Schimbare lenjere de corp la bolnavul imobilizat,

inconstient

Imbracarea si dezbracarea

Definitie

- Reprezinta o necesitate proprie fiintei umane, care consta in protejarea corpului cu imbracaminte corespunzatoare – momentului zilei, temperaturii mediului ambiant si a tipului de activitate depusa.

Rolurile imbracamintei: -semnificatie pentru un grup, o ideologie, un statut social, o

nationalitate Confera o anumita independenta individului prin asigurarea si

protectia intimitatii sexuale, a diferentierii intre sexe( cu toate ca mai nou nu mai este caracteristic – ex. fusta)

Ofera informatii despre personalitatea individului( originalitate, demnitate, stil etc.) si despre starea lui mentala – conform aprecierilor psihiatrilor

Releva posibilitatile materiale ale persoanei si implicit posibilitatile de autoingrijire

Este un “mod” de comunicare a integritatii individului Reprezinta atat un mijloc de existenta (croitoria) cat si un mod de

“relaxare”( moda, achizitionarea hainelor, fara a le utiliza) Uneori constituie un mijloc de pedepsire (echipamentul detinutilor)

Factorii care influenteaza imbracarea- dezbracarea

Biologici : varsta, temperatura corporala, sexul, talia, mobilitatea articulara, tonusul muscular, maturitatea psiho-motorie

Psihologici : emotiile, credinta (o anumita ideologie sau grup – uniforma), gustul, circumstantele, personalitatea

Climatici : temperatura, calitatile mediului ambiant

Sociologici: statutul social, apartenenta la un grup social, profesional, moda

Rolul activitatii de imbracare- dezbracare

Asigura o respiratie, circulatie si temperatura adecvate

Favorizeaza o odihna buna Asigura respectul de sine, satisfacerea

cerintelor spirituale

Rolul asistentei

Exploreaza gusturile si semnificatia vestmintelor, folosirea accesoriilor

Invata persoana sa-si aleaga imbracamintea conform anotimpului, varstei, etc

Incurajeaza persoana in luarea deciziilor (adecvate) vestimentare

Ajuta pacientii la procesul de schimbare a lenjeriei de corp in situatia in care acesta nu isi poate satisface singur aceasta nevoie

Factori care modifica imbracarea- dezbracarea

Biologici- Prezenta unor atele, aparate gipsate, pansamente,

sisteme de imobilizare- Afectiuni: fracturi, entorse, luxatii, plagi, arsuri, bonturi,

pareze, fatigabilitate, durere Psihologici:- anxietatea, stresul, situatia de criza, tulburarile de

gandire Sociologici: statut socio-economic Cognitivi : cunostinte insuficiente despre necesitatile

propriei persoane, despre ceilalti si despre mediul inconjurator

Modificari ale procesului de imbracare/dezbracare

Motricitate diminuata: dificultatea in a incheia/ descheia nasturii, incalta, des-

calta, imposibilitatea mobilizarii membrelor superioare Dezinteres : fata de tinuta, vesminte; pacient apatic sau

melancolic Negativism: refuz de a raspunde unor solicitari, fata de a

se imbraca/ dezbraca alegere inadecvata: alegeri necorespunzatoare a

vesmintelor si accesoriilor, imbracaminte exagerata, caraghioasa, coafuri bizare

Vesminte incomode: necorespunzatoare taliei, stratului de tesut adipos, prea stramte (impiedica circulatia), prea decoltate( senzatie de frig)

Deficit de autoingrijire datorita incapacitatii de a se imbraca si dezbraca

Interventiile asistentului medical: Observarea capacitatii pacientului de a se autoingriji si a factorilor

care o modifica Il ajuta in imbracare/dezbracare(timp suficient); in cazul unui

membru afectat(paralizie, fractura) incepe imbracarea cu acesta, sustinandu-l iar dezbracarea in mod invers (intai membrul sanatos

Sprijinirea pacientului sa aleaga hainele corespunzatoare, varstei, anotimpului, sexului si sa le pastreze in conditii optime

Supravegherea imbracamintei- noteaza interesul pentru aceasta Aseaza hainele in ordinea imbracarii lor si invers la dezbracare si

solicita pacientului sa respecte aceeasi ordine pentru a-I fi mai usor Respectarea dorintei pacientului in privinta imbracamintii Colaboreaza cu membrii familiei: daca e vorba de un pacient

terminal educarea membrilor familiei sa nu neglijeze igiena personala, activitatea de ingrijire

Daca bolnavul nu poate fi mobilizat, atunci se va imbraca cu o jacheta mai lunga de pijama sau cu o camasa deschisa la spate care acopera bratele si suprafetele anterioare si laterale ale corpului. Pentru acest scop se va utiliza si o jacheta obisnuita de pijama imbracata invers

In cazul in care lenjeria pacientului cu perfuzie trebuie schimbata

Captarea dejectiilor fiziologice si patologice

Dejectiile imbogatesc simptomatologia bolilor:

- Scaunele muco-purulente, sangvinolente caracteristice pentru dizenterie

- Glucoza prezenta in urina-diabet zaharat- Aspectul sputei – numeroase boli bronho-

pulmonare

Pt. pacientii imobilizati la pat – captarea dejectiilor este c caracter permanent

Scopul captarii dejectiilor :- Pt. a nu murdari salonul sau patul- Pt. a incomoda cat mai putin pe ceilalti

bolnavi- Pt. a preveni infectiile intraspitalicesti- Pt. a reduce la minim traumatismul fizic si

psihic al bv-ului

Captarea fecalelor- Bv-ii imobilizati la pat- izolati in rezerve- Daca acest lucru nu este posibil – izolat cu un paravan- Imediat dupa terminare – aerisirea salonului- Captarea fecalelor in plosca sau bazinet- Plostile se aseaza sub b-vi incalzite de vapori- Inainte de utilizare se verifica integritatea lor pt. a nu cauza

microtraumatisme bv-ilor- Sub bv. Se aseaza o musama si o aleza- Bv-ul dupa ce este dezbracat este rugat sa se ridice putin din sale, daca

acest lucru nu este posibil, este ajutat de asistenta cu palma stg. Introdusa sub reg. sacrala

- Pe durata defecarii bv-ul va fi acoperit- Mentinerea bazinetului sub bv. redusa pt. a preveni formarea escarelor- Toaleta de dupa defecare se face cu hartie igienica sau prin spalare- Bazinetul scos de sub bv. Se acopera imediat si se scoate din salon- La nevoie continutul este pastrat intr-o plosca acoperita pana la vizita

Pe masura ce bv-ii pot fi ridicati in fotolii se pot utiliza scaune rulante cu platforma goala, cu care bv-ul va fi impins deasupra WC-ului

Golirea, spalarea, dezinfectarea curenta a plostilor se face in spalatoare mecanizate

cu jeturi puternice de apa fierbinte si vapori supraincalziti. Plostile scoase din aparat sunt curate si sterile

In lipsa acestora dupa golire se spala manual cu ajt. Unor perii cu coada lunga dupa care se dezinfecteaza impreuna cu peria prin submerjare intr-o solutie de var cloros sau cloramina 1-1,5% pe timp de 2 ore

Captarea urinei Beneficiaza b-vii imobilizati la pat, cei care se ridica o data sau de 2 ori pt. actul

defecarii, dar sunt obositi sau adinamici si au emisiuni frecvente Se face in vase numite urinare Urinareledin materiale plastice permit urmarirea cantitativa si calitativa a urinei

eliminate Urinarele se introduc sub patura, b-vul ramanand acoperit Nu trebuie asezate pe dusumea pt. a nu transporta murdaria si infectia in patul bv-

ului, fixat pe un suport metalic sau de material plastic de marginea patului Nu se admite mentinerea urinarului cu urina in salon, nici in timpul noptii deoarece

viciaza aerul La bv-ii cu sondea permanenta sau incontinenta urinara fara sonda urinarul respectiv

punga de colectare se fixeaza de marginea patului Urinarele se spala sub jeturi verticale care tasnesc cu forta in vas de jos in sus, si-l

spala bine in interior La anumite ntervale se spala cu sol. Diluata de acid clorhidric pt. indepartarea

tartrului de pe suprafata lor Dezinfectarea urinarelor- submerjare in solutii de cloramina sau var cloros 1% clor

activ timp de 2 ore

Colectarea sputei Se face in scuipatoare Scuipatoare emailate de forma cilindrica cu capac in forma de palnie si pe

care bv-ul le apuca de maner Daca bv-ul are o expec toratie abundenta care trebuie determinata

cantitativ, se utilizeaza vase gradate de sticla, care trebuie tinute acoperite cu capac de metal

Scuipatoarele de sticla trebuiesc tinute in noptiera, pt. a nu provoca reflexe negative la restul bv-ilor

Daca sputa captata nu se supune ex. De lab. Se toarna in scuipator, inca inainte de utilizaree o cantitate de sol. Dezinfectanta(lizol 5%, permanganat de potasiu) pt, a preveni aderarea mucozitatilor pe peretii vasului

Scuipatoarele golite se spala cu apa rece si apoi cu apa calda Mucozitatiile aderente de vas vor fi indepartate prin lichefierea lor cu apa si

frecarea cu perii cu coada, utilizate exclusiv pentru acest scop Scuipatoarele spalate se fierb si se autoclaveaza zilnic

Captarea varsaturilor Daca sunt prevazute se vor pregati din timp langa pat: musama, cateva prosoape,

cateva tavite renale. Daca bv-ul are proteze dentare, se vor scoate din cavitatea bucala Daca starea bv-ului permite va fi ridicat in poz. sezanda si va fi sprijinit de frunte Cu cealalta mana va tine tavita renala curata Se aseaza musamaua si prosopul in fata b-vului pt. a nu murdari lenjeria de corp si

de pat Daca bv-ul nu poate fi ridicat, se va intoarce numai capul intr-o parte de preferinta

spre stg.si se va aseza tavita renala lipita de fata In cursul varsaturilor aparute dupa interventii chirurgicale, plaga operatorie va fi

protejata prin compresie usoara cu palma prevenind durerile si desfacerea suturilor proaspete

Daca varsaturile nu au fost prevazute si continutul stomacal nu a putut fi captat se prezinta lenjeria medicuilui

In caz de varsaturi repetate bv-ului I se va oferi intotdeauna alta tavita curata Dupa linistire bv-ul isi clateste gura cu apa rece, ceai amar sau sol. Aromata.

