scu - subiecte rezolvate

Upload: mihaela9d

Post on 11-Oct-2015

114 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

COMPORTAMENTUL UMAN

I. COMPORTAMENTUL UMAN

1. Definitii, modele teoretice, modularea comportamentului, paradigmeGeneralitati-comportamentul este cea mai evidenta latura a personalitatii => este cel mai susceptibil la observatie si interpretare-de multe ori, pe baza comportamentului, o persoana se poate pune in categoria de bolnav psihic, pe baza diferentei intre comportamentul persoanei si ceea ce se considera normal-analiza empirica nu este mereu adevarata, dar arata faptul ca exista o coerenta a comportamentului (daca ne intalnim cu situatii similare, ne comportam similar si presupunem ca si altii fac la fel), ceea ce din punct de vedere adaptativ si evolutiv are sens, deoarece creierul tinde sa ritualizeze comportamentele eficiente si sa le elimine pe cele ineficienteModele teoretice ale comportamentului1.Comportamentul ca rezultat al jocului instantelor psihismului: Sine, Eu si Supraeu (Freud)

-comportamentul se ghideaza dupa principiul realitatii => analizeaza si adopta cel mai eficient tip de comportament pentru o anumita situatie

-astfel, balanta comportamentala poate inclina spre rigid si controlat sau spre spontan si flexibil2.Comportamentul ca rezultat al modelarii si invatarii individuale-se numeste behaviourism => initial a fost behaviourism vulgar, acum e neobehaviourism-in behaviourism vulgar => orice comportament se invata prin aplicare repetata, aplicare care fie a generat direct o anumita recompensa, fie a recompensat prin neaplicarea altui comportament => orice om poate deveni altceva/altcineva, daca isi doreste asta si i se aplica modalitatea corecta de invatare

-in neobehaviourism => prezinta mecanisme mai subtile: invatarea latenta, conditionarea operanta si rolul facilitant al impulsului3.Comportamentul ca rezultat al invatarii sociale-stipuleaza ca intr-o comunitate, variabilitatea individuala este limitata de anumiti factori socio-culturali, care imprima o personalitate de baza si un comportament de baza-important in analiza factorilor sociali ai uni dereglari psihice

Procese psihologice implicate in modularea comportamentului-sunt 3 procese inter-dependente: cognitive, afective si motivational-volitionale

Procesele cognitive-realizeaza reprezentarea si organizarea realitatii

-aceste procese pot fi inconstiente sau constiente

-implica: amigdala, hipotalamusul, aria septala, talamusul, hipocampul, ganglionii bazali, lobii frontal si temporal

-dependent de invatare (acumuleaza experiente noi), memorie (stocheaza experientele) si gandire (proceseaza experientele concrete si poate abstractiza si conceptualiza)

Procesele afective-potenteaza energetic comportamentul

-contribuie la initierea si mentinerea acestuia ghidandu-se dupa posibilitatea de satisfacere a trebuintelor individului si dupa stimuli interni si externi-are o functie reflectorie si o functie adaptativ-reglatorie-comportamentul poate deriva dintr-o stare afectiva (anxietate -> agitatie) sau o poate genera (omul cauta bautura ca sa se simta bine)

-moduleaza procesele cognitive, influentand modalitatile de reprezentare si organizare a realitatii (cand esti deprimat vezi totul in gri, cand esti indragostit parca totul e frumos)-moduleaza si procesele motivational volitionale, prin influentarea scopului dorit si persistenta proceselor de a-l atinge

Procesele motivational-volitionale-importante in initierea si sustinerea pe termen lung a unui comportament-legat de partea afectiva (cand iti place un lucru esti mai motivat) si cognitiva (identificarea scopului si a modalitatilor de atingere, precum si evaluarea stadiilor intermediare sunt dependete de gandire, invatare si experienta)Dezvoltarea moral-spirituala-dupa Peck, exista 4 stadii de dezvoltare spirituala, iar incadrarea unui individ intr-unul din acestea ajuta in alegerea unei anumite metode de abordare si influentare

-I: individul este lipsit de empatie, centrat pe nevoi de moment, nu accepta o vointa mai mare decat a sa; gasit la copiii mici si oameni antisociali/cu tendinte criminogene-II: individul este maniheist, judecand in alb si negru in functie de valorile culturii din care provine (cultura de care este atasat), valori pe care le considera corecte; comportamentul deriva din frica de pedeapsa (umana sau divina)-III: persoana a internalizat conceptul de bine si se comporta in baza acestei reprezentari; este detasat de cultura de provenienta si de superstitii, punandu-si intrebari la care raspunde mai nuantat (nu maniheist); deschis la experiente noi

-IV: are concepte stabile de bine, rau, moralitate, poate empatiza fara dedublare, este impacat si senin

Patologie motivational volitionala-abulie = lipsa oricarei initiative si capacitate de actiune; la schizofrenicii catatonici, depresivii endogeni

-hipobulie = poate fi generata de factori somatici (AVC, intoxicatii)

-hiperbulie = actiunile sunt puse in slujba unor idei rigide; gasite la obsesionali, paranoizi si dependentii de substante

-parabulie = distorsiunea calitativa a vointei; intalnita in delir si halucinatiiParadigme ale comportamentului-neurofiziologia: abordeaza comportamentul exclusiv biologic; a deslusit comportamente simple si ulterior mai complexe

-psihologia: studiaza comportamente normale, dar nocive, deviate de la normal si patologice; individul se analizeaza transversal sau longitudinal; este importanta schimbarea mediului in analizele longitudinale

-sociologia: studiaza geneza si manifestarea comportamentului la nivel de macro si microgrup; se ocupa de factorii sociali ai comportamentului (ecologici, geografici, administrativi, politici, culturai); sociologia medicala aduce concepte precum studiul definitiilor bolii in context social sau statutul social al bolnavului si comportamentele derivate din acesta in medicina

-antropologia: studiaza omul din punct de vedere cultural => modelarea atitudinilor fata de boala de catre contextul cultural

Investigarea comportamentului-OBSERVATIA: act de contemplare metodica (sau nu) a unui comportament, urmarindu-se (sau nu) un anumit model explicativ de comportament; este ieftina si incurajeaza spontaneitatea, dar este subiectiva (nu are relevanta statistica, unii observatori considera ca relevante lucruri diferite) si poate fi retrospectiva (sa se faca de la pacient catre medic); de asemenea, trage concluzii retrospective (de neacceptat in cazul suspiciunii de suicid sau comportament violent)

-INTERVIUL: este ieftin si poate fi orientat catre trecut, viitor sau prezent; la modul general, este suscceptibil deturnarii de catre subiecti rau-intentionati; poate fi structurat sau nestructurat-interviul structurat: rapid, usor repetabil (deci important statistic), neinfluentat de starea medicului, important in anamneza, da senzatia celui intervievat ca e in tema, DAR poate fi deturnat de un subiect malitios, poate fi invalid (daca nu se pun intrebari relevante care s-au eliminat din start), nu permite catharsis, subiectul se simte inferior medicului

-interviul nestructurat: nuantat, permite catharsis si o relatie perceputa drept egala intre medic si pacient, poate releva fapte care nu s-ar fi luat in considerare, se pot discuta subiecte complexe, DAR este cronofag, nu este repetabil, tine de capacitatea intervievatorului si de starea lui de spirit

-EXPERIMENTUL: incearca provocarea, controlarea sau manipularea unui comportament, fiind centrat pe evidentierea unei legaturi intre anumite variabile care se evidentiaza; pot fi de laborator (riguros controlate; utile cand emotiile nu intervin) si naturale (util cand intervin emotiile; centrate pe ajustarea tipului de sarcina pentru particularitatile individuale ale participantului); are mai multe etape: stabilirea ipotezei, definirea variabilelor (fie independente care se manipuleaza- fie dependente care se masoara-), esantionare (random sau dupa un criteriu sau combinat random+criteriu), consimtamant, controlul variabilelor parazite, desfasurare, analiza-ANCHETA: asemanator interviului, este naturala si are directie posibil dubla (retro sau prospectiva); se vizeaza un numar mare de oameni, loturile de studiu se fac usor si se vizeaza comportamente stabile, ritualizate, DAR pot aparea raspunsuri mai putine decat chestionarele distribuite-TESTELE PSIHOLOGICE: pot fi proiective sau chestionar, putandu-se asocia; se caracterizeaza dupa fidelitate (daca apar variatii in raspunsurile unui individ, cat sunt ele intamplatoare sau chiar arata ceva real), validitate (daca testul masoara ce-si propune sa masoare) si sensibilitatea (cat de nuantat este raspunsul)-STUDIILE DE CAZ: se descrie calitativ un fenomen sau caz, pentru ca e prea complex pentru generalizare; arata resorturile intime ale unui comportament; foloseste metoda inductiei; pot fi teoretice-META-ANALIZA: analiza statistica a unui numar de cercetari facute anterior; importante in analiza comportamentului fata de boala si institutia medicala-STUDIILE ETNOGRAFICE: rol cultural; se analizeaza o comunitate; utilizeaza predilect observatia, dar si izvoare orale/scrise si interviul); obstacole = alegerea subiectilor, locul si durata cercetarii, bias teoretic (formularea unei ipoteze depinde de formarea doctorului) sau personal (datorita personalitatii sau aderentei la o cultura a doctorului) si posibilitatile de valorificare a rezultatelor-STUDIUL DOCUMENTELEOR BIOGRAFICERelatia personalitate-comportament-o parte din comportament este predictibil, iar alta obscura

-comportamentul este oglinda personalitatii-personalitatea deriva din jocul Eu (autentic, stabil) Sine (impulsiv, antisocial) Supraeu (contrafacut, rigid); normal, Eul este in conducere, preluarea altui compartiment fiind patologica-relatia C P se poate privi transversal (intrepatrundere si influentare) sau longitudinal (geneza reciproca)

Teoria disonantei cognitive (Festinger) => dinspre personalitate spre comportament-arata ca tendinta este de a micsora diferenta dintre gandire + afect si comportament, atunci cand aceasta se mareste (gandire + afect = comportament)-vizibila in situatii patologice (la paranoizi =>gandul ca ii urmareste cineva => comportament vigilent), cand comportamentul este un stabilizator si validator al sistemului de gandire si al afectelor-relatia este valabila in orice moment al vietiiDinspre comportament spre personalitate-patologia psihica a unui individ provine din comportamente pe care le-a observat sau care s-au rasfrans asupar lui (sadicul de azi a fost batut)

-in fata unui soc emotional (violenta exagerata si nejustificata), ori apare psihoza (refugiu absolut), ori apare internalizarea suferintei => copilul ajunge sa creada ca este rau, credinta care se manifesta ca tendinte antisociale in viata adulta

