„(...) Washingtonul vaasigura finan]area Cen-

trului „AmericanCorner Bac\u”, cel

pu]in p=n\ la fi-nele anului 2016.(...) Dar Amba-sada SUA sus]ine

financiar [i Cen-trul Regional de Re-surse pentru Educa-]ia Civic\, carefunc]ioneaz\ `n ca-

drul institu]iei noas-tre din anul 2003, [i

sub auspiciile c\ruia,`n anul [colar 2014 -2015, au fost organiza-te 77 de activit\]i, `nparteneriat cu diferite

institu]ii de `nv\]\m=nt[i cultur\ din ]ar\ [i str\-

in\tate, la care au partici-pat 5.721 de elevi, studen]i [i

profesori...”

Director al Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bac\uPo

f. G

AB

RIE

LS

TA

N

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XXI l Nr. 473Iunie 2015

l Serie nou\ l 12 pagini l Lei: 2

periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Pag. 3 - 10 - 11

Declara]ii fabuloase f\cute de un arheolog german

Dacii nu au fost

romaniza]i niciodat\

Catinca Popescu -o

via]\ consacrat\

picturii naive

Unde ne sunt ecologi[tii?

Pag. 6

Pag. 8

Pag. 8 - 12

Despre avvaIoan Gu]u de laCalciu

Pag. 5

„E timpul s\-l `ncet\]enim

pe

Mircea Cancicov”

Pag. 6

Pag. 2

Festivalul de Crea]ie Literar\ „Extemporal la viitor”, organizat de Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”Membri ai Ansamblului Folcloric „Privighetorile Zeletinului”

[i laurea]i ai festivalului

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015 Pag. 2

Ceea ce afirm\ acum oamenii de [ti-in]\ [i istoricii din Occident, dar [i cer-cet\torii de la Hamburg, care au prele-vat AND-ul unor morminte str\vechi depe teritoriul Daciei, c\ rom=nii sunt ur-ma[ii dacilor, ramura nordic\ a tracilor,este tot mai evident [i devine un curentistoriografic autentic.

El a declarat c\ latina cult\ se tragedin limba rom=n\ str\veche, nu in-vers, cum se credea p=n\ acum! ~ntr-un interviu acordat postului de tele-viziune TVR Cluj, Miceal Ledwith,fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, unul din oamenii care au avut ac-ces la cei 230 de kilometri de rafturicu c\r]i din arhiva bibliotecii Vatica-nului [i fost membru al Comisiei Teo-logice Interna]ionale, a f\cut o decla-ra]ie [ocant\: „Chiar dac\ se [tie c\latina e limba oficial\ a Bisericii Ca-tolice, precum [i limba ImperiuluiRoman, iar limba rom=n\ este o lim-b\ latin\, mai pu]in\ lume cunoa[tec\ limba rom=n\, sau precursoareasa, vine din locul din care se tragelimba latin\, [i nu invers!!!”

Cu alte cuvinte, nu limba rom=n\este o limb\ latin\, ci mai degrab\limba latin\ este o limb\ rom=neasc\.A[adar, vreau s\-i salut pe oameniidin Mun]ii Bucegi, din Bra[ov, dinBucure[ti. Voi sunte]i cei care a]i ofe-rit un vehicul minunat lumii occiden-tale (limba latin\ - n.r.)”.

~n general, istoricii rom=ni au mers pepista fals\ a cercet\rilor f\cute de [coalaArdelean\ c\ dacii au fost extermina]ide romani [i noi suntem latini puri. Si-gur, `n perioada interbelic\, curentulacesta latinist, mai mult politic dec=t[tiin]ific, a fost atenuat, sub influen]alui B. P. Ha[deu, de istoricii Giurescu,Iorga sau P. P. Panaitescu, care au pre-s\rat [i elemente dacice de continuitate[i chiar o important\ influen]\ slav\. Afost comod pentru istoricii rom=ni s\sus]in\ continuitatea latin\ [i originearoman\ a rom=nilor din considerentepolitice, pentru a avea un loc important`n Europa, iar rom=nii ardeleni oprima]is\ aib\ drepturi egale cu ungurii [i aus-triecii `n Transilvania.

~n anii 90, la facultatea de istorie aUBB am sus]inut `n scrieri [i seminariielementul etnic major de origine dacic\a rom=nilor `n dauna celui latin. Eueram un adept al teoriilor lui NicolaeDensu[ianu [i Vasile P=rvan [i chiareditasem celebra carte a lui NicolaeMiulescu, Dacia - ]ara Zeilor, ce sus-]inea originea dac\ a rom=nilor [i chiarc\ limba geto-dacilor era `nrudit\ cu la-tina, astfel explic=ndu-se de ce Traianvorbea, conform imaginilor de peColumn\, cu dacii captura]i f\r\ transla-tor.

Pentru sus]inerea acestor teze am fost

ostracizat la UBB. Era moda atunci canoi, rom=nii, s\ fim latini, slavi, mon-goli, cumani sau avari, numai rom=niNU. Bine`n]eles, colegii mei, adep]iiteoriei cumane, slave [i maghiare la ba-za originii poporului rom=n, erau repe-

de r\spl\ti]ide Marga [iprofesoriide la UBB

cu burse `n str\in\tate [i invita]ii la con-ferin]e na]ionale [i interna]ionale, pen-tru a se sus]ine tot felul de teze soro[is-te.

De dragul adev\rului istoric, chiar da-c\ am fost izolat `n universitate, nu amrenun]at la ideea c\ rom=nii sunt urma-[ii dacilor, ca trunchi etnic major. Pur [isimplu m-am bazat pe logica istoric\simpl\. Romanii au cucerit numaicirca 28% din teritoriul Daciei.

Pe Traian nu l-a interesat dec=t unculoar de ocupa]ie spre capitalaSarmisegetuza [i minele de sare [i aurde la Ro[ia Montana din Mun]iiApuseni, ca s\-[i umple tezaurul de la

Roma. Dacia lui Burebista [i Decebalse `ntindea de la Tisa, Carpa]ii P\duro[i`n Slovacia,B u c o v i n ade nord dinUcraina de

azi, peste Nistru p=n\ la Bug.

~n concluzie, romanii au cucerit abiao treime din teritoriul ocupat de daci: eicontrolau Banatul, o parte din Oltenia,

Mun]ii Or\[tiei [i Mun]ii Apuseni.Dacii liberi au r\mas `n Partium, Mara-mure[, Tisa, Bucovina de Nord, Moldo-va p=n\ la Nistru - Bug [i Muntenia.Deci cea mai mare parte a teritoriuluiDaciei a r\mas `n st\p=nirea dacilor li-beri.

Istoricul Dio Cassius (n.155 - d. 229e.n.) descrie r\zboaiele purtate de Daci[i Romani - spun=nd despre Traian(conduc\torul Legiunii Romane) c\ afost un trac veritabil [i c\ r\zboaielepurtate erau fraticide (`ntre popoare deaceea[i origine). Iar Traian, spunea`nainte de a porni la lupt\: „m\ `ntorc`n ]ara str\bunilor mei”.

Ocupa]ia roman\ a durat din 105 p=n\`n 275 e.n., adic\ 170 de ani [i numai peun teritoriu restr=ns. ~n consecin]\, cumputeau fi romaniza]i [i s\-[i `nsu[easc\limba latin\ dacii dac\ numai o treimedin teritoriul lor era ocupat de c\tre ro-mani?

Mai mult, ocupa]ia roman\ a duratnumai 170 de ani, cu mult mai pu]in ca`n Galia [i Britania, iar englezii nu vor-besc o limb\ latin\, iar galeza se maivorbe[te popular p=n\ azi `n unele re-giuni ale Fran]ei rurale. Transilvania afost ocupat\ de c\tre austrieci de la1700 la 1918, adic\ 218 ani, [i rom=-nii ardeleni nu vorbesc germana niciacas\ [i nici pe strad\, poate numaielevii de la un liceu de profil.

Basarabenii au fost ocupa]i 200 deani de ru[i, dar vorbesc limba rom=n\ `nfamilie. Deci ideea romaniz\rii Dacieiocupat\ teritorial numai de o treime deRoma cade [i din punct de vedere alsimplei logici istorice.

Tot mai evident ies la lumin\ cercet\ri[tiin]ifice legate de ADN, c\ rom=niisunt urma[ii dacilor. Nu va trece multtimp c=nd curentul istoriografic al ori-ginii geto-dace a limbii [i poporului ro-m=n se va impune, bine`n]eles cu recu-noa[terea unor influen]e istorice latinesau slave.

Ionu] }ENE

(sursa foto:www,descopera.ro)

Miceal Ledwith, confidental Papei Ioan Paul al II-lea [iomul care a avut acces latoate documentele secrete

din biblioteca Vaticanului, af\cut recent o afirma]ie carea [ocat lumea academic\ [inu numai. El a declarat c\

latina cult\ se trage dinlimba rom=n\ str\veche, nuinvers, cum se credea p=n\acum!

Biblioteca Vaticanului confirm\:

~ntr-un interviu acordat postului de televiziune TVRCluj, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paulal II-lea (foto), unul din oamenii care au avut acces lacei 230 de kilometri de rafturi cu c\r]i din arhiva biblio-tecii Vaticanului [i fost membru al Comisiei TeologiceInterna]ionale, a f\cut o declara]ie [ocant\:

„Chiar dac\ se [tie c\ latina e limba oficial\ a Bise-ricii Catolice, precum [i limba Imperiului Roman,iar limba rom=n\ este o limb\ latin\, mai pu]in\ lu-me cunoa[te c\ limba rom=n\, sau precursoarea sa, vine din locul din care setrage limba latin\, [i nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba rom=n\ este o limb\latin\, ci mai degrab\ limba latin\ este o limb\ rom=neasc\.

A[adar, vreau s\-i salut pe oamenii din Mun]ii Bucegi, din Bra[ov, dinBucure[ti. Voi sunte]i cei care a]i oferit un vehicul minunat lumii occidentale(limba latin\ - n.r.)”. Aceast\ declara]ie o pute]i vedea pe internet, la adresawww.youtube.com/watch, minutele 52.30 - 53.11.

Cu alte cuvinte, teoria conform c\reia romanii au cucerit o parte din Dacia, iar da-cii, inclusiv cei din teritoriile necucerite de Roma, [i-au abandonat limba str\mo[i-lor lor [i au `nceput s\ vorbeasc\ latina e fals\. Conform declara]iei lui Ledwith, la`nt=lnirea lor cu romanii, dacii nu au avut nevoie de translatori: vorbeau deja limbadin care se n\scuse chiar latina. Din aceast\ perspectiv\, rom=nii apar drept unul [iacela[i popor cu dacii, continuatorii direc]i [i legitimi ai acestora. Mai mult, ar re-zulta c\ [i romanii ar fi fost neam tracic. Men]ion\m c\ Miceal Ledwith este o per-sonalitate irlandez\ care nu are interese personale `n Rom=nia. De asemenea, ream-intim c\ Papa Ioan Paul al II-lea a spus, cu ocazia vizitei `n ]ara noastr\, din anul1999, c\ Rom=nia este „Gr\dina Maicii Domnului”. ~n aceast\ ordine de idei, sepune `ntrebarea: ce [tiu cei de la Vatican despre noi, iar noi habar nu avem?

Genetic, nu ne-am schimbat de 5.000 de ani, suntem tot daci

Un studiu de paleogenetic\, realizat `ntre anii 2003-2006, a ar\tat c\, genetic, sun-tem daci, iar teoria latiniz\rii f\cute de Imperiul Roman este fals\.

Studiul, realizat de dr. Georgeta Cardo[ (foto), specialist `n genetic\, cu sprijinulUniversit\]ii din Hamburg, Germania, a pornit de la ]esuturi osoase recoltate dinpeste 20 de situri arheologice din Rom=nia, de la un num\r de 50 de indivizi apar-]in=nd popula]iilor care au tr\it aici cu 5.000 de ani `n urm\.

Datele genetice ob]inute au fost comparate cu celeale rom=nilor de ast\zi. Concluzia a fost c\ `ntre actu-ala popula]ie a Rom=niei [i cele care au tr\it pe terito-riul acestei ]\ri cu 5.000 de ani `n urm\ exist\ o clar\`nrudire genetic\, iar fondul de baz\ dovede[te continu-itatea [i leg\tura str=ns\ cu popula]ia str\veche, adic\cu dacii, ramura nord-dun\rean\ a marelui neam tracic.

Dacii nu au fost romaniza]i niciodat\, daciierau str\mo[ii romanilor condu[i de Traian

- E greu de crezut c\un director al CaseiCorpului Didactic poa-te fi felicitat pentru ac-tivitatea pe care o des-f\[oar\ de statul Israel,prin reprezentantul s\u.Cu toate acestea, mass-media b\c\uan\ rela-teaz\ faptul c\ `nsu[iambasadorul Israeluluila Bucure[ti, Excelen]aSa Dan Ben - Eliezer, v-afelicitat cu ocazia celeide a 67 - a anivers\ri aStatului Israel. Cumexplica]i acest lucru?

- ~ntr-adev\r, `ntr-oscrisoare a ambasadoru-lui este apreciat\ str=nsa[i productiva colaboraredintre noi [i reprezen-tan]a diplomatic\ israeli-an\. Este, de asemenea,remarcat\ contribu]ia [iimplicarea mea direct\,`n calitate de director alCasei Corpului DidacticBac\u, `n organizareaunor activit\]i cu carac-ter educa]ional [i civic,care `ncurajeaz\ comba-terea extremismului, dis-crimin\rii, intoleran]ei,rasismului, xenofobiei [iantisemitismului. ~mi fa-ce pl\cere [i, totodat\,m\ onoreaz\ s\ constatc\ Statul Israel apreciaz\[i consider\ drept esen]i-al\ educarea genera]iilorurm\toare `n spiritul ac-cept\rii diversit\]ii [ipromov\rii toleran]ei.

- La celebrarea a 57de ani de cooperare [idezvoltare interna]io-nal\ a Israelului, evi-den]iindu-se progra-mele educa]ionale, ins-titu]ia dumneavoastr\a fost felicitat\ [i deMinisterul Afacerilor

Externe al Israelului,prin Ambasada Isra-elului de la Bucure[ti.

