rezumatul tezei de doctorat -...
TRANSCRIPT
1
UNIVERSITATEA ” LUCIAN BLAGA ” SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ
”VICTOR PAPILIAN”
MUNTEANU ZENO VIRGILIU IOAN
CERCETĂRI PRIVIND PROMOVAREA
SĂNĂTĂłII LA LOCUL DE MUNCĂ
ŞI MARKETINGUL SOCIAL ÎNTR-O
COLECTIVITATE INDUSTRIALĂ DIN JUDEłUL
BIHOR
REZUMATUL TEZEI DE
DOCTORAT
CONDUCĂTOR ŞTIINłIFIC:
PROF.UNIV.DR. DORIN IOSIF BARDAC
SIBIU
2009
2
CUPRINS
INTRODUCERE...................................................................................................4 ImportanŃa şi motivaŃia lucrării..........................................................................4 Scurtă prezentare a conceptului de promovarea sănătăŃii la locul de muncă ...5
Lista de abrevieri ...............................................................................................6 A. PARTEA GENERALĂ.....................................................................................7 Capitolul 1 Scurtă prezentare de boli profesionale ale sistemului respirator7
1.1. Factori etiologici (principali şi favorizanŃi). .................................................7 1.2. Locuri de muncă, procese tehnologice, profesiuni expuse. .......................8 1.3. Timp de expunere până la apariŃia îmbolnăvirilor. .....................................8 1.4. Elemente de patogenie. ............................................................................8 1.5. Aspecte clinice. .........................................................................................8 1.6. ConsecinŃele expunerii la solvenŃii organici şi pulberi de lemn (asupra aparatului respirator) în industria de prelucrare a lemnului. ..............................9
Capitolul 2. Scurtă prezentare a unor boli respiratorii cronice nespecifice legate de profesie cu factori profesionali contribuitori: pulberi, gaze şi vapori iritanŃi. ...................................................................................................10
2.1. Factori etiologici. .....................................................................................10 2.2. Patogenie................................................................................................10 2.3. Aspecte clinice. .......................................................................................11 2.4. Modificări funcŃionale respiratorii .............................................................11
Capitolul 3. Scurtă prezentare a (etapelor) diagnosticului epidemiologic al bolilor legate de profesie.................................................................................12
3.1. Riscul relativ şi fracŃia etiologică profesională..........................................12 Capitolul 4. Măsuri de profilaxie a bolilor respiratorii profesionale şi legate de profesie........................................................................................................12
4.1. Nivele de profilaxie pentru bolile respiratorii profesionale şi/sau legate de profesie. .........................................................................................................12 4.2. Profilaxia bolilor respiratorii profesionale şi / sau legate de profesie. .......13 4.3. Marketingul social într-o colectivitate industrială cu expunere la noxe respiratorii. .....................................................................................................13
Capitolul 5. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă prin renunŃarea la fumat.................................................................................................................16
5.1. ConsecinŃele consumului de tutun asupra sănătăŃii. ................................16 5.2. ConsecinŃele medico-sociale ale consumului de tutun la locul de muncă 18 5.3. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă..................................................18 5.4. Etape în dezvoltarea unei politici de control al consumului de tutun la locul de muncă. ......................................................................................................19 5.5. LegislaŃia specifică antifumat în România................................................20 5.6. Abandonul obiceiului de a fuma. .............................................................20
Capitolul 6. Studiul statisticii în ştiinŃele sociale...........................................21 6.1. Elemente conceptuale şi metodologice de statistică................................21 6.2. Analiza statistică a morbidităŃii cu incapacitate temporară de muncă ......21
3
B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE .....................................................22 CERCETĂRI PRIVIND PROMOVAREA SĂNĂTĂłII LA LOCUL DE MUNCĂ ŞI MARKETINGUL SOCIAL ÎNTR-O COLECTIVITATE INDUSTRIALĂ DIN JUDEłUL BIHOR..............................................................................................22 Capitolul 7. Ipoteza de lucru, materialul de studiu şi metodologia de lucru22
7.1. Ipoteza de lucru, scopul şi obiectivele lucrării ..........................................22 7.1. Ipoteza de lucru...................................................................................22 7.1. Scopul şi obiectivele lucrării.................................................................22
7.2. Materialul de studiu .................................................................................23 7.2.1. Caracterizarea loturilor luate în studiu ..............................................23 7.2.2. Caracterizarea şi analiza intreprinderii de prelucrarea lemnului ........23
7.3. Metodologia de lucru ...............................................................................25 7.3.1. Etapele studiului au fost următoarele :..............................................25 7.3.2. Determinarea concentraŃiilor de noxe ...............................................25 7.3.3. Examinarea stării de sănătate a lucrătorilor......................................25
Capitolul 8. IntevenŃia programului de marketing social pentru modificarea comportamentului şi renunŃarea la fumat ......................................................27
8.1. Cercetarea formativă de identificarea nevoilor, analiza cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor legate de fumat..........................................................27 8.2. Cercetarea evaluativă de „Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă”......29
Capitolul 9. Caracterizarea intreprinderii de prelucrarea lemnului luată în studiu................................................................................................................30
9.1. Amplasarea unităŃii de prelucrarea lemnului, profilul şi producŃia.............30 9.2. Proces tehnologic....................................................................................30 9.3. Noxe profesionale. ..................................................................................30 9.4. Echipamentele de lucru şi de protecŃia muncii.........................................30
Capitolul 10. Caracterizarea loturilor luate în studiu. ....................................31 Capitolul 11. Rezultate.....................................................................................32 Capitolul 12. DiscuŃii........................................................................................35
12.1. Epidemiologia fumatului în Europa ........................................................35 12.2. PrevalenŃa fumatului în România...........................................................36 12.3. PrevalenŃa fumatului la locul de muncă. ................................................36
Capitolul 13. Concluzii generale .....................................................................39 Capitolul 14. Recomandări pentru realizarea unui mediu de viaŃă şi muncă sănătos .............................................................................................................43 Opis figuri inserate în lucrare .........................................................................47 Opis tabele inserate în lucrare ........................................................................47 Bibliografie selectivă .......................................................................................48
4
INTRODUCERE
ImportanŃa şi motivaŃia lucrării.
Profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi promovarea sănătăŃii angajaŃilor,
reprezintă scopul principal al medicinii muncii, ce se traduce şi pe plan economic
prin creşterea productivităŃii muncii şi scăderea absenteismului (1).
”Promovarea sănătăŃii este definită ca fiind stiinŃa şi arta de a ajuta oamenii să
ajungă la o stare optimă de sănătate prin creşterea conştientizării, adoptarea de
schimbări benefice în stilul de viaŃă şi în mediul de viaŃă.” (2).
Pentru aceste considerente, în lucrarea de faŃă am dezvoltat latura măsurilor
medicale vizând profilaxia îmbolnăvirilor profesionale şi a celor legate de
profesie, utilizând tehnicile marketingului social.
Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă este un nou concept pentru a cărui
implementare sunt necesare:
• motivaŃii: scăderea cheltuielilor pentru servicii medicale şi conexe actului
medical, reducerea absenteismului, scăderea morbidităŃii şi mortalităŃii,
modificarea atitudinii faŃă de muncă şi locul de muncă
• planificare sistematică prin: stabilirea obiectivelor, strategiei, resurselor
umane, colectarea de informaŃii, elaborarea planului
• examinări medicale: clinice, paraclinice, şi de laborator
• tipuri de programe de promovare a sănătăŃii care vizează: abandonarea
fumatului, combaterea sedentarismului, managementul obezităŃii, obiceiurile
nutriŃionale, managementul stresului, asistenŃa angajaŃilor, vaccinări,
probleme specifice sănătăŃii femeilor, etc..
• modalităŃi de concepŃie, desfăşurare şi evaluare.
Fenomenul consumului de tutun este larg răspândit în populaŃia activă, având
implicaŃii importante asupra sănătăŃii şi activităŃii profesionale.
În România morbiditatea prin afecŃiuni respiratorii (inclusiv morbiditatea prin boli
profesionale sau legate de profesie, induse de noxe respiratorii iritante şi/sau
alergizante), asociate cu obiceiul fumatului, sunt în creştere. (4,5).
Prezenta teză cuprinde 427 pagini, cu 216 titluri bibliografice, 91 figuri, 282
tabele, 14 anexe şi 7 materiale specifice utilizate în implementarea programului
de Promovare a SănătăŃii la Locul de Muncă.
5
Scurtă prezentare a conceptului de promovarea sănătăŃii la locul de
muncă
Promovarea sănătăŃii la locul de muncă reprezintă o combinare a eforturilor
angajatorilor, angajaŃilor şi a societăŃii implicând sănătatea şi starea de bine a
oamenilor la locul de muncă prin: îmbunătăŃirea organizaŃiilor şi a mediului de
muncă; încurajarea, promovarea participării active; dezvoltarea iniŃiativei
personale. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă este o abordare holistică de
management, incluzând :
• cadru organizaŃinal pentru îmbunătăŃirea sănătăŃii forŃei de muncă
• informarea angajaŃilor şi stabilirea de strategii de comunicare
• implicarea angajaŃilor în procesul luării deciziilor
• dezvoltarea unei culturi la locul de muncă, bazată pe parteneriat
• organizarea procesului de muncă fără a prejudicia sănătatea
• implementarea de politici şi practici de facilitarea alegerilor sănătoase.
Promovarea sănătăŃii la locul de muncă include următoarele componente: stilul
de viaŃă, îmbătrânirea, cultura organizaŃională (staff leadership), echilibrul dintre
muncă şi odihnă, sănătatea mentală şi stresul, starea de bine, responsabilitatea
socială colectivă, alimentaŃia şi sănătatea .
Promovarea sănătăŃii la locul de muncă consideră angajaŃii în perspectiva
viitorului, ca o resursă cheie a viabilităŃii companiilor; sănătatea trebuie să devină
o parte integrantă a unei filozofii comune, în conceptele organizării şi dezvoltării
resurselor umane, în cultura şi procesul de zi cu zi al luării deciziilor, la toate
nivelurile ierarhice.
Managementul sănătăŃii combină profilaxia (prevenŃia) comportamentală cu
modificările tehnice şi oragnizaŃionale (prevenŃia circumstanŃială).
Criteriile de calitate implică integrarea promovării sănătăŃii la locul de muncă în
sistemele de calitate organizaŃionale : politici, resurse umane, organizarea muncii
responsabilizarea socială, etc. CondiŃiile sănătoase de muncă implică populaŃia
ca un întreg şi în consecinŃă, o cerere scăzută de utilizare a serviciilor de
sănătate. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă nu este o acŃiune caritabilă ci
este o investiŃie de valoare pentru organizaŃie, prin : reducerea absenteismului de
cauză medicală (incapacitate temporară de muncă) şi a morbidităŃii pe termen
lung. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă răspunde noilor provocări ale pieŃei
forŃei de muncă.
6
Lista de abrevieri
• B.P.O.C. – Bronhopneumopatie cronică obstructivă
• CAPCTR – CunoştinŃe, atitunidini şi practici legate de consumul din tutun în
rândul populaŃiei generale din România – studiu
• C.E.C.A. – Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi OŃelului
• COLD - chronic obstructive lung disease
• CV - Capacitatea vitală
• CVF - Capaciatea vitală forŃată
• DALY - Anii de viaŃă potenŃiali ajustaŃi pentru incapacitate
• E.N.S.P. – ReŃeaua Europeană de Prevenire a Fumatului
• ENWHP – European Net-Work Helth Promotion
• EPSPS – EducaŃia pentru sănătate şi promovarea sănătăŃii
• FEP – fracŃia etologică profesională
• I.D.M. - Indicele de durată medie
• I.F. – Indicele de frecvenŃă
• I.G. - Indicele de gravitate
• IPB - Indicele de permeabilitate broşică
• ITM – Incapacitatea temporară de muncă
• MEF 75% - Debit expirator maxim instantaneu la 75% din CV măsurat
• MMEF25%-75% - Debit mediu expirator maxim între 25% şi 75% din CV
• NGPM – Normele Generale de ProtecŃia Muncii
• O.M.S. - OrganizaŃiei Mondiale a Sănătătii
• PEF - Debit expirator maxim instantaneu de vârf măsurat
• PFV – probe funcŃionale respiratorii .
• PSLM – Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă
• PYLL – Anii de viaŃă potenŃial pierduŃi (Potential years of life lost)
• RA – Riscul atribuibil
• RAP - riscul atribuibil procentual
• RR – Riscul relativ
• SICAS - Sindromul de iritaŃie a căilor aeriene superioare
• UE – Uniunea Europeană
• VEMS - Volumul expirator maxim pe secundă
• WHP - Workplace Health Promotion (Promovarea SănătăŃii la Locul de
Muncă).
7
A. PARTEA GENERALĂ
Capitolul 1.
Scurtă prezentare de boli profesionale ale sistemului respirator.
Bolile profesionale sunt afecŃiuni care se produc ca urmare a exercitării unei
meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi: fizici, chimici, biologici sau
psihosociali, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea
diferitelor aparate şi sisteme ale organismului în cadrul procesului de muncă,
indiferent de tipul de contract de muncă existent între angajator şi angajat (6).
Aceste boli au o cauzalitate directă şi nu obligatoriu specifice unei profesii. În
România bolile profesionale cu declarare obligatorie cuprinde 24 de boli ale
sistemului respirator cauzate de gaze, fumuri, vapori şi pulberi.
1.1. Factori etiologici (principali şi favorizanŃi).
Pentru a considera o boală ca fiind profesională este necesar a se dovedi
acŃiunea unei noxe profesionale în etiologie ca factor principal, determinant şi alŃi
factori profesionali sau neprofesionali ca factori secundari, favorizanŃi (7).
Factorii etiologici principali ai bolilor profesionale ale sistemului respirator sunt:
a). Factori iritanŃi :
• gaze şi vapori iritanŃi: halogenii şi acizii lor, compuşii sulfului, azotului,
fosforul şi cei toxici anorganici, substanŃe cu acŃiune secundar iritativă.
• pulberi cu acŃiune iritantă, pulberi organice şi anorganice
b). Factori alergizanŃi: pulberile organice vegetale şi animale; metale şi sărurile
lor, compuşi chimici organici, produse biologice.
c). Pulberi anorganice, netoxice minerale comune : inerte neproliferative şi active
proliferative
d). AgenŃi carcinogeni.
e). AgenŃi toxici sistemici
f). AgenŃi infecŃioşi.
Factorii etiologici favorizanŃi ai bolilor profesionale ale sistemului respirator sunt:
a). Factori care aparŃin de organism : leziunile inflamatorii preexistente la nivelul
epiteliului respirator şi terenul atopic.
b). Factori care aparŃin condiŃiilor de muncă: microclimat defavorabil, ventilaŃie
ineficientă, efort fizic intens.
8
1.2. Locuri de muncă, procese tehnologice, profesiuni expuse.
În industria de prelucrare a lemnului întâlnim locuri de muncă cu implicarea
pulberilor cu acŃiune iritativă şi sau alergică; şi cu implicarea vaporilor de solvenŃi
organici.
1.3. Timp de expunere până la apariŃia îmbolnăvirilor.
Bolile profesionale, pot fi boli acute şi cronice, în funcŃie de timpul de expunere la
acŃiunea factorului nociv (7). Timpul de expunere până la apariŃia îmbolnăvirilor
poate varia de la minute la ore în intoxicaŃiile acute, iar în cele cronice de la luni
la ani (gaze şi vapori iritanŃi, pulberi cu acŃiune iritativă). Alergenii respiratori
necesită până la instalarea fenomenului de sensibilizare un timp de expunere
foarte scurt la persoanele atopice, iar la cele neatopice un timp mai lung.