-in astfel de situatii intervine si propriul comportament-Erikson a vazut ca in modelarea armonioasa a personalitatii, un impact major il au copilaria si adolescenta (50%+ influenta; dubios raportat la durata de viata)Fazele lui Erikson 0 1,5 ani: influentata de mama; conflict intre incredere neincredere 1,5 3 ani: influentata de parinti; conflict intre autonomie indoiala 3 6 ani: influentata de parinti; conflict intre initiativa vinovatie 6 12 ani: influentata de parinti si scoala; conflict intre sarguinta inferioritate 12 18 ani: influentata de cei de aceeasi varsta; conflict intre identitate confuzie de rol 28 40 ani: influentata de partener; conflict intre intimitate izolare 40 65 ani: influentata de familie si societate; conflict intre generativitate stagnare 65+ ani: influentata de imaginea de sine; conflict intre implinire disperareTeoria atasamentului-inca de la nastere, e importanta prezenta unor figuri protectoare pentru dezvoltarea normala -tipuri de atasament: sigur (stie ca vin in ajutor; devine ok); anxios (nu e sigur ca vin in ajutor; devine dependent, depresiv, instrainat); refuzul atasamentului (crede ca vor avea o reactie negativa la auzul cererii; devine independent emotional, rigid, relatii formale cu oamenii)

Procesul de separare-individualizare-este controlat de parinti, mai ales de mama => extrem de important in primi 3 ani-faze: autista (0 1L; doar homeostazie), simbioza (1 4L; are o idee vaga despre mama); separare propriu-zisa (5-36 luni)

-fazele separarii: diferentiere (5 10L; percepe singur realitatea; apare anxietatea la straini), exersare (10 16L; exploreaza mediul, cu mama ca baza de plecare), apropiere (16 24L; copilul devine constient de separarea fizica de mama, dar psihic are loc o apropiere) si consolidare a separarii (24 36L; copilul internalizeaza separarea, stie ca nu e abandonat)+ MODELE DESPRE PERSONALITATE (37 45)Comportamentul normal si patologicNormalul si anormalulNormalul-conformitatea unor variabile psihice (comportament, atitudini) la curba de distributie normala in populatie

-este relativ si variabil in functie de mediu cultural sau istoric, evoluand odata cu evolutia societatii-poate fi interpretabil chiar si la acelasi individ => comportamente radical diferite in situatii asemanatoare (exista si comportamente circumstantiale, cu o cauza exclusiv exogena, sau care au loc pentru indeplinirea unui scop imediat)-teorie: diferenta intre normal anormal este cantitativa => atata timp cat simptomele nu afecteaza adaptabilitatea subiectului, atunci el este normal

Anormal-deviere statistica: un comportament care iese din curba distributiei in populatie; rar dpdv statistic

-variabilitate socio-culturala: toate criteriile pentru anormal sunt stabilite de societate => nu se pot compara societati diferite intre ele; totusi, conceptul de normal/anormal se poate schimba chiar in cadrul aceleiasi societati-modul de dezvoltare al individului: anormalitatea individului provine din constrangerile societatii; anormalul se rasfrange sub forma suferintelor interioare-calitatea adaptarii: nimic nu e anormal atata timp cat permite adaptarea

Clasificarea comportamentelor anormale (64 65)Perspective ale normalitatii-normalitatea ca stare de sanatate: normalitatea este o stare de bine generala, bio-psiho-sociala, care se manifesta printr-un individ care judeca realist-logic lumea si are bucuria de a trai-normalitatea ca valoare medie: descrie comportamentul raportat la curba gaussiana; nu explica suficient abaterea de la norma si poate determina greseri de interpretare

-normalitatea ca utopie: o anumita societate impune o idee de normal, uneori chiar foarte agresiv => poate duce la un dezechilibru al individului-normalitatea ca proces: un individ este normal daca isi poate indeplini sarcinile in societate; este esentiala variabila temporala; normalitatea e tratata ca proces-normalitatea ca absenta a patologiei: spre deosebire de o persoana devianta, una normala poate sa: perceapa adecvat realitatea, manifeste control voluntar asupra comportamentului, isi constientizeze propria persoana, formeaza relatii incarcate cu afectivitate, sunt productivi si creativi, sunt autonomiBoala in context macrosocial-bolile psihice sunt efect al schimbarii si modernizarii mediului, care forteaza procese de adaptare => psihologia sociala considera mediul ca agent etiologic (mediu de viata, cultura, context social) => patologie sociala care declanseaza patologie mentalaII. BAZELE BIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUIGenetica comportamentului-studiile genetice arata raportul dintre influenta genetia si mediu

-se realizeaza si pe oameni si pe animale, cele pe animale au acuratete stiintifica mai mare, datorita libertatii etice

-studiul gemenilor: se compara gemeni dizigoti cu monozigoti => daca cei monozigoti sunt mult mai asemanatori decat cei dizigoti => influenta genetica (daca sunt aproximativ la fel de identici cei DZ cu cei MZ => influenta mediului)

-metoda adoptorilor (retrospectiv): se porneste de la copii bolnavi si li se analizeaza parintii (naturali sau adoptivi); daca parintii natuurali au avut si ei boala => influenta genetica / daca parintii adoptivi au avut boala => influenta genetica-metoda adoptatilor (prospectiv): se porneste de la parinti bolnavi si li se analizeaza copii => daca fac boala mai mult cei neadoptati => influenta genetica-metoda incrucisarii: se analizeaza 2 loturi de copii: unul cu parinti naturali bolnavi adoptati de parinti sanatosi si unul cu parinti naturali sanatosi adoptati de parinti bolnavi => daca cei care fac boala cu precadere sunt cei cu parinti naturali bolnavi => influenta genetica

Dificultati-transmiterea genetica: penetranta incompleta (un genotip poate sa nu determine un fenotip), fenocopii (un fenotip are mai multe genotipuri), pleiotropia (o gena are mai multe fenotipuri), transmiterea poligenica

-dificultati metodologice: se gasesc greu subiecti, limite etice si durata mare a studiului (in studii prospective), izvoare incomplete si inaccesibilitatea intregului arbore genealogic (studii retrospective)-bioetice: sfat genetic, riscurile investigatiilor genetice in populatie

Genetica psihiatrica-retardul la copil/dementa la adult poate fi X-linkata

-unele gene determina raspuns mai bun la medicamente psihotrope (reduc efectele secundare)

Influente genetice asupra unui comportament

-genetica comportamentala = studiaza influenta bagajului genetic in onturarea personalitatii

-e dificil sa definesti comportamentul in discutie

-e dificil de construit metodele de studiu (timizii si asertivii scapa testarii / nu poti lasa un suicidal sa-si taie venele)-posibilitatea influentei poligenice a unui comportament, preum si influenta mediului asupra expresiei genice

-studiile trebuie sa cuprinda multe familii, pentru a surprinde heterogenitatea populationalaInteligenta vs. retard mintal-e greu sa clasifici si sa operationalizezi comportamentele care denota inteligenta

-conceptul de inteligenta variaza cultural

-retardul inseamna: debut inainte de 18 ani, dificultati in adaptare, functionare intelectuala sub medie => 70 55 = usor / 55 40 = mediu / 40 20 = sever / sub 20 = profund

Inteligenta emotionala-cuprinde: capacitatea de empatie, cunoasterea si gestionarea eficienta a emotiilor, formarea unor relatii stabile, starea de bine personal

Agresivitatea-este innascuta si reactiva

-gena Pet1-ETS codifica serotonina, deficitul genei duce la predispozitie pentru agresivitate si anxietate

Tulburare bipolara-modificare nemotivata a starii psihice si abilitatii de functionare a unei persoane, alternand episoade depresive si maniacale-debuteaza in adolescenta sau la adultul tanar

-multe gene sunt responsabileAlzheimer-se deterioreaza capacitatile cognitive si apar tulburari de comportament

-exista o forma familiala => 0,1% prevalenta, transmitere autozomal dominanta => debut frecvent inainte de 65 de ani si gravitate mai mare

Neuroanatomia si neurofiziologia comportamentuluiComportamentul alimentar-hipotalamus: nucleul ventromedial = satietate / aria laterala = foame

-septumul si amigdala: conotatii afective ale alimentului

-hipocamp = memorizarea gustului

-neocortexul = integreaza aceste semnale si permanentizeaza un comportament in functie de posibilitatile de procurare a hranei sau nevoile de moment; se utilizeaza lobul insulei, girii cingulat si orbital al lobului frontal; raspunsul motor utilizeaza si cerebelul si ganglionii bazali

-talamusul = feed-back constant

-trunchiul cerebral = ingerarea, digestia si absorbtia alimentelor

-ritmul alimentar e legat de ritmul somn veghe => reglat de hipotalamus

Comportamentul sexual-cautarea partenerului si indeplinirea actului sexual

-sistemul limbic = genereaza motivatia sexuala

-portiunea septala a fascicululi median = centrul recompensei

-campurile 18 si 19 din aria occipitala = reactioneaza la vazul persoanei iubite

-aria asociativa occipito-temporala = asociaza si compara imaginile

-girul semilunar si substanta perforata anterioara = mirosul

-atingerea = fascicule spino-talamice

-vorbitul = aria Wernicke (apartine ariei parieto-occipitale)

-fascicule de asociatie intraemisferice: longitudinal superior ( F O), longitudinal inferior (T O), uncinat (F T)

-lobul temporal = normalitatea actului sexual

-amigdala = rol in eferenta stimulului sexual (semnalele ajung la hipotalamus prin amigdala)

-maduva sacrata = inchide arcul reflex sexual

Comportamentul in diverse stari emotionale-emotiile pot influenta omul pe termen scurt (lupta sau fuga) sau lung (evenimente cu semnificatie subiectiva => sindromul de stress post-traumatic)

-emotiile pot genera comportamente stenice (vesele), astenice (triste) sau indiferente-circuitul Papez: baza neurofiziologica a emotiilor => fasciculul Vicq Dazyr, girul cingulat, talamusul (nucleii anteriori), hipocampul, fornixul, corpul mamilar

-amigdala: localizat in profunzimea lobului temporal; rol in frica, invatare si memorie, in interactiuni sociale (modularea emotiilor si coping emotional si reprezentarea corticala a stimulilor care fac referire la emotii) => lezarea nucleului central = persista forma activa de coping / lezarea nucleului bazal => persista coping negativ / lezarea nucleului lateral = anihileaza ambele forme de coping

-hipocampul: stocheaza memoria afectiva

-hipotalamusul: traduce emotia in manifestari vegetative (transpiratii, roseata etc)

Comportamentul in stari emotionale complexe-pot influenta comportamentul dp cu intensitatea lor (anxietatea si depresia sunt cele mai cunoscute => sunt la granita dintre emotii simple si trasaturi de comportament)-cauze: stress acut, stress cronic, cauze organice (anxietate in epilepsia temporala, intoxicatii, sevraj, hipotiroidie si hipoparatiroidie)

-in angoasa, senzatia disfunctiei unui organ e insotita de anxietate => anxietatea e simptom de insotire

-localizarile cerebrale ale acestor emotii sunt putin specifice si putin cunoscute, dar leziuni la hipocamp si amigdala dau manifestari anxiey-like -amigdala = rol in geneza anxietatii, depresiei si disfunctionalitatii afective cronice

-lobul frontal = moduleaza emotiile prin coping

Neurochimia comportamentului-pentru a fi neuromediator: sinteza in neuron, prezent in terminatia presinaptica, eliberat in cantitate suficienta, mecanism specific de eliminare, daca este injectat are aceleasi efecte

-neuromediatori cu molecula mica: Ach, amine biogene (dopamina, adrenalina, noradrenalina, serotonina, histamina), aminoacizi (GABA, glicina, glutamat)