- Acest lucru nu s-a `n-t=mplat o singur\ dat\.Permanent am militatpentru dezvoltarea unorproiecte menite s\ con-tribuie, `ntr-o manier\plenar\, la afirmarea in-terna]ional\ a noului me-diu educa]ional dinRom=nia, inclusiv pro-gramele educa]ionale re-feritoare la rasism, xeno-fobie, antisemitism, ex-trem-na]ionalism, intole-ran]\ religioas\, antiisla-mism [i antiamericanism.Recentul mesaj al amba-sadorului israelian, apre-cierile [i recomand\rileacestuia, consacr\ aceas-t\ situa]ie. A[adar, nu potdec=t s\-mi exprim satis-fac]ia c\ aceste ini]iativeprimesc confirm\ri im-portante, care consoli-deaz\ colaborarea multi-valent\ dintre Rom=nia[i Israel.

- Iat\ c\ a]i fost felici-tat [i de Ambasada SUA…

- Institu]ia noastr\ apromovat un set de pro-grame culturale [i educa-]ionale reprezentative,prin Centrul „AmericanCorner Bac\u”, CentrulRegional de Resursepentru Educa]ia Civic\[i prin Centrul Regionalpentru Studierea Holo-caustului. În acest con-text, Ambasada america-n\, printr-o scrisoare defelicitare semnat\ deMarjorie A. Stern, Cul-tural Officer al Ambasa-dei SUA la Bucure[ti,ne-a transmis sprijinulacesteia pentru proiec-tele desf\[urate de noi, înparteneriat cu reprezen-tan]a diplomatic\ ameri-can\, considerând c\ te-matica lor este de maximinteres pentru profesoriiromâni [i elevii lor, dar [ipentru b\c\uani, în gene-ral. Totodat\, MarjorieA. Stern afirm\ c\ aces-

te programe servesc pro-mov\rii principiilor de-mocra]iei [i dezvolt\riimediului educa]ional ro-mânesc, atât în contextmulticultural, cât [i in-tercultural. Mai multchiar, ea î[i exprim\ con-vingerea c\, [i în viitor,aceste activit\]i, ini]iatede noi în parteneriat cuamericanii, se vor dove-di de un real succes, a-preciind profund com-plexa cooperare.

- Presa a consemnatfaptul c\ diplomatul a-merican a afirmat c\Ambasada SUA, prinefortul dumneavoastr\personal, a stabilit o co-laborare excelent\ cuC.C.D. Bac\u, institu]ie

pe care o consider\ „unpartener de înalt\ cali-tate”. A[adar, în opiniasa, Ambasada SUA adesf\[urat multiple pro-grame educa]ionale, alc\ror succes se datorea-z\ profesionalismuluiechipei C.C.D. [i impli-c\rii dumneavoastr\directe. De cele mai

multe ori a]i avut ini]i-ativa în organizarealor, ca r\spuns la nece-sit\]ile educa]ionaleidentificate în jude]ulnostru.

- În mod excep]ional,Ambasada SUA în]eleges\ sprijine [i financiar

proiectele, situa]ie carecontribuie în mod deci-siv la derularea lor. A-cum noi implement\mproiectul English AccessMicroscholarship Pro-gram, care presupuneinstruirea gratuit\ în tai-nele limbii engleze, dar[i a civiliza]iei [i culturiiamericane a 22 de elevidin jude]ul Bac\u, ceprovin din medii defavo-rizate.

- În anul 2013 minis-trul Educa]iei Na]iona-le a semnat, la Departa-mentul de Stat de laWashington [i la De-partamentul Federal alEduca]iei din SUA,

continuarea Acorduluidintre Guvernul State-lor Unite ale Americii [iGuvernul României,privind schimburile e-duca]ionale [i academi-ce administrate de Co-misia Fulbright Româ-no - American\, iar, laMemorialul Holocaus-tului (U.S.H.M.M.), afost parafat un nou me-morandum interguver-namental, referitor lapromovarea educa]ieidespre Holocaust în[colile din România,dumneavoastr\ fiindimplicat activ în ambe-le proiecte.

Cum a]i ajuns la unasemenea rezultat?

- Ca s\ întelege]i cums-a ajuns pân\ aici, am s\v\ spun c\, în ultimii 11ani, institu]ia noastr\ adesf\[urat mai multe ac-tivit\]i în aceast\ direc-]ie, printre care progra-mul de formare continu\„Rasism, xenofobie, an-t isemit ism-problemeeduca]ionale; Holocaus-tul”, organizat în pre-mier\ na]ional\ [i absol-vit de 130 de profesoride istorie [i [tiin]e socia-le, proiectul educa]ional„Israelul azi. Situa]iadin Orientul Apropiat”,la care au participat deo-potriv\ elevi [i cadre di-dactice [i care va conti-nua printr-un parteneriatcu [coli din Israel, [i, nuîn ultimul rând, o seriede întâlniri emo]ionantecu supravie]uitori aiHolocaustului.

În acest an am organi-zat, din nou, în parteneri-at cu Institutul Na]ionalpentru Studierea Holo-caustului din România -„Elie Wiesel”, progra-mul de formare continu\„Holocaust, combaterearasismului si discrimin\-rii”. Cursul, de o com-plexitate [i cu tematic\deosebit\, a avut ca invi-tat special pe Marjorie

A. Stern, care a sus]inutîn fa]a publicului b\c\-uan prelegerea cu titlulHistory of Anti-Semitismin the US.

Un alt proiect ameri-can de succes, desf\[uratla Bac\u de C.C.D., esteCentrul Educa]ionalFulbright, înfiin]at în ur-m\ cu nou\ ani, îns\ co-laborarea cu institu]ianoastr\ dateaz\ de pestezece ani. Participan]ii laactivit\]ile organizate încadrul acestui proiect aubeneficiat de programulInternational Study inthe USA, în cadrul c\ruiaelevii, studen]ii [i cadre-le didactice au primit in-forma]ii extinse despresistemul american de în-v\]\mânt, programele destudii în colegiile [i uni-versit\]ile americane,proceduri [i aplica]ii,precum [i despre cerin-]ele de admitere [i surse-le de finan]are. Ca atare,ace[tia au avut ocazia s\afle cum se construie[tesuccesul academic [iprofesional în cele maibune universit\]i dinSUA, în condi]iile în ca-re peste 3000 de stu-den]i din România studi-az\ acum în StateleUnite. Activit\]ile sus]i-nute la Bac\u de Comi-sia Fulbright din Româ-nia, precum [i suportu-rile de curs oferit partici-pan]ilor au fost gratuite,iar programul de burseFulbright este sponsori-zat în propor]ie de 70%de Guvernul StatelorUnite [i de 30% deGuvernul României.

~n asemenea condi]ii -[i `nc\ `n multe altele -am ajuns ca Ambasadaamerican\ s\ ne aprecie-ze ca fiind drept „unpartener de înalt\ cali-tate”, dup\ cum a]i amin-tit mai `nainte.

Victor MUNTEANU(Continuare `n pag. 11)

Ambasada american\ a apreciatCasa Corpului Didactic Bac\u ca

fiind „un partener de `nalt\ calitate”

de vorb\ la o cafea cu

Prof. GABRIEL STAN,Director al Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bac\u

Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor

„Predarea Holocaustului `n [colile din Rom=nia” -o ini]iativ\ de pionierat la nivel na]ional

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015Pag. 3

Marjorie A. Stern

Televiziunile rom=ne[ti par a fi departea terori[tilor musulmani pro-

Morsi, nu de partea cre[tinilor, a[a cumar fi normal. Acestea pun accentul peinterven]ia armatei din Egipt uit=nd s\spun\ c\ armata `i atac\ pe terori[tii dinFr\]ia Musulman\, barbarii care au de-

clan[at destabilizarea statului [i prigoa-na cre[tin\. Ce-ar trebui sa fac\ armataatunci c=nd are de-a face cu ni[te ani-male barbare, turbate, `nsetate des=nge?

Televiziunile n-au scos nicio vorb\atunci cand terori[tii sprijini]i de Vest

distrugeau totul `n cale. Atunci func]io-na planul pus la cale de Vest. C=nd ar-mata a `nceput s\ fac\ ordine televiziu-nile (de la noi [i de aiurea) au s\rit ime-diat: ce-ave]i cu bie]ii teroristi?

Taximetrist omor=t `n plin\ strad\ deterori[tii pro-Morsi pentru ca avea ocruciuli]\ pe bordul ma[inii (Alexan-dria, Egipt).

Papa se face ca plou\, `ns\, nici capiiBisericii Ortodoxe nu au avut pozi]iiprea clare vizavi de prigoana cre[tin\din Egipt. Cum se explic\ aceast\ t\ce-re ciudat\?

Iat\, pe net [i Facebook imagini [i fil-mule]e `nfior\toare `n fa]a c\rora niciunom civilizat nu poate r\m=ne impasibil.Cre[tini c\rora li se taie capetele, fete [i

femei violate numai pentru c\ suntcre[tine, biserici cre[tine arse [i multealte orori.

Unele din aceste imagini sunt at=t decrude, `nc=t nici nu pot fi postate. ~ntr-una dintre ele, unei fete de 23 de ani i-a fost `nfipt\ o cruce de lemn `n inim\!

Care este, de fapt, adev\rul? Televizi-unile, cump\rate de pro-globali[ti, [i-aupierdut din ce `n ce mai mult credibili-tatea. Acestea fac jocurile UE [i alealtor cercuri oculte. Internetul a devenitunica surs\ de informare real\. Cautatipe internet adev\rul despre ceea ce se`ntampl\ `n Egipt, uita]i de televiziunileglobaliste.

(Sursa: Internet)

Televiziunile din Rom=nia [i adev\rului despre prigoana cre[tinilor

Apas\ o suferin]\ pe con[tiin]a ro-m=nilor, anume aceea c\ se face preapu]in pentru venerarea martirilor nea-mului. Deoarece, f\r\ cunoa[terea ade-v\rului istoric [i a sfin]ilor rom=ni, nuse va trezi `n noi con[tiin]a de sine.

Desigur c\, dintre to]i martirii, chipulvoievodului Mihai Viteazul are o aur\unic\. Un asemenea curaj, de a `nfrun-ta `n acela[i timp trei imperii, `l `nt=l-nim la pu]ini dintre voievozii no[tri.Poate c\ dac\ Apusul era vrednic [i arfi `n]eles imperativul momentului,Mihai ar fi eliberat Constantinopolulde musulmani. Faptele Marelui Voie-vod sunt rodul iubirii de ]ar\ [i cov=r-[esc printr-o vitejie rarisim\. De aceea,`n aceste vremuri de r\t\ciri, se impunere`nvierea trecutului na]ional. Faptul c\trupul s\u fost g\sit dup\ 400 de ani es-te o dovad\ c\ Domnul dore[te s\ netrimit\ un semn prin care s\ `n]elegemm\re]ia actului Unirii s\v=r[it de MihaiViteazul.

Dar iat\ p\rerea p\rintelui IustinP=rvu despre canonizarea VoievoduluiMihai: „Iat\ c\ s-au descoperit acum,`ntr-un sat din Teleorman, aceste ose-minte, f\r\ cap, galbene [i frumos miro-sitoare. Nu [tim dac\ sunt ale lui MihaiViteazul, dar sunt c=teva argumente cear demonstra c\ ar fi cu adev\rat aledomnitorului. E important faptul c\s-au g\sit `ntr-o m\n\stire, Pl\viceni `izice acum, ridicat\ de doamna Stanca,so]ia lui, cu hramul Sf=ntului ArhanghelMihail, ocrotitorul ceresc al domnito-rului. Se spune c\ aceast\ biseric\ `iera drag\ domni]ei, deoarece din alu-nul `n care s-a ad\postit odat\ de turci,sc\p=nd de la moarte, a construit sf=n-ta mas\, unde se afl\ altarul acestei bi-serici. Ei bine, `n curtea acestei m\-n\stiri, p\rin]ii cu muncitorii de acoloau observat cum se surpa p\m=ntul `n-tr-un loc unde ei f\cuser\ un foc. S\-p=nd pu]in, p\m=ntul s-a scurs ca `ntr-o

clepsidr\ [i s-au descopreit ni[te c\r\-mizi ce alc\tuiau un zid ce `mprejmu-iau ni[te oseminte, sfinte moa[te, dincare, `n timpul liturghiei, izvor\sc bu-n\ mireasm\.

Acum sper\m c\ se vor face cercet\ripentru a verifica dac\ sunt sau nu alevoievodului Mihai, acele sfinte moa[te”.

P\rintele Iustin nu avea nicio `ndoia-l\ `n privin]a sfin]eniei Voievodului.Mai mult, aprecia c\ dac\ nu existamomentulul Unirii de la 1600, `nf\ptuit`n urma victoriei de la {elimb\r, Ardea-lul sigur nu era acum al nostru. Desi-gur, ca orice om supus erorilor, Voie-vodul a f\cut o gre[eal\ enorm\, care aregretat-o [i a con[tientizat-o, `ns\ eraprea t=rziu. Mihai l\sase poporul ro-m=n din Ardeal `nc\ sub opresiunea no-bililor unguri. Iat\ ce spune NicolaeB\lcescu `n aceast\ privin]\: „De[i, `n-c\ ap\s=nd poporul sau nef\c=nd ni-mic pentru d=nsul, el `i dep\rtase inimade la d=nsul, dar poporul, `n care sen-timentul na]ional vecinic [i curat tr\-ie[te, era `nc\ gata a se scula la che-marea lui. C=nd `ns\ Mihai se hot\r` ao face era prea t=rziu”.

Tr\darea mi[eleasc\ a nobililor un-guri, care s-au aliat cu generalul Basta,a condus la dezastrul de la Mir\sl\u.Au mai trebuit 250 de ani p=n\ la oca-zia istoric\ de la 1848 - 1849, av=ndu-l`n centru pe Avram Iancu, cel ce aconvins Europa c\ }ara a Ardealului a-par]ine de facto [i de jure rom=nilor.Dar, f\r\ lumina personalit\]ii lui MihaiViteazul, Unirea Ardealului cu Rom=-nia nu ar fi fost luat\ `n seam\ de me-reu vicleana [i tr\d\toarea Europ\Apusean\.

S\ mai ad\ug\m, `n final, c\ mitro-politul Nestor Vornicescu a propuscanonizarea lui Mihai Viteazul, dar do-sarul se afl\ `nc\ pe masa Sf=ntuluiSinod, f\r\ r\spuns.

