ROLUL INFORMATIEI IN TEHNOLOGIA CASINOR APLICATA IN NATATIE. FEEDBACK / BIOFEEDBACK CS III drd. Constantin IGNAT Institutul National de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: informatie, concept, feedback/biofeedback, metodologie de antrenament

Rezumat Principiul de baza al metodologiei de antrenament complementar [Traian A., 2003, lucrare nepublicata] il reprezinta participarea constienta a sportivului in procesul de pregatire (antrenament de baza, antrenament complementar). Lipsa informatiei sau informatiile insuficiente pe care sportivul le primeste despre executiile sale a dus la o reconsiderare a pregatirii si abordarii antrenamentelor, dovedindu-se o data in plus nevoia stringenta de a cunoaste si de a acorda o atentie sporita laturii informationale ca element de baza in antrenamentul sportiv. Trebuie stiut ca, pe langa senzatiile proprii, destul de greu de constientizat, sportivul primeste o serie de semnale si informatii prin intermediul antrenorului. Eficienta acestor informatii este destul de scazuta deoarece observatiile si indicatiile antrenorului nu pot explica in mod direct sportivului cauzele si efectele unei miscari pe care acesta a executat-o. Ba mai mult, atunci cand avem de-a face cu o miscare ciclica, in care ciclurile se succed, posibilitatea de a corecta o miscare este din ce in mai scazuta. Posibilitatile moderne de investigare permit o imbunatatire substantiala a acestei situatii prin punerea la dispozitia sportivului si antrenorului a unor informatii instantanee despre ceea ce face, cum face si cat face sportivul. Tehnologia mai mult sau mai putin complexa care este utilizata si care ofera astfel de informatii poate ajuta in procesul de pregatire, sporind eficienta si randamentul antrenamentelor.

Rolul informatiei. Conceptul de informatie In ciuda utilizarii aproape abuzive a cuvantului informatie, putem afirma ca semnificatia sa nu este pe deplin stabilizata. [Munteanu, 2004, pag 3] In fond, ce este totusi informatia ? S-a sustinut ca informatia ar fi o notiune: Sensul originar al notiunii de informatie: procentul de noutate pe care-l vehiculeaza un enunt (mesaj) intr-un mediu social comprehensiv [Buzarnescu, 1997]. In opinia lui Umberto Eco, termenul de informatie ar avea doua sensuri In fine, termenul de informatie vizeaza ansamblul mijloacelor sau instrumentelor . [cf. Eco, 1982] Dictionarul Larousse prezinta informatia ca pe un element de cunoastere susceptibil de a fi codificat pentru a putea fi conservat, tratat sau comunicat. Conform aceluiasi dictionar, in cibernetica, informatia reprezinta factorul calitativ care indica pozitia unui sistem si care poate fi, eventual, transmis de acel sistem catre un altul. Definitia oferita de dictionarul Robert clasifica informatia intr-o categorie ceva mai complexa, aceasta fiind prezentata ca un element sau un sistem care poate fi transmis printr-un semnal sau printr-o combinatie de semnale. Fundamental insa, informatia constituie un element ce se poate transmite ca obiect al cunoasterii sau al memoriei (fizice sau virtuale).

Considerarea informatiei ca notiune face din aceasta o forma logica fundamentala ce reflecta insusirile caracteristice necesare si generale ale unei clase de obiecte [Dictionar de filosofie, 1978, p.500], ceea ce nu este. Referitor la esenta si locul informatiei in sistemul lumii, lucrurile nu au fost intotdeauna clare, iar, in parte, ele nu au ajuns sa fie nici astazi pe deplin lamurite. In cadrul a diferite teorii, ea si-a gasit variate locuri si calificari. Existenta si rolul i-au ramas insa necontestate. A fost definita fie in relatia cu constiinta, fie prin raportare la materie. Primul care a incercat sa dea o caracterizare finita a conceptului de informatie [Vladutescu, 2002] a fost americanul Norbert Wiener: Informatia este informatie, deci, nici substanta si nici energie. In prima parte a secolului XX, s-au formulat, privitor la informatie, doua tipuri de teorii [Vladutescu, 2002, citat de Traian A., 2003]: a) Teoriile ontologice [Vladutescu, 2002] ilustrate de americanul Norbert Wiener si de rusul I. Novuk, care se axeaza pe ideea ca informatia este o calitate imanenta a materiei pe care subiectul o sesizeaza, o descopera si o exprima ori o anticipeaza, o imagineaza si o formuleaza. b) Teoria gnoseologica germanul G. Klaus califica informatia ca fiind secundara in raport cu constiinta si, ca fenomen, legata de subiect. Ea nu este o insusire obiectiva a materiei, ci o legatura intre subiecti, mijlocita de un purtator material . Informatia, fenomen propriu al omului, atribut al materiei sau insusire a obiectelor, este o activitate cognitiva total subiectiva. O conceptie distincta asupra informatiei ofera cibernetica. Aceasta ridica la un nivel mai ridicat abstractizarea din teoriile concrete cu privire la informatie si, independent de ele, genereaza o viziune noua in tratarea si explicarea acesteia. Ea, ca stiinta a modului de receptare, pastrare, prelucrare si utilizare a informatiei in masini, organisme si combinatiile lor, abordeaza informatia din punctul de vedere al rolului ei functional in conducere (comanda si control). Prin esenta ei, conducerea este un proces informational. Drept urmare, toate procesele si actiunile in legatura cu mentinerea echilibrului sistemelor si cu comportarea lor reprezinta o informatie. Sub aspectul conducerii sistemelor, actiunile care scot un sistem din starea de echilibru si ii perturbeaza functionarea sunt considerate nu informatii, ci zgomote. Spre deosebire de teoriile subiectiviste de orientare gnoseologica, noua teorie cibernetica ramane una ontologica. Sensul cibernetic al informatiei se articuleaza intr-un mod mai general, ca ordine, subordonare ce pot fi descrise matematic cu ajutorul formulei lui Boltzmann-Schannon. d) Putem concluziona ca informatia este, alaturi de substanta si energie, o componenta a realitatii obiective, ca totalitate de evenimente. Insusire obiectiva a unei realitatea interactionale (obiectiva sau subiectiva), informatia este rezultatul operatiei de punere de ordine prin intermediul unei constiinte. Prin ea, se reflecta intr-un tot realitatea comunicata si subiectul comunicator, cu toate conexiunile lor. Ea este o viziune intersubiectiva asupra a ceva.