-peptide neuroactive: hormoni hipotalamici (TRH, CRH, STH-RH, GnRH, somatostatina), neurohipofizari (oxitocina, vasopresina), peptide pituitare, peptide gastrice (enkefalina), neuromediatori cardiaci (PNA)

Acetilcolina-2 receptori: nicotinici si muscarinici

-nicotinici (N1, N2): gasiti in SNC, ganglionii vegetativi si placile motorii

-muscarinici (M1 M4): gasiti in muschii netezi si SNC; agonistii M1 pot facilita memoria-colina e captata din exterior, proces stimulat de activitatea nervoasa si blocat de hemicolina

-rol: cardioinhibitor (creste permeabilitatea pentru K+ => hiperpolarizare)

-efect cerebral: raport mare Ach/noradrenalina => depresie-blocarea eliberarii: apare in afectiuni presinaptice (boli demielinizante = scleroza laterala amiotrofica)

-alterarea sintezei: hemicolina, Ach halogenate, derivati stiril-piridinic

-inhibarea eliberarii: anestezice generale sau locale (procaina), Mg, toxina botulinica

-blocanti ai receptorilor: reversibili (curara, d-tubocuranina) ireversibili (alfa-bungarotoxina)

-blocarea acetilcolinesterazei: fizostigmina (ezerina), neostigmina, organofosfati-miastenia gravis: se produc anticorpi care blocheaza receptorii periferici de Ach

Adrenalina/Noradrenalina-noradrenalina se sintetizeaza mai mult / adrenalina are efecte mai puternice

-cei mai multi neuroni noradrenergici: locus coeruleus si nucleii laterali ai tegmentului-sunt degradate de COMT si MAO

-intervin in lupta sau fuga; au actiune difuza; injectate intraperitoneal stimuleaza catabolismul hepatic, inhiba ingestia de apa si alimente-crescute la tipul psihocomportamental A-adrenalina: regleaza temperatura, presiunea arteriala si frecventa respiratorie, comportamentul alimentar,

-noradrenalina: dezvoltarea normala a sistemului vizual, crescuta in manie, rol in mecanisme de recompensa si in arousal, rol in somn-veghe

Dopamina-neuronii dopaminergici sunt in partea compacta a substantei negre, nucleul arcuat si aria tegmentala ventrala -multa dopamina se gaseste in corpul striat

din substanta neagra => eferente la nucleii striati => rol in miscarea voluntara

-din aria tegmentala ventrala => proiectie pe cortex frontal, girus cinguli si nucleul accumbens

-din nucleul arcuat => proiectie pe glanda pituitara

-metabolizata de MAO si COMT => acid homovanilic si acid dihidroxifenilacetic (indici de turnover)

-tractul nigrostriat (intre s. neagra si nucleii caudat si putamen): scaderea dopaminei => Parkinson-tractul mezolimbocortical: scaderea dopaminei => depresie / cresterea dopaminei => manie

-este mediator in dependenta de drogSerotonina-90% gastric, 10% plachete sangvine, 1-2% in creier

-cel mai mult = nucleul rafeului median din trunchiul cerebral

-are 14 clase de receptori, toti cuplati cu proteina G => mesageri secunzi = cAMP, IP3, cGMP, Ca2+

-receptorii 5-HT1a: inhibitie comportamentala; stimulati de anxiolitice

-receptorii 5-HT1d: influenteaza vascularizatia cerebrala; implicati in migrena

-receptorii 5-HT1b: asociati cu depresia; inhibati de anxiolitice-are efecte duble: inhibitorii (cortex cerebral) si excitatorii (cortex limbic)

-roluri: impreuna cu noradrenalina si dopamina, intervine in mecanismul somnului => induce somnul lent, implicata in transmiterea durerii si in medierea starii de linisteGABA-cel mai important inhibitor din SNC

-are 2 receptori: GABAa si GABAb

-GABAa: cresc influxul de Cl- => mediaza inhibitia postsinaptica; potentati de barbiturice si benzodiazepine

-GABAb: activeaza canalele de Ca+ (deci inhiba eliberarea altor neuromediatori) si cresc conductanta pentru K+ (scad excitabilitatea neuronala) => faciliteaza aparitia potentialului postsinaptic inhibitor tardiv-actiune: rol in somn (creste cantitatea de 3 ori fata de veghe), influenteaza comportamentele motivational-volitionale (inhiba nucleul tegmental pedunculo-pontin), are efect tropic pozitiv pe celulele neuronale in dezvoltare-afectiuni: scaderea => crize de epilepsie, Parkinson (scaderea glutamic-acid carboxilazei in ganglionii bazali)Enkefalinele si endorfinele-scad durerea

-se numesc peptide opioide endogene, organizate in 3 clase: enkefaline, familia POMC (formate in hipofiza si eliberate la stress) si dinorfinele

-au in comun secventa Tyr-Gly-Gly-Phe

-3 clase mari de receptori: miu, delta, kappa

-alkaloizii opioizi (morfina) activeaza pe receptorii miu-enkefalinele endogene activeaza pe miu si delta-receptorii miu: multi in talamus si amigdala; rol in reglarea durerii si coordonare

-receptorii delta: multi in putamen si nucleul accumbens

-receptorii kappa: multi in aria preoptica a hipotalamusului; rol in echilibrul hidric, ingestia alimentelor si perceptia durerii-enkefalinele: gasite in lamele I si II, substanta cenusie periapeductala, sistemul limbic, globus pallidus

-in boala Huntington => scade de 3 ori nivelul de met-enkefalina la globus pallidus

Alti neuromediatori-histamina: actioneaza pe H1 si H2; faciliteaza somnul si foamea

-glutamatul, aspartatul si homocisteatul: excitatori ai SNC; nivele anormale in agresivitate, impulsivitate, schizofrenie

-glutamatul: rol in metabolismul carbohidratilor si proteinelor; inhibat de progesteron si barbiturice

-oxidul nitric si metabolitii ai acidului arahidonic: mediaza eliberarea neuromediatorilor

-colecistokinina: mediator in atacurile de panica; receptorii CCK-B au rol in tulburarile obsesiv compulsive-glicina: inhibitor al SNC; regleaza L-glutamatul; stricnina blocheaza receptorii glicinei

-galanina: rol in hranire, comportamentul sexual, invatare, memorizare, raspunsurile anxioasePsihoneuroendocrinologiaHormonii suprarenalieniHormoni CSR

-rol esential in raspuns la stress => cresc CRH, ACTH si cortizolul

-actiune: mentin homeostazia, dezvoltarea raspunsurilor adaptative-efecte: endocrine, imune, autonome, comportamentale

-dereglari: depresie (cel mai frecvent)

-hipercorticismul: asociat cu depresie si iritabilitate (evolueaza spontan => fluctuatii frecvente in dispozitie) => din persoanele cu depresie severa au ACTH crescut

-niveluri crescute cresc intensitatea depresiei si riscul recurentei sale-boala Cushing => asociat cu tendinte psihotice si suicidare, tulburari de atentie si memorie, insomnie, scaderea libidoului, iritabilitate-boala Addison: modificarile survin intempestiv; apare lentoare, izolare, dereglarea ritmului nictemeral, fatigabilitate intensa; simpla administrare de cortizol nu repara incapacitatea CSR si nu suplineste variatia circadiana de cortizolHormoni MSR

-implicati in lupta sau fuga

-feocromocitomul: tumora secretanta de catecolamine; dau hipertensiune paroxistica; in perioadele intercritice apare hipesudoratie, tahicardie, tremor, emotivitate, anxietate, termofobie; anxietatea poate fi reactiva sau anticipativa

Hormonii sexuali-testosteronul: activism comportamental (uneori cu agresivitate)

-progesteronul: actiune anxiogenetica; metabolitii au actiune anxiolitica si hipnotica; in dereglarire metabolismului serotoninei apare cresterea progesteronului (sindrom post-partum si premenstrual)

Hormonii tiroidieniHipertiroidismul (tireotoxicoza)

-manifestari: stari disforice, labilitate emotionala, insomnii, cosmaruri, reducerea atentiei, concentrarii, a activitatii motorie, agitatie, neliniste, atacuri de panica severe, simptome psihotice

-tireotoxicoza apatica: stari depresive; mai ales la varstnici

-tireotoxicoza factita: asociata cu stari de suicidHipotiroidismul-manifestari: diminuarea atentiei, a concentrarii, gandire inceata, deficit aptitudino-vizual, lipsa dexteritatii, depresie, crize de plans, pierderea apetitului, tendinte suicidare

-T3 are rol important in tratarea depresiilor care nu raspund la tratament clasic

Hormonii paratiroidieni-hiperparatiroidism: depresie, fatigabilitate, tulburari de memorie si concentrare, hipoprosexie, confuzie, agitatie, tensiune interna

-hipoparatiroidism: afectiuni cognitive

Hormonii hipofizariHormonul de crestere (GH)

-exces: depresie (poate fi endogen sau exogen din cauza stigmatizarii - )

-scadere: depresie, distimie; poate da nanism psihosocial (copii crescuti in mediu nasol raman mici)Hormonul antidiuretic (ADH)-deficit: comportament obsesiv, centrat pe procurarea si ingestia de apa (dependenta de apa)

-exces: anorexie

Prolactina-exces: scaderea libidoului, deficit de testosteron (la barbati), anxietate + ostilitate + depresie la femei / doar anxietate la barbati-hiperprolactinemia se asociaza cu disfunctia reglajului dopaminergic; se pare ca e predilect la copii cu familii disfunctionale

-creste in situatii de stress: hipoglicemie, imobilizarea, expunerea la frig => poate fi un coping pasiv la stressMelatonina-scadere: tulburari de somn

-exces: depresie (se remediaza prin expunere la lumina

-are efect tranchilizant => posibil prin asociere cu GABA

-efecte maxime noaptea

III. BAZELE PSIHOSOCIALE ALE COMPORTAMENTULUI APLICATII IN MEDICINA

Factori psihocomportamentali implicati in patologia somatica si psihicaFactori imunogeni-sunt autoeficacitatea, locusul de control intern, robustetea, coerenta, stima de sine, optimismul

Autoeficacitatea-omul crede in capacitatea lui de a rezolva o problema

-vine din experiente proprii si invatate (vede comportamente si il selecteaza pe cel dezirabil => conditionata cultural)-AE crescuta: coping activ, comportamente salutogenetice

-AE scazuta: coping pasiv, sentiment de lipsa de valoare => anxietate, depresie, panica, comportamente nesalutare

Locusul de control intern-omul crede ca este principalul factor modulator al experientelor din viata sa

-LCI = responsabilitate; in cazul bolilor incurabile poate determina iluzia vindecarii; mai prezent la barbati-LCE = determina neajutorare invatata (nu pot face nimic, nu tine de mine); inaintarea in varsta creste ponderea LCERobustetea-omul poate rezista la stress, agresiuni psihice si dificultati

-elemente: LCI, implicare si persistenta in ajungerea scopului, privirea schimbarilor ca pe niste provocari

-dp cu optimismul si taria psihica; foarte benefic in situatii limita

Coerenta-omul poate atribui intamplarilor un sens si un scop si vede situatiile cu care se confrunta drept explicabile si predictibile

