scoala romaneasca

R E V I S T A F E D E R A Þ I E I E D U C A Þ I E I N A Þ I O N A L E

ªCOALARR OO MM ÂÂ NN EE AA SS CC ÃÃ .. RR OO

WW WW WW ..

Anul XI • nr. 77 • iunie - iulie - august 2012 • 1,7 lei

3

sub lupã

Dèja vu politic

12

dosar

Sãrãcia, o problemãnu numai în ºcolileEuropei de Est

EDUCAÞIE ªI ATITUDINE

MAI MULÞI BANI PENTRUEVALUATORII DE LA EXAMENELE NAÞIONALE

MAI MULÞI BANI PENTRUEVALUATORII DE LA EXAMENELE NAÞIONALE

10

AA CC TT UU AA LL II TT AA TT EE22

www.SCOALAROMANEASCA.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

TTeell..:: 021/337.11.40; 021/337.11.85

FFaaxx:: 021/337.01.17

RREEDDAACCTTOORR--ªªEEFF::Dragoº Constantin Neacºu

([email protected])

SSEENNIIOORRII EEDDIITTOORRII::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

Florin Dobrescu([email protected])

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • [email protected])

TTIIPPAARR:: SC Safo Prod SA –

Grupul de Presã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected] 11445533 –– 77884422

PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

ªCOALARR OO MM ÂÂ NN EE AA SS CC ÃÃ .. RR OO

WW WW WW ..

REVISTA „ªCOALA ROMÂNEASCÃ“ UREAZÃ TUTUROR ABSOLVENÞILOR MULT

SUCCES LA EXAMENELE NAÞIONALE!

Federaþiile sindicale din învãþãmântul preuniversitar cer USLmodificarea sistemului de organizare a Examenului debacalaureat, încât acesta sã includã, din 2013, ºi probe scrisediferenþiate, în funcþie de profil ºi filierã, pentru a nu se repeta„rezultatele dezastruoase“ de anul trecut. Ministrul interimar alEducaþiei, Liviu Pop, a declarat cã propunerea este pertinen-tã, deoarece forma actualã a acestui examen nu mai esteadaptatã situaþiei din sistemul de învãþãmânt.

„Reglementarea vine în întâmpinarea dorinþelor elevilor,ale pãrinþilor acestora ºi ale cadrelor didactice, care au militatpentru susþinerea Examenului de bacalaureat la disciplinelepentru care elevii au optat în cursul învãþãmântului liceal, iarnu la obiecte pe care nu au fost interesaþi sã le studieze ºi nicinu aveau cum, având în vedere profilul unitãþii de învã-þãmânt“, se aratã în scrisoarea deschisã adresatã preºedinþilorPSD ºi PNL, Victor Ponta ºi Crin Antonescu, de liderii Federaþiei

Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI), ai Federaþiei „SpiruHaret“ ºi ai Federaþiei Educaþiei Naþionale (FEN).

Sindicaliºti spun cã introducerea bacalaureatului diferenþi-at, prevãzutã în Legea Educaþiei Naþionale nr. 1/2011, este„una dintre puþinele reglementãri benefice sistemului“ dinacest act normativ. Reglementarea, însã, nu va putea fi apli-catã, conform aceluiaºi act normativ, decât din 2016, respec-tiv începând cu generaþia de elevi care începe clasa a IX-a înanul ºcolar 2012-2013, subliniazã sindicaliºtii.

„Pentru anul acesta, nu mai poate fi operatã modificarea,pentru cã nu poþi schimba regulile în timpul jocului. Sperãm, însã,cã va fi fãcutã pentru a intra în vigoare de anul viitor, pentru catuturor candidaþilor de la Bacalaureat sã li se acorde ºanseegale. Modificarea trebuia operatã din timp, dar cu Funeriu nus-a putut discuta. În mandatul lui, a fost un monolog“, a declaratpreºedintele FEN, Constantin Ciosu. ��

BACALAUREAT DIFERENÞIAT ÎN 2013

ÎNCÃ 62 DEMICROBUZE ªCOLARE

Primele 62 de microbuze ºcolaredin totalul celor 185 achiziþionate deMECTS, în anul 2012, au fost trimise înteritoriu pe 5 iunie pentru a sprijiniaccesul la educaþie al elevilor careprovin din zonele rurale izolate.

Potrivit contractului semnat în datade 26 aprilie de fosta conducere aMinisterului Educaþiei, cele 185 demicrobuze ºcolare trebuie distribuitecãtre beneficiari în maximum 45 dezile de la data parafãrii documentului.Cele 62 de autoturisme au fost reparti-zate în 15 judeþe, astfel: Argeº - 4,Bistriþa-Nãsãud - 5, Buzãu - 4, Cãlãraºi -4, Gorj - 5, Harghita - 4, Hunedoara - 4,Iaºi - 5, Maramureº - 6, Neamþ - 3, Pra-hova - 3, Satu Mare - 4, Tulcea - 4, Vâl-cea - 3, Vrancea - 4. Clelalte 123 demicrobuze destinate exclusiv elevilorvor ajunge în posesia beneficiariloretapizat, pânã în data de 9 iunie. Va-loarea totalã a contractului este de 22milioane RON. ��

33SS UU BB LL UU PP ÃÃ

iunie-iulie-august 2012

DR A G Oº NE A CºU

Lapte ºi miere - acestea erau promisiu-nile unora dintre cei care astãzi sunt la gu-vernare. Ne promiteau marea cu sarea,dar au început sã sufere de amnezie. Nepromiteau salarii mai mari, depolitizare,prinderea escrocilor ºi aºa mai departe.

Dacã în privinþa salariilor au amãgitpopulaþia oferind jumãtate din pierdereadin iulie 2010, problema mare va apãreadupã alegerile locale. Cred cã dupãaceastã datã va începe adevãrataschimbare la faþã. Dacã ar fi sã ne uitãmla învãþãmânt, observãm deja câtevaschimbãri mici. Un inspector acolo, altulîntr-un alt judeþ ºi câþiva directori. Ce seva întâmpla însã dupã 10 iunie? Toate lo-curile vor fi scoase la mezat. Se vor da bã-tãlii aprige - unele deja au început pentruanumite posturi - iar câºtigãtori vor fi ceicu buzunarul mai plin sau cu pilele maimari. Aceste schimbãri nu sunt neaºtep-tate, prin acestea am trecut la fiecareschimbare de mandat, însã acum, maimult ca oricând, cuþitele sunt mult mailungi ºi mai ascuþite. Vorba unui amicdintr-un partid aflat la guvernare: „Foa-

mea-i mare, gândeºte-te cât de flãmânzisunt cei din teritoriu. Vara asta o sã curgãsânge, mai ales cã sunt douã partide“.Aºa cã vor fi schimbaþi directori, inspec-tori ºi toþi cei care au fost puºi în funcþii înultimi 4-5 ani. Cel mai probabil, noii veniþivor primi delegaþie, urmând ca înainte dealegerile din toamnã sã se organizeze ºiconcursurile pe post. Nu vom scãpa deacest circ nici cu managerii managerilor,deoarece clica de partid este mai impor-tantã decât orice fel de lege sau de do-rinþã de schimbare a învãþãmântului.

În altã ordine de idei, începând cuacestã lunã, salariile în învãþãmânt cresccu 8%. Dar creºte ºi puterea de cumpãra-re? Nu. În afarã cã la salariile din învãþã-mânt 8% nu înseamnã foarte mare lucru,dacã þinem cont de inflaþia pe anul aces-ta ºi de raportul de schimb euro/leu ob-servãm cã de fapt salariile vor fi indexate,iar puterea de cumparare va rãmânenici mãcar aceeaºi ca pânã acum. Încondiþiile în care s-ar acorda ºi a douamajorare promisã, lucrurile ar sta altfel.Însã, din punctul meu de vedere, aceas-tã a douã creºtere salarialã este departede a se acorda. Spun asta doar gândin-

du-mã la scrisoarea de intenþie a Guver-nului trimisã FMI în care este scris cã ceade-a doua creºtere este condiþionatã deevoluþia situaþiei bugetare. Parcã îl vãd înoctombrie pe domnul Ponta, care vaveni la televizor sã spunã cã nu sunt fon-duri, de greaua moºtenire, de inundaþii,de adâncirea crizei în Grecia ºi cã toateastea îl împiedicã sã acorde cea de-adoua majorare. Sper cã sunt doar eu pe-simist, iar lucrurile nu stea aºa...

Pentru acest Guvern s-a prostestat întoatã þara. S-a scandat, s-a manipulat.Toþi s-au bucurat când moþiunea a trecut,iar guvernul PDL -UDMR a fost demis. Atrecut o lunã din actualul mandat, iarlaptele ºi mierea primise se lasã aºtep-tate. Avem însã din plin dispute vechi petema demiterii preºedintelui ºi a reprezen-tãrii României la Consiliul European, ca ºicum asta ne þine de foame.

ªi uite aºa, parcã vãd cã din scandalîn scandal o sã ajungem la alegerile ge-nerale, iar laptele ºi mierea se vor transfor-ma în zer ºi pelin ºi iar o sã ne întrebãmasemenea cetãþeanului turmentat din„O scrisoare pierdutã“: Noi cu cinevotãm? ��

DÈJA VU POLITIC

ªª CC OO AA LL AA GG ÃÃ LL ÃÃ ÞÞ EE AA NN ÃÃ44


BO G D A N NI S T O R

Cum luna mai poate fi denumitã înacest an „Luna Campaniei Electorale“,candidaþii din Galaþi au încercat sã pro-fite din plin de inocenþa sau de bunãvoin-þa unor ONG-uri ºi le-au pus sã organizezemese rotunde la care sã invite ºi presa.Evident, interesul era ca politicienii sã fiepromovaþi cât mai mult ºi pe cât mai di-versificate cãi. În plasã a cãzut repede ºiautointitulatul „Grup de Lobbyºti pentruEducaþie“ din cadrul Sindicatului Liber„Educaþia“.

