.

În ce priveşte serviciile sanitare în zonele rurale ele pot fi catalogate ca fiind precare atât din punctul de vedere al dotărilor materiale, al lipsei fondurilor, al personalului puţin cât şi a proastei pregătiri a acestuia.

91

Reţeaua de drumuri

Reţeaua de drumuri din mediul rural este necorespunzătoare, fiind încadrată în clasa III şi IV de exploatare .

Reţeaua de drumuri din regiune cuprinzând şi reţeaua de drumuri din mediul rural (km): Judeţul Total Drum naţional Drum judeţean

şi comunale Din care drum judeţean şi comunal modernizat

Bacău 2302 444 1858 72 Botoşani 1957 411 1548 28 Iaşi 2338 348 1990 94 Neamţ 1804 407 1397 54 Suceava 2330 483 1847 210 Vaslui 2102 382 1720 13 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

Judeţul Suceava deţine cea mai mare parte din reţeaua de drumuri judeţene şi

comunle modernizate 210 Km , adică 11,4% din totalul drumurilor judeţene şi comunale.Totodată judeţul Vaslui se situează la polul opus cu 13 Km de drumuri judeţene şi comunale modernizate, ce reprezintă 0,7% din totalul drumurilor judeţene şi comunale

. Gradul de electrificare al mediului rural este între 95-98% existând case izolate

neconectate.

Ponderea populaţiei racordate la reţeaua electrică şi la reţeaua de apă în mediul rural Ponderea

populaţiei fără instalaţie de electricitate (%) 1992

Ponderea populaţiei fără acces la instalaţia de apă (%) 1992

ROMÂNIA 2,0 45,6 RURAL (regiunea NE)

4,0 84,3

Sursa : Anuarul statistic al României 1993. Se observă că ponderea populaţiei care nu are acces la reţeaua de apă potabilă este aporape dublă faţă de media pe ţară.

92

Nr.localităţilor din zona rurală racordate la reţeaua de apă potabilă(1999)

20

62

22

77

38

73 Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui


Din grafic se observă o slabă racordare la reţeaua de apă potabilă a zonelor rurale din

judeţele Iaşi şi Bacău.

Nr.localităţilor din zona rurală în care se distribuie gaze naturale

14

110

6

3 0

Bacău

Botoşani

Iaşi

Neamţ

Suceava

Vaslui

Sursa :C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

Judeţele Vaslui, Botoşani şi Suceava sunt judeţele cu cele mai puţine localităţi rurale

racordate la reţeaua de gaze naturale.

93

Localităţi din zona rurală racordate la reţeaua de gaz pe regiuni

2397

28

44

148

446

634 Reg. NEReg. SEReg. SReg.SVReg.VReg.NVReg.CentruBucureşti

Sursa: C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000 Din punct de vdere al numărului de localităţi racordate la reţeaua de gaze naturale cît

si a celor în care se distribuie gaze naturale regiunea nord-est se situează pe locul 5 . Gradul de conectare la reţeaua telefonică este sub 25%, înregistrându-se discrepanţe

în raport cu comunele care au conexiuni directe şi sute de abonaţi, aspect evidenţiat de următoarele date referitoare la mediul rural: judeţul Suceava are 11.397 abonaţi (20 posturi/1000 locuitori), judeţul Neamţ are 7.930 abonaţi (13,55 posturi telefonice/1000 locuitori), judeţul Botoşani are 9.905 abonaţi (3,5 posturi telefonice/1000 locuitori) şi Vaslui 8.475 abonaţi (3 posturi telefonice/1000 locuitori).

Capital privat Parcul de tractoare şi maşini agricole total (T) şi privat (P) din regiunea Nord-Est în

anul 1999(buc.): Judete Maşini agr.

Bacău

Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiune N-E

Tractoare agricole T 2493 P 2351

2746 2581

32432606

2086 1890

3464 3186

3644 3171

17676 15785

Pluguri pentru tractor

T 1978 P 1897

2448 2370

24872146

1662 1541

2654 2458

2639 2366

13868 12778

Cultivatoare mecanice

T 225 P 198

512 491

616531

241 193

353 286

502 433

2462 2132

Semănători mecanice

T 931 P 899

1251 1186

12551046

807 729

694 609

1380 1242

6318 5711

Maşini de stropit – prăfuit

T 108 P 63

63 49

251119

77 65

218 155

147 61

864 512

Combine autopropulsate

T 419 P 407

804 747

456400

457 417

628 538

730 666

3494 3175

Prese pentru balotat paie şi fân

T 87 P 74

246 211

11251

90 68

133 97

187 148

855 649

94

Suprafaţa arabilă la 1 tractor fizic

T 75 P 77

107 107

7787

82 86

51 54

76 75

77 80


Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătorii particulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută de societăţile agricole de stat, care au un parc agricol adecvat in raport cu suprafata arabila detinuta, cu menţiunea însă că nu există date precise cu privire la gradul de uzură al acestuia.

Silvicultură şi înzestrarea naturală a regiunii

Potenţialul silvic al regiunii: Judeţul Suprafaţă totală

( mii ha) Suprafaţă păduri (mii ha)

Procent(%)

Bacău 662,1 281,4 42,50 Botoşani 498,6 57,2 11,47 Iaşi 547,6 99,1 18,10 Neamţ 589,1 260,5 44,22 Suceava 855,3 456,6 53,38 Vaslui 531,8 78,9 14,84 Reg.Nord-Est 3685,0 1233,7 33,84


Cele mai întinse suprafeţe împădurite sunt în judeţele Suceava (53,38%) şi Neamţ

(44,22%) care au împreună 6.520 salariaţi în silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului.

Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesc cuantificate în tabelul următor:

Gradul de afectare al pădurilor(%): Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever Uscat Bacău 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10 Botoşani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16 Iaşi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34 Neamţ 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45 Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09 Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90 Total regiune 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53 România

65,6 21,7 11,4 0,8

-0,4 răşinoase 0,5

-0,5 foioase Sursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 ( datele se referă la anul

1996). Se observă o afectare peste media pe ţară a pădurilor în judeţele Iaşi şi Neamţ,

însă per total regiunea se situează peste media pe ţară la zonele neafectate de uscare (63.68% faţă de media pe ţară de 57.2%).

95

Patrimoniul cultural şi arhitectural.

În zona rurală a regiunii Nord –Est există numeroase biserici, mânăstiri(Vărarec, Putna, Voroneţ, Agapia, Moldoviţa, Suceviţa, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţi domneşti,

În ceea ce priveşte fondul etnografic şi folcloric se evidenţiază judeţul Suceava prin talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone:

- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port; - Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră; - Dorna-decoraţiuni exterioare; - Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual; - Cacica – centru ceramic; - Vama – cojocărit. - Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică a lemnului; - Cârlibaba – port, ţesături de interior; - Arbore – scoarţe şi ştergare. - La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,

iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.

Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constând în case memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şi iarmaroacelor, hramurilor, etc.

Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerile sportive contribuie la atractivitatea zonei:

- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău) - Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi) - Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi) - Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ) - Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava) - Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui.

Agroturism

Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istorice de valoare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aport economic din sfera agroturismului.

Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău şi Iaşi.

96

În acest context, potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul natural şi de elementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, ale judeţului.

Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: partea de Sud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătatea nordică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoase deosebite, cu excepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelor de suprafaţă, formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnesc binecunoscutele situri istorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractive zonele: dealul Repedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, Dealul Moţca şi zona de coastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.

Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, a monumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, în decursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscut o dinamică crescătoare.

Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, de fondul etnografic şi folcloric al zonei şi de manifestările artistice şi de sărbătorile tradiţionale, agroturismul are o ofertă de cazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele.

Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şi vânătoare, drumeţii montane.

Concluzii Redăm mai jos problemele cu care se confruntă mediul rural, analizând

următoarele aspecte caracteristice: - fizico-geografice; - demografice; - economice; - modul de locuire; - echiparea tehnică; - infrastructura socială şi serviciile aferente; - calitatea factorilor de mediu. Putem concluziona că restricţiile majore ale sistemului actual agro-rural sunt: a) fărâmiţarea proprietăţii funciare - cu efecte imediate asupra scăderii producţiei

fizice (realizate cu costuri ridicate) - şi lipsa unei strategii în exploataţia agricolă (în marea majoritate a cazurilor, predominând autoconsumul);

b) gradul scăzut de calificare a populaţiei din agricultură şi sistemele economice închise de tip natural, în propria gospodărie;

c) sprijinirea insuficientă şi lipsa facilităţilor oferite întreprinzătorilor care doresc să dezvolte activitatea de agroturism;

d) dotarea publică redusă în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri, reţeaua de aducţiune cu apă potabilă, reţeaua de gaze naturale, telefonie, curent electric, asistenţă medicală, ceea ce conferă un stadiu de dezvoltare inferior mediului urban.

97

6. Turismul Turismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat,

în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului în ţări ca Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obţinerea unor venituri economice importante din acest sector al activităţii industriale.

În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide pentru a dezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asupra bazei materiale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.

Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului, apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi ale împrejurimilor oraşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparat cu pitorescul Alpilor Francezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cu Nordul Italiei. Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.

In tabelul urmator este prezentata capacitatea si activitatea de cazare turistica la

data de 31.07.1998:

Regiunea Capacitatea de

cazare Turisti cazati (mii)

Innoptari (mii)

Indici de utilizare a capacitatii in functiune(%)

Total 287268 5552 19183 36,1 1. Nord Est 19131 636 1642 33,2 2. Sud Est 133006 1171 6206 44,5 3. Sud 23139 642 1961 32,6 4. Sud Vest 16890 374 1619 39,7 5. Vest 22288 520 1750 31,5 6. Nord Vest 27231 606 1920 28,6 7. Centru 36915 928 2831 32,0 8. Bucuresti 8668 675 1254 40,9


98

La data 31 1ulie 1999 situatia se prezenta in felul urmator:

Capacitatea de Cazare

Regiunea

Existenta In functiune

Turisti cazati (mii)

Innoptari (mii)

Indici de utilizare a capacitatii in functiune(%)

Total 282806 51275 5109 17670 34,5 1. Nord Est 18832 4806 589 1440 30,0 2. Sud Est 133548 12864 1007 5335 41,5 3. Sud 22347 6060 570 1789 29,5 4. Sud Vest 15363 3758 343 1570 41,8 5. Vest 21306 5170 539 1828 35,4 6.Nord Vest 26382 6692 601 1938 29,0 7. Centru 36026 8960 856 2628 29,3 8. Bucuresti 9002 2965 624 1142 38,5


Se observa ca in Regiunea de nord-est indicele de utilizare a capacitaii in functiune a scazut de la 33,2 la 30,0 % scazand de asemenea numarul de turisti cazati si numarul de innoptari.

De asemenea se observa ca si capacitatea de cazare inregistreaza o scadere raportat la anul 1998 .

Aceste semnale indica nevoia de investitii si de promovare turistica a regiunii Nord-est.

Capacitatea de cazare turistică în regiune raportată la nivelul ţării, reprezentând

6,63%, coroborată cu faptul că indicele de utilizare este de 33,2% (faţă de 36,1% media pe ţară), arată o mare disponibilitate de cazare, o infrastructură dezvoltată, dar insuficient exploatată.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

capacitateade cazare

Nord Est

Sud Est

Sud

Sud Vest

Vest

Nord Vest

Centru

Bucuresti

99

Modernizarea capacităţilor de cazare, trecute în proprietate privată într-un procent mai mare de 85%, punerea în valoare a zonelor cu potenţial turistic şi a bazelor de tratament printr-o activitate promoţională adecvată, pot determina o creştere a circulaţiei turistice cu efecte pozitive în dinamica economică.

Structura de primire turistica cu functiuni de cazare pentru anii 1998 si 1999 :

Regiune Total Hoteluri Hanuri Cabane Campinguri Vile Tabere de elevi

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

Total 3122 933 19 167 138 1203 179 270 213 Nord Est 254 81 1 16 23 41 21 34 36 Sud Est 938 343 3 5 45 483 26 32 1 Sud 314 82 5 26 5 152 28 11 2 Sud Vest 186 71 - 8 13 75 12 7 - Vest 255 86 6 29 11 78 29 16 - Nord Vest 339 99 1 28 19 66 29 34 63 Centru 722 132 3 55 20 243 34 123 111 Bucuresti 119 39 - - 2 65 - 13 -

Anuarul statistic 1999

5365

926

33663142

5277

1055

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Bacau

Botos

ani

Iasi

Neam

t

Sucea

va

Vaslui

capacitate decazare(locuri)

100

Regiune Total Hote-luri

Hanuri Cabane

Campinguri

Vile Tabere de elevi

Pensiuni turistice

Pensiuni agro-turistice

Sate de vacanta

Spatii de cazare pe nave

Total 3250 931 22 165 142 1145 176 322 341 1 5 Nord Est 264 79 1 16 21 45 21 48 32 - 1 Sud Est 983 343 3 5 59 498 27 42 5 - 1 Sud 295 87 4 26 5 115 25 26 4 - 3 Sud Vest 157 66 2 7 10 52 12 8 - - - Vest 250 85 7 27 11 68 29 22 1 - - Nord Vest

390 97 2 25 18 66 28 19 135 - -

Centru 795 132 3 59 16 244 34 143 163 1 - Bucuresti

116 42 - - 2 57 - 14 - 1 -

Anuarul statistic 2000

Se remarca dezvoltarea Pensiunilor agroturistice in Regiunile Centru si Nord-Vest si slaba dezvoltare in Regiunea de Nord-Est.

Acest gen de turism are nevoie de promovare in regiune , promovare orientata spre potentiali investitori ,si spre clienti. Sistemul de turism se preteaza destul de bine si spre zone care nu au traditie in turism de exemplu Vaslui, Botosani ,zona rurala Iasi dar care au potential geografic si atractii turistice insuficient puse in valoare.. Activitatea de turism poate fi structurată astfel :

o turism religios

Populaţia Moldovei istorice, predominant ortodoxă, a păstrat cu sfinţenie şi a îmbogăţit poate lăcaşurile de cult, mărturii ale trecutului spiritual, ale tradiţiilor culturale şi de obiceiuri specifice ale comunităţii.

În toată regiunea Nord-Est, aceste edificii sunt mai numeroase şi mai frumoase decât în întreaga ţară, multe dintre ele fiind intrate în circuitul turistic internaţional (peste 50 de biserici şi mănăstiri sunt declarate monumente istorice).

Multe din bisericile şi mănăstirile regiunii sunt datate din secolele XV-XVI, perioadă de glorie a neamului românesc în afirmarea independenţei şi integrităţii sale. Ctitorul cel mai des întâlnit este Ştefan cel Mare, care a domnit între anii 1457-1504. Printre lăcaşurile de cult reprezentative , se cuvin a fi amintite:

- Catedrala Mitropolitană Iaşi (1840-1880), cel mai mare lăcaş de cult religios ortodox din ţară;

- Mănăstirea Neamţului (1407) – Neamţ - cu o bibliotecă veche de 600 ani; - Mănăstirea Agapia (1642-1647) - Neamţ – pictată în anul 1858 de Nicolae

Grigorescu; - Mănăstirea Voroneţ (1488) – Suceava - denumită “Capela sixtină a Estului”; - Mănăstirea Putna (1466) – Suceava - necropolă a lui Ştefan cel Mare şi a

urmaşilor săi. Referindu-se la picturile care îmbracă bisericile mănăstirilor Voroneţ, Humor,

Moldoviţa şi Suceviţa, prefaţa albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artistice mondiale, precizează că “numai într-o singură provincie a României, în Moldova de Nord sau Bucovina, se găsesc picturi de acest gen, care nu mai există în nici o ţară”.

101

o turism cultural istoric

În aceeaşi idee de păstrător a comorilor spirituale ale neamului său, populaţia regiunii se poate mândri cu numeroase muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţi domneşti, palate, transformate toate în izvoare de cultură şi bogăţie spirituală pentru generaţiile prezente şi viitoare de vizitatori:

- Monumentele comemorative de la Oituz şi Mărăşeşti, dedicate eroilor martiri din primul război mondial;

- Casele memoriale George Bacovia-Bacău, Mihai Eminescu-Ipoteşti(8km de Botoşani), George Enescu-comuna George Enescu-Botoşani, Nicolae Iorga-Botoşani, Ion Creangă-Humuleşti-Neamţ

- Palatul culturii Iaşi (1906-1925), Palatul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1811)-Ruginoasa-Iaşi, Castelul Sturdza (1752) Miclăuşeni-Iaşi, Palatul Rosetti-Roznovanu (1831)-Iaşi;

- Cetatea Neamţului (1395)-Târgu Neamţ, Turnul lui Ştefan cel Mare, înalt de 20m (1499) - Piatra Neamţ, Cetatea dacică Bâtca Doamnei, cu ziduri groase de 3 m - Piatra Neamţ, Palatul Cnejilor (secXVII)-Neamţ, Cetatea de scaun a Sucevei (sec.XIV)-Suceava, Hanul Domnesc (sec.XVII)-Suceava.

o turism cinegetic

Regiunea deţine un potenţial cinegetic bogat, datorat suprafeţelor mari de pădure şi faunei existente. Rezervaţiile forestiere şi faunistice adăpostesc multe rarităţi cinegetice.

o turism de agrement şi cură balneară

Staţiunea Slănic-Moldova (“Perla Moldovei”) beneficiază de peste 20 de izvoare de ape minerale. Staţiunea dispune de instalaţii pentru cură internă cu ape minerale, terapie respiratorie, băi calde cu ape minerale, bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electro şi hidrotrerapie, etc.

Staţiunea Durău-Neamţ oferă un climat subalpin blând, tonic stimulator, în perioada decembrie-aprilie stratul de zăpadă menţinându-se la o grosime de 50cm.