-formata in copilarie si adolescenta si se stabilizeaza pe la 30 de ani-factori modulatori: consistenta experientelor traite, dificultatea sarcinilor, participarea la decizii

-3 caracteristici: comprehensiune (persoana intelege situatia, ii atribuie un scop; este element cognitiv), control (persoana gaseste resurse interne/externe pentru a face fata situatiei; este element cognitiv) si scop (persoana vede o finalitate necesara sau dorita a unui anumit eveniment; este element motivational)Stima de sine-are 3 componente: iubirea de sine, stima de sine si conceptia despre sine; sunt necesare in echilibru-iubirea de sine: iti accepti greselile

-conceptia despre sine: modul in care ne percepem caracteristicile; masiv influentabila in primii ani de viata-increderea in sine: credinta ca poti face fata unei anumite situatii; este exagerata la tipul A si paranoid si absenta la tipul dependent (care doar se iubeste pe sine)

Optimismul-conceptie pozitiva asupra viitorului => + endorfine => stimulare NK-tine de factori interni

-pesimistii sunt dublu expusi la depresie, boli cardiovasculare, deficiente imunitare

-optimism comparativ: propriul viitor este vazut ca mai bun decat al celorlalti

-optimismul nefondat: se distorsioneaza seriozitatea riscurilor => incapatanare (la tipul A), banalizarea tratamentului/bolii (se rezolva de la sine)

Tipuri psihocomportamentaleTipul A-caracteristici: urgenta timpului, agresiv, dorinta de acumulare, competitiv, caracteristici fizice datorate stressului acumulat; workaholic-riscuri: boli cardiovasculare, sistem nervos constant hiperactiv, noradrenalina, adrenalina, testosteron crescute => colesterol crescut, anabolism si risc de obezitate

-comunicare: punctualitate, evitarea discutiilor la cald, ajutat sa se destinda

-solutii: schimbarea climatului de munca, jurnal, hobby-uri, optimizarea EQ, modularea afectului, asertivitate

Tipul C-caracteristici: sentimente suprimate, stoicism, aparent calm, dar cu sentimente puternice pe care le refuleaza (mai ales supararea), antiemotional

-consecinte: cortizol crescut => inhibarea NK si modificarea numarului LTh => cancer, catecolamine scazute, axa hipotalamo-cotioctropa hiperactiva => boli autoimune-comunicare: perfectionismul si constiinciozitatea, evitarea schimbarilor bruste, psihoterapie cognitiv-comportamentala, art-terapie

Tipul D-caracteristici: afectivitate negativa, inhibitie sociala, anxios, deprimat, iritat (sentimente neimpartasite)

-consecinte: reactioneaza exagerat la stress, nesigure si necomfortabile in grup, respect de sine redus, depresie => boli cardio-vasculare (insuficienta cardiaca), durere si stare proasta-comunicare: tratament farmacologic, consiliere, imbunatatirea auto-managementului

Stressul psihic vulnerabilitate, modificari somaticeCauze-trasaturi de personalitate (anxietate, depresie)

-lipsa trasaturilor imunogene

-comportamente la risc

-frustrare, sentimentul de neimplinire (piramida Maslow), discrepanta posibilitati dorinte

-raportare gresita la probleme, stressuri majore si repetate, incapacitatea de invatare

Variabile modulatoare ale vulnerabilitatii psiho-somatice la stress-personalitatea, afectul negativ, stilul cognitiv, factori psihosociali, comportamente, factori biologice

-afectul negativ: calea comuna prin care stressul produce boala => imunitatea se modifica in functie de evaluarea agentului stressor si perceptia amenintarii reprezentate de situatie-stilul cognitiv: optimismul determina raspunsuri hormonale adaptative

-factori psihosociali: calitatea suportului social, diversitatea retelelor de suport (un mediu nesatisfacator poate deveni factor stressant)-compotamente sanogenetice/nocive: perceperea stressului accentueaza unele comportamente, iar comportamentele odata fixate pot creste vulnerabilitatea la stress (cerc vicios)

-factori biologici: vulnerabilitate somatica si genetica

Modificari psihocomportamentale in stress-apar tulburari activatorii (furie), afective pasive (depresie, paralizie emotionala), ale proceselor cognitive (blocaj ideational, confuzie) si comportamentale (somatomotorii, mimico-gestuale)

Cronologia impactului agentului stressor-initial => tensiune emotionala (anxietate) => creste amenintarea => orientare spre sarcina (rezolvarea problemei) sau spre sine (echilibru psihic) => mobilizare a organismului => depasirea posibilitatilor => raspunsuri deteriorate, scaderea performantelor, tulburari nevrotice (sistematizate sau izolate)Modele teoretice privind atitudinea fata de boala si tratament-complianta terapeutica se pare ca variaza din cauza unor modificari in atitudinea pacientului fata de boala sau tratament (nu din cauza informatiei insuficiente sau dificultati ale bolii)

-s-au elaborat modele teoretice ale atitudinilor fata de boala (modele cognitive)

-considera ca atitudinile pacientului sunt esentiale in complianta-au valoare predictiva diversa => tine de definirea unor concepte teoretice (complianta, convingere etc.) si de modul de masurare ale acestor concepte

-pacientii au tendinta de a-si supraestima compliantaHealth Belief Model (modelul credintei despre sanatate)

-premiza: esential este modul in care pacientul conceptualizeaza boala si cum percepe simptomele

-factori: perceptia amenintarii (susceptibilitate x severitate), balanta risc-beneficiu, factorii declansatori (triggeri)

-puncte slabe: absolutizeaza anumite variabile punctuale (amenintarea, triggerul, balanta), nu ia in considerare originea atitudinior si factorii sociali care influenteaza comportamentul-utilitate: 24% din variatia CT e explicat astfel; util in teste screeningTheory of Reasoned Action (modelul actiunii de bun-simt)

-premiza: esentiali sunt factorii socio-culturali (norme sociale, credinte) => pacientul poate lua un tratament de dragul familiei sau pentru ca altii cred in el -utilitate: interventii medicale in masa, actiune pe grupuri coezive => se convinge liderul informal care schimba norma grupului

Theory of Planned Behaviour (teoria comportamentului planificat)

-premiza: omul adopta un compotament printr-un plan de actiune, care ia in calcul controlul perceput asupra comportamentului, ce asteptari au altii de la el, nucleul individual de convingeri-important = gradul de control => cat considera pacientul ca actiunile sale vor schimba situatia; poate fi dorit, perceput sau oferit => pacientii care percep GC mic si sunt investiti de catre doctor cu un GC mare (GC oferit mare) vor fi necomplianti

-puncte slabe: nu ia in considerare starea emotionalaProtection motivation theory (teoria motivatiei pentru protectie)

-premiza: esentiale sunt severitatea si susceptibilitatea percepute la boala si eficienta raspunsului protector (evident, perceput)

-amenintarea si susceptibilitatea percepute incep un comportament, iar eficienta perceputa poate sustine sau abandona un tratament => riscant, pentru ca se poate sustine un comportament ineficient (bioptron) sau abandona unul eficient (iau pastila, nu imi trece imediat, e de cacat)

-variabila cheie: AUTOEFICACITATEA

-utilitate: explicarea consumului de alcool si angajarea in miscare fizica sau comportament sexual la riscSelf regulatory model (modelul autoreglarii)

-este un model cognitiv-afectiv

-premiza: pacientul este agent activ al rezolarii situatiei, facandu-si un plan (cognitiv) potentat de emotii (afectiv)

Health action process approach (modelul abordarii actiunii sanatoase)

-premize: procesul de schimbare are 2 faze: motivationala (depinde de controlul perceput, perceptia beneficiilor si riscurilor, convingerile proprii asupra bolii, asteptari de la rezultat) si actionala (volitionala) (intocmirea unui plan si sustinerea sa energetica; influentat de autoeficacitate => convingerea ca poate reusi)-unifica doua concepte: motivatia si vointa / initiativa => individul se motiveaza => initiaza actiunea => are vointa de a o sustine Transtheoretical model of behaviour change (modelul transteoretic al schimbarii comportamentului)

-are 7 stadii: precontemplarea (nicio actiune 6 luni), contemplarea (intentia de a face schimbare in 6 luni), prepararea (plan de actiune; 30 de zile), actiunea (schimbare sub 6 luni); mentinerea (schimbare +6 luni), incheierea (s-a realizat scopul) / recidiva (s-a intors de unde a plecat)

-factori care influenteaza tranzitia intre stadii: balanta decizionala (pro contra), autoeficacitatea, procesele de schimbare (modificarile cognitiv-afective), sensibilizarea (prezenta unor fapte, evenimente in sensul modificarii comportamentului), descarcarea dramatica (emotii negative fata de obstacole), autoreevaluarea (vizualizarea noii identitatii), eliberarea de sine (perceperea unei autonomii crescute), eliberare sociala (perceperea unei autonomii sociale crescute), contra-conditionare (strategii de coping in locul comportamentului initial), managementul situatiilor inrudite (generarea unor recompense pozitive legate de schimbare => pastrezi banii de pe tigari si vezi ca ai multi), relatii de ajutor-sunt 2 stadii: pre-actionale (greu de initiat) si actionale (greu de sustinut)

Variabile individuale care influenteaza riscul de imbolnavire si comportamentul fata de boalaVarsta-sugarul (0 1 an): legat de mama, bonding, contact piele pe piele; anxietate in cazul spitalizarii (nu intelege ce se intampla; lipsa persoanei de atasament)

-copilul mic (1 3 ani): independent; autonom; criza de negare, incapatanare (crizele nu trebuie a priori pedepsite); regresie in caz de boala (refuza sa manance; depresie; insomnii)

-prescolarul (3 6 ani): poate executa miscari fine si complicate; armonie si dezvoltare psihice; dezvoltarea comportamentului social; poate aparea anxietatea de separare, neindemanarea, tulburari de atentie, opozitie, ADHD

-scolarul (6 12 ani): se pot controla impulsurile (pot aparea regresii in stress), dezvoltare orientata spre grup (nu mai accepta tutela familiei), risc de dezvoltare sexuala precoce, poate suporta bine boala, daca primeste spriin si explicatii; risc psihologic in boala cronica-adolescentul (12 21 ani): se dezvolta identitatea sexuala, contradictii (sanogenetic nociv, identitate confuzie de rol etc.)