S-au gãsit repede trei profesori dinacest sindicat, care au încropit o aºa-zisãlistã de prioritãþi care ar trebui întoarse petoate pãrþile de candidaþi ºi au ºi lansatinvitaþii cãtre candidaþii pentru PrimãriaGalaþi. I-au chemat pe toþi luni, 21 mai, dela ora 10.00, în sala de conferinþe a CaseiCorpului Didactic din Galaþi. În goana lordupã notorietate, cele trei distinse doamneau omis un lucru extrem de important:politica-i interzisã cu desãvârºire în spaþiiledestinate educaþiei, mai ales în casa în

care dascãlii sunt formaþi ca, la rândul lor,sã-i educe pe alþii.

Distinsele doamne de la „Educaþia“ –pe numele lor Ioana Alecu - profesor me-todist CCD Galaþi, Oana Damian ºi Viori-ca Neculai – au sperat probabil cã se vorîncununa de succes, iar toate laudelepentru organizarea acestei întâlniri se vorîngrãmãdi în portofoliile lor. S-au luminatînsã ºi cei care conduc destinele învãþã-mântului local ºi au sãrit ca arºi: au anulatîntâlnirea cu doar 10 minute înainte determenul prevãzut sã înceapã. Ziariºtiicare apucaserã sã ajungã la întâlnire auprimit niºte scuze penibile din partea uneidomniþe care s-a recomandat a fi meto-distã la Casa Corpului Didactic. „Unii din-tre participanþi ne-au anunþat în ultimaclipã cã au programãri la televiziuni ºi numai putem þine aceastã masã rotundã.Dar vã aºteptãm mâine (n.r. – marþi, 22mai) la Hotelul Mercur, unde i-am convo-cat din nou pe candidaþi“, ne-a explicatvãdit timoratã doamna respectivã. Înrealitate, avem informaþii clare cã tele-fonul direct între Inspectoratul ªcolar ºi

Casa Corpului Didactic a sunat insistent ºia cerut anularea mesei rotunde. Cineva,acolo, la ISJ încã mai gândeºte sãnãtos!Problema care rãmâne însã în discuþieeste legatã de avizul pe care doamnadirectoare de la CCD Galaþi l-a dat înprimã fazã, fãrã sã anunþe inspectoratulºcolar, invocând lipsa de timp. Evident cã,a doua zi, la ora la care am fost chemaþi,era programatã o altã masã rotundã,organizatã de un ONG - Asociaþia Feme-ilor Întreprinzãtoare din România, careevident cã nu avea nicio legãturã cu ºco-lile din oraº.

Dincolo de un „heirupism“ dezamãgi-tor din partea marelui „Grup de Lobbyºtipentru Educaþie“, rãzbate o precipitaredusã la limita nesimþirii de unii oameni dinacest sindicat. Atunci când ºtii cã aidoar 300 de membri ºi cã existã în oraºun organism care reprezintã interesele a5.500 de dascãli ºi nu-l inviþi la o masãrotundã în care se discutã soartaînvãþãmântului local, nu putem decât sãcredem cã s-au cam întors toate pe dosîn þara asta! ��

SINDICATUL EDUCAÞIA, LOBIST PENTRU CANDIDAÞII LA PRIMÃRIE

55ªª CC OO AA LL AA GG ÃÃ LL ÃÃ ÞÞ EE AA NN ÃÃ


BO G D A N NI S T O R

Sunt multe þãri în Europa care-ºi respectã breslele ºi le oferã prinlege libere atunci când, la nivelinternaþional, se serbeazã ziua vre-unei categorii de salariaþi. Acestlucru pare sã nu conteze pentruliderul unui sindicat din învãþãmântcu doar 300 de membri care ºi-apermis sã trimitã prin ºcoli o fiþuicãprin care îi avertizeazã pe directoricã ar putea intra în vizorul Curþii deConturi dacã le plãtesc oamenilorziua de 5 iunie - instituitã încã din2007 drept Ziua Învãþãtorului. Deºiºtiu cã dãm prea multã importanþã aces-tui personaj, voi publica integral textulscris de Adrian Andrãºescu, liderul pen-sionar al Sindicatului Liber „Educaþia“ dinGalaþi, text care a ajuns în ºcolile din oraººi care a putut fi citit de oameni absolutnevinovaþi de faptul cã au un astfel decoleg de breaslã. „Legea DialoguluiSocial (Legea nr. 62/2011) prevede cã înCCM-urile din domeniul bugetar nu pot fiincluse drepturi cu caracter bãnesc,altele decât cele prevãzute de lege. O ziliberã plãtitã ar însemna drept bãnesc. În

Codul Muncii sau în altã lege nu este pre-vãzutã ziua de 5 iunie ca zi liberã. În aces-te condiþii, prevederea din CCM încheiatde SIP este nulã de drept. Dacã s-ar lualiber fãrã HG sau MECTS, Curtea deConturi ar putea imputa banii“. Paranoiade care Adrian Andrãºescu dã dovadã ºiîn acest caz, aºa cum a demonstrat atun-ci când a contestat în instanþã ContractulColectiv de Muncã de la Grupul ªcolar„Radu Negru“ ºi a pierdut clar, este de-acum obositoare. Nici nu mai ºtim cum sãcatalogãm un om care pierde pe toate

fronturile, dar continuã sã facãzarvã, poate-poate l-o asculta ºipe el cineva! Pãi, cum Doamneiartã-mã sã nu fiu revoltat cândvãd cã acest distins septuagenarnu citeºte legislaþia de la un capãtla altul atunci când se apucã sãvocifereze. „Îi recomand cãldurosdomnului Andrãºescu sã citeascãarticolul 143 din Codul Muncii, carela ultimul aliniat precizeazã clardreptul sindicatelor de a negocia ºialte zile libere decât cele pre-vãzute în Codul Muncii. Dar, mãrog, poate domnul Andrãºescunu vrea decât sã facã valuri“,

spune preºedintele executiv al Sindica-tului Învãþãmântului Preuniversitar Galaþi,Lidia Antoniu. Bine mãcar cã domnulAdrian Andrãºescu nu a mai contestat îninstanþã ziua liberã de 5 iunie, pentru cã înacest caz, judecãtorii ar fi fost nevoiþi dinnou sã-i respingã cererea de anulare, aºacum au fãcut deja în mai multe cazuri.Oricum, îl aºteptãm pe domnul Andrãºes-cu la muncã, pe 5 iunie, dacã tot se plic-tiseºte acasã ºi n-are altceva mai bun defãcut decât sã intoxice salariaþii din edu-caþie! ��

DOMNILOR ÎNVÃÞÃTORI DIN GALAÞI

DE ZIUA VOASTRÃ, UN PENSIONARVÃ VREA LA MUNCÃ!

OO PP II NN II II66


CURÃÞENIA DE PRIMÃVARÃ SE FACE ªI LA NOI, LA ÞARÃ!

Let's Do It Romania este un proiectcare îºi propune sã arate românilor cã potfi uniþi sã facã ºi lucruri bune, nu numai sãfie toleranþi cu mizeria sau cu inconºtien-þa. În ziua de 12 mai, peste 150.000 de vo-luntari din România au participat la ceade-a treia ediþie a campaniei „Let’s do itRomania“.

Campania, care se bucurã de un suc-ces rãsunãtor la nivel naþional, are pro-bleme în procesul de popularizare înmediul rural. De regulã, marile oraºe dincele unde existã asociaþii studenþeºti sauONG-uri pe mediu, reuºesc sã mobilizezecetãþenii în vederea unei acþiuni care sãconveargã înspre bunã starea mediului ºi,implicit, a locuitorilor. Deºi trendul se mani-festã cu precãdere în mediul urban, suntzone rurale unde ºcoala ºi-a asumat rolulde a educa, de a da un exemplu, mani-festându-se proactiv prin crearea contex-tului unei campanii ecologice cu o am-ploare nu foarte mare, dar cu un impactputernic la nivel local. Astfel, localitateaLieºti s-a bucurat ºi ea de reprezentanþi aievenimentului „Let’s do it Romania“, prininiþiativa conjugatã a ªcolii Gimnaziale Nr.4 ºi a Primãriei Lieºti. Participanþii – 40 deelevi din ciclul primar ºi gimnazial, însoþiþide cadrele didactice ale claselor implicate( Stamate Marcela, Costea Selena ºi Do-rosan Artimiza)- au preluat iniþiativa, câºti-gând suportul administraþiei locale. Copiiºi adulþi, de la simpli cetãþeni pânã la re-prezentanþi ai autoritãþilor locale, auacþionat pentru salubrizarea mai multorzone din comunã.

Cu ajutorul Primãriei Lieºti, care s-aocupat de colectarea ºi depozitarea sa-cilor cu gunoi, ºcolarii ºi îndrumãtorii au cu-rãþat localitatea, oferind astfel un exem-plu comunitãþii locale: un exemplu cesperã sã determine un simþ mai crescut alresponsabilitãþii, al respectului faþã de noiînºine, de comunitate ºi faþã de mediu.

Nu în ultimul rând, exemplul îºi doreºte

sã mobilizeze comunitatea, în special tine-rii, aºteptaþi în ediþiile viitoare într-un numãrmai mare. Aºa cum a precizat un mic vo-luntar, „nu e bucurie mai mare decât sãvezi cum lumea devine un loc mai frumos ºimai bun chiar prin acþiunea mâinilor tale“.