Pozitia bolnavului in pat Pozitia activa caracteristica bv-ilor in stare

buna: pozitia lor in pat este identica cu aceea a unui om sanatos. Se mobilizeaza singur fara ajutor.

Pozitia pasiva caracteristica bv-ilor in stare grava, adinamica care si-au pierdut forta fizica.Poz. In pat este determinata de forta de gravitate dand impresia ca sunt ca”cazuti in pat”.Acesti bv-I pt. orice miscare necesita ajutor

Pozitia fortata caracterizata prin atitudini neobisnuite, determinata de afectiunea de baza a bolnavului sau impuse de tratament.

Ele apar:- Ca o consecinta a modificarilor produse de boala in

organism :ortotonusul in tetanos sau paralizia unilaterala a musculaturii jgheaburilor vertebrale. Poz. bv-ului independenta de vointa lui.

- Reactie de aparare constienta sau inconstienta a organismului fata de procesul patologic: pozitia cocos de pusca in cursul meningitelor

- Masura profilactica in prevenirea unor complicatii, embolia in cursul tromboflebitelor

- Masura terapeutica necesara pt. vindecarea bv-ului, in cursul tratamentelor fracturilor cu aparate de extensie

Decubit dorsal- Culcat pe spate- Bv-ii adinamici, slabiti, operati- Culcat fara perna in unele afectiuni ale coloanei vertebrale- In anemii hemoragice, afectiuni cerebrale- perna subtire- In caz de dureri de coloana- sul subtire de flanela sau o perna moale sub sale, mentinand

reg. lombara in poz. De usoara lordoza- Din decubit dorsal pac. poate fi ridicat in poz semisezanda cu ajt. dispozitivului mecanic in

cazul somierei mobile, sau cu sprijinitor introdus sub perne Poz. semisezanda, dupa interventii chirurgicale, bolnavilor in varsta, in vederea prevenirii

pneumoniei hipostatice, precum si celor in perioada de convalescenta indicata bv-ilor cu afectiuni cardiace si pulmonare

Pozitia Trendelenburg bv-ul culcat in decubit dorsal, prin ridicarea pozitiei distale a patului va ajunge cu picioarele mai sus decat capul .Diferenta intre inaltimea celor 2 extremitati ale patului poate varia intre 10 si 60 cm.

Sub capul b-vului se pune o perna subtire Indicata bv-ilor cu anemii acute, prin autotransfuzii, pt. oprirea hemoragiilor membrelor

inferioare si ale organelor genitale feminine dupa interventii ginecologice, dupa anestezii intrarahidiene, in cursul fracturilor membrelor inferioare tratate prin extensie cu contragreutate, precum si in cazul drenajului postural, pt. indepartarea secretiilor din caile resp. sup.

Anexe de comfort pt. mentinerea poz. De decubit dorsal timp indelungat:- Sustinatorul de patura- Colaci de cauciuc- Inele de tifon- Perne elastice umplute cu aer sau apa- Saci de nisip- Rezematoare pt. picioare- Suporturi din perne- Jgheaburi pt. membre Pozitia sezand bv. culcat poate fi adus in poz. sezand cu ajt. Utilajului

auxiliar.- Usurata prin ridicarea genunchilor- Sub bratele bv-ului se poate aseza cate o perna- Bv-ii cu insuf. cardiaca, in cursul acceselor de dispnee nocturna

Decubit lateral: culcat pe partea stg. sau drt. avand capul sprijinit pe o singura perna si membrele inf. flectate sau intinse

La bv-ii adinamici- poz se asig cu ajt. Pernelor sau rezematorilor speciale pt. ca bv-ul sa nu cada inapoi in decubit dorsal

Pt. a impiedica aparitia escarelor intre genunchi si maleole se introduc inele de vata iar sub trohanterul mare un colac de cauciuc

Bv. va fi intors de pe o parte pe alta la intervale de max. 2 ore In caz de pleurezii, meningite, dupa interventii intratoracice si

renale, cazuri de dureri abdominale, drenajul cavitatii pleurale Manopere si investigatii: administrarea clismelor si supozitoarelor,

masurarea temperaturii rectale, punctia lombara Drenajul postural

Decubit ventral: Bv. culcat pe abdomen cu capul intors intr-o parte. Membrele sup. asezate la stg. si la drt. capului cu fata palmara pe suprafata patului. Pt. protejarea picioarelor sub glezne se aseaza o perna cilindrica care ridica degetele de pe saltea

Dupa punctii lombare, escare intinse, staza duodenala, drenarea unor colectii purulente ale cailor respiratorii

Cu scop explorator: poz genupectorala- in cursul rectoscopiei, poz ginecologica-ex. Ginecologice la femei sau in cursul cistoscopiei la barbati

Schimbarile de pozitie Pastrarea poz timp indelungat –pericol de complicatii:

escare de decubit,pneumonii hipostatice, tromboze si embolii etc.

