revista luceafarul

38
Luceafarul Luceafarul Luceafarul Luceafarul Revista magazin editata de Scoala cu clasele I-VIII Mihai Eminescu ANUL I / Nr.2 noiembrie Din sumar : Din sumar : Din sumar : Din sumar : - Impreuna prin Europa Impreuna prin Europa Impreuna prin Europa Impreuna prin Europa - Scriitorii romani si scoala - Portretul elevului ideal - Minitest de cultura generala - Limba noastra-i o comoara - La page de français La page de français La page de français La page de français Rosiorii de Vede 2008 Rosiorii de Vede 2008 Rosiorii de Vede 2008 Rosiorii de Vede 2008

Upload: scoala-mihai-eminescu-rosiorii-de-vede

Post on 09-Mar-2016

336 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Revista Scolii Mihai Eminescu

TRANSCRIPT

Page 1: Revista  Luceafarul

LuceafarulLuceafarulLuceafarulLuceafarul Revista magazin editata de Scoala cu clasele I-VIII Mihai Eminescu

ANUL I / Nr.2 noiembrie Din sumar :Din sumar :Din sumar :Din sumar :

---- Impreuna prin EuropaImpreuna prin EuropaImpreuna prin EuropaImpreuna prin Europa - Scriitorii romani si scoala

- Portretul elevului ideal

- Minitest de cultura generala - Limba noastra-i o comoara ---- La page de français La page de français La page de français La page de français Rosiorii de Vede 2008 Rosiorii de Vede 2008 Rosiorii de Vede 2008 Rosiorii de Vede 2008

Page 2: Revista  Luceafarul

În noul context strategic european, şcoala trebuie să găsească acele oportunităţi şi scopuri

care să o integreze în cursa obţinerii acelui statut instituţional personalizat, ce îi va asigura un loc spre o cultură educaţională proprie, adaptată nevoilor şi concepţiei locale, dar care să fie în deplină concordanţă cu ţintele strategice naţionale şi cu cele din statele Uniunii Europene.

Şcoala noastră dovedeşte încă o dată faptul că este o şcoală de renume, „luceafărul” şcolilor din judeţul Teleorman fiind singura câştigătoare a unui proiect multilateral „Crearea de şcoli durabile”, proiect care a fost evaluat cu punctajul maxim de 100 de puncte şi care are ca scop promovarea dezvoltării durabile în şcoli. Nouă şcoli europene din Cipru, Finlanda, Grecia, Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Polonia şi România vor realiza activităţi comune, care vor promova următoarele probleme majore ale dezvoltării durabile în şcoli: (a) reamenajarea împrejurimilor şcolii, (b) reducerea consumerismului şi implicit a deşeurilor, (c) nutriţia şi (d) transportul, traficul şi schimbarea climatică. Activităţi precum organizarea de campanii informative, reciclarea hârtiei, emisiile de CO2 şi promovarea produselor tradiţionale, sunt câteva dintre activităţile comune care urmează a fi efectuate de către toate şcolile implicate.

În perioada 19-25 octombrie 2008 a avut loc prima întâlnire din cadrul acestui proiect, aceasta desfăşurând-se în Portugalia (19-21 octombrie) şi Spania (22-25 octombrie), după următorul program: Portugalia: vizitarea Şcolii Colégio Infante Santo din Santarém, sesiune de prezentare a DVD-

urilor cu şcolile partenere (filmuleţe, imagini reprezentative din şcoli şi de la activităţile realizate pe teme similare celor din cadrul proiectului), întâlnire cu autorităţile locale la Primăria Santarém, promovarea de către fiecare partener a mâncărurilor tradiţionale şi a muzicii populare naţionale şi întâlnire cu profesorii şcolii gazdă;

Spania: vizitarea Şcolii C.P.Ntra. Sra del Socorro din Palomas, spectacol folcloric prezentat de elevii şcolii, întâlniri cu localnicii şi reprezentantul autorităţilor locale responsabil cu latura educativă şi culturală, concursul de logo pentru proiect, discutarea unor subiecte legate de celelalte întâlniri din anul şcolar 2008-2009, stabilirea activităţilor ce urmează a se desfăşura până la următoarea întâlnire şi a modului de prezentare şi evaluare a acestora.

Următoarea întâlnire va avea loc în Grecia în perioada 19-23 ianuarie 2009, la aceasta participând şi elevi de la şcoala noastră, cu vârsta maximă de 12 ani. Copiii care vor călători trebuie să aibă cunoştinţe de limba engleză, un comportament dezirabil şi vor fi selectaţi pe bază de concurs de cunoştinţe despre ţara ce urmează a fi vizitată. Bineînţeles că va fi nevoie şi de acordul părinţilor, cazarea copiilor făcându-se la familii din ţara respectivă. Tema care trebuie dezbătută până în ianuarie 2009 este „Consumerismul şi reducerea deşeurilor”, aceasta incluzând activităţi precum reciclarea hârtiei la şcoală, folosirea deşeurilor la lecţiile de artă şi prezentarea de expoziţii cu lucrările efectuate, pregătirea unor felicitări de Crăciun şi Paşti folosind materiale refolosite, reciclabile sau reciclate, alcătuirea unui dicţionar comun, cu cuvinte traduse în toate limbile ţărilor partenere (Cipru va trimite cuvintele ce trebuie traduse în limba română), alcătuirea de către elevi de cel mult 11 ani a unei poveşti, România având ca erou Monstrul care poluează aerul, realizarea unor carduri, cu întrebări şi răspunsuri legate de tema deşeurilor, care urmează a fi folosite în cadrul unui joc de cunoştinţe etc. Ne exprimăm convingerea că, prin colaborarea elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi comunităţii locale, produsele proiectului vor fi cele dorite, iar meritul şcolii va fi recunoscut şi peste hotare. Este cunoscut faptul că o bună colaborare în comunitate şi cu autorităţile locale, cu precădere acum când se accentuează ideea descentralizării, trebuie să furnizeze şcolii acea încredere în propriile forţe, făcând-o să se simtă utilă nu numai în domeniul instrucţiei şi educaţiei tinerei generaţii, în învăţământul general obligatoriu, ci şi în activităţile şi acţiunile comunitare specific educaţionale, care să reliefeze caracteristicile şi valorile locale, iar acolo unde este cazul, autenticitatea şi originalitatea actului cultural şi educaţional în sine.

Director, Profesor Cristiana Burlacu

Luceafarul

Page 3: Revista  Luceafarul

Scoala romaneasca ,institutie cu adinci radacini in stravechime ,a beneficiat inca de la inceput de aportul deosebit al unor insemnati oameni de stiinta ,scriitori, filologi,editori.Din bogatul istoric al invatamantului romanesc vom prezenta cateva momente in care sunt implicate personalitati ale scrisului : •Cele dintai scoli au functionat pe langa curtile domnesti si asezarile medie-vale ,profesori fiind pisarii,copistii ,cronicarii,personalitatile politice si culturale ale vremii.Intre primii dascali se cuvin numiti Neagoe si Teodosie Basarab ,Nicolaus Olahus ,Johannus Honterus ,Grigore Tamblac ,Varlaam,Coresi ,Dosoftei,Grigore Ureche,Miron Costin,Ion Neculce ,Nicolae Milescu,Serban Cantacuzino ,Antim Ivireanul si multi altii. •Primul curs de istorie nationala este tinut de Florian Aaron,editorul lui Gh.Sincai,printre elevii care audiau acest curs numarandu-se si Nicolae Bal-cescu ,marele istoric si om politic de mai tarziu. •Gheorghe Asachi ,dupa ce in 1813 staruie pe langa domnitorul Scarlat Callimanchi pentru infiintarea unui “clas de inginerie si hotarnicie” si, dupa ce cam tot pe atunci punea bazele unei scoli de matematica teoretica si aplicatie practica de geodezie si arhitectura ,infiinteaza in 1829 cel dintaii gimnaziu in limba romana , cu trei clase.Tot el se afla printre oamenii de cultura care au militate pentru fondrarea Aca-demiei Mihailene ,inaugurate in iunie ,1835. •Cel care a alcatuit cea dintai antologie literara complexa a fost Aron Pumnul, pro-fesor la Gimnaziul din Cernauti .Din aceasta antologie ,elevul lui Pumnul, Mihai Eminescu avea sa cunoasca activitatea inaintasilor pe care ii citeaza in poemul “Epigonii”. •Numit , in anul 1875 , revizor scolar al judetelor Iasi si Vaslui ,geniul literaturii no-astre Mihai Eminescu,a facut inspectii in cele 152 de scoli pe care le avea in subor-dine,asistaind si la lectile lui Ion Creanga ,invatator la scoala din cartierul Pacurari din Iasi. •Marele nostru povestitor popular , Ion Creanga ,in calitate de invatator,a fost pre-ocupat nu numai de aplicarea la clasa a princiipilor pedagogiei moderne,ci si de intocmirea unor excelente manuale scolare – asa cum le apreciase Eminescu ,printre care “Abecedarul” si “Indrumatorul copiilor”.Din aceste manuale destinate scola-rilor mici nu lipseau bucati de lectura ,intre care si “Acul si Barosul” , “Inul si camesa” si “Cinci paini”,cunoscute unora dintre voi. •Istoricul Nicolae Iorga a tinut si cursuri de literatura la Facultatea de litere de la Bucuresti si a fost intre primii mesageri ai invatamantului romanesc peste hotare conferentiind la Sorbona,in numeroase institute din Italia si la cateva universitati americane. Mihail Sadoveanu ,cel care invatase la Pascani pe “Abecedarul”intocmit de invata-torul Creanga ,este si el autor al unor frumoase abecedare. Conea Nicoleta Clasa. a VI-a B

Luceafarul Scriitorii romani si scoala

Page 4: Revista  Luceafarul

De cele mai multe ori ne impodobim vorba,scrisul cu expresii devenite celebre.Multi nu stiu cum si cand s-au nascut aceste vorbe,nu stiu cand si cum pot fi just folosite.De aici se ivesc interpretari false,concluzii regretabile. Cugetarile au venit pe lume o data cu dezvoltarea gandirii omenesti.Sunt o straveche mostenire culturala pastrata din generatie in generatie si avem obligatia sa le folosim avand in vedere punctul de pornire,interesul just al exprimarii.

CURICULUM VITAE- (din latina)inseamna « cursul vietii ».Prin urmare este vorba

despre toate datele referitoare la starea civila,ocupatia si viata unei persoane.

NON SCHOLAE,SED VITAE DISEIMUS- (din latina –« Nu pentru scoala,ci pentru

viata invatam »).

Aceasta inteleapta vorba rezuma un intreg pasaj din epistola 106 a lui Seneca.Se foloseste pentru a atrage atentia invatatura este o arma pentru viata si,in acest scop,se adreseaza elevilor,care,de obicei « vaneaza note in catalog ».