Oraşul Bicaz deţine şi un port pe malul lacului Izvorul Muntelui, de unde pornesc curse de agrement (vaporaşe, bărci cu motor, şalupe).

Staţiunea Vatra-Dornei oferă cure cu ape minerale, împachetări cu nămol, servicii de fizioterapie.

Staţiunea climaterică Câmpulung-Moldovenesc este situată la o altitudine de 630m, într-un splendid decor cu bioclimat stimulator de munte, punct de plecare în excursii pe Masivul Rarău.

o sporturi de iarnă

Serviciile oferite de staţiunile Slănic-Moldova, Durău, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc stau la dispoziţia turiştilor amatori.

o pescuitul

Acesta se desfăşoară pe lacuri ca Bălătău (Bacău), Stânca-Costeşti (Botoşani), Ciric (Iaşi), Izvorul Muntelui (Neamţ) şi pe izvoarele montane.

O componentă importantă a turismului în regiune este agroturismul. Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privind

102

stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană, promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istorice de valoare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aport economic din sfera agroturismului.

Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău şi Iaşi.

În acest context, se evidenţiază judeţul Suceava, fondul etnografic şi folcloric al acestuia punând în evidenţă talentul şi sensibilitatea pentru frumos a locuitorilor acestor zone:

- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port; - Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră; - Dorna-decoraţiuni exterioare; - Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual; - Cacica – centru ceramic; - Vama – cojocărit. - Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică a lemnului; - Cârlibaba – port, ţesături de interior; - Arbore – scoarţe şi ştergare. - La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,

iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare. Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constând

în case memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şi iarmaroacelor, hramurilor, etc.

Potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul natural şi de elementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, ale judeţului.

Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: partea de Sud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătatea nordică a Podişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoase deosebite, cu excepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelor de suprafaţă, formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnesc binecunoscutele situri istorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractive zonele: dealul Repedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, Dealul Moţca şi zona de coastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.

Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, a monumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, în decursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscut o dinamică crescătoare.

Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc în atenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerile sportive contribuie la atractivitatea zonei:

- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău) - Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi) - Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi) - Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ) - Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava) - Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui)

103

Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, agroturismul are o ofertă de cazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele.

Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şi vânătoare, drumeţii montane.

Disparitati locale privind activitatea turistica

Din datele statistice se observa ca in cadrul Regiunii Nord-Est judetele Vaslui si Botosani au potentialul turistic cel mai scazut. Pe de alta parte judetele Suceava, Neamt, Bacau au potential turistic dezvoltat dar insuficient exploatat comparativ cu judete din tara care dispun de conditii geografice asemanatoare dar care au reusit sa foloseasca resursele locale mai eficient.

Concluzia este ca pentru eliminarea disparitatilor la nivelul intregii regiuni trebuie adoptata o strategie care sa urmareasca punerea in valoare a atractiilor turistice locale printr-o promovare profesionista in tara si strainatate , realizarea de retele de turism si orientarea investitiilor catre activitatea de turism ca activitate generatoare de venituri indirecte si catre celelalte sectoare de activitate in special in initiativele care s-au dovedit viabile . Dezvoltarea pensiunilor agroturistice indica o adaptare rapida a intreprinzatorilor in acest domeniu spre activitati care implica investitii reduse , grad de risc scazut si cu o mare cerere pe piata de desfacere turistica.

104

7. Disparitati infraregionale si initiative de dezvoltare in zonele ramase in urma

Dincolo de aspectele care o caracterizează în mod global, în cadrul Regiunii Nord-Est pot fi identificate sub-regiuni care, fie ca relevă disparităţi interne ce au la bază probleme specifice, fie ca se pot constitui în “poli de dezvoltare” prin valorificarea si sprijinirea oportunităţilor si a valenţelor existente.

Zone cu probleme

In scopul structurării unor programe specifice de dezvoltare în domenii precizate (industrie, agricultură, şomaj, mediu înconjurător, infrastructură) am definit ca arii prioritare următoarele sub-regiuni, pentru care am evidenţiat si problema caracteristică:

•••• aria de mare sărăcie, ce cuprinde sudul judeţului Iasi, sud-estul judeţului

Neamţ, estul judeţului Bacău si judeţul Vaslui; •••• saracia este un fenomen masurabil si care se poate localiza geografic. In

lucrarea realizata de Banca Mondiala si Comisia Nationala pentru Statistica „De la saracie la dezvoltare rurala” se analizeaza comparativ variatii interregionale si la nivel subreginal pe baza Anchetei Integrate in Gospodarii. In baza acestei analize se pot trage urmatoarele concluzii:

1. Regiunea Nord-Est comparativ cu celelalte regiuni ale tarii este cea mai saraca .

2. In cadrul Regiunii Nord-Est , comunitati rurale sarace se regasesc in judetele Botosani, Iasi si Vaslui ,indicele saraciei fiind foarte ridicat, aproape in toate comunele si izolat in judetele Bacau , Piatra Neamt si Suceava.

In baza acestei analize ,tinand cont de indicele saraciei ca factor compararativ ,se pot identifica usor comunitati tinta care pot constitui obiectul unor programe de reducere a disparitatilor economico-sociale interegionale.pana la nivel de comuna.

•••• arii aflate în declin industrial si cu şomaj ridicat, ce includ localităţile Piatra Neamţ, Roman, Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vaslui, Negreşti, Huşi, Buhuşi, Dărmăneşti, Moineşti, Comăneşti, Paşcani, Hîrlău, Tîrgu Frumos, Tîrgu Neamţ, Botoşani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente;

•••• aria de zone rurale izolate, cu infrastructură slab dezvoltata, regăsite în

cadrul judeţelor, după cum urmează: � zona rurală care acoperă regiunea de confluenţa dintre judeţele Bacău ,

Vaslui, Iaşi si Neamţ, care se continuă cu zona de vest a judeţului Vaslui; � fâşia adiacentă graniţei dintre judetele Botoşani si Iaşi; � porţiune situată în extremitatea sud-estică a judeţului Iaşi si care continuă

în nord-estul judeţului Vaslui, pe malul drept al râului Prut. � Zone cuprinzând grupuri izolate de localităţi din judeţul Suceava:

o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma o Şarul Dornei, Panaci, Poiana Stampei

105

o Dolhasca, Dolheşti, Manolea, Forăsti o Grameşti, Samoştea, Zvoriştea o

•••• aria zonelor afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune: � in judeţul Botoşani aceste zone sunt situate în zona centrală si de

sud – sud-est, în perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Truşeşti, Flămînzi, Lunca, Albeşti si Stefăneşti;

� in judeţul Neamţ: o in nordul judeţului, în apropierea comunei Pipirig o pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz o in nordul municipiului Piatra Neamţ, pe raza com. Gîrcina o pe raza comunei Făurei

� in judeţul Iaşi, pe raza comunelor Pîrcovaci si Strunga � in judeţul Vaslui, în bazinul afluenţilor râului Bîrlad si bazinul râului Elan,

zona de sud-est a judeţului; � in judeţul Bacău au fost identificate 13 zone expuse alunecărilor de teren,

situate în partea centrală si de nord; � in judeţul Suceava în raza localităţilor:

o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus o Vadu Moldovei, Forăşti, Drăguşeni, Boroaia

•••• aria zonelor afectate de inundaţii, în bazinul râului Bistriţa – în dreptul localităţilor Borca, Costişa, Podoleni, în lunca Jijiei, lunca râului Prut – în aval de acumularea Stînca-Costeşti, precum şi în judeţul Bacău, în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret, Tazlău, Bistriţa, Zeletin;

•••• aria zonelor deficitare în domeniul alimentărilor cu apă (sub aspectul infrastructurii specifice şi al surselor de alimentare – cantitatea şi calitatea apei), ce include municipiile Bacau şi Iasi. Din acest punct de vedere, se poate afirma că majoritatea localităţilor rurale nu au alimentari centralizate cu apă potabilă.

Zone în care există oportunităţi specifice Pe de altă parte, am prioritizat şi alte arii, ce pot constitui poli de atracţie prin

resursele, oportunităţile si premizele de dezvoltare pe care le au şi care merită să fie sprijinite în acest sens. Din această categorie fac parte următoarele zone:

•••• aria cu infrastructură industrială neutilizată sau insuficient utilizată, în care

există premize pentru investiţii directe, care cuprinde oraşele – reşedinţă de judeţ, precum şi localităţile Roman, Tîrgu-Neamţ, Paşcani, Tîrgu-Frumos, Huşi, Dorohoi, Buhuşi.