-adultul tanar (22 44 ani): poate aparea sindromul Peter Pan (regresie) sau maturizarea precoce; pot continua comportamente la risc, non-complianta

-adultul varstei de mijloc (45 64 ani): vede inceputul si sfarsitul vietii; reorganizeaza mental evenimentele; apar semne de imbatranire (menopauza, scaderea libidoului), prins intre grija pentru copii si parinti, risc psihologic daca apare o boala cronica; pierderile (reale sau imaginare joaca rol important); nivel crescut de stress (dubla solicitare: acasa si servici)-varstnicul: se zbate cu mentinerea unei integritati emotionale interioare; izolarea este un risc mareSexul-femeile: morbiditate mare, comportament sanogenetic, rata mai mare de depresie => in tarile subdezvoltate, au o speranta de viata mai mica decat barbatii

-barbatii: mortalitate mai mare, comportamente la risc, HTA

Statusul socio-economic-scazut: comportamente la risc, non-complianta (nu sunt informati)

-crescut: comportamente sanogenetice, complianta / non-complianta (sunt informati, dar pot considera asta indeajuns)

Factori de tampon (cresc eficienta mecanismelor de aparare in boala)-familia: casnicie buna = factor predictiv bun; prevalenta comportamentelor sanogenetice = factor predictiv bun (familia este prima sursa de convingeri si comportamente sanatoase)

-suportul social: unul bun => pozitiv / unul nesatisfacator, nociv => negativ; tipuri de suport: emotional, material, informational, respect; functii: integrare sociala si rol protectiv-credinta religioasa: promoveaza comportamente sanogenetice; individul se simte protejat; poate atribui scop unor boli

Comportamente nocive pentru sanatateAlcoolismul-doua tipuri: abuz de alcool si dependenta de alcool

-abuzul de alcool: consumul recurent, in pofida cunoasterii efectelor nocive

-dependenta de alcool: un pacient care in 12 luni are 3 din 7 semne: toleranta, sindrom de abstinenta (agitatie, greata, convulsii, halucinatii), consumul de alcool mai mult decat doreste, cheltuirea exagerata de resurse pentru procurarea alcoolului, nevoia constanta, consumul in pofida cunoasterii riscurilor, aparitia consecintelor (sociale, biologice, psihice)-tulburare de folosire anormala a alcoolului: unifica conceptiile de abuz si dependenta, continand inca doua criterii: consumul de alcool in situatii riscante (ex: conducerea masinii), craving-ul-o alta clasificare: 2 din cele 8 criterii = alcoolism moderat / 4 din cele 8 = alcoolism sever

-asociat cu tipurile antisocial si borderline-apare si la persoanele anterior normale care au influente extrinseci si la oameni cu predispozitie genetica; apare mai des la adolescent si adultul tanarForme clinice-alfa (dependenta psihica; bea pentru tupeu)

-beta (dependenta psihica, apar efecte negative somatice => gastrite, ulcer)

-gamma (dependenta fizica si psihica; rezista cateva zile; este clasificat drept boala psihica)-delta (maxim 24 de ore fara sa bea)

-epsilon (dipsomanie; de 1-2 ori pe an, in perioade de 7-15 zile, chiar si o luna, individul bea 8 sticle de vin)Manifestari-betia patologica: pierderi de memorie, halucinatii, delir, somn profund si amnezie

-delirul acut (delirium tremens): sindrom violent de abstinenta; transpiratii, febra 40, deshidratare, confuzie, delir

-psihoza Korsakov: confuzie, amnezie cu confabulare compensatorie, polinevrita, abolirea/incetinirea reflexelor osteo-tendinoase, paralizie flasca, hiperestezii algice, atrofii musculare, poate evolua rapid spre exitus-encefalopatia Wernicke: intr 40 6o de ani; are 2 faze: prodromala (scadere ponderala, tulburari afective, insomnii) si encefalopatica (sindrom psihiatric, ocular si neurologic)

Teorii despre alcoolism-teoria genetica: implicarea factorului genetic este comparabil cu cel al mediului; transmiterea este poligenica si variabila (activata de mediu); alcoolismul se coreleaza cu activarea in exces a receptorilor dopaminergici D2 din sistemul limbic

-teoria antistress: inhiband functiile cognitive, alcool se foloseste in stress acut pentru a scadea presiunea luarii unei decizii; corelat cu coping evitant; poate genera stress (cand apare toleranta)

-teoria invatarii: microsocial, se bazeaza pe mecanismul conditionarii operante (beau ca sa scap de familie, sa fiu acceptat in grup) sau clasice (beau cand ma uit la TV); riscul vine din gratificarea imediata si aparitia tardiva a riscurilor; asociata tipului dependent si combatuta de autoeficacitate / macrosocial, anomia (societate fara reguli stricte) are rol importantOptiuni psihoterapeutice-psihoterapia cognitiv-comportamentala: inlatura convingerile false (partea cognitiva) si formeaza noi obiceiuri, eliminand automatismele nocie (partea comportamentala); utila prin prisma investitie-beneficiu (durata scurta; efecte de durata)-hipnoza: opereaza rapid la nivel inconstient => produc repulsie; ajuta si la combaterea stressului; ineficiente cu alcoolicii avansati, care nu se pot concentra-psihoterapia de grup (alcoolicii anonimi): faciliteaza recuperarea si reinsertia sociala; program cu 12 pasiFumatul-in scadere in tarile dezvoltate / crestere abrupta in tarile subdezvoltate => net este in crestere

-incidenta maxima: 15 30 de ani; oameni sub limita saraciei

-prevalenta maxima: varsta de mijloc

-la batrenete incidenta si prevalenta scad

-PA = pachete an = nr. de pachete pe zi x ani de fumat

-statistici: BPOC = 12-13 OR / boala coronariana = 2 4 OR / AVC = 2-4 OR

Teorii despre fumat-teoria genetica: genele scad varsta de debut si faciliteaza dependenta; dificil de separat de influenta mediului;

-teoria invatarii: microsocial, fumatul este asociat cu o serie de situatii sau evenimente care arata starea psihica sau statutul; atitudinea relaxata a fumatorilor este un reinforcer (determina risc perceput mai mic); depinde de extraversia persoanei si de susceptibilitatea sa la fumat; asociata tipului dependent; familia poate determina fumatul (ca si revolta, ca si expresie, prin neinformarea copilului) / macrosocial, este determinat de nesiguranta si saracie, chiar si de empatie fata de fumatori (datorita campaniilor agresive, dar necredibile impotriva fumatului)

Optiuni psihoterapeutice-NRT: combate craving-ul si abstinenta

-psihoterapia cognitiv-comportamentala: inlocuieste gandurile si comportamentele deficitare

-hipnoza: destul de eficienta, dar tine de selectia subiectilor, controlul variabilelor parazite si modalitatea de masurare a rezultatului; scurtcircuiteaza mecanismele dependentei psihice si ranforseaza ideea ca subiectul poate reusi sa depaseasca viciulSociologie si antropologie medicala relevanta pentru sanatateRolul sociologiei si antropologiei medicale-sociologia: studiaza conceptiile sociale asupra bolii, institutiile sanitare, statutul social al bolnavilor si comportamentele care deriva din el (rolul de bolnav, aderenta la norma, gradul de persuasiune posibil, relatia intre sistemele de valori ale pacientului si institutiile sanitare), distributia bolilor in societate-antropologia: studiaza contextul cultural al bolii (raportul dintre cultura stiintifica si populara a sanatatii, variatii culturale ale viziunii factorilor de risc si raportarii la medicament; viziunea si interpretarea culturala a suferintei)

Importanta apartenentei la un grup-un simptom prevalent intr-un grup devine considerat normal

-grupul poate suferi aculturatie (preia credintele si practicele altui grup) sau aculturatie pragmatica (preia elemente culturale si tehnologice pentru satisfacerea unor nevoi, fara asimilare totala)

Stratificarea sociala-profesia: lipsa unei profesii are o imagine nefavorabila si e risc pentru imbolnavire

-educatia: nivelul educational influenteaza copingul si preventia bolii

-venitul: influenteaza comportamentul fata de boala si complianta; boala poate determina renuntarea sau diminuarea veniturilor, pentru protejarea sanatatii

Diferente culturale privind interpretarea si exprimarea suferintei-culturile estice si credinta => atribuie un scop suferintei

-exista boli cu specific cultural, care sunt restranse intr-un anumit grup, nu au manifestari morfologice evidente si au modalitati specifice culturii localeComportamentul in diferite boli somaticeBolile neoplazice-cancerul = fobie sociala majora (conceptia cancer = moarte) => mutilare psihologica-vazut ca un eveniment ireversibil si cel mai traumatizant => determina modificarea imaginii despre sine => medicii nu trebuie sa le spuna direct pacientilor ca au cancer

-psiho-oncologia: se ocpula de dimensiunea psihosociala (raspunsul psihologic al pacientului, familiei si medicilor la boala) si psihobiologica (comportamentele psihologice si factorii sociali care influenteaza detectarea si supravietuirea in cancer)

Impact psihologic-manifesta si resimte semne de distress => neputinta, vulnerabilitate, teama, depresie, anxietate, izolare

-raspunsurile au forme tipice, dar actiuni variabile => se impart pe criterii atitudinale-coping = efortul cognitiv de a reduce, stapani sau tolera solicitarile interne sau externe care depasesc resursele proprii => poate fi pozitiv (reorganizare sociala, spirituala, orientarea spre familii si spre indeplinirea dorintelor proprii) si negativ (cel mai frecvent; discomfortul psihiatric poate fi cauza de comorbiditate => scade complianta si aderenta)

-anxietatea si depresia au caracter fluctuant => la anuntul bolii, in trecerea spre stadii terminale, la ineficienta tratamentului

-fatigabilitatea: cel mai observabil si dizabilitant eveniment => efort constant de reorganizare a vietii in raport cu capacitatea fizica => asociata cu anxietate si depresieCoping-3 faze de coping

-faza I: dureaza o saptamana, incepe la confirmarea diagnosticului, dominata de scepticism si negare, impreuna cu reactii maladaptative (reactie acuta la stress) => intial intra intr-o stare de transa, cu disociere de sine, chiar si amnezie, deficit de atentie, stupor disociateiv, tulburare de stress post-traumatic sau poate genera hiperreactivitate si panica

-faza II: incepe la minim 48 de ore; caracterizata prin refuzul diagnosticului, anxietate ridicata, stari disforice (anxietate, depresie, lipsa concentrarii, anorexie, insomnii, incapacitatea desfasurarii activitatilor zilnice)

-faza III: are o durata de coping si este reprezentata de strategiile de coping, in care pacientul se acomodeaza cu tratamentul si diagnosticul, descopera resurse noi de optimism sau revine la cele vechi; cele 3 faze pot fi repetitive (in recaderi, complicatii)

-cauze ale maladaptarii: sociale, emotionale, fizice, de comunicare si financiare

Atitudini de respingere a confruntarii cu boala-datorita sentimentului de moarte sigura si iminenta-refuzul acceptarii evidentului => incapacitatea de a lua decizii => refuza inceperea tratamentului si verificarile periodice

-depresie si anxietate

-insomnii, cosmaruri, incapacitatea orientarii spre pozitiv, lipsa sperantei, sentimentul de neajutorare disperare (helplessness-hopelessness)-refuzul tratamentului poate fi rezultatul unei deductii logice => incertitudinea succesului si refuzul stressului si dizabilitatii date de tratament

-factori: educatie scazuta, status socio-economic mediocru, venitul, ideea de boala tabu, secretizarea diagnosticului (pentru a evita repercusiuni la munca, stigmatizare, suferinta familiala)

Atitudini de acceptare-fie i se atribuie bolii un sens si un scop => perceputa ca o incercare (adjuvant: coerenta)

-fie axarea pe cauzalitatea bolii (adjuvant: intelectualizarea) => cautarea de cauze, manifestari, prognostic => sentiment de control => deplasarea dinspre emotional (anxietate, depresie) spre cognitiv (intelegere, identificare) => introspectie (asocieri boala stil de viata => schimbari benefice)