CUTIA PANDOREI—Pandora a fost prima femeie din lume,dupa Mitologia

greaca,modelata de Hefaistos,insufletita de Atena si inzestrata de alti zei cu alte daruri.

Jupiter,furios pe Prometeu ca a furat focul din cer,a vrut sa se razbune.I-a trimis-o ca nevasta cu o cutie ce continea toate relele.Prometeu a refuzat,in schimb fratele sau,Epitemeu s-a lasat ademenit.Cand Pandora a deschis cutia,s-au revarsat toate relele din lume :boli,necazuri,ura,suferinta.Cand a inchis-o la loc era prea tarziu.Nu a mai ramas pe fundul cutiei decat speranta ! Astfel expresia « Cutia Pandorei » se refera la sursa de necazuri ascunsa sub forma atragatoare.

A SPUNE BRASOAVE- brasoavele inseamna palavre,minciuni.Cuvantul vine de la

Brasov,iar expresia de la negustorii brasoveni de odinioara,care aducandu-si marfa la

tara o recomandau cu totnfelul de laude exagerate.

CUIUL LUI PEPELEA- Pepelea este un personaj din snoavele populare,tipul

personajului istet,care,aidoma lui Pacala,face pe nestiutorul.Snoavele despre Pepelea au

fost adunate in culegerea lui T.Pamfile « Firisorul de aur ».Pepelea si-a vandut casa lui

Arvinte,pastrandu-si numai un cui,batut in peretele unei odai,avand dreptul de a agata

acolo haina.In felul acesta i se face vizite mereu,spre a se folosi cuiul care era in

proprietatea sa.Asadar « Cuiul lui Pepelea » inseamna pretextul folosit pentru a-i

stingherii pe altii.Este un motiv invocat de cineva spre a se amesteca suparator si fara

rost in treburile altora.

Coltan Cristina Ramona

Clasa a VIII-a C

Luceafarul

Page 5: Revista  Luceafarul

Ce parere au profesorii despre noi ? Zilnic se spune despre noi ca suntem asa si pe dincolo,ca decat sa...mai bine am...Dar sa vedem... !! Elevul trebuie sa fie interesat nu numai de scoala ci si de cultura lui,sa fie educat.Elevul ideal nu exista,poate va exista in viitorul apropiat.El trebuie sa stie ce vrea,si acum marea majoritate a tineretului nu pre stie ce vrea.Sa fie respectuos,sa aibe o tinuta decenta.Sa nu fie pasiv.Sa fie interesat de lectia la care asista,sa...,sa... Sa fim seriosi,nu vi se pare prea mult « sa » ? Tocmai aceasta este problema,ca asa cum nu este omul ideal,nu exista nici un elev ideal.Dar cum nimic nu este imposibil de atins,este bine sa se tinda spre acel ideal.Eu cred totusi ca Andreea colega mea se aproprie de ideal.Este exigenta,fermecatoare in acelasi timp,plina de umor si din orice confruntare iese victorioasa fiindca ii place riscul. Din cauza programului supraincarcat nu prea are timp si de pasiunile ei,pentru sufletul ei.Ramane cu preocuparea de baza,invatatura.Mi-e draga si o respect pentru calitatile ei. Astept sa-mi vorbiti si voi despre prietenii vostri,poate vom afla mai multe despre elevul ideal.

Marinescu Bianca

Clasa a VI a B

Luceafarul

Page 6: Revista  Luceafarul

Noul an scolar deschide larg portile redactiei revistei . Ne amintim ca, desi peste noi a trecut vacanta mare cu zilele ei insorite , motto-ul nostru “sa invatam zborul cel mare pe aripile destinului propriu , sa descoperim lumea adevarului “ , ramane. Colaboratorii nostri aduc noi si noi adepti ai frumosului , astfel ca echipa noastra porneste la un nou drum. Stam de vorba cu cativa dintre cei care au pus nu numai numele revistei, ci au format chiar multe din principiile estetice ale acestui act cultural..Ne-am alaturat intr-un dialog simplu si firesc d-nei director Burlacu Cristiana, domnului profesorUzum Marian, doamnei profesor Subtirelu Aurelia, doamnei profesor Manole Floarea , care ne-au ajutat permanent sa descoperim ceea ce suntem cu adevarat si impreuna dez-valuim preocuparile noastre , aspiratiile voastre.

-Spune-mi , Dragos , ce a insemnat pentru tine acest act cultural si ce a insemnat pentru tine optiunea pentru numele revistei ?

-Cred ca a fost marea bucurie a vietii mele fiindca aici , unde Eminescu isi traieste nemurirea trebuie sa platim constient si cu pasiune tribute generos geniului eminescian. Cred ca am dorit ca inima noastra tanara sa arda in flacara poeziei , a fru-mosului …

-Eu ,personal , am trait bucuria ca am marea sansa de a colabora la o publicatie cu un profil distinct , insufletita de zambetul dulce al copiilor , ne spune inimoasa colega , Roxana.

-Bine , Roxana , dar as vrea sa nu uitam nici gandurile celorlalti colegi ai tai din clasa , Andrei , Cosmina , Nicoleta , Ema , care se straduiesc , cu talent , sa cinsteasca numele revistei.

-Se pare ca vraja cartii ne-a cuprins pe toti , desigur , ferme-cati , vrajiti de litera cea sfanta suntem aceiasi mereu tineri , dornici sa promovam sensibilitatea , emotia , deprinderea gustului de lectura si in-formatia de calitate. - Nu e greu sa infiintezi o revista , e greu sa faci sa dureze , dar noi simtim ca permisul de acces la valoare e unul sufletesc . Cuvantul nostru va deveni sunet viu si nimic nu va fi mai senzational decat sa-ti doresti sa fii ziarist spre a dezvalui gandurile frumoase, pentru a dez-volta creativitatea , imaginatia si sensibilitatea. Andreea Buruiana clasa a VIII-a A

Luceafarul

Page 7: Revista  Luceafarul

Luceafarul Education and Culture DG Paysage&Patrimoine

Lifelong Learning Programme sans frontière

LE JARDIN, MONUMENT VIVANT

PEDAGOGIE DU PATRIMOINE DES JARDINS EN EUROPE

FR - 2008 -176 - 003 VILLE DE MENTON 06 octobre / 11 octobre 2008

În perioada 06-11 octombrie 2008 s-a desfăşurat în Franţa, la Menton, proiectul Le jardin, monument

vivant. Pedagogie du patrimoine des jardin en Europe, proiect derulat şi realizat cu sprijinul financiar

primit în cadrul programului sectorial Comenius având un grant de 1500 euro.

Fiind beneficiarul bursei, pot spune că activitatea de formare a fost deosebită şi a avut drept conţinut

prezentarea grădinilor din Menton. De asemenea, au fost organizate conferinţe, lecturi istorice, lucru

în atelier de ceramică, utilizarea IT-ului pentru realizarea unei pagini web, determinarea unor plante

exotice etc.

După finalizarea cursului, ca activităţi post-stagiu, informaţiile obţinute au fost diseminate prin

prezentarea unui film din timpul cursului, care a avut ca scop suscitarea interesului cadrelor didactice

din şcoală şi profesorilor de biologie, în cadrul cercului pedagogic, materialul prezentat fiind util atât

în procesul de învăţare-evaluare, cât şi pentru depunerea de aplicaţii Comenius – Lifelong Learning

Programe. De asemenea, vor fi postate pe site-ul şcolii conţinutul programului şi planul de diseminare,

vor fi inserate în paginile revistei şcolii imagini cu grădinile vizitate, va fi realizat un panou Comenius

în şcoală şi se vor organiza excursii pentru vizitarea unor parcuri şi grădini.

Acest curs ne va permite o nouă abordare a metodelor de predare-evaluare în activitatea didactică,

ajutându-ne să promovăm o largă dimensiune europeană în instituţia noastră şcolară.

Director,

prof. Cristiana Burlacu

Page 8: Revista  Luceafarul

Destinul locurilor se impleteste adesea cu cel al oamenilor, mai ales cand ei sunt copii de varsta scolara. Inimile lor vibreaza in aceeasi suflare de viata, uneori molcoma pre-cum apele de campie, alteori tumultoasa asemeni paraielor de munte. Ingemanare fericita sau dureroasa, perpetua si impreuna-trecatoare; totul impotriva uitarii.

Un monument ce marcheaza casa lui Radu Sapca, preotul si apoi invatatorul din comuna Celei, unde, in secret se intruneau fortele patriotice din zona pentru a pregati izbucnirea Revolutiei de la 1848. Devenise invatator dupa ce urmase cursurile Scolii Nationale din Rusi de Vede, actuala scoala Mihai Eminescu, in prima jumatate a sec.al XIX-lea.

Revolutiei de la 1848 in Tara Ro-maneasca – Comuna Izlas Atunci, la 9 iunie 1848, Ion Heliade Radulescu citea, in fata multimii adunate, Proclamatia de la Izlaz, devenita ulterior Constitutia Tari Romanesti. Acum, la 1 noiembie 2008, Vladut si Arthur au recitit documentul, ca semn al aducerii aminte si al adeziunii intregului grup la faptele istorice ale generatiei pasoptiste.

Monumentul Independentei – 1877-1878 “Reincepem astazi luptele glorioase ale strabunilor nostrii.Armata Romana, desi mica, se va distinge, sunt sigur, prin bravura si disciplina ei, ea v-a reda astfel Romaniei rangul ce ea a avut alta data si care i se cuvine intre natiunile europene”.(Carol I – Principele Romaniei) Grupul aflat in expeditita de cunoastere a faptelor strabunilor la fata locului, saluta si recunosc VICTORIA din 1877-1878.

Luceafarul

Page 9: Revista  Luceafarul

Turris Sapaturile din cetate de la sud de orasul Turnu Magurele au scos la lumina

urmele unei fortificatii care arata la origine o constructie romana din sec

IV d.Hr. refacuta mereu dupa aceea, pana in epoca bizantina si romaneasca. A fost localizata cetatea Turris cu rol de aparare a liniei Dunarii in fata pericolului otoman, refacuta si consolidata de domnitorii Tarii Romanesti.

Poarta de Vest a cetatii

Sucidava facea legatura intre cetate si Podul roman de peste Dunare aflat la o distanta de 132m. Poarta dubla cu o deschidere de 2,5m avea la exterior o cataracta care culisa pe verticala, iar spre cetate s-a pastrat pragul pe care sunt vizibile lacasurile de fixare, locul canturilor si urmele rotilor carutelor militare imperiale care treceau peste prag. In spatele portilor a fost descoperit drumul de acces in cetate. In sec IV d.Hr. , poarta a fost blocata cu un zid in scop de aparare in fata migratorilor barbari.