•••• aria cu tradiţie în practicarea micii industrii, situată în perimetrul delimitat de

localităţile Tîrgu-Neamţ, Fălticeni si Paşcani precum si in sudul si vestul judetului Bacau, specificul activităţilor desfăşurate fiind în domeniul confecţiilor, tricotajelor, olăritului, meşteşugurilor artizanale;

106

•••• aria cu tradiţie în exploatarea şi prelucrarea lemnului, situată în bazinele forestiere din zona Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Bicaz – valea Bistriţei, valea Trotuşului şi valea Tazlăului;

•••• aria cu tradiţie în exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi (bazinul

Comăneşti);

•••• aria cu resurse de ape minerale şi baze de tratament şi/sau agrement, ce cuprinde arealul localităţilor Slănic Moldova, Tîrgu-Ocna, Vatra Dornei, Bălţăteşti, Oglinzi, Neguleşti, Toşorog, Strunga, Iaşi;

•••• aria cu potenţial în creşterea animalelor, (datorită condiţiilor naturale,

experienţei, abilităţilor şi tradiţiei locuitorilor pentru acest gen de activitate) ce include jumătatea de nord a judeţului Botoşani, nord-estul şi partea central-vestică a judeţului Suceava, vestul judeţelor Bacău si Neamţ;

Tipare regionale sarace Rata Distributia Regiuni saraci nonsaraci saraci nonsaraci Nord-Est 43,6 56,4 24,6 18,9 Sud-Est 41,9 58,1 13,9 11,5 Sud 33,4 66,6 17,9 21,2 Sud-Vest 35,2 64,8 12,3 13,5 Vest 34,8 65,2 7,0 7,8 Nord-Vest 33,0 67,0 11,8 14,3 Centru 37,3 62,7 10,3 10,3 Bucuresti 33,0 67,0 2,2 2,7

Variatii intraregionale in dezvoltarea rurala

Regiune Subregiune Medie Nord-Est SV,NT,BC

BT,VS,IS 14,24 19,38

Sud-Est GL,CT,BL, BZ,VR,TC

14,19 15,39

Sud AG,PH,DB, TL,G,IL,CL

6,42 16,63

Sud-Vest OT,MH,DJ, VL,GJ

14,48 9,48

Vest TM,AD, HD,CS

6,75 9,32

Nord-Vest CJ,BH, MM,SM,SJ,BN

8,52 11,49

Centru BV,SB, MS,CV,HG,AB

2,22 7,16

Bucuresti - Sursa: „De la saracie la dezvoltare rurala” Banca Mondiala si CNS 1998

107

8. Egalitatea oportunitatilor Problematica promovarii egalitatii sanselor in viata sociala pentru ambele sexe

constituie o cerinta esentiala pentru societatea romaneasca fiind considerata ca o componenta de baza a preocuparii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului . De aceea stimularea in egala masura a contributiei femeilor si barbatilor la dezvoltarea durabila si la progresul societatii a capatat o importanta crescanda in Romania.

Asigurarea unei egalitati reale si a unui parteneriat intre femei si barbati in societatea romaneasca necesita adoptarea prioritara a unor politici de repartizare mai echitabila a autoritatii si a responsabilitatii in munca si societate , in viata de familie, precum si o participare mai echitabila in adoptarea deciziilor in viata economica politica si sociala. Pentru schimbarea situatiei existente si pentru asigurarea egalitatii si echitatii intre femei si barbati este necesara adoptarea unor mijloace de interventie si a unor programe de actiune de natura sa permita femeilor sa-si asigure mijloacele de existenta si resursele economice necesare traiului sa se dimensioneze echitabil responsabilitatile familiale care revin femeilor si barbatilor , precum si sa se elimine obstacolele de natura juridica , politica, sau de conceptie privind asigurarea unor reale egalitati a sanselor si o participare corespunzatoare a femeilor la viata publica si in luarea deciziilor. „ Guvernele sa asigure respectarea , protectia si promovarea drepturilor fundamentale ale femeilor , elaborand si aplicand politici si legislatii specifice acestui domeniu. Este necesara coordonarea si armonizarea masurilor ce vizeaza promovarea si asigurarea egalitatii si echitatii intre femei si barbati in maniera sistematica si in toate domeniile” Din: Raportul Comitetului plenar a cele de-a -21 –a Sesiune Extraordinara a Adunarii Generale ONU 1999

Informatiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine ampla situatia actuala a femeilor si barbatilor din Romania ca si de fiecare regiune de dezvoltare in parte , nereusind sa evidentieze care sunt cele mai pregnante discriminari si disparitati intre sexe.

Din analiza disparitatilor intre sexe in dezvoltare umana in cadrul regiunii Nord-Est se observa ca speranta de viata la barbati este mai mica decat la femei , aceasta situatie generalzandu-se si la nivel de tara conform Lucrarii „Femeile si barbatii in Romania” edita de Comisia Nationala de Statistica si PNUD in anul 2000. Speranta de viata in mediul rural este mai mica decat cea in mediu urban de asemenea Rata de cuprindere scolara la toate nivelele este diferentiata in mediu rural fata de cel urban , acest indicator este diferentiat la nivel de subregiuni de gradul de saracie a subregiunii , si de prezenta in subregiuni a focarelor de cultura. Exemplu : judetul Iasi depaseste media pe tara ,in timp ce celelalte judete sunt sub media pe tara. Este interesant de remarcat ca indicatorul evidentiaza gradul mai mare de interes al femeilor catre invatatura decat al barbatilor in mediul urban si sensibil mai mic in mediu rural.

Conform lucrarii mentionate mai sus din studii rezulta ca ponderea persoanelor cu studii superioare in numarul total al femeilor a crescut intre anii 1992-1999 de la 70,2% la 75,9% , iar in numarul total al barbatilor de la 80,9% la 85% , ramanand cu aproape 10 puncte procentuale mai mare in favoarea populatiei masculine.

108

Astfel, structura dupa nivelul de instruire reflecta crestere nivelului de pregatire scolara dar si o oarecare diminuare a decalajului educational intre sexe in special in ceea ce priveste persoanelor absolvente de invatamant superior.

Tabelul structurii populatiei pe sexe evidentiaza proportia majoritara a femeilor la nivel national, regional si judetean dar in mediu rural se constata o scadere a numarului de femei raportat la cel al barbatilor.

Populatia Romaniei in perioada !990-1998 a acazut an de an tendinta manifestandu-se cu o intensitate mai mare pentru populatia masculina datorita atat sporului natural negativ cat si a migratiei externe. Concluzii:

Se observa o migratie a femeilor de la sat la oras , datorita conditiilor de trai mai scazute in mediu rural fata de cel urban, accesului mai mare la invatamant in mediu urban fata de cel rural si datorita mentalitatilor discriminatorii mai accentuate in mediul rural fata de cel urban.

Se constata ca in mediu rural femeile de peste 60 de ani detin deja o pondere de peste un sfert din totalul populatiei feminine, asistam in mediu rural la o imbatranire a populatiei feminine.Indicele imbatranirii demografice ca in anul 1998 la 100 de persoane feminine tinere sub 15 ani reveneau 114 femei peste 60 de ani in timp ce la 100 persoane masculine tinere reveneau numai 82 barbati varstinici.

Privitor la indicatorii de somaj se constata ca numarul femeilor someri la nivel de regiune este mai mic decat cel al somerilor inregistrati barbati. Aceasta stare de fapt se datoreaza si numarului mare de antreprenori care lucreaza cu personal feminin in idustria de confectii , de asemenea in sanatate in regiunea Nord_Est numarul de persanal sanitar cu calificare inalta si medie este mult mai mare decat cel al barbatilor.

Aceasta stare de fapt reflecta starea de fapt din economia regiunii , intreprinderi care aborbeau forta de munca cu preponderenta masculina ca intreprinderile metalurgice si pentru prelucrari mecanice si-au incetat activitatea sau si-au redus numarul de personal generand un mare numar de someri barbati .

Privitor la distributia pe profiluri a absolventilor de invatamant superior se constata ca in : • domeniul universitar ,medico-farmaceutic, economic, juridic si artistic ponderea

femeilor este mai mare decat a barbatilor; • domeniul agricol si tehnic ponderea barbatilor o depaseste pe cea a femeilor.

Ponderea personalului feminin in activitati didactice :

• in domeniul prescolar 99,6% • in domeniul primar gimnazial 74,6%; • in domeniul liceal 60,9%; • in domeniul profesional 51,9%; • in domeniul universitar 35,1%.

In domeniul infractional se constata o usoara crestere a numarului persoanelor invinuite an de an din randul femeilor , dar proportia raportata la numarul total de persoane invinuite arata ca in continuare proportia se pastreaza sub 15% femei si peste 85% barbati. Persoane condamnate definitiv aflate in penitenciare arata ca 4% sunt femei si 96% barbati.

109

Desi cadrul legislativ statueaza si garanteaza dreptul femeilor de a ocupa orice functie in raport cu pregatirea lor , prezenta acestora in Parlamentul si in Senat s-a dovedit extrem de redusa dupa 1989 dar se constata ca totusi exista usoara crestere.Acelasi fenomen se constata la nivel de Consilii locale si judetene.

In domeniul antreprenorial se constata o afirmare reala a femeii , foarte multe afaceri de succes fiind conduse de femei.