Pag. 4Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015

A]i v\zut cumva pe vreun canal tv rom=nesc prigoanacumplit\ la care sunt expu[i cre[tinii din Egipt? A]i v\zutcumva cum sunt arse bisericile cre[tine din Egipt [i cum suntomor=]i cre[tini nevinova]i? A]i v\zut vreo [tire pe vreuncanal tv rom=nesc din care s\ reias\ c\ autorii masacrelor dinEgipt sunt terori[tii din Fra]ia Musulman\, organiza]ie spri-jinit\ de Bruxelles [i Washington?

Militan]ii Statului Islamic au dus `nmijlocul de[ertului 600 de prizoniericre[tini, [ii]i [i yazidi, i-au aliniat de-alungul unei r=pe [i i-au executat. Informa-]ia apare `ntr-un raport publicat al HumanRights Watch, relateaz\ Business Insider,care a prezentat imagini de la c=teva ma-sacre asem\n\toare comise de ISIL. Pri-zonierii au fost lua]i dintr-o `nchisoarecontrolat\ de jihadi[ti [i au fost forta]i s\se numere singuri. ~ngenunchea]i, de laprimul p=n\ la ultimul, au strigat num\rulcare le corespundea. Apoi extremi[tii audeschis focul asupra lor cu mitralierele.

Reprezentan]ii Human Rights Watchsus]in c\ au stat de vorb\ cu nou\ supra-vie]uitori ai masacrului, care au povestitmomentele cumplite prin care au trecut.Ei au m\rturisit c\ au reu[it s\ scape cuvia]\ pentru c\ s-au rostogolit `n r=p\ [i s-au pref\cut c\ sunt mor]i sau au fost aco-peri]i de cadavrele altor prizonieri, care auc\zut peste ei.

~nainte s\ fie uci[i, ostaticii au fost se-lecta]i dintr-un grup de 1.500 de persoa-ne, aliniate `n func]ie de religie. Un su-pravie]uitor [i-a amintit c\ un lider ISIL aspus c\ „sunni]ii trebuie s\ stea `ntr-oparte. {ii]ii, kurzii [i yazidi trebuie s\ stea`n alt\ parte. Dac\ descop\r vreun siitprintre sunni]i, `i voi t\ia capul cu o ta-bl\”.

Apoi, b\rba]ii au fost interoga]i `n le-g\tur\ cu religia lor, numele, ora[ele deprovenien]\ [i alte detalii de acest fel.Martorii au specificat c\ `n jur de 100 de

prizonieri [ii]i s-au pref\cut foarte bine c\sunt sunni]i [i au sc\pat de execu]ie.

Ulterior, prizonierii [ii]i, kurzi, cre[tini[i yazidi au fost perchezi]iona]i. „Ne-auluat absolut totul - bani, ceasuri, inele,documente de identitate. ~n momentul `ncare ne-au luat toate bunurile, mi-am datseama c\ ne vor ucide”, a povestit unuldintre supravie]uitori.

Prizonierii nu au primit m=ncare sau ap\timp de 24 de ore, `ns\, `n drum spre de-[ert, militan]ii Statului Islamic au promisc\ le vor da alimente [i ceva de b\ut ladestina]ie. C=nd au ajuns, jihadi[tii le-auspus: „Ve]i primi ap\ `n ceruri”.

B\rba]ii au fost apoi pu[i s\ stea `n ge-nunchi, `n linie, de-a lungul unei r=pe decirca trei metri ad=ncime, [i s\ se numeresinguri. Fiecare prizonier a fost for]at s\„ridice o m=n\ [i s\ rosteasc\ un num\r”.

Dup\ num\r\toare, militan]ii islami[ti,unii dintre ei foarte tineri, au decis c\ `m-pu[carea este cea mai bun\ metod\ deexecu]ie. „~nainte s\ `nceap\ s\ trag\, i-am pupat pe ambii b\rba]i de l=ng\ m=n\,pentru c\ [tiam c\ voi muri. Dup\ ce ne-amspus adio, am luat `n m=n\ fotografia fii-cei mele [i am pupat-o, apoi l-am rugat peDumnezeu s\ m\ salveze pentru ea, pen-tru c\ nu mai am pe nimeni altcineva”, am\rturisit un supravie]uitor.

~ntre 30 [i 40 de persoane au supravie-]uit rundei de `mpu[c\turi, `ns\ multe aumurit mai t=rziu, `ncerc=nd s\ ias\ din r=-p\. Dup\ ce au plecat militan]ii ISIL, ceicare au r\mas `n via]\ au fugit.

Cel mai terifiant masacru al StatuluiIslamic, cu sute de mor]i – m\rturii [iimagini care-]i taie r\suflareaV

aler

iu T

\nas

\ CanonizareaMarelui VoievodMihai Viteazul?

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015Pag. 5

Despre avva Ioan Gu]u de la Calciu

Locuri misterioase din Rom=nia desprecare nimeni nu are curajul s\ vorbeasc\

P\rintele Dionisie Ignat spuneadespre avva Ioan: „A venit la MunteleAthos `n 1926. P\rinte duhovnicesc i-afost p\rintele Ilie, dar `n scurt timp b\-tr=nii au murit (Ilie Vulpe, Gherontie,Paisie [i Eftimie) [i el a r\mas singurtimp de aproape 20 de ani. Noi am tr\itcu p\rintele Ioan ca fra]ii: nu era nici odeosebire `ntre cele dou\ chilii alenoastre. Toate s\rb\torile [i toate praz-nicele mari ve[nic le-am f\cut la un loc.P\rintele Ioan Gu]u a fost un c\lug\rdin cei buni, foarte os=rduitor… {i

foarte strict cu vie]uirea sa mo-nahal\. Au `ncercat [i al]ii s\ lo-cuiasc\ cu el, dar n-au fost `nstare. Era doar preot, nu [iduhovnic. De c=nd a murit ulti-mul p\rinte duhovnicesc din chi-lie, din smerenie, el nu a mai

slujit niciodat\… A fost un om bun”.Avva Ioan era de ob=r[ie din Basara-

bia [i s-a n\scut la Pope[ti, `n regiuneaSoroca, `n 1906. Iubitor de Dumnezeu,a plecat la 19 ani `n Athos [i a r\masacolo, `n aceea[i chilie de la Colciu, 70de ani, p=n\ s-a mutat la Cer. N-a ie[it`n acest r\stimp dec=t o singur\ dat\ dinSf=ntul Munte, pentru oarecare treburi.A f\cut ascultare [i duhovnicului s\uIlie Vulpe, dar [i tat\lui s\u, care i-aspus c=nd l-a vizitat: „~ngrije[te-te s\mori aici”.

~ntre 1906 [i 1996 (5 decembrie),timp de 90 de ani, avva Ioan a str=nsat=ta har [i smerenie `nc=t a ajuns la ceamai ad=nc\ nevinov\]ie. Mare postitor -m=nca din dou\ `n dou\ zile - mare ne-voitor - dormea cel mult trei ore dinnoapte, pe un sc\unel - mare ascet [i ru-g\tor - b\tea metanii [i c=nd `i s=ngeraupicioarele, la b\tr=ne]e, iar medicamen-te n-a folosit vreodat\. Nu vorbea multpentru c\ dac\ nu te foloseai de t\cerealui, nu aveai pentru ce s\-i mai ceri sfat([i adev\rul este c\ putem lua `nv\]\tur\despre smerenie, doar privindu-i chi-pul!). A considerat `ntotdeauna c\ „tre-buie s\ `ncepem cu frica de Dumnezeu[i s\ termin\m cu dragostea pentru El.~ntre acestea dou\ s\ punem mult\ sme-renie [i rug\ciune [i vom ajunge `n `m-p\r\]ia Cerurilor”.

Pentru ostenelile sale, Dumnezeu i-adezv\luit dinainte ceasul mut\rii sale,a[a c\ [i-a r=nduit toate treburile cu do-u\ luni `nainte, [i-a luat iertare de la to]ifra]ii - [i de la cei din chilia Sf=ntuluiGheorghe Colciu a p\rintelui stare]Dionisie Ignat, care l-a [i `mp\rt\[it -[i, la pomenirea Sf=ntului Sava cel

Sfin]it, a trecut la cele ve[nice.Spunea p\rintele Ilie de la Colciu c\,

`n oarecare an, nu aveau de niciunelepentru hramul chiliei. Au `ntins ei mre-jile, dar n-au pescuit nimic. Cum eradeja ajunul Sf=ntului Ioan, s-au dus cuam\r\ciune la avva Ioan s\-i cear\ sfat.A zis gheronda: „Merge]i la liman [iaduce]i pe[tele cel mare”.

Ar fi voit p\rin]ii s\-i spun\ c\ de aco-lo vin, dar au t\cut [i au f\cut ascultare.{i dac\ au ajuns la ]\rm au r\mas mira]ic\ au v\zut venind spre ei un pe[te des-tul de mare, `nc=t s\ le ajung\ drept hra-n\ pentru to]i timp de dou\ zile. Cum=inile goale l-au luat din apa mic\ [iau dat slav\ lui Dumnezeu..

~ntr-un an, din cei din urm\ ai treceriiprin ast\ lume (noiembrie 1996), avvaIoan Gu]u s-a `nt=lnit cu viitorul minis-tru al Cultelor, Adrian Lemeni. {i l-a `n-trebat t=n\rul atunci: „Ce crezi p\rintec\ ai agonisit `n cei 70 de ani de rug\-ciune `n Athos?” A zis lui b\tr=nul:„Am c\p\tat `ndr\zneal\ `naintea luiDumnezeu”…

P\rintele Augustin, ucenicul lui `n ul-timii ani, lucr=nd ceva la gr\din\ cu a-vva, i-a spus, u[or `n glum\: „Roag\-te,cuvioase, lui Dumnezeu, c\ ai c\p\tattrecere `naintea Lui, s\ ne trimit\ izvormai aproape de chilie, ca s\ nu maic\r\m apa din vale”.

Atunci n-a zis nimic b\tr=nul, dar,spre toamn\, pe c=nd `[i uitase deja vor-ba, a ]=[nit ap\ limpede mai la deal dechilie, la c=]iva metri de petecul lor degr\din\… Tot de acolo `[i iau apa [i `nziua de azi.

Odat\ a venit dup\ cuv=nt un frategrec de la m\n\stirea Vatopedu. {i lu-

=nd binecuv=ntare, a voit s\ plece, iaratunci b\tr=nul i-a urat „kalos taxidispater Athanasios”. Nu era `nc\ nici m\-car monah la vremea aceea, dar c=nd avrut s\-i spun\ asta, a zis c\tre el avva:„Nu este dup\ voia ta, ci dup\ cum `iplace Domnului s\ ]i se `nt=mple!”.

Ast\zi `l pute]i g\si pe p\rinteleAthanasie nevoindu-se `n aceea[i ob[tea Vatopedului.

S-a f\cut pe sine ne`nsemnat b\tr=nulIoan, lep\d=ndu-[i voia `napoia lui, dars-a f\cut [i f\r\ griji [i-n felul \sta [i-aagonisit pace [i odihnea astfel [i pefra]i…

George CR+SENAN

nLacul Cincis este situat la o distan]\ de 15 km deora[ul Hunedoara. Cu 45 de ani `n urm\, autorit\-]ile au decis ca toat\ popula]ia de 150 de persoane,care locuiau `n zon\ s\ fie str\mut\ pentru a seamenaja un lac de acumulare.

~n acest proces, au fost acoperite cu ap\ toate case-le, dou\ biserici [i dou\ cimitire. De atunci localniciisus]in c\ locul e blestemat [i c\ se `nt=mpl\ lucruri pa-ranormale. Animalele nu se apropie de ap\, iar `n tim-pul nop]ii, sufletele mor]ilor b=ntuie pe acest lac.

Un alt fenomen ciudat este faptul c\ `n mijlocul uneiape st\t\toare se declan[eaz\ furtuni.

~n 1970, un fotbalist s-a `necat, iar trupul s\u nu afost niciodat\ g\sit, mai mult, scafandrii au vorbit c\pe fundul lacului au `nt=lnit [erpi uria[i. Mai mult,unul dintre scafandrii care s-a apropiat de cimitirul desub ap\ a stat internat un an `ntr-un spital de boli ner-voase.

nUn alt loc care ridic\ multe semne de `ntrebare estezona Carpa]ilor Meridionali; este vorba de {u[ov\],comuna Smeeni, unde exist\ o f=nt=n\ miraculoas\unde mii de oameni s-au vindecat, perdele invizibilesub care pilo]ii au v\zut fiin]e stranii, aparatele de

zbor nu r\spund la comenzi.n~n podi[ul moldovenesc, la cea mai mare altitudine,

se afl\ localitatea Suhule], la 463 metri altitudine. Lo-calitatea intr\ `n istorie prin faptul c\ s-au pr\bu[itmulte avioane `n timpul celui de al doilea r\zboi mon-dial, f\r\ s\ se trag\ niciun proiectil. Mai mult, s-aumai pr\bu[it dou\ IAR-uri [i un avion sovietic. Oa-menii se feresc s\ calce pe deal `n noaptea de Pa[te saude Anul Nou, c=nd se aprind fl\c\ri.

nO alt\ zon\ stranie este cea a Ocnelor Mari, si-tuate la 8 km de R=mnicu V=lcea. La cutremurul din1940, biserica din localitate a fost distrus\. Au r\masdou\ ziduri, dar, `n ciuda vremii, frescele de pe ziduriau r\mas intacte. Aici, la Lacul Doamnei, a fost punc-tul cu vizibilitate maxim\ a eclipsei din 1999. ~n tim-pul eclipsei au ap\rut lilieci care au zburat minute `n[ir haotic.

{umuleu Ciuc, Harghita, loc de pelerinaj pentru ro-mano-catolici este comparat cu Fatima [i Lourdes.