“Fantana secreta” a fost construita odata cu fortificatia de la Sucidava in sec.VI d.Hr. , de catre imparatul Justinian si a ramas in functiune pana la abandonarea cetatii la inceputul sec.VII d.Hr. , cand armatele bizantine ce aparau linia Dunarii au fost retrase iar Dacia si Dobrogea definiv abandonate de conducerea Imperiului Roman de Rasarit sub presiunea valurilor de migratory slavi. Fantana a fost descoperita in anul 1858 si restaurana in anul 1968. Toti membri grupului au batut apa oferita de ghid punandu-si o dorinta si devenind apoi “nemuritori” . Fantana capteaza apa unui izvor aflat la o adancime de 18m la poalele platoului cetatii.Ea se compune din putul propriu-zis si coridorul subteran de acces lung de 26m ce coboara pana la izvor.Este singura fantana de acest tip construita in Europa de SE in perioada romano-bizantina.

Luceafarul

Page 10: Revista  Luceafarul

La Sucidava, grupul de elevi are in fata ochilor ruinele Podului antic inaugurat de imparatul Constantin cel Mare la data de 5 iulie 328d.Hr. El a fost considerat cel mai lung pod din antichitate, 2437,5 m si lega Sucidava (Celei – Corabia in Romania) de Oescus (Gigem – in Bulgaria) ; lega doua lumi romane ale sec. VI d.Hr.

Manastirea Brancoveni – cel mai vechi document de atestare pastrat pana astazi este un act de danie din 1583. Matei Basarab a refacut manastirea intre 1634-1640 construind chiliile, turnul clopotnitei, beciurile zidurile de aparare. Constantin Brancoveanu incepea restaurarea in forma actuala in anul 1699. Tot el a ridicat si Biserica Mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ascunsa privirii de pintenul abrupt al dealului, aratandu-si deodata maestoasa ei singuratate, Sfanta Manastire Brancoveni aflata in judetul Olt la jumatatea distantei dintre Caracal si Slatina, a impresionat puternic grupul de elevi prin vizitarea Muzeului Manastirii si a Salii de consiliu a domnitoruli Constantin Brancoveanu unde in anul 1989 a fost pictata o fresca reprezentand martiriul din 1714. Arestati in Saptamana Patimilor si intemnitati la Constatinopol, toti membrii familiei Brancoveanu au fost torturati iar domnitorl impreuna cu patru dintre fii sai decapitate. Au ales pastrarea credintei ortodoxe si implicid decapitarea in schimbul iertarii si trecerii la credinta musulmana. Pagini redactate de: Alin Orbesteanu, cls a VIII-a B

Luceafarul

Page 11: Revista  Luceafarul

1. In ce mare oras european se ridica “Columna lui Traian”-adevarat certificat de nastere al poporului roman ? a.Roma ; b.Brasilia ; c.New York ; d.Rabat ; e.Tel Aviv ; f.Delhi ; g.Guatemala 2.Care era numele capitalei dacilor din vremea lui Decebal (un cuvant mai apropiat de Mare Sarmatica decat de turcescul « sarma ») ? a.Racari ; b.Sarmizegetusa ; c.Cucuteni ; d.Cotofenesti ; e.Bragadiru ; f.Calmatui ; g.Dalga 3.Domn al tarii Romanesti(1456-1462 si 1476),invingatorul celebrului Constantinopolului,confundat in ultimul secol cu vampirul Dracula. a.Ciubar Voda ; b.Stefan Lacusta ; c.Vlad Tepes ; d.Ilias Turcitu ; e.Radu Praznaglava ; f.Alexandru Coconul ; g.Iuga Olgul. 4.Domnitor « intelept si evlavios »,cititor al bisericii de la Curtea de Arges,opera a Mesterului Manole,a lasat o carte de Invataturifiului sau Teodosie.(Se pare ca Dl. Goe n-ar fi auzit niciodata de el.) a.Carol al II-lea ; b.Burebista; c.Menumorut; d.Moise Secuiul; e.Neagoe Basarab; f.Dragos; g.Litovoi. 6. Om politic,istorie,revolutionar.Unul din conducatorii Revolutiei romane de la 1848.Autor,printre altele,al cunoscutei lucrari « Istoria romanilor supt Mihai Voevod Viteazul ».Moare in exil,la palermo,la varsta de 33 de ani,in 1852. a.Teodosie Rudeanu ; b.Cantemir Voda ; c.Coresi ; d.Samuitl Miecu-Klein ; e.Ienachita Vacarescu ; f.Nicolae Balcescu ; g.Nicolaus Olahus. 7.Primul domnitor al Principatelor Unite,ales la 24 ianuarie 1859.Reformele lui au pus bazele Romaniei moderne. a.Ion I.C.Bratianu ; b.Tudor Vladimirescu ; c.Constantin Hargeli ; d.Caragea Voda ; e.Alxandru Ipsilati ; f.Gaspar Gratiani ; g.Alexandru Ioan Cuza.

1. In ce mare oras european se ridica “Columna lui Traian”-adevarat certificat de nastere al poporului roman ?

a.Roma ; b.Brasilia ; c.New York ; d.Rabat ; e.Tel Aviv ; f.Delhi ; g.Guatemala

2.Care era numele capitalei dacilor din vremea lui Decebal (un cuvant mai apropiat de Mare Sarmatica decat de turcescul « sarma ») ?

a.Racari ; b.Sarmizegetusa ; c.Cucuteni ; d.Cotofenesti ; e.Bragadiru ; f.Calmatui ; g.Dalga

3.Domn al tarii Romanesti(1456-1462 si 1476),invingatorul celebrului Constantinopolului,confundat in ultimul secol cu vampirul Dracula.

a.Ciubar Voda ; b.Stefan Lacusta ; c.Vlad Tepes ; d.Ilias Turcitu ; e.Radu Praznaglava ; f.Alexandru Coconul ; g.Iuga Olgul.

4.Domnitor « intelept si evlavios »,cititor al bisericii de la Curtea de Arges,opera a Mesterului Manole,a lasat o carte de Invataturi fiului sau Teodosie.(Se pare ca Dl. Goe n-ar fi auzit niciodata de el.)

a.Carol al II-lea ; b.Burebista; c.Menumorut; d.Moise Secuiul; e.Neagoe Basarab; f.Dragos; g.Litovoi.

6. Om politic,istorie,revolutionar.Unul din conducatorii Revolutiei romane de la 1848.Autor,printre altele,al cunoscutei lucrari « Istoria romanilor supt Mihai Voievod Viteazul ».Moare in exil,la Palermo,la varsta de 33 de ani,in 1852.

a.Teodosie Rudeanu ; b.Cantemir Voda ; c.Coresi ; d.Samuitl Miecu-Klein ; e.Ienachita Vacarescu ; f.Nicolae Balcescu ; g.Nicolaus Olahus.

7.Primul domnitor al Principatelor Unite,ales la 24 ianuarie 1859.Reformele lui au pus bazele Romaniei moderne.

a.Ion I.C.Bratianu ; b.Tudor Vladimirescu ; c.Constantin Hargeli ; d.Caragea Voda ; e.Alxandru Ipsilati ; f.Gaspar Gratiani ; g.Alexandru Ioan Cuza.

Luceafarul

Page 12: Revista  Luceafarul

OBSERVATII PRIVIND VERBELE COPULATIVE Sunt considerate copulative (sau auxiliare sintactice), deci nepredicative, verbele care prin natura continutului lor nu pot forma singure predicatul, avand nevoie pentru a îndeplini acest rol sintactic de sprijinul unui nume predicativ.Care sunt verbele care se grupeaza in categoria copulative-lor? Aceasta serie incepe, de regula, cu verbul a fi, urmat imediat de a deveni, a părea. Întrebuintat ca verb copulativ, a fi este lipsit complet de sens lexical, rolul sau reducându-se la acela de a lega numele predicativ de subiect(de unde si numele :copula,,legatura’’). Intr-un predicat nominal cu a fi numele predicativ este cel care asigura continutul, verbul este cel care raporteaza acest continut la subiect si evidentiaza existenta unei relatii predicative, nu atributive :Elevul este constiincios. Faptul ca intr-un asemenea predicat accentul semantic cade exclusiv pe numele predicativ explica si numele de predicat nominal. In ceea ce priveste a deveni el este intotdeauna copulativ si la fel a parea atunci cand este folosit cu sens personal, cand se raporteaza la un subiect : El pare obosit. In aceste intrebuintari, verbele au nevoie de numele predicativ deoarece omisiunea acestuia ar avea ca urmare fie aparitia unor constructii incomplete, imposibile in limba romana(El devine, el pare, examenul inseamna), fie aparitia unor constructii neclare(sa se compare : El este harnic // El este )Daca verbul a fi poate fi copulativ, ori predicativ sau auxiliar verbul a deveni este doar verb copulativ. Verbul a fi nu este niciodata tranzitiv, nu admite complementul direct. El poate fi termen regent pentru o propozitie subordonata, subiectiva cand formeaza un predicat verbal si atunci este un verb impersonal : Era sa-l gasesc ; si de va fi sa fie, atunci sa fie(a fi= a se intampla). Poate fi si un regent al propozitiei subordonate predicative, un predicat nominal incomplet,adica este doar verb copulativ : El era (v.c) cum ai spus (n.p). Verbul a fi este impersonal predicativ si se construieste cu un complement indirect, antepus verbului si cu un subiect non-personal, dupa verb : ci pv s Mi-e sete, va este teama, le este frig etc. v.p v.p Verbul a fi este impresional-copulativ in constructii cu un adverb de mod : este sigur,este posibil, este foarte greu etc., unde in pozitia subiectului nu apare o persoana, ci un fapt, realizat printr-o propozitie subiectiva sau printr-o forma verbala impersonala- infinitiv( e usor a scrie) sau supin( e usor de scris). Pentru a delimita situatiile cu a parea copulativ cu cele cu a parea predicativ , va trebui sa tinem seama nu de forma activa sau reflexiva, ci de opozitia personala/impersonala, in functie de care putem spune ca : de cate ori verbul a parea are subiect (deci are valoare personala) in propozitia din care face parte , el functioneaza ca verb copulativ,de cate ori verbul a parea nu are subiect (deci are valoare impersonala) in propozitia din care face parte, el functioneaza ca verb predicativ si cu o pro-pozitie subiectiva : El pare/cum il stii/ si Se pare/ ca vine. v.c. v.imp In concluzie, cand verbul a parea se foloseste in forma reflexiva – se pare-, neinsotita de un pronume personal in dativ forma cu sens impersonal -, el este intotdeauna predicativ (predicat verbal ) si cere o propozitie subordonata subiectiva : Se pare/ ca scrie/. Cand este insotit de un pronume personal in dativ (mi,ti ,i ,ne,va, etc) , verbul se pare functioneaza fie ca verb copulativ (predicat nominal :

_|Åut ÇÉtáàÜt_|Åut ÇÉtáàÜt_|Åut ÇÉtáàÜt_|Åut ÇÉtáàÜt@@@@| É vÉÅÉtÜt | É vÉÅÉtÜt | É vÉÅÉtÜt | É vÉÅÉtÜt Luceafarul

Page 13: Revista  Luceafarul

Imi pare bolnav) fie ca verb predicativ impersonal predicat- v.c verbal :Imi pare/ ca vine) , deci nu are subiect si cere o subiectiva. v.p din lista verbelor copulative(sau cu intrebuintare copulativa) mai fac parte si alte verbe : a ajunge, a iesi, a se face, a se preface, a arata, a insemna, a constitui , a-i cadea, a-i veni, a se tine etc. Aceste verbe au statutul dublu si numai o analiza sintactica minutioasa, atenta la structura propozitiei este in masura sa decida asupra valorii verbului repectiv. El ajunge director ; El ajunge acasa ; El arata o fotografie; El v.c. v.p. v.p arata palid ; v.c

Se face ziua ;El se face profesor ; Ea imi vine cumnata ; Se face ziua ;El se face profesor ; Ea imi vine cumnata ; v.p. v.c. v.c Imi vine o cumnata la mine v.p.