De asemenea se constata prezenta feminina ,la nivel de executie, in organizatiile neguvernamentale din Romania este sensibil mai mare decat cea a barbatilor ceea ce subliniaza gradul de implicare , este interesant insa ca in functii de conducere ale organizatiilor neguvernamentale la nivel de Presedinte procentul este de numai de 11,8% si la nivel de pozitii secunde:coordonator,director,vicepresedinte creste la 32,9%

De asemenea la nivel de presa scrisa si audio-vizuala se constata absenta femeilor din functii de conducere si decizie manageriala. Datele sunt obtinute din „Femei si Barbati in Romania” lucrare editata de Comisia Nationala pentru Statistica si PNUD.

110

Anexa I Tabelul 1.1 Temperatura aerului Judeţul Media anuala,

° C

Temperatura medie ianuarie, °C

Temperatura medie iulie, ° C

Maxime absolute ° C

Minime absolute ° C

Nr. mediu anual de zile de îngheţ

Bacău 2(munte) – 9 (-7) – (-4) 12 – 20 40,8 - 32,5 123 Botoşani 8 – 9 (-4,5) – (-3,5) 19 – 20,5 39,4 - 32,5 120–130 Iaşi 9 (-4) – (-3) 20 – 21 40,0 -30,0 118–120 Neamţ 2(munte) – 8,5 (-8) – (-3) 8(munte)–20 39,6 -33,2 125–130 Suceava 2(munte) – 8 (-10) – (-4) 10 – 18 39,4 - 37,2 115–118 Vaslui 8 – 9 (-4,5) – (-3) 19 – 21 40,6 - 32,0 117

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1999 Tabelul 1.2 Precipitaţii atmosferice: Judeţul Cantităţi medii

anuale, mm

Cantităţi medii în luna iulie, mm

Cantităţi medii în luna anuarie, mm

Strat de zăpadă, cm

Bacău 600 – 800 60 – 100 30 – 60 60 – 70 (munte) Botoşani 500 – 600 60 – 80 30 10 –15 Iaşi 500 – 550 60 30 – 40 60 –100 Neamţ 550 – 1000 90 – 140 30 – 170 25 –100 (munte) Suceava 600 – 1400 70 – 140 40 – 100 40 –160 (munte) Vaslui 450 – 600 50 – 60 30 10 –15

Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1999 Tabelul 1.3 Indicatori ai dezvoltării umane: Speranţa de viaţă la

naştere (ani) 1994-1996

Gradul de alfabetizare al populaţiei adulte (%) 1995

Rata brută de cuprindere scolară la toate nivelele (%) 1996/1997

Indicele speranţei de viaţă

Indicele educaţiei

0 1 2 3 4 5 ROMANIA 69,1 97,0 62,0 0,734 0,853 Bacău 69,0 96,9 57,0 0,733 0,836 Botoşani 67,7 95,3 54,9 0,712 0,818 Iaşi 68,6 97,1 67,4 0,727 0,872 Neamţ 69,8 97,6 55,6 0,747 0,836 Suceava 69,9 97,9 56,2 0,749 0,840 Vaslui 69,0 95,9 55,6 0,733 0,825 URBAN 69,8 99,0 78,1 0,747 0,920 RURAL 68,0 94,7 40,6 0,717 0,767

Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998

1.4 Structura teritorial-administrativă a regiunii Nr. crt.


Nr. municipii Nr. oraşe Nr. comune Nr. total unităţi administrativ-teritoriale de bază

Total regiune 15 17 463 495 1. Bacău 2 6 79 87 2. Botoşani 2 2 68 72 3. Iaşi 2 2 85 89 4. Neamţ 2 2 70 74 5. Suceava 4 4 90 98 6. Vaslui 3 1 71 75

1.5 Gruparea municipiilor şi oraşelor după numărul de locuitori-populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)

Sub 20.000 20.000-49.999 50.000-99.999 100.000 şi peste Total regiune 13 10 4 5

1. Bacău 3 3 1 1 2. Botoşani 2 1 - 1 3. Iaşi 2 1 - 1 4. Neamţ 1 1 1 1 5. Suceava 4 3 - 1 6. Vaslui 1 1 2 -

112

1.6 Gruparea populaţiei urbane după dimensiunea municipiilor şi oraşelor – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)



1.7 Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)

Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şi peste Total regiune - 20 277 148 11

1. Bacău - 5 42 29 3 2. Botoşani - 1 49 17 1 3. Iaşi - 7 48 26 4 4. Neamţ - - 41 28 1 5. Suceava - 1 48 32 2 6. Vaslui - 6 49 16 -

1.8 Mişcarea migratorie inter-judeţeană (în 1997)

Nr.

Judeţ

Intrări(nr. pers.) Ieşiri (nr. pers.) Sold(migraţia curentă) Rata migraţiei nete(º/οο)

Crt. Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total

regiune

1. Bacău 8848 3845 5003 8768 4187 4581 80 -342 422 0,1 -0,9 1,14 2. Botoşani 7332 1903 5429 7411 2425 4936 -79 -522 493 -0,17 -2,81 1,61 3. Iaşi 12909 4197 8712 11818 3975 7843 1091 222 869 1,32 0,52 2,15 4. Neamţ 5817 2237 3580 6140 2512 3628 -323 -275 -48 -0,8 -1,0 -0,6 5. Suceava 3901 1296 2605 5587 2125 3462 -1686 -829 -857 -2,37 -0,74 -1,63 6. Vaslui 8689 2401 6288 9254 2875 6379 -565 -474 -91 -1,2 -1 -0,2

2.3 Structura populaţiei de 12 ani şi peste după forma de educaţie absolvită(în 1992, conform recensământului populaţiei):

Nr. crt.

Judeţul Total Fără şcoală

Şcoală primară

Gimnaziu (cls. V-VIII)

Liceu Şcoală profesională

Şcoală de maiştri

Postliceală Învăţământ superior

Total regiune - total 100,0 4,4 28,1 33,2 14,9 14,4 1,1 0,33 3,57 -urban 100,0 1,3 15,3 26,6 25,4 19,5 2,2 1,2 7,2 -rural 100,0 6,8 37,3 35,7 7,7 10,8 0,6 0,16 0,7 1. Bacău -total 100,0 4,2 25,5 34,1 15,2 15,2 1,6 0,3 3,9 -urban 100,0 1,5 15,8 29,5 23,6 18,8 2,7 0,7 7,0 -rural 100,0 6,9 34,7 38,3 6,9 11,6 0,4 0,1 0,7 2. Botoşani -total 100,0 6,4 33,23 30,9 13,1 12,6 0,8 0,4 2,5 -urban 100,0 1,6 16,2 28,5 20,6 20,8 1,6 1,0 5,6 -rural 100,0 9,2 42,8 32,2 8,1 8,1 0,3 0,1 0,7 3. Iaşi -total 100,0 3,8 27,0 28,2 18,6 15,3 1,2 0,4 5,5 -urban 100,0 1,1 14,4 21,2 29,2 18,5 2,8 2,7 10,0 -rural 100,0 6,9 40,0 30,8 7,4 12,0 1,9 0,3 0,7 4. Neamţ -total 100,0 3,6 26,6 35,1 14,0 15,6 1,2 0,3 3,6 -urban 100,0 1,6 14,9 27,4 24,3 20,5 2,0 1,4 7,8 -rural 100,0 5,2 34,0 39,6 7,3 12,7 0,3 0,2 0,8 5. Suceava -total 100,0 3,1 24,1 39,1 14,6 14,5 1,0 0,3 3,3 -urban 100,0 0,7 13,6 26,8 26,7 19,2 2,1 0,7 7,8 -rural 100,0 4,4 29,6 42,3 8,1 12,0 0,3 0,1 0,8 6. Vaslui -total 100,0 5,5 32,0 31,7 13,9 13,1 1,0 0,3 2,5 -urban 100,0 1,5 17,0 26,0 28,2 19,4 2,1 0,6 5,2 -rural 100,0 8,5 42,5 31,1 8,4 8,6 0,2 0,1 0,6

2.4 Populaţia şcolară din învăţămîntul de toate gradele, în anul şcolar 1998-1999

Elementar Judeţ/regiune Pre-şcolar

Primar Gimnazial Liceal

Profesional şi ucenici

Post-liceal şi maiştri

Superior TOTAL

Bacău 24791 47280 44637 21089 8649 4091 3773 154310 Botoşani 14308 29204 28677 12381 4560 1615 16 90761 Iaşi 22970 52806 52694 24059 10888 4176 40237 207830 Neamţ 17049 34819 34135 15887 7999 2371 29 112289 Suceava 24954 45330 43256 19392 8246 2906 3707 147791 Vaslui 14688 30607 29484 12910 5643 711 0 94043