Profesor pentru învãþãmântul primar,Costea Selena

77OO PP II NN II II


,,PRIVITOR CA LA TEATRU ...“(VIN AI NOªTRI, PLEACÃ AI NOªTRI)IOAN-NICOLAE CENDAORAVIÞA

,,Urãsc trãdarea, dar iubesc pe trãdã-tori!“. Câtã dreptate, câtã actualitate,ce mare diagnostician ai fost, maestre!

Acum, când ,,portocalele“ au putre-zit... de atâta rod, ei, ,,pomii“ ºi-au schim-bat înfãþiºarea. ªi-au descoperit alte ,,rã-dãcini“ ºi se jurã cã sunt galbeni, roºii,verzi, ... ori din popor. Eu ,,cetãþeanul tur-mentat de vorbe, mã întreb, asemenipersonajului tãu, ,,cu cine votez?!“. Toþiîmi promit, cum au fãcut-o dupã lupte,,seculare“, care durarã ,,mai bine dedouãzeci de ani“ cã trãim bine. Dar, sãnu pãcãlim electoratul, doar unii din ceicare au avut ºansa sã fie bãgaþi în ladã.Ceilalþi, mulþi ºi necãjiþi, cântã ºi joacã pemelodia: ,,Tot pe loc, pe loc, pe loc ...“

Portocalii, pânã mai ieri în floare, audevenit umili, asemeni lui Nae Caþa-vencu, prins cu ,,plastografia“ Deh! Cândpãmântul le fuge de sub picioare, aro-ganþii, îngâmfaþii, ... guºaþii de ieri, ºtiu sãasculte, sã fie gata de evadare, sãîntindã ,,lãbuþa“ în semn de prietenie, sãse dezicã de orice fãrãdelege asumatãnu cu mult timp în urmã.

Afiºe electorale, bannere uriaºe, pozecolor, muzicã, vedete ale tuturor muzichi-ilor, suc, cafele, mici, verificãri de tensiune,eºarfe, brichete, ... mai pe ocolite pungicu ceva de-ale gurii, gãleþi ... º.m.a., toatete îmbie sã votezi, fiindcã aleºii fac bineþãriºoarei în care ,,industria ºi agriculturasunt sublime, admirabile, dar lipsesc cudesãvârºire“. ªi, când te gândeºti cãtoate cele enumerate costã bani, îþi vinesã pui întrebarea, cu jumãtate de gurã,de unde i-au scos?! Rãspunsul e simplu,de la noi, contribuabilii ... ºi de la hoþii declasã mare. Vorba aceea ,,Fã-mã hoþ denouã, sã fur cloºca de pe ouã!“.

De furat s-a tot furat, dar sacul a ajunsla fund. Unii au bãgat mâna ºi-n ,,lada eu-ropeanã“. Au mai cârpãcit vreo autostra-dã, au mai fãcut parcuri pentru necãjiþiide la þarã, au ridicat sãli de sport, acolounde tinerii sunt prin ,,alte þãri de soarepline“, dar, sigur, tataie ºi mamaie pot tragela aparate, pentru a cunoaºte tinereþefãrã bãtrâneþe ºi viaþã fãrã moarte. S-auînchis zeci de spitale, doctorii au plecat înpribegie. Sunt apreciaþi peste tot, dar în

þarã, unitãþi spitaliceºti aratã ca-n înde-pãrtata Africa. Au vrut sã radã ºi SMUR-DUL; pe gerurile iernii lui 2012, în stradã oa-menii au strigat: Jos ..., Jos ..., Jos ... A picatceva, dar Generalul Iarna a învins, ca-nvremea lui Napoleon ºi a Rãzboiului Mon-dial.

Cred în noul guvern ºi cer, asemeni luineica Trahanache, ,,puþinticã rãbdare“.Rãnile pricinuite de ,,tãieturi“ se vindecãgreu. Ele nu s-au fãcut cu aparate mo-derne, ci rudimentar, de unul care ºtia sãmânuiascã ºi coasa, iar vreme de câþivaani tot ,,boc“, ,,boc“, ,,boc“, pânã s-a fã-cut totul ,,poc“. Degeaba s-a pus ,,ungu-entul M.R.U.“ cã nu a þinut. Rana esteadâncã (de cc 25%, 15%), iar vapoarelenu mai acosteazã în porturile ruginite culeacuri ºi frunze din afarã. Poate, zic, le-auînecat piraþii ºi zac pe fundurile oceanelorca ,,Titanicul“ de altãdatã. Vor avea ne-voie de un secol pentru a fi scoase la lumi-nã ºi a se afla cine le-a fost cârmaciul.

Cred cã miile de pensionari nu vor maibate din poartã-n poartã pentru a-ºi re-cupera furtiºagurile din bietele lor pen-sioare.

,,Munþii noºtri au poartã,Noi cerºim din poartã-n poartã ...“Frumoase, dar ºi actuale versurile ºi,

poate, poate cã aurul Apusenilor vaspãla faþa României. Cãutãtorii de aur dinVestul Sãlbatic au ajuns ºi la porþile Româ-niei. Sã nu-i lãsaþi sã intre ca-ntr-o ,,cetatepustie“! Nu vã lãsaþi ispitiþi de oraºele lor de

carton, fiindcã le vor pãrãsi dupã ce râvni-tul metal va lua drumul strãinãtãþii! Aminti-þi-vã din cãrþile de istorie de carele ,,ceduceau piatra auriferã la Roma!“

ªi mai cred cã învãþãmântul, ogorul pecare ºi eu lucrez, va da roade bune. Vor fiînlãturaþi spinii ºi mãrãcinile. Miniºtrii, unii cu,,f.b.“, alþii cu ,,b“, dar ºi cu ,,s“ ori ,,i“, câr-pocind la Reformã, vor lãsa umbre pepânza vremii.

Dorim examene serioase, la care ceicare au învãþat sã se situeze în ierarhia no-telor bune ºi cei certaþi cu ºcoala sã stea ºisã aºtepte sã le vinã ,,apã la moarã“.

Din duzinele de miniºtri câþiva au avuto viaþã efemerã (...ca fluturii!), de câtevazile, sau au fost înlocuiþi înainte de a fi in-vestiþi.

Asta e... scria, în paginile revistei,,ªcoala româneascã“, autorul rândurilorde faþã, punându-ºi întrebarea retoricã:,,Oare la pasã?!“

Sigur nu le-a pãsat de apostolii, lumi-nãtorii, dãscãlimea neamului ºi ... nu nu-mai de ei. Cred cã ar trebui sã le pese,fiindcã ºcoala româneascã este la un pasde funeralii. Puþintel ne-am jucat ºi de-a,,baba-oarba“, dar ,,speranþa-n zilele deapoi ... e singura tãrie-n noi ...“.

Avem ,,puþinticã rãbdare“... Vin ale-gerile ºi trec alegerile ºi vor veni ºi altele,dar, rogu-vã, cinstiþi oameni politici, sã nuuitaþi cã aþi trecut ºi voi prin ºcoli (ºcoli ro-mâneºti!), unii ,,pe bune“ , iar alþii ,,pe þã-dule“. ��

JJ UU RR II DD II CC88


1. La articolul 63, dupã alineatul (2) seintroduce un nou alineat, alineatul (3), cuurmãtorul cuprins:

(3) În situaþii excepþionale, formaþiunilede preºcolari din grupa mare sau de elevipot funcþiona sub efectivul minim sau pes-te efectivul maxim, cu aprobarea con-siliului de administraþie al inspectoratuluiºcolar, pe baza unei justificãri corespun-zãtoare, þinând seama de încadrarea încostul standard per elev ºi în numãrulmaxim de posturi aprobat pentru învãþã-mântul preuniversitar la nivelul judeþului,respectiv al municipiului Bucureºti.

2. La articolul 158, dupã alineatul (4)se introduce un nou alineat, alineatul(41), cu urmãtorul cuprins:

(41) Prin excepþie de la prevederilealin. (4), pânã la finalul anului universitar2012-2013, evaluarea ºcolilor doctorale seface de cãtre ARACIS sau de cãtre o altãagenþie de asigurare a calitãþii, din þarãsau din strãinãtate. Sistemul de criterii ºimetodologia de evaluare se stabilescprin ordin al ministrului Educaþiei, Cerce-tãrii, Tineretului ºi Sportului, pe baza pro-punerilor ARACIS. Fiecare ºcoalã docto-ralã este evaluatã periodic, din 5 în 5 ani.

3. La articolul 160, dupã alineatul (4)se introduce un nou alineat, alineatul (5),cu urmãtorul cuprins:

(5) Prin excepþie de la prevederile alin.(3) ºi (4), pentru anul universitar 2012-2013,numãrul granturilor doctorale se stabileºteprin hotãrâre a Guvernului ºi se reparti-zeazã IOSUD prin ordin al ministrului Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. IOSUDrepartizeazã ºcolilor doctorale granturiledoctorale prin competiþie între acestea,pe baza unei metodologii aprobate desenatul universitãþii.


(11) Prin excepþie de la prevederilealin. (1), în anul universitar 2012-2013,studiile universitare de doctorat se potorganiza ºi în cotutelã, caz în care studen-tul doctorand îºi desfãºoarã activitateasub îndrumarea concomitentã a unuiconducãtor de doctorat din România ºi aunui conducãtor de doctorat dintr-o altãþarã sau sub îndrumarea concomitentã a

2 conducãtori de doctorat din instituþii di-ferite din România, pe baza unui acordscris între instituþiile organizatoare impli-cate. Doctoratul în cotutelã poate fi orga-nizat ºi în cazul în care conducãtorii dedoctorat sunt din aceeaºi IOSUD, dar auspecializãri/domenii diferite de studii, con-form prevederilor din Carta universitarã


(91) Prin excepþie de la prevederilealin. (9), în anul universitar 2012-2013, pro-gramele de excelenþã prevãzute la alin.(8) se stabilesc pe baza evaluãrii pre-vãzute la alin. (3).