Istoric Teoria informatiei este teoria matematica a comunicarii si stocarii datelor enuntata in 1948 de Claude E. Shannon. Teoria moderna a informatiei se refera la corectarea erorilor, compresia datelor, criptografie, sistemele de comunicare si alte subiecte corelate. Se considera, in general, ca disciplina moderna a teoriei informatiei a inceput o data cu publicarea articolului lui Shannon O teorie matematica a comunicatiei - in Bell System Technical Journal, in iulie si octombrie 1948. Aceasta lucrare a avut la baza publicatii anterioare semnate de Harry Nyquist si Ralph Hartley. In procesul de creare a unei teorii a comunicatiilor care sa poata fi aplicata de inginerii electricieni pentru a proiecta sisteme de telecomunicatii mai bune, Shannon a definit un indicator al continutului informational al unui mesaj

si entropie, sau valoarea medie a informatiei per mesaj :

(unde p(m) reprezinta probabilitatea mesajului m) care, daca este aplicat in cazul unei surse de informatie, ar putea determina capacitatea canalului necesar pentru transmiterea sursei. Indicatorul de entropie al lui Shannon a ajuns sa fie considerat drept un indicator al informatiei continute intr-un mesaj, prin opozitie cu partea din mesaj care este strict determinata (prin urmare, predictibila) de structuri inerente, cum ar fi redundanta din structura limbajelor sau proprietatile statistice ale unei limbi, legate de frecventa de aparitie a diferitelor perechi de litere sau cuvinte etc. (vezi Lanturile Markov)

Paradigma informationala [Valeanu, pg. 2-3] A. Sistemul psihic, vazut ca sistem informational, se afla in relatie de schimb de informatie cu mediul, putand prelucra si produce informatie Din acest punct de vedere, trebuie sa subliniem ca informatia, cantitativ si calitativ, nu este conservativa. Caracterul eminamente neconservativ al informatiei autorizeaza crearea de informatie cantitativ mai mare decat informatia initiala si/sau calitativ superioara dar, in acelasi timp autorizeaza pierderea sau degradarea informatiei initiale. De exemplu, achizitionarea si prelucrarea logica a unor informatii permite elaborarea unor concluzii, a unei noi informatii cu valoare de intrebuintare (am zice: cu valoare adaugata), fara ca informatiile de intrare sa se fi consumat, perimat sau sa-si fi pierdut utilitatea. B. Adecvarea functionala a sistemului este un atribut care depinde de un standard de apreciere care este exterior sistemului Sistemul psihic in descriere informationala functioneaza intotdeauna dupa regulile interne ale transmiterii, prelucrarii si generarii informatiei, reguli concretizate in morfismul functiilor sale sistemice. Din acest punct de vedere, sistemul functioneaza intotdeauna corect independent de judecata de valoare atasata din exterior acestei functionari. Atribuirea valorizarii functionarii sistemului psihic ca normal, alienat, patologic etc., depinde de standarde exterioare sistemului, stabilite pe criterii statistice, sociale, morale etc. C. Finalitatea ontologica a sistemului psihic este indiferenta pentru analiza noastra. Cu toate ca este greu de rezistat tentatiei glosarii pe teme filozofice sau teologice atunci cand ne referim la aspecte antropologice pe care incercam sa le descifram in cheie informationala, ne vom impune conduita tehnica sistemica la un grad de generalitate cat mai ridicat.