1.4. Elemente de patogenie.
a) Gazele şi vaporii iritanŃi au o acŃiune iritantă energică, declanşând reflexe
antidromice, iar unele substanŃe chimice formează radicali liberi. Expunerile
masive determină inflamaŃii aseptice a căilor aeriene generând sindromul
disfuncŃiei reactive a căilor aeriene (8). Parogenia generală în intoxicaŃia
profesională cu gaze şi vapori iritanŃi este marcată de factorii care
condiŃionează gravitatea intoxicaŃiei : concentraŃia în aer, durata de expunere,
solubilitatea în soluŃii apoase (9). Fenomenele principale sunt comune la
toate gazele şi vaporii iritanŃi: fenomene dureroase şi reflexe de natură
motorie. Patogenia specifică vizează fiecare gaz şi vapori iritanŃi în parte.
b) patogenia pulberilor cu acŃiune iritativă cuprinde un mecanism colinergic.
c) patogenia pulberilor cu acŃiune alergică cuprinde: mecanismul alergic
(alergenii profesionali produc alegie de tip I)
d) pulberile anorganice, netoxice minerale comune au o acŃiune
pneumoconiogenă generală şi una specifică (colagenă, necolagenă şi mixtă)
1.5. Aspecte clinice.
În fibroza pulmonară, pneumonia chimică, emfizemul pulmonar, edemul
pulmonar acut cauzate de gaze, fumuri şi vapori iritanŃi, tablourile clinice sunt
polimorfe cu forme acute şi cronice (10). Gazele, fumurile şi vaporii iritanŃi pot
cauza inflamaŃia acută şi cronică a căilor aerifere superioare, bronşita acută şi
cronică, bronşiolita şi astmul bronşic nonalergic.
9
În intoxicaŃiile acute, dependent de concentraŃie, durata de expunere şi
solubilitatea în soluŃii apoase, se individualizează următoarele sindroame:
• sindromul de iritaŃie a căilor aeriene superioare (SICAS)
• bronşiolita obliterantă (boala de siloz) cu evoluŃie în trei timpi
• edemul pulmonar acut toxic (lezional) cu evoluŃie în trei timpi.
Efectele cronice ale vaporilor şi gazelor iritante se manfestă asupra : aparatului
respirator, tegumentulu, ochilor, aparatului digestiv.
Astmul bronşic alergic este consecinŃa expunerii la alergeni profesionali, cu
dispnee expiratorie paroxistică, wheezing, constricŃie toracică. Bisinoza este o
afecŃiune profesională prin expunere la pulberi, cu manifestări respiratorii acute:
dispnee, tuse, constricŃie toracică, reversibilă în forma acută sau cu obstrucŃie
permanentă în forma cronică (BPCO) şi cu prezenŃa fenomenului de luni.
1.6. ConsecinŃele expunerii la solvenŃii organici şi pulberi de lemn
(asupra aparatului respirator) în industria de prelucrare a lemnului.
În industria de prelucrare a lemnului se utilizează frecvent lacul nitrocelulozic,
diluantul nitrocelulozic şi poliuretanic, grundul nitrocelulozic şi paste colorante
pentru lac. SolvenŃii organici au două tipuri de acŃiuni:
• acŃiune nespecifică, comună tuturor solvenŃilor organici (acŃiune iritativă
asupra mucoaselor şi tegumentelor, acŃiune ebrio-narcotică cu stare de
euforie, ebrietate până la starea de narcoză),
• efectele specifice sunt determinate de fiecare solvent în parte şi acŃionează
asupra aparatului respirator (toŃi solvenŃii sunt iritanŃi respiratori determinând
o hiperreactivitate bronşică cu spirometrie normală), asupra aparatului
cardiovascular, a reproducerii şi au un efect cancerigen.
Principalele efecte ale solventilor organici asupra organismului sunt :
• efectele toxice acute sau cronice, variate şi care depind de tipul de solvenŃi şi
de calea de pătrundere în organism; acestea sunt : neurotoxice pe sistemul
nervos central şi sistemul nervos periferic, nefrotoxice, hepatotoxice, toxice
asupra tegumentelor, dermatoze de contact profesionale ortoergice şi
alergice, efecte asupra sângelui şi măduvei osoase.
Efectele biologice ale expunerii la praful de lemn depind de compoziŃia lemnului
şi de conŃinutul în microorganisme; determinând o incidenŃă crescută a astmului
bronşic, rinitelor, alveolite alergice, sindrom toxic al prafului organic, bronşite,
dermatite alergice, conjunctivite şi cancer nazal. (11).
10
Capitolul 2.
Scurtă prezentare a unor boli respiratorii cronice nespecifice
legate de profesie cu factori profesionali contribuitori: pulberi,
gaze şi vapori iritanŃi.
2.1. Factori etiologici.
Etiologia pentru bolile cronice respiratorii nespecifice legate de profesie cuprinde:
• factori profesionali : gaze, vapori (inclusiv vapori de solvenŃi organici), fumuri,
aerosoli iritanŃi sau oxidanŃi, pulberi anorganice, etc..
• factori extraprofesionali : fumat, poluarea atmosferică, clima rece şi umedă,
factori socioeconomici (igiena locuinŃei).
O altă abordare, clasifică factorii etiologici în: endogeni (deficite imunologice,
deficit de α1 antritripsină, mucoviscidoză, fibroză chistică, sindrom de imotilitate
ciliară) şi exogeni (fumatul şi expunerea la factori de risc profesional) (7).
2.2. Patogenie.
Noxele profesionale pot contribui la apariŃia sau evoluŃia unei boli, întreŃinând sau
agravând boala (9). Bronşita cronică poate fi întreŃinută de către iritanŃi: pulberi,
gaze, vapori. Bronşita cronică infecŃioasă, tabagică şi emfizemul pulmonar pot fi
agravate de iritanŃii profesionali. Astmul bronşic poate fi întreŃinut de expunerea
la iritanŃii sau alergenii mediului de muncă. Uneori, boli cu factori etiologici
principali de natură neprofesională, devin clinic manifeste sub influenŃa unor noxe
profesionale, numindu-se boli legate de profesie. Studiile epidemiologice arată:
• expunerea profesională intensă la agenŃi iritanŃi respiratori creşte prevalenŃa
afecŃiunilor bronhopulmonare nespecifice independent de obiceiul de a fuma
• expunerea profesională scăzută la agenŃi iritanŃi evidenŃiază în cadrul
etiologic ponderea factorilor endogeni şi obiceiul de a fuma.
Riscul este notabil la fumătorii dacă simultan sunt expuşi la iritanŃii respiratori.
Fiziopatologic, agresiunea combinată a iritanŃilor respiratori şi a fumului de Ńigară
induc o activitate proteazică, eliberare de radicali liberi cu efecte proinflamatorii,
depăşind capacităŃile de compensare a organismului: inhibă antiproteazele,
eliberează acut enzime proteolitice din leucocitele polimorfonucleare (12).
11
Fumatul Ńigaretelor este responsabil de bronşita cronică, alterează mişcările
cililor, inhibă funcŃia macrofagelor alveolare, produce hipetrofia şi hiperplazia
glandelor secretoare de mucus. Fumul de Ńigară inhalat, produce o creştere
acută a rezistenŃei căilor respiratorii datorită contracturii musculaturii netede,
mediată vagal prin stimularea receptorilor din submucoasă. La fumătorii tineri
modificarea structurală precoce este obstrucŃia căilor aeriene mici. RenunŃarea la
fumat nu produce reversibilitatea completă a obstrucŃiei severe, dar poate încetini
alterarea funcŃiei pulmonare. Fumatul pasiv generează simptome respiratorii:
tusea, wheezingul şi producŃia de spută.
2.3. Aspecte clinice.
Bronhopneumopatia respiratorie cronică nespecifică, de etiologie plurifactorială
se caracterizează printr-un sindrom de tuse cronică sau recurentă însoŃită de
expectoraŃie în cele mai multe zile din cel puŃin 3 luni succesive pe an, timp de 2
ani consecutivi şi/sau dispnee persistentă sau intermitentă (în afara unor boli
pulmonare sau cardiace diagnosticabile) (13,14). Tabloul clinic din B.P.O.C. care
apare după vârsta de 40 de ani, cu tuse, expectoraŃie mucoasă sau
mucopurulentă, dispnee progresivă, cuprinde trei entităŃi : bronşita cronică.
emfizemul pulmonar şi astmul bronşic. Distingem două tipuri de B.P.O.C.: tipul A
în care predomină emfizemul, bolnavii fiind denumiŃi “pink puffers”(dispneicii roz)
şi tipul B în care predomină bronşita cronică, bolnavii find numiŃi “blue bloaters”
(cianozaŃi, buhăiŃi)
2.4. Modificări funcŃionale respiratorii
În B.P.O.C. se pot constata următoarele modificări ventilatorii:
a). scăderea CV datorită creşterii volumului rezidual ca urmare a incapacităŃii de
golire a plămânilor
b). scăderea VEMS datorită micşorării calibrului căilor aerifere, diminuarea
reculului elastic fie prin distrugerea de structuri elastice (pereŃi alveolari) fie
prin alterarea aranjamentului fibrelor elastice (hiperinflaŃia prelungită).
Determinarea debitelor expiratorii maxime instantanee la 50 % CV,
denumite “ teste sensibile de decelare a obstrucŃiei distale” sunt indicatori
sensibili care decelează obstrucŃia distală (căile aerifere cu diametrul sub 2
mm), înainte ca VEMS să fie modificat, patognomonic pentru fumători.
Există o stadializare a dispneei din B.P.O.C, în IV grade de disfuncŃie.
12
Capitolul 3.
Scurtă prezentare a (etapelor) diagnosticului epidemiologic al
bolilor legate de profesie
3.1. Riscul relativ şi fracŃia etiologică profesională.
Cercetarea epidemiologică compară grupuri de indivizi pentru identificarea
asocierii între diferite expuneri şi efectele lor asupra sănătăŃii populaŃiei studiate,
prin abordările observaŃionale şi experimentale.
Stabilirea determinanŃilor unei boli se realizează prin măsurarea frecvenŃei
acesteia (epidemiologia descriptivă), (15).
Pentru a stabili cauzalitatea bolilor (epidemiologia analitică), se utilizează studiile
observaŃionale (caz-martor şi cohortă) şi experimentale (clinice sau trialurile
randomizate).
Măsurarea efectelor se exprimă prin: RR (riscul relativ), ce evaluează forŃa sau
puterea asocierii şi impactul prin RAP (riscul atribuibil procentual), sau proporŃia
ratei atribuibile. În analiza epidemiologică a bolilor legate de profesie : legătura
cauzală dintre factorul de risc (factorii etiologici favorizanŃi) poate fi o legătură
directă sau indirectă, într-un procent mai puŃin important între 20-80 %, care
creşte direct cu expunerea profesională (7).
Capitolul 4.
Măsuri de profilaxie a bolilor respiratorii profesionale şi legate
de profesie
4.1. Nivele de profilaxie pentru bolile respiratorii profesionale şi/sau
legate de profesie.
Profilaxia încorporează scopurile medicinei : promovarea, păstrarea şi refacerea
sănătăŃii (când a fost afectată) şi reducerea suferinŃei şi durerii, fiind orientată
spre prevenŃie, spre medicina omului sănătos, din perspectiva protejării şi
promovării sănătăŃii (15). Sunt descrise patru nivele de profilaxie : conform
etapelor de evoluŃie ale bolilor: profilaxia primordială, primară, secundară şi
terŃiară.
13
4.2. Profilaxia bolilor respiratorii profesionale şi / sau legate de
profesie.
Aceasta se realizează prin :
• măsurile tehnico-organizatorice de eliminare a noxei profesionale din
procesul tehnologic prin: înlocuirea ei, izolarea aparaturii generatoare de
noxe, împiedicarea pătrunderii noxei în aerul locurilor de muncă, diminuarea
concentraŃiilor noxelor profesionale, împiedicarea sau diminuarea acŃiunii
noxei profesionale asupra muncitorilor
• măsuri medicale: recunoaşterea riscului profesional la locul de muncă,
examenul medical la încadrarea în muncă, controlul medical periodic,
efectuat prin examinări clinice şi paraclinice în funcŃie de noxele
profesionale, educaŃia pentru sănătate şi marketingul social adresate
diferenŃiat atât angajaŃilor cât şi angajatorilor.
4.3. Marketingul social într-o colectivitate industrială cu expunere la
noxe respiratorii.
Marketingul social reprezintă o modalitate „un mecanism” de abordare
sistematică a problemelor sociale; se adresează domeniului sănătăŃii publice,
legat de utilizarea serviciilor medicale sau sociale, dezvoltarea sau acceptarea
unui concept, modificarea unor atitudini şi comportamente cu finalitate în
adoptarea unora noi, mai sănătoase (16,17,18,19,20,21,22,23,24,25).
„Marketingul social utilizează principiile şi tehnologiile marketingului comercial
pentru programe gândite (proiectate) să influenŃeze cunoştinŃele, atitudinile,
valorile, credinŃele, comportamentele şi practicile unei populaŃii faŃă de care avem
un anumit interes”(26). Marketigul social urmăreşte influenŃarea
comportamentelor unor indivizi izolaŃi, grupuri, organizaŃii şi al unei întregi
societăŃi (27). Pentru ca o activitate să fie considerată marketing social trebuie să
respecte simultan trei condiŃii (28) să fie o activitate formală, sistematică şi să fie
bazată pe teorii, modele, concepte, metode, mijloace, şi instrumente ştiinŃifice
specifice marketingului. Schimbarea comportamentului uman poate fi realizat prin
demersul educativ, persuasiv, al modificărilor comportamentale, al influenŃei
sociale. Considerând dimensiunile temporală (schimbări pe termen scurt/lung) şi
socială la care se urmăreşte schimbarea (nivel individual/grup/sociatate),
marketigul social poate să inducă mai multe tipuri de schimbare socială (29):
14
Interval de
timp
Schimbare la nivelul individului
(micro level)
Schimbare la nivel de grupe sau organizaŃie ( group level )
Schimbare la nivelul societăŃii
( macro level)
Schimbarea pe termen
scurt
Schimbarea
comportamentului individului
Schimbări ale normelor
Schimbări
administrative
Schimbări ale
politicilor publice (de strategie)
Schimbarea pe termen
lung
Schimbarea stilului de viaŃă
Schimbări organizaŃionale
EvoluŃie socio culturală
Figura nr. 1. Tipuri de schimbare socială ce pot fi produse prin marketigul social
(sursa MacFayden et al.,1999 adaptare după Levy şi Zaltman1975)(29).
Scopul marketingului social este schimbarea voluntară a unor
comportamente (adoptarea, schimbarea de comportamente, acŃiuni sau decizii).
MotivaŃia implicării într-un schimb este satisfacerea de nevoi. Obiectivul principal
este influenŃarea comportamentului voluntar al audienŃei Ńintă, iar marketerul
social doreşte să schimbe sau să menŃină un comportament (acceptarea unui
comportament nou, respingerea unui comportament potenŃial nesănătos,
modificarea comportamentului actual, abandonarea unui comportament vechi).
ModalităŃile de facilitare a schimbării comportamentelor constă în schimbarea
credinŃelor, informarea şi educarea audienŃei.