-uneori cauzalitatea se asociaza factorilor externi => deplaseaza responsabilitatea dinspre ei insisi => deteriorarea relatiei cu ceilalti, non-complianta

-alteori, individul se autoblameaza excesiv => se considera sigmat, se autoizoleaza, dezvolta tulburari afective => depresie, sentiment de impuritate => refuza tratamentul pentru ca vede boala ca pe o pedeapsa-intervalul dintre diagnostic si tratament: dominat de anxietate, lipsa controlului, izolare, vulnerabilitate

-grupuri de sprijin: mai ales in cazul cancerelor cu stigmat (neoplaziile din SIDA), pacientii considera doar alti suferinzi in masura de a-i intelege; este un risc de contagiune informationala si rezultate ambivalente (in acelasi timp solidaritate, dar si resemnare); se poate ameliora prin prezenta unui psiholog-credinta religioasa: importanta in coping, dar poate avea si efecte adverse (fie tratamentul este considerat inutil, soarta fiind in alte maini, fie socul diagnosticului rupe legatura cu divinitatea si individul devine antisocial)

Impactul psihologic al tratamentului-mai ales prin agresivitatea sa, tratamentul este o sursa mare de discomfort fizic si psihic

-in cazul pierderii unui segment sau a unei functii => individul isi pierde identitatea => isi accepta greu propria conditie

-infertilitatea: mai ales la femeile tinere; asociata si cu ateroscleroza, menopauza precoce, osteoporoza, firigidate (desi majoritar barbatii isi pied apetitul sexual)-medicina alternativa: mai ales in cazul unei comunicari medic-pacient percepute ca mediocra/slaba (sentiment de abandon, de nepasare a medicului)

-anxietatea si depresia => cele mai frecvente simptome psihiatrice

-tratamentul medicamentos => poate genera el insusi manifestari disforice, maniacale, confuzionale, paranoide; poate chiar dezvolta dependenta (in cazul opioidelor analgezice)-faza de remisiune: in general privita pozitiv, uneori chiar pe dos => scepticism, persistenta unei amenintari aproape obsesive a reaparitiei, izolare, sentimentul de inadaptare sociala si discriminare => adresabilitate nejustificata la medic-anxietate post-boala: asociata unor date calendaristice (data diagnosticului, data controlului, data operatiei, data inceperii citostaticelor)Impactul psihologic al fazei terminale-tratamentul devine paleativ => incetineste dezvoltarea, amelioreaza discomfortul

-dificultate in acceptare => trecere brusca de la coping pe problema la coping pe emotie

-etape: negare, indoiala, targuire, resemnare

-pericol: suicidul => are evolutie sinusoidala (frecventa crescuta in fazele terminale); poate fi un rezultat al depresiei si disperarii majore, sau un eveniment la care s-a ajuns rational (curmarea suferintei; incercare tranzitorie de preluare a controlului asupra propriei sorti); cel mai frecvent => supradoza de analgezice sau sedative; mai frecvent la barbati-terapie: sedarea => diminua durerea si scuteste pacientul de confruntarea cu angoasa simptomelor si perspectivei mortii

Bolile chirurgicale-in general consecintele psihologice sunt mai ample si au remanenta crescuta-caracteristici: transanta, incarcatura emotionala crescuta (perceptia de risc vital), anxietate crescuta, relatie medic-pacient masiv dezechilibrata, non-complianta (dupa tratament, pacientul devine neglijent, increzator in siguranta interventiei)

Relatia medic-pacient-transfer crescut, contratransfer scazut => frustrare, emotii interiorizate => coping prin rationalizare (n-are timp doctorul, e ocupat) sau negare (nu conteaza cum se poarta, ci cum opereaza)

-preoperator: se recomanda consolidarea increderii => interesul real in bunastarea somatica si psihica a pacientului, depasirea barierelor in comunicare, adresarea de intrebari cu caracter emotional

-postoperator: mentinerea unei relatii terapeutice => legitimizarea reactiilor emotionale ale pacientului, evitarea atitudinilor cinice, brutale, indiferente, recunoasterea si evitarea surselor de conflict

-preoperator si postoperator: umanizarea si simetrizarea relatiei M-P, feedback nuantat asupra riscurilor sau urmarilor operatiei, considerarea pacientului drept un partener (nu un obiect)

Anxietatea-simptom psihic major in operatii

-depinde de tipul de operatie si de personalitatea pacientului => anumit grad de polimorfism-in situatii de urgenta: anxietatea e generata de agresivitatea simptomului si ulterior de evocarea pericolului si posibilitatea repetarii-in operatiile anuntate: anxietatea e generata de anuntarea necesitatii interventiei si iminenta interventiei-in chirurgia estetica si plastica, anxietatea apare tardiv postoperator (efectele se vad tardiv)

Depresia-mai ales postoperator

-datorita esecului operatiei sau consecintelor (histerctomie, amputare)

Interventie-psihoterapia cognitiv-comportamentala: impotriva gandurilor fataliste si excesiv de optimiste

-relaxare: efect asupra durerii si anxietatii; eficienta pentru pacientii care nu sunt familiarizati cu psihoterapia; secretie crescuta de endorfine => imunostimulant, normalizant al dispozitiei, analgezic-imageria dirijata-hipnoza: utilizata impotriva durerii, cu precadere in mica chirurgie; in cazurile acute se recomanda sugestii pre/intraoperatorii pentru combaterea anxietatii si durerii / in cazurile cronice se recomanda sugestii postoperatorii pentru intarirea resurselor Eu-luiBolile cronice-principalii determinanti: factori genetici si comportamentele la risc

-alti factori: comportamentali, de mediu, individuali (personalitatea), raportarea la situatie (coping)

-caracteristici ale bolilor cronice: sistemice, de lunga durata, caracter insidios, faze relativ linistite intrerupte de izbucniri sau complicatii, universale, submineaza resursele fizice si psihice, dau distress emotional intens si indelungat, au sensuri culturale specifice, determina contactul cu diverse specialitati medicale

Adaptarea la boala-boala = eveniment stresant major

-pacientul trebuie sa-si realoce resursele, fiind intr-o stare de slabiciune fizica si nesiguranta

-tratamentul poate fi trait si perceput mai amenintator decat boala in sine (chimioterapia)

-factori ai adaptarii: reprezentarile bolii, starea emotionala pe care o genereaza boala, particularitatile ei clinice, evolutia bolii, atitudinea familiei, contextul socio-cultural

-s-au elaborat mai multe modele teoretice: biomedical, al adaptarii la stress, al autoreglariiModelul biomedical-severitatea bolii este direct proportionala cu scaderea capacitatilor fizice si psihice

-complianta la tratament este influentata de caracteristicile bolii => trebuie sa se urmareasca boala pentru a determina momentele in care exista riscul non-compliantei/compliantei scazuteModelul adaptarii la stress-adaptarea la boala are 3 etape: perceperea amenintarii asupra sanatatii, alegerea raspunsului adaptativ si aprecierea eficientei raspunsului ales

-amenintarea asupra sanatatii: genereaza motivul si scopul actiunii

-raspunsul adaptativ: ales in vederea atingerii scopului

-evaluarea: teste pentru a observa starea de sanatate

-in consecinta, amenintarea perceputa determina afectarea relatiilor sociale, economice si identitatii de sine

-interpretarea amenintarii depinde de balanta intre solicitarile bolii si resursele personale (o boala chiar usoara poate altera psihicul, daca persoana nu se simte in stare sa o combata)-copingul: are si el 3 etape => evaluarea cognitiva a bolii (severitate si semnificatie), organizarea sarcinilor adaptative si coping-ul propriu-zis

-evaluarea cognitiva => cat de sevara e boala si cum ma afecteaza

-sarcinile adaptative => pot fi legate de boala (adaptarea la simptome, la sentimentul de lipsa de control, efectele adverse ale tratamentului) sau generale (mentinerea unei bune dispozitii generale, gasirea unui suport social)

-coping-ul: poate fi centrat pe evaluare (analiza logica, redefinirea cognitiva si evitarea cognitiva) pe problema (cautarea de informatii, gasirea unor alte modalitati de gratificare, adoptarea unor noi comportamente) sau pe emotie (mentinrea sperantei, descarcare emotionala, acceptarea consecintelor inevitabile)-factori care influenteaza copingul:demografici si personali (varsta, clasa sociala, religie, sex), mediu fizic si social, legati de boala (durere, desfigurare, stigmatizare)

Modelul autoreglarii-pacientul este un individ activ, care gaseste un sens experientei si actioneaza pe baza unui plan al carui eficienta o verifica dpdv al istoriei bolii si in context social

-este un model dinamic, orientat catre proces

-compus din 3 etape care se intrepatrund dinamic: interpretarea, utilizarea unor strategii de coping si estimarea-interpretarea: depinde de reprezentarea bolii, care se face dupa abilitatea de recunoastere a bolii, a cauzelor probabile (interne genetice- sau externe comportamente la risc-), a consecintelor bolii, a duratei bolii si a posiblitatii de vindecare si control; este influentata si de starile emotionale ale pacientului (anxiosii catastrofizeaza tot)

-strategiile de coping: activ (urmarea tratamentului, vizite la doctor) sau evitant (negare, gandire magica); preferinta pentru una dintre ele depinde de caracteristicile imunogene si socio-culturale ale individului

-estimarea: aprecierea eficientei strategiei de coping in raport cu simptomele bolii si cu costurile strategiei (materiale, morale) => alege daca continua sau nu; Comportamente in boala cronica-pacientul trece prin mai multe etape: negare, furie, negociere, depresie, resemnare-factori: cunostintele despre boala (cel informat => anxios, interpretativ / cel neinformat => banalizeaza boala), antecedentele psihologice, tipul de personalitate (tipul A => centrat excesiv pe solutii / anxiosul => centrat excesiv pe emotiile negative), statusul socio-economic (sarac => n-are bani / bogat => merge la multi doctori => scade complianta pentru ca urmeaza mai mutle tratamente), varsta (acceptata usor de batrani, dar in acelasi timp nici nu se duc la doctor), particularitatile bolii (o boala cu perioade calme si explozii acute e tratata acut => centrarea tratamentului pe fazele acute si ignorarea celor calme => greu de controlat boala pe termen lung)Complianta terapeutica-direct proportionala cu severitatea si controlabilitatea anticipata => daca omul stie ca boala e nasoala, dar inca mai are timp sa o evite, este foare compliant

-interventiile chirurgicale => in acelasi timp dorite (se scoate buba) si amenintatoare (daca ma omoara anestezistu ?)