Feedback / biofeedback Pentru o intelegere mai larga, capitolul de fata isi propune sa explice si sa detalieze notiunile de feedback si biofeedback in incercarea de a demonstra ca termenul de biofeedback este, pe de o parte, impropriu pentru desemnarea activitatilor corective, iar, pe de alta parte, pleonastic [Hillerin, 1999, pg. 121]

Feedback Termenul de feedback este definit, in general, ca actiunea de returnare a informatiilor rezultate dintrun sistem pentru a fi reintroduse ca informatii de intrare in vederea corectarii sau controlului (Merriam Webster) sau reactie, retro-actiune. In literatura de specialitate, termenul de feedback este prezentat ca informatii senzoriale care rezulta in urma unei miscari [Schmidt si Lee, 1999, pg. 414] sau informatii despre miscarea umana [Knutson si Morrison, 2002, pg. 219]. Din punctul de vedere al analizei calitative a miscarii umane, feedbackul reprezinta modul predominant de interventie in invatarea abilitatilor motrice si se imparte in mod elementar in doua categorii feedbackul intrinsec, respectiv informatiile despre rezultat care sunt disponibile imediat dupa executia unei miscari, si feedbackul extrinsec sau feedbackul amplificat, care depaseste informatiile disponibile pentru executant in mod obisnuit si poate cuprinde de la feedbackul verbal oferit de instructor/antrenor si pana la informatiile vizuale sau auditive oferite de un aparat ca urmare a analizei miscarii executate. Senzatiile fizice ale mersului pe nisip, kinestezia ridicarii unui obiect greu si informatiile vizuale de pe traseul aruncarii unei mingi reprezinta exemple de feedback intrinsec. Feedbackul extrinsec sau amplificat provine de la o sursa externa dupa finalizarea unei miscari si se manifesta sub forma de lauda, instructiuni corective sau informatii specifice referitoare la miscarea finalizata. In general, feedbackul este utilizat ca interventie pentru imbunatatirea performantei. Functiile feedbackului Feedbackul miscarii are trei functii principale de ajutor in imbunatatirea performantei: informarea, sustinerea si motivarea (Schmidt si Wrisberg, 2000). Fiecare functie a feedbackului poate fi utilizata ca obiectiv al interventiei in procesul de analiza calitativa. Desi contestabila, cea mai importanta functie a feedbackului amplificat este ghidarea sau furnizarea informatiilor necesare pentru executia urmatoarei incercari. Informarea Functia de informare a feedbackului consta, in principal, in instruirea executantilor cu privire la corectarea erorilor de miscare. Executantii utilizeaza functia de informare pentru a-si planifica urmatorul raspuns din procesul de invatare a miscarii. Principala putere a unui feedback amplificat bun o reprezinta ghidarea in formarea raspunsurilor/reactiilor viitoare. Feedbackul privind abilitatile ofera cele mai adecvate imagini mentale care ajuta persoana sa isi construiasca urmatorul raspuns, asemenea rotilor de bicicleta ajutatoare fixate la o inaltime corespunzatoare. Sustinerea A doua functie a feedbackului este sustinerea care poate fi pozitiva pentru a incuraja o tehnica corecta sau negativa pentru a reduce frecventa actiunilor nedorite. Aici se aplica legea efectului enuntata de Thorndike (1927). In cazul invatarii abilitatilor motrice, legea lui Thorndike sustine ca oamenii sunt tentati sa repete raspunsurile apreciate pozitiv/recompensate si sa le evite pe cele sanctionate. Feedbackul dat unui executant trebuie sa inceapa cu aprecierea punctelor bune ale executiei, care au fost identificate in cursul evaluarii. De aceea este important ca evaluarea sa identifice atat punctele bune, cat si pe cele slabe. Motivarea

A treia functie a feedbackului este similara sustinerii, dar se concentreaza asupra motivarii antrenamentului. Intr-adevar, psihologii sustin ca acest tip de feedback are o importanta primordiala. Antrenorii si instructorii trebuie sa ofere feedback pozitiv care sa recompenseze efortul sustinut si sa genereze o atitudine si un climat pozitiv. Evident, o buna abordare a interventiei este aceea de a oferi feedback prin care executantul sa stie ce are de facut in continuare. Acest feedback trebuie exprimat intr-un mod pozitiv, incurajator. In sportul de performanta, antrenorul este responsabil pentru motivarea antrenamentului intensiv necesar in pregatirea pentru o competitie. Cu cat este mai ridicat nivelul de abilitate al executantului, cu atat mai importanta devine functia de motivare a feedbackului ca interventie. Memoria musculara care reprezinta semnul distinctiv al executiei cu abilitate devine o problema atunci cand un analist incearca sa corecteze o greseala de executie. Sportivii de nivel mediu si avansat opun adesea rezistenta acestei interventii (Langley, 1993). De cele mai multe ori, acestia nu sunt motivati sa exerseze aceste ajustari dificile ale tehnicii decat daca au un efect imediat asupra performantei, dar, de obicei, aceasta are de suferit pana cand noul model este invatat. Clasificarea feedbackului Cele doua mari clasificari ale feedbackului din cercetarea invatarii motrice sunt importante pentru selectarea feedbackului corespunzator pentru interventie. Feedbackul poate fi clasificat drept cunoasterea rezultatelor (Knowledge of Results KR) sau cunoasterea performantei (Knowledge of Performance KP). Cunoasterea rezultatelor reprezinta informatii despre rezultatul miscarii si masura in care a fost atins obiectivul miscarii. Aceasta poate fi usor observata in anumite activitati, cum ar fi ratarea unei aruncari la cos; dar alteori poate fi necunoscuta sau mai putin evidenta pentru executant de exemplu, un atlet poate considera ca a castigat o cursa, desi imaginile si timpul inregistrat ofera informatii mai exacte despre cunoasterea rezultatelor. Cunoasterea performantei reprezinta informatii despre procesul de miscare, executia efectiva sau miscarile corpului. In anumite sporturi, rezultatul sau obiectivul este miscarea corpului intr-un mod perfect sau stilat/elegant, impunandu-se o analiza calitativa a miscarii (dans, gimnastica etc.). In acest caz, este important ca antrenorii sa inteleaga ca cunoasterea rezultatelor si cunoasterea performantei reprezinta acelasi lucru in aceste situatii. Dar, de obicei, aceste doua clasificari ale feedbackului sunt diferite si ofera executantilor informatii unice daca sunt utilizate in cursul analizei calitative. Cercetarile au demonstrat superioritatea cunoasterii performantei asupra cunoasterii rezultatelor, daca se ofera un grafic continuu al performantei (Howell, 1956; Newell, Sparrow si Quinn, 1985; Newell et al., 1983). Cercetarile demonstreaza ca evolutia invatarii este mai rapida atunci cand executantului i se ofera control in timp ce antrenorul prezinta cunoasterea performantei decat in cazul altor programe fixe de feedback (Janelle et al., 1995, 1997) Principii pentru oferirea feedbackului amplificat