Campaniile de marketing social au trei tipuri de obiective : în domeniul
comportamentului (de exemplu: fumatul, consumul de alcool), al cunoaşterii şi al
credinŃelor. InformaŃia singură nu poate induce schimbarea comportamentală;
trebuie completată cu cunoaşterea tipurilor de auditoriu, centrarea nevoilor
consumatorului, segmentare grupului Ńintă, analiza factorilor determinanŃi
(percepŃia consecinŃelor negative sau pozitive, frâne, norme sociale, încredere în
propriile aptitudini, influenŃe interpersonale). Nu trebuie neglijat contextul politic şi
comunitar.
Conceptele fundamentale ale marketingului social (27) se referă fundamental la
client, nu la produs, prin elementele complexului de marketing, respectiv, decizii
despre conceptele celor cinci „P” ai marketingului (optimal marketing mixt)
produs, preŃ, loc, promovare, poziŃionarea. Marketing-ul social, mai adaugă
câŃiva „p”, adiŃionali: parteneriat, politică, diplomaŃie, orientarea consumatorilor,
segmentarea grupului Ńintă, relaŃiile cu publicul, analiza canalelor de comunicare,
dovezile, strategia, planificarea programului, înregistrarea, urmărirea procesului.
15
Figura nr. 2. RelaŃiile dintre conceptele fundamentale ale marketingului după
Kotler et. al. 1999, (27).
Elementele procesului de marketing social reprezintă un ciclu iterativ cu
următoarele stadii: analiza pieŃei, planificare, dezvoltarea, testarea,
implementarea, evaluarea eficacităŃii programului, feedback cu ajustarea
programului de marketing social. (27,30).
Componentele unui plan de marketing social sunt : definirea obiectivelor
generale, analiza grupurilor Ńintă, analiza contextelor interne şi externe, stabilirea
de obiective alegerea strategiilor şi tacticilor, urmărire şi evaluare prin
monitorizarea implementăriim evaluarea rezultatelor în funcŃie de obiectivele
măsurabile propuse, evaluarea rezultatelor în funcŃie de obiectivele generale,
punerea în practică conform unui calendar, stabilirea bugetului şi alegerea
furnizorilor.
Etapele acŃiunii de marketing social pentru promovarea sănătăŃii şi securităŃii în
muncă sunt: cercetarea formativă, segmentarea, formularea strategiei şi
proiectarea planului de acŃiune, implementarea, aplicarea programului de
comunicare, evaluarea rezultatelor .
Caracteristici ale marketing-ului social :
• obiectivele marketingului social sunt: schimbările comportamentale, nu doar
transmiterea informaŃiei (este esenŃială dar nu suficientă)
• vizează crearea cererii în raport cu nevoile şi dorinŃele consumatorului
• utilizează o abordare feed-forward, cercetare formativă care implică
deplasarea în comunitate, la consumator, pentru a-i identifica nevoile
• necesită creativitate în elaborarea mesajului, în implementarea unei cercetări
calitative şi în dezvoltarea strategiilor.
Nervoi, dorinŃe şi cereri
PiaŃă Produse
Valoare şi satisfacŃii
Schimburi, tranzacŃii şi relaŃii
16
Capitolul 5.
Promovarea sănătăŃii la locul de muncă prin renunŃarea la
fumat.
5.1. ConsecinŃele consumului de tutun asupra sănătăŃii. Consumul de tutun predispune fumătorii la o serie de afecŃiuni, comparativ cu cei
care nu fumează, decesul prematur fiind mai frecvent. Compuşii din fumul de
Ńigară sunt reprezentaŃi de peste 4000 de substanŃe chimice toxice, unele având
proprietăŃi iritante, iar altele (peste 50) fiind cancerigene (31,32,33). Aceste
substanŃe se eliberează în aer ca particule şi gaze. Fumul de Ńigară conŃine:
aditivii de nicotină, tar, benzen şi benzopiren, CO, amoniu, dimetilnitrozamina,
acroleina etc.. Fumul de Ńigară este dăunător atât prin fumul reprezentat de
curentul direct dar şi prin cel lateral. Multe toxine sunt prezente în curentul lateral
în concentraŃii mult mai mari decât în cel principal; într-un spaŃiu închis 85% din
fum este creat de curentul lateral nefiltrat, cu cancentraŃii de 50 de ori mai mari
(exemplu: concentraŃiile pentru nitrozamine). Astfel se realizează impactul la
distanŃă pentru fumătorul pasiv expus.
Efectele fumatului activ şi pasiv asupra sănătăŃii arată că boala pulmonară
obstructivă cronică, severă şi neoplazia sunt cele mai importante complicaŃii.
ObstrucŃia căilor respiratorii mici este modificare structurală precoce care
este evidenŃiată la fumătorii tineri. ObstrucŃia poate dispărea definitiv
odată cu abandonarea fumatului. În cadrul obstrucŃiei severe renunŃarea la
fumat nu asigură reversibilitatea completă, dar apare o încetinire semnificativă în
alterarea funcŃiei pulmonarela la toŃi fumătorii care renunŃă la fumat. Niciodată
nu este prea târziu pentru a opri fumatul prin schimbarea stilului de viaŃă.
Tutunul crează dependenŃă şi este periculos pentru: fumător datorită ”fumului
principal” şi pentru anturaj fumatul pasiv (”fumul secundar”).
ReacŃiile tabagice acute constau din inflamarea căilor respiratorii supraglotice şi
dezvoltarea traheobronşitelor acute, edem pulmonar şi astm. Sindromul de
obstrucŃie a căilor aeriene mici apare precoce. ReacŃiile tabagice cronice
generează bolile pulmonare obstructive cronice: (COLD = chronic obstructive
lung disease) : bronşită cronică, emfizem şi fibroză pulmonară la care se adaugă
cancrul pulmonar. Cancerul pulmonar este o consecinŃă directă a fumatului şi
este datorat compuşilor toxici ai fumului: carcinogenii şi promotorii tumorali
prezenŃi în fumul de Ńigară. Fumatul reversibil generează cancerul oral.
17
ReacŃiile tabagice secundare constituie riscuri patogene independente, ce se
dezvoltă ca urmare a acŃiunii sinergice a tutunului cu alŃi factori de risc precum
hipertensiunea arterială, colesterolul sau alcoolul. Fumatul este cauza a peste
30 % din decesele datorate bolilor cardiovasculare, determină creşterea cu peste
200 - 400 % a riscului de infarct pentru fumători, comparativ cu nefumătorii.
Conform OrganizaŃiei Mondiale a SănătăŃii „Tabagismul tinde să devină
principala cauză evitabilă de morbiditate şi mortalitate din lume”(3).
Estimativ în prezent există în lume aproximativ 1,1 miliarde de fumători, iar 300
milioane (200 milioane bărbaŃi şi 100 milioane femei) se găsesc în Ńările
dezvoltate. În Ńările în curs de dezvoltare fumătorii sunt aproximativ de trei ori mai
numeroşi: 800 de milioane (majoritatea bărbaŃi şi cu o creştere marcantă în
rândul femeilor). Fumătorii reprezintă 30 % dintre adulti (48% bărbati şi 12 %
femei). Anual, decesele datorate tutunului se cifrează la aproximativ patru
milioane de oameni (1,2 milioane europeni) iar cele mai afectate sunt Ńările în
tranziŃie şi cele în curs de dezvoltare. În lume, cât şi în Ńara noastră cancerul
reprezintă a doua cauza de deces după bolile cardiovasculare (199,l 0/0000
locuitori în 2002 faŃă de 771,3 0/0000 în cazul bolilor aparatului circulator).
În România în 2002, morbiditate prin boli respiratorii (unde fumatul este
recunoscut ca factor de risc) se situează pe locul 5 (70,6 0/0000) iar evoluŃia
fenomenului fumatului este similar cu cea pe plan mondial, cu o creştere la tineri
şi minori. În lume, fumatul ucide 6 persoane în fiecare minut (până în 2020
numărul deceselor va fi de 10 milioane de fumători pe an). În România, din anul
1999 fenomenul fumatului a crescut mult datorită: vidului legislativ şi a reclamei
agresive a companiilor transnaŃionale de tutun; astfel au crescut :
• consumul de tigări în perioada 1990-2001, zilnic şi per capita cu: 9,5-14,3%
• prevalenŃa fumatului în populaŃia generale şi la unele categorii profesionale
• constant, morbiditatea prin boli respiratorii cronice : de la 28.868,2 0/0000
locuitori în 1990 , la 32,707,1 0/0000 în 1995, la 34.146,20/0000 în 2001 (4)
• mortalitatea prin boli respiratorii în 2003 (mortalitate de 63,08 0/0000 de
locuitori în 2001; 87,48 0/0000 la sexul masculin şi 44,020/0000 la femei;
• în 1997 au fost 856.000 cazuri de boli pulmonare cronice obstructive
• procentul fumătorilor fiind de aproximativ trei ori mai mare la bărbaŃi faŃă de
femei (procent dublu în mediul urban şi de patru ori mai mare în mediul rural,
probabil datorită unor norme şi percepte culturale ce limitau femeile în
copierea acestui obicei)
18
• creşte frecvenŃa fumătorilor de gen feminin în 1994 comparativ cu 1989 cu
34,5% (scăderea frecvenŃei la genul maculin cu 1,2%)
• numărul de Ńigarete fumate anual de o persoană de la 1446 în 1976 la 1591
în 1984
• procetul fumătorilor de la 26% în 1989 la 28% în 1994 (bărbaŃi 46% şi 15%
femei).
• consumul de tutun, în special la tineri şi femei ; în 1999 acesta a fost de
1781,1 Ńigarete/pers./an mai mult cu 12,2% faŃă de anul 1998.
• prevalenŃei fumatului la femei se datorează în special reclamei intense.
• prevalenŃa fumatului în rândul elevilor la 18 ani atinge 28,5%
5.2. ConsecinŃele medico-sociale ale consumului de tutun la locul de
muncă.
În România, din forŃa de muncă de 8.500.000 de persoane, aproape 2.600.000
sunt fumători (30.5%), ce lucrează în aproximativ 804.335 intreprinderi.(34)
Tutunul este singurul drog promovat „legal” activ şi energic de o industrie
deosebit de puternică.
5.3. Promovarea sănătăŃii la locul de muncă
Într-o abordare holistică de management, PSLM defineşte starea de bine atât
fizică cât şi psihică, calitatea vieŃii şi procesul de învăŃare, fiind o strategie
colectivă pentru obŃinerea unei mai bune stări de sănătate la locul de muncă şi
înalte performanŃe economice (35). Astfel, angajaŃii devin o resursă cheie a
viabilităŃii companiilor; sănătatea devine o parte integrantă în conceptele
organizării şi dezvoltării resurselor umane. Succesele înregistrate de măsurile de
sănătate şi securitatea la locul de muncă implică reducerea cheltuielilor ce
vizează securitatea socială (sănătate, pensii, asigurări pentru accidente etc.) şi în
consecinŃă, o cerere de utilizare scăzută a serviciilor de sănătate. PSLM este o
investiŃie de valoare pentru organizaŃie, prin reducerea absenteismului de cauză
medicală (I.T.M.) şi a morbidităŃii pe termen lung.
Locul de muncă este considerat un determinant important al promovării sănătăŃii
prin infrastructurile operaŃionale, imensului potenŃial de cuprindere a populaŃiei
pentru informare şi spijin şi a legăturii factorilor cheie care duc la o mai bună
efectivitate, competitivitate şi productivitate.
19
Conceptul instrumentelor desemnează metodele şi practicile utilizate pentru
Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă la nivel organizaŃiona, integrate în
managementul organizaŃiei. Un instrument al promovării sănătăŃii la locul de
muncă poate fi un program, proiect (model de bună practică) sau agent de
implementare, ce se realizează independent de mărimea organizaŃiei. Un
instrument poate avea mai multe identităŃi (Figura nr. 3):
Stilul de viaŃă sănătos
Precizări
Instrumentul
NutriŃia ExerciŃiul fizic Fumatul Consumul de
alcool
Programe
Sănătatea mentală
Stres
IMM-uri Proiecte
Scopuri ale politicilor de sănătate publică
OrganizaŃii mari
Ghiduri de bună practică
Vârsticul Echilibrul Muncă odihnă
Diversitatea Egalitatea generală
Sectorul îngrijirilor de
sănătate
Instrumente
Leadership Pregătirea, antrenarea
Chestionare
Managementul disabilităŃilor
SatisfacŃia în muncă
AdminstraŃia
publică Îndrumătoare
Munca în reŃea
Şcoala Materiale informative
Figura nr. 3. Metodele şi instrumentele promovării sănătăŃii la locul de muncă
(după Healthy Employees în Healthy Organisations, Good Practice in Workplace
Health Promotion (WHP) 1999)(35).
S-a creat ReŃeaua „Europeana de Promovare a SănătăŃii la Locul de Muncă”
care reuneşte forumurile naŃionale de PSLM, cu scopul da asigura sprijinul
comunităŃii pentru sănătate, cu focalizarea pe politici şi măsuri de asociere a
programelor comunitare de sănătate, cu cele dezvoltate de alte organizaŃii.
5.4. Etape în dezvoltarea unei politici de control al consumului de
tutun la locul de muncă.
OrganizaŃiile orientate spre îmbunătăŃirea stării de sănătate la locul de muncă
trebuie să protejeze, să promoveze sănătatea şi bunăstarea forŃei de muncă
deoarece reduc costurile şi sporesc performanŃele. (32,36,37,38)
20
Etapele importante în dezvoltarea unei politici de control al consumului de tutun
la locul de muncă, sunt cuprinse în următoarele secvenŃe:
Pasul 1 : Stabilirea grupului de lucru şi a legăturii cu D.S.P. local
Pasul 2 : Sprijinul echipei de management şi a membrilor aleşi
Pasul 3 : Revizuirea nivelului de aplicabilitate al politicii existente
Pasul 4 : Consultarea personalului privind eficienŃa politicii existente
(analiza situaŃiei după un an, alte acŃiuni necesare)
Pasul 5: Realizarea sau redefinirea politicii
Pasul 6: Pregătirea procesului de implemetare a politicii şi colectivului,
conştientizarea oamenilor cu privire la consecinŃele fumatului asupra
sănătăŃii; stabilirea programului de renunŃare la fumat.
Pasul 7 : Lansarea politicii
Pasul 8 : Monitorizarea, revizuirea şi evaluarea politicii
Controlul consumului de tutun la locul de muncă desemnează acŃiuni cu scop de
reducere a impactului pe care îl are consumul de produse din tutun asupra
lucrătorilor .
5.5. LegislaŃia specifică antifumat în România.
LegislaŃia specifică antifumat, este complexă, împlementând cerinŃele europene:
prin documente europene (directive şi rapoarte) şi legislaŃia românească
specifică ( Legii, Hotărâri ale Guvernului României, OrdonanŃe simple, Ordine ale
Ministrului SănătăŃii).
5.6. Abandonul obiceiului de a fuma.
Abandonul obiceiului de a fuma produce numai efecte benefice asupra sănătăŃii,
pacientul cu afecŃiunile respiratorii acute şi cronice în patogenia cărora este
implicat fumul de Ńigară, prezintă remisiuni precum şi o îmbunătăŃire marcată a
funcŃiei respiratorii. (39).
Metodele de reducere a fumatului presupune acŃiuni de control a fumatului:
restricŃionarea fumatului în locurile publice, inscripŃionarea interdicŃiei, precum şi
medicaŃie de substituŃie.