(11) Prin excepþie de la prevederilealin. (10), în anul universitar 2012-2013 suntfinanþate din fonduri publice, þinând contde evaluarea realizatã conform alin. (3),programe de licenþã, master ºi doctorat înuniversitãþile de stat menþionate la alin. (4).

7. La articolul 252, alineatele (1) ºi (2)se modificã ºi vor avea urmãtorul cuprins:

Articolul 252(1) Personalul didactic titular în siste-

mul de învãþãmânt preuniversitar la dataintrãrii în vigoare a prezentei legi îºi pãstrea-zã dreptul dobândit la concursul naþionalunic de titularizare, prin repartiþie guverna-mentalã sau prin orice altã formã legalã.

(2) Personalul didactic din sistemul deînvãþãmânt preuniversitar titularizat dupã,intrarea în vigoare a prezentei legi, bene-ficiazã de aceleaºi drepturi ca ºi perso-nalul didactic prevãzut la alin. (1).

8. La articolul 252, dupã alineatul (4)se introduc douã noi alineate, alineatele(5) ºi (6), cu urmãtorul cuprins:

(5) Cadrele didactice titulare în sis-temul de învãþãmânt preuniversitar bene-ficiazã, la cerere, de pretransfer consimþitîntre unitãþile de învãþãmânt preuniversi-tar. Pretransferul este etapa de mobilitatea personalului didactic din învãþãmântulpreuniversitar în cadrul cãreia un cadrudidactic titular în sistemul de învãþãmântpreuniversitar, la cererea acestuia, poatetrece de la o unitate de învãþãmânt pre-universitar cu personalitate juridicã/cone-

xã la o altã unitate de învãþãmânt preuni-versitar cu personalitate juridicã/conexã,cu pãstrarea statutului de cadru didacticîn sistemul de învãþãmânt preuniversitar.

(6) Pretransferul se realizeazã înaceeaºi localitate, în localitatea în care îºiare domiciliul cadrul didactic titular în sis-temul de învãþãmânt preuniversitar saupentru apropiere de domiciliu, conformmetodologiei elaborate cu consultareapartenerilor de dialog social ºi aprobateprin ordin al ministrului Educaþiei, Cercetã-rii, Tineretului ºi Sportului.

9. Articolul 253 se modificã ºi va aveaurmãtorul cuprins:

Articolul 253(1) Cadrele didactice netitulare califi-

cate, care au participat la concursuri detitularizare în anii 2008, 2009, 2010 ºi 2011,care au obþinut cel puþin nota 7 ºi au ocu-pat un post/o catedrã, devin titulare în sis-temul de învãþãmânt preuniversitar, dacãsunt îndeplinite cumulativ urmãtoarelecondiþii generale:

a)se certificã viabilitatea postului/ca-tedrei;

b)consiliul de administraþie al ºcolii res-pective este de acord.

(2) Condiþiile specifice pentru titulari-zarea personalului didactic care a parti-cipat la concursuri de titularizare în anul2011, în condiþiile alin. (1), se stabilesc prinmetodologie elaboratã cu consultareapartenerilor de dialog social ºi aprobatãprin ordin al ministrului Educaþiei, Cerce-tãrii, Tineretului ºi Sportului

10. La articolul 254, alineatele (11),(13), ( 16 ), ( 17 ) ºi ( 19 ) se modificã ºi voravea urmãtorul cuprins:

(11) În învãþãmântul preuniversitar destat, validarea concursurilor pentru ocu-parea posturilor/catedrelor didactice seface de cãtre consiliul de administraþie alunitãþii de învãþãmânt care organizeazãconcursul. Angajarea pe post a personalu-lui didactic cu contract individual de mun-cã se face de directorul unitãþii de învãþã-mânt, pe baza deciziei de repartizare sem-nate de inspectorul ºcolar general.

(13) Candidaþii care au dobânditdefinitivarea în învãþãmânt, profesori cudrept de practicã, ºi care au ocupat princoncurs validat un post didactic vacant,în condiþiile metodologiei, de consiliul deadministraþie al unitãþii de învãþãmânt,sunt titulari în învãþãmântul preuniversitar.Pe baza deciziei de repartizare semnate

OUG 21/30.05.2012 PRIVIND MODIFICAREA ªI COMPLETAREA LEGII EDUCAÞIEI NAÞIONALE NR. 1/2011

Legea Educaþiei Naþionale nr. 1/2011, publicatã în Monitorul Oficial al României,Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, semodificã ºi se completeazã dupã cum urmeazã:

99JJ UU RR II DD II CC


PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemneazã:

Ministrul Educaþiei, Cercetãrii,

Tineretului ºi Sportului, interimar,

Liviu Marian Pop

Ministrul muncii, familiei

ºi protecþiei sociale,

Mariana Câmpeanu

de inspectorul ºcolar general, directorulunitãþii de învãþãmânt încheie cu aceºtiacontractul individual de muncã pe peri-oadã nedeterminatã.

(16) Directorii unitãþilor de învãþãmântcomunicã în scris inspectoratului ºcolar, ime-diat dupã concurs, urmãtoarele situaþii:

a)angajarea cu contract individualde muncã pe perioadã nedeterminatã,pe posturi didactice a candidaþilor vali-daþi dupã concurs;

b)debutanþii care au ocupat princoncurs validat, în condiþiile metodolo-giei, de consiliul de administraþie al unitãþiide învãþãmânt un post didactic vacant ºipentru care consiliul de administraþie alunitãþii de învãþãmânt poate hotãrî mo-dificarea duratei contractului individualde muncã din perioadã determinatã înperioadã nedeterminatã, în situaþia încare aceºti candidaþi promoveazã exa-menul pentru definitivarea în învãþãmânt;

c)candidaþii participanþi la concurs ºinerepartizaþi;

d)posturile didactice ºi orele rãmaseneocupate dupã concursul organizat lanivelul unitãþii sau al consorþiilor ºcolare.

(17) Inspectoratul ºcolar centralizea-zã la nivel judeþean/al municipiului Bucu-reºti posturile didactice ºi orele rãmaseneocupate, care vor fi repartizate în ordi-nea stabilitã prin metodologie elaboratãcu consultarea partenerilor de dialog soci-al ºi aprobatã prin ordin al ministrului Edu-caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

(19) Posturile didactice rãmase neo-cupate prin concurs sau eliberate în tim-pul anului ºcolar se ocupã pe perioadãdeterminatã, prin detaºare sau prin platacu ora, pânã la sfârºitul anului ºcolar oripânã la revenirea pe post a cadruluididactic care a beneficiat de rezervareapostului/catedrei. În situaþia în care pos-turile didactice eliberate în timpul anuluiºcolar nu pot fi astfel ocupate, consiliilede administraþie din unitãþile de învãþã-mânt sunt abilitate sã organizeze ºi sãdesfãºoare individual, în consorþii ºcolaresau în asocieri temporare la nivel local,concursuri pentru ocuparea posturilor di-dactice, în vederea angajãrii cu contractindividual de muncã pe perioadã deter-

minatã a personalului didactic calificat.În mod excepþional, consiliile de adminis-traþie din unitãþile de învãþãmânt pot or-ganiza testãri prin interviu ºi lucrare scrisã,în profilul postului solicitat, în vederea an-gajãrii cu contract individual de muncãpe perioadã determinatã a personaluluifãrã studii corespunzãtoare postului.

11. Dupã articolul 254 se introduce unnou articol, articolul 2541, cu urmãtorulcuprins:

Articolul 2541(1) Personalul didactic titular în învãþã-

mântul preuniversitar poate fi detaºat îninteresul învãþãmântului, cu acordul sãu,pentru ocuparea unor posturi din uni-tãþi/instituþii de învãþãmânt ºi unitãþiconexe, la solicitarea acestuia, precum ºipentru asigurarea pe perioadã determi-natã de cel mult un an ºcolar a conduc-erii unitãþilor de învãþãmânt, unitãþilorconexe ale învãþãmântului preuniversitar,inspectoratelor ºcolare ºi caselor corpuluididactic ºi a funcþiilor de îndrumare ºi decontrol în inspectoratele ºcolare. Detaºa-rea în interesul învãþãmântului se realizea-zã conform metodologiei elaborate, cuconsultarea partenerilor de dialog socialºi aprobate prin ordin al ministrului Edu-caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

(2) Detaºarea la cerere a personaluluididactic titular în învãþãmântul preuniver-sitar se realizeazã prin concurs sau con-curs specific, conform metodologiei ela-borate de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului. Detaºarea la cererea personalului didactic titular în învãþã-mântul preuniversitar se realizeazã pe operioadã de cel mult 5 ani ºcolari con-secutivi, cu pãstrarea calitãþii de titular înînvãþãmântul preuniversitar.

(3) Asigurarea conducerii unei unitãþide învãþãmânt preuniversitar particular,pânã la organizarea concursului, dar numai mult de sfârºitul anului ºcolar, sepoate realiza de cadre didactice care sedisting prin calitãþi profesionale, manage-riale ºi morale, dupã cum urmeazã:

a)prin numirea în funcþia de condu-cere de cãtre conducerea persoanei juri-dice finanþatoare, la propunerea consiliu-lui de administraþie al unitãþii de învãþã-

mânt particular, a unui cadru didactic dincadrul unitãþii de învãþãmânt respectivesau a unui cadru didactic pensionat; actulde numire se aduce la cunoºtinþa inspec-toratului ºcolar pe raza cãruia îºi desfã-ºoarã activitatea unitatea ºcolarã;

b)prin detaºarea în interesul învãþã-mântului a cadrelor didactice titulare înînvãþãmântul preuniversitar de stat sau acadrelor didactice titulare în alte unitãþide învãþãmânt particular, la propunereaconducerii persoanei juridice finanþatoareºi cu acordul scris al persoanelor solicitate,prin decizie a inspectorului ºcolar general.