Limitarea feedbackului Evitarea suprainformarii Specificitatea feedbackului Concentrarea feedbackului asupra elementului vizat si amodificarilor/corectiilor necesare Promptitudinea feedbackului Oferirea feedbackului imediat dupa executie pentru a permite realizarea conexiunii dintre feedback, simtul kinestezic al executantului si informatiile proprioceptive Latura pozitiva Feedbackul sporit trebuie sa ofere executantului instructiuni cu conotatie pozitiva

Frecventa feedbackului Feedbackul regulat este extrem de important, in special in primele etapeale invatarii Utilizarea cuvintelor sau frazelor cheie Concizia informatiilor este importanta. Utilizarea unei varietati de abordari Comunicarea unei idei esentiale printr-o serie de mijloace diferite (verbale, vizuale, kinestezice) Daca mergem mai departe, se poate oferi feedback despre caracteristici ale miscarii care nu pot fi percepute in mod direct functie cheie a biofeedbackului. Daca un anumit proces biologic (ex., tensiunea arteriala) este masurat electronic si este folosit ca feedback, atunci subiectii pot invata sa controleze voluntar acest proces (care, in mod normal, este inconstient). Cu ani in urma, Bosnajian (1963) a oferit subiectilor feedback vizual si auditiv pentru propriile electromiograme (EMG-uri) si a demonstrat modul in care aceste informatii pot permite subiectului sa invete sa controleze o singura unitate motorie care nu se afla in mod normal sub controlul voluntar. Aceasta idee generala a fost incercata (cu un succes moderat) in invatarea subiectilor surzi sa vorbeasca prin transformarea sunetelor subiectilor in informatii vizuale prezente pe un ecran TV. (Nicherson, Kalikov si Stevens, 1976)

Bio Conform enciclopediilor si dictionarelor specializate, "bio" este un prefix care indica actiunea organismelor vii, avand sensul de "care se bazeaza pe biologic, pe viata". Exemple: biofiltrare, biodecontaminare, biotehnologie. Prefixul are etimologie greceasca - bios insemnand mod de viata/viata - de unde a derivat cu sensul de organism sau tesut viu. bio1) viata; organism viu: biome. 2) biologie; biologic: biofizica.

Ce este biofeedbackul? In Enciclopedia medicala (http://www.nlm.nih.gov/) , biofeedbackul este un sistem care evalueaza semnalele biologice produse de organism, in special functiile biologice - respectiv ritmul cardiac, ritmul respirator, temperatura corpului, tensiunea arteriala si tensiunea musculara etc.). Aceste functii sunt monitorizate prin electrozi de suprafata (senzori) si sunt amplificate electronic pentru a oferi "feedback" subiectului. Antrenarea in domeniul biofeedbackului ne invata cum sa ne modificam si sa ne controlam in mod constient functiile vitale ale organismului, care, in mod normal, sunt inconstiente, cum ar fi respiratia, ritmul cardiac si tensiunea arteriala, prin intermediul informatiilor oferite de dispozitive electronice. Biofeedbackul este un domeniu relativ nou. Termenul biofeedback a fost inventat la sfarsitul anilor 1960 pentru a descrie proceduri de laborator utilizate pe atunci pentru a instrui subiectii cercetarilor experimentale cu privire la influentarea activitatii cerebrale, a tensiunii arteriale, a ritmului cardiac si a altor functii ale corpului care in mod normal nu pot fi controlate voluntar. In acea perioada, numerosi oameni de stiinta asteptau cu nerabdare ziua in care biofeedbackul ne va oferi un grad ridicat de control asupra corpului nostru. Acestia credeau ca vom putea, de exemplu, sa