Cand verbele sunt copulative cu un nume predicativ care stabileste o relatie directa cu verbul cat si cu subiectul , cu care se acorda. In constructia cu verbul predicativ apare substantivul care este dependent numai fata de verb. Ex. :El arata o fotografie, el si fotografie se refera la obiecte diferite din realitate. Cu exceptia lui a deveni si a parea(personal), toate verbele enumerate pana aici sunt , in mod obisnuit, predicative. Distinctia intre valoarea predicativa si cea copulativa se face numai in context. Ca predicativele, ele sunt utilizate cu sensul lor de baza, iar termenul care le urmeaza nu se refera la subiect , ci numai la verb, reprezentand o determinare(de obicei)circumstantiala a acestuia.

Sa se compare : Copilul este pe stadion, copilul este inteligent, v.c. v.c. El a ramas acasa, El a ramas repetent. v.p. v.c. O alta caracteristica a verbelor copulative este aceea ca ele sunt intranzitive, unele

sunt numai intranzitive, iar altele devin intranzitive prin dobandirea formei de reflexiv. A se face, a se alege,a se chema,a se numi,a se vedea,a se pomeni,a se simti,a

se socoti etc. Ex . :Eu fac tema ; Eu ma fac profesor ;Eu simt zgomotele ; v.p. v.c. v.p. Eu ma simt bolnav. v.c. E neindoielnic ca doar o analiza atenta pe text poate elimina ezitarile si evita confuziile

Profesor .Florina Manole

_|Åut ÇÉtáàÜt_|Åut ÇÉtáàÜt_|Åut ÇÉtáàÜt_|Åut ÇÉtáàÜt@@@@| É vÉÅÉtÜt | É vÉÅÉtÜt | É vÉÅÉtÜt | É vÉÅÉtÜt Luceafarul

Page 14: Revista  Luceafarul

Cand in vara anului 1875,la Scoala nr. 11 din Pacu-Cand in vara anului 1875,la Scoala nr. 11 din Pacu-Cand in vara anului 1875,la Scoala nr. 11 din Pacu-Cand in vara anului 1875,la Scoala nr. 11 din Pacu-

rarii Iasilor,Creanga tinea oprelegere in fata rarii Iasilor,Creanga tinea oprelegere in fata rarii Iasilor,Creanga tinea oprelegere in fata rarii Iasilor,Creanga tinea oprelegere in fata invatatorilor,Eminescu,revizorul scolar aflat in inspectie, nu banuia ca acest institutor va deveni cel mai bun prieten al sau.Cu o privire mai iscoditoare si poate cu un instinct mai puternic,Creanga simtise in tanarul cult,instruit in academiile vieneze si berlineze,dar care ramasese cu dragoste nealterata pentru frumusetile graiului moldovenesc,atractia pe care numai prietenia de mai tarziu o va putea justifica.Dar cunostinta adevarata era sa o faca la „Borta rece”,asezata in pivnitele unei vechi case boieresti,unde vinurile trebuie sa fi fost bune,de vreme ce baierele inimilor s-au dezlegat.De atunci, Eminescu era vazut mereu mergand la brat cu un matahalos imbracat in haine de postav.Prin Eminescu,Creanga i-a cucerit treptat pe junimisti,povestindu-le,cu dulceata graiului moldovenesc,snoave,unele pline de cancanuri. Copilul propriilor sale amintiri,Creanga,cel care ascultase de mic,”cu amandoua urechile”, povestile si glumele taranilor,uimise constiinta exaltata a unui Eminescu,care nu intarzie sa vada in diaconul raspopit ”geniul neamului romanesc” . La Junimea,intr-o lume de carcaturi,care adusese cu ei stiinta universitatilor vieneze si pariziene, ”taraniile” lui Creanga trebuie sa fi improspatat atmosfera.Eminescu il indemna sa citeasca „Soacra cu trei nurori”,ceea ce ii aduce faima de „admirabil scriitor popolar”.Eminescu scrie in cinstea prietenului sau schita „La curtea cuconului Vasile Creanga”.Nu o citeste insa la Junimea,ci se invita in bajdeuca humulesteanului din mahalaua Ticaului,unde se simtea in voie.Cata patriarhalitate si cata cucernicie va fi pus in lectura acelei povestiri,incat hatrul bun de glume sa fi uitat pentru o clipa replica-i nastratinista, nu putem sti,dar,tresarind de bucurie,Creanga il declara pe Eminescu „cel mai mare poet raman”. Evenimentul trebuia sarbatorit,si acel care spusese „vorba ceea: precum am fost eu sarac ieri si alalteieri si saptamana trecuta si in an si in toata viata,apoi nu am fost decat sunt” aducea pe masa voluminoasa oala cu sarmale si cofele cu vin. Ospatul era pantagruelnic.Tarziu rasareau stelele,vantul adia pe dealulu Ticaului, aducand miros de sulfina, se auzea cantecul cucosilor in departare si greierii din grinda. Prietenia acestor doi scriitori,atat de diferiti si atat de apropriati,se cimenta si mai mult in clipele de restriste ale vietii.Caderea guvernului Lascar Catargiu a insemnat imediata punere in disponibilitate a lui Eminescu,care gasi adapost in bojdeuca lui Creanga.Dar valurile vietii, uneori aduna pe rivali si separa pe prieteni. In 1877,Eminescu pleaca la Bucuresti spre a se angaja la ziarul ”Timpul”,iar Creanga ramase locului,cu radacinile in solulul milenar,din care nu se putea desprinde.La Iasi,Creanga sfida moartea,pe care o simtea apropiindu-se,cu duhul lui glumet: „De-acu nu-i mult pana departe” . Si intr-adevar, dupa moartea din iunie 1889,a lui Eminescu,sfarsi in ultima zi din decembrie al aceluiasi an.Prietenia lor,una dintre atatea altele pe care le-a cunoscut lumea literara,a simbolizat momentul cel mai inalt al constiintei noastre artistice,cand doua genii,unul al colectivitatii si altul al individualitatii creatoare,se recunosteau si se identificau in lumina aceluiasi destin.

“Intruchipare a curateniei, amintire angelica a paradisului

pierdut, voi pastrati pentru noi aici pe pamant pecetea vizibila a frumusetii noastre dintai. Neatinsi inca de aripa intunecata a raului, a egoismului, voi deschideti ochii spre seninul cerului si zambetul vostru curat bucura si indulceste impietritele noastre inimi ca privelistea florii ce se desface spre soare ’’.

Va ocrotim si va iubim ca pe niste fermecatoare realitati, dar si ca pe niste simboluri ale unei stari de gratie fara de care nu putem recastiga cerul fagaduintei supreme.

Privindu-va pe voi, redevenim asemenea voua, traim bucurii implinite... Asa ne vorbeste noua doamna profesoara Stefan Liliana ori de cate ori inchidem catalogul

si ne privim ochi in ochi. Sunt doar cateva dintre cuvintele dumneaei prin care ne asigura de dragoste si intelegere.

Silvia Soare-clasa a VI a A

Luceafarul

Page 15: Revista  Luceafarul

Prietenia - floare rară Prietenia poate fi inteleasa ca o unitate de sentimente, simpatii, idei comune sau mai putin comune, de principii prin care se apropie doua sau mai multe persoane.Este o problema care ii framanta pe unii tineri si ii incita pe parinti. Prietenia poate fi inteleasa ca o profunda apropiere sufleteasca. Oricine doreste sa aiba un prieten bun, caruia sa i se poata destainui. Dar cati dintre noi il poate asculta cu tot sufletul ? De multe ori relatia de prietenie dintre doua sau mai multe persoane este neînţeleasă de catre ceilalti. Este de

ajuns o privire pentru ca sincerul sentiment de simpatie sa incolteasca. De ce nu stim cu totii sa apreciem prietenia adevarata cu ochii sufletului si nu doar a fizicului? "Un om frumos este o bijuterie care in timp se uzeaza, iar un om bun este si ramane vesnic o comoara." În viata este dificil sa fii singur, sa nu ai un prieten caruia sa-i vorbesti, sa nu ai cu cine sa-ti imparti bucuriile, sa nu ai un umar pe care sa plangi (la nevoie). Este un dezastru sa n-ai cu cine sa razi, sa gandesti, sa meditezi. Se spune ca generatia noastra este o generatie fara limite, asta inseamna ca nu ii lipseste nimic si totusi ii lipseste ceva, esentialul: prietenia. Ar trebui sa ne putem dezvalui gandurile , sa ne dorim sa fim cu cineva cu care sa ne intelegem reciproc. Zambetele noastre timide nu pot umple sufletul dornic de frumos, de fericire, de prietenie. Noi toti dorim si vrem sa avem prieteni, dar nu toti prietenii sunt buni... Acel prieten bun, care nu te lasa la greu, caci despre acest prieten vreau sa vorbesc, cred ca are multe calitati ce trebuie amintite. Acest prieten bun este atent, stie sa observe cand ti-e greu, este acolo unde si cand ai nevoie. Este iubitor, stie sa mangaie, are capacitatea sa iubesca neconditionat, acest prieten nu va avea despre sine o parere mai buna, ci este egalul tău, acest bun prieten va avea intotdeauna usa deschisa si va fi gata sa te primeasca cu dragoste. Pe drumul vietii, greu si anevoios, atunci cand intampini greutati acest prieten va sti sa se uite inapoi, sa se intoarca, sa iti dea mana, sa te ajute sa te ridici si mai mult sa te ajute sa mergi mai departe. Un prieten bun cred ca nu va cauta sa faca ce-i place lui, ci va cauta sa faca ce iti place si te ajuta pe tine. Un bun prieten stie sa se ingrijeasca de tine, lipsa ta va fi completata de surplusul lui. Un bun prieten iti va da speranţa, te va face sa fii tare, te va ajuta sa vezi soarele ce se ascunde dincolo de norii negri, un bun prieten te va motiva pentru a merge mai departe atunci cand tu nu mai poti si nu mai vrei, cand vei dormi el va veghea asupra ta, cand vei fi pe drum te va apara, te va ocroti. "Prietenia este rodul timpului, ii trebuie ani sa se coaca, in timp ce dragostea este ca fulgerul, uneori nascut din furtuna".(G.Garibaldi) Mai exista acele situatii in care prietenii pot fi falsi si in acesta situatie se adevereste motto-ul: ‘Fereste-ma Doamne de prieteni, caci de dusmani ma feresc singur!’ Un singur sfat le pot da celor ce-mi citesc ideile: Selecteaza-ti prietenii! Nu uita ca adevaratii prieteni dintr-o viata nu se pot numara pe degetele de la o mâna si incearca sa acorzi in sensul propriu al prieteniei o parte a sufletului tau doar celui care merita spre a nu fi dezamagit intr-un final!