(9) Personalului didactic titular înînvãþãmântul preuniversitar care benefi-ciazã de pensie de invaliditate de gradulIII i se va rezerva catedra/postul didacticpe durata invaliditãþii. Contractul demuncã este suspendat pânã la data lacare medicul expert al asigurãrilor socialeemite decizia prin care constatã schim-barea gradului de invaliditate sau redo-bândirea capacitãþii de muncã. Rezerva-rea catedrei/postului didactic înceteazãde la data emiterii de cãtre medicul ex-pert al asigurãrilor sociale a deciziei princare se constatã pierderea definitivã acapacitãþii de muncã.


(41) Prin excepþie de la prevederilealin. (4), în anul universitar 2012-2013, înînvãþãmântul superior poate funcþionapersonal didactic asociat pentru funcþiiledidactice prevãzute la alin. (1).


(6) Prin excepþie de la prevederilealin. (1), (2) ºi (4), în cazul în care instituþiilede învãþãmânt superior nu pot acoperinormele cu titulari, pot hotãrî menþinereacalitãþii de titular în învãþãmânt ºi/sau încercetare pe baza evaluãrii anuale aperformanþelor academice, dupã o me-todologie stabilitã de senatul universitar.��

JJ UU RR II DD II CC1100


MAI MULÞI BANI PENTRU EVALUATORII DE LA EXAMENELE NAÞIONALE

Ministerul Educaþiei a decis sã majore-ze cu 15% sumele plãtite cadrelor didac-tice din comisiile Bacalaureatului, ceea ceînseamnã cã, pentru fiecare lucrare co-rectatã, un profesor va primi în plus 60 debani. Hotãrârea este valabilã ºi pentru platacadrelor didactice care participã în comisi-ile de admitere ºi evaluare naþionalã.

„Având în vedere decizia Guvernuluide majorare a salariilor, Ministerul Educa-þiei în urma discuþilor cu federaþile sindi-cale a luat hotãrârea sã majoreze cu 15%tarifele pentru plata cadrelor didacticecare participã în comisiile de admitere,evaluare naþionalã ºi Bacalaureat. Ma-jorarea propusã este, în unele cazuri,chiar ºi peste acest procent“, a declaratLiviu Pop, ministru interimar.

Noi tarife sunt: Personalul didactic care face parte

din comisiile organizate în unitãþile deînvãþãmânt pentru evaluarea naþionalãa elevilor de clasa a VIII-a este plãtit dupãcum urmeazã:

- preºedinte – 200 lei; - membru – 170 lei; - asistent - 23 lei/zi. Personalul didactic care face parte

din comisiile din centrele zonale de eva-luare/ comisiile de contestaþii pentru eva-luarea naþionalã a elevilor clasei a VIII-aeste plãtit dupã cum urmeazã:

- preºedintele comisiei: a) la o comisie de pânã la 1000 de

candidaþi (inclusiv) - 460 lei; b) la o comisie de peste 1000 de can-

didaþi - 490 lei; - secretar (cadru didactic cu abilitãþi

în operarea pe calculator/informatician),membru – 230 lei;

- profesor evaluator – 3,5 lei/lucrarecorectatã;

Pentru activitatea desfãºuratã în eva-luarea naþionalã, persoana responsabilãcu activitatea de comunicaþii virtuale lanivelul inspectoratelor ºcolare/persoanade contact din unitatea de învãþã-mânt/centrul de comunicare este plãtitãcu 315 lei.

Personalul didactic care face partedin comisiile de Bacalaureat din centrelede examen ºi din centrele zonale de eva-luare este plãtit dupã cum urmeazã:

Comisii din centre de examen - preºedintele comisiei: a) la o comisie de pânã la 450 de

candidaþi (inclusiv) - 460 lei;

b) la o comisie de peste 450 de can-didaþi - 490 lei;

- vicepreºedinte, secretar, membru -315 lei;

- asistent - 28 lei/zi. Comisii din centre zonale de evaluare - preºedintele comisiei: a) la o comisie de pânã la 1000 de

candidaþi (inclusiv) - 700 lei; b) la o comisie de peste 1000 de can-

didaþi - 725 lei; - vicepreºedinte -400 lei - secretarul (cadru didactic cu abilitãþi

în operarea pe calculator/informatician)- 345 lei;

- membru - 315 lei; - profesor evaluator – 4,6 lei/lucrare

corectatã. Pentru activitatea desfãºuratã în

cadrul examenului de bacalaureat, per-soana responsabilã cu activitatea decomunicaþii virtuale la nivelul inspec-toratelor ºcolare/persoana de contactdin unitatea de învãþãmânt liceal/ centrulde comunicare este plãtitã cu 345 lei.

Personalul didactic care face partedin comisiile de Bacalaureat de evaluarea competenþelor lingvistice ºi digitale esteplãtit dupã cum urmeazã:

- preºedinte – 200 lei - secretar (cadru didactic cu abilitãþi


- membru - 85 lei; - asistent - 23 lei/zi; - profesor examinator: a) pentru proba de evaluare a com-

petenþelor lingvistice de comunicareoralã în limba românã sau în limba mater-nã, respectiv pentru proba de evaluare acompetenþelor digitale – 2,3 lei/candidat;

b) pentru proba de evaluare a com-petenþelor lingvistice într-o limbã mod-ernã – 3,5 lei/ candidat;

Personalul didactic care face partedin comisiile de organizare ºi desfãºurarea probelor specifice susþinute de eleviisecþiilor bilingve francofone, în vede-rea obþinerii menþiunii speciale „secþie bil-ingvã francofonã“ pe diploma de Ba-calaureat, este plãtit dupã cum ur-meazã:

Pentru proba anticipatã: - secretar (cadru didactic cu abilitãþi


- membru - 85 lei; - profesor evaluator – 2,3 lei/candidat; Pentru proba scrisã la disciplina non-

lingvisticã: - asistent – 23 lei/zi; - profesor evaluator – 2,3 lei/lucrare

corectatã. Pentru proba scrisã de culturã spa-

niolã din cadrul Examenului de bacalau-reat, susþinutã de absolvenþii secþiilor bi-lingve româno-spaniole, personalul di-dactic este plãtit dupã cum urmeazã:

- asistent – 28 lei/zi; - profesor evaluator – 4,6 lei/lucrare

corectatã. Personalul didactic care face parte

din comisiile judeþene/regionale de con-testaþii pentru Examenul de bacalaureat

1111AA CC TT UU AA LL II TT AA TT EE


este plãtit dupã cum urmeazã: - vicepreºedinte - 400 lei - secretarul (cadru didactic cu abilitãþi


- membru - 315lei; - profesor evaluator – 4,6 lei/lucrare

corectatã. Personalul didactic care face parte

din comisiile de examinare pentruobþinerea certificatului de competenþeprofesionale/atestatului profesional, liceu– filiera vocaþionalã, este plãtit dupã cumurmeazã:

- secretar - 85 lei; - membru evaluator - 1,8 lei/candidat

examinat. Îndrumãtorii proiectului/lucrãrii de spe-

cialitate sunt plãtiþi dupã cum urmeazã: - 5,2 lei/proiect coordonat ºi avizat

favorabil pentru susþinere. Prevederile alin.(1) ºi (2) se aplicã ºi pen-

tru personalul didactic care face parte dincomisiile de examen pentru obþinereaatestatului profesional de cãtre absolvenþiiclaselor de matematicã-informaticã, ma-tematicã-informaticã – intensiv informat-icã, precum ºi pentru obþinerea compe-tenþelor lingvistice pentru clasele cu studiuintensiv ºi bilingv al limbilor strãine, ori pentruclasele cu predare în limbile minoritãþilor.

Personalul didactic care face partedin comisiile de examen din centrele deexamen pentru obþinerea certificatuluide calificare profesionalã de nivel 1, 2 sau3 ºi personalul didactic care face partedin comisiile de examinare din centrelede examen organizate pentru absolvireaînvãþãmântului postliceal este plãtit dupãcum urmeazã:

- secretar - 85 lei/persoanã; - membru evaluator: - 4 lei/lucrare scrisã corectatã; - 3,5 lei/lucrare practicã evaluatã; - 1 leu/candidat pentru susþinerea pro-

iectului /proba oralã; - îndrumãtor/coordonator – 5,2 lei/pro-

iect coordonat ºi avizat favorabil (pentruîndrumãtorii de proiect la anul de com-pletare, liceu-filiera tehnologicã, ºcoalapostlicealã ºi ºcoala de maiºtri);

- asistent - 23 lei/zi. Personalul didactic care face parte

din comisiile judeþene/a municipiului Bu-cureºti de contestaþii pentru examenul deabsolvire a învãþãmântului profesional, aînvãþãmântului liceal-filiera tehnologicã ºivocaþionalã ºi a învãþãmântului postlicealeste plãtit dupã cum urmeazã:

- evaluator: 4 lei/lucrare scrisã corec-tatã. ��

AL I N A DI Þ

BACALAUREATUL OLIMPICILOR S-A TRANSFORMAT ÎN BAC-UL CÃZUÞILOR

Ministerul Educaþiei a demarat deja oanchetã privind listele cu candidaþii careau participat la sesiunea specialã de Ba-calaureat, pentru a afla câþi dintre aceº-tia „au competiþii sau loturi lãrgite“ înperioada în care vor da Bacalaureatulmajoritatea elevilor. Ministrul interimar alEducaþiei, Liviu Pop, a spus cã situaþia laBacalaureat a elevilor nu va fi afectatãde aceastã anchetã ºi cã verificãrile vorviza ºi eventuale cazuri de candidaþi tre-cuþi pe listele unor federaþii deºi ei nu arpractica vreun sport.