ne impunem sa fim mai creativi modificandu-ne modelele curentului cerebral. Unii credeau ca biofeedbackul ne va permite intr-o zi sa evitam tratamentele medicamentoase care cauzeaza adesea efecte secundare neplacute pentru pacientii cu un nivel ridicat al tensiunii arteriale si alte boli grave. Astazi, majoritatea oamenilor de stiinta sunt de acord ca astfel de sperante nu erau realiste. Cercetarile au demonstrat ca biofeedbackul poate ajuta la tratarea multor boli si stari dureroase, demonstrand ca avem un control mai mare asupra asa-ziselor functii involuntare ale corpului decat credeam ca este posibil. Dar s-a , de asemenea, ca natura limiteaza puterea acestui control. Oamenii de stiinta incearca, in prezent, sa stabileasca nivelul controlului voluntar pe care il putem exercita. In 1996, Zlate defineste biofeedbackul ca: o tehnica ce presupune controlul constient al functiilor vegetative [Zlate, 1996, pg. 285]. Cele mai frecvente tipuri de biofeedback studiate au fost: biofeedbackul electromiografic, biofeedbackul cardiovascular, biofeedbackul electoencefalografic. Termenul englezesc feedback poate fi tradus ca realimentare sau retroalimentare si se refera la utilizarea intr-un sistem a unor date sau informatii de iesire (raspuns) care vor modifica informatiile de intrare, pentru a corecta sau a rectifica raspunsul, inchizand astfel asa-numita retea de feedback. Adaugarea prefixului bio reda ideea de utilizare a acestui sistem in cazul fiintelor vii. De fapt, biofeedbackul se refera la procesul de monitorizare a evenimentelor fiziologice ale oamenilor, in general prin intermediul unui echipament electronic, si la prezentarea informatiilor captate sub forma unor semnale vizuale sau auditive, pentru a permite invatarea autocontrolului functiei fiziologice respective, care, in mod normal, este involuntara (Basmajian, 1989; Okamoto, 1990; Bilodeau, 1969, apud Wolf, 1985).

Figura 1 - Biofeedbackul reprezinta procesul de monitorizare a unei functii a corpului cum ar fi respiratia, ritmul cardiac, tensiunea arteriala si de modificare a functiei respective prin relaxare sau reprezentari (imagini mentale) (cf. Enciclopedia medicala. In: http://www.nlm.nih.gov/

Figura 2 - Electrocardiograma (EKG) reprezinta un dispozitiv de monitorizare electronic extern care ofera o inregistrare imediata si continua a batailor inimii. (cf. Enciclopedia medicala. In: http://www.nlm.nih.gov) Dintre numeroasele aplicatii ale biofeedbackului, se remarca recuperarea motorie (intarirea unor grupe musculare, ameliorarea coordonarii intra si intermusculare), antrenamentul sportiv, controlul frecventei cardiace, tensiunea arteriala si irigarea sanguina periferica, controlul emotional (anxietate, stres, teama, furie etc.) (Basmajian, 1989; Sandweiss, 1985). O arie vasta de aplicare in domeniul sportului este aceea prin care se analizeaza modul in care pot fi masurate si realimentate de la distanta miscarile sportivilor. Obiectivul este re-alimentarea cu informatii dinamice in cursul antrenamentului, intr-o maniera care sa evite zgomotul transmiterii si sa fie independenta de schimbarea de directie a corpului sportivului.

Conceptul CASINOR Conceptul CASINOR implica abordarea informationala in studiul abilitatilor umane, psihologie, antrenament, recuperare etc. Acesta isi propune introducerea instrumentatiei asistate de calculator (IAC) in bucla de reactie cu subiectul uman; sursa principala fiind sportul (concept nascut pentru nevoile sportului). Conceptul CASINOR presupune aplicarea paradigmei informationale la procesele biomotorii. Aplicare in: evaluare, ameliorare, recuperare/mentinere. [cf. Valeanu , 2006] Conceptul CASINOR presupune folosirea reactiei informationale, de regula, vizuala, dar pot fi si auditive sau tactile in procesul de invatare a abilitatilor neuromotorii. Descrierea functionala a sistemului poate fi formalizata general, intr-o scriere simplificata:

care poarta semnificatia ca raspunsul la iesirea sistemului - semnalul de iesire este generat de aplicarea functiei de transfer printr-un operator adecvat stimulului, semnalului de intrare.

Figura 3 Reactie informationala [ cf. Valeanu, 2006] I intrare;E iesire; Fr functie de reactie; Ft functie de transfer;Ftg functie de transfer global Exista diferite moduri de implementare a conceptului CASINOR; unul dintre ele ar fi simulatorul de conditii care este folosit si in antrenamentele complementare [Traian, 2003] la natatie. In acest context, este vorba despre informatie, bucla de reactie, feedback, despre principiile care stau la baza conceperii si proiectarii de aparatura speciala pentru antrenamentele complementare [Traian, 2003].