Strategii antifumat se situează la două niveluri: individual şi social; pe lângă
decizia individuală sunt necesare acŃiuni legislative, economice şi educative
21
Capitolul 6.
Studiul statisticii în ştiinŃele sociale
6.1. Elemente conceptuale şi metodologice de statistică
Statistica, este utilizată în disciplinele ştiinŃifice care investighează fenomene de
masă pentru descoperirea legilor propriului domeniu de studiu, a permanenŃelor
şi tendinŃelor ce se pot constitui ca elemente de previziune; şi cuprinde statistica
descriptivă, statistica inferenŃială şi analiza statistică (40,41,42,43,44,45,46,):
Cunoaşterea statistică utilizează două tipuri de raŃionament al metodei
ştiinŃifice:metoda deductivă şi metoda inductivă. Principiile metodologice ale
metodei statistice sunt : observarea faptică şi exprimarea numerică.
Cuantificarea fenomenelor se realizează prin măsurarea fenomenelor măsurarea
cantitativă (elemente fizice) şi măsurarea cu aproximaŃie (elementele sociale).
Caracterizarea colectivităŃilor statistice necesită obŃinerea unor forme
comparabile ale fenomenelor, ceea ce se realizează prin cuantificare. Metodele
statistice pot fi clasificate în : metode “ nonparametrice” sau “calitative” având la
bază caracteristici construite pe scala nominală sau ordinală şi metode
“parametrice” sau “cantitative” bazate pe caracteristici construite pe scala interval
sau de rapoarte.
6.2. Analiza statistică a morbidităŃii cu incapacitate temporară de
muncă
Analiza morbidităŃii cu incapacitate temporară de muncă (ITM) urmăreşte
evidenŃierea factorilor care intervin în determinismul îmbolnăvirilor şi a
accidentelor cu ITM, pentru aplicarea măsurilor de reducere a incapacităŃii de
muncă şi ameliorarea stării de sănătate (10).
Efectuarea analizei morbidităŃii cu ITM este un proces sistematic de culegere,
prelucrare şi interpretare a datelor. Prelucrarea datelor constă din calcularea de
indicatori statistici de morbiditate cu ITM :indici intensivi : indicele de frecvenŃă
(IF), indicele de gravitate (IG), indicele duratei medii (IDM) precum şi indici
extensivi (pentru grupe sau boli analizate pe coduri) indici specifici pentru un
singur grup de boli sau o boală şi indici de greutate specifică, idici de structură a
morbidităŃii. Analiza morbidităŃii cu ITM se realizează în două etape prin: analiza
statistică şi analiza interpretativă etiopatogenetică.
22
B. PARTEA DE CERCETĂRI PERSONALE
CERCETĂRI PRIVIND PROMOVAREA SĂNĂTĂłII LA LOCUL DE
MUNCĂ ŞI MARKETINGUL SOCIAL ÎNTR-O COLECTIVITATE
INDUSTRIALĂ DIN JUDEłUL BIHOR
Capitolul 7.
Ipoteza de lucru, materialul de studiu şi metodologia de lucru
7.1. Ipoteza de lucru, scopul şi obiectivele lucrării
7.1. Ipoteza de lucru.
Expunerea asociată la iritanŃi profesionali (pulberi, gaze, vapori) şi tutun
determină o acŃiune sinergică, de potenŃare asupra aparatului respirator.
Măsurile de promovarea sănătăŃii la locul de muncă prin renunŃarea la fumat
conduc la ameliorarea situaŃiei. S-a plecat de la premiza că, prin acŃiuni specifice
de promovarea sănătăŃii la locul de muncă şi marketing social se poate realiza o
scădere a numărului de fumători şi o îmbunătăŃire a funcŃiei respiratorii.
7.1. Scopul şi obiectivele lucrării
Lucrarea de faŃă îşi propune depistarea efectelor expunerii cronice profesionale
la iritanŃii respiratori din mediul de muncă şi la substanŃele din fumul de Ńigară
(expunere extraprofesională) şi adoptarea unor măsuri tehnico-organizatorice şi
medicale, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor profesionale şi a celor legate de
profesie. Având în vedere scopul propus, lucrarea are următoarele obiective:
• evidenŃierea simptomatologiei clinice şi paraclinice la subiectii expuşi
ocupaŃional la iritanŃi respiratori
• evidenŃierea simptomatologiei clinice şi paraclinice la subiecŃii neexpuşi
ocupaŃional
• analiza sociologico-statistică a subiecŃilor expuşi şi neexpuşi ocupaŃional în
funcŃie de un program de intervenŃie medico-social vizând reducerea
obiceiului fumatului la locul de muncă
• propuneri de măsuri tehnico-organizatorice şi medicale pentru eficientizarea
implementării conceptului de ” Promovare a SănătăŃii la Locul de Muncă”.
23
7.2. Materialul de studiu
7.2.1. Caracterizarea loturilor luate în studiu.
Cercetarea s-a efectuat la intreprinderea S.C. ”ELMOBEROM” S.A. din
municipiul Beiuş, judeŃul Bihor, unitate specializată de prelucrare a lemnului şi
producŃia de mobilă. Alegerea loturilor s-a făcut la debutul studiului, în anul 2003,
utilizând acelaşi protocol investigaŃiona pe un eşantion reprezentativ de subiecŃi
utilizând formula Taro Yamane (45).
Materialul de studiu a inclus iniŃial un eşantion de 380 subiecŃi, reprezentând
personalul angajat direct în secŃiile de producŃie ale unităŃii şi a fost compus din :
eşantionul numit „caz” şi eşantionul numit „martor”. „Cazul” a fost constituit din
190 persoane expuse la noxe profesionale (pulberi şi/sau vapori iritanŃi
respirator); şi “martorul”, 190 persoane, fără expunere la noxe profesionale.
Eşantioanele au fost investigate şi sub aspectul obiceiului consumului de tutun.
Eşantionul ”caz”-expus a fost comparat cu eşantionul ”martor”- neexpus.
Eşantionul ”caz” este reprezentat de persoanele expuse cronic la iritanŃi
respiratori în :
• locuri de muncă cu expunere la praf de lemn (de diferite esenŃe)
• locuri de muncă cu expunere la solvenŃi organici (lacuri pe bază de polimeri
acrilici, lacuri nitrocelulozice, polisuretani, grunduri, glicoli, aditivi. răşini
sintetice şi diluanŃi).
Criteriile de selecŃie a loturilor au fost : genul, vârsta, mediul de provenienŃă,
pregătirea şcolară, vechimea în muncă, calificarea profesională, activitatea
desfăşurată, tipul de muncă, intensitatea activităŃii (Figura nr. 4 şi Figura nr. 5 ).
7.2.2. Caracterizarea şi analiza intreprinderii de prelucrarea lemnului a cuprins:
• analiza dinamicii forŃei de muncă implicată în producŃie, în contextul
indicatorilor statistici specifici, la nivelul judeŃului Bihor, al municipiului Beiuş,
şi al ramurii de prelucrare a mobilei.
• analiza profilului şi clasificării activităŃilor desfăşurate în intreprindere
• analiza procesului tehnologic de prelucrare a lemnului şi producŃia de mobilă
• analiza fluxului proceselor şi structura operaŃiunilor tehnologice
• analiza structurii unităŃii (organigrama)
• identificării locurilor de muncă cu factori de risc profesionali
• identificării factorilor de risc pentru sănătate, prin expunerea de scurtă sau
lungă durată
• echipamentului de lucru şi de protecŃia muncii.
24
Figura nr 4. Materialul de studiu, subiecŃii expuşi la iritanŃi respiratori profesionali.
Figura nr. 5. Materialul de studiu, subiecŃii neexpuşi la iritanŃi respiratori profesionali.
MMAATTEERRIIAALLUULL DDEE
SSTTUUDDIIUU NNeeeexxppuuşşii llaa iirriittaannŃŃii rreessppiirraattoorrii llaa
llooccuull ddee mmuunnccăă
EEttaappaa ddee rreeffeerriinnŃŃăă AAnnuull 22000033--22000044
Lotul „martor” 190
subiecŃi
EEttaappaa ffiinnaallăă AAnnuull 22000055--22000066
Lotul „martor” 114
subiecŃi
BBăărrbbaaŃŃii
126 subiecŃi
FFeemmeeii
64 subiecŃi
Fumători
68 subiecŃi
Nefumători
58 subiecŃi
Nefumătoare
48 subiecŃi
BBăărrbbaaŃŃii
75 subiecŃi
FFeemmeeii
39 subiecŃi
Fumătoare
16 subiecŃi
Fumători
36 subiecŃi
Nefumători
39 subiecŃi
Fumătoare
9 subiecŃi
Nefumătoare
30 subiecŃi
Fumătoare
16 subiecŃi
MMAATTEERRIIAALLUULL DDEE
SSTTUUDDIIUU EExxppuuşşii llaa iirriittaannŃŃii rreessppiirraattoorrii llaa
llooccuull ddee mmuunnccăă
EEttaappaa ddee rreeffeerriinnŃŃăă
AAnnuull 22000033--22000044
Lotul „caz” 190 subiecŃi
BBăărrbbaaŃŃii
125 subiecŃi
FFeemmeeii
65 subiecŃi
Fumători
69 subiecŃi
Nefumători
56 subiecŃi
Nefumătoare
49 subiecŃi
BBăărrbbaaŃŃii
74 subiecŃi
FFeemmeeii
40 subiecŃi
Fumători
34 subiecŃi
Nefumători
40 subiecŃi
Fumătoare
7 subiecŃi
Nefumătoare
33 subiecŃi
EEttaappaa ffiinnaallăă
AAnnuull 22000055--22000066
Lotul „caz” 114 subiecŃi
25
7.3. Metodologia de lucru
7.3.1. Etapele studiului au fost următoarele :
• momentul de referinŃă al începerii studiului, anii 2003/2004, când s-au evaluat
o expunerea la factori de risc profesional: solvenŃi organici, formaldehidă,
pulberi de lemn, zgomot, microclimat
o starea de sănătate a lucrătorilor prin: analiza morbidităŃii cu ITM,
prevalenŃa îmbolnăvirilor cronice cu ITM, examinările medicale cu
caracter profilactic (controlul medical periodic), explorări funcŃionale
respiratorii, statusul de fumător sau nefumător (interviu, chestionar)
• a doua etapă cuprinzând anii 2005, 2006 şi 2007, a constat în intervenŃia de
Marketing social şi Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă, incluzând:
nevoile lucrătorilor, renunŃarea la fumat, crearea unui comportament
sanogenetic la locul de muncă
• în a treia etapă s-a realizat o evaluare finală, în anul 2008 care a realizat
analiza comparativă a factorilor mediului de muncă şi al stării de sănătate a
lucrătorilor faŃă de momentul de referinŃă (anii 2003-2004)
7.3.2. Determinarea concentraŃiilor de noxe (solvenŃi organici, pulberi de lemn),
în aerul atmosferic, în secŃiile cu expunere, s-a făcut în colaborare cu laboratorul
de toxicologie industrială al DirecŃiei de Sănătate Publică Bihor.
• determinarea solvenŃilor organici din atmosfera locurilor de muncă s-a realizat
prin prelevarea probelor cu pompă Gastec şi analiza prin metoda
colorimetrică (tuburi colorimetrice – tip Dräger), Valorile determinate au fost
comparate cu valorile limită admisibile conform legislaŃiei în vigoare.
• determinarea pulberilor de lemn din atmosfera locurilor de muncă s-a realizat
cu pompe model SKC-224 cu filtre de tip Whatman, conform metodei
gravimetrice la principalele utilaje generatoare de pulberi de lemn.
Determinarea zgomotului s-a efectuat cu sonometru „QUEST 2800” (măsurători
de zgomot şi analiză statistică) pe 33 de benzi de la 12 Hz la 20 kHz.
Determinarea microclimatului din secŃiile de producŃie s-a realizat cu „Oregon
Scientific Electronic Barometer” model BA-888, ce indică: temperatura,
umiditatea relativă, presiunea atmosferică (şi trendul acesteia).
7.3.3. Examinarea stării de sănătate a lucrătorilor s-a realizat prin efectuarea
examenelor medicale cu caracter activ, în cadrul procesului de supraveghere
activă a sănătăŃiii angajaŃilor în relaŃie cu cerinŃele locului de muncă şi cu factorii
nocivi profesionali conform legislaŃiei în vigoare. (11).
26
Date datele au fost înscrise în ”Dosarul medical”, prelucrate şi analizate statistic.
Crietriile pentru diagnosticul de boală profesională au fost: expunerea
profesională, examenul clinic, examenele paraclinice şi de laborator.
Explorările funcŃionale respiratorii s-au efectuat cu spirometrul Fukuda ST-95
pentru determinarea volumelor şi capacităŃilor pulmonare.
7.3.4. Analiza morbidităŃii cu ITM a calculat pentru perioada 2004-2008 indicii
intensivi: indicele de frecvenŃă (IF), indicele de gravitate (IG), indicele duratei
medii (IDM) precum şi indicii extensivi. Analiza morbidităŃii cu ITM s-a realizat în
două etape prin analiza statistică şi analiza interpretativă etiopatogenetică.
Datele au fost centralizate, conform clasificaŃiei internaŃionale a maladiilor C.I.M.
revizia a 10-a O.M.S. – lista pentru ITM.
7.3.5. Analiza prevalenŃei bolilor cronice cu ITM la unitatea studiată s-a realizat
prin studiul distribuŃiei şi structura îmbolnăvirilor cu I.T.M. şi prin studiul ponderii
cauzelor de îmbolnăvire cu I.T.M. pe grupe de afecŃiuni. S-au analizat ponderile
cauzelor de îmbolnăvire conform rangurilor ocupate de diverse grupe de
afecŃiuni, jocul rangurilor în anii studiaŃi şi ponderea cazurilor cu I.T.M. pe grupe
de afecŃiuni.
7.3.6. Studiul epidemiologic a abordat două componente: componenta analitică,
observaŃională, retrospectivă de tip „caz-martor bazat pe cazuri”, în cohortă (de
tip II) şi componenta de epidemiologie operaŃională, de intervenŃie, de cohortă,
„în teren”, longitudinală, de evaluare a programului de educaŃie pentru sănătate.
Etapele parcurse în realizarea studiului de tip caz – martor au fost : alegerea
loturilor, adminstrarea intervenŃiei după principiul „simplu orb”, consemnarea
rezultatelor conform criteriului de raŃionament, stabilirea rezultatului,
monitorizarea complianŃei subiecŃilor, prelucrarea rezultatelor şi testarea
statistică a deosebirilor constatate, prin determinarea RR şi RA. Am comparat
grupuri definite sub aspectul expunerii la un determinant (iritanŃi respiratori)
respectiv neexpuse la acel determinant, precum şi în relaŃie cu fumatul; obŃinând
informaŃii legate de cauzalitatea bolilor şi posibilitatea de măsurare a riscului.
7.3.7. Analiza comparativă în dinamică a determinărilor de noxe coroborate cu
examinările medicale periodice în perioada 2004-2008 utilizând metodologia de
investigare a subiecŃilor expuşi a presupus: stabilirea expunerii externe
(monitorizarea procesului tehnologic, a noxelor profesionale, determinarea şi
evaluarea noxelor profesionale) şi stabilirea expunerii interne (monitorizarea stării
de sănatate a subiecŃilor expuşi).