Sesiunea specialã a Bacalaureatuluia declanºat numeroase controversedupã ce reprezentanþii Comitetului Olim-pic ºi Sportiv Român (COSR) s-au declaratsurprinºi de numãrul mare al celoraproape 900 de candidaþi. Trebuie spuscã dintre aceºtia doar 35% au reuºit sã iaBAC-ul în condiþiile în care anul trecut aufost circa 600 de candidaþi iar promo-vabilitatea a fost de 99%.

COSR a solicitat Autoritãþii Naþionalepentru Sport ºi Tineret (ANST) ºi MinisteruluiEducaþiei demararea unei investigaþii pri-vind numãrul candidaþilor, demersul ve-nind dupã ce a fost fãcutã publicã promo-vabilitatea înainte de contestaþii, 34,2%, detrei ori mai micã decât cea din 2011.

În replicã, Ministerul Educaþiei a pre-cizat cã la sesiunea specialã a Bacalau-reatului din 2012 au participat peste 800

de competitori la concursuri sportive. Maiprecis, au subliniat reprezentanþii minis-terului, doar 47 dintre candidaþii de anulacesta sunt competitori la concursuri pediscipline de învãþãmânt, restul fiind lacele sportive.

Altfel spus, grosul participanþilor a fostformat din candidaþi competitori la para-ºutism, atletism, baschet, biliard-pool,box, canotaj, cãlãrie-obstacole, ciclism-triatlon, bob-sanie, fotbal, fotbal-tenis,gimnasticã aerobicã, gimnasticã ritmicã,haltere, handbal, hochei pe gheaþã,

hochei pe iarbã, judo, kaiac-canoe,karate, kempo, wushu, karate tradiþional,karate WKC, lupte, ju-jitsu, motociclism,nataþie, pentatlon modern, orientaresportivã, polo, patinaj, rugby, radioama-torsism, schi-biatlon, scrimã, tenis, tenis demasã, tir sportiv, volei ºi karting, conformprecizãrilor fãcute de minister, înainte deexamen, pe baza listelor de înscrieri.

„Candidaþii care sunt competitori laconcursuri sportive au fost înscriºi pe bazalistelor oficiale trimise de 64 de federaþiisportive ºi semnate de preºedinþii ºi secreta-rii acestor foruri“, a declarat Stelian Fedor-ca, secretar de stat în Ministerul Educaþiei.

Tot la sesiunea specialã de anul aces-ta, din examen au fost eliminaþi 25 decandidaþi care au fost prinºi avândasupra lor fiþuici sau telefoane mobile,potrivit reprezentanþilor ministerului. ��

ªª CC OO AA LL AA II NN TT EE RR NN AA ÞÞ II OO NN AA LL ÃÃ1122


SÃRÃCIA, O PROBLEMÃ NU NUMAI ÎN ªCOLILE EUROPEI DE ESTAD R I A N A MI H A L C E A

Profesorii învaþã, în cadrul formãrii pro-fesionale, cum sã se poarte cu copiii ex-cepþionali, cum sã aibã grijã de cei cuprobleme, existã reguli pentru elevii cunevoi speciale ºi nu numai. Acum, cadre-le didactice din Marea Britanie îºi pun oproblemã mult mai simplã: cum ar trebuisã reacþioneze în faþa copiilor care vinnemâncaþi la ºcoalã ºi care nu au cu cese hrãni acasã?

Ca profesor, fiecare a avut la un mo-ment dat la ore un copil care era înfome-tat. Fie cã pur ºi simplu nu s-a trezit la timpdimineaþa ºi nu a avut vreme sã ia miculdejun, fie cã a uitat sã îºi ia pacheþelul fã-cut de pãrinþi, ori pur ºi simplu nu are acestobicei. Existã multe scuze pentru aceastã

problemã, iar invariabil cadrul didacticare datoria sã îi facã moralã celui mic caacest lucru sã nu se mai repete. Dar suntºi dascãli care nu îndrãznesc sã facãmoralã, deoarece existã copii a cãrorunicã scuzã pentru cã sunt nemâncaþieste faptul cã nu au ce mânca acasã. Oînvãþãtoare din Marea Britanie povesteº-te pentru publicaþia britanicã The Guardi-an cã unul dintre elevii ei, pe care îl ruga-se sã o ajute cu câteva pregãtiri înaintede clasã, a început pur ºi simplu sã mã-nânce bucãþele din creioanele pe carele ascuþea. În momentul în care profe-soara l-a întrebat ce mãnâncã, bãiatul ºi-a strâns puternic maxilarul, a dat din capîn sens de negaþie, ºi nu a mai spus nimic,

mestecând în continuare. Privirea lui erao combinaþie între jenã foarte mare ºi dis-perare. Deoarece nu ºtia cum sã reacþio-neze la o astfel de situaþie, cadrul didactica decis sã facã minimum pe care îl puteaface la acel moment, respectiv sã îl ducãpe copil în cancelaria ºcolii unde sã îi ofereun sendviº ºi un pahar de lapte. Ulterior aaflat cã nu era pentru prima datã cândrespectivul elev venea nemâncat la ore,iar, mai mult decât atât, serviciile socialefuseserã anunþate.

Deoarece nu îºi putea explica cele în-tâmplate, profesoara a crezut cã respec-tivul copil are o pasiune pentru creioane,aºa cum ºtia cã unor elevi le place sãmãnânce hârtie sau chiar cretã. Adevã-rul este, însã, cã acelui copil îi era pur ºisimplu foame.

În Marea Britanie, mai multe cadre di-dactice au observat aceastã nouã prob-lemã în rândul elevilor. Nu este însã cevasingular în Europa. Potrivit unui sondajasupra Comportamentului de Sãnãtatela Elevi, prezentat de ediþia online a coti-dianului Irish Times, unul din cinci copii ir-landezi a mers la ºcoalã sau la culcare în-fometat, în anul 2010, pentru cã nu aveadestulã mâncare acasã, fiind cu 4% maimulþi decât în 2006. Întrebaþi cât de desmerg la ºcoalã sau la culcare înfometaþipentru cã nu au destulã mâncare acasã,21% dintre elevii intervievaþi au spus cã aufãcut acest lucru cel puþin o datã, com-parativ cu 17% potrivit sondajului deacum ºase ani.

Dieta actualã a copiilor europeni estealarmantã. Europa se confruntã cu o

epidemie a obezitãþii: jumãtate dinpopulaþia adultã ºi unul din cinci copiisunt supraponderali, iar numãrul copiilorobezi creºte în fiecare an cu 400.000.Supra alimentaþia este legatã de condiþi-ile comune aflate în creºtere, cum ar fi:diabetul, cancerul ºi bolile cardiace. Pede altã parte, malnutriþia infantilã s-a du-blat ºi anemia în rândul copiilor preºcolarireprezintã o provocare nouã cu care seconfruntã regiunea europeanã. Malnutri-þia infantilã ºi obezitatea afecteazã simul-tan copiii în unele þãri, în special în celedin estul Europei. Un numãr de iniþiative afost identificat ca fiind miºcãri progresiveîn Europa, printre ele aflându-se schemaFructe în ªcoli ºi programul Lapte în ªcoli,ambele promovate de Uniunea Europea-nã. Aceste programe sugereazã posibili-tatea promovãrii unei diete sãnãtoase,furnizând tuturor claselor sociale acces lafructe ºi produse lactate de calitate, îm-preunã cu activitãþi de conºtientizare ºi amãsurilor educative, având scopul de aînvãþa copiii despre importanþa obi-ceiurilor bune în alimentaþie.

Dacã vorbim de România, lucrurilearatã ºi mai rãu. Un raport al Bãncii Cen-tral Europene plaseazã România pe locul1 în Europa ºi pe locul 12 în lume într-untop al þãrilor cu cel mai mare grad de riscde înfometare. Românii ar muri de foamenu pentru cã nu ar mai exista grâu, po-rumb sau zahãr, ci pentru cã acestea arajunge la niºte preþuri foarte mari, pecare nu ni le putem permite.

Revenind la cazul profesoarei dinMarea Britanie, aceasta a decis sã îi ajutepe cei înfometaþi aºa cum poate ea. Deexemplu, chiar dupã micul dejun care seia în cadrul cantinei ºcolare se duce labucãtãrie pentru a vedea dacã au mairãmas fructe, pe care le dã celor pe careîi ºtia înfometaþi. Chiar ºi un mãr este im-portant pentru aceºti copii care pur ºi sim-plu nu se mai putea concentra la ore. Deasemenea, profesoara a constatat cã,pe lângã faptul cã le dãdea ceva demâncare, le oferea ºi puþinã atenþie,puþinã iubire, de care aceºtia nu aveauparte acasã. Cu alte cuvinte, era un aju-tor social, fizic, dar ºi mintal. ��

1133


P R O F . CE Z A R VASILESCUCE N T R U L D E ST U D I I ª T E F A N C E LMA R E º I SF Â N T , BO T OºA N I

„Qui seme recueille“ sau „“ - ca sã numai amintim de proverbul latin „Ut se-mentem feceris, ita et metes“ - demons-treazã cã aceastã învãþãturã a fost asim-ilatã încã din vechime de oamenii simplide pe toate meleagurile, de acei oamenicare ºtiau sã-ºi educe copiii în spiritulbunului simþ, aproape pierdut în zilelenoastre.

Economia noastrã nu este capabilãsã ne susþinã, prãbuºindu-se, ca toatecelelalte din aceastã þarã, sub nenoro-cirea aceloraºi cauze ale politizãrii, co-rupþiei ºi clientelizãrii, lucruri care ne duccu gândul la impotenþã intelectualã, ires-ponsabilitate, mafiotism, hoþie. Statul dedrept este ºi el redus la maximum, multã-puþinã câtã o fi, câºtigatã în instanþã fiindluatã cu japca chiar de cel care trebuiesã respecte legea ºi sã apere cetãþeanul,Executivul, s.a.m.d.! Salariul pe un an alunui debutant din România este cât alunui profesor din Luxemburg pe ºapte zile,iar cel din Finlanda câºtigã în 14 zile camcât câºtigãm noi într-un an.