Profesor Elvira Mihaela Untesu

Luceafarul

Page 16: Revista  Luceafarul

Când ni se naşte un copil suntem absorbiţi de întrebări de tipul: „ce greutate are?”, „ce lungime are?”, „ce notă a primit la maternitate?” etc., într-un cuvânt de fizicul bebeluşului. Foarte puţini părinţi sunt preocupaţi de sănătatea sa psihică, fiind convinşi că astfel de probleme apar doar mai târziu. Ei bine, lucrurile nu stau deloc aşa! Încă de la naştere copilul are nevoie de dragoste, siguranţă, bucurie şi, mai ales, de comunicare. Frustrarea acestor nevoi produce tulburări psihice care, rezolvate imediat, rămân fără urmări, în timp ce dacă sunt neglijate conduc la nevrozele şi chiar psihozele de mai târziu. Prima şi cea mai importantă nevoie a copilului este aceea de a fi iubit. Fiecare copil este asemenea unui pahar gol şi singurul mod în care acest pahar poate fi umplut este acela de a-i arăta copilului dragoste. Doar atunci când paharul este „plin" copilul poate începe sa dăruiască, la rândul sau, dragoste. Copilul are nevoie să fie alintat, mângâiat şi îmbrăţişat, să se simtă aproape de părinţi, să i se ofere căldură şi confort emoţional, să se simtă dorit şi înţeles. A-i împlini doar nevoile fizice, de hrană şi de îngrijire, nu este suficient. Mulţi copii au stagnat din creştere sau chiar au murit, în ciuda îngrijirii fizice adecvate care li s-a oferit, pentru simplul fapt că le-a lipsit dragostea. Dragostea este atât de importantă, încât, părinţii, trebuie să împlinească această nevoie înainte de oricare alta. Nu este suficient ca părinţii să simtă, să creadă sau chiar să ştie că îşi iubesc copilul, ci copilul trebuie sa perceapă el însuşi această dragoste, altfel ea nu are nici o valoare. Este deosebit de important să-i arătaţi copilului că este iubit, în special în primii ani de viaţă. Dacă i-am întreba pe părinţi: „Vă iubiţi copiii?”, probabil că marea majoritate ne-ar răspunde: „Bineînţeles că-i iubim. Le oferim tot ce au nevoie, avem grijă de eiQ”. Totuşi, de multe ori, copiii nu simt că sunt iubiţi. Ne-au spus adesea: „Părinţii mei mă iubesc doar atunci când iau note bune, când mă îmbrac singur sau când îmi fac curat în cameră. Când sunt bun, mă iubesc, altfel, nu!” Aceşti copii nu înţeleg că sunt iubiţi pentru ceea ce sunt ei, în mod individual, necondiţionat, independent de nişte cerinţe. Ei simt că părinţii lor îi iubesc în mod condiţionat şi există un mare pericol în acest fel de dragoste. Părinţii nu trebuie să uite nici o clipă că un copil care are un comportament supărător este un copil care are cel mai mult nevoie de dragoste, de compasiune şi de ajutor. Copilul care pune cel mai mult răbdarea părinţilor la încercare are cel mai mult nevoie de dragostea lor. Copilul care muşcă, fură, loveşte sau foloseşte cuvinte „urâte” este posibil ca, prin aceasta, să nu facă altceva decât să pună părintele la încercare şi, în mod inconştient, să-l întrebe: „Poţi să mă iubeşti chiar şi atunci când sunt atât de îngrozitor?”. Alţi copii se comportă tocmai invers. Ei nu pot să acţioneze într-un asemenea mod „nesuferit”, de teamă că vor fi respinşi şi mai mult, astfel că îşi dau toată silinţa să fie buni. Copiii au nevoie de dragoste şi atenţie - atunci când sunt fericiţi şi când sunt trişti - adică tot timpul. Aceasta înseamnă să ascultăm copilul când îşi exprimă gândurile şi sentimentele, să-i acordăm atenţie când are nevoie de aceasta, presupunând atingere adecvată (mângâieri, îmbrăţişări, săruturi), însoţită de afecţiune (zâmbet, cuvinte de încurajare, apreciere, exprimarea încrederii în el). Alternarea comportamentelor de manifestare a dragostei cu cele abuzive sau de neglijare fac ca dragostea să nu mai fie percepută ca atare, apărând neîncrederea şi sentimentul de respingere. Lipsa iubirii marchează orice copil, în toate privinţele, chiar dacă în grad diferit. Ea duce la complexe, la ideea de diferenţă şi, în ultimă instanţă, la o imagine de sine negativă, inconfortabilă. Acest lucru are repercusiuni asupra „funcţionării” copilului în toate planurile: el va avea performanţe şcolare mai slabe adesea (dar nu este obligatoriu), va avea o emoţionalitate dificilă, poate chiar imatură şi o psihologie aparte.

Luceafarul

Page 17: Revista  Luceafarul

Puritatea şi seninătatea de pe chipul celor mici se pierde pe zi ce trece din cauza ignoranţei părinţilor. Ne plângem de răutatea speciei umane, de lumea meschina în care trăim, condamnăm făţărnicia şi demagogia, dar nu încercam să schimbam nimic. Recunoaştem greşelile, dar ne este lene să le corectăm. Criticăm noua generaţie, dar nu realizam că este aşa şi din cauza noastră. Câţi dintre părinţii din ziua de astăzi nu încearcă să suplinească lipsa de timp petrecut alături de copiii lor prin bani, cadouri şi

mofturi? Cât de superficială este viaţa în ochii unor tineri care au totul la îndemână, mai puţin afecţiunea părintească? Nu cumva ar aprecia mai mult oamenii, viaţa şi chiar lucrurile dacă le-ar merita, dacă le-ar câştiga prin propriile forţe? Numai dacă vei fi acolo te vei bucura de el, numai dacă o sa te simtă lângă el îţi va mulţumi şi doar dacă îl vei însoţi de-a lungul vieţii se va simţi iubit. Dragostea părintească nu se traduce în bani, ci în afecţiune! Copilul are mai multă nevoie de dragostea unui părinte decât de banii de buzunar. Este mult mai important să fii prieten cu copilul tău, decât să-i cumperi „afecţiunea”. Nu va pune preţ pe ea. Şi nici, mai târziu, în relaţiile lui cu alte persoane nu o va face. Rupe-ţi din timpul tău o oră, măcar, să vorbeşti cu copilul tău! OriceQ Fă-l prietenul tău cel mai bun! Va aprecia asta mai mult decât orice sumă de bani i-ai da. Încearcă să fii aproape de copiii tăi mai mult cu sufletul decât cu buzunarul! Uită-te la ei să-i vezi crescând, sa-i vezi când sunt trişti ca să-i poţi ajuta şi când sunt fericiţi ca să le poţi împărtăşi acea fericire! Aşa vă vor iubi toată viaţa, vă vor fi recunoscători şi nu vă vor uita niciodată. Dragostea pe care i-o oferi copilului tău trebuie să fie necondiţionată, să nu depindă de eşecurile sau realizările sale. De asemenea, dragostea nu trebuie promisă ca şi recompensă dacă cel mic este ascultător şi se conformează cerinţelor tale, dar nici nu trebuie retrasă în condiţii de proastă purtare. Studiile făcute de specialişti au arătat că cei mici au întotdeauna nevoie de afecţiune şi cuvinte duioase, în cantitate diferită în funcţie de vârstă, iar afecţiunea părinţilor le lipseşte exact atunci când au mai mare nevoie de ea. Chiar şi când sunt mai măricei simt nevoia de dragoste, le este necesar să ştie că sunt acceptaţi de familie. A iubi copilul este diferit de a-i transmite mesajul că este iubit. A iubi un copil înseamnă a-i împlini nevoile astfel încât să se dezvolte armonios, să fie pregătit pentru provocările vieţii şi să aibă conştiinţa propriei valori. „Limbajele iubirii” despre care auzim adesea reflectă doar o faţetă a iubirii, care se apropie mai mult de afecţiune. Iubirea pentru copil are însa şi alte faţete: încurajarea asumării responsabilităţii de către copil, respectul, disciplinarea, cultivarea intereselor copilului. Este cunoscut faptul că disciplinarea este o modalitate concretă de a manifesta dragoste faţă de copil. Ea are de-a face cu învăţarea unor comportamente dezirabile, în condiţiile în care părintele îi asigură copilului un climat favorabil, în care să îşi păstreze convingerea că este iubit de către părinte. Copii au nevoie de atenţie în fiecare detaliu al vieţii lor. Cea mai mare atenţie de care au nevoie trebuie să vină din partea părinţilor. Ei au nevoie de încurajare şi de cineva care să îi înţeleagă. Când un părinte se adresează copilului, trebuie s-o facă în termeni cât mai pozitivi posibil. În momentul în care copilul a făcut un lucru bun, trebuie să îl lăudaţi şi să îl încurajaţi să mai repete fapta săvârşită. Deseori părinţii ajung târziu acasă, obosiţi şi se pun în faţa televizorului pentru a se odihni. Este o mare greşeală. Fiecare copil are nevoie de atenţie, de dragoste şi să fie ascultat. Nu pot să nu îmi amintesc, cu nostalgie, de o expresie a copilului meu pe care nu o voi uita niciodată. Când era micuţ, îmi spunea întotdeauna când se cuibărea la pieptul meu „Tu miroşi mereu frumos, miroşi a mămică”Q Profesor psiholog, Silvia Nicolescu

Luceafarul

Page 18: Revista  Luceafarul

Copiii învaţă să-şi preţuiască părinţii. Ei caută să devină bucuria părinţilor lor.