Complexul baroc de aici cuprinde o serie de ciud\-]enii. Statuia f\c\toare de minuni a Fecioarei Maria es-te cea mai mare statuie din Europa, f\cut\ dintr-o sin-gur\ bucat\ de lemn. Pietrele p\g=ne ale secuilor ausimboluri stelare. ~n aba]ie exist\ de asemenea ceasurisolare. Pe frontispiciul capelei Salvator, exist\ o ins-crip]ie care prezint\ un fenomen ceresc neconven]io-nal.

nV=rful 12 Apostoli din Mun]ii C\limani este cunos-cut pentru st=ncile megalitice cu aspect uman sau zo-omorf. Unii cercet\tori consider\ aceste statui ca f\-c=nd parte din civiliza]ia pelasga. n~n muzeul din Gura Hai]ii, care se afl\ la poalele

v=rfului, sunt prezentate relicve stranii. ~n comunaTutana din jude]ul Arge[ exist\ o biseric\ din secolulal XVII lea, construit\ de Mihnea Turcitul. Pe pereteleexterior se afl\ o c\r\mid\ zg=riat\ `nainte de arderecare `nf\]i[eaz\ un personaj umanoid ciudat, `mbr\cat`n costum de astronaut, cu casc\ de protec]ie [i cle[ti`n loc de m=ini.Nimeni nu a putut explica mesajul depe aceast\ c\r\mid\.

nTot `n jude]ul Arge[ `n comuna Cet\]eni, exist\un schit monahal. ~n st=ncile de l=ng\ schit, s-audescoperit urme de uria[i imprimate `n st=nci.Vorone]ul sau Capela Sixtin\ a Europei de Est. Cu toa-te c\ s-au f\cut cercet\ri cu privire la sursa albastruluide pe picturi nu s-a g\sit r\spunsul. La fel de misteri-oase sunt [i anumite picturi care reprezint\ care de focsau reptile cu aripi. Histria, localitate `n jude]ul Con-stan]a, este renumit\ pentru gu[teri, miriapozi uria[i,p\ianjenul v\duva neagr\, scorpioni [i [erpi uria[i.Aici a fost filmat un [arpe de doi metri care provinedintr-o specie necunoscut\.

(Sursa: efemeride.ro)

Foto: Hariton Lavriotul

P\r

inte

le s

tare

] Dio

nis

ie I

gnat

care a vie]uit 70 de ani `n aceea[i chilie de la Colciu, din Sf=ntul Munte

din

t\ce

rea

anon

imat

ului

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015 Pag. 6

CMYK

CMYK

Un p\stor `[i m=na turmade oi pe o mioritic\ p\[unec=nd… dintr-un nor de praf,se `ntrupa un Jeep Cherokeenou nou] l=ng\ el. {oferul,un tip t=n\r `ntr-un costumHugo Boss, pantofi Gucci,ochelari de soare Ray Ban [io cravat\ YSL, scoate capulpe fereastr\ [i zice:

- M\i bade, dac\ `]i spunexact c=te oi ai `n turm\,

`mi dai una? P\storul se uit\ la t=n\r, se

uit\ la turm\ [i, calm, r\s-punde:

- ~]i dau.T=n\rul parcheaz\ ma[ina,

scoate laptopul, `l conectea-z\ la telefonul mobil, acce-seaz\ NASA prin internet,apoi satelitul GPS, scaneaz\aria, deschide baza de date [ic=teva pagini de EXCEL 60pline de formule, apoi tip\-re[te cu ultima genera]ie deprinter portabil un raport de150 de pagini [i `i spune p\s-

torului: - Ai exact 1586 de oi!- Dreptu-i. A[a c\ po]i s\

iei o oaie. Se uit\ senin la t=n\rul ca-

re `[i alege oaia [i o car\ lama[in\, apoi zice:

- Dac\ io `]i spun un’emeri la slujb\, `mi dai oaia`napoi?

- Da, de ce nu?- E[ti consoltant la go-

vern…- A[a este, dar cum ai

ghicit??- P\i, uite, r\spunde p\sto-

rul, te-ai ab\tut pe aici f\r\ca nimeni s\ te cheme, aicerut s\ fii pl\tit pentru o`ntrebare pe care eu nu ]i-am pus-o [i mi-ai dat o in-forma]ie pe care eu o a-veam! Pe deasupra, habarnu ai pe ce lume tr\ie[ti!

- Cum ai ajuns la conclu-zia asta?

- P\i, din t\te oile, tu aiales c=nele…

(Culeas\ de pe internet deDumitru G. Lecca)

Centrul de Cultur\ „George Apostu” Bac\u a organi-zat „E-Motional, Bacau dance connection - 2015” ̀ n pe-rioada 28-30 mai, `n cadrul proiectului european de mo-bilitate, schimburi artistice [i formare profesional\ `n do-meniul dansului contemporan „E-Motional: rethinkingdance”.

Joi, 28 mai a.c., la Centrul de Cultur\ „George Apos-tu” Bac\u au avut loc prezent\rile informale prilejuite definalizarea programelor de reziden]\ MAP-sharing ofprocesses.

Unul dintre proiecte, „GLOBAL WAR(ming) exer-cise”, este conceput de Natalia Wilk (dansatoare inde-pendent\, performer) din Polonia, care lucreaz\ `n dra-maturgia coregrafic\ cu Luis Garcia Munoz. Conceptu-al, proiectul are ca punct de plecare apa, esen]ial\ `n na[-terea [i perpetuarea vie]ii, ca element al unor desf\[ur\riepice, prin corela]ia `ntre un anumit context acvatic [i di-ferite st\ri asociate.

Cel de-al doilea proiect, „Heaven is just a blue dis-guise of hell”, este un performance duo, interpretat decoregrafa Joana von Mayer Trindade (Portugalia) [iperformerul Bruno Senune. Regie [i coregrafie: Joanavon Mayer Trindade, Hugo Calhim Cristovão. Arti[tiiau propus un duel, o lupt\ cu contrariile acestei lumi, unjoc coregrafic `n care „haosul” apare ca un laitmotiv alexplor\rii incon[tientului.

A doua zi, 29 mai, tot la Centrul Apostu, a avut loc co-locviul „Dansul contemporan, `ncotro?”. La dezbatereau participat dansatori [i coregrafi din România, Polonia,Portugalia, Fran]a, dar [i manageri, jurnali[ti, profesori:Anca Sigart\u (manager Teatrul Municipal „Bacovia”),Gina {erb\nescu (critic de artele spectacolului), lectoruniv. dr. Nicoleta Popa Blanariu (Universitatea „VasileAlecsandri”), prof. dr. Liviu Dospinescu (UniversitateaLaval, Quebec, Canada) Silvia Cazacu (redactor la„Revista de Arte [i Meserii”), Beatrice L\p\dat (redac-tor „LiterNet”), invita]i ai evenimentului „E-Motional,Bacau dance connection -2015”. ~ntâlnirea a fost mode-rat\ de Gheorghe Geo Popa, directorul Centrului Apos-tu.

De la ora 18.30, tot vineri, la Teatrul Municipal „Baco-via”, Centrul de Cultur\ „George Apostu” [i-a invitatoaspe]ii la spectacolul „{araiman” - o colaborare `ntreTeatrul „Odeon” [i Funda]ia perfoRM, ce reune[te treiipostaze artistice aparent incompatibile: dans contempo-ran, stand-up comedy [i muzic\ l\ut\reasc\ interpretat\de Romica Puceanu. Al\turarea acestora se concretizea-z\ `n invita]ia de a privi cu un ochi (auto)critic, cu multumor, o tem\ de medita]ie mereu actual\, profund uma-n\: teama de ratare.

A treia zi, pe scena Teatrului Municipal „Bacovia”,Centrul de Cultur\ „George Apostu” a prezentat specta-colul „Prélude”, un spectacol pentru copii [i p\rin]i,produc]ie SILENDA (Fran]a). „Prélude” este un perfor-mance duo, cu Laura Simi [i Leo Launey, [i ia formaunui portret, a unei clipe din via]\, delicat\ [i energic\asemenea unui copil. ~ntâlnirea cu pianista Jeanne-Marie Golse a oferit un dialog bogat [i sensibil, o com-pozi]ie `ntre art\ [i improviza]ie. O „lupt\” fericit\ `ntredans [i muzic\.

Piticii culturii rom=-ne[ti de genul unui Boiasau Patapievieci, primulremarc=ndu-se prin fap-tul c\ `i consider\ pe ro-m=ni un popor insignifi-ant `n istoria [i culturaeuropean\, f\r\ drepturiistorice `n Transilvania,iar al doilea fiind cele-bru prin emana]ii pseu-dointelectuale de genul„Rom=nii nu pot alc\tuiun popor pentru c\valoreaz\ c=t oturm\: dup\ gr\-mad\, la semnulfierului ro[u…”sau „Radiografiaplaiului mioriticeste ca a fecalei: oumbr\ f\r\ schelet,o inim\ ca un cur,f\r\ [ira spin\-rii”…, a[adar, pi-ticii culturii rom=-ne[ti vor avea `nc\o ocazie s\ le steavorbele `n g=t, cutot cu con]inutullor filozofic, ca ur-mare a declara]ii-lor fabuloase f\cute deun reputat om de [tiin]\german, doamna Bar-bara Deppert Lippitz,arheolog, probabil celmai mare expert `n aurdin Europa.

Fiind prezent\ `n Ro-m=nia pentru analiza br\-]\rilor dacice din aur, ac\ror autenticitate estedincolo de orice discu-]ie, Barbara DeppertLippitz ne spune: „Suntunul dintre speciali[tiicei mai cunoscu]i, nunumai `n Europa, ci `ntoat\ lumea, [i spunadev\rul. Civiliza]ia da-cic\ este magnific\, iareu sunt m=ndr\ c\ m\lupt pentru daci, aici, `n]ara dumneavoastr\.”(Marius Finc\ - „Cinesunt str\mo[ii no[tri?”)

Ce ironie! S\ vin\ un

str\in s\ lupte pentrudaci `n timp ce autorit\-]ile [tiin]ifice rom=ne[ti`i `ngroap\, l\s=nd `n pa-ragin\ cet\]ile dacilor,elimin=ndu-i din manu-ale…

~ntr-un intrerviu acor-dat revistei „FormulaAs”, arheologul germanne mai spune [i alte lu-cruri extraordinare. Iat\c=teva extrase semnifi-

cative din acest interviu:„Voi sunte]i cu sigu-

ran]\ urma[ii dacilor.Romanii au venit, au lu-at aurul, au stat o peri-oad\ [i au plecat. Esteadev\rat ca au l\sat [ic=teva urme prin aceas-t\ trecere temporar\ peteritoriul dac. Au l\satpu]in\ latin\, pentru c\latin\ era limba oficia-l\, au l\sat ceva monu-mente, expresie a recu-noscutei culturi romane,[i foarte pu]ine obice-iuri, dar ei nu au putut

s\ schimbe structurapoporului dac, p=n\ laplecarea lor [i nici dup\aceea. Poporul rom=n,care desigur a suferit [ialte influen]e, se deose-be[te radical de cel ital-ian. Este mult mai ospi-talier, mai jovial, maicomunicativ. Leg\turarom=nilor cu naturaeste mult mai profundadec=t a celorlalte po-poare europene. {i a-

ceasta este cea mai im-portant\ mo[tenire p\s-trat\ de la daci. Daciierau una cu natura. Na-tura era via]a lor, iarvia]a lor era natura.”

„Ave]i peste 6000 deani de istorie a aurului!Este istoria voastr\ [inumai cine nu vrea nu oprive[te la adev\rata eivaloare. Dup\ p\rereamea, sunte]i singura ]a-r\ din Europa care areistoria scris\ `n propriulei aur. {i asta este un lu-cru rar [i excep]ional,

de care pute]i s\ fi]im=ndri. Probabil c\ nu-mai `n America de Sud,la Bogota, `n celebrulmuzeu al aurului, putemvedea expus aurul indie-nilor, dar aceasta repre-zint\ doar o parte a isto-riei lor [i nu o `ntreag\istorie gravat\ `n aur,a[a cum ave]i voi. Nicila Luvru, nici la BritishMuseum [i nici `n muze-ele din Statele Unite nu

g\sim ce exist\ `nmuzeul dumneav-oastra de istorie.(este vorba deMuzeul Na]ionalde Istorie dinBucure[ti - n.n.)Sigur, au multe ex-ponate de aur [iaceste muzee, darele apar]in altorculturi dec=t ale]\rilor respective.Este regretabil c\voi, rom=nii, nu a]iprofitat de aceastaistorie scris\ `naur, a[a cum a]i fimeritat. {i c=nd

spun <<a]i fi meritat>>,m\ g=ndesc la ceea ceistoria voastr\ a `n-semnat pentru Europa,la for]a pe care aurulvostru a avut-o `n con-struirea unei civiliza]iidemne de marile civi-liza]ii ale lumii. Aici, lavoi, nu g\sim aur cum-p\rat sau ob]inut princuceriri, ca `n celelaltemuzee ale lumii. Aicivorbim, `n exclusivitate,de aur autohton.’

„Voi, poporul rom=n,pute]i s\ v\ m=ndri]i cuoriginea voastr\ [i s\ v\considera]i cel pu]inegalii celorlalte popoa-re care au r\d\cini `nb\tr=na Europ\”

F\r\ alte comentarii!

Daniel ROXIN

Dani

el Ni

coles

cu „E-Motional,Bac\u dance connection - 2015”

„Rom=nia e singura ]ar\ din Europacare `[i are scris\ istoria `n propriul ei aur!!!”Declara]ii fabuloase f\cute de un arheolog german, BarbaraDeppert Lippitz, cel mai mare expert `n aur din Europa

Ciobanul [i reprezentantul Guvernului

Ilie BOCA

Vernisajul expozi]iei personale, Biblioteca Jude]ean\

„Pictura Catinc\i eman\ o sen-sibilitate care nu poate fi compa-rat\ cu nimic, pentru c\ ea provinedintr-un sat `n care tradi]iile vizua-le au avut un rol important. Este `nplin\ maturitate artistic\ [i acestlucru se reflect\ foarte bine `n teh-nica pe care o abordeaz\.”

CMYK

CMYK

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015Pag. 7

Victor MUNTEANU

Din penelul Catinc\i Popescu izvor\[te olume curat\, primenit\ de s\rb\toare, o lume„ecologic\”, ferit\ de claxoane, artificii, pe-tarde [i alegeri locale.

Bl=nde]ea [i c\ldura mi[c\rii sting orice fri-volitate, nimeni nu bruscheaz\ pe nimeni,pretutindeni numai armonie [i echilibru. C\-

ru]e, cai, f=nt=ni, lanuri cu maci [i floarea soa-relui, imagini n\scute parc\ din imperiul uneilini[ti monahale. Aici, p=n\ [i lumina estearhaic\, iar `ntregul sat a devenit o biseric\ `ncare ]\ranii `[i fac semnul crucii cu eternitateape umeri.

Vegheate de mitropoli]ii t\ceriii, persona-jele ce locuiesc `n tablourile artistei colorea-z\ cu bun\tatea lor „naiv\” `ntreaga priveli[te,form=nd, asfel, cuvintele unui imn na]ional.