Poz. bv-ului schimbata activ su pasiv Manoperele de schimbarea poz executate in asa fel

incat sa scuteasca de effort, sa nu-I produca dureri sau complicatii, sa il faca se simta in siguranta

Bv-ul se prinde precis, sigur, cu toata mana cu degetele alaturate, asezand palma pe suprafata corpului bv-ului.

Se evita prinderea reg. dureroase Cel care ridica bv-ul asezat astfel ca baza de sustinere

sa fie cat mai larga, cu genunchii usor flectati si corpul aplecat inainte

Miscarile pasive:

- schimb. poz din decubit dorsal in decubit lateral. Asist. se aseaza pe partea patului spre care vrea sa se intoarca bv.ul pliaza patura si o aseaza pe partea opusa a patului. Prinde bv-ul. de umar, il ridica, intorcandu-l spre ea.cu mana cealalta introduce patura sub spatele bv-ului pt. a-l sprijini, apoi cu antebratul si palma dinspre capul bv-ului ii propteste spatele iar cu cealalta mana roteste bazinul si membrele inf. in decubit lateral

- Readucerea bv-ului din decubit lateral in decubit dorsal

- 2 asistente plasate in spatele bv-ului, cea de la cap il apuca cu o mana de sub axila sprijinindu-I capul pe celalalt antebrat, iar cealalta va introduce mana sub bazinul bv-ului, iar cu cealalta il roteste, readucandu-l in decubit dorsal

- Ridicarea din decubit dorsal in poz. sezand- Se descopera bv-ul pana la mijloc, indoind patura - Asistenta intoarsa catre pat , cu mana dinspre capatul distal al patului prinde regiunea axilara

opusa a bv-ului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, prijinindu-I capul cu antebratul si cu o singura miscare il ridica in poz. Sezand.

- Bv-ii in stare grava sau cei cu plagi extinse in reg. dorsala, vor fi ridicati cu ajutorul unui cearceaf sau traverse

- Repunerea bv-ului in dcubit dorsal se face cu aceleasi miscari in sens invers dupa indepartarea sprijinitoarelor, avand grija ca bv-ul sa nu cada brusc in poz. initiala

Readucerea bolnavilor alunecati in jos in poz. sezand sau semisezand 2 asist. Se aseaza de o parte si de alta a bv-ului cu fata spre capatul proximal al patului. Mainile dinspre pat se introduc sub bolnav si la nevoie se prind mainile sub spatele bv-ului. Cealalta mana, unita cu a asistentei de parte opusa, o aseaza sub regiunea fesiera a bv-ului, si la comanda ridica bv-ul in poz. comoda

Hoistul

Ridicarea bv-ului. Din decubit dorsal in poz sezanda sau scoaterea lui din pat si asezarea in fotoliu rulant sau pe targa se poate efectua cu mijloace mecanizate. Aparatele utilizate in acest scop sunt foarte variate fiind dormate dintr-un sistem complex de parghii sau de elemente dintate, care manevreaza in sens orizontal si vertical un brat puternic, de care se suspenda inelele metalice ale unor elemente de panza rezistenta, asezate sub bv. Bratul mobil de care s-a fixat inelele este pus in miscare de sistemul de parghii si ridica bv-ul de la suprafata patului

ALIMENTAREA ACTIVĂ ŞI PASIVĂ

OBIECTIVELE PROCEDURII• Asigurarea necesităţilor calorice şi calitative în funcţie de vârsta şi starea organismu• Favorizarea procesului de vindecare,

consolidarea rezultatelor terapeutice şi prevenirea cronicizării unor îmbolnăviri

PREGĂTIREA MATERIALELOR- Veselă şi tacâmuri- Cană simplă- Cană specială cu cioc sau în funcţie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor- Tavă, cărucior pentru alimente- Alimente conform regimului recomandat- Şervetele de masă- 2 prosoape (şervete) pentru protecţia lenjeriei de corp şi pat

PREGĂTIREA PACIENTULUI CULEGEŢI DATE DESPRE:- Afecţiune, regim, orarul

meselor, repartizarea alimentelor pe mese- Posibilităţile de mobilizare, dacă pacientul este imobilizat, dacă are indicaţie de repaus- Posibilitatea de a-şi folosi membrele superioare şi nivelul de autonomie (se poatealimenta singur-activ, sau este alimentat de altă persoană- pasiv)- Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restricţii alimentare înainte sau după acestea- Administrarea unor medicamente înainte, în timpul mesei sau după masă.