Şcoala ajută mult copiii în a le da învăţătură, îndrumări bune pentru viitor. La

şcoală copiii vin cu o mulţime de deprinderi care diferă de la un elev la altul. Acolo, sunt

dezvoltate şi îmbunătăţite multe dintre calităţile, gândurile etc. unui copil. Părinţii au şi ei

un rol important în buna creştere şi învăţatură pentru viitorul copiilor lor. Acestia trebuie

să cunoască "viaţa" copilului la şcoală, iar profesorii trebuie să cunoască un pic din

"viaţa" copilului în familie. Ajutându-se între ei, părinţii şi profesorii, vor putea "lucra" în

deplină înţelegere. Cu ajutorul acestei conlucrări între familie şi şcoală , copilul poate să

crească într-adevăr ca un" pom" îngrijit de cei mai iubitori şi pricepuţi "grădinari".ex:

"Aceşti grădinari trebuie să lucreze însă în înţelegere. Ce s-ar întâmpla cu pomişorul dacă

după grădinarul care-i îndreaptă ramurile spre lumină şi căldură, ar veni un altul care i-ar

trage ramurile spre întuneric şi frig?

Un alt exemplu ne va lămuri de ce s-ar întâmpla atunci când familia contrazice

îndrumările şcolii: ex." o fetiţă a fost încurajată, într-o lucrare de către un domn profesor

dându-i nota 8 , iar familia a sustinut că a greşit foarte mult luând acea notă ; fetiţa este

descurajată şi pe parcurs poate va lua note mult mai rele."

Copiii trebuie să audă acasă cuvinte de laudă despre lucrurile pe care le fac la

şcoală.( lucruri bune)

Părinţii nu trebuie să facă greşeala de a lăsa întreaga educaţie pe seama şcolii şi să

nu privească acest răstimp de vârstă fragedă , drept un răstimp în care poţi îngădui toate

greşelile. E greu să îndrepte şcoala ceea ce a stricat o familie. Despre şcoala de azi ,

părinţii nu mai pot spune lucruri rele.

Un copil trebuie crescut cu multă învăţătură şi educaţie bună, iar colaborarea dintre

şcoală şi familie are un rol foarte important în asta.

GOGOI ANDREI COSMIN

Clasa a VI-a B

Luceafarul

Page 19: Revista  Luceafarul

La page de françaisLa page de françaisLa page de françaisLa page de français ChersChersChersChers élèvesélèvesélèvesélèves

L’un des plus brillants intellectuels de la France de nos jours , Jacques L’un des plus brillants intellectuels de la France de nos jours , Jacques L’un des plus brillants intellectuels de la France de nos jours , Jacques L’un des plus brillants intellectuels de la France de nos jours , Jacques Attali , affirmait dans une interview : <<Parler plusieurs langues est un Attali , affirmait dans une interview : <<Parler plusieurs langues est un Attali , affirmait dans une interview : <<Parler plusieurs langues est un Attali , affirmait dans une interview : <<Parler plusieurs langues est un droit de l’homme , plutôt qu’un devoir, parce que c’est une condition droit de l’homme , plutôt qu’un devoir, parce que c’est une condition droit de l’homme , plutôt qu’un devoir, parce que c’est une condition droit de l’homme , plutôt qu’un devoir, parce que c’est une condition de l’existence . On n’est pas un homme complet si on ne parle plusieurs de l’existence . On n’est pas un homme complet si on ne parle plusieurs de l’existence . On n’est pas un homme complet si on ne parle plusieurs de l’existence . On n’est pas un homme complet si on ne parle plusieurs langues.>>langues.>>langues.>>langues.>> Depuis longtemps la langue française a cesséDepuis longtemps la langue française a cesséDepuis longtemps la langue française a cesséDepuis longtemps la langue française a cessé d’être la propriété des d’être la propriété des d’être la propriété des d’être la propriété des seuls Français.Elle appartient à seuls Français.Elle appartient à seuls Français.Elle appartient à seuls Français.Elle appartient à l’ensemble des francophones (plus de 100 millions de personnes l’ensemble des francophones (plus de 100 millions de personnes l’ensemble des francophones (plus de 100 millions de personnes l’ensemble des francophones (plus de 100 millions de personnes possèdent une réelle maîtrise du français) .possèdent une réelle maîtrise du français) .possèdent une réelle maîtrise du français) .possèdent une réelle maîtrise du français) . La page de français donne rendezLa page de français donne rendezLa page de français donne rendezLa page de français donne rendez----vous à tous ceux qui aiment la vous à tous ceux qui aiment la vous à tous ceux qui aiment la vous à tous ceux qui aiment la langue française et la considèrent comme une porte ouverte sur le langue française et la considèrent comme une porte ouverte sur le langue française et la considèrent comme une porte ouverte sur le langue française et la considèrent comme une porte ouverte sur le monde. Vous trouverez ici textes ,bandes dessinées, exercices, monde. Vous trouverez ici textes ,bandes dessinées, exercices, monde. Vous trouverez ici textes ,bandes dessinées, exercices, monde. Vous trouverez ici textes ,bandes dessinées, exercices, informations et jeux qui pourront approfondir vos informations et jeux qui pourront approfondir vos informations et jeux qui pourront approfondir vos informations et jeux qui pourront approfondir vos connaissancesconnaissancesconnaissancesconnaissances . . . . Votre prof de français vous y attend.Votre prof de français vous y attend.Votre prof de français vous y attend.Votre prof de français vous y attend. Bon courage !Bon courage !Bon courage !Bon courage !

Profesor Victoria BoceaProfesor Victoria BoceaProfesor Victoria BoceaProfesor Victoria Bocea

Le Louvre

Le centre Pompidou

Luceafarul

Page 20: Revista  Luceafarul

Brasov

Acum cateva sute de ani,orasul Brasov a fost o cetate. Din acea cetate au mai ramas:Turnul Alb, Turnul Negru,Bastionul Graft, Bastionul Postavarilor,Bastionul Tesatorilor,Poarta Ecaterina, Biserica Neagra si multe altele. Mandria Brasovului a fost Fabrica de Avioane infiintata in 1925.Aici s-au facut avioane de vanatoare care au fost utilizate in al doilea razboi mondial. Dupa razboi, fabrica a fost transportata in U.R.S.S. Hotelul Aro (Carpati) a fost construit intre anii 1934-1935 de Horia Creanga. Acest hotel a fost pastrat pana astazi. Nu departe de centru se afla Brasovul Vechi.Aici s-au pastrat case vechi si cupola bisericii romano-catolice proiectata de Iosif Carl Lamasch in secolul al XVIII-lea. In secolul al XIV-lea s-a ridicat in nord-vestul orasului un zid de aparare si s-a sapat un canal numit Canalul Graft. Turnul Negru a fost ridicat in 1494 pe Dealul Warthe. La 23 iulie 1559 ,Turnul Negru a fost lovit de un fulger si a ars,de aici si denumire de Turnul Negru . Bastionul Tesatorilor este situate in sud-vestul orasului. Acest bastion a fost ridicat si aparat de tesatorii din oras. Bastionul Postavarilor a aparat sud-vestul cetatii Brasovului in secolul al XVI-lea.Apoi a fost incredin-tat spre apararea breslei aurarilor dupa care a fost incredintat breslei postavarilor. Bastionul Graft a fost ridicat in secolul al XV-lea de catre bresla selarilor.Acest bastion facea legatura intre Turnul Alb si incintele de aparare ale orasului din coltul sau nordic. Poarta Ecaterinei este cea mai bine pastrata poarta de acces in oras.A fost ridicata in 1559 de Johannes Benker. In Casa Sfatului se afla sediul administrativ al orasului (Praetorium). Strada Sforii este cea mai ingusta strada din Europa.Ea este situata in apropierea Portii Schei.Aceasta strada are 111cm-135cm. Aparand inca orasul, Turnul Alb a fost construit in 1494. El are 18-20 m inaltime. Acest turn a devenit unul dintre cele mai frumoase monumente ale orasului. Brasovenii au festivaluri proprii ca de exemplu Junii. Acest festival dateaza din 26 martie 1728 si se serbeaza la o saptamana dupa pasti. Colegiul Andrei Saguna a fost ridicat intre anii 1851-1856 de Stefan Emilian. Cea mai veche parte a cartierului Schei este dominat de Biserica Sf. Nicolae (a fost construita intre sec. XIV-XV), una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe romanesti.De asemenea, in curtea bisericii se gaseste cladirea primei scoli romanesti(1495), astazi transformata in muzeu;statuia primului tipograf de carti din Romania, diaconul Coresi si Muzeul Junilor Brasoveni. Cladirea Prefectiunii din Brasov a fost odata Palatul Justitiei care a fost ridicat in 1902 si se afla vis-à-vis de primarie. Poiana Brasov a fost fondata in 1895.Astazi Poiana Brasov este una dintre cele mai exclusiviste statiuni turistice din tara. La o distanta de aproximativ 40 de minute din centru, pe stradutele pline de spiritualitate ale Scheii Brasovului se ajunge la Pietrele lui Solomon. ,,Legenda spune ca un rege ungur numit Solomon a sarit cu calul sau peste prapastia dinte cei doi

munti, calul prabusindu-se. Solomon s-a salvat prinzandu-se de radacinile unui copac unde si-a aranjat coroana pe cap. De aceea vechea emblema a Brasovului este coroana cu radacini.”