Catinca Popescu -

o via]\ consacrat\ picturii naive

Sorina MUNTEANU

Pictura „naiv\” a doamnei CatincaPopescu nu e naiv\ `n sensul banal alcuv=ntului. ~n lumea `nf\]i[at\ de ar-tist\, naivitatea nu e negarea profun-zimii, `mpingerea `n uitare a adev\-rurilor esen]iale [i nici retragerea `nprozaic. „Naivitatea” crea]iilor ei etotuna cu `n]elepciunea inocen]ei, oinocen]\ etern\ pe care cu to]ii oavem ascuns\ `n noi [i pe care n-oputem pierde niciodat\. ~n]elepciu-nea unei bucurii f\r\ sf=r[it, pe carenimic n-o umbre[te [i de care nimeni[i nimic nu ne poate priva. Bucuriamirosului f=nului proasp\t cosit, ar\s\ritului [i apusului de soare, a jo-cului `n z\pad\, a prospe]imii p\du-rii. Bucuria simplit\]ii vie]ii, primitemereu `n dar, indiferent de v=rst\, decondi]ie social\, de nivel intelectualsau spiritual. Pictura artistei e „nai-v\” `n sensul c\ nu are nimic gratuit,nimic sofisticat [i inutil. Niciun nornu `ntunec\ bucuria sprin]ar\ pe carevioiciunea, limpezimea [i c\lduraculorilor o zugr\vesc, pas cu pas,`naintea ochilor no[tri. Consecven]a[i continuitatea tehnicii cromaticedescriu un echilibru al naturii [i alomului `n comuniune cu ea prin in-termediul fanteziei exuberante. Totulexprim\ un ritm a[ezat, cump\nit, oordine cosmic\ rostuit\ `n frumuse-]ea lucrurilor mici, `n firescul vie]ii`n care omul [i-a reg\sit sensul [i pa-cea sufleteasc\. Fiecare cadru, fieca-re personaj, fiecare peisaj `[i are ro-lul s\u unic, aduc=ndu-[i contribu]iala armonia general\. Fiecare mic de-taliu e un microcosmos care, `mpre-un\ cu celelalte, se integreaz\ `ntr-un macrocosmos al senin\t\]ii reg\-site, al inocen]ei permanentizate.

~n concluzie, pictura naiv\ a Catin-c\i Popescu e o lume magic\, pe ca-re mul]i o cred pierdut\, dar care nupiere, de fapt, niciodat\ din con[tiin-]\. O lume la care se vor `ntoarcemereu cu aceea[i bucurie - bucuriarevederii casei p\rinte[ti [i a gr\diniibunicilor. Lumea `n care nu maiexist\ limit\ri, `n care totul e posibil,`n care pacea interioar\ `ncepe s\ teinunde `ncet...

Lumini Rom=ne[ti

(Extras din articol la expozitia de art\ Naiv\ de la Capela Sainte Marquerite de Sant-Foi-les Lyon)

„Nu sunt dec=t cinci arti[ti `n Rom=nia ac\ror oper\ sunt propuse amatorilor depictur\ [i fotografie. Aceast\ bog\]ieexpozitional\ organizat\ de asocia]iaRhone Romania `n colaborare cu CapelaSainte Marquerite de Sant-foi-les Lyon.

Cinci arti[ti: pictorii Dumitru Mosor,Sorin Novac, Catinca Popescu, ValeriuSusnea [i fotograful G. Andron Ion]\, care

asigur\ expozi]iei o diversitate plasat\ `nea `ns\[i [i care promite pentru fiecareartist `n parte rare momente de contem-pla]ie estetic\.

Alte culori, alte armonii fac opera pic-torului de art\ naiv\ Catinca Popescu,n\scut\ `n 1935, care [i ea deasemenea af\cut turul lumii cu tablourile sale de maibine de 20 de ani.

Precizia tr\s\turilor, simplitatea liniilor,franche] ea culorilor sunt `nt=lniri care searmonizeaz\ `n temele de ]ar\, afec]iuneauman\ [i atmosferele sumbre `ntr-o natur\amical\ dau o und\ de umor care atingepoetical”

lN\scut\ pe 16 octombrie 1935, laSuhule] (Ia[i), Catinca Popescu a absol-vit cursurile de pictur\ ale {colii Popularede Art\ de la Bac\u, la clasa prof. IlieBoca, dar [i de Art\ decorativ\, la clasaprof. Leti]ia Opri[an. lAre `n palmares numeroase premii [i

diplome de onoare [i merit, ob]inute `n ur-ma prezen]ei sale `n cadrul unor expozi]ii

locale, na]ionale [i interna]ionale. lLucr\rile sale se reg\sesc `n colec]ii

particulare [i muzee din Rom=nia, Cuba,SUA, Canada, Anglia, Fran]a, Italia, Aus-tralia, Belgia, Japonia etc. lActiveaz\ `n mediile artistice b\c\ua-

ne, na]ionale [i interna]ionale.lZeci de expozi]ii personale [i colective

`n ]ar\ [i str\in\tate.

Decolmatarea la-cului de la Insula deAgrement nu i-a mi[cat

deloc pe ecologi[tii dinBac\u, de altfel, bine fu-raja]i din banii publici.Faptul c\ lacul va fi se-cat, iar excavatoarele vorrade mii de vie]uitoarenu le-a trezit sentimente-le de alt\dat\, c=nd aces-tea erau `ntre]inute cu

sume frumoase de la bu-getul local.

Nu de pu]ine ori, Cen-trul Regional de Ecolo-gie, paznicul lebedelor,ra]elor [i al altor speciicare tr\iesc `n lacurile ar-tificiale, de acumulare,din jurul Bac\ului, a luat

pozi]ie fa]\ de unele `n-c\lc\ri ale normelor demediu. Ba, mai mult, [ipe[tii au avut parte deprotec]ie, mai ales ceiprin[i `n plasele de mo-nofilament.

În conturile Nautica [iCRE au intrat sute de miide euro, nerambursabili,pe legea 350/2005, pen-tru sprijinirea volunta-riatul pe probleme demediu. Dac\ s-a f\cut ce-va bun de acei bani pen-tru „lumea celor care nucuv=nt\” doar ei, cei dinprim\rie [i poate DNA arputea s\ [tie.

Iat\ c\ un lac `ntreg afost secat `n doar c=tevazile, prim\vara, c=nd p\-s\rile, dar [i alte vie]ui-toare au depus ou\ sauau deja pui.

Dup\ modelul ecolo-gi[tilor „Green Peace”,Gabriel Gri]cu, fost pre-[edinte CRE, acum [ef`n administra]ia Stavara-che (director al Direc]ieiServicii Publice), se valega de un excavator s\protesteze fa]\ de crime-le f\cute?

~i a[tept\m pe ecolo-gi[ti s\ monitorizezepracticile barbare care

vor duce la uciderea amii de vie]uitoare (pe[ti,p\s\ri, mamifere).

Administra]ia Na]iona-l\ Apele Române, prinAdministra]ia Bazinal\„Siret”, a început de lunatrecut\ opera]iunile degolire a lacului de laInsula de Agrement. Lu-ciul de ap\ a disp\rut cutotul într-un ritm de a-proximativ un metru pezi.

Recent, a fost alocat unmilion de lei pentruaceast\ lucrare.

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015 Pag. 8

Toate benefiicile acordate tinerilor [omeri au fost prezentate în cadrul semi-narului ,,Dezvoltarea resurselor umane, inser]iei profesionale [i incluziunii socia-le”, organizat `ntre 8-10 mai 2015 la Sl\nic Moldova, de c\tre Confedera]ia Sindi-cal\ Na]ional\ „Meridian”. Tinerii [omeri [i angajatorii beneficiaz\ de sume de baniconsistente din bugetul statului pentru facilitarea accesului pe pia]a muncii. Prinprogramul „Garan]ia pentru tineri” urmeaz\ s\ se acorde suplimente [i din fondurieuropene `n baza unor proceduri la care se lucreaz\ `n aceste zile.

Evenimentul este parte a proiectului „Pro Juvenes - Parteneriat transna]ionalpentru o pia]a inclusiv\ a muncii pentru tineri”, proiect cofinan]at din FondulSocial European (FSE) prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurse-lor Umane 2007-2013, Investe[te `n oameni! Sumele de bani pe care statul le acor-d\ deja [i cele din fonduri europene care se vor acorda `n baza unor ghiduri de im-plementare a programului „Garan]ia pentru tineri”, la care se lucreaz\ `n prezent:

750 de lei = 300 euro pentru stagiar l300 de lei = 250 euro pentru ucenic l3500 de lei = 1000 euro prima de instalare l750 de lei pentru STAGIAR, de la

statul rom=n, plus 300 euro lunar din fonduri europene.Stagiatura presupune studii superioare, iar timp de [ase luni angajatorii care `n-

cadreaz\ stagiari printr-un act adi]ional la contractul individual de munc\ primescde la stat suma de 750 de lei. Prin programul „Garan]ia pentru tineri” urmeaz\ s\se acorde `n plus 300 de euro lunar pentru fiecare stagiar din fonduri europene.l300 de lei pentru UCENIC de la stat, plus 250 euro lunar din fonduri europene.

Ucenicia presupune contract de munc\, iar t=n\rul somer este pl\tit s\ `nve]e mese-ria. Pe `ntreaga perioad\ de ucenicie se acord\ angajatorului suma de 300 de lei, iaro dat\ cu ob]inerea fondurilor europene prin programul „Garan]ia pentru tineri”,`nc\ 250 de euro lunar. ~n func]ie de nivelul de calificare, aceast\ sum\ poate fiacordat\ pentru o perioad\ cuprins\ `ntre 1 si 3 ani.l3500 de lei prima de instalare de la stat, plus 1000 de euro din fonduri europene.~n prezent, un t=n\r [omer aflat `n eviden]ele statului poate primi o prim\ de insta-

lare `n valoare de 3500 lei dac\ `[i g\seste un loc de munc\ [i `si schimb\ domicil-iul `n localitatea `n care se afl\ respectivul loc de munc\, iar prin programul finan]atcu fonduri europene „Garan]ia pentru tineri” urmeaz\ s\ mai primeasc\ 1000 deeuro. De asemenea, un t=n\r [omer prime[te `n prezent 1000 de lei dac\ se angajea-z\ [i face naveta la o distan]\ mai mare de 50 de kilometri, iar, prin programul cufonduri europene „Garantia pentru tineri”, urmeaz\ s\ primeasc\ `n plus 250 deeuro. ~n prezent, prima de instalare [i prima de `ncadrare se acord\ o singur\ dat\,la angajare, persoanei respective, indiferent de v=rst\.

„Tinerii pot beneficia de toate aceste fonduri dac\ sunt cuprin[i `n baza de datea agen]iilor pentru ocuparea for]ei de munc\. ~n plus, furnizorii de formare profesi-onal\ autoriza]i [i cei de evaluare [i recunoa[tere a competen]elor profesionale ob-]inute `n sistem nonformal [i informal pot primi 400 de euro pentru fiecare t=n\rformat sau evaluat. Procedeul de evaluare a competen]elor cu fonduri din bugetulde [omaj este unul extrem de scurt. ~n loc s\ parcurg\, de exemplu, un curs de patruluni, t=n\rul care sus]ine c\ are anumite competen]e poate fi evaluat `n una-dou\s\pt\m=ni. Toate serviciile de formare profesional\ [i de evaluare a competen]elorrealizate de furnizorii autoriza]i sunt recunoscute `n spa]iul economic european”,a declarat Mariana Bucale], [ef serviciu `n cadrul Agen]iei Municipale pentru Ocu-parea For]ei de Munc\ Bucure[ti, prezent\ la seminarul de la Sl\nic Moldova, orga-nizat de Confedera]ia „Meridian”. (Mircea MERTICARIU)

Ecosistemul lacului de la Insula de Agrement din Bac\u a fost distrusUnde ne sunt „ecologi[tii”?

{omerii care se angajeaz\ vorprimi bani buni `n programul„Garan]ia pentru tineri”

(Urmare din pag. 12)

B\c\uanii ̀ i datoreaz\ nu doar ComplexulMuzeal de la Borze[ti [i Parcul care-i poar-t\ ast\zi numele, ci [i alte edificii precumAdministra]ia Finan]elor (azi - Po[ta Nr.1), Casa Asigur\rilor Sociale (Policlinicaveche), {coala din Cartierul C.F.R. (g=n-dit\ arhitectonic, pentru a deveni liceu),fosta {coal\ Nr. 4 (care, la inaugurare, `n1939, se numea {coala „Elena Canci-cov”, dup\ numele surorii sale, eroin\ `nPrimul R\zboi Mondial). A sprijinit dinveniturile proprii, finalizarea lucr\rilor lacl\dirile {colii Nor-male de ~nv\]\tori [iLiceului de Fete -actualul Colegiu „V.Alecsandri. A venittimpul ca toate a-cestea s\ fie relatate`ntr-o monografieconsacrat\ persona-lit\]ii [i activit\]ii sa-le. Cea mai `n m\-sur\ s\ realizeze a-ceast\ cercetare mo-nografic\ este - dup\p\rerea noastr\ -doamna Elena Ungureanu, care a pu-blicat, ̀ n urm\ cu c=]iva ani, o carte despreElena Cancicov [i genealogia neamuluiei. De asemenea, credem c\ ar trebui s\ ise ̀ nal]e lui Mircea Cancicov o statuie ̀ n int-ersec]ia de la Policlinica Veche, `n proxi-mitatea celor trei obiective edilitare pe carei le dator\m: Parcul, Po[ta [i Policlinica.Pe soclul statuii ar trebui consemnat faptulc\ Mircea Cancicov a fost victim\, sf=r[indnevinovat, `n 1959, dup\ 13 ani de deten-]ie, ̀ n Penitenciarul de la R=mnicu - S\rat.Iat\, se ̀ mplinesc cur=nd 70 de ani de c=nda fost condamnat (̀ n 1945) la 20 de ani detemni]\ grea [i confiscarea averii sub pre-textul c\ a semnat, `n 1939, Tratatul eco-nomic cu Germania, care ar fi fost defa-vorabil Rom=niei. Realitatea este, `ns\, cutotul alta, dovad\ c\ leul rom=nesc a fost

cotat, ̀ n scurt timp, mai bine decat dolarul.Ion Antonescu [i Cancicov - dup\ cumcitim ̀ n c\r]i ap\rute chiar ̀ nainte de 1989 -nu a dat Germaniei, f\r\ plat\, niciun bobde gr=u, niciun litru de petrol. Pentru pro-dusele livrate armatei germane Rom=nia aprimit trei vagoane de aur. (A venit apoiArmata Ro[ie care ne-a luat zece vagoanecu aur, ca desp\gubiri de r\zboi). Ade-v\ratul motiv al condamn\rii lui Cancicovl-a constituit, dup\ p\rerea noastr\, priete-nia cu Mare[alul [i mai ales faptul c\, la`nceputul lui 1944, Comandamentul Ar-matei Rom=ne a fost instalat `n conacul

familiei Jurgea -Cancicov de la Geo-seni - Bac\u. Se [tieazi din cine era for-mat completul dejudecat\ al a[a-zisu-lui Tribunal alPoporului (al c\ruipopor?. . .). Eufemis-tic, doamna Ungure-anu, `n monografiamen]ionat\, se expri-m\ a[a: „Astfel a fostcondamnat la anigrei de temni]\ [i

umilin]\, ca mijloc de r\zbunare a comi-sarilor cominterni[ti care, lu=ndu-[i numerom=ne[ti pentru a-[i ascunde identitatea,vor ocupa func]iile cheie din toatedomeniile vie]ii politice [i social-economi-ce ale ]\rii”.