 Preferinţele alimentare ale pacientului

a) PSIHICĂ:- Stimulaţi autonomia- Explicaţi pacientului importanţa alimentaţiei şi a respectării regimului pentru evoluţiaavorabilă a bolii

b) FIZICĂ:- Respectaţi recomandările cu privire la mobilizarea ei asiguraţi pacientul de ajutorul dumneavostră- Ajutaţi pacientul să se spele pe mâini- Aşezaţi pacientul într-o poziţie confortabilă în raport cu starea sa generală:• Şezând la masă în salon sau în pat• Semişezând pentru pacientul care se poate ridica puţin• În decubit lateral stâng dacă pacientul este dreptaci, cu capul uşor ridicat

EFECTUAREA PROCEDURII: - Verificaţi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru servirea mesei: salonul

este aerisit, au fost îndepărtate ploştile şi urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat în salon

- Identificaţi pacientul şi regimul alimentar recomandat - Ajutaţi pacientul să-şi spele mâinile - Pregătiţi alimentele pe o tavă acordând atenţie aspectului estetic-

Îmbrăcaţi un halat curat şi manuşi a) Alimentarea activă Servirea mesei la pat în poziţie şezând sau

semişezând - Aşezaţi pacientul în poziţie confortabilă - Protejaţi lenjeria pacientului cu ajutorul unui prosop dacă este cazul - Aşezaţi tava cu alimente în faţa pacientului sau adaptaţi o masuţă specială - Ajutaţi pacientul să taie alimentele dacă este necesar - Observaţi dacă pacientul consumă toate alimentele

Alimentarea activă la pat în poziţie de decubit lateral- Aşezaţi pacientul în decubit lateral lăsând liber braţul dominant (de obicei drept)- Ridicaţi uşor capul pacientului şi protejaţi patul pacientului cu un prosop curat- Aşezaţi sub bărbia pacientului un prosop curat- Puneţi tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau pe noptieră aşa încât pacientul să vadă ce mănâncă- Taiaţi alimentele în bucăţi mici- Ajutaţi pacientul să bea lichide prin sucţiune sau cu ajutorul unei căni speciale

b) Alimentaţia pasivă- Aşezaţi pacientul în poziţie şezând (dacă are membrele superioare afectate) sau semişezâste imobilizat, adinamic, epuizat, în stare gravă)

- Protejaţi lenjeria de pat şi de corp folosind prosoape curate - Plasaţi tava cu alimente pe noptieră, pe un taburet sau pe o măsuţă adaptabilă la

pat - Asezaţi-vă în partea dreaptă a pacientului (de regulă) pe un scaun, verificaţi

temperatualimentelor - Ridicaţi cu o mână (stânga) capul bolnavului cu pernă şi administraţi supa cu lingura

peate plină - Asiguraţi-vă că pacientul a înghiţit înainte de a administra o nouă cantitate - Rezervaţi-vă suficient timp pentru a putea face mici pauze dacă este nevoie - Tăiaţi alimentele în bucăţi mici fără să le atingeţi cu mâna - Încurajaţi pacientul să consume alimentele purtând o discuţie agreabilă - Folosiţi linguriţa sau o pipetă dacă pacientul este în stare foarte gravă sau are

tulburde deglutiţie - Observaţi permanent faciesul pacientului

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI - Aşezaţi pacientul în poziţie comodă dacă nu poate

singur - Refaceţi patul, îndepărtaţi eventualele firmituri sau

schimbaţi lenjeria dacă este necesar - Verificaţi dacă prezintă cumva senzaţie de greaţă - Ajutaţi pacientul să-şi facă toaleta cavităţii bucale REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ - Îndepărtaţi vasele muradare şi resturile alimentare - Aerisiţi încaperea

NOTAREA PROCEDURII - Notaţi în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente şi lichide

ingerate - Modificările de apetit: dispariţia, diminuarea, exagerarea, refuzul

alimentelor, nu-i place mâncarea, respectă restricţiile religioase, refuză anumite alimente- Prezintă sete exagerată

- Acuză senzaţie de greaţă, de rău în timpul mesei sau după masă - Acuză senzaţia de plenitudine - Refuză regimul recomandat, consumă alimente nepermise - Recomandări speciale care trebuie comunicate turei următoare:

mese mici şi dese, în timpul nopţii, restricţie alimentare pentru examinările din zilele următoare

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII Rezultate aşteptate/dorite: - Pacientul consumă întreaga cantitate de alimente şi se hidratează

corespunzător - Exprimă stare de confort - Respectă regimul alimentar, o parte din simptome au dispărut Rezultate nedorite / Ce faceţi - Pacientul nu consuma întreaga cantitate de alimente - Cercetaţi cauzele: apetit diminuat, condiţii necorespunzătoare de

servire amesei, nu-i plac alimentele, consumă alimente aduse de aparţinători, îşi respecta religia

- Pacientul refuză anumite alimente, acuză greaţă - Se consemnează observaţiile şi se anunţă medicul

ALIMENTAREA PRIN GASTROSTOMĂ

OBIECTIVELE PROCEDURII- Punerea în repaus a esofagului obstruat sau lezat de ingestia accidentală sau voluntară de substanţe caustice.- Asigurarea aportului hidric şi nutriţional înaintea intervenţiei pentru esofagoplastie