Principii de proiectare si realizare a simulatoarelor de conditii In conceperea, proiectarea si realizarea unor simulatoare care sa serveasca sportivului si performantelor sportive (prin abordarea cat mai reala), este necesar respectarea urmatoarelor principii: 1) respectarea dinamicii specifice; 2) asigurarea libertatii specifice de miscare; 3) posibilitatea varierii regimurilor de lucru prin varierea parametrilor; 4) crearea conditiilor de masurare continua sau cvasicontinua; 5) furnizarea instantanee a informatiilor. Aplicarea practica a acestor principii face ca simulatoarele sa aiba o gama larga de domenii de utilizare, putand fi considerat ca unul din mijloacele tehnologice deosebit de eficiente in masurarea unor parametri de miscare. Astfel , in aceste conditii, nu putem neglija fenomenul de timp real: pentru a controla un proce,s trebuie sa sesizam schimbarile din proces; pentru a controla un proces, trebuie sa reactionam la schimbari prin comenzi; reusim sa facem acest lucru numai daca ciclul implicat in bucla de reglaj este scurt in raport cu viteza asteptata pentru modificarea starilor procesului.

Daca este respectata conditia de mai sus, avem un sistem de control de proces in timp real. Notiunea de control in timp real este relativa la natura procesului . Vorbind de achizitie in timp real, cercetarile in acest sens nu sunt foarte limpezi in ceea ce priveste rata de achizitie pentru a satisface toata plaja frecventa de esantionare in timp real. Redarea in timp real este conditionata de rata de raspuns a tipului de monitor a calculatorului (cu tub sau pe cristale lichide). Deducem ca achizitia trebuie facuta de doua ori mai repede decat rata de refresh a ecranului. Exista rate de esantionare (achizitie) dupa care imaginea de pe ecran nu mai e concordanta cu senzatia celui ce executa; apare o rupere cognitiva intre imagine trairi. [cf. P. de Hillerin, 2006].

Protezare sau ortezare informationala? Intercalarea unui sistem de calcul, configurat ca sistem de control de proces intr-o bucla de reactie, externa persoanei vazuta ca sistem informational, permite interventia asupra, controlarea si modelarea fluxului informational schimbat de persoana cu lumea externa. Utilizarea adecvata a metodologiei de control informational permite stabilirea unui stereotip remanent scoaterii din sistem a calculatorului. Aceasta paradigma a fost cuprinsa in conceptul de protezare informationala (P.J.de Hillerin). [ Valeanu, 2003. pg.35 ] Tot acest sistem complex pe care il reprezinta conceptul CASINOR reunit in procesul de pregatire in folosul sportului de performanta este urmare a Protezarii informationale [P. de Hillerin, 1999], termen propus si utilizat mai departe de P. de Hillerin. (Teza de doctorat: Cresterea eficientei invatarii actelor motrice prin utilizarea protezarii tehnice-informationale, 1999)

Protezare informationala - evaluarea

Figura 4 Principiul de functionare a conceptului CASINOR (Valeanu V., 2006, pg.10)

Plecand de la definitia celor doi termeni: proteze - un dispozitiv medical care inlocuieste o parte lipsa a corpului si orteza - dispozitiv medical care, de obicei, este prescris de un medic pentru a asigura corectia, sustinerea sau protectia unei parti a corpului, putem afirma ca nu este vorba de o protezare informationala in procesul mai sus mentionat, ci de o "ortezare informationala". Informatia obtinut nu are rolul de a inlocui pattern-ul intern al sportivului (modelele operationale), ci de rezolvare a anumitor sarcini motrice, de completare in procesul de invatare, reglare, corectare si consolidare.

Rolul informatiei in tehnologia folosita

Demersul informational este calitativ, nu intensiv, mizand pe dualismul informatie vs energie Demersul informational modifica functia de transfer psiho (informationala) declansand mecanismesomatice (energetice) Rezultatul este modelarea functiei de transfer psihosomatice creand patern-uri noi, metastabile [Valeanu V., 2003, pg. 41] Rolul cel mai important in tehnologia CASINOR il reprezinta feedbackul informational exterior. Continutul este informatie

Calea de transfer: Vizuala, usor de inteles (cale directa), timp scurt de reactie - 80% din informatia pe care o percepem este de natura vizuala

Prelucrata pentru o intelegere mai usoara Corijarea gestului este facuta in timp real, in interiorul miscarii. Avantaje ale introducerii feedback lui vizual in antrenamentele speciale de natatie.Va vom prezenta avantajele introducerii feedbackului vizual in antrenamentele speciale de natatie, raspunsul sportivilor la sarcinile impuse in antrenament si analiza avantajelor si dezavantajelor diferitelor variante de programe de corectie motrica.

Exploatarea informatiilor Toate datele obtinute trebuie prelucrate, analizate si comparate, pentru a putea emite, cu un grad cat mai mare de valabilitate, judecatile si a obtine diagnostice reale pe baza carora sa fie evidentiate lipsurile manifestate si determinat sensul corectiilor necesare. Informatiile obtinute in urma testarii pot deveni cu adevarat valoroase numai in masura respectarii catorva conditii.