Nord-Est 118760 240046 232883 105718 45985 15870 47762 807024

Sud-Est 77382 169759 168409 89994 29872 11978 25231 572625

Sud 87459 191794 188027 100339 30916 11857 16715 627107

Sud-Vest 69155 133344 131648 81106 20292 10619 22800 468964

Vest 56709 112905 106999 65477 18928 8923 49951 419892

Nord-Vest 94632 162828 158281 91647 30774 13440 58572 610174

Centru 84101 150565 142588 89995 30659 13935 39358 551201

Bucureşti 36580 106938 122493 93741 20159 9512 147331 536754

TOTAL 624778 1268179 1251328 718017 227585 96134 407720 4593741


117

2.5 Numărul unităţilor de educaţie din învăţămînt, în anul şcolar 1998-1999

Şcoli elementare Judeţ/regiune Grădiniţe

Primar Gimnazial Licee

Şcoli profesionale şi

de ucenici

Şcoli post-liceale

Şcoli de maiştri

TOTAL

Bacău 495 264 295 30 25 19 7 1135 Botoşani 360 178 211 25 14 5 0 793 Iaşi 459 213 287 38 25 15 3 1040 Neamţ 347 176 218 28 21 19 3 812 Suceava 475 220 279 34 26 18 1 1053 Vaslui 376 222 214 18 4 2 0 836

Nord-Est 2512 1273 1504 173 115 78 14 5669

Sud-Est 1498 614 978 171 99 49 13 3422

Sud 1968 822 1264 173 111 34 18 4390

Sud-Vest 1705 882 933 141 87 45 29 3822

Vest 1196 728 639 151 87 49 17 2867

Nord-Vest 1900 939 1149 192 115 81 28 4404

Centru 1649 779 959 202 127 92 36 3844

Bucureşti 332 49 283 112 59 33 12 880

TOTAL 12760 6086 7709 1315 800 461 167 29298


118

2.6 Dotarea cu servicii pentru populaţie – servicii sanitare (în 1997)

Nr. crt.

Judeţul

Nr. de paturi de spital/1000loc.

Nr. de locuitori/medic

Rata mortalităţii infantile(nr. decese sub un

an/1000 născuţi vii) Total Urban Rural Total regiune 7,0 853 534 2021 26,5 1. Bacău 5,0 985,6 380 1754 24,2 2. Botoşani 7,9 787,4 463 2253 33,1 3. Iaşi 10,4 333,6 195 1284 28,1 4. Neamţ 6,3 842 863 1926 24,8 5. Suceava 6,2 941,2 435 2561 23,5 6. Vaslui 6,8 1229,8 870 2350 25,4

3.1 Structura teritorial-administrativă a regiunii Nr. crt.


Nr. municipii Nr. oraşe Nr. comune Nr. total unităţi administrativ-teritoriale de bază

Total regiune 15 17 463 495 1. Bacău 2 6 79 87 2. Botoşani 2 2 68 72 3. Iaşi 2 2 85 89 4. Neamţ 2 2 70 74 5. Suceava 4 4 90 98 6. Vaslui 3 1 71 75

119

3.2 Gruparea municipiilor şi oraşelor după numărul de locuitori-populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)



3.3 Gruparea populaţiei urbane după dimensiunea municipiilor şi oraşelor – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)



120

3.4 Gruparea comunelor după numărul de locuitori – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt Judeţele componente Grupe de mărime (locuitori)

Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şi peste Total regiune - 20 277 148 11


3.5 Gruparea populaţiei rurale după dimensiunea comunelor – populaţie la 1 ian. 1999

Nr. crt.

Judeţele componente Grupe de mărime

Sub 1.000 1.000-1.999 2.000-4.999 5.000-9.999 10.000 şi peste

Total regiune - 35116 988981 969938 123961


121

3.6 Populaţia totală a regiunii şi distribuţia pe medii de rezidenţă - la 1 ian. 1999

Nr.

Judeţul

Număr de locuitori În procente faţă de total

Densitatea populaţiei loc/kmp

Crt. Pop. totală

Pop. urbană

Pop. rurală

Urban Rural Urban Rural

Total regiune 3807455 1672238 2129217 43,48 56,51 1151,5 61,5 1. Bacău 750747 378068 372679 50,38 49,62 566 63 2. Botoşani 462128 184576 277552 39,9 60,1 709,9 58,7 3. Iaşi 831282 420410 410872 50,6 49,4 1898 78 4. Neamţ 584954 238207 346747 40,81 59.19 2314 60 5. Suceava 713782 255473 458309 35,89 64,2 435,85 57,8 6. Vaslui 464562 201504 263058 43,4 56,6 985 51

122

3.7 Evoluţia populaţiei regiunii, pe medii, (număr de locuitori, în perioada 1992-1999) Nr. crt. Judeţul 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Total regiune -pop. totală 3756602 3770694 3778157 3784564 3788157 3785530 3799063 3807455 -pop. urbană 1647298 1660754 1668663 1676498 1676091 1679557 1677121 1672238 -pop. rurală 2109304 2109940 2109494 2108066 2112066 2105973 2121942 2129217

1. Bacău -pop. totală 737512 741119 742901 744162 745463 746131 748894 750747 -pop. urbană 371305 373663 374747 376114 376782 377886 377273 378068 -pop. rurală 366207 367456 368154 368053 368681 358245 371681 372679

2. Botoşani -pop. totală 463218 463250 463183 462792 461793 460115 461889 468128 -pop. urbană 181283 182667 183835 185073 184991 185256 184794 184577 -pop. rurală 281925 280583 279348 277719 284232 274859 277095 2747552

3. Iaşi -pop. totală 811647 812488 815368 818345 822573 822735 828476 831282 -pop. urbană 409128 409934 412353 415581 418831 420723 419757 420410 -pop. rurală 402519 403054 403015 402764 403742 403012 408719 410872

4. Neamţ -pop. totală 578420 583252 584312 585955 584780 583141 584801 584954 -pop. urbană 234551 237951 239210 240633 238905 238893 238663 238207 -pop. rurală 343869 345301 345102 345322 345875 344248 346138 346747

5. Suceava -pop. totală 704431 706409 708571 709604 710845 711568 712618 713782 -pop. urbană 250482 253547 254730 255086 254392 254743 254450 255473 -pop. rurală 453949 453862 453871 454518 456453 456825 458168 458309

6. Vaslui -pop. totală 461374 464176 463822 463701 462703 460840 462385 464562 -pop. urbană 200549 202992 203788 204011 202190 202056 202184 201504 -pop. rurală 239622 261184 260044 259690 260513 258784 260201 263058

123

3.8 Dinamica populaţiei în perioada 1992-1999 Nr. crt. Judeţul 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Total regiune -pop. totală 100,4 100,6 100,7 100,8 100,8 101,1 101,4 -pop. urbană 100,8 101,3 101,8 101,9 101,9 101,8 101,5 -pop. rurală 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,6 100,09

1. Bacău -pop. totală 100,6 100,9 101,1 101,3 101,4 101,7 102 -pop. urbană 100,7 100,9 100,3 101,5 101,8 101,6 101,8 -pop. rurală 100,7 100,9 100,9 101,0 101,1 101,9 102,1

2. Botoşani -pop. totală 100,0 100,0 99,9 99,7 99,3 99,7 99,8 -pop. urbană 100,8 101,4 102,1 102,0 102,0 101,9 101,8 -pop. rurală 99,5 99,1 98,5 100,8 97,5 98,3 98,4

3. Iaşi -pop. totală 100,1 100,4 100,8 101,4 101,5 101,8 107,5 -pop. urbană 98,6 99,1 100,2 101,0 101,3 101,6 101,3 -pop. rurală 101,6 101,8 101,4 101,8 101,6 102,1 103,6

4. Neamţ -pop. totală 100,83 101,0 101,3 101,0 100,8 101,1 101,1 -pop. urbană 101,54 102,0 102,6 101,8 101,8 101,8 100,6 -pop. rurală 100,48 100,4 100,3 100,4 100,6 100,7 100,8

5. Suceava -pop. totală 100,3 100,6 100,7 100,9 101,0 101,1 101,3 -pop. urbană 101,2 101,7 101,8 101,6 101,7 101,6 102,0 -pop. rurală 100,0 100,0 100,1 100,5 100,6 100,9 101,0

6. Vaslui -pop. totală 100,6 100,5 100,5 100,3 99,9 100,2 100,6 -pop. urbană 101,2 101,6 101,7 100,8 100,8 100,8 100,5 -pop. rurală 109,0 108,5 108,4 108,7 108,0 108,6 109,8

124

3.9 Populaţia totală a regiunii şi distribuţia pe medii de rezidenţă - la 1 iul. 1999/ 1 ian. 1999

Nr.