27
Prelucrarea statistică a urmărit: analiza de corelaŃie bivariată cu estimarea şi
testarea coeficientului de corelaŃie (Pearson) şi testarea egalităŃii mediilor a două
eşantioane perechi (Paired-Samples T Test), considerând valorile procentuale
calculate din ecuaŃiile de regresie CECA.
7.3.8. Analiza statistică a datelor, a parcurs următoarele etape: descrierea
situaŃiei în studiu, precizarea ipotezelor ce vor fi testate, precizarea metodologiei,
prezentarea rezultatelor, interpretarea rezultatelor şi tragerea concluziilor.
Analiza statistică s-a făcut separat pentru variabilele cantitative şi cele calitative
Pentru variabile cantitative s-a efectuat analiza seriilor de repartiŃie
unidimensionale, a frecvenŃelor, a parametrilor unor distribuŃii statistice, analiza
univariată (indicatori de poziŃie, dispersie, ai formei) şi analiza bivariată.
Pentru variabile calitative s-au analizat indicatorii de poziŃie şi dispersie,
asocierea caracteristicilor calitative (analiza bivariată şi multivariată) nominale şi
ordinale. Tehnic, procesul de analiză statistică a datelor a utilizat pachetul de
programe SPSS (Statistical Package for Social Sciencies – pachet integrat cu
procedee specifice de statistică descriptivă, statistică inferenŃială şi de analiza
datelor).
Capitolul 8.
IntevenŃia programului de marketing social pentru modificarea
comportamentului şi renunŃarea la fumat
8.1. Cercetarea formativă de identificarea nevoilor, analiza
cunoştinŃelor, atitudinilor şi practicilor legate de fumat.
Cercetarea formativă de identificarea nevoilor s-a realizat în contextul
programului de marketing social. Lotului “caz”, de 190 de subiecŃi, expuşi la noxe
profesionale a fost chestionat şi referitor la consumul de tutun, pentru a aprecia
cunoştinŃele, atitudinile, practicile legate de acest comportament nesănătos;
factor neprofesional ce se cumulează noxelor, sporind riscul apariŃiei afecŃiunilor
respiratorii cronice obstructive. Chestionarul a fost aplicat în anul 2004 prin
metoda interviului. Rezultatele obŃinute au fost analizate şi au determinat criteriile
de construire a proiectului de cercetare şi intervenŃie medico-socială.
Cercetare şi intervenŃie medico-socială (cadrul general) a avut o structură bine
definită şi oportună cu încadrări paradigmatice.
28
S-a pornit de la ipotezele cercetării şi s-au stabilit: obiectivele operaŃionale,
universul cercetării, metodele, instrumentele, tehnicile cercetării şi lista de
activităŃi planificate. IntervenŃia de promovarea sănătăŃii la locul de muncă a
constat în acŃiuni de educaŃie pentru sănătate de tip informativ-educative, cu
două categorii de obiective. Obiectivele directe au fost: realizarea nivelului de
informare-educare pentru menŃinerea sănătăŃii generale şi specifice; modificări
conceptuale privitoare la stilul de viaŃă; adoptarea unui mod de trai igienic,
sanogen; modificări comportamentale privind aplicarea măsurilor de eliminare a
factorilor de risc profesionali şi de combatere a noxelor specifice. Obiective
indirecte au vizat: creşterea rezistenŃei generale, nespecifice a organismului;
ameliorarea condiŃiilor de mediu fizic-profesional; îmbunătăŃirea indicatorilor stării
de sănătate; reducerea morbidităŃii generale; reducerea morbidităŃi profesionale;
reducerea numărului de zile cu incapacitate temporară de muncă, creşterea
randamentului profesional. ConŃinutul educaŃional a reflectat în principal cerinŃele
şi interesul muncitorilor faŃă de problemele care constituie o preocupare majoră
pentru ei. EficienŃa acŃiunii a fost asigurată de măsura în care s-a Ńinut seama de
comportamentele existente, stimulându-se atitudini active, corecte, conştiente de
adoptare a unora noi. Transmiterea de informaŃii nu a fost suficientă, fiind
completată spre a fi educativă, cu participarea activă a subiecŃilor. DiscuŃiile,
brainstormingul, activităŃile structurate, au avut scop determinarea subiecŃilor de
a-şi modifica atitudinea şi comportamentele, de a înlocui opiniile greşite cu
motivaŃii corecte care să ducă la comportamente sănătoase. Deasemenea, s-au
utilizat materiale tipărite, foi volante, specific adaptate pentru “grupul Ńintă” din
unitatea studiată.
Tabel nr.1.
Orarul activităŃilor de promovarea sănătăŃii la locul de muncă .
Activitatea Materialul utilizat Data LecŃia nr. 1 Broşura :” sănătatea fără tutun” Iulie 2004 LecŃia nr. 2 Foi volante specific adaptate, videofilm August 2004 LecŃia nr. 3 Broşura: „stil de viaŃă sănătos” Septembrie 2004 Prezentare Prezentare materiale audiovizuale
(videofilm şi videoclipuri tematice) Octombrie 2004
Dezbatere Foi volante specific adaptate pentru rememorare
Noiembrie 2004
Colaborarea cu conducerea unităŃii, cu comitetul de sănătate şi securitate în
muncă pentru desfăşurarea activităŃilor de studiu şi implemetarea programului de
promovare a sănătăŃii şi de marketing social, a fost bună.
29
8.2. Cercetarea evaluativă de „Promovarea SănătăŃii la Locul de
Muncă”
Cercetarea evaluativă după încheierea intervenŃiei de promovarea sănătăŃii la
locul de muncă, s-a desfăşurat în perioada 2004-2005. Rezultatele aceste
intevenŃii au fost evaluate sociometric, prin aplicarea unui chestionar prin metoda
interviului, ce a investigat aspectele legate de consumul de tutun, cu scopul de a
aprecia cunoştinŃele, atitudinile, practicile legate de acest comportament
nesănătos, factor neprofesional ce se cumulează noxelor, sporind riscul apariŃiei
şi agravării afecŃiunilor respiratorii cronice obstructive. Din lotul iniŃial de 380 de
subiecŃi consideraŃi în etapa de cercetare formativă, în etapa de cercetare
evaluativă au mai rămas doar 228 subiecŃi, care au alcătuit două loturi:
“caz-evaluare”, cu 114 subiecŃi, expuşi la noxe profesionale şi lotul
„martor-evaluare” cu 114 subiecŃi, neexpuşi la noxe profesionale. Loturile au fost
comparate şi sub aspectul consumului de Ńigări. Evaluarea finală a activităŃilor de
promovarea sănătăŃii la locul de muncă s-a realizat după 3 ani, printr-un studiu
cantitativ de evaluarea atitudinilor, obiceiurilor şi practicilor relative la fumat, în
relaŃie cu alŃi factori de risc prezenŃi în mediul de muncă. Obiectivele studiului au
fost :
• descrierea caracteristicilor demografice şi profesionale ale respondenŃilor în
relaŃie cu obiceiul de a fuma Ńigări
• descrierea obiceiurilor şi practicilor legate de fumat şi fumatul la locul de
muncă
• evaluarea nevoilor de informare şi educare despre fumat şi alŃi factori de risc
asociaŃi, prezenŃi la locul de muncă.
Metodologia cercetării a constat din realizarea unui sondaj de opinie. Lotul de
studiu a fost alcătuit din 215 respondenŃi, care au mai rămas din loturile iniŃiale.
Instrumentul folosit în cercetare a fost un chestionar de opinie conŃinând 49 de
întrebări, din care 12 întrebări deschise şi 36 întrebări cu răspuns preformulat
(unic şi/sau multiplu); chestionar structurat în 6 părŃi principale: date personale,
demografice şi profesionale; practica fumatului; schimbarea comportamentului;
fumatul la locul de muncă, expunerea la factori de risc, reglementări / interdicŃii
ale fumatului în unitate şi informarea lucrătorilor. Procesul de evaluare s-a
desfăşurat continuu, urmărind indicatorii care reflectă obiectivele propuse: nivelul
de cunoştinŃe cuantificat la terminarea intervenŃiei, impactul programului
(schimbarea comportamentului) şi starea de sănătate pe termen lung.
30
Capitolul 9.
Caracterizarea intreprinderii de prelucrarea lemnului luată în
studiu
9.1. Amplasarea unităŃii de prelucrarea lemnului, profilul şi producŃia.
Intreprinderea luată în studiu a fost S.C. ”ELMOBEROM” S.A., situată în zona
industrială a Municipiului Beiuş, în judeŃul Bihor, având ca profil de activitate
producerea şi comercializarea mobilierului; materia primă fiind esenŃa de lemn,
panouri înnobilate şi panourile PAL. La momentul începerii studiului, anul 2004,
în intreprindere lucrau un număr de aproximativ 2500 angajaŃi, iar în prezent mai
lucrează doar de 596, din care 36 personal TESA şi 560 lucrători în secŃii.
Procesul tehnologic se desfăşoară pe două fluxuri : prelucrarea lemnului,
obŃinerea ramelor şi lăcuirea acestora.
S-au identificat locurile de muncă cu factorii de risc profesional, modul în care au
fost asigurate echipamente de lucru şi mijloace de protecŃie. Asigurarea
asistenŃei medicale în intreprindere a fost asigurată de S.C.”ARTIMED” S.R.L.,
Oradea, unitate medicală specializată, în baza unui contract de prestări servicii.
9.2. Proces tehnologic.
Procesele tehnologice pentru prelucrarea lemnului servesc producŃiei de mobilă
pentru : birouri, sufragerii, bucătării, mese şi scaune, dormitoare; şi se
desfăşoară pe două fluxuri : prelucrarea lemnului se realizează prin profilare şi
obŃinerea ramelor, urmată de şlefuirea şi lăcuirea acestora.
9.3. Noxe profesionale.
Identificarea locurilor de muncă cu risc profesional pentru sănătatea angajaŃilor
s-a realizat prin urmărirea şi analizarea procesului tehnologic: identificarea
materiilor prime cu risc pentru sănătate prin expunere de scurtă sau lungă
durată; cunoşterea compoziŃiei substanŃelor utilizate în procesul de fabricaŃie;
opŃinerea de informaŃii şi desene tehnice ale dispozitivelor şi instalaŃiilor.
9.4. Echipamentele de lucru şi de protecŃia muncii
La locurile de muncă cu expuneri la noxe profesionale muncitorilor le-au fost
asigurate echipamente de lucru şi mijloace de protecŃie, conform legislaŃiei.
31
Capitolul 10.
Caracterizarea loturilor luate în studiu.
La debutul studiului, în anul 2003, s-au selectat 380 de subiecŃi, din care s-au
format două loturi : lotul „caz” curinzând 190 persoane expuse la noxe
profesionale şi lotul “martor” 190 persoane, fără expunere la noxe profesionale.
Criteriile de selecŃie a loturilor au fost : genul, vârsta, mediul de provenienŃă,
pregătirea şcolară, vechimea în muncă, calificarea profesională, activitatea
desfăşurată, tipul predominant de muncă, intensitatea activităŃii. Obiceiul de a
fuma a arătat că lotul „caz” a fost alcătuit din 190 de persoane 65,8 % (125
persoane) dintre acestea fiind bărbaŃi şi 34,2% (65 persoane) femei.
Tabel nr. 2.
DistribuŃia lotului „caz” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma Ńigări.
BărbaŃi Femei Total Lotul „caz” c.a. % c.a. % c.a. %
Fumători 67 53,6 14 21,54 81 42,63 Foşti fumători 0 0 1 1,54 1 0,53 Fumători ocazionali 2 1,6 1 1,54 3 1,58 Nefumători 56 44,8 49 75,38 105 55,26 Total 125 100 65 100 190 100
Lotul „martor” a fost alcătuit din 190 de persoane, 66,3 % (126 persoane) dintre
acestea fiind bărbaŃi şi 33,7% (64 persoane) femei.
Tabel nr. 3.
DistribuŃia lotului „martor” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma Ńigări.
BărbaŃi Femei Total Lotul ”martor ” ca % ca % ca %
Fumători 65 51,5 16 25,0 81 42,6 Foşti fumători 4 3,2 0 0,0 4 2,1 Fumători ocazionali 0 0,0 0 0,0 0 0,0 Nefumători 57 45,3 48 75 105 55,3 Total 126 100 64 100 190 100
La evaluarea activităŃii de PSLM şi marketing social s-a constat că obiceiul de a
fuma este practicat de 32,5% dintre respondenŃi, bărbaŃii declarând într-o
proporŃie mai mare (37,1%) decât femeile (32,9%) că sunt fumători. DiferenŃa
între ponderea respondenŃilor care au raportat consumul de Ńigări, faŃă de cei
care nu fumează, este semnificativ statistic (χ2 = 14,11; p=0,0005),(Figura nr. 6).
32
Figura nr. 6. Structura lotului la evaluarea activităŃii de PSLM, în funcŃie de
obiceiul de a fuma Ńigări.
Capitolul 11.
Rezultate
1. La unitatea studiată: analiza determinărilor de noxe a evidenŃiat poluarea cu
pulberi de lemn, solvenŃi organici şi un nivel de zgomot peste limita admisă.
2. Controlul medical periodic efectuat în perioada 2004 - 2008 a cuprins un
număr total de 8.661 examinări medicale şi 975 spirograme.
3. Explorările funcŃionale respiratorii au arătat:
• pentru bărbaŃii fumători şi nefumători expuşi, o tendinŃă generală de
scădere a parametrilor, semnificativă statistic (IPB şi VEMS, cu CV în
limite relativ normale), sugerând aspecte de DVO, consecinŃă a expunerii
la iritanŃii respiratori. Scăderea MMEF 25%-75%, semnificativă statistic,
relevă obstrucŃiile căilor aeriene periferice. Analiza statistică a testării
egalităŃii mediilor la determinările volumelor şi capacităŃilor pulmonare
arată o scădere a MEF 5o% şi MEF 25% cu semnificaŃie statistică, indicând
că la lotul expus la noxe se manifestă obstucŃia căilor bronşice distale.
• pentru femeile fumătoare şi nefumătoare expuse, analiza de corelaŃie a
determinărilor volumelor şi capacităŃilor pulmonare la intrarea şi ieşirea
din schimb constată o scădere a parametrilor, semnificativă statistic (CV,
IPB şi VEMS) consecinŃă a expunerii la iritanŃii respiratori. Se remarcă o
scădere la întreg lotul, a MMEF 50% şi MEF 25%, semnifictivă statistic,
expresie a obstrucŃiilor căilor aeriene periferice. Analiza testării egalităŃii
mediilor pentru determinările volumelor şi capacităŃilor pulmonare la
intrarea şi ieşirea din schimb, arată scăderea parametrilor, semnificativă
statistic, expunerea la noxe determinând obstucŃia căilor bronşice distale.
32,5%
67,5%
Ne fumător Fumător
33
• Examinarea probelor funcŃionale respiratorii după renunŃarea la fumat,
prin analiza de corelaŃie şi analiza statistică a testării egalităŃii mediilor
determinărilor volumelor şi capacităŃilor pulmonare determinate „înainte”
şi „după” renunŃarea la fumat la subiecŃii expuşi la noxe irtative ale
mediului de muncă: atât bărbaŃii fumători cât şi femeile fumătoare, au
arătat o creştere a tuturor parametrilor studiaŃi cu semnificaŃie statistică.
Analiza valorilor procentuale determinte ale parametrilor funcŃiei
pulmonare la cei care au renunŃat la fumat, au constatat semnificaŃii
statistice.