A[a e. A fost o veritabil\ armat\ de o-cupa]ie, mai numeroas\ [i mai odioas\ de-c=t Armata Ro[ie. ~n chip paradoxal, nicichiar aceia care fuseser\ activi[ti de partidnu credeau `n comunism.

M\rturiseau asta, cu cinism, dup\ ce pri-meau, pe pa[aport, viza de plecare `n ]aralor. Comunismul a reprezentat, pentru ei,doar o diversiune. Erij=ndu-se `n militan]izelo[i ai ideologiei comuniste [i ai ateis-mului, ei au lovit f\r\ cru]are ̀ n rom=ni, ̀ nistoria lor, `n cultura lor, `n religia lor, li-chid=nd elita intelectual\ a ]\rii.

{coala din Cartierul C.F.R.({coala Gimnazial\ „T. Arghezi”

„E timpul s\-l `ncet\]enim pe Mircea Cancicov”

Mir

cea

Mer

ticar

iu

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015Pag. 9

Nedumeriri la scara 1:1 l Nedumeriri la scara 1:1 l NedumeririNe

dum

eriri

la sc

ara 1

:1 l

Nedu

mer

iri la

scar

a 1:1

lNe

dum

eriri

la sc

ara 1

:1 l

Nedu

mer

iri la

scar

a 1:1

lNed

umer

iri

„Sunt dou\ metode de a cuceri [i dea `nrobi o na]iune.Una este prin sabie. A doua este prin `ndatorare.” (John Adams)

A[a cum [tim c\ exist\ asasini pl\-ti]i pentru a elimina persoane nedori-te, tot a[a exist\ [i asasini de na]iuni.Ei compun armata secret\ care ac]io-neaz\ din umbr\ pe frontul r\zboiuluieconomic mondial, pentru ca ]\ri `n-tregi, `mpreun\ cu toate resursele [ilocuitorii lor, s\ devin\ sclavii supu[iai Noii Ordini Mondiale. Se numescAsasini economici, iar misiunea loreste de a ruina ]\rile lumii a treia pen-tru profitul [i beneficiul corpora]iilorinterna]ionale, cum sunt FMI [iBanca Mondial\. Consecin]eleac]iunilor lor sunt evidente peste tot`n jurul nostru, `ns\ de aceast\ dat\avem [i o dovad\ de net\g\duit. JohnPerkins, care a jucat timp de maimul]i ani `n rol de asasin economic,descrie pe larg `n cartea "Confesiu-nile unui asasin economic" misiunilela care a participat: afacerile cu petrolale pre[edintelui SUA `n Ecuador,Venezuela [i ]\rile arabe, r\zboiul dinIrak, monopolul american asupracanalului Panama, schimbarea [ahu-lui Iranului, subminarea economiei anumeroase ]\ri prin `mprumuturiexterne c=t mai mari [i mai dificil derambursat.

Ceea ce este [i mai interesant esteca `l putem vedea [i asculta `ntr-unfragment `n care demasc\ [i expunepe larg mecanismul diabolic prin careasasinii economici se folosesc de celemai diverse p=rghii `n scopul aducerii]\rilor `n pragul falimentului [i colap-sului economic.

"Noi, asasinii economici suntem defapt responsabili pentru creareaprimului imperiu global. Noi lucr\m`n multe moduri diferite dar, probabilcel mai frecvent este s\ g\sim o ]ar\care are resurse, cum ar fi petrol, [iapoi aranj\m un `mprumut uria[acelei ]\ri de la Banca Mondial\ sauuna din celelalte organiza]ii de acesttip. Dar banii nu ajung cu adev\rat `nacea ]ar\. De fapt ajung la marilenoastre corpora]ii pentru a construiproiecte de infrastructur\ `n acea ]ar\:centrale electrice, parcuri industriale,porturi, lucruri de care s\ beneficiezecorpora]iile noastre [i c=]iva oameniboga]i din acea ]ar\. Dar nu ajut\majoritatea oamenilor deloc. `ntreaga]ar\ r\m=ne cu o datorie foarte mare.Este o datorie at=t de mare `nc=t nupot s\ o pl\teasc\ [i asta face parte dinplan, s\ nu poat\ s\ o pl\teasc\. La unmoment dat, noi, asasinii economicimergem `napoi acolo [i le spunem:"Asculta]i, a]i pierdut mul]i bani, nuv\ pute]i pl\ti datoriile, a[a c\ vinde]ipetrolul foarte ieftin la companiilenoastre petroliere, l\sa]i-ne s\ con-struim o baz\ militar\ la voi `n ]ar\,trimite]i trupe [i sus]ine]i-le pe alenoastre `ntr-un loc cum ar fi Irak sauvota]i-ne la urm\toarele alegeriONU." S\ privatizeze compania deelectricitate, sistemul de ap\ [i

canalizare [i s\ le v=nd\ corpora]iilordin SUA [i altor corpora]iimultina]ionale. Deci este o adev\rat\re]ea [i este at=t de tipic modul deac]ionare al FMI [i al B\ncii Mondi-ale. Ei `ndatoreaz\ o ]ar\ [i este odatorie at=t de mare `nc=t nu pot s\ opl\teasc\. Apoi ei se ofer\ s\ refi-nan]eze datoria [i trebuie c\ ]ara s\pl\teasc\ o dob=nd\ [i mai mare.Apoiceri acest "quid pro quo" pe care-lnume[ti o condi]ionalitate sau bunerela]ii, care `nseamn\ de fapt c\ tre-buie s\-[i v=nd\ resursele, incluz=ndmulte din serviciile lor sociale, com-paniile de utilitate, uneori sistemelelor educa]ionale, penale, de asigur\rila corpora]ii str\ine.

Deci este o lovitur\ dubl\ - tripl\ -cvadrupl\.

Preceptul pentru asasinul econom-ic a ap\rut la `nceputul anilor '50 c=ndMosaddeq a fost ales `n mod democ-ratic `n Iran. El era considerat "sper-an]a pentru democra]ie" `n estulmijlociu [i `n alte p\r]i ale lumii. Afost ales de c\tre revista "Time" caomul anului. Dar unul din lucrurile pecare le-a adus [i a `nceput s\ `l imple-menteze a fost ideea c\ companiilepetroliere str\ine trebuiau s\ pl\teasc\mult mai mult pe petrolul pe care `lcump\rau din Iran, [i c\ oamenii dinIran ar fi trebuit s\ aib\ de c=[tigat depe urma propriului petrol. Ciudat\politic\. Desigur c\ nu ne-a pl\cutasta, dar ne era fric\ s\ facem cef\ceam de obicei, adic\ s\ trimitemarmata. `n schimb, am trimis un agentCIA, Kermit Roosevelt, rud\ cuTeddy Roosevelt, cu c=teva milioanede dolari [i a fost foarte eficient. `ntr-o scurt\ perioad\ de timp a reu[it s\ `ldea jos de la putere pe Mosaddeq [i l-a adus pe shar-ul Iranului pentru a-l`nlocui. El fusese dintotdeauna favor-abil SUA [i a fost foarte eficient. Aici,`n Statele Unite, la Washington,oamenii priveau `n jur [i spuneau"uau, asta a fost u[or [i ieftin". Astaa stabilit un nou mod de a manipula]\rile, de a crea un imperiu. Singuraproblem\ cu Roosevelt a fost c\ eraun agent CIA [i dac\ era prins,urm\rile ar fi putut s\ fie destul deserioase…a[a c\, foarte rapid `n acelmoment s-a luat decizia s\ sefoloseasc\ consultan]i priva]i, pentrua canaliza banii prin Banca Mondial\sau FMI sau una din celelalte agen]iide tipul acesta, s\ se aduc\ oameni camine, care lucreaz\ pentru companiiprivate. `n caz c\ am fi fost prin[i, nus-ar fi g\sit leg\turi cu guvernul.

C=nd Arbenz a devenit pre[edinteal Guatemalei, ]ara era controlat\ decompania United Fruit [i de marilecorpora]ii interna]ionale. Arbenz [i-adat seama ce asta [i a zis: "Vrem s\d\m p\m=ntul `napoi oamenilor".Dup\ ce a ajuns la putere implementapolitici care ar fi f\cut exact asta, s\dea drepturile asupra p\m=nturilor`napoi oamenilor. Asta nu le-a pl\cutprea mult celor de la "United Fruit"

a[a c\ au angajat o firm\ de rela]iipublice pentru a lansa o campaniepentru a convinge Statele Unite,cet\]enii Statelor Unite, presa SUA,congresul SUA c\ Arbenz era o mari-onet\ a URSS [i c\ dac\ l-am fi l\satla putere,URSS ar fi avut o baz\ `naceast\ emisfer\. `n acea perioad\exista `n min]ile tuturor o fric\exagerat\ de teroarea ro[ie, teroareacomunist\. [i a[a, ca s\ scurt\mpovestea, din aceast\ campanie derela]ii publice s-a ajuns la un angaja-ment din partea CIA [i a armatei de a-l `nl\tura de la putere pe acest om.Asta s-a [i `nt=mplat. Am trimisavioane, am trimis solda]i, am trimis[acali, am trimis tot ce am putut pen-tru a-l `nl\tura [i chiar l-am `nl\turat.Imediat ce a fost `nl\turat de la put-ere, cel care i-a luat locul le-a redatcorpora]iilor interna]ionale, inclusivUnited Fruit toate drepturile [i pose-siunile precedente.

Ecuador a fost condus pentru mul]iani de dictatori pro-SUA. Ei erau demulte ori destul de brutali. Apoi s-adecis ca ei s\ aib\ o alegere cuadev\rat democratic\. Jaime Roldos acandidat pentru pre[edin]ie [i scopuls\u principal, spunea el, era s\ asig-ure folosirea resurselor Ecuadoruluipentru ajutarea oamenilor. Ac=[tigat…cople[itor. Nimeni nu maic=[tigase at=t de deta[at alegerile `nEcuador. Apoi a `nceput s\ imple-menteze aceste politici pentru a seasigura c\ profiturile de la petrolajungeau la oameni, pentru a-i ajuta.Nou\ nu ne-a pl\cut asta aici, `nSUA. Am fost trimis acolo ca unuldin numero[i asasini economici pen-tru a-l schimba pe Roldos, pentru a-lcorupe, pentru a-l suci, s\-l facem s\`n]eleag\ "[tii, po]i s\ ajungi foartebogat tu [i familia ta dac\ joci joculnostru dar…dac\ continui s\ imple-mentezi politicile promise, veipleca". Nu a vrut s\ asculte, a fostasasinat. Imediat ce s-a pr\bu[itavionul, toat\ zona a fost `nchis\. Sin-gurii care aveau acces erau militariiSUA de la o baz\ militar\ dinapropiere [i c=]iva militari dinEcuador. C=nd a `nceput investiga]ia,doi din martorii principali au murit `naccidente de ma[in\ `nainte de a avea[ansa de a depune m\rturie. Multelucruri stranii s-au `nt=mplat `n jurulasasin\rii lui Roldos. Eu, ca [i majori-tatea oamenilor care s-au uitat laacest caz nu au nici o `ndoial\ c\ afost o asasinare. Desigur, `n pozi]iamea de asasin economic, m\ a[teptamca Roldos s\ fie `nl\turat fie printr-orevolt\, fie printr-o asasinare. Daravea s\ fie `nl\turat pentru c\ nuputea fi corupt, nu se l\sa s\ fiecorupt `n felul `n care vroiam noi s\-lcorupem.

Omar Torrijos, pre[edintele Pana-ma a fost unul din prefera]ii mei, mi-a pl\cut mult, era foarte carismatic, elchiar vroia s\ `[i ajute ]ara. C=nd am`ncercat s\ `l mituiesc sau s\-l corupspunea: "Uite, John…"de fapt m\

numea Juanito. Spunea: „Uite, Juani-to,nu vreau bani, ceea ce vreau esteca ]ara mea s\ fie tratat\ `n mod co-rect. Vreau ca SUA s\ pl\teasc\ dato-riile fa]\ de acest popor, pentru toatedistrugerile pe care le-a f\cut aici.Vreau s\ fiu `n pozi]ia `n care s\ potajuta alte ]\ri din America Latin\ s\-[i c=[tige independen]a [i s\ fie liberede aceast\ prezen]\ teribil\ din nord.Voi ne exploata]i at=t de tare…Vreaus\ fie Canalul Panama `napoi `n m=i-nile acestui popor. Asta vreau. A[ac\, las\-m\ `n pace. Nu `ncerca s\ m\mituie[ti.” Era 1981 [i `n luna maiOmar Torrijos a fost asasinat. Omarera foarte con[tient de asta. Torrijos`[i ]inea familia `mpreun\ [i spunea:„Probabil c\ sunt urm\torul dar esteOK pentru c\ am f\cut ceea ce amvenit s\ fac. Am renegociat Canalul.Canalul va fi `n m=inile noastre. Amterminat negocierile cu Jimmy Carter[i avem un tratat.” ~n luna iunie aaceluia[i an, doar dou\ luni mai t=rziua murit [i el `ntr-un accident de avion.Nu exist\ nicio `ndoial\ c\ a fost exe-cutat de [acali finan]a]i de CIA. Exis-t\ foarte multe dovezi. Unul din bo-dyguarzii lui Torrijos i-a dat `n ultim-ul moment, `n timp ce ie[ea din avi-on, un casetofon mic care con]inea obomb\.