Judeţul

Număr de locuitori În procente faţă de total

Densitatea populaţiei loc/kmp

Crt. Pop. totală

Pop. urbană

Pop. rurală

Urban Rural Urban Rural

Total regiune 3813123 1672419 2140704 43,9 56,1 1151,5 61,5 1. Bacău 750777 376537 374240 50,2 49,8 566 63 2. Botoşani 462976 183897 279079 39,7 60,3 709,9 58,7 3. Iaşi 833388 419113 414275 50,3 49,7 1898 78 4. Neamţ 585746 237714 348032 40,6 59,4 2314 60 5. Suceava 715228 254502 460726 35,6 64,4 435,85 57,8 6. Vaslui 465008 200656 264352 43,2 56,8 985 51

3.10 Sporul natural la nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Est Nr.crt. Judeţul Sporul natural ‰

1. Bacău 1,9 2. Botoşani 1,5 3. Iaşi 3,9 4. Neamţ 1,0 5. Suceava 3,2 6. Vaslui 3,5 7, Regiunea NE 2,6 8. Romania -1,4


125

3.11 Rata mortalităţii infantile la nivelul regiunii de dezvoltare NE Nr.crt. Judeţul Mortalitatea infantilă/1.000nou născuţi

1. Bacău 22,0 2. Botoşani 20,3 3. Iaşi 21,6 4. Neamţ 21,5 5. Suceava 15,7 6. Vaslui 25,3 7, Regiunea NE 20,9 8. Romania 18,6 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000 3.13 Sporul natural şi mortalitatea infantilă comparativ pe regiuni

Regiunea Sporul natural % Mortalitatea infantilă/1.000nou născuţi

Sud-Est -0,8 20,1 Sud -2,8 19,6 Sud-Vest -2,9 17,2 Vest -3,3 16,0 Nord-Vest -1,6 19,7 Centru -0,8 16,9 Bucureşti -3,6 12,9 Nord-Est 2,6 20,9 Romania -1,4 18,6


126

3.14 Structura populaţiei pe sexe – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt. Judeţul Număr locuitori În procente faţă de total

Total Masculin Feminin Masculin Feminin Total regiune -pop. totală 3807455 1883115 1924340 49,5 50,5 -pop. urbană 1672238 815658 856580 40,8 51,2 -pop. rurală 2129217 1067457 1067760 50,1 49,9

1. Bacău -pop. totală 750747 373248 377499 49,7 50,3 -pop. urbană 378068 184682 193907 48,8 51,2 -pop. rurală 372679 188686 183592 50,7 49,3

2. Botoşani -pop. totală 462128 226543 235585 49,0 51,0 -pop. urbană 184576 89896 94680 48,7 51,3 -pop. rurală 277552 136647 140905 49,3 50,7

3. Iaşi -pop. totală 831282 412174 419108 49,6 50,4 -pop. urbană 420410 203601 216809 48,4 51,6 -pop. rurală 410872 208573 202299 50,8 49,2

4. Neamţ -pop. totală 584954 288967 295977 49,4 50,6 -pop. urbană 238207 115394 122813 48,4 51,6 -pop. rurală 346747 173573 173174 50,9 49,1

5. Suceava -pop. totală 711568 351208 360360 49,4 50,6 -pop. urbană 254743 123554 131189 48,5 51,5 -pop. rurală 456875 227654 229171 49,8 50,2

6. Vaslui -pop. totală 464562 230975 233587 49,7 50,3 -pop. urbană 201504 98591 102913 48,9 51,1 -pop. rurală 263058 132384 130674 50,3 49,7

127

3.15 Structura populaţiei pe grupe de vârstă(în procente) – populaţie la 1 ian. 1999 Nr. crt. Judeţul Total populaţie Grupe de vârstă

0-14 ani 15-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 ani şi peste Total regiune 100,0 21,8 32,1 18,7 14,9 12,5

1. Bacău 100,0 21,08 32,6 19,9 15,01 11,4 2. Botoşani 100,0 21,6 30,5 17,7 15,6 14,6 3. Iaşi 100,0 21,5 34,9 19,0 13,6 11,0 4. Neamţ 100,0 20,3 31,8 19,6 15,9 12,4 5. Suceava 100,0 22,7 31,8 18,6 14,7 12,2 6. Vaslui 100,0 22,6 31,5 17,8 14,7 13,4

3.16 Structura etnică a populaţiei (în procente) – populaţie la recensământ, în 1992

Total Etnii Nr.crt. Judeţul populaţie Români Maghiari Ucraineni Ruşi-Lipoveni Romi Alte

naţionalităţi Total regiune 100,0 98,4 0,1 0,26 0,1 0,7 0,34

1. Bacău 100,0 98,0 0,6 - - 1,1 0,3 2. Botoşani 100,0 99,0 - - 0,2 0,4 0,4 3. Iaşi 100,0 98,7 - - 0,3 0,7 0,3 4. Neamţ 100,0 99,0 0,1 - 0,1 0,7 0,1 5. Suceava 100,0 96,6 - 1,4 - 0,7 1,3 6. Vaslui 100,0 99,37 - - - 0,56 0,07

3.17 Evoluţia ratei şomajului, în perioada 1991-1999 Nr. crt. Judeţul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

Total regiune 6,18 11,62 15,58 16,81 13,85 10,00 12,2 14,23 14,2 1. Bacău 3,9 8,47 12,4 11,9 10,5 7,6 10,4 10,3 11,9 2. Botoşani 5,3 11,5 16,9 18,1 16,6 10,5 13,3 16,6 10,0 3. Iaşi 4,2 11,0 11,5 16,1 12,7 8,3 10,4 11,5 12,7 4. Neamţ - 13,2 17,6 17,2 16,6 12,8 14,8 16,2 17,2 5. Suceava 10,5 10,7 12,2 13,5 11,9 11,1 12,4 12,8 14,4 6. Vaslui 7,0 14,9 22,9 24,1 14,8 9,7 13,5 18,0 19,0

128

3.18 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale(1997) (mii persoane)

Activităţi ale economiei Total regiune

Judeţul Bacău

Judeţul Botoşani

Judeţul Iaşi

Judeţul Neamţ

Judeţul Suceava

Judeţul Vaslui

Total economie 1443,7 280,4 173,9 306,4 227,1 279,2 176,7 Agricultură 658,1 88,4 99,6 126,6 108,9 141,0 93,6 Silvicultură, exploatare forestieră, economia vânatului

13,3 2,1 0,8 1,2 3,8 4,3 1,1

Industrie 333,3 83,7 29,5 71,6 55,3 54,7 38,5 -din care Ind. Extractivă 17,6 13,1 0,5 0,2 0,4 3,4 - -din care Ind. Prelucrătoare -din care ……..*

288,2

64,1 26,4 64,6 50,2 46,7 36,2

-din care energie electrică, termică, gaze şi apă

27,5 6,5 2,6 6,8 4,7 4,6 2,3

Construcţii 57,0 20,6 4,3 12,2 8,0 7,2 4,7 Comerţ 104,4 22,2 13,4 22,3 13,5 20,3 12,7 Hoteluri şi restaurante 23,6 12,3 0,7 2,8 3,0 3,5 1,3 Transport şi depozitare 47,3 11,5 3,0 13,1 5,4 11,1 3,2 Poştă şi telecomunicaţii 14,3 3,0 1,6 3,4 1,9 2,8 1,6 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 8,0 1,6 1,0 1,6 1,1 1,8 0,9 Tranzacţii imobiliare, alte servicii 19,1 2,9 1,8 6,0 4,1 2,6 1,7 *)Pentru defalcare, vezi diviziunile CAEN conform Anuarului statistic, tabel 20.1.8, pag. 726

129

3.19 Structura populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale(în 1997)

Activităţi ale economiei Total regiune

Judeţul Bacău

Judeţul Botoşani

Judeţul Iaşi

Judeţul Neamţ

Judeţul Suceava

Judeţul Vaslui

Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultură 45,58 31,52 57,27 41,31 47,95 50,5 52,97 Silvicultură, exploatare forestieră, economia vânatului

0,92 0,74 0,46 0,39 1,67 1,54 0,62

Industrie 23,08 29,85 16,96 23,36 24,35 19,59 21,78 -din care Ind. Extractivă 5,28 15,65 1,7 0,28 0,72 6,22 - -din care Ind. Prelucrătoare -din care ……..*

86,47 76,58 89,49 90,22 90,78 85,37 94,03

-din care energie electrică, termică, gaze şi apă

8,25 7,77 8,81 9,5 8,5 8,41 5,97

Construcţii 3,94 7,34 2,47 3,98 3,52 2,57 2,65 Comerţ 7,23 7,91 7,7 7,27 5,94 7,27 7,18 Hoteluri şi restaurante 1,63 4,38 0,4 0,91 14,32 1,25 0,73 Transport şi depozitare 3,27 4,10 1,72 4,27 2,37 3,97 1,81 Poştă şi telecomunicaţii 0,99 1,07 0,92 1,11 0,83 1,00 0,9 Activităţi financiare, bancare, de asigurări 0,55 0,57 0,57 0,52 0,48 0,64 0,5 Tranzacţii imobiliare, alte servicii 1,32 1,03 1,03 1,95 1,80 0,93 0,96

130

3.20 Repartizarea populaţiei active ocupate pe medii urban şi rural

Nr. crt.