PREGĂTIREA MATERIALELOR- O pâlnie din plastic- Recipientul cu lichid alimentar (supă, ceai)- Regimul de stenoză esofagiană: alimente solide tocate mărunt şi pasate- Bagheta pentru propulsarea alimentelor pe sondă

PREGĂTIREA PACIENTULUI a) PSIHICĂ: - Oferiţi pacientului informaţii clare, accesibile despre modul de

alimentare pe stoma pentru a-i reduce teama şi a obţine colaborarea sa

- Încurajaţi pacientul să se alimenteze singur pentru a-şi recăpăta autonomia

b) FIZICĂ: - Asezaţi pacientul în poziţie şezând, pe marginea patului sau pe un

scaun cu spătar, astfîncât sonda să fie menţinută în poziţie verticală, paralelă cu toracele

EFECTUAREA PROCEDURII:• Explicaţi pacientului care se alimentează singur: - să-şi spele mâinile - să îndepărteze dopul de la sondă - să adapteze pâlnia la capătul sondei menţinând-o în poziţie verticală - să introducă pe rând felurile de mâncare din regimul de stenoză, astfel: - lichidul să-l toarne încet pe pâlnie, nu mai mult de 100 ml o dată pentru a

nudestinde brusc stomacul - alimentul solid pasat să-l verse în pâlnie şi să-l împingă pe sondă cu ajutorulei

de plastic sau lemn - să adauge din când în când lichid alimentar, pentru a uşura înaintarea

alimentulpasat - să nu introducă la o "masă" mai mult de 400 g de alimente pasate datorită

tulburărilor de digestie şi de absorbţie existente - să termine totdeauna "masa" cu lichid pentru a spăla lumenul sondei - să astupe capătul sondei cu dopul de plastic sau cauciuc - să fixeze sonda în poziţie verticală, paralelă cu toracele - să evite poziţia de decubit dorsal după masă întrucât favorizează

"regurgitarea"nutului pe sondă - să-şi spele mâinile după masă

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI - Observaţi tegumentul din jurul stomei - Protejaţi pielea cu un unguent cu zinc şi refaceţi pansamentul din jurul stomei în

cazul regurgitării sucului gastric. EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII Rezultate aşteptate/dorite: - Pacientul este compliant şi respectă indicaţiile oferite - Toleranţa digestivă este bună. - Cantitatea de alimente este adaptată posibilităţilor de digestie şi de absorbţie ale

stomacului Rezultate nedorite / Ce faceţi - Pacientul nu este compliant. - Pacientul manifestă atitudini de respingere a imaginii corporale modificate. - Incurajţi pacientul să-şi accepte imaginea- Toleranţa digestivă este scăzută

Capacitatea de digestie şi de absorbţie a stomacului este redusă iar pacientul prezintă semne de denutriţie.

- Informaţi medicul pentru a stabili conduita terapeutică

ALIMENTAREA PACIENTULUI PRIN SONDA NAZO-GASTRICĂ

OBIECTIVELE PROCEDURII• Introducerea alimentelor în stomac folosind sonda nazo-gastrică la:- Pacienţii inconştienţi,- Pacienţii cu tulburări de deglutiţie,- Pacienţii cu negativism alimentar, cu intoleranţă sau hemoragii digestive,- Pacienţii operaţi pe tubul digestiv şi organele anexe,- Pacienţii cu stricturi esofagiene şi ale cardiei, care împiedica pătrunderea bolului alimentar din cavitatea bucală în stomac

PREGĂTIREA MATERIALELORPe o taviţă medicală se vor pregăti: - Sonda gastrică, sonda duodenală Einhorn, sonde intestinale din

cauciuc sau sonde din polietilen - Pâlnie, tub de cauciuc, prestub - Soluţie de cocaină 2% - Glicerină sau ulei de vaselină pentru lubrefiere - Leucoplast - Seringi - Aparat de perfuzie a alimentelor - Tavâ medicală, muşama - Mănuşi de unică folosinţă - Raţia de lichide alimentare - Amestecuri alimentare: ouă crude, lapte, zahăr, cacao, sare,

vitamine, unt, smântână

EFECTUAREA PROCEDURII: - Spălaţi mâinile şi îmbracaţi mănuşi - Introduceţi sonda gastrică, verificaţi poziţia acesteia şi fixaţi

extremitatea liberă aei cu leucoplast de faţa şi urechea pacientului (vezi tubajul nazo-gastric)

- Controlaţi conţinutul gastric şi la nevoie aspiraţi staza - Folosiţi amestecurile preparate pentru alimentarea pe sondă,

lipsite de grunji sau alte conglomerate, care ar putea astupa sonda (vor fi strecurate prin tifon împăturit în 8 straturi)

- Pregătiţi aparatul de perfuzie, umpleţi rezervorul picuratorului, eliminaţi aerul dintubul de legătură şi racordaţi perfuzorul la sondă

- Introduceţi raţia zilnica în 4-6 doze, foarte încet, cu aparatul de perfuzie ataşat la extremitatea liberă a sondei

 - Încălziţi lichidul alimentar la temperatura corpului - Verificaţi viteza de scurgere a picuratorului; nu se va

administra mai mult de 200-250 ml într-o oră - Administraţi pe sondă 200-300 de ml de apă pentru

spălarea perfuzorului şi a sondei, apoi insuflaţi puţin aer, pentru a o goli complet şi închideţi extremitatea liberă cu o clamăfmann sau o pensa Pean, împiedicând picurarea rămăşiţelor de lichid din sondă în faringe şe, acestea putând fi aspirate de bolnavul inconştient, lipsit de reflexul tusei.