4. Analiza morbidităŃii cu ITM (2004-2008) arată că valorile tuturor indicilor sunt
situaŃi în limitele normal acceptate, iar analiza lor în dinamică indică o
tendinŃă generală şi constantă, de scădere. Analiza prevalenŃei bolilor
cronice, a distribuŃiei cauzelor de îmbolnăvire cu I.T.M. pe grupe de afecŃiuni
şi tipuri de afecŃiuni, au stabilit primele patru ranguri: bolile aparatului
respirator, bolile aparatului cardiovascular, bolile aparatului digestiv şi bolile
sitemului osteo-articular.
5. Studiul de epidemilogie analitică, atât la bărbaŃi cât şi la femei, fumători şi
nefumători, indică cu semnificaŃie statistică faptul că, expunerea la agenŃii
respiratori iritanŃi din mediul de muncă şi la fumul de Ńigară cresc riscul de a
dezvolta boli pulmonare, acest risc fiind mai mare la fumători. EvidenŃierea
bolilor respiratorii obstructive la un grup de subiecŃi expuşi unui risc
profesional (la care s-a supraadăugat şi un risc extraprofesional – fumul de
Ńigară) conduce la diagnosticul de „boală legată de profesiune”.
6. Evaluarea intervenŃiei medico-sociale de „Promovarea SănătăŃii la Locul de
Muncă” şi a practicilor legate de fumat a subliniat următoarele aspecte :
• în cercetarea formativă analiza distribuŃiilor lotului „caz” în funcŃie de gen
şi obiceiul de a fuma precum şi obiceiul de consuma alcool sunt
semnificative statistic. La lotul „martor” analiza distribuŃiilor în funcŃie de
gen, obiceiul de a fuma, vârsta de debut a obiceiul de a fuma şi obiceiul
de a consuma alcool, sunt semnificative statistic. DiferenŃele semnificative
statistice s-au constat pentru vârstă, vărsta medie şi vechimea în muncă.
• în cercetarea evaluativă după încheierea intervenŃiei de promovarea
sănătăŃii consemnăm semnificaŃii statistice la analiaza distribuŃiei lotului
„caz” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma, precum şi la repartiŃia pe
grupe de vârstă în funcŃie de genul subiecŃilor.
34
Analiza prin testarea egalităŃii mediilor a relevat prezenŃa unor diferenŃe
semnificative statistic din punct de vedere al vârstei medii, a vârstei şi al
vechimii în muncă.
• În urma analizei statistice comparative a loturilor: caz din cercetarea
formativă şi caz din cercetarea evaluativă sub aspectele: obiceiului de
afuma, a numărului total de Ńigări fumate într-o zi şi a numărului total de
Ńigări fumate în timp se constată diferenŃe semnificative statistic.
• În urma intervenŃiei medico-sociale de PSLM, s-a constat:
o scăderea numărului de fumători, scăderea numărului de Ńigări fumate
într-o zi şi a numărului total de Ńigări fumate în timp
o reducerea practicii obieceiului de a fuma, datorat în special scăderii
numărului de fumători şi a numărului total de Ńigări fumate în timp.
6. Interpretarea sintetică a indicatorilor cantitativi pe termen scurt ai activităŃii de
PSLM, prin monitorizarea consumului de Ńigări, prezintă la întreg lotul caz o
scădere a consumului total de Ńigări de 2,88 ori, atât la bărbaŃi cât şi la femei
şi o scădere de 2,06 ori a consumului total de Ńigări la lotul martor.
7. La studiu de evaluare a participat o proporŃie mai mare de bărbaŃi, majoritatea
muncitori calificaŃi. ProporŃia fumătorilor reprezintă aproximativ o treime dintre
participanŃii, bărbaŃii fumează intr-o proporŃie mai mare decât femeile.
Fumătorii consumă zilnic în medie 10-19 Ńigări pe zi, bărbaŃii fumează într-o
proporŃie mai mare, mai multe Ńigări pe zi, comparativ cu femeile. Vârsta
medie la care a debutat obiceiul de a fuma este de 20,41 ani. Anturajul,
influenŃa prietenilor şi petrecerile sunt motivele principale ale adoptării
obiceiului de a fuma. Aproximativ 3⁄4 dintre fumători, au încercat să renunŃe
la fumat. Principalele motive ale încercărilor de a renunŃa la fumat sunt legate
de respectul de sine, încrederea în propriile posibilităŃi şi apoi, în afectarea
sănătăŃii, a preŃului prea mare plătit pentru Ńigări. Dintre fumători, 2/3 au
încercat să renunŃe la fumat şi 50% dintre fumători şi-au manifestat dorinŃa de
a renunŃa la fumat în următoarele 6 luni. Comportamentul referitor la obiceiul
de a fuma la locul de muncă, relevă faptul că aproape toŃi fumătorii, fumează
în timpul orelor de muncă, jumătate dintre aceştia fumează numai în locuri
„special amenajate”. Se cunoaşte interdicŃia practicării fumatului în
intreprindere, interdicŃie care este semnalizată corespunzător şi este
recunoscută. Nefumătorii, într-o proporŃie mai mare decât fumătorii se declară
de acord cu măsura de interzicere totală a fumatului.
35
Capitolul 12.
DiscuŃii
În România comercializarea legală de Ńigări a avut un curs ascendent de la 15,3
miliarde de Ńigări în 1960, la peste 30,8 miliarde de Ńigări în anul 2000 şi peste
32,25 miliarde de Ńigări în anul 2001; deasemenea, consumul de Ńigarete per
capita a crescut constant de la 2,1 bucăŃi/zi şi 788 bucăŃi/pe an în 1990 la
4 bucăŃi/zi şi 1.442 bucăŃi/an în 2001 (47).
12.1. Epidemiologia fumatului în Europa
Analizând evoluŃia fumatului pe plan european, se constată următoarele:
• prevalenŃa consumului de tutun la populaŃia peste 15 ani este mai mare în
rândul bărbaŃilor comparativ cu femeile.
• mortalitatea atribuită tabagismului în UE (1955-1995) este mai mare la
bărbaŃi comparativ cu a femeilor
• mortalitatea atribuită tabagismului în Ńările dezvoltate (1950-2000) este mult
mai mare la bărbaŃi, comparativ cu a femeilor.
În sondajul comandat de Directoratul pentru Sănătate şi ProtecŃia
Consumatorului şi coordonat de DirecŃia Generală pentru Presă şi Comunicare a
CE privind: atitudinea cetăŃenilor UE cu privire la consumul de tutun (2005)
folosind metodologia de sondaje „Eurobarometre Standard”, s-au evidenŃiat
principalele schimbări de atitudine :
• numărul fumătorilor din UE a scăzut de la 33% în 2002 la 27% în 2005.
• numărul celor care afirmă că nu au fumat niciodată a crescut de la 42% la
47% din 2002; dintre femei, 57% nu au fumat, comparativ cu 35% dintre
bărbaŃi.
• numărul celor care au renunŃat la fumat a crescut de la 19% la 22%.
• 75% dintre europeni sunt conştienŃi că fumatul pasiv este periculos pentru
nefumători.
• tinerii sunt cei mai deranjaŃi de fum, datorită aspectului şi mirosului neplăcut.
• 80% din europeni, doresc ca fumatul să fie interzis în locurile publice.
• 56% din europeni sunt în favoarea interzicerii fumatului în restaurante
• suportul public pentru restricŃionarea fumatului este cel mai mare în Statele
Membre “smoke-free” (“libere de fum”) – indicator, ce arată că aprobarea
pentru politicile smoke-free creşte după implementarea lor.
36
12.2. PrevalenŃa fumatului în România
Studiind datele statistice, în România s-au constat următoarele:
• procentul fumătorilor de Ńigări este mai mare decât în UE
• procentul celor care au renunŃat la fumat este mult mai mic (doar 11%),
decât în UE.
• procentul celor care nu au fumat vreodată, este al doilea din UE
• procentul celor de acord cu interzicerea fumatului în locuri publice şi la locul
de muncă este mare, dar în proporŃie mai mică decât în UE
• protecŃia şi grija pentru nefumători este cvasi-inexistentă.
• campaniile publicitare anti-fumat din Romania sunt încă la început
• Studiile efectuate de către Ministerul SănătăŃii (1994 şi 1999), a evidenŃiat o
creştere accentuată a prevalenŃei fumatului la subiecŃii chestionaŃi, la bărbaŃi
de la 61,7% la 72% şi la femei de la 25% la 39%. Aceste nivele plasează
România printre Ńările cu cea mai înaltă prevalenŃă a fumatului din rândul
Ńărilor foste comuniste.
• Studiul Institutului NaŃional de Statistică (2000) precizează că 21 % din
populaŃia de peste 15 ani fumează zilnic iar bărbaŃii fumează de trei ori mai
mult decât femeile.
• studiul efectuat la UMF "Carol Davila" din Bucuresti a arătat că 33 de mii de
barbaŃi şi 6 mii de femei, mor anual după vârsta de 35 de ani din cauza
tutunului şi anual se înregistreaza 8 mii de noi cazuri de cancer
bronhopulmonar, iar dintre acestea, 7500 se datorează fumatului.
• Studiile CAPCTR (2003 şi 2007) analizate comparativ relevă o tendinŃa de
scădere a consumului de Ńigări la bărbaŃi de la 46,4% la 33,0% şi o tendinŃă
crescătoare la femei de la 24,1% la 27,1% (48).
12.3. PrevalenŃa fumatului la locul de muncă.
În studiul de evaluare a PSLM la S.C.„Rosu” S.R.L Sibiu, se constată (49):
• prevalenŃa fumatului la lucrători este ridicată
• bărbaŃii fumează într-o proporŃie mai mare şi mai multe Ńigări decât femeile
• influenta prietenilor sau a anturajului sunt motivele începerii fumatului
• 3/4 dintre fumători ar dori să renunŃe la fumat
• persoanele expuse la toxice la locul de muncă se expun şi riscurilor datorate
fumatului, majoritatea fumând un număr mare de tigări pe zi.
37
• deşi se cunoaşte interdicŃia de a fuma, o proportie însemnată fumează în
intreprindere în locuri neamenajate
• majoritatea personalului este de acord cu măsura de interzicere totală a
fumatului la locul de muncă
• protecŃia faŃă de colegii nefumători este minimă
• cunoştinŃele despre efectele negative ale consumului de tutun şi despre
efectele altor factori de risc asupra sănătăŃii sunt minimale.
Studiul „RenunŃarea la fumat la locul de muncă prin scurte seminarii în cursul
unui an” efectuat în Austria a demonstrat că o consiliere intensivă, susŃinută de o
îngrijire medicală profesională, poate determina într−un an între 40 si 50% dintre
fumători să renunŃe la fumat, fără ajutor medicamentos. Rezultatele pe un an au
arătat că au renunŃat la fumat, cei care au primit o consiliere intensivă şi timp de
6 ore au reuşit să nu fumeze, fără tratament medicamentos. ToŃi subiecŃii au
declarat că o îmbunatăŃire în starea generala a sănătăŃii şi în calitatea vieŃii. (50).
Înterzicerea fumatului la locul de muncă în Ńările europene arată următoarele:
• în Finlanda după introducerea în 1995 a unei legi privind fumatul la locul de
muncă, a scăzut incidenta fumatului, de la 29,6% la 25,0%, semnificativă atât
pentru bărbăŃi cât şi pentru femei. Numărul mediu de Ńigarete fumate zilnic a
scăzut de la 19 la 16 şi a scăzut poluarea cu nicotină a aerului la locurile de
muncă din industrie şi din mediile oficiale.
• InterdicŃia de a fuma la locul de muncă ar putea reduce cu 8% incidenŃa
cancerelor de plămâni şi cu până la 30% apariŃia astmului sau a bronşitei
cronice, potrivit unui studiu efectuat în 14 Ńări europene (51).
• Aproximativ 7,5 milioane de persoane sunt expuse fumatului pasiv la locul de
muncă în 14 Ńări ale UE şi 24,6 milioane în SUA, conchide un studiu realizat
de universităŃile din Birmingham (Marea Britanie) şi Oulu (Finlanda).
• O legislaŃie antitabac la locurile de muncă ar permite evitarea cu 4% până la
9% a cancerelor de plămâni şi a bolilor coronariene în Ńări precum Spania sau
Olanda, şi cu 8% până la 32% a bronhopneumopatiilor cronice obstructive
(BPCO), a cazurilor de astm şi a pneumoniilor severe.
• Spania şi Olanda sunt Ńările care au cei mai mulŃi adulŃi expuşi la fumul altora
(54% şi respectiv 38%), iar proporŃiile cele mai mici se întâlnesc în Ńările
nordice, care au adoptat primele, legislaŃii antifumat.
LegislaŃia europeană privind fumatul pasiv obligă respectarea Directivelor
Consiliului, care tratează direct şi foarte strict fumatul la locul de muncă.
38
În 2002, Comisia UE a adoptat Recomandarea neobligatorie a Consiliului privind
„Prevenirea fumatului şi IniŃiative pentru îmbunătăŃirea controlul asupra tutunului”,
document care solicită furnizarea de „protecŃie adecvată împotriva expunerii la
fumatul pasiv la locurile de muncă şi consolidarea de programe de prevenŃie”.
Principala directivă privind sănătatea şi siguranŃa la locul de muncă este
89/391/EEC, iar toate statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să
transpună Directiva cadru, prin care se solicită angajatorilor să supravegheze
evaluarea riscurilor pentru a elimina, preveni şi controla pericolele la care se
expun lucrătorii. Problemele de sănătate cauzate de fumatul pasiv la locul de
muncă pot fi prevenite numai dacă riscurile sunt identificate înainte ca cineva să
fie afectat.
Conform O.M.S. peste 80% din statele sale membre din Regiunea Europeană au
raportat că există legi ce interzic sau restricŃionează fumatul în locurile publice,
dar din păcate exista puŃine reguli ce se referă în mod special la locurile de
muncă, cu toate că multe din aceste locuri publice sunt şi locuri de muncă. Multe
Ńări din cadrul UE au legi ce interzic parŃial sau total fumatul în locurile publice.
Unele Ńări cum ar fi Danemarca, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Suedia
si Marea Britanie, au legi ce protejează drepturile nefumătorilor. LegislaŃia obligă
angajatorii să ofere un mediu de lucru sănătos şi se consideră că obligarea
angajaŃilor să lucreze în spaŃii cu fum de Ńigară reprezintă un factor de risc, la
locul de muncă. (52,53,54). În acest context având în vedere activităŃile
complexe de PSLM şi marketing social desfăşurate la unitatea de prelucrarea
lemnului luată în studiu, putem afrima că:
• obiceiul fumatului este prezent, bărbaŃii fumând mai mult decât femeile
• se fumează la locul de muncă, deşi, interdicŃia este cunoscută şi afişată
• protecŃia nefumătorilor este minimă
• persoanele expuse la noxe locului de muncă se expun şi riscurilor fumatului
• cunoştinŃele despre efectele negative ale consumului de tutun şi despre
efectele altor factori de risc asupra sanatatii sunt reduse
• rezultatele obŃinute privind renunŃarea la fumat se înscriu în limitele metodelor
aplicate în contextul dat
Rezultatele confirmă datele din literatură cu privire la oportunitatea utilizării
metodologiei şi tehnicilor de lucru şi de evaluare (analiza statistică). Un aspect
practic, important, l-a constituit desfăşurarea activităŃii de PSLM în grupuri mici şi
colaborara multidisciplinară.