Judeţul Populaţia activă ocupată

(număr persoane) Populaţia activă

ocupată (% din total judeţ)

Total Urban Rural Urban Rural 1. Bacău 280400 138237 142163 49,3 50,7 2. Botoşani 173900 67647 106253 38,9 61,1 3. Iaşi 306400 158408 147992 51,7 48,3 4. Neamţ 227100 96063 131037 42,3 57,7 5. Suceava 279200 104142 175058 37,3 62,7 6. Vaslui 176700 71917 104783 40,7 59,3 Total

regiune 1443700 636414 807286 44,08 55,92

România 9022700 5088803 3933897 56,4 43,6 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

3.22 Structura şomerilor pe sexe, la 1 ianuarie 1998

Număr someri Total Bărbaţi Femei

Judetul

Număr Procente Număr Procente Număr Procente Bacău 36467 100 19983 54,80 16484 45,20 Botoşani 37647 100 21212 56,34 16435 43,66 Iaşi 43359 100 23004 53,05 20355 46,95 Neamţ 47194 100 24764 52,47 22430 47,53 Suceava 42768 100 20445 47,80 22323 52,20 Vaslui 35367 100 20834 58,91 14533 41,09 Regiunea NE

242802 100 130242 53,64 112560 46,36

România 1130296 100 600177 53,10 530119 46,90 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

131

3.23 Structura şomerilor pe grupe de vârstă

Total 15-34 ani 35-49 ani 50-64ani Judeţul Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

Bacău 32462 100 27041 83,3 4188 12,9 1233 3,8 Botoşani 26653 100 22762 85,4 2985 11,2 906 3,4 Iaşi 35555 100 30861 86,8 3733 10,5 961 2,7 Neamţ 39312 100 33022 84,0 4835 12,3 1455 3,7 Suceava 39431 100 33437 84,8 4771 12,1 1223 3,1 Vaslui 27587 100 23090 83,7 3421 12,4 1076 3,9 Regiunea NE

201000 100 170213 84,68 23933 11,9 6854 3,42

România 881435 100 523572 59,4 282059 32,0 75804 8,6 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 1998

132

3.24 Structura şomerilor înregistraţi pe categorii de personal şi nivel de pregătire, la 31 dec. 1997

Nr. Judeţul Total Persoane fără Muncitori Alte categorii de personal Crt. calificare Cu studii medii Cu studii superioare

Total regiune -total şomeri -cu ajutor de şomaj -cu ajutor de integrare profesională -cu alocaţie de sprijin -neindemnizaţi

100,0 100,0

100,0 100,0 100,0

9,17

-

- -

32,66

54,09 79,09

61,26 82,62 49,91

13,25 15,66

35,78 16,54 15,93

1,49 5,10

2,96 1,46 1,50

1. Bacău total şomeri -cu ajutor de şomaj -cu ajutor de integrare profesională -cu alocaţie de sprijin -neindemnizaţi

100,0 100,0

100,0 100,0 100,0

14,38

-

- -

61,64

64,67 80,04

87,87 88,10 38,36

9,87

16,52

8,15 10,54

-

2,12 3,43

3,98 1,36

- 2. Botoşani

total şomeri -cu ajutor de şomaj -cu ajutor de integrare profesională -cu alocaţie de sprijin -neindemnizaţi

100,0 100,0

100,0 100,0 100,0

6,07

-

- -

19,64

61,93 86,27

90,0

92,89 43,46

5,39 8,91

8,28 6,46

36,80

1,79 4,81

1,72 0,65 0,10

3. Iaşi total şomeri -cu ajutor de şomaj -cu ajutor de integrare profesională -cu alocaţie de sprijin -neindemnizaţi

100,0 100,0

100,0 100,0 100,0

3,31

-

- -

9,77

49,46 77,22

58,58 80,10 90,03

15,29 19,52

37,77 19,54

0,2

1,37 3,26

3,65 0,36

-

133

4. Neamţ total şomeri -cu ajutor de şomaj -cu ajutor de integrare profesională -cu alocaţie de sprijin -neindemnizaţi

100,0 100,0

100,0 100,0 100,0

16,33

-

- -

37,32

37,12 81,23

0,48

77,73 12,30

18,47 17,34

97,88 21,61 48,82

0,65

14,33

1,64 0,66 1,56

5. Suceava total şomeri -cu ajutor de şomaj -cu ajutor de integrare profesională -cu alocaţie de sprijin -neindemnizaţi

100,0 100,0

100,0 100,0 100,0

0,19

-

- -

0,57

57,06 86,36

73,80 88,93 82,35

7,91

10,41

21,68 9,22 9,75

1,93 3,23

4,52 1,85 7,33

6. Vaslui total şomeri -cu ajutor de şomaj -cu ajutor de integrare profesională -cu alocaţie de sprijin -neindemnizaţi

100,0 100,0

100,0 100,0 100,0

14,77

-

- -

67,03

54,33 76,30

56,83 64,41 32,98

22,56 21,85

40,92 32,00

-

1,07 1,85

2,25 0,59

-

3.25 Persoane disponibilizate în regiune în anii 1997-1998:

Persoane disponibilizate Judeţul

1997 1998 Bacău 6641 7119 Botoşani 16626 13914 Iaşi 25325 20922 Neamţ 17146 19450 Suceava 24761 26220 Vaslui 14682 18192 Regiunea NE 105181 105187

Sursa : Agenţii judeţene de formare şi orientare profesională

134

3.26 Locuri de muncă nou create în anul 1998

Judeţul Noi locuri de muncă create

Bacău 385 Botoşani 369 Iaşi 768 Neamţ 242 Suceava 451 Vaslui 282 Regiunea NE 2497

Sursa : Agenţii judeţene de ocupare şi formare profesională 3.27 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economiei naţionale în regiune mii lei

Judeţul Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui Regiu-nea NE

Total 1512,2 1183,2 1344,1 1273,0 1227,4 1256,4 1322,2 Agricultură 1226,7 974,0 1153,2 1083,9 1195,1 1132,8 1135,5 Silvicultură

1597,8 1551,6 1126,1 1567,9 1556,7 1200,4 1491,3

Industrie din care

1635,7 1145,3 1333,1 1287,7 1219,8 1243,6 1350,8

Extractivă 2219,6 1136,9 1277,9 2431,9 1836,8 1381,6 2094,7 Prelucrătoare 1412,8 1031,8 1222,6 1200,5 1040,1 1199,2 1208,0 Energie 2566,0 2221,3 2309,7 2086,4 2439,2 1880,7 2311,2 Construcţii 1288,0 1065,6 1222,6 1273,3 1123,5 1099,7 1206,9 Comerţ 965,0 799,0 965,8 732,3 823,8 754,2 863,7 Hoteluri 926,9 647,3 760,5 738,8 687,5 1065,9 761,3 Transport 1699,3 1316,1 1664,0 1303,8 1413,5 1326,4 1536,3 Poştă 2522,2 2019,4 2267,8 2043,2 1942,3 2331,2 2203,9 Activităţi Financiare

3587,0 3471,5 3569,9 3797,7 3484,4 3401,4 3557,2

Tranzacţii imobiliare

1288,4 1090,5 1125,9 1239,3 1281,8 1107,3 1191,2

Administraţie publică 2072,8 1772,6 1947,1 1993,8 2022,2 1733,3 1933,3

Învăţământ 1297,4 1379,1 1492,0 1298,9 1292,8 1361,3 1370,5 Sănătate 1784,5 1170,2 1462,5 1674,2 1049,9 1412,5 1378,3 Alte activităţi 1047,8 991,0 1086,9 1153,7 1008,3 940,8 1042,7

Anuarul Statistic al Romaniei, 2000

135

3.28 Câştigul mediu lunar pe activităţi ale economiei mii lei/salariat

Regiune Total economie

Agricultură Silvicultură Industrie Construcţii Comerţ

Total 1522,9 1164,4 1480,9 1554,2 1399,9 1067,0 NE 1322,2 1135,5 1491,3 1350,8 1206,9 863,7 SE 1509,8 1180,9 1393,0 1695,7 1432,0 927,5 S 1473,4 1207,4 1372,9 1581,0 1310,1 956,9 SV 1537,7 1158,6 1519,2 1810,4 1308,5 876,7 V 1476,1 1049,3 1577,7 1593,3 1315,9 996,2 NV 1392,0 1144,0 1495,1 1379,5 1295,7 1014,6 Centru 1422,5 1140,2 1447,2 1444,6 1383,9 1061,9 Bucureşti 2056,3 1355,3 2477,7 1752,4 1858,3 1889,3

continuare

Hoteluri şi restaurante

Transport şi depozitare

Poştă şi telecomunicaţii

Activităţi financiar –bancare şi de

asigurări

Tranzacţii imobiliare şi alte

servicii 941,5 1805,9 2533,4 3995,2 1520,1 761,3 1536,3 2203,9 3557,2 1191,2

1017,0 1953,4 2321,6 3403,0 1355,9 800,1 1618,4 2183,1 3532,9 1519,8 790,5 1546,9 2092,0 3351,0 1197,8 801,2 1707,0 2285,2 3277,5 1253,8 864,4 1567,2 2250,8 3435,1 1211,7 852,8 1648,3 2279,9 3563,4 1347,5

1724,7 2334,5 3807,4 5512,1 1913,3 Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000

sectiunea i analiza socio economica regionala 1 ...adrnordest.ro/user/file/library strategic...

Documents