Elev : Militaru Eduard Dorin Cls : a-VIII-a B

Acum cateva sute de ani,orasul Brasov a fost o cetate. Din acea cetate au mai ramas:Turnul Alb, Turnul Negru,Bastionul Graft, Bastionul Postavarilor,Bastionul Tesatorilor,Poarta Ecaterina, Biserica Neagra si multe altele. Mandria Brasovului a fost Fabrica de Avioane infiintata in 1925.Aici s-au facut avioane de vanatoare care au fost utilizate in al doilea razboi mondial. Dupa razboi, fabrica a fost transportata in U.R.S.S.Hotelul Aro (Carpati) a fost construit intre anii 1934-1935 de Horia Creanga. Acest hotel a fost pastrat pana astazi.Nu departe de centru se afla Brasovul Vechi.Aici s-au pastrat case vechi si cupola bisericii romano-catolice proiectata de Iosif Carl Lamasch in secolul al XVIII-lea. In secolul al XIV-lea s-a ridicat in nord-vestul orasului un zid de aparare si s-a sapat un canal numit Canalul Graft. Turnul Negru a fost ridicat in 1494 pe Dealul Warthe. La 23 iulie 1559 ,Turnul Negru a fost lovit de un fulger si a ars,de aici si denumire de Turnul Negru .Bastionul Tesatorilor este situate in sud-vestul orasului. Acest bastion a fost ridicat si aparat de tesatorii din oras.Bastionul Postavarilor a aparat sud-vestul cetatii Brasovului in secolul al XVI-lea.Apoi a fost incredintat spre apararea breslei au-rarilor dupa care a fost incredintat breslei postavarilor. Bastionul Graft a fost ridicat in secolul al XV-lea de catre bresla selarilor.Acest bastion facea legatura intre Turnul Alb si incintele de aparare ale orasului din coltul sau nordic. Poarta Ecaterinei este cea mai bine pastrata poarta de acces in oras.A fost ridicata in 1559 de Johannes Benker. In Casa Sfatului se afla sediul administrativ al orasului (Praetorium). Strada Sforii este cea mai ingusta strada din Europa.Ea este situata in apropierea Portii Schei.Aceasta strada are 111cm-135cm. Aparand inca orasul, Turnul Alb a fost construit in 1494. El are 18-20 m inaltime. Acest turn a devenit unul dintre cele mai frumoase monumente ale orasului. Brasovenii au festivaluri proprii ca de exemplu Junii. Acest festival dateaza din 26 martie 1728 si se serbeaza la o saptamana dupa Pasti. Colegiul Andrei Saguna a fost ridicat intre anii 1851-1856 de Stefan Emilian. Cea mai veche parte a cartierului Schei este dominat de Biserica Sf. Nicolae (a fost construita intre sec. XIV-XV), una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe romanesti.De asemenea, in curtea bisericii se gaseste cladirea primei scoli romanesti(1495), astazi transformata in muzeu;statuia primului tipograf de carti din Romania, diaconul Coresi si Muzeul Junilor Brasoveni. Cladirea Prefectiunii din Brasov a fost odata Palatul Justitiei care a fost ridicat in 1902 si se afla vis-à-vis de primarie. Poiana Brasov a fost fondata in 1895.Astazi Poiana Brasov este una dintre cele mai exclusiviste statiuni turistice din tara. La o distanta de aproximativ 40 de minute din centru, pe stradutele pline de spiritualitate ale Scheii Brasovului se ajunge la Pietrele lui Solomon. ,,Legenda spune ca un rege ungur numit Solomon a sarit cu calul sau peste prapastia dinte cei doi munti, calul prabusindu-se. Solomon s-a salvat prinzandu-se de radacinile unui copac unde si-a aranjat coroana pe cap. De aceea vechea emblema a Brasovului este coroana cu radacini.” Elev : Militaru Eduard Dorin Clasa a-VIII-a B

B r a s o v u l Luceafarul

Page 21: Revista  Luceafarul

Pentru noi, cea mai frumoasa limba este dulcele grai romanesc. Afirmatia este

subiectiva. Desigur ca exista in lume multe limbi frumoase, in care s-au manifestat vechi

culturi de inalta tinuta, dar noi in limba romana am deprins primele sunete, odata cu prima

rostire in limba romana ne-am exprimat primele ganduri, primele cunostiinte despre lumea

inconjuratoare.Limba nu este numai un mijloc de comunicare, ea reprezinta semnul adanc de

dragoste pentru pamantul caruia ii apartinem. Limba romana nu este o simpla materie de

invatamant, ci este un tezaur de inima , caruia trebuie nu numai sa-i pastram stralucirea, dar

sa-i adaugam frumuseti noi.

-Va puteti voi lauda ca ati descoperit, ati invenat un cuvant, o expresie noua?

Ce spuneti?... asa ne-a adresat noua prima intrebare d-na profesoara Manole Fl. care a fost

alaturi de noi la interesanta activitate organizata de doamna bibliotecara Pauna sub

genericul ,, Cresterea limbii romanesti”.

Avand in apropiere rafturile cu noile dictionare am inteles ca putem sa le folosim

permanent spre a ne insusi o exprimare frumoasa, bogata, nuantata. O intrebare care ne-a

venit in minte si am adresat-o distinsilor profesori care au avut amabilitatea sa ne fie alaturi

a fost aceasta:

- Care sunt cartile dumneavoastra de capatai, pe care le socotiti de mare insemnatate

pentru cultivarea limbii?

Evident ca primul raspuns a venit de la d-na profesoara Manole, care are o legatura de

suflet cu numele Eminescu:

-Cand Vacarescu a scris ,, Las voua mostenire cresterea limbii romane”, el nu si-a

inchipuit ca se va ivi Eminescu prin care limba romana avea sa cunoasca o incomparabila

stralucire. Cartea de capatai a multor generatii de pana acum-si asa va fi si in viitor- este

volumul de poezii al lui Eminescu.

D-l profesor Voiculescu ne-a marturisit ca a ramas nedespartit de cartile lui Zaharia

Stancu , caruia i-a cunoscut intreaga viata, nascandu-se in acelasi sat cu el- Salcia. Intr-un

glas, d-na prof. Marcu si d-na prof. Hagiu ne-au marturisit ca avem multi scriitori care prin

versul lor au demonstrat ca limba romana este bogata , ca are forta de sugestie. Citind o

opera a marelui Sadoveanu iti dai seama ca nu poti elimina niciun cuvant, fara ca acesta sa

strice armonia intregii constructii. Dialogul a continuat cu multe, multe intrebari si as

mentiona ca a fost suficient de mare interesul tuturor elevilor sa afle cat mai multe despre

latinitatea limbii noastre.Limba romana - ne-a spus d-na prof.Hagiu V. - este o ramura limbii

latine cu modificarile firesti, intervenite pe parcursul istoriei. Nu tot ce este in lb romana vine

din latina, dar structura gramaticala este de origine latina. Cuvintele de larga circulatie sunt

din latina. Nu avem nicio prepozitie venita din alta sursa. Bineinteles ca multe cuvinte

derivand din latina, pentru a ajunge la forma de astazi, au trecut prin numeroase

peripetii.Oricat de mult ne-am stradui sa avem o scriere corecta , greselile sunt prezente in

exprimarea si scrierea noastra.

-Care credeti ca sunt cele mai frecvente greseli pe care le folosim sau scriem?

- La aceasta intreabare, d-na prof. Manole Fl., ne-a spus ca nu se poate raspunde in

cateva cuvinte. Am sa dau totusi cateva exemple caracteristice. Astfel se spune mai

bine ,,Unul dintre cei mai mari scriitori” decat ,,din cei mai mari scriitori”. Cuvantul din arata

materia si ca atare se poate spune : ,,pantofi din piele” ,desi noi des spunem ,,de piele”. Sa

spunem : ,,diferenta dintre Ion si Vasile” si nu ,, dinferenta intre Ion si Vasile”! Multe greseli

apar si in felul cum este folosit genitivul. Frecvente sunt greselile de acord intre subiect si

predicat, mai des cand este vorba de un subiect colectiv. Iata un exemplu de eroare:

,,Numarul studentilor s-au marit” in loc de ,,s-a marit” Din intreaga dezbatere am inteles ca

gramatica este ceva viu si se deduce tocmai din practica. In fata textelor literare vom discuta

faptele de limba, vom intelege sensul cuvintelor asa cum se leaga ele intr-un context.

Multumim distinsilor nostri profesori, multumim doamnei bibliotecara pentru

activitatea de limba romana.

A consemnat Roxana Stanca cls a VIII-a A

Luceafarul

Page 22: Revista  Luceafarul

T R Ă S N E T U L

Trăsnetul este o descărcare electrică luminoasă, care se produce în atmosferă, de obicei, dar nu totdeauna, în timpul furtunilor. Datorită acumulării în nor a unei importante sarcini electrice, creşte intensitatea câmpului electric în vecinătatea corpurilor proeminente şi se formează canale de aer ionizat de-a lungul cărora se produce descărcarea. Există mai multe tipuri de trăsnete: care se produc în interiorul aceluiaşi nor, care se produc între nori, care se produc dinspre nor spre pământ, care se produc dinspre pământ spre nor, trăsnete ce au loc în straturile înalte ale atmosferei şi trăsnete sub formă de bilă (fulgere globulare). Durata unui trăsnet este de câteva microsecunde, intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi iar temperatura în interiorul acestuia poate depăşi 28.000 grade Celsius. Protecţia î m p o t r i v a c o n s e c i n ţ e l o r dăunătoare ale trăsnetului se r e a l i z e a z ă c u a j u t o r u l paratrăsnetului, un dispozitiv inventat la jumătatea secolului XVIII de către Benjamin Franklin. În sistemul solar au fost observate trăsnete şi pe Venus şi pe Jupiter, acestea din urmă,

Luceafarul

Page 23: Revista  Luceafarul

C U R C U B E U L Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic manifestat prin apariţia spectrului luminos atunci când lumina se refractă prin atmosfera suprasaturată de vapori de apă, de cele mai multe ori apărând după ploaie. Curcubeul ia forma unui arc roşu la exterior şi violet la interior. Secvenţa de culori cea mai acceptată este aceeaşi cu cea a spectrului luminii albe, adică: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet (ROGVAIV). Lumina albă se separă în diverse culori (lungimi de undă) atunci când intră într-un strop de apă fiindcă roşul se refractă sub un unghi mai mic decât albastrul. La ieşirea din strop, raza roşie părăseşte stropul sub un unghi mai mic decât unghiul de refracţie al razei albastre, iar separarea culorilor realizează curcubeul, care în final, se produce pe retina privitorului. Uneori apare si un al doilea curcubeu, mai mic decât primul şi cu culorile in ordine inversă, de la violet spre roşu. Profesor Liliana Stefan

Luceafarul

Page 24: Revista  Luceafarul

,,Cum se formeaza si din ce este alcatuita o stea ?’’

, vrea sa stie colega mea, Fita Laura-Gabriela

din clasa a VI-a B.

O stea se naste din norii de hidrogen si praful cosmic , care circula in

imensitatea Universului , atunci cand aceste elemente se gasesc in anumite

conditii. ,,Inima’’ unei stele este formata , in general , din 70 % hidrogen , 28%

heliu si carbon si 2% diverse materii grele . In fiecare secunda , sute de

milioane de tone de hidrogen sunt antrenate in reactii termonucleare ,

transformandu-se in heliu. Deci o stea este , de fapt , o centrala termonucleara

naturala . In plus , ea emite fotoni , respectiv lumina, astfel ca unele pot fi va-

zute si cu ochiul liber , in timpul noptii .In timpul reactiilor termonucleare ga-

zele calde , magnetizeaza sunt aruncate la mari distante in spatiu . Din cate-

goria stelelor face parte si Soarele , a carui temperatura in interior atinge

15milioane de grade , iar la suprafata 6 000 grade Celsius.

Pencea Roxana-Maria

Cls: a VI-a B

Luceafarul

Page 25: Revista  Luceafarul

Ar vrea sa stie colega mea,

Balasa Ana-Maria

Clasa a VI-a B

Telefonul a aparut in 1876, stirnind entuziasm,neincredere, sentimente contradictorii firesti.A

luat nastere in laboratorul unui inventator de exceptie: ALEXANDER GRAHAM BELL.Prima lega-

tura la distanta (New-York,Chicago) a fost realizata in 1892.In ceea ce priveste tara noastra,

prima instiintare publica despre telefon o gasim in ,,Monitorul oficial” (Bucuresti), din 3 martie

1886, care consemna instalarea unei ,,centrale” cu 5 posturi ! O centrala telefonica in adevaratul

sens al cuvantului a fost instalata in Bucuresti in anul 1900. Ea avea 6 000 de circuite si era de-

servita de 17 telefoniste ! De aici se poate trage o concluzie interesanta : Romania isi asigura

inca de la inceputul secolului, in unele domenii tehnice locuri de frunte, alaturi de alte tari

europene.