39
Capitolul 13.
Concluzii generale
1. La unitatea studiată: analiza determinărilor de noxe a evidenŃiat poluarea cu
pulberi de lemn, solvenŃi organici şi un nivel de zgomot peste limita admisă.
2. Controlul medical periodic efectuat în perioada 2004-2008 a cuprins un
număr total de 8.661 examinări medicale şi 975 spirograme (fiecare
evidenŃiind 10 parametrii ).
3. Explorările funcŃionale respiratorii au arătat:
• pentru bărbaŃi fumători şi nefumători expuşi, o tendinŃă generală de
scădere a parametrilor, semnificativă statistic (IPB şi VEMS, cu CV în
limite relativ normale), ceea ce sugerează aspecte de DVO, drept
consecinŃă a expunerii la iritanŃii respiratori. Scăderea MMEF 25%-75%,
semnificativă statistic, relevă obstrucŃiile căilor aeriene periferice. Analiza
statistică a testării egalităŃii mediilor la determinările volumelor şi
capacităŃilor pulmonare arată o scădere a MEF 5o% şi MEF 25% cu
semnificaŃie statistică, indicând faptul că la întreg lotul expus la noxe se
manifestă obstucŃia căilor bronşice distale.
• pentru femeile fumătoare şi nefumătoare expuse, analiza de corelaŃie a
determinărilor volumelor şi capacităŃilor pulmonare la intrarea şi ieşirea
din schimb constată o tendinŃă generală de scădere a parametrilor,
semnificativă statistic (CV, IPB şi VEMS) consecinŃă a expunerii la iritanŃii
respiratori; deasemenea se remarcă o scădere la întreg lotul, a MMEF 50%
şi MEF 25%, semnifictivă statistic, expresie a obstrucŃiilor căilor aeriene
periferice. Analiza testării egalităŃii mediilor pentru determinările volumelor
şi capacităŃilor pulmonare la intrarea şi ieşirea din schimb, arată o
tendinŃă de scădere a parametrilor, semnificativă statistic, indicând faptul
că expunerea la noxe determină manifestarea tendinŃei de obstucŃie a
căilor bronşice distale.
• Examinarea probelor funcŃionale respiratorii după renunŃarea la fumat,
prin analiza de corelaŃie şi analiza statistică a testării egalităŃii mediilor
determinărilor volumelor şi capacităŃilor pulmonare determinate „înainte”
şi „după” renunŃarea la fumat la subiecŃii expuşi la noxe irtative ale
mediului de muncă: atât bărbaŃii fumători cât şi femeile fumătoare, au
arătat o creştere a tuturor parametrilor studiaŃi cu semnificaŃie statistică.
40
4. Analiza morbidităŃii cu ITM (2004-2008) relevă că valorile tuturor indicilor sunt
situaŃi în limitele normal acceptate, iar analiza lor în dinamică arată o tendinŃă
generală şi constantă, de scădere.
5. Analiza prevalenŃei bolilor cronice, a distribuŃiei cauzelor de îmbolnăvire cu
I.T.M. pe grupe de afecŃiuni şi tipuri de afecŃiuni, au stabilit primele patru
ranguri: bolile aparatului respirator, bolile aparatului cardiovascular, bolile
aparatului digestiv şi bolile sitemului osteo-articular.
6. Studiul de epidemilogie analitică, atât la bărbaŃi cât şi la femei, fumători şi
nefumători, indică cu semnificaŃie statistică faptul că, expunerea la agenŃii
respiratori iritanŃi din mediul de muncă şi la fumul de Ńigară cresc riscul de a
dezvolta boli pulmonare, acest risc fiind mai mare la fumători. EvidenŃierea
bolilor respiratorii obstructive la un grup de subiecŃi expuşi unui risc
profesional (la care s-a supraadăugat şi un risc extraprofesional – fumul de
Ńigară) conduce la diagnosticul de „boală legată de profesiune”.
7. Evaluarea intervenŃiei medico-sociale de „Promovarea SănătăŃii la Locul de
Muncă” şi a practicilor legate de fumat a subliniat următoarele aspecte :
• în cercetarea formativă analiza distribuŃiilor lotului „caz” în funcŃie de gen
şi obiceiul de a fuma precum şi obiceiul de consuma alcool sunt
semnificative statistic. La lotul „martor” analiza distribuŃiilor în funcŃie de
gen, obiceiul de a fuma, vârsta de debut a obiceiul de a fuma şi obiceiul
de a consuma alcool, sunt semnificative statistic. DiferenŃele semnificative
statistice s-au constat pentru vârstă, vărsta medie şi vechimea în muncă.
• în cercetarea evaluativă după încheierea intervenŃiei de promovarea
sănătăŃii consemnăm semnificaŃii statistice la analiaza distribuŃiei lotului
„caz” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma, precum şi la repartiŃia pe
grupe de vârstă în funcŃie de genul subiecŃilor. Analiza prin testarea
egalităŃii mediilor a relevat prezenŃa unor diferenŃe semnificative statistic
din punct de vedere al vârstei medii, a vârstei şi al vechimii în muncă.
• În urma analizei statistice comparative a loturilor: caz din cercetarea
formativă şi caz din cercetarea evaluativă sub aspectele: obiceiului de
afuma, a numărului total de Ńigări fumate într-o zi şi a numărului total de
Ńigări fumate în timp se constată diferenŃe semnificative statistic.
• în urma intervenŃiei medico-sociale de PSLM, s-a constat:
o scăderea numărului de fumători, scăderea numărului de Ńigări fumate
într-o zi şi a numărului total de Ńigări fumate în timp
41
o reducerea practicii obieceiului de a fuma, datorat în special scăderii
numărului de fumători şi a numărului total de Ńigări fumate în timp.
8. Interpretarea sintetică a indicatorilor cantitativi pe termen scurt ai activităŃii de
PSLM, prin monitorizarea consumului de Ńigări, prezintă la întreg lotul caz o
scădere a consumului total de Ńigări de 2,88 ori, atât la bărbaŃi cât şi la femei
şi o scădere de 2,06 ori a consumului total de Ńigări la lotul martor.
9. Studiul de evaluare a evidenŃiat o participare mai mare a bărbaŃilor,
majoritatea fiind muncitori calificaŃi. ProporŃia fumătorilor reprezintă
aproximativ o treime dintre participanŃii, bărbaŃii fumează intr-o proporŃie mai
mare decât femeile. Fumătorii consumă zilnic în medie 10-19 Ńigări pe zi,
bărbaŃii fumează într-o proporŃie mai mare, mai multe Ńigări pe zi, iar femeile,
mai puŃine Ńigări pe zi. Vârsta medie la care a debutat obiceiul de a fuma este
de 20,41 ani. Anturajul, influenŃa prietenilor şi petrecerile sunt motivele
principale ale adoptării obiceiului de a fuma. Aproximativ 3⁄4 dintre fumători,
au încercat să renunŃe la fumat. Principalele motive ale încercărilor de a
renunŃa la fumat sunt legate de respectul de sine, încrederea în propriile
posibilităŃi şi apoi, în afectarea sănătăŃii, a preŃului prea mare plătit pentru
Ńigări. Dintre fumători, 2/3 au încercat să renunŃe la fumat şi 50% dintre
fumători şi-au manifestat dorinŃa de a renunŃa la fumat în următoarele 6 luni.
Comportamentul referitor la obiceiul de a fuma la locul de muncă, relevă
faptul că aproape toŃi fumătorii, fumează în timpul orelor de muncă, jumătate
dintre aceştia fumează numai în locuri „special amenajate”. Se cunoaşte
interdicŃia practicării fumatului în intreprindere, interdicŃie care este
semnalizată corespunzător şi este recunoscută. Nefumătorii, într-o proporŃie
mai mare decât fumătorii se declară de acord cu măsura de interzicere totală
a fumatului la locul de muncă.
10. În urma activităŃii de cercetare şi implementare a Programului de Promovare
a SănătăŃii la Locul de Muncă şi marketing social, am reuşit să dezvoltăm :
• o intervenŃie complexă medico-socială într-o intreprindere, cu scopul de a
obŃine beneficii în starea de sănătate a lucrătorilor.
• un program de Promovare a SănătăŃii, o activitate medicală
interdisciplinară de medicina muncii, epidemiologie şi sănătate publică
• o colaborare interinstituŃională în parteneriat public-privat (A.S.P. Bihor,
unitatea industrială privată, cabinet medical privat de medicina muncii).
• Canale de comunicare funcŃionale, eficiente
42
• Schimbări ale politicii manageriale de abordare conjugată a activităŃilor
tehnico-administrative pentru reducerea nivelului de noxe şi îmbunătăŃirea
asistenŃei medicale în intreprindere (PSLM), materializate prin scăderea
indicilor de morbiditate, morbiditatea specifică prin bolile aparatului
respirator, şi a absenteismul (de cauză medicală).
• Schimbări administrative în normele privind fumatul la locul de muncă
• Schimbări ale comportamentului la fumătorii lotului „caz expus” :
o declarativ, a scăzut numărul de fumători, atât la bărbaŃi cât şi la femei
o declarativ, au renunŃat definitiv la fumat 20% dintre fumători; 18,84%
(13 subiecŃi) dintre fumătorii bărbaŃi şi 25% dintre fumătoare
(4 subiecŃi). La cei care au renunŃat definitiv la fumat s-a constat
îmbunătăŃirea parametrilor funcŃiei respiratorii, evidenŃiată prin
efectuarea PFV .
• Schimbări ale comportamentului la fumătorii lotului „martor neexpus” :
o declarativ a scăzut numărul de fumători, atât la bărbaŃi cât şi la femei
o declarativ au renunŃat definitiv la fumat 14,3% dintre fumători; 13,3%
(9 subiecŃi) dintre fumătorii bărbaŃi şi 18,8% dintre fumătoare
(3 subiecŃi). La cei care au renunŃat definitiv la fumat s-a constat
îmbunătăŃirea parametrilor funcŃiei respiratorii, evidenŃiată prin
efectuarea PFV .
• În total, rata de renunŃare la fumat a fost de 17,2% (29 subiecŃi); 16%
dintre fumătorii bărbaŃii (22 subiecŃi) şi 43,8% dintre femeile fumătoare
(7 subiecŃi).
• ÎmbunătăŃirea asistenŃei medicale în intreprindere, prin colaborarea în
echipă medicală multidisciplinară, interinstituŃională şi aplicarea unor
concepte şi metode noi privind şi aspectele comportamentale: PSLM
• Metoda şi-a dovedit utilitatea prin realizarea legăturilor interpersonale
persuasive, convingătoare, a canalelor de comunicare funcŃionale şi
eficiente pentru informare şi pentru implementarea produsului de
marketing social.
• Promovarea SănătăŃii la Locul de Muncă oferă o nouă perspectivă
conceptuală şi metodologică de abordare a schimbărilor
comportamentale, asigură angajatorului posibilitatea integrării acesteia în
cultura şi sistemele de calitate organizaŃionale: politici, resurse umane,
organizarea muncii, responsabilizarea socială, etc..
43
Capitolul 14.
Recomandări pentru realizarea unui mediu de viaŃă şi muncă
sănătos
1. SusŃinerea în continuare a măsurilor de prevenire şi reducere a consumului
de tutun (în activitatea profesională şi în viaŃa extraprofesională).
2. Strategia activităŃii de promovare a sănătăŃii la locul de muncă şi marketing
social necesită o abordare bazată pe multe activităŃi de informare specifică şi
de sprijin, dedicate.
3. Continuarea susŃinută a intervenŃiilor de informare, educare, comunicare la
locul de muncă, diferenŃiate pe grupuri mici şi pe nivele, referitoare la
cunoştinŃe legate de diferiŃi factori de risc pentru sănătate (tutun, alcool,
droguri, pulberi, solvenŃi oprganici, gaze iritante, etc..) precum şi a grijii pentru
protecŃia colegilor nefumători.
4. Atragerea persoanelor nefumătoare în activităŃile de informare, comunicare,
educare şi implementarea măsurilor anti-tabac la locul de muncă.
5. Conştientizarea lucrătorului privind renunŃarea la fumat, deziderat ce poate fi
realizat în două etape: într-un termen scurt prin acŃiuni integrate într-un
program de comunicare şi ulterior pentru schimbarea comportamentului.
Apreciem că aceste acŃiuni, susŃinute, vor determina un număr tot mai mare
de lucrători să renunŃe la fumat.
6. Implementarea energică a activităŃilor de sprijin în unitate : cabinet
specializat în problematica renunŃării la fumat, cabinet psihologic, consilier
pentru renunŃarea la fumat, punct farmaceutic, resurse materiale etc..
7. Reducerea factorilor de mediu care împiedică adoptarea comportamentelor
dorite (asigurarea necesarului de resurse, asigurarea unui consilier pentru
grupul Ńintă, mediu psiho-social favorabil pentru schimbare etc..).
8. O implicare continuă a conducerii unităŃii în mediatizarea şi implementarea
susŃinută a politicii organizaŃiei şi a măsurilor antifumat în reducerea
fenomenului fumatului la locul de muncă.
9. Completarea acŃiunilor care vizează reducerea/renunŃarea la fumat cu alte
măsuri, cum ar fi: managementul exerciŃiilor fizice, prevenirea stresului,
alimentaŃia corectă etc..
10. Urmărirea şi evaluarea pe viitor a activităŃilor de PSLM implementate
11. Intensificarea activităŃilor de „advocay” şi „loby”, de protejare a sănătăŃii
pentru crearea unui cadru legislativ şi orientat pentru un mediu fără fumat.
44
În urma activităŃii de PSLM depusă în intreprinderea de prelucrare a lemnului din
judeŃul Bihor, a rezultatelor obŃinute şi a experienŃei dobândite, propunem un
model cadru de intervenŃie – prevenŃie. Considerăm că, pentru implementarea de
programe de promovare a sănătăŃii, locul de muncă, este şi rămâne unul din cele
mai practice şi populare locaŃii pentru atingerea următoarelor obiective:
• scăderea absenteismului
• scăderea morbidităŃii şi mortalităŃii
• îmbunătăŃirea speranŃei de viaŃă a angajaŃilor şi calitatea acesteia,
• prevenirea şi combaterea factorilor de risc
• creşterea productivităŃii,
• creşterea moralului angajaŃilor,
• atragerea şi menŃinerea personalului,
• îmbunătăŃirea imaginii organizaŃiei,
• contribuŃia la sănătatea şi bunăstarea resurselor umane
• managementul cheltuielilor legate de servicii medicale
• economii pe termen lung.
Activitatea de PSLM trebuie să continuie, în mod gradual, să cuprindă şi alte
obiective, în funcŃie de realităŃile şi cerinŃele beneficiarilor.
Metodele şi practicile utilizate în PSLM se constituie în programe şi proiecte.
Demersurile necesare pentru a pune în operă astfel de proiecte - programe de
intervenŃie – prevenŃie, trebuie să parcurgă următorul algoritm:
• un prim pas, îl constituie obŃinerea acordului managerial; acesta este
determinant, pentru ca promovarea sănătăŃii la locul de muncă să fie
integrată în toate ariile de activitate ale organizaŃiei.
• stabilirea unui grup de lucru pentru sănătate, responsabil cu analiza,
planificarea şi conducerea activităŃilor.