-perspectiva unor modificari percepute ca rusinoase, care ii lasa susceptibili discriminarii (caderea parului, amputare) => adresabilitate scazuta => poate da in helplessness hopelessness (neajutorare disperare)

Boala cronica si familia-reprezentarile despre boala sunt date de: evolutia bolii, feedback-ul personalului medical, informatiile cautate, compararea cu alti pacienti si familie

-familia poate izola pacientul => stigmatizare intrafamilialaBoala cronica si calitatea vietii-boala cronica = criza existentiala

-are efecte somatice (disconfort), psihice (manifestari disforice), comportamentale (regresie afectiva si comportamentala, contagiune informationala, comportamente la risc), sociale (stigmatizare, afectarea relatiilor sociale), economice (scaderea veniturilor si cresterea cheltuielilor), in planul orizontului de viata (viitorul devine incert)

Bolile incurabile-pacientii se confrunta cu iminenta decesului, dezvoltand teama fata de exitus si degradarea identitatii propriei persoane-in unele cazuri, evolutia supraacuta nu lasa loc comportamentului tipic de muribund deoarece apare un declin rapid-majoritar, pacientii se confrunta zilnic cu constanta constientizare a pericolului decompensarii => apar mecanisme antagonice (aparare si adaptare sub forma de refuz) => comportamente si atitudini complexe si contradictorii-comportamentele pot sa fie simple, instinctuale sau premeditate si filtrate cognitiv

-bolnavii incurabil se impart in 2 mari categorii: cei care au o boala cronica scapata de sub control si cei aparent sanatosi-cei cu boala cronica: mai ales in cazul celor constiinciosi si complianti, vestea aduce un sentiment de tradare, demoralizare, esec al atitudinilor proprii de conservare, blamare, lipsa valorii => frustrare, manie, introversie, sistarea comunicarii, izolare verbala absoluta

-cei aparent sanatosi: primesc vestea ca un soc, manifestand sistare temporala a functionalitatii ca individ, areactivitate si anestezie afectiva, incearca sa rationalizeze (cauta o cauza logica, gasesc factori externi), manifesta autorepros-in ambele cazuri, prima reactie este de negare => se aduc contraargumente (mai ales robustetea fizica), apoi pacientul fie adopta o atitudine combativ-complianta fie este cuprins de panica, revolta si depresie-poate aparea regresie in cadrul bolii (dependeta de anturak, comportament infantil)

Factori care moduleaza comportamentul in situatii incurabile-personalitatea: tipul C isi suprima NK si are cortizol crescut => risc de cancer, boli autoimune, adresabilitate tardiva-antecendente psihologice: personale (experiente cu o boala incurabila), heredo-colaterale (boala in familia apropiata), relatia medic-pacient anterioara-cunostintele medicale: pot favoriza sau sista adresabilitatea la medic => persoanele informate sunt anxioase, interpretative si instabile in rolul de bolnav

-mediul social si familial: relatiile familiale stranse determina un impac mai mare, iar actiunile bolnavului sunt mai energice, DAR nu neaparat mai intelepte-statusul socio-economic: persoanele instarite au o deziluzie a propriei invulnerabilitate

-varsta biologica: copiii sunt inocenti in raport cu moartea, deci e dificil cand, cum si cat sa le spui despre boala

-autovalorificarea si autocunoasterea: spre exemplu locusul de control intern/extern

-aderenta la un model preformat despre boala si moarte: dimensiunea religioasa si aderenta sincera la un grup religios => poate influenta virajul catre medicina curativa sau paleativaComportamentul bolnavului terminal-atentia se concentreaza pe sine => narcisism benign (nascut din confruntarea cu afectiunile somatice si sentimentul esecului)

-discuta consecintele familiale dupa exitus, doreste pace si serenitate

-acceptarea decesului: facilitata de listarea lucrurilor reusite si idealurilor atinse si accelerarea procesului de finalizare a actiunilor care au ramas nerezolvate; in faza terminala apare perioada marilor intentii => dau un scop si o semnificatie existentei pana la momentul respectiv-marcat de poveri psihologice (bocirea, ritualul de ramas bun, construirea unui context teologic al vietii si resemnarea)-in cazul lipsei sprijinului familial => depresie, anxietate, negare, regresie, substitutie

-unii pacienti doresc sa stie prognosticul si evolutia bolii, iar altii se inchid informational si continua sa spereSperanta bolnavului incurabil-poate fi oarba sau realista

-speranta oarba: incredere nelimitata, hazardata, ca totul va fi bine; in final are loc o revenire brusca si agresiva la realitate; vazuta ca o incercare de restabilire a controlului asupra situatiei-speranta realista: asociata cu robustetea, caracterizata prin endorfine crescute si cortizol scazut => se pot activa resurse latente de rezistenta

-tipuri de speranta: tip oaza in desert (focusarea pe lucrurile inca bune), speranta ca punte (convingerea ca intre situatia nasoala de acum si una faina de mai incolo exista o cale de comunicare; asociata cu credinta religioasa autentica), speranta ca intentie durabila (gandire pozitiva; centrata pe un eveniment pozitiv din viitorul apropiat), speranta ca performanta zilnica (mentine cotidian concentrarea pe speranta)Consecintele psihologice ale diagnosticului de boala incurabila-sunt depresia si anxietatea (cine s-ar fi gandit ?)

-simptome somatice: oboseala, anorexia, casexia, greata, varsaturi, constipatii, delir, dispnee

-apare sentimentul de rusine de a fi bolnav si alterarea imaginii de sine => domina tristetea-manifestari psihologice: energie scazuta, lipsa concentrarii si interesului pentru orice activitate si relatie, ganduri de inutilitate si culpabilitate, anhedonia si avolitia-manifestari somatice: alterarea ritmului somn-veghe (insomnie sau hipersomnie), modificarea apetitului (scadere sau crestere) => cauza este un mix metabolic si psihiatric-anxietatea: determina imposibilitatea urmaririi sirului firesc al unei zile, tulburari cardiovasculare, digestive, cosmaruri, trezire devreme, atacuri de panica, tensiune perpetua => fie se deconecteaza informational, fie cauta frenetic un raspuns-manifestari psihotice: in special in ultimele zile (ore), odata cu colapsul cognitiv => absenta controlului voluntar, delir, stari mentale fluctuante (apatie agresivitate paradoxala), lipsa atentiei, halucinatii vizuale si auditive, dezorientare, memorie deficitara (nu isi mai recunosc familia); sunt mai frecvente noaptea => ultimele zile sunt marcate de involuntar si imprevizibilEutanasia-se permite doar scoaterea de pe aparate, in cazul semnarii unui acord cu pacientul

-in unele state e o tendinta de legalizare a sinuciderii asistate-predispozitie: lipsa suportului familial, in special barbati educati fara credinte spirituale si cu o calitate a vietii scazuta

-atitudinea fata de eutanasie e modulata mai degraba de perceptia severitatii acesteia

Comportamente generate de boala-confruntat cu boala, omul adopta (in urma invatarii sau ad hoc) anumite strategii de coping

-copingul centrat pe problema: bun in bolile curabile si incurabile in stadiu primitiv / rau in faza terminala

-copingul centrat pe emotie: rau in bolile curabile sau incurabile in stadiu primitiv / bun in faza terminala-la adoptarea unui comportament participa perceptia sociala a simptomului si modul de a-l privi (exclusiv somatic sau ca o pedeapsa/expresie a unei suferinte)

Reactii ale pacientului-negarea: apare in mod normal in bolile incurabile, cand omul nu are destule resurse pentru a tolera vestea / patologic apare la drogati si la tulburatii mintal (schizofrenici, paranoici), unde negarea este prevalenta si distorsioneaza masiv si durabil realitatea => tratata medicamentos

-proiectia: pacientul paseaza responsabilitatea; poate fi retrospectiva (altcineva e raspunzator pentru aparitia bolii) sau prospectiva (altcineva e raspunzator pentru esecul tratamentului); apare frecvent la psihotici si la oamenii cu LCE; corelata cu agresivitate crescuta-refulare: refuzul procesarii cognitive al bolii (boala nici nu exista pentru pacient)-intelectualizare: domina anxietatea generata de boala prin angajarea in cautarea de informatii si atitudini problematizante; in cazul obsesionalilor, poate genera anxietate-regresie: se retraieste in plan mental o perioada anterioara => dependenta de anturaj, instabilitate emotionala, agresivitatea nejustificata

-lipsa oricarui tip de coping: determina comportament hiperactiv haoticReactii ale familiei-in boli incurabile: familia devine o unitate distincta de ingrijire, necesitand urmarirea de catre echipa terapeutica-in general au reactii de autoinvinovatire, anxietate, resemnare

-au reactii ad hoc, care pot fi instabile

Reactii ale personalului medical-reactii imorale: abandon, neglijenta, detasare si indiferenta

-reactii recomandate: atitudinea de suport, empatie exprimata

-reactii nerecomandate (duc la burnout si nu sunt eficiente): supraimplicare ocazionala/permanenta, simpatie-reactii maligne: supraimplicare eroica, fuziunea personalitatilorComunicarea medic-pacientTulburari de personalitate-se impart in 3 clustere: A, B, C

-A: rigizi, bizari, izolati (schizoidul, paranoidul, schizotipalul)

-B: teatrali, labili emotional, extravaganti (narcisistul, histrionicul, borderline, antisocialul)

-C: fricosi, anxiosi (evitantul, dependentul, obsesiv-compulsivul)

Paranoidul-4 din 7 criterii: crede ca lumea il exploateaza, are dubii obsesive despre colegi, nu are incredere in altii (crede ca o sa se intoarca impotriva sa), gaseste intentii malitioase in remarci normale, poarta pica mereu, percepe atacuri la persoana, suspiciuni fata de partener (toate aceste elemente sunt, evident, nefondate)-se prezinta tardiv la doctor, este vigilent, doreste atentie speciala, ascunde detalii importante pentru diagnostic

-are reactii prompte, exagerate, violente => contratransfer negativ

Schizoidul-4 din 7 criterii: evita relatiile de apropiere interpersonala (nu doreste si nu se bucura de relatii stranse, nici chiar de cele familiale), prefera singuratatea, putin sau deloc interesat de relatii sexuale, resimte rar (sau chiar deloc) placere, nu are amici sau prieteni apropiati, indiferent la critica sau lauda, inert emotional, glacial, distant

-rar in postura de pacient pentru ca se autodiagnosticheaza si se automedicheaza-se exprima rezervat si foarte formal, nu poate da un feedback (nici pozitiv nici negativ)

Antisocialul-5+ criterii: nu se conformeaza la normele sociale si nu respecta regulile, impulsiv, lipsa de corectitudine (mitomanie, impostura, manipulare), iritabil si agresiv, neglijent, iresponsabil, lipsa remuscarii

-esential: sa aiba minim 18 ani si sa aiba tulburari de conduita inainte de 15 ani-riscuri: obezitate morbida, dependenta de alcool, tendinta patologica la violenta si inadecvarea acesteia la situatie

-recalcitrant, minte in legatura cu boala si conditia sa

Borderline-5+ criterii: frica de abandon, relatii interpersonale intense si instabile, imagine de sine variabila instabil si extrem, impulsivitate, amenintari de suicid, schimbari bruste si frecvente de dispozitie, sentiment permanent de gol interior, manie intensa si inadecvata situatie, ideatie paranoida si sindroame disociative tranzitorii-aflat la limita dintre nevroza si psihoza

-instabilitate emotionala accentuata

-se prezinta ca victime ale agresiunilor fizice-sunt 75% femei-initial idealizeaza medicul, iar apoi sufera o deceptie => scade brusc si neasteptat complianta

Istericul-5+ criterii: discomfort cand nu e centrul atentiei, erotizeaza raporturile sociale, are reactii schimbatoare si superficiale, utilizeaza aspectul fizic pentru atentie, vorbeste pentru a impresiona, teatral, sugestibilitate crescuta, supraestimeaza intimitatea intr-o relatie