Mentionam inca de la inceput ca, indiferent de forma de aplicare a exercitiilor pe simulatorul de conditii: exercitii generale, metodologii de antrenament propuse sau standard etc., trebuie sa avem in vedere anumiti factori de baza ai antrenamentului special ce conditioneaza intr-o masura mai mare sau mai mica performanta sportiva.

Aplicatii pentru sport S-a demonstrat ca antrenamentul modern beneficiaza astazi de sprijinul tehnologiilor moderne, cu precadere al tehnologiilor informatice. Introducerea si apoi utilizarea pe scara larga a calculatoarelor si, mai recent, a sistemelor complexe de calcul in sport au produs o adevarata revolutie in conceptia antrenamentului, materializate prin performante sportive. Astazi, ne aflam in situatia in care in anumite ramuri sportive, daca nu in toate, s-a dus pana la extrem cunostintele din zonele: fiziologiei, biochimiei metodologie de antrenament, aparatura tocmai din rationamentul de a stabili noi performante si de a depasi adversarul. Lupta pentru realizarea acestor performante se desfasoara atat in teren, cat si in laboratoare unde se incearca o eficientizare cat mai mare in ce priveste performantele sportive. Un pas important s-a facut si in zona neuromusculara unde, prin diverse aparaturi si metodologii, se incearca o altfel de abordare a pregatirii. Echilibrarea raportului energie/informatie in antrenament trebuie sa se constituie intr-un obiectiv prioritar atat pentru antrenori direct legati de practica, cat si pentru teoreticienii domeniului, a celor pentru care statuarea unor concepte si teorii reprezinta mijlocul principal de influentare pe termen mediu si lung [cf. Hillerin]. S-au realizat diferite sisteme care sa vina in sprijinul obtinerii acestor performante, existand numeroase ramuri de sport care apeleaza la acest tip de pregatire. Totodata, se urmareste si individualizarea antrenamentului chiar daca vorbim de sporturi de echipa tocmai in ideea ca raspunsurile sunt diferite atat in antrenament, cat si in competitii.

Aplicatii pentru natatie Antrenamentele speciale in natatie au urmatoarele scopuri: cresterea nivelului de forta, optimizarea lungimii de tractiune a bratului pana la limita fiziologica, simetrizarea parametrilor de actiune a bratelor prin alte mijloace decat cele folosite la bazinul de natatie, corectarea parametrilor care intervin in miscarea specifica (lungime de tractiune, forta de tractiune, timp de actiune, timp de revenire). Toate aceste cerinte sunt realizate prin diverse tipuri de exercitii bazate pe control neuromuscular. Realizarea diferitelor variante de prezentare catre sportiv a modelului de miscare pe care trebuie sa-l urmareasca a fost impusa de necesitatea rezolvarii unor defectiuni sau imperfectiuni de tehnica, ce tineau de dificultatea controlarii amplitudinii de miscare si de stabilitatea pozitiilor de inceput si sfarsit al miscarii.

Aplicatii pentru sanatate Utilizarea acestei tehnologii informatizate timp de mai multi ani in domeniul de varf al sportului de performanta si experienta acumulata in cadrul laboratorului de masuratori biomotrice au dus, in mod firesc, la ideea transferului tehnologiei si in domeniul recuperarii neuoromotorii, in situatia in care esenta interventiilor are, in ambele domenii, scopul de a imbunatati capacitatile motrice si functionale.

Din experienta acumulata, se desprinde faptul ca aceasta ortezare informationala grabeste procesul de restabilire la nivel superior a sensibilitatii proprioceptive si la imbunatatirea mai rapida a parametrilor motrici. Principalul mijloc specific folosit in kinetoterapie este miscarea (sub forma activa sau pasiva) care, prin repetare, devine exercitiu fizic cu rol important in prevenire si tratament [Hani, 2003, pg.82] Cu ajutorul aparaturii bazate pe tehnologia informatizata folosita in sportul de performanta, se pot executa diferite tipuri de exercitii fizice, statice sau dinamice,din domeniul pregatirii fizice sau recuperarii, intervenind ca element de noutate controlul neuromuscular bazat pe feedback vizual. Daca, in general, facilitatile unei tehnologii permit rezolvarea la un nivel superior a aspectelor energetice, de aceasta data elementul fundamental, cu impact deosebit la interventia asupra pacientului, il constituie aspectul informational [Hani,2003, pg.87].

Concluzii Prezenta lucrare s-a dorit a fi o expunere a rolului informatiei in metodele alternative si complementare de antrenament sportiv, in general, si cu aplicare specifica in natatie. Informatia reprezinta fundamentul tuturor demersurilor de cunoastere, indiferent de domeniu. In performanta sportiva, informatia capata insa o importanta din ce in ce mai mare, plecand de la informatia de ordin genetic, biochimic, fiziologic si pana la informatia oferita si sustinuta de elemente de tehnologie, structura si metodologie care tind sa castige tot mai mult teren in antrenamentul sportiv. Conceptul CASINOR presupune un sistem complex de analiza informationala si feedback vizual, auditiv sau tactil in procesul de invatare a abilitatilor neuromotorii. Astfel, analiza si reprezentarea buclei de reactie, de la senzatiile/perceptiile sportivului si pana la raspunsul corector/reglator care se materializeaza in executia acestuia, au la baza informatia ca element cheie. Practic, cele cinci principii esentiale care stau la baza conceptului CASINOR vizeaza ideea de ortezare informationala. Ortezarea informationala vizeaza feedbackul oferit sportivului ca mod de rezolvare a anumitor sarcini motrice, de completare in procesul de invatare, reglare, corectare si consolidare. In ceea ce priveste tehnologiile informationale cu aplicabilitate in natatie, se evidentiaza faptul ca oferind sportivilor informatie prelucrata in moduri diferite se poate facilita sau nu corectarea anumitor aspecte ale tehnicii specifice. Prin oferirea de informatie in timp real, sportivii constientizeaza miscarea si, implicit, deficientele legate de miscare (controlul si corectarea asimetriilor).