• cercetarea formativă de identificare a nevoilor
• etapa de analiză, precizează priorităŃile şi identifică problemele de sănătate,
cu semnificaŃia lor economică la nivelul decidentului. Aceasta trebuie să fie
responsabilitatea managerului general, a altor experŃi sau a organizaŃiilor
sindicale. Astfel, se vor colecta date (chestionare), pentru identificarea
principalelor probleme de sănătate: identificarea principalelor boli şi a
categoriilor de angajaŃi afectaŃi de aceste afecŃiuni, precum şi caracteristicile
demografice ale bazei de angajaŃi; se vor analiza cheltuielile necesare pentru
acoperirea serviciilor medicale oferite angajatilor.
45
• Elaborarea strategiei de comunicare
• Elaborarea planului ce se materializează prin dezvoltarea unui program pe
termen mediu şi lung de promovare a sănătăŃii la locul de muncă. Acest
program va fi centrat pe actorii marketingului social; va fi acceptabil pentru
parteneri, implementarea fiind condiŃionată de resursele disponibile. Acest
plan va Ńine cont de preferinŃele şi nevoile angajaŃilor şi ale organizaŃiei, va
defini indicatorii de succes pe termen scurt şi termen lung. Grupul de lucru va
stabili Ńintele specifice şi programul de activităŃi (obiectivele, stategia,
resursele umane şi materiale necesare). Se va acŃiona pe trei nivele :
o creşterea activităŃilor de informare pentru toate nivelele
o stabilirea unui mecanism rapid de reacŃie care să răspundă
ameninŃărilor majore ale sănătăŃii
o influenŃarea determinanŃilor sănătăŃii, prin concentrarea pe
elemetele ce alterează stilul de viaŃă sănătos
• Tipurile de programe de intervenŃie - prevenŃie ce pot fi implementate sunt :
o examinări preventive clinice, paraclinice sau de laborator
o examinările de tip screening pentru depistarea bolilor în stadii
precoce, cu finalitate în acŃiuni terapeutice mai eficiente (cancer,
hipertensiunea arterială, osteoporoza, diabet zaharat, dislipidemii).
o modificări comportamentale şi ale stilului de viaŃă :
� abandonarea fumatului, considerat ca obiceiul sau stilul
de viaŃă cu cel mai mare impact asupra sănătăŃii
� combaterea sedentarismului şi promovarea exercitiul
fizic
� managementul obezităŃii
� obiceiurile nutriŃionale,
� managementul stresului implicat în evoluŃia bolilor
cardiovasculare, astm bronşic, afecŃiuni dermatologice,
gastrointestinale, cu influenŃă asupra atitudinii sociale
şi a productivităŃii.
o asistenŃă şi susŃinere a angajatilor cu probleme legate de
dependenŃa de alcool, depresie sau alte probleme psihologice
o alte programe: vaccinări antigripale, specifice sănătăŃii femeilor.
• Stabilirea echipelor de implementare a îmbunătăŃirii sănătăŃii, pentru
coordonarea activităŃilor stabilite şi integrarea în timp.
46
• Implementarea programelor de promovare a sănătăŃii presupune
atingerea obiectivelor propuse, care trebuie să fie specifice unei anumite
categorii de angajaŃi, ce vor obŃine un maximum de beneficii.
Trebuiesc identificate resursele financiare: acestea pot fi asigurate în trei
modalităŃi: fie suportarea în întregime din partea managementului
organizatiei, pot fi finantate de catre angajati, sau cheltuielile pot fi
împărŃite între management si angajati.
Desfăşurarea intervenŃiei de promovare a sănătăŃii presupune:
identificarea aspectelor tehnice legate de pregătirea mesajelor, a
canalelor de comunicare, aspecte organizatorice ale momentului
implementării, accesibilitatea angajaŃilor la ora şi locul de desfăşurare în
funcŃie de programul de lucru (în pauzele dintre schimburi, alte momente
prielnice). Se vor considera modalităŃile eficiente pentru: distribuirea de
materiale educative pe suport material sau electronic (e-mail, internet)
audiovizuale etc..
• Dezvoltarea campaniei
• Recrutarea şi instruirea agenŃilor comunicării
• Transmiterea mesajelor
• Evaluarea programului de promovare a sănătăŃii la locul de muncă (în raport
gradul de atingere a Ńintelor), analizează necesitatea de extindere, adaptare
sau dacă această activitate poate fi extrapolată în alte sectoare,
departamente ale organizaŃiei. Apoi deciziile trebuiesc luate necondiŃionat la
nivel responsabil. Indicatorii de evaluare sunt: rata participării, satifacŃia
participantilor (cuantificate cu chestionare şi scoruri) Pentru aprecierea
statusului funcŃional se vor utiliza investigaŃiile specifice.
• De o deosebită importanŃă,este investigaŃia sociologică cu analiza statistică
avansată a caracteristicilor calitative ale cunoştinŃelor, atitudinilor, practicilor
comportamentelor lucrătorilor. Acest instrument specific domeniului stiinŃelor
sociale, oferă date valoroase pentru redefinirea strategiei intevenŃiilor în
vederea modificării comportamentelor în direcŃia dorită.
• Coordonarea implementării îmbunătăŃirilor acceptate este realizată de grupul
de lucru care monitorizează progresul realizat. Măsura în care aceste
modificări vor influenŃa activităŃile viitoare, arată modul în care organizaŃia a
echilibrat bine politicile informaŃionale cu aspectele promovării sănătăŃii la
locul de muncă.
47
Opis figuri inserate în lucrare
Nr.
Titlul Figură
Pag.
1. Tipuri de schimbare socială ce pot fi produse prin marketigul social
14
2. RelaŃiile dintre conceptele fundamentale ale marketingului după Kotler et. al. 1999.
15
3. Metodele şi instrumentele promovării sănătăŃii la locul de muncă după Healthy Employees în Healthy Organisations, Good Practice in Workplace Health Promotion (WHP) 1999
19
4. Materialul de studiu, subiecŃii expuşi la iritanŃi respiratori profesionali.
24
5. Materialul de studiu, subiecŃii neexpuşi la iritanŃi respiratori profesionali.
24
6. Structura lotului în funcŃie de obiceiul de a fuma Ńigări. 32
Opis tabele inserate în lucrare
Nr. Titlul Tabelului
Pag.
1. Orarul activităŃilor de promovarea sănătăŃii la locul de muncă 28 2. DistribuŃia lotului „caz” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma
Ńigări. 31
DistribuŃia lotului „martor” în funcŃie de gen şi obiceiul de a fuma Ńigări.
31
.
48
Bibliografie selectivă
1. http://www. Medicina-Muncii.com , (PublicaŃie electronică)
2. Dana Galieta Mincă, Marcu Gr. M, Sănătate publică şi management
sanitar, Note de curs pentru învăŃământul postuniversitar, EdiŃia a II-a
revizuită, Editura Universitară „Carol Davila” Bucureşti 2005.
3. http://www.euro.who.int, The European tabacco report 2007 (PublicaŃie
electronică).
4. http://www.ms.ro (- Ministerul SănătăŃii- România - site oficial; PublicaŃie
electronică).
5. http://www. univer.med.cdgm.ro (Universitatea de Medicină şi Farmacie
„Carol Davila” – Bucureşti (Site oficial - PublicaŃie electronică).
6. Ministerul Muncii şi Solidaritatii Sociale , Ministerul SănătăŃii şi Familiei,
Ordin nr. 933/508 din 2002. Monitorul Oficial nr. 880/2002, pag 321,
LEGIS Studio 4.0, C.T.C.E. Piatra NeamŃ 1994-2007, (PublicaŃie
electronică).
7. Bardac D.I., Mihaela Stoia, Elemente de medicina muncii şi boli
profesionale, Editura Mira Design, Sibiu 2004.
8. Cocârlă A., coordonator, Medicină OcupaŃională, Editura Medicală
Universitară „Iuliu HaŃieganu”, Cluj Napoca 2009.
9. Niculescu T., Adriana Todea, Toma I., Anca Pavel, Niculescu R., Medicina
Muncii Editura Medmun Bucureşti 2003.
10. Silion I., Cristina Cordoneanu, Bazele Medicinii Muncii, Teorie şi Practică,
ediŃia a III-a, Editura PIM Iaşi. 2003
11. Munteanu Z.V.I., Lucrare Masterat: Igienă industrială, de mediu şi
managementul relaŃiilor internaŃionale: „Evaluarea mediului de muncă,
stabilirea calităŃiii atmosferei locurilor de muncă şi identificarea soluŃiilor
tehnice viabile în vederea reducerii expunerii profesionale”, Universitatea
„BABEŞ BOLYAI” Facultatea de Istorie, Cluj Napoca 2005.
12. Harrison (Fauci A.S., Braunwald E.,Issebacher K.J.,Wilson J.D., Martin
J.B., Kasper D.L., Hauser S.L., Longo D.L.) Principiile Medicinei
Interne,Vol I, EdiŃia a II-a, Editura Teora Bucureşti, 2001.
13. Marilena Oarga, Medicina muncii, Editura medicală Universitară „Iuliu
HaŃieganu”, Cluj Napoca 2006.
49
14. Tat M. Medicina muncii, orientare , patologie, practică. Editura ViaŃa
Medicală Românească, Bucureşti 1999.
15. Bocşan I.S., Brumboiu Irina, Şuteu Ofelia, Rădulescu Amanda, CunoştinŃe
fundamntale pentru manageri în sănătate publică, Vol. II, Editura Alma
Mater Cluj-Napoca 2002.
16. Ciufecu C., Marketingul social, ViaŃa Medicală nr. 1(783)/01.07.2005,
Bucureşti, 2005.
17. Institutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare în Sănătate, în parteneriat cu
Global Public Health Training Network, Curs de marketing social şi
educaŃie pentru sănătate, (PublicaŃie electronică - suport CD).
18. Şcoala NaŃională de Sănătate Publică şi Management Sanitar,
Promovarea SănătăŃii şi EducaŃia pentru Sănătate, Bucureşti, Editura
Public H Press 2006
19. Gurzău S.E., Anca Gurzău, Simona Surdu, Bardac I.D., Emilia Niciu, Dana
Mincă, Dana Avram, Medicna mediului Vol I. Bucureşti, 1999.
20. http://www. who.org ( Whorld Health Organisation– publicaŃie electronică)
21. Aurelia Marcu, Marcu Gr. M. LuminiŃa Vitcu, Silvia G. Scântee, Adriana
Galan, Anca G. Vitcu, Popa I., Irina Florescu, Metode utilizate în
monitorizarea stării de sănătate. Institutul de Sănătate Publică, Bucureşti
2002,
22. AsociaŃia Română de Sănătate Publică, Catedra de Sănătate Publică şi
Management Sanitar U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti, Managementul
proiectelor de sănătate; scrierea de proiecte, identificarea de finanŃări şi
gestionarea financiară. Bucureşti 2000.
23. Pană B., Irina DuŃă, Nona Delia Chiriac, Camen Moga, Sticescu E.G.,
Daniela Vasile, Comunicare şi marketing social Editura Universitară „Carol
Davila” Bucureşti 2003.
24. Rina Alcalay, Bell E.A, Promoting Nutrition and Phisical Activity Through
Social Marketing, Current Practices and Recommendation California
Departament of Health Sevices, Sacramento 2002.
25. http://www. socialmarketing.com
26. Keller, L.O., Strohschein,S. Social Marketing Public Health Interventions.
Applications for Public Health Nursing Practice. Minnesota Departament of
Health division of Community Health Services, Public Health Nursing
section, 2001.
50
27. Kotller Ph., Roberto N,.Lee N,. Social marketing, Improving the Quality of
Life, Thousand Oaks C.A. Sage Publication 2002.
28. Hastings G.B.,Smith C.S., Lowry R.J, Flouridation – a time for hope, a time
for action, British Dental Journal. 2004.
29. MacFayden L., Stead M., Hastings G., Social marketing A Syinopsis by the
Centre for Social Marketing, Glasgow, Scotland UK. Departament of
Marketing, University of Strathclyde 1999.
30. Noveli W.D Developing Marketing Programs, Marketing health Behavior,
New York, Penum 1984
31. Bardac I. D., Hărătău T., IntervenŃii pentru un mediu fără fumat în
România, FundaŃia Romtens, Sibiu 2005
32. Hărătău T., Ghidul angajatorilor pentru elaborarea şi implementare
politicilor de control al fumatului la locul de muncă, Editura Fofy, Ploieşti,
2006.
33. Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, Fumatul şi Sănătatea publică
în România, CunoştinŃe, atitudini, practici legate de consumul de tutun în
rândul populaŃiei generale din România, Proiect finanŃat de Uniunea
Europeană, ISBN 973-86540-6-8, 2004.
34. http://www. ins.ro (Institutul NaŃional de Statistică).
35. Healthy Employees în Healthy Organisations, Good Practice in Workplace
Health Promotion (WHP), în Europe, Models of good Practice, Federal
Associationof Company Health Insurance Funds, BKK Bundesverband,
European Information Centre, 1999.
36. http://www. ensp.org ( European Network for Smoking Prevention)
37. http://www. uicc.org ( International Union Against Cancer )
38. http://www. smokefree.net ( Smokefree Network )
39. http://www.romedic.ro (PublicaŃie electronică).
40. Elisabeta Jaba, Ana Grama, Analiza statistică cu SPSS sub Windows,
Editura Polirom Iaşi, 2004.
41. Cornelia Mureşan, Cristina Oaneş, Prelucrarea statistică a datelor, Note de
curs-Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, Centrul de Formare
Continuă şi ÎnvăŃământ la DistanŃă, Specializarea AsistenŃă Socială Cluj
Napoca 2007-2008.
42. Pop l. coordonator, Marian C., Gabriela Bădescu, Statistică - note de curs,
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filozofie 2001.
51
43. Biji M., Elena Maria Biji, Eugenia Lilea, Anghelache C., Tratat de statistică,
Editura Economică, Bucureşti, 2002.
44. Traian Rotariu (coordonator), Gabriel Bădescu, Irina Culic, Elemér Mezei,
Cornelia Mureşan, Metode statistice aplicate în ştiinŃele sociale, Editura
Collegium 2002
45. Mureşan P, Manual de statistică sanitară, Editura Medicală Bucureşti 1988.
46. Ionescu T., Ioana Petrache, Botezat L., Elemente de metodologie în
cercetarea medicală, Bucureşti 1990
47. Fumatul şi sănătatea publică în România, cunoştinŃe, atitunidini şi practici
legate de consumul din tutun în rândul populaŃiei generale din România,
Centrul de Politici şi Servicii de Sănătate, 2004.
48. Fumatul şi sănătatea publică în România, cunoştinŃe, atitunidini şi practici
legate de consumul din tutun în rândul populaŃiei generale din România,
Centrul de Politici şi Servicii de Sănătate, 2007.
49. FundaŃia Romtens Bucureşti, Raport: studiu de evaluare a atitudinilor,
obiceiurilor şi practicilor referitoare la obiceiul fumatului în relaŃie cu alŃi
factori de risc în intreprindera S.C. Roşu S.R.L. Sibiu, 2007.
50. http://www.ncbi.nlm.nih.gov - publicaŃie electronică, Hutter H, Moshammer
H, Neuberger M. Institute of Environmental Health, Center of Public Health,
Medical University of Vienna, Viena, Austria, „International Archives of
Occupational and Environmental Health (PublicaŃie electronică).
51. http://www. Posta medicala.ro, (PublicaŃie electronică).
52. http://www. eurespir.ro, (PublicaŃie electronică).
53. Official Journal of the European Communities /18.7.2001
54. Official Journal of the European Union /20.6.2003