-exagereaza simptomele; prag redus de rezistenta la stressEvitantul-4+ criterii: evita activitatile care necesita relationare, reticent in abordarea necunoscutilor, retinut in relatii intime, preocupat excesiv de evitarea relatiilor cu potential rusinos, inhibat in stabilirea unor relatii noi, se considera inadaptat social, nu isi asuma riscuri-este inhibat social si hipersensibil la critica-cauta rar ajutorPsihastenicul (obsesiv-compulsivul)

-4+ criterii: preocupat excesiv de reguli si liste, obsedat de perfectiune, devotat obsesiv muncii, inflexibil si necreativ, colectionar, respecta rigorile si critica aspru abaterile; rigid si obstinent, indecis-se evidentiaza prin detaliile pe care le ofera

-tentat sa apeleze si la alti medici sau la terapii alternative (pentru a controla fiecare aspect al bolii sale)Dependentul-5 + criterii: ia greu decizii, nu isi asuma responsabilitati, hipersensibil la critica, excesiv de conformist, umil si modest, dispus la sacrificii mari, frica de abandon, extrem de sugestibil

-predispusi la depresie, anxietate, fobii, alcoolism sau dependenta de droguri

-complianta depinde foarte mult de suportul primit de pacient

Sindromul BURNOUT la medici-definitie: stare de epuizare constanta datorita unei expuneri repetate la episoade neplacute => tendinta sa se evide experientele

-prevalenta: variaza destul de mult, in functie de metodologia folosita in studiu si de particularitatile socio-culturale ale zonei

-factori personali: perfectionismul, supraimplicare, tulburari de relationare preexistente, vulnerabilitate la pierdere/esec, antecedente personale sau heredo-colaterale (anxietate de separatie, ideea ca trebuie sa-ti indeplinesti datoria cu orice pret)

-factori socio-culturali: climat stressant, nevoia de recunostinta profesionala, conflict profesie-acasa, mentalitate diferita de a pacientilor, ideea ca stressul e inevitabil la munca, stereotipul age-illness (varsta inaintata => garantat boala)Manifestari comportamentale-epuizare emotionala => sentiment de irosire fizica si mentala

-depersonalizare => devine rece, cinic, ironic, nepasator fata de nevoile pacientului-diminuarea perceputa a realizarilor personale => scade sentimentul de implinire

-evita pacientul, nu poate relata colegilor despre caz, devine agitat cand vede pacientul, nu urmareste protocolul cum trebuie, are sentimente negative fata de pacient, nu-i pasa daca incalca intimitatea pacientului, nu e empatic (si nici nu vrea sa fie), evita administrarea tratametnuluiEfecte negative asupra pacientului-anxietate crescuta, panica, tulburari de somn, abuz de tranchilizante, nevoie crescuta de suport psihologic (adesea neimplinita)

Contracarare-strategii spontane: autoconstientizarea (iti dai seama ca esti prost), prioritizarea, acceptarea limitelor, cultivarea oportunitatilor de socializare, desfasurare de activitati fizice relaxante si necompetitive

-strategii profesioniste: asistenta psihoterapeutica, antrenamentul capacitatilor de comunicare, screening periodic pentru burnout (adresabilitate rara, datorita rolului eroic asumat de medic)-grupul Balint: mai multi doctori isi discuta cazuri dificile din perspectiva comunicarii cu pacientul si a sentimentelor provocate-principiile unei echipe medicale eficiente: sarcini bine definite, responsabilitati individualizate, analize periodice si impartiale asupra eficientei grupului (dar si a indivizilor ca atare), cultivarea loialitatii (nu a obedientei), facilitarea creativitatii, flexibilitatePsihoterapiilePrincipii generale-exista o diferenta intre ajutor psihologic si psihoterapieAjutorul psihologic-notiune distorsionata si schematizata a psihoterapiei-nu implica formare => poate fi facut de oricine

-e preferata de pacientii pasivi, care doresc solutii gata facute

-nu implica intalniri regulate sau un plan terapeutic

-poate crea dependenta si asimetrie, dependenta care poate fi speculata

-poate ameliora starea pacientului, dar numai daca se mentine un contact apropiat cu furnizorul de suportPsihoterapia-realizata de persoane competente (teoretic si emotional)

-intalniri regulate => responsabilizeaza pacientul

-se poate conjuga cu alte forme de terapie (farmacologica)

-urmareste autonomizarea pacientului

Conditii necesare pentru a fi psihoterapeut-competenta: absoliverea unei facultati, etape de formare, cursuri teoretice si seminarii, autocunoastere si dezvoltare personala

-altruismul: dorinta de a ajuta

-responsabilitatea: abordarae fiecarui caz cu maxim de profesionalism

Factori favorabili pentru psihoterapie-motivatia pacientului: sa fie intrinseca => obligatorie investigarea motivelor inainte de a incepe un caz

-sugestibilitatea pacientului: variabila in functie de sex, varsta, mediu socio-cultural, dinamica relatiei cu terapeutul

-prestigiul perceput al terapeutului: poate spori / frana terapia

-frecventa si locatia sedintelorPsihoterapia cognitiv-comportamentala-considera comportamentul persoanei drept rezultat al interpretarii eronate si de durata a situatiilor cu care se confrunta

-incearca modificarea modului nerealist de gandire si secundar centrat pe modificarea compotamentului-teoria disonantei cognitive: la orice individ, in orice moment al vietii sale, exista tendinta de a minimaliza diferenta intre gand si comportament -limite: nu dezvolta capacitatea de insight a pacientului, poate sa nu observe geneza problemei, daca aceasta este in perioade din trecutEtape

-formularea problemei de fond

-evidentierea legaturii dintre problema si anumite ganduri negative/convingeri irationale

-formarea unui mod de abordare critic asupra respectivelor ganduri

-substituirea lor cu altele (realiste si adaptative)

-exersarea noului mod de gandire in comportamente alternative

-se bazeaza pe modelul ABC => A = evenimentul activator / B = gandurile negative / C = consecintele B in plan emotional si comportamental-corectitudinea gandurilor negative se testeaza prin analiza criticaUtilitate in bolile psihosomatice-combate un mecanism comun de stabilizare a unor cognitii si comportamente anormale

-lucreaza impotriva: evaluarii gresite ale unor simptome (exagerarea sau banalizarea lor), interpretarii gresite a eficacitatii tratamentelor, modalitatilor de coping inadecvate care s-au ritualizat

-utila in: depresie, fobie, anxietate, depresie, dependenta de substanta, atacuri de panica -foarte utila la fumatorii care sunt si deprimati

-pacientii dependenti sunt dificili pentru ca: au motivatie fluctuanta, eficienta personala redusa, minimalizeaza problemele legate de consum, au tulburari de atentie, memorie si gandirePsihoterapia de grup-exista 3 tipuri de grupuri psihoterapeutice: psihodinamice, experientiale si interpersonale

Grupurile psihodinamice (psihanalitice)-folosesc interactiunile dintre membrii grupului pentru a-i ajuta sa-si inteleaga mai nuantat nevoile si motivatiile inconstiente

-arata eventualele conflicte/disfunctionalitati intre constient si inconstient

-patologiile nevrotice pot fi mai usor expuse si exprimate aici, ele avand o dinamica mai accentuata in grup

Grupurile experientiale (fenomenologice)-interpreteaza evenimentele cotidiene si amprenta lasata asupra dezvoltarii si maturizarii personalitatii

-participarea la grup este o experienta de viata care provoaca resursele adaptative ale individului => poate sa-i intareasca si sa-i nuanteze trairile personale

-individul se considera astfel agent activ care poate sa-si controleze comportamentul, sa invete din experiente si sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile sale

Grupurile didactice (interpersonale)-grupul devine un loc unde se pot invata noi metode de coping si unde se poate primi sprijin pentru renuntarea la comportamente nocive-se bazeaza pe feedback social, invatare sociala, acceptare reciproca si exprimarea solidaritatii

Beneficii ale PTG-dau speranta => mentin complianta, amelioreaza prognosticul, speranta e data de experientele altor participanti

-solidaritate => omul nu se mai simte singurul care are boala => isi recapata stima de sine

-dau informatii => esential pentru formarea de strategii noi de coping spre problema-altruismul => stiind ca e ajutor pentru altii, pacientul capata sensuri noi ale existentei

-familie substitutiva => mai ales pentru cei cu familii dizarmonice, grupul pe de-o parte asigura adoptarea unor deprinderi si valori familiale si pe de alta parte maturizeaza pacientul si reconciliaza trecutul si prezentul

-imbunatatirea abilitatilor sociale => datorita socializarii din grup

-modelingul => facut de psihoterapeut sau de membrii mai vechi

-invatarea interpersonala => previne cantonarea in judecati eronate; asigura multiple puncte de vedere asupra unei probleme

-coeziunea de grup => creste motivatia de participare si afectivitatea pacientului, facandu-l sa se simta inteles, acceptat; risc: o manevra gresita poate lovi mai multi membri simultan (dar totusi, acest eveniment va creste coeziunea); cel mai important beneficiu-catharsis-furnizarea de sens: mai ales in confruntarea cu situatii dure (moarte, pierdere), participantii avand raport de orizontalitate (toti sunt in aceeasi situatie)Dezavantaje-exacerbarea simptomelor curente, aparitia unora noi, asumarea unor scopuri nerealiste (pentru a face pe plac), lipsa increderii in terapie/terapeut)

-surse ale riscurilor: controlul limitat al terapeutului asupra grupului, contratransfer negativ, selectie gresita a participantilor, laxitate/autoritate excesiva a liderului, reguli neclare, asteptari prea mari ale pacientuluiAplicatii in patologie-boli somatice, reabilitare cardiaca, boli psihice, schizofrenie, depresie, alcoolism, fobie sociala, anxietate

-cresc stima de sine si determina elaborarea unor forme mai bune de coping

Analiza tranzactionala-este in acelasi timp o teorie a personalitatii, dar si o psihoterapie

-utilizeaza mai multi termeni: starile Eului, pozitia de viata, scenariul de viata, tranzactie, jocStarile Eului-sunt ansambluri de sentimente, ganduri si comportamente care stau la baza personalitatii

-se numesc parinte, adult si copil, iar individul poate trece dintr-o stare in alta-pot fi analizate structural (ce contin) sau functional (cum sunt folosite)

-starea de parinte: individul simte, actioneaza si gandeste ca unul din parintii sai reali

-starea de adult: evalueaza obiectiv mediul, determinand posibilitatile si probabilitatile unei situatii pe baza unei experiente anterioare

-starea de copil: individul simte, gandeste si se comporta ca atunci cand era copil

-functional expunerea lor se observa prin comportament; acest criteriu subimparte Copilul in copil adaptat si copil liber si Parintele in parinte normativ si parinte grijuliu; ambele pot avea atat valente pozitive, cat si valente negative, in functie de capacitatea lor de a adapta individul la mediu (fiecare se poate observa prin caracteristici comportamentale pozitive sau negative)Pozitiile de viata-reprezinta credintele fundamentale ale cuiva despre sine si despre a