Este interesant cum acest sistem acontinuat `n acela[i mod timp demul]i ani doar c\ asasinii economiciau devenit din ce `n ce mai buni. Apoine-a venit ideea, pe care am [i apli-cat-o recent `n Venezuela, `n 1998,c=nd Hugo Chavez a fost alespre[edinte. `naintea lui fiind mul]ipre[edin]i corup]i care au distruspractic economia ]\rii. Chavez a fostales democratic. Chavez a `nfruntatSUA [i a cerut ca petrolul Venezueleis\ fie folosit pentru a-[i ajuta poporul.Desigur c\ nu ne-a pl\cut asta aici, `nSUA. `n 2002 a pornit o revolt\. Nueste nici o `ndoial\ `n mintea mea [inici `n mintea majorit\]ii celorlal]ioameni c\ CIA era `n spatele aceleirevolte. Modul `n care acea revolt\ s-a format reflecta ceea ce Kermit Roo-sevelt f\cuse `n Iran. Au pl\tit oamenipentru a ie[i `n strad\ pentru a serevolt\, pentru a protesta, pentru azice c\ Chavez nu este deloc popular.Dac\ po]i convinge c=teva mii deoameni s\ fac\ asta [i aduci televiz-iunea, po]i s\ faci s\ par\ c\ [i cum arfi ie[it toat\ ]ara `n strad\. Apoilucrurile `ncep s\ degenereze. Chaveza fost destul de inteligent [i oamenii `lurmau cu at=ta loialitate `nc=t aureu[it s\ `nfr=ng\ revolta.

A fost un moment fenomenal `n is-toria Americii Latine.

Continuare `n articolul urm\tor___________________*Sursa: Libercugetatorul

~ndatorarea - capcana folosit\ pentru cucerirea [i `nrobirea na]iunilor

Asasinii Economiei Mondiale*Adev\rul despre Banca Mondial\,

(Urmare din pag. 11)

„Integrarea TIC în procesul educa-]ional”, „Educa]ie civic\ - formareaprofesorilor” [i „Strategii de consilie-re educa]ional\ a p\rin]ilor”.

De asemenea, în parteneriat cu Insti-tutul Na]ional pentru Studierea Holo-caustului din România „Elie Wiesel”,C.C.D. Bac\u a implementat progra-mul de formare continu\ acreditat Ho-locaust, combaterea rasismului [i dis-crimin\rii. Totodat\, am furnizat 100de cursuri, avizate de MinisteruluiEduca]iei, 30 dintre ele fiind organiza-te în premier\.

Rezultatele enun]ate se datoreaz\ [iimplic\rii `ntregului colectiv al insti-tu]iei, echipei de colaboratori, exper]i[i formatori, c\rora le mul]umesc [i peaceast\ cale.

- C=te centre de documentare [i in-formare ave]i?

- ~n anul [colar 2014 - 2015, sub co-ordonarea metodologic\ a C.C.D.Bac\u, `n cadrul Proiectului bilateralrom=no-francez „Educa]ie `n mediulrural defavorizat”, `n jude]ul nostru,au func]ionat efectiv 27 de centre dedocumentare [i informare. Acesteaau organizat diferite activit\]i, cu ca-racter educa]ional, civic [i social, lacare au participat aproximativ 10.000de elevi [i profesori.

- Ce ne pute]i spune despre Biblio-teca „Violeta B\jenaru” [i activita-tea Editurii Casei Corpu-lui Didactic Bac\u?

- Biblioteca „VioletaB\jenaru” constituie o zo-n\ de atrac]ie pentru das-c\lii b\c\uani. Fondul decarte [i de documente pesuport electronic (softurieduca]ionale, bookmark-uri, casete audio [i video,CD-uri [i DVD-uri) a cres-cut sim]itor. De asemenea,aici s-au desf\[urat diferiteactivit\]i, la care au parti-cipat 668 de bibliotecari,elevi [i cadre didactice. Institu]ia afost angajat\, totodat\, [i `ntr-o serie deac]iuni `n domeniul inform\rii, docu-ment\rii, consultan]ei, [tiin]ifice, me-todice [i culturale de care au benefici-at 10.815 elevi, profesori [i alte cate-gorii de participan]i. Din p\cate, dindiverse motive, multe cadre didacticedin jude] nu au reu[it s\ acceseze `nacest an [colar activit\]ile desf\[uratede institu]ia b\c\uan\. Ele vor fi prelu-ate din oficiu, oferindu-li-se, astfel,posibilitatea de a participa la activit\-]ile dorite `n urm\toarea perioad\.

C=t despre editur\, v\ pot spune c\aceasta a publicat un num\r de 105 ti-tluri, culegeri, manuale, buletine in-formative, ghiduri metodologice, re-viste si periodice, 63 de titluri fiind di-fuzate de C.C.D. [i 42 de Centrul „A-merican Corner Bac\u”.

- Ce fel de activit\]i a]i avut „Ame-rican Corner”?

- La Centrul American CornerBac\u, care func]ioneaz\ ne`ntrerupt`n cadrul institu]iei b\c\uane din anul2005, au fost organizate 240 de `nt=l-niri, seminarii, conferin]e, videocon-ferin]e [i expozi]ii cu tematici diferite[i atractive, la care au participat invi-ta]i speciali (speakers) din SUA [i unnumeros public b\c\uan. Doar `n ulti-mii doi ani la aceste evenimente aufost prezen]i 1.568 de elevi, studen]i [i

profesori.- Demn de remarcat este faptul c\,

dup\ cum am aflat, sunte]i singurainstitu]ie de acest tip din ]ar\ `n ca-drul c\reia func]ioneaz\ un centruamerican finan]at de AmbasadaSUA la Bucure[ti. P=n\ la urm\, cerol are acest „corner”?

- Centrul American Corner Bac\uofer\ cadrelor didactice [i elevilor ac-tivit\]i educative [i culturale deosebite,surse de informare electronice [i clasi-ce `n limba englez\ despre societateaamerican\ [i nu numai.

- Departamentul de Stat al SUA aremis c\tre ambasada american\ dela Bucure[ti un mesaj `n care se a-preciaz\ `n mod deosebit num\rul [icomplexitatea programelor ini]iatede dumneavoastr\, vizitele oficiali-lor americani, dar [i portofoliul dec\r]i [i echipamente existente laacest centru.

- Ne m=ndrim cu o astfel de realiza-re, mai ales pentru c\ Washingtonul vaasigura finan]area Centrului „Ameri-can Corner Bac\u”, cel pu]in p=n\ lafinele anului 2016. De exemplu, `nacest an [colar am reu[it s\ organiz\mritmic videoconferin]e la care au par-ticipat `ndeosebi liceeni `nso]i]i de pro-fesorii lor. Acestea au abordat temati-ci diferite [i interesante, precum drep-turile omului, istoria negrilor ameri-cani, sistemul acord\rii vizelor, politi-c\ extern\, economie, educa]ie, rasism,

comer] interna]ional, ele fiind sus]inu-te [i de exper]i americani, care [i-au a-daptat interven]iile publicului nostru.

A[adar, de fiecare dat\ am revalorifi-cat dotarea centrului cu un performantsistem digital pentru videoconferin]e(DVC), care, iat\, ne-a oferit posibili-tatea s\ organiz\m schimburi de expe-rien]\ [i idei `n mod direct [i `n timp re-al.

Dar Ambasada SUA sus]ine financi-ar [i Centrul Regional de Resurse pen-tru Educa]ia Civic\, care func]ioneaz\`n cadrul institu]iei noastre din anul2003, [i sub auspiciile c\ruia, `n anul[colar 2014 - 2015, au fost organizate77 de activit\]i, `n parteneriat cu dife-rite institu]ii de `nv\]\m=nt [i cultur\din ]ar\ [i str\in\tate, la care au partici-pat 5.721 de elevi, studen]i [i profe-sori...

- Câte parteneriate interne [i ex-terne a angajat institu]ia?

- Doar în anul [colar 2013 - 2014 amîncheiat 75 de protocoale, parteneriate[i acorduri pentru sus]inerea unor pro-iecte educa]ionale, dintre care le-a[ a-minti pe cele semnate cu AmbasadaSUA la Bucure[ti, Institutul CulturalRomân de la Tel Aviv, British Council,ARDOR Moldova, Institutul Na]ionalpentru Studierea Holocaustului dinRomânia „Elie Wiesel” Bucure[ti, Bi-blioteca Pedagogic\ Na]ional\ „I.C.

Petrescu” Bucure[ti, Camera de Co-mer] [i Industrie Bac\u, Asocia]ia„Alternative Sociale” Ia[i, Asocia]ia„Tineri pentru viitor” Bucure[ti, Insti-tu]ia Prefectului Bac\u, ConsiliulJude]ean Bac\u, Prim\ria ora[uluiCom\ne[ti, Universitatea „VasileAlecsandri” [i Universitatea „GeorgeBacovia” din Bac\u, Universitatea„{tefan cel Mare” din Suceava,S.N.S.P.A., Academia Na]ional\ deInforma]ii „Mihai Viteazul”, Agen]iaNa]ional\ Antidrog Bac\u - Centrul dePrevenire, Evaluare [i ConsiliereAntidrog Bac\u etc.

De asemenea, am continuat s\ orga-niz\m, în virtutea parteneriatului cuI.{.J., activit\]ile specifice proiectului„Profesionalizarea carierei didactice -noi competen]e pentru actori aischimb\rilor în educa]ie în jude]eleBac\u [i Covasna”, finan]at din fon-duri structurale europene.

Ca institu]ie conex\ în domeniuleduca]iei, având ca obiect principal deactivitate formarea continu\ a persona-lului didactic din înv\]\mântul preuni-versitar, consider c\ responsabilitateasocial\ a tuturor organiza]iilor [colaretrebuie s\ se manifeste prin activit\]icare s\ promoveze implicarea social\[i toleran]a, interculturalitatea, diversi-tatea etnic\ [i cultural\. Iat\ motivulcare m-a determinat s\ m\ implic, pen-tru al [aptelea an consecutiv, în pro-iecte civice [i sociale, precum cel deru-

lat în martie 2014, „Edu-ca]ie pentru viitor prin în-]elegerea trecutului: pre-g\tirea formatorilor deprofesori în domeniul is-toriei Holocaustului”, ini-]iat [i organizat de Amba-sada SUA la Bucure[ti,Muzeul Holocaustului dela Washington, InstitutulNa]ional pentru StudiereaHolocaustului din Româ-nia „Elie Wiesel” [i deMinisterul Educa]ieiNa]ionale. Proiectul s-a

dorit a fi o continuare a eforturilor de-puse de institu]ie în direc]ia valoriz\riiexperien]elor trecutului recent [i asu-marea rolului de cet\]ean activ la nive-lul comunit\]ii, `n scopul promov\riiprogresului [i a valorilor umaniste [ieuropene.

- Cu ocazia trecerii Institutului Na-]ional pentru Studierea Holocaustu-lui din România „Elie Wiesel”, `nsubordinea Ministerului Culturii, încoordonarea prim-ministrului, prinCancelaria acestuia, v-a fost recon-firmat\ calitatea de membru al Co-mitetului pentru programe educa]io-nale [i parteneriate cu institu]ii aca-demice. Ce este [i ce reprezint\ acestcomitet?

- Comitetul este alc\tuit dintr-un nu-m\r de pân\ la 31 de personalit\]i re-prezentative [i recunoscute în domeni-ul studierii Holocaustului, personalit\]iale vie]ii publice interne [i interna]io-nale, cu competen]e [i merite în dome-niul studierii Holocaustului, acestea fi-ind numite prin decizie a primului mi-nistru, la propunerea directorului ge-neral al Institutului. Acest comitet re-prezint\ organul consultativ de specia-litate pentru elaborarea [i implementa-rea programelor educative, adopt\ pla-nul na]ional de programe educa]ionale,face recomand\ri, avizeaz\ [i face pro-puneri asupra acestora.

„Un partener de `nalt\ calitate”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015 Pag. 10

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

VASILE

{OIMAN

(n\scut la 24 iunie 1958, la Icu[e[ti, Neam])

cele mai frumoase gânduri deprim\var\, s\n\tate [i fericire `nmijlocul familiei [i satisfac]ii de

la via]\!

La mul]i ani!

Fost [ef la VAMA Bac\u

Cu prilejul anivers\rii frumoasei vârste de 52 de ani,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Domnului

VIOREL GHELAS|(n\scut la 6 iunie 1963, la P. Turcului, Bac\u)

mult\ s\n\tate [i bucurie la`ntreaga familie, precum [irealizarea dorin]elor pe care [i le-a propus!

La mul]i ani!

Director general Direc]ia Silvic\ Bac\u

Cu prilejul anivers\rii celei de-a 61 - a zi de na[tere,

Via]a b\c\uan\ureaz\ Domnului

NICOLAE DAMIAN(n\scut la 30 iunie1954, la Orbeni, Bac\u)

s\n\tate la `ntreaga familie,lumin\, fericire

[i la cât mai multeprim\veri!

La mul]i ani!

Administrator S.C. TRACOROM S.A. Bac\u

Cu prilejul anivers\rii celei de-a 51 - a zi de na[tere,

Via]a b\c\uan\ureaz\ Domnului

COSTIC| PANAITE(n\scut la 19 iunie 1964, la Sacut, Bac\u)

s\n\tate la `ntreaga familie,lumin\, fericire

[i la cât mai multeprim\veri!

La mul]i ani!

Director S.C. ROMCONSTRUCTOR S.A. Bac\u

Cu ocazia zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Domnului

PETRU PL\CINT|(n\scut la 1 iunie 1938, la P. Neam])

s\n\tate, pace,izbând\[i echilibru `n via]\!

La mul]i ani!

Pre[edinte S. C. Cybernet Aurocenter Bac\u

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Domnului

ION MELINTE(n\scut la 22 iunie 1959, la St\ni[e[ti, Bac\u)

s\n\tate, prosperitate, lumin\, fericire [i la cât mai multeprim\veri!

La mul]i ani!

Deputat `n Parlamentul Rom=niei

(Urmare din pag. 3)

- În martie, anul trecut, l-a]i adusdin nou pe ambasadorul Israelului lanoi...