- Asiguraţi-vă că pacientul primeşte raţia adecvată, cantitativ şi calitativ şi i se asiguarul de lichide

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI- Aşezaţi pacientul într-o poziţie comodă şi includeţi sonda între două administrări

- Urmăriţi pacientul pentru a sesiza apariţia greţurilor, vărsăturilor, balonării, crampele diareeice

- Îndepărtaţi sonda când se termină indicaţia de alimentare artificială, respectând paşiibajul nazo-gastric sau la intervale stabilite de medic (2-3 zile - sondele de cauciuc, 4-7 zile - sondele de polietilen)

- Lasaţi un interval liber de 6-8 ore pe timpul nopţii până la montarea unei noi sonde,pentru refacerea circulaţiei la nivelul mucoasei şi, dacă nu există o contraindicaţie, schimbaţi nara

- Mobilizaţi sonda rămasă pe loc pentru a evita lezarea mucoasei - Verificaţi dacă senzaţia de foame a dispărut sau a diminuat

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ- Îndepărtaţi mănuşile şi materialele folosite în containere speciale;- Spălaţi-vă mâinile

NOTAREA PROCEDURIINotaţi:- Procedura şi numele celui care a efectuat-o- Data, ora, cantitatea şi felul alimentelor administrate- Reacţii adverse, intoleranţă (greaţă, vomă)

EVALUAREA EFICACITĂŢII PROCEDURII Rezultate aşteptate/dorite: - Pacientul a tolerat bine administrarea alimentelor pe sonda

gastrică- Pacientul este satisfăcut Rezultate nedorite / Ce faceţi: Pacientul prezintă greaţă, vărsături - Consultaţi medicul - Poate fi o intoleranţă sau o reacţie la unele alimente

Pacientul prezintă leziuni la nivelul mucoasei nazale şi uscăciunea mucoasei bucale

- Asiguraţi o bună igienă a cavităţii bucale , - Mobilzaţi sonda - Schimbaţi nara după asigurarea unui repaus între

îndepărtarea şi repunerea sonde Pacientul prezintă tuse şi semne de sufocare - Ati greşit procedura şi alimentele au ajuns în căile

aeriene - Retrageţi sonda şi o reintroduceţi pe cale esofagiană - Anunţaţi medicul pentru a stabili măsuri de prevenire a

bronhopneumoniei de aspiraţie - Acordaţi o atenţie deosebită pacientului inconştient

RECOMANDĂRI - Sondele de cauciuc pot fi lăsate pe loc 2-3 zile, menţinerea lor

peste acest termen poate cauza leziuni ale mucoasei nazale - Sondele de polietilen pot fi menţinute şi tolerate mai mult, până la

4-7 zile. - Este recomandabil ca sonda să fie mobilizată de mai multe ori în

cursul zilei, favorizând prin aceasta circulaţia sanguină normală la nivelul suprafeţelor apăsate de ea;

- La 3-5 zile, sonda trebuie îndepărtată pentru 6-8 ore (repausul de noapte), după carese va putea reintroduce, însă prin nara de parte opusă.

- Este important ca alături de aportul caloric şi vitaminic, pacientul să primească şi raţia corespunzătoare de lichide pentru acoperirea necesităţilor hidrice care trebuie calculate exact.

1. Alimentaţia enterală Numele de alimentaţie enterală vine din limba greaca:

enteron = intestine, aşadar alimentaţia enterală constă în orice formă de alimentaţie care

foloseşte tractul gastrointestinal. Indicaţii: - oricând există un tub digestiv funcţional Contraindicaţii: - după intervenţii recente pe tubul digestiv - hemoragii digestive masive - în absenţa tranzitului intestinal.