Abstract CASINOR concept supposes a complex system of informational analysis and visual, aural or tactile feedback within the learning process of the neuromechanical skills. Thus, the analysis and representation of reaction knot, from the sportive sensations/ perceptions to the regulatory/ corrector response that materialize in its execution, has information as base, as key element. Practically, at the basis of CASINOR concept are the five essential principles of informational orthesis. Informational orthesis deals with feedback given to the athlete as a way of solving some specific mechanical loads, in addition to learning, regulatory, correction and consolidation process.

Bibliografie BOBOC, D., Antrenamentul sportiv modern si tehnologiile informationale. In: Revista Stiinta sportului. Bucuresti, nr. 25, 2001 CLAUDE E. SHANNON, O teorie matematica a http://encyclopedia.thefreedictionary.com/Information+theory, mart., 2007 COUNSELING, Assessment and Biofeedback http://www.psychotherapy.com/bio.html.oct.,2006 Services in comunicarii. In:

Flagstaff,

Arizona.

In:

CRUZ FERRAZ, Caio, Biofeedback e exterocepcao no controle do movimento humano voluntario, http://www.efdeportes.com/, oct., 2006 In: Revista Digital - Buenos Aires, Ao 10, N 88, septembrie, 2005 Entropy is concept in termodynamics. In: http://encyclopedia.thefreedictionary.com/information+technology, mai, 2007 HILLERIN, P.-J., Cresterea eficientei invatarii actelor motrice prin utilizarea protezarii tehniceinformationale.Teza de doctorat. Bucuresti, ANEFS, 1999 HILLERIN, P.-J., Reprogramare neuromusculara. Conceptie si modalitati de abordare antrenamentului sportiv. Uz intern. Lucrare nepublicata. Bucuresti, INCS a

HANI, A.,Transferul tehnologiei informatizate din sportul de performanta in kinetoterapie analiza swot. In: Revista Stiinta Sportului. Bucuresti, nr. 39, 2003 IGNAT, C., Propunere de metodologie de antrenament in natatie pe simulatorul de conditii. In: Stiinta sportului. Bucuresti, nr.46, 2005 KNUDSON, D. V. & MORRISON, C, S., Qualitative Analysis of Human Movement.USA, Human Kinetics, 2nd edition, 2002 LANGLEY, D., Teaching New Motor Patterns: Overcoming Student Resistance Toward Change. In: Science 221, 1993 Le Petit Larousse. Dictionnaire Encyclopedique, Larousse. Paris, 1995 MUNTEANU, F., Asupra unei triade ontologice INFORMATIE + ENERGIE + MATERIE cadrul stiintific pentru studiul interactiunii MINTE-MATERIE. In: http://www.csc.matco.ro/altele1/0MINTE.htm SCHMIDT, RICHARD A. & LEE, Timothy D., Motor Control and Learning A Behavioral Emphasis. USA, Human Kinetics, 3rd edition, 1999 THORNDIKE, E.L., The Law of Effect. In: American Journal of Psychology. USA, 1927 TRAIAN A., Implicarea relatiei energie informatie in definirea, structurarea, invatarea si dezvoltarea actiunilor motrice. Referat in cadrul tezei de doctorat Rolul informatiei in cresterea eficientei activitatilor motrice. Material nepublicat, Pitesti, 2003 TRAIAN A., Rolul informatiei structurate in invatarea si corectarea motrica in sportul de performanta. Referat in cadrul tezei de doctorat Rolul informatiei in cresterea eficientei activitatilor motrice. Material nepublicat, Pitesti, 2003

VALEANU, V. O abordare sistemica informationala in antropologie cu aplicatii in antrenamentul sportiv. Bucuresti, Institutul de Stiinte Spatiale; Institutul National de Cercetare pentru Sport 452,1,I Instrumentatie Asistata de Calculator VALEANU, V., Utilizarea Instrumentatiei Asistate de Calculator pentru Antrenarea Capacitatilor Motrice si Volitive. 2003. In: http://www.CASINOR.ro/documente/cincs1.pp 2006, 2007 VLADUTESCU, S., Informatia de la teorie catre stiinta. Bucuresti, Edit. Didactica si pedagogica, 2002 ZLATE, M. Introducere in psihologie. Editie revazuta si adaugita. Bucuresti, Edit. Sansa, 1996