- Da. La invita]ia noastr\, Excelen]aSa Dan Ben - Eliezer, ambasadorulStatului Israel în România, a efectuat ovizit\ complex\ la Bac\u. Programul amai cuprins întâlniri fructoase cu auto-rit\]i publice municipale [i jude]ene,oameni de afaceri, de cultur\ [i de pre-s\, politicieni.

- Casa Corpului Didactic „GrigoreTabacaru” Bac\u a devenit, prindumneavoastr\, un fel de al doilea„guvern” al Rom=niei `n rela]iile cuStatele Unite [i Israelul. Ceea ce a]if\cut prin crearea [i consolidarea u-nei pun]i de leg\tur\ `ntre Bac\u [icele dou\ ]\ri n-au f\cut to]i deputa-]ii, senatorii [i politicienii locali la unloc... Dac\ fiecare director de insti-tu]ie bugetar\ ar proceda ca dum-neavoastr\, atunci ne-am putea lipsichiar [i de ambasadele din str\in\ta-te, care pierd timpul cu bani greisco[i din buzunarele noastre.

- Cred c\ exagera]i. {i-apoi nu intr\ `natribu]iile mele s\ `mi exprim opiniadespre competen]a sau responsabilit\]i-le altor persoane sau institu]ii. CasaCorpului Didactic este o institu]ie sub-ordonat\ Inspectoratului {colar, cu atri-bu]ii bine definite, `ns\ limitative `ncompara]ie cu aria de ac]iune a unuiparlamentar sau politician.

- A]i g=ndit proiectul „Predarea Ho-locaustului în [colile din România”, oini]iativ\ de pionierat la nivel na]io-nal. Ce înseamn\ acest proiect [i careeste impactul lui social, mai ales c\sunte]i [i autorul unicei programe decurs op]ional pentru liceu, aprobat\în anul 2005 de Ministerul Educa]iei,„Istoria evreilor. Holocaustul”?

- Una din tragediile omenirii din se-colul trecut, Holocaustul, a devenit, laini]iativa mea, din anul 2004, obiect destudiu op]ional în [colile române[ti. Lanivel na]ional [i interna]ional, este bi-necunoscut faptul c\ la Bac\u am înce-put s\ organizez o serie de manifest\ri,

conferin]e, cursuri de formare continu\,expozi]ii tematice [i seminarii dedicateacestei problematici. Din aceast\ suit\de manifest\ri, câteva au avut o puter-nic\ reverbera]ie.

- Care sunt aceste manifest\ri?- În ultimii unsprezece ani, am desf\-

[urat mai multe activit\]i în aceast\ di-rec]ie, printre care: programul de for-mare continu\, „Rasism, xenofobie, an-tisemitism-probleme educationale; Ho-locaustul” (organizat, dup\ cum a]ispus, în premier\ na]ional\ [i absolvitde 130 de profesori de istorie [i [tiin-]e sociale), proiectul educa]ional „Is-raelul azi. Situa]ia din Orientul Apro-piat”, la care au participat deopotriv\elevi [i cadre didactice [i care va con-tinua printr-un parteneriat cu [coli dinIsrael [i nu în ultimul rând, printr-o se-rie de întâlniri emo]ionante cu supra-vie]uitori ai Holocaustului. La acestease adaug\ o serie de conferin]e dedicateproblematicii Holocaustului, la care auparticipat exper]i din Elve]ia, Fran]a,Germania, Israel, România [i SUA.Totodat\, am fost implicat [i în organi-zarea unor conferin]e interna]ionale cu

activit\]i cu caracter educa]ional [i ci-vic: „Rasism, xenofobie, antisemitism -probleme educa]ionale; Holocaustul”[i „Combaterea discrimin\rii [i pro-movarea respectului reciproc [i în]ele-gerii prin cunoa[terea tragediilor seco-lului XX, Holocaustul [i Gulagul; Noileeduca]ii în secolul XXI”, care au reunitprofesori de istorie [i [tiin]e sociale dintoat\ ]ara, ce au avut, astfel, ocazia s\audieze expuneri deosebite ale unorexper]i din Israel, Republica Moldova,România [i SUA [i la care au fost pre-zen]i [i câ]iva diploma]i str\ini dinIsrael [i SUA. Mai merit\ s\ amintimseminarul educa]ional „Combatereaatitudinilor rasiste, xenofobe, antisemi-te în [colile din România. Întâlniri cusupravie]uitorii Holocaustului.”, la ca-re au participat elevi [i profesori b\c\-uani, dar [i invita]i din str\in\tate, con-ferin]a „Particularit\]ile Holocaustuluiîn contextul românesc. Tragedia rromi-lor”, ocazie cu care au fost prezentateîn premier\ Ghidul profesorului si fil-mul documentar „Dureri ascunse. Per-secutarea rromilor din România, 1942 -1994.”, realizat de Michelle Kelso - re-gizor din SUA, activitatea fiind desti-nat\ inspectorilor [colari, consilieriloreducativi, profesorilor de limba rro-mani, reprezentan]ilor etniei rrome, ele-vilor, studen]ilor rromi [i publicului in-teresat.

- Presa a ar\tat c\ activit\]ile dum-neavoastr\ au fost semnalate chiar laConferin]a O.S.C.E. (6 - 8 iunie 2007)de la Bucure[ti…

- Acest eveniment, organizat la nivelînalt, a fost deschis de pre[edintele sta-tului care, în cuvântul s\u, a remarcatprogresele f\cute de ]ara noastr\ în re-cunoa[terea Holocaustului [i predareaproblematicii acestuia, amintindu-se a-tunci, în mod clar, [i de programele e-duca]ionale specifice. Totodat\, a fost

amintit programul nostru de formarecontinu\ „Rasism, xenofobie, antisemi-tism - probleme educationale. Holoca-ustul”, cursul op]ional pentru liceu [imanualul „Istoria evreilor. Holocaustul”.

- Am `n]eles c\, prin aceste activi-t\]i, `n ultimii doi ani v-a]i situat pelocul I `n ]ar\.

- A[a este. La programele de formarecontinu\ organizate de noi `n calitate defurnizor sau de implementator, `n anii[colari 2012 - 2013 [i 2013 - 2014, auparticipat 5.661 de cadre didactice. Deasemenea, au mai fost organizate pro-grame de formare, furnizate de alte ins-titu]ii acreditate de Ministerul Educa]iei[i derulate prin C.C.D. Bac\u, la care auparticipat 583 de cadre didactice, si-tua]ie care reflect\ foarte buna pozi]io-nare la nivel na]ional a institu]iei b\c\-uane pe locul I `n ultimii doi ani.

Conform analizelor noastre, indica-torii pentru anul [colar `n curs 2014 -2015 sunt cu mult peste medie, fapt ca-re ne `ndrept\]e[te s\ credem c\ ne vomsitua [i `n continuare pe podiumul na-]ional. De altfel, oferta noastr\ a propuscolegilor trei programe proprii de for-mare, acreditate de Ministerul Educa]i-ei, care însumeaz\ 240 ore [i 65 crediteprofesionale transferabile:

(Continuare `n pag. 10)

Având `n vedere ini]iativa de pionierat a Editurii Funda]iei Culturale

Cancicov de a face radiografia vie]iib\c\uane contemporane [i de a scrie istoria vorbit\ a vremurilor pe care letr\im, interviurile din cadrul acestei

rubrici vor ap\rea `n cartea

Personalit\]i la ora dest\inuirilor(vol 3 - Bac\u, 2015)

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015Pag. 11

C.C.D. Bac\u: „un partener de `nalt\ calitate”

MIHAI DEJU (pre[edinte al S.C. Comat S.A.), PETRU PL|CINT| (pre[edinte al S.C. Cybernet Auto Center

S.R.L.), {TEFAN }IBULIAC (director al Transelectrica S.A. Bac\u),ADRIAN AVRAM (pre[edinte al Sindicatului Liber Romgaz R. A.

Distribu]ie Bac\u), ION MELINTE (deputat `n ParlamentulRom=niei), GHEORGHE B|L|U (manager general al S.C. Atlas

S.A.), GABRIEL STAN (director al Casei Corpului Didactic „GrigoreTabacaru”), EMIL VAMANU (director al Administra]iei Bazinelor de

Ape „Siret”), VIOREL GHELAS| (director al Direc]iei SilviceBac\u), VASILE NI}| (administrator al S.C. Tricotex S.R.L.

M\gura), D|NU} VOICU (administrator al S.C. Moldavtrex S.R.L.),NELU HORDIL| (administrator al S.C. Union Condrom S.A.)

Redactor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTERedactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU

Secretar de redac]ie:Pr. Cornel PAIU

Nicu I. Aur, Dumitru Br\neanu, Ioan D\nil\,Elena Hociung, Petre Isachi, Adrian Lungu, ValM\nescu, Mircea Merticariu, Ion Moraru (One[ti),Alina Munteanu, Ioan Neac[u, Daniel Nicolescu,pr. Cornel Paiu, Neculai Plugariu, Mitic\ Pricopie,Vasile-George Puiu, Valeriu T\nase, ConstantinTopal\, Ozana Kalmuski-Zarea

Fotoreporter: Iolanda Bodor Tehnoredactare computerizat\: Ioana Aioanei

ISSN: 1583 - 6339Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Redac ] ia : Bac\u , S t r . 9 Mai 80 /A/7 , CP: 600065Tele fon /Fax : 0234 571532 . Mobi l : 0721861045E-mai l : fundatiacancicov@yahoo.com

viata_bacauana@yahoo.comvictormunteanu28@yahoo.com

Editor: Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

Excelen]a Sa Dan Ben - Eliezer

Via]a b\c\uan\ l Nr. 473 / iunie 2015 Pag. 12

(Alocu]iune rostit\ cuprilejul lans\rii volumului De gard\ la Avangard\, de Daniel Nicolescu)

V\ rog s\-mi da]i voie s\interpretez prezen]a dum-neavoastr\ ast\zi, aici, `n nu-m\r atat de mare, ca pe oconfirmare a standardelorvalorice elevate la care se si-tueaz\ actualmente activi-tatea Funda]iei Culturale„Georgeta [i Mircea Can-cicov”, reflectate, iat\, ̀ n lar-ga audien]\ a manifest\rilordesf\[urate sub egida sa. Deaceea ̀ mi exprim speran]a c\voi fi `n asentimentul dum-neavoastr\ dac\ voi `ncepeprin a mul]umi organizatori-lor acestui eveniment cultu-ral de elit\ - VictorMuntea-nu [i Daniel Nicolescu - carem-au invitat s\ rostesc c=tevacuvinte despre volumul Degard\ la Avangard\, faptpentru care m\ simt deosebitde onorat. ~nainte de asta, a[vrea s\ elogiez `nc\ o dat\inspirata ini]iativ\ a domnu-lui Victor Munteanu, care acreat `n 1994 Funda]ia„Georgeta [i Mircea Can-cicov”.

~n anii care au urmat, Vic-

tor Munteanu a constituitpentru noi, cei care-l cunoa[-tem de dinainte de 1989, osurpriz\, relev=ndu-ne o fa-]et\ inedit\ a personalit\]iisale [i anume voca]ia de ma-nager cultural. Gra]ie acestuiveritabil talent managerial,Victor Munteanu a reu[it, `nscurt\ vreme, s\ situezeFunda]ia „Cancicov” `n to-pul organiza]iilor nonguver-namentale din jude] [i peprimul loc ̀ n ceea ce prive[teanvergura [i calitatea mani-fest\rilor culturale.

~nainte de a comenta mo-dul cum sunt consemnate a-cestea `n cartea lui DanielNicolescu, a[ vrea s\ spunc=teva cuvinte [i despre ceidoi patroni spirituali - Geor-geta [i Mircea Cancicov.

Funda]ia a cinstit cum secuvine memoria acestora, o-magiindu-i prin atribuireanumelui „Cancicov” Parcu-lui din Bac\u [i prin dezve-lirea, aici, a unui bust al ma-relui om politic, precum [iprin atribuirea numelui„Georgeta Jurgea - Cancicov”{colii din Parincea. DespreGeorgeta Cancicov, ca pro-zatoare, s-a scris suficient, cuobiectivitate, de c\tre criticii

de prestigiu, `ncep=nd cu G.C\linescu, `n a sa „Istorie aliteraturii rom=ne de la ori-gini p=n\ `n prezent”, din1941. Despre romanele salePoieni [i Moldovenii amscris [i eu, `n „Ateneu”, cuprilejul reedit\rii lor, prin1973. Apoi, un alt b\c\uan aconsacrat scriitoarei un vo-lum monografic. ~n schimb,despre Mircea Cancicovcred c\ b\c\uanii [tiu pu]inelucruri. E timpul s\-l `ncet\-]enim pe Mircea Cancicov -adic\ s\-l facem mai bine cu-noscut concet\]enilor no[tri,accentu=nd asupra originiisale b\c\uane - a[a cum amf\cut cu Alecsandri, cu IonLuca, Nicu Enea, GrigoreTabacaru [i mul]i al]ii. Fi-indc\ Mircea Cancicov esteomul politic, demnitarul [i

patriotul care a f\cut pentrujude]ul [i, mai ales, ora[ulBac\u, sub raport edilitar, c=tn-a f\cut altcineva vreodat\.

~ntre 1936 [i 1944 (23 Au-gust), avocatul Mircea Can-cicov a de]inut `nalte demni-t\]i guvernamentale: secretarde stat [i apoi ministru la Do-menii, la Economia Na]io-nal\, la Finan]e. Liberal, `n-cep=nd din 1938 (c=nd par-tidele politice au fost desfi-in]ate), Mircea Cancicov tre-buie considerat un tehnocrat,fiind un excelent specialist,cu competen]\ pluridiscipli-nar\, dublat de un mare car-acter - corect, integru, devo-tat neamului nostru [i melea-gurilor natale.

(Continuare `n pag. 8)

Liv

iu C

his

cop Georgeta [i Mircea Cancicov -

amfitrioni ai Bac\ului de alt\dat\„E timpul s\-l `ncet\]enim pe Mircea Cancicov”

Parcul „Cancicov” Administra]ia Finan]elor(Po[ta nr. 1)

Complexul Muzeal de la Borze[ti

{coala Normal\ de ~nv\]\tori [i Liceul de Fete(Colegiul Na]ional „Vasile Alecsandri)

Policlinica veche (Casa Asigur\rilor de S\n\tate)

Casa „Cancicov”

Eveniment cultural organizat de Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov” la Filarmonica „Mihail Jora”

{coala „Georgeta Mircea Cancicov”