Cercetãrile au demonstrat cã, la nive-lul delicvenþei minorilor, majoritatea nusunt mici nebropaþi, mici psihopaþi, ci „so-ciopaþi“ care au un „eu“ normal ºi puter-nic, dar necunoscut ºi neînþeles, fapt pen-tru care se dezvoltã defectuos. Este maiuºor sã previi îndepãrtarea socialã acopilului decât sã-l întrepþi ºi sã-l vindeci.Între cauze: impulsivitatea caracterialã;sentimentele de inferioritate ºi frustrare;traumatismele fizice ºi psihice; nedrep-tãþile suferite; familiile dezorganizate, in-complete sau refãcute; alcoolismul unormembri din familie; absenþa unei ierarhii avaloriilor în casã; lipsa completã de orga-nizare a timpului liber. De aici urmãrile:rãspunsul obraznic(duce la certuri, jigniri);fuga de la ore asociatã cu chiulul ºi min-

ciuna; distrugerea cu satisfacþie a dife-ritelor bunuri publice; fuga de acasã; fu-matul; consumul de alcool ºi droguri; va-gabondajul.

Educaþia „centratã pe elev“ a des-centrat un sistem cât de cât echilibrat,dar profesorii trebuie sã aibã un compor-tament care sã excludã orice bãnuialã înrelaþiile cu elevii. ªcoala a devenit terenulexperimental al tuturor anomaliilor, darde ce ar trebui sã ne mai mirãm când în-treaga societate actualã este o anoma-lie? Identificarea dascãlului cu inamiculpublic numãrul unu nu a fost o operaþiunecostisitoare ºi a fost pornitã la cel mai înaltnivel, ca sã confirme parcã eºecul moralal unei politici de forþã duse împotriva sis-temului naþional de educaþie. Educaþia înrepublica noastrã a fost într-o continuãstare de extaz mistic faþã de rezultateleraportate la Bacalaureat. Nu a luat înseamã nici curbele lui Gauss, nici avertis-mentele cã ceva nu este în regulã cuexamenele noastre, trezindu-se din ame-þealã abia când a venit des-vrãjirea din2011. Problemele educaþiei nu au legã-turã cu investiþiile din acest domeniu, cãreducând bugetul, numãrul de ore, depersonal, de ºcoli, se fac economii ºi totular putea sã meargã strunã doar pe bazãde indicaþii preþioase ºi elan muncitoresc.Lipsa de raþiune a unor piramide de hâr-þoage („ai hãrtii, exiºti!“, ce faci efectiv laclasã nu conteazã) ºi la transformareadascãlilor în conþopiºti care-ºi asigurãlogistica din deja redusele venituri perso-nale, ne face sã ne întrebãm: Qui pro-dest? Singurii beneficiari sunt vânzãtoriide hârtie, copiatoare, tonere. Perdanþiisunt mult mai numeroºi: elevi, pãrinþi, pro-fesori, întreg sistemul de educaþie. Existã oinflaþie de colegii naþionale ºi tehnice fãrãrealizãri remarcabile. În unele unitãþi com-portarea elevilor ºi a dascãlilor a transfor-mat democraþia în demon-creaþie, liber-tatea în libertinism ºi moralitatea în mon-struozitate.

Noua distribuþie a orelor prin recapi-tulãri ºi teste introduse peste noapte, dis-tribuþie gânditã parcã de firma HodoroncTronc SRL, fãrã corespunzãtoarea modifi-care a programelor, nu poate sã aibãcaracter de îndrumare, proactiv care sãajute elevul ºi profesorul în definirea unuiparcurs individualizat. De când a intrat învigoare noua Lege a Educaþiei, profe-sorimea din ºcolile ºi liceele patriei seluptã cu absurdul, cu dificultãþile ºi bloca-jele provocate de un act normativ grãbit,insuficient gândit, care transformã câte-va bune principii generale în soluþii admi-nistrative nefericite. Se tot taie finanþãri, in-demnizaþii, burse, noua lege dovedin-du-se implicabilã ca atare, fãrã etape detranziþie ºi fãrã corecþii pe ici, pe colo, prinpãrþile principale...

Frecventele rezultate slabe de la di-verse teste, concursuri, examene (Baca-laureatul ºi titularizarea din vara lui 2011,PISA, admiterea în facultãþi, în magistra-turã, selecþiile pentru angajãri) ºi-au gãsito explicaþie principalã, însuºitã ºi genera-lizatã pânã la a deveni automatism: pro-fesorii sunt de vinã, profesorii nu-i învaþãcarte pe elevi pentru cã ei înºiºi nu ºtiucarte, sunt slabi, sunt proºti, sunt cei maiproºti absolvenþi. ªcoala pare sã-ºi fi asu-mat condiþia profesionalã inferioarã, încare nepotismul, politicul, minciuna ºi in-competenþa celor care ne conduc suntla ele acasã. Viitorul se prefigureazã sum-bru: cultura ºi educaþia în crizã profundã,sãnãtatea în colaps, moravurile la pragulde jos, ºcoala la pragul de jos, relansareaeconomicã în neant. Suntem sacrificiulcontinuu prin care politicul de acum îºidobândeºte „katharsisul“. În ºcoli dom-neºte frica de orice ºi de oricine, frica ºide frica ta sau a celorlalþi, frica de fricã.

Cine veþi fi voi, politicienii, dacã noivom fi odatã prea puþini? Dar ºtim sã neamãgim la semãnat, chiar ºi în aºtep-tarea ºi în întârzierea unei nemulþumiri lacules... ��

CE SEMENI, ACEEA

CULEGI...

OO PP II NN II II

AA NN AA LL II ZZ ÃÃ1144


MI R E L A DA L A I S

Cu întârziere de vreo lunã, având învedere cã s-a schimbat Guvernul, iar laconducerea Ministerului Educaþiei, Cer-cetãrii Tineretului ºi Sportului lucrurile nusunt încã limpezi dupã ce s-a pornit custângul – un ministru propus ºi retrasînainte de votul Parlamentului, un ministrupropus ºi aprobat, dar apoi demisionarpe motive de ceva acuzaþii de plagiat ºiacum un ministru delegat – în sfârºit s-aaprobat ºi cifra de ºcolarizare pentruurmãtorul an ºcolar/universitar. Întârziereaa cam dat uºor peste cap calendarulpropus de responsabilii din MECTS.

Revenind la miezul problemei, popu-laþia ºcolarã, care este diferitã de la an laan, conduce ºi la modificãrile anuale încifra de ºcolarizare. Pentru anul ºcolar2012-2013, cifra de ºcolarizare prevedeunele creºteri sau, dimpotrivã, scãderi alelocurilor comparativ cu situaþia de anultrecut. Cele mai importante creºteri ale

cifrei de ºcolarizare, 75.000 de locuri înplus, s-au produs în învãþãmântul primar,având în vedere cã din toamnã aparepentru prima datã clasa pregãtitoare. Deasemenea, s-a majorat cifra de ºcolariza-re pentru românii din diaspora ºi cetãþeniistrãini. Ca scãderi, þinând cont de popu-laþia ºcolarã, cea mai importantã are învedere clasa a IX-a, unde s-au alocat cu20.000 de locuri mai puþin faþã de anultrecut, dar ºi cele 40.000 de locuri în minusla clasele a XI-a ºi a XII-a pentru clase deînceput organizate pentru absolvenþiianului de completare ºi pentru absolvenþiiscolilor profesionale, din serii vechi, caredoresc sã îºi continue studiile.

210.000 de locuri în clasa a IX-a, la zi

Potrivit Hotãrârii de Guvern nr.549/2012, pentru anul ºcolar 2012-2013 ci-fra de ºcolarizare cu finanþare de la bu-getul de stat, pe cicluri de învãþãmânt,

este repartizatã astfel: � învãþãmânt pre-ºcolar (grãdiniþe) – 665.000 locuri, la fel ca anul trecut; � învãþãmânt primar –925.000 de locuri (cu 75.000 de locuri maimult, având în vedere cã din toamnã seadaugã ºi clasa pregãtitoare la învã-þãmântul primar); � învãþãmânt gimnazial(clasele V-VIII) – 900.000 de locuri, dintrecare 880.000 locuri la forma de învãþã-mânt zi ºi 20.000 de locuri la forma de în-vãþãmânt cu frecvenþã redusã; � învãþã-mânt liceal – 210.000 de locuri pentruclasa a IX-a, forma de învãþãmânt zi(inclusiv pentru învãþãmântul liceal militardin cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale)ºi 17.000 de locuri pentru clasa a IX-a for-mele de învãþãmânt seral ºi/sau cu frec-venþã redusã pentru clase de început,organizate pentru absolvenþii învãþãmân-tului gimnazial care nu au urmat o formãde învãþãmânt liceal ºi care au împlinitvârsta de 18 ani pânã la data începeriicursurilor ºcolare; � 25.000 de locuri pen-tru clasele a XI-a/a XII-a (învãþãmânt de ziºi/sau seral) pentru clase de început or-ganizate pentru absolvenþii anului decompletare ºi pentru absolvenþii scolilorprofesionale, din serii vechi, care dorescsã îºi continue studiile (sunt cu 40.000 delocuri mai puþine faþã de anul trecut);10.000 de locuri pentru stagii de practicã;� învãþãmânt profesional – 20.000 delocuri pentru clasa a X-a,forma de învã-þãmânt zi; � învãþãmânt postliceal –18.187 de locuri pentru anul I, dintre care17.000 de locuri la formele de învãþãmântzi ºi/sau seral (cu 4.000 mai mult decâtanul trecut), 200 la învãþãmântul special– forma fercvenþã zi, 787 locuri la învãþã-mântul militar (Ministerul Administraþiei ºiInternelor si Ministerul Apãrãrii Naþionale)ºi 200 pentru învãþãmânt pentru MinisterulJustiþiei; � învãþãmânt de artã ºi sportiv –