Se poate realiza pe următoarele căi: - sonda gastrică: nasogastrică, orogastrică - sonda nasoduodenală - sonda nasojejunală (plasată intraoperator) - jejunostoma chirurgicală Şi mai rar prin: - faringostomă - esofagostomă - gastrostomă chirurgicală - P.E.G. (gastrostoma endoscopică percutană)

Alimentatia pe gastrostoma 1. Metoda pompei - pacientul este hrãnit cu mici cantitãti de lichid în flux

constant2. Metoda bolusului - se foloseste o seringã cu care se injecteazã cantitãtile prescriseTubul de alimentare va fi spãlat cu 30 - 50ml de apã la fiecare 8 ore/ dacã nu sunt contraindicatii - diaree/vomã.1. Metoda infuziei continue - cu formule gata preparate si cu ajutorul clamei se regleazã astfel încat sã fie un flux mediu/ înainte de terminarea substantei din recipient se adaugã 60 ml de apã/ e important sã nu intre aer în stomac/ va provoca disconfortSe va verifica de fiecare datã punerea capacelor la sfarsitul alimentãrii.2. Metoda bolusului cea mai folositãSe vor administra 200-600 ml/zi/ de 4-8 oriAlimentarea intragastricã începe la 6 - 12 ore dupã montarea pegReactii adverse - plenitudine abdominalã / crampe/ diaree/greatã/In general primul bolus este asociat cu greatã si disconfort abdominal/ de aceea prima administrare se va face cu cel mai mic volum si cea mai micã infuzie - 30 - 60 mlDupã fiecare injectare de alimente se injecteazã 60 ml apã Medicamentele se administreaza tot dizolvate în apã

Ratia alimentara

Definitie reprezinta cantitatea de alimente ce asigura necesarul de substante nutritive si de energie calorica a unui individ în 24 de ore. Acest necesar depinde de particularitatile individuale: vârsta, sex, stare fiziologica, activitate fizica, conditii de mediu etc.Modul în care diferite alimente contribuie la asigurarea nevoilor nutritive depinde de caracteristicile lor nutritionale, adica de continutul lor în nutrienti, de calitatile acestora, de raportul dintre ele.

Etapa A. Alcatuirea ratieiÎn acest scop se procedeaza astfel:a) Se stabileste categoria consumatorilor carora le este destinata ratia: vârsta, sex, activitate;b) Se stabileste nivelul energetic (în kcal) al ratiei în functie de tipul consumatorului;c) Se stabileste numarul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cina etc);d) Cu ajutorul tabelelor de alimente si preparate se aleg produsele pentru fiecare priza alimentara, se precizeaza calitatile si se introduc într-un tabel de urmatoarea forma:Facând suma kilocaloriilor si totalizând fiecare din factorii nutritivi continuti de alimentele ce compun ratia se afla nivelul energetic si continutul sau în proteine, lipide, glucide.

Etapa B. Analiza ratieiPentru a aprecia calitatea ratiei alcatuite se procedeaza la determinarea unor indici de calitate astfel:a) Structura ratiei se stabileste prin compararea datelor ratiei reale cu cele ale unei ratii etalon. Datele obtinute se raporteaza procentual la valorile ratiei etalon si se reprezinta grafic. Variatiile în plus sau minus ilustreaza structura ratiei analizate.b) Deoarece între substantele nutritive (P, L, G) exista strânse relatii, este necesar sa se stabileasca proportia dintre proteine, lipide, glucide. În acest scop, se raporteaza toate valorile obtinute la valoarea proteinelor.c) Tinând cont de coeficientii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3 kcal/g) si glucidelor (4,1 kcal/g) se calculeaza aportul energetic al fiecaruia din aceste substrate calorigene.d) Cu ajutorul datelor obtinute la punctul precedent se calculeaza procentul de kcal furnizate de proteine, lipide si glucide.e) Daca valoarea energetica a ratiei zilnice se considera 100%, se calculeaza distributia alimentelor pe fiecare priza alimentara.Dupa stabilirea tuturor elementelor de analiza a ratiei, datele se înscriu într-un tabel centralizator de urmatoarea forma:

Dieta hidrica si hidro-zaharata

Introduc. in organism in scop terapeutic, de cantit. mari de lichide- Apa minerala- Ceaiuri: de menta, tei, musetel- Decocturi de fructe uscate, coji de mere, fructe de cires- Sucuri de fructe: de lamaie, portocale- Bulion de legume: -poate fi sarat sau indulcit- Apa de orez: 2 linguri boabe de orez se pun in 500 ml apa rece pana se

umfla, apoi se adauga 500 ml. apa fiarta si se fierb 20 minute; se filtreaza, se adauga 3 g. sare sau 30 g. zahar

- Nu mai mult de 2 l. in doze mici fractionate- Maxim cateva zile(necesita repaus la pat); pt. apa de orez: 36 ore la sugar,

5 zile la adult- Valoare calorica 0 120-200 cal/l in dieta hidrozaharata in functie de cantit.

de zahar(30-50g), regim hipocaloric, hipoprotidic, hopolipidic, normo si hipoglucidic)

Indicatii:- Gastroenterite ac. toxice sau infectioase- Boli de nutritie: guta, obezitate- Boli renale; litiaza renala, pielita, peritonita ac.- Dupa interventii chirurgicale si anestezii generale Contraindicatii:- Insuficienta cardiaca avansata, ateroscleroza

generalizata- Perturbarea functiei excretorii renale- Edeme masive, ascita, pleurezie, pericardita seroasa- Necxesita o igiena riguroasa a cavitatii bucale datorita

lipsei actiunii mecanice a alimentelor solide