ANUL 2012-2013 ADUCE 75.000 DE

LOCURI PENTRU CLASAPREGÃTITOARE

ANUL 2012-2013 ADUCE 75.000 DE


ANUL 2012-2013 ADUCE 75.000 DE


ANUL 2012-2013 ADUCE 75.000 DE


ANUL 2012-2013 ADUCE 75.000 DE


1155AA NN AA LL II ZZ ÃÃ


21.500 locuri pentru elevi în clasele ºi gru-pele cu program de muzicã, arte plasticeºi coregrafie (exclusiv învãþãmântul lice-al), 17.000 de locuri pentru elevi în ºcolilecu program, sportiv (exclusiv învãþãmân-tul liceal), 53.000 de locuri pentru elevicare se pregãtesc pe linie sportivã ºcola-rã; � învãþãmânt special pentru preºco-lari ºi elevi cu deficienþe ºi boli cornice –2.600 de locuri pentru copiii cuprinºi îngrãdiniþe pentru copii cu deficienþe ºi îngrupe de copii cu boli cronice din cadrulunitãþilor sanitare, 20.000 de locuri (inclusivpentru învãþãmântul organizat de Minis-terul Justiþiei) pentru elevii cu deficienþeºi/sau boli cronice din ºcolile cu claseleI-VIII, 1.200 de locuri (inclusiv pentru învã-þãmântul organizat de Ministerul Justiþiei)pentru elevii din învãþãmântul profesionalpentru deficienþi (an de completare),2.500 de locuri (inclusiv pentru învãþã-mântul organizat de Ministerul Justiþiei)pentru elevii din liceele speciale (clasa aIX-a) ºi 250 de locuri pentru clasa a XI-a/aXII-a, învãþãmânt de zi ºi/sau cu frecvenþãredusã pentru clase de început organi-zate pentru absolvenþii anului de com-pletare ºi pentru absolvenþii ºcolilor profe-sionale, din serii vechi, care doresc sã îºicontinue studiile.

62.400 de locuri subvenþionatepentru admiterea la studii de licenþã

Pentru admiterea în anul universitar2012–2013, oferta de la bugetul de stateste încã extrem de îndestulãtoare, chiardacã se înregistreazã o foarte uºoarãscãdere. Concret, pentru absolvenþii deliceu care se gândesc la o facultate, pen-tru anul I – studii de licenþã în viitorul an uni-versitar s-au alocat de la bugetul de stat62.400 de locuri (inclusiv pentru învãþã-mântul militar), cu 400 mai puþine faþã deadmiterea de anul trecut ºi cu 200 maipuþine faþã de cea din 2010. La acestease adaugã un numãr la fel de mare delocuri cu taxã la universitãþile de stat, pluscele oferite de universitãþile private, deciabsolvenþilor de liceu care îºi doresc sã îºicontinue studiile nu le rãmâne decât sãpromoveze Examenul de bacalaureat, sãîºi aleagã facultatea ºi sã fie adimiºi.

Pentru studenþii care au terminat fa-cultatea ºi vor sã urmeze ºi un masterats-au aprobat 35.600 de locuri subvenþio-nate de la buget (la fel ca anul trecut), înacestea intrând ºi cele pentru învãþã-mântul militar (Ministerul Administraþiei ºiInternelor, Ministerul Apãrãrii Naþionale ºiServiciul Român de Informaþii). Pentru stu-

diile de doctorat, în anul universitar 2012-2013 sunt alocate 3.000 de locuri (cu 500mai puþine faþã de cele în actualul an uni-versitar), în aceastã cifrã de ºcolarizarefiind incluse ºi unitãþile de învãþãmânt mi-litar. Nu au fost uitaþi nici absolvenþii demedicinã, pentru care s-au alocat, în ve-derea admiterii la examenul de rezidenþi-at din acest an, 4.000 de locuri (numãridentic cu cel de anul trecut). Respec-tivele locuri pentru rezidenþiat vor fi sta-bilite pe centre universitare, în funcþie decapacitãþile de pregãtire ale acestora,de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi AsociaþiaUniversitãþilor de Medicinã ºi Farmacie dinRomânia. Rezidenþiatul va avea loc înluna noiembrie, în aceeaºi zi ºi la aceeaºiorã, pe bazã de bibliografie ºi tematicãunicã, deci la fel ca anul trecut.

6.745 de locuri pentru românii din diaspora

În aceeaºi hotãrâre de guvern esteprevãzut un anumit numãr de locuri ºipentru tinerii de origine românã dinRepublica Moldova, þãri învecinate ºidiaspora. La nivelul învãþãmântului pre-universitar s-au alocat 1.800 de locuri (cu550 mai multe faþã de anul trecut), dintrecare 950 de locuri fãrã plata taxelorºcolare ºi cu bursã ºcolarã ºi 850 de locuri

fãrã plata taxelor ºcolare, dar fãrã a be-neficia de bursã ºcolarã.

La nivelul învãþãmântului superior, s-auaprobat 3.705 locuri subvenþionate de labugetul de stat pentru tinerii de origineromânã din Republica Moldova, þãri înve-cinate ºi diaspora care vor sã urmeze stu-dii universitare de licenþã – anul I, în þaranoastrã, cu 2.055 de locuri mai multe faþãde anul trecut. Cifra de ºcolarizare apro-batã pentru aceastã categorie în învãþã-mântul superior, în anul universitar 2012-

2013, este distribuitã astfel: � studii univer-sitare de licenþã, anul I – 3.705 locuri, din-tre care 950 de locuri fãrã plata taxelorºcolare ºi cu bursã de studii ºi 850 de locurifãrã plata taxelor de ºcolarizare, dar fãrãbursã de studii; � studii universitare demasterat – 1.070 de locuri (inclusiv locurilepentru rezidenþiat), dintre care 500 de lo-curi fãrã plata taxelor de ºcolarizare, darcu bursã de studii ºi 550 de locuri fãrãplata taxelor de ºcolarizare, dar fãrãbursã de studii; � studii universitare dedoctorat – 170 de locuri, dintre care 50fãrã plata taxelor de ºcolarizare, dar cubursã de studii ºi 120 fãrã plata taxelor deºcolarizare, dar fãrã bursã de studii.

Cetãþenii strãini au la dispoziþie6.350 de locuri

Pentru cetãþenii strãini, în baza docu-mentelor bilaterale ºi cooperare inter-naþionalã ºi a unor oferte unilaterale alestatului român, România alocã 6.350 delocuri. Este vorba de 1.800 de locuri în în-vãþãmântul preuniversitar, dintre care1.180 sunt fãrã plata taxelor ºcolare ºi cubursã ºcolarã ºi 620 de locuri sunt fãrãplata taxelor ºcolare, dar fãrã a beneficiaºi de bursã ºcolarã. La acestea se adau-gã 3.520 de locuri pentru studii univer-sitare de licenþã (anul I), dintre care 1.900

sunt fãrã plata taxelor ºcolare ºi cu bursãºcolarã ºi 1.620 de locuri sunt fãrã platataxelor ºcolare, dar fãrã a beneficia ºi debursã ºcolarã. Pentru masterat s-au apro-bat 935 de locuri (505 fãrã plata taxelorde ºcolarizare ºi cu bursã de studii ºi 430fãrã plata taxelor de ºcolarizare, dar fãrãbursã de studii), în timp ce pentru docto-rat s-au alocat 95 de locuri (75 fãrã platataxelor de ºcolarizare ºi cu bursã de studiiºi 20 fãrã plata taxelor de ºcolarizare, darfãrã bursã de studii). ��

www.FEN.ro

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importanteorganizaþii sindicale din România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de josîn sus, de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindica-tul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrãinteresele economice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atâtpreuniversitar, cât ºi superior. Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia NaþionalãSindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþional este membrã fondatoare a InternaþionaleiEducaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei cen-trale ºi locale. Ne-am constituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul educaþional. Militãm pentru unînvãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut financiar corespunzãtor importanþei salestrategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor membrilor noºtri desindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe pro-fesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional �� Asistenþã juridicã gratuitã �� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate �� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)�� Alternative de petrecere a timpului liber�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Orange (comunicarea este foarte importantã ºi de

aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ) �� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în

revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului per-sonal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt,considerãm cã toþi cei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã nerespectãm reciproc.

NOI TOÞI REPREZENTÃM FEN!CONDUCEREA OPERATIVÃ FEN:

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI – preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VICEPREªEDINÞI:

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:

CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi seconvoacã o datã la cinci ani în sesiuneordinarã. La cererea a 2/3 din numãrulmembrilor Consiliului Naþional poate ficonvocatã o sesiune extraordinarã aCongresului. Congresul este constituit dindelegaþii desemnaþi de organizaþiilemembre în conformitate cu norma dereprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General,care nu poate fi mai micã decât normade calcul a dreptului de vot în ConsiliulNaþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuniordinare ale Congresului, este organul deconducere al federaþiei. Consiliul Naþionalare în componenþa sa membrii BirouluiExecutiv ºi preºedinþii organizaþiilorjudeþene, zonale ºi ale municipiuluiBucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte,preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte? Sunã-ne la tel.: 021/337.11.40, trimite-ne un fax: 021/337.01.17 sau dã-ne un email: [email protected].

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

ADEVÃRATUL SINDICAT, UN FENOMEN SINDICAL

ALEGE FEN ªI NU VEI REGRETA!

scoala romaneasca

Documents