Paunescu Emilia clasa a VI-a B

Elevului Dan Dragut convins de farmecele-i personale.

,,Tu esti Dragut? l-a intrebat

Un glas la secretariat La care el raspunde-n verva

,,Bineinteles , nu se observa ? '' Autocritica

Din daci si din romani ne-am tras Spun toti istoricii-ntr-un glas Dar eu consider ca-s doar dac Caci la latina vesnic tac ...

In autobuz.

Spunea un tanar oarecare Unui batran, cu politete

,,Stau jos acum ,ca in picioare Voi sta destul la batranete!".

Florea Andrei clasa a VI-a B

Luceafarul

Page 26: Revista  Luceafarul

I In viata de elev tu sau unul dintre prietenii tai ati ajuns in biroul

directorului si nu din motive tocmai onorabile .Dupa ce pleci de aici , cu regretul pentru ceea ce ai facut , promitand ca vei deveni un elev model si plin de sperante ca vei scapa acasa de calvarul unei discutii cu parin tii,stai sobru si gandesti …’’daca as fi eu director…’’ Dar nu esti si imaginatia ta o ia razna .

Te vezi director , cu fraiele puterii in mana .Faci ce vrei . Dar totul este un vis frumos care nu se poate implini nici pentru o zi .

Zburand cu aripile imaginatiei cativa colegi mai noi ,intr-o pauza , s-au oferit sa ne descrie ce ar face daca ar deveni director pentru o zi.

Leonard:’’Nu cred ca sunt persoana cea mai potrivita pentru o astfel de func-tie.As face doar lucruri fara seminficatie .

Dana:’’As face multe :un post de radio care sa ofere muzica preferata in fie-care pauza as face un regulament pe placul elevilor , as mai supara pe profesorii care nu m-ar accepta …’’

Catalina:’’As discuta cu profesorii , i-as face sa fie mai intelegatori cu elevii,sa incerce sa se apropie de ei .Poate astfel prapastia dintre generatii ar deveni mai putin adanca .’’

Delia:Daca as fi director as organiza mai multe seri de dans pentru elevii mei ca sa ii cunosc mai bine m-as stradui sa fac o sala de lectura si de ce nu o sala cu mai multe calculatoare .M-as baza pe niste sponsori si totul ar fi O.K.’’

Daniel:’’I-as face pe toti profesorii nedrepti sa regrete acest lucru si as stabili o zi a elevului la care sa-i ofer un raspuns la toate intrebarile care-l framanta .Si mai este ceva… as umbla pe la examene … sa fie cat mai putine .’’

Dar se pare ca de ‘’proiecte’’nu ducem lipsa .In speranta ca nu toti prietenii nostri se gandesc la distractie –am indemna si pe colaboratorii – visatori sa redevina elevi . E mai bine sa aterizam pe Pamanat si sa nu mai visam stele verzi si directori pentru o zi .Ce-i prea mult strica! Raid ancheta pe holul scolii, la etajul al II-lea Colectivul de redactie

Luceafarul

Page 27: Revista  Luceafarul

Aroma racoritoare a lamailor, portocalelor,mandarinelor si grapefrui-turilor, gustul lor placut si continutul bogat in vitamina C au facut ca aceste fructe sa fie cele mai cautate in sezonul rece.Dar putini stiu ca aceste delicioase fructe sunt si adevarate medicamente naturale.Cura cu citrice (puteti folosi doar unul din fructele amintite mai sus sau combinate) da rezultate foarte bune in bolile de ficat, in cele infectioase, in starile de oboseala, in afectiunile renale si cardiovasculare, in hipertensiunea arteriala. Pentru a va intari sistemul imunitar, si deci pentru a rezista mai bine bolilor infectioase (virale sau bacteriene), puteti face o cura de citrice de cel putin o luna.Omul adult are nevoie de cira 3 mg de vitamina C pe zi, iar copiii de o cantitate de 5-7 ori mai mare.Aceasta inseamna ca daca consumam o portocala pe zi, un grapefruit, 2-3 mandarine sau zeama unei lamai, acoperim necesarul de vitamina C. In timpul curei insa,vom consuma o cantitate mai mare de citrice, pentru a creste aportul de vitamina C.Timp de o luna, savurati gustul placut a 3-4 portocale pe zi sau beti zeama a 2-3 lamai, pe care o puteti adauga intr-o lingura cu miere sau intr-o ceasca cu ceai. Hrana sanatoasa = viata Lapte = vitalitate Printr-o alimentatie sanatoasa se asigura energia necesara organismului. Efectele pozitive ale laptelui sunt dovedite. Una dintre substantele cele mai importante pentru structura sistemului osos este calciul. Stabilitatea oaselor se mentine daca ingeram zilnic cantitatea de un gram de calciu,iar pentru ca organismul sa extraga aceasta cantitate trebuie sa bem 200 ml de lapte si un pahar de iaurt si sa mancam o felie de branza. Zaharul din lapte are grija de flora intestinala, ca sa nu mai spunem de cantitatile importante de vitamina A si B. Laptele contine si substante active,valoroase pentru frumusete,iar vitamina A este foarte buna pentru ochi si in plus ne protejeaza celulele ajutand la formarea tesuturilor pielii. Asadar,hai sa ne bucuram zilnic de efectele pozitive ale laptelui pe care il primim ! Enache Andreea Calsa a VI a B

Luceafarul

Page 28: Revista  Luceafarul

(se intreaba colega noastra Daiana)

Cu toate ca organismul corpului produce caldura in mod continuu, totusi, in aceeasi masura o pierde daca nu se iau unele masuri. Cercetarile facute au aratat ca datorita imbracamintei organismului uman poate pastra circa o treime din totalul energiei calorice pe care o produce. De fapt, nu haina propriu-zisa ne apara de rigorile frigului sau ale caldurii, ci stratul izolator de aer creat intre suprafata pielii si imbracaminte, strat care se “muleaza” perfect pe reliefurile corpului si ale hainei, formand un veritabil mi-croclimat subvestimentar. Bineinteles ca omul a fost nevoit sa-si creeze acest microclimat artificial pentru a rezista la actiunea factorilor de mediu, insa in niciun caz acest nou mediu nu trebuie sa se transforme intr-un microclimat de sera, izoland definitiv corpul de mediul inconjurator. Valoarea hainelor este apreciata, in primul rand, dupa gradul sau de a con-duce caldura. Bineinteles ca acest deziderat are o legatura stransa cu posibilita-tile hainelor in ceea ce priveste porozitatea si permeabilitatea pentru aer,apa si umiditate, precum si potentialul sau de a facilita procesul de evaporare. In aprecierea calitatii vesmintelor , culoarea joaca si ea un rol destul de important, deoarece nu este utila numai pentru efectele estetice pe care le creeaza , ci mai ales pentru a ne apara de excesul de caldura din timpul verii. Fata de tesaturile albe, cele colorate in: -galben deschis absorb cu 2% mai multa caldura, -galben inschis absorb cu 40% mai multa caldura, -verde deschis absorb cu 42% mai multa caldura, -rosu absorb cu 68% mai multa caldura, -albastru inchis absorb cu 98% mai multa caldura, -iar negrul cu 208% mai multa caldura. Din aceasta cauza la imbracamintea de vara se folosesc culori deschise, iar la cea de iarna culori inchise. Mita Alexandra clasa a VI-a B Calitatea hainelor este strans legata si de felul tesaturii respective, in sen-

sul ca cea neteda reflecta mai bine caldura decat

Luceafarul

Page 29: Revista  Luceafarul

Joc de copil

M-am jucat de-a viata

Cu copilaria

Ea s-ascundea in sufletul meu,

Eu m-ascundeam in dragostea ei,

Nevinovata

Si nu ne gaseam.

Zambete

Zambete de copil

Rasuna prin flori;

Suras de tanar ,

Alearga spre viata ,

Zambete de bunic

Reinvie sperante .

Toamna culorilor Toamna culorilor Toamna culorilor Toamna culorilor Cerul deschide Cerul deschide Cerul deschide Cerul deschide Portile Portile Portile Portile----albastrealbastrealbastrealbastre Glasuri de foc Glasuri de foc Glasuri de foc Glasuri de foc Strapung norii, Strapung norii, Strapung norii, Strapung norii, Incendiindu Incendiindu Incendiindu Incendiindu----i .i .i .i . Toamna culorilor Toamna culorilor Toamna culorilor Toamna culorilor

Chivu Georgiana Cosmina Chivu Georgiana Cosmina Chivu Georgiana Cosmina Chivu Georgiana Cosmina Cls. a VI Cls. a VI Cls. a VI Cls. a VI ––––a B a B a B a B

Luceafarul

Page 30: Revista  Luceafarul

STIATI CA...

Viteza jetului de aer pe care un om il expira cand stranuta violent este de circa 100 Km/ora ? La 70% dintre pasari, masculul este cel care cloceste oualele ? Daca omul nu si-ar taia unghiile la varsta de 50 de ani le-ar putea avea de 2 m ? Puiul de hipopotam este purtat pe spatele mamei sale mai multi ani ? Prima carte de sah a fost tiparita in Spania in anul 1497 ? Fructele acre mentin in conditii bune dentitia. In China exista un copac care p rev este s te t impu l . E l a re capacitatea de a-si schimba culoarea frunzelor fiind foarte sensibil la orice variatie de umiditate sau de presiune atmosferica. Cand timpul se mentine frumos, frunzele au o culoare puternic verde, iar cand timpul urmeaza sa se schimbe capata o culoare rosiatica ?

De toate pentru toDe toate pentru toDe toate pentru toDe toate pentru tontitititi

La pomul de iarna Bine ca nu cere tata Ca sa punem in bradut Numai notele de zece... C-ar iesi prea saracut ! Unei eleve care nu invata permanent Cum s-a lenevit putin,.. Nota se preschimba-n spin! Razbunarea lui Ionut Fiindca-i arata bunicul Cum se spala des pisicul, L-a trimis cu-o verisoara La o ruda de la tara !

Raspundeti la cateva intrebari si veti vedea in ce masura veti putea deosebi falsul de adevar.

Se poate cantari corect cu o balanta falsa ? Un om inzestrat cu o mare vointa isi poate controla reflexele ? Un mincinos minte cand spune ca minte ? Doi reprezinta intotdeauna 1+1 ? Un corp solid care nu are nici un unghi este o sfera ? Litere N, S, E, V de roza vanturilor asezata pe acoperisul caselor se intorc dupa vant ? Cititul la soare oboseste ochii? Dupa ploaie se insenineaza ? Cu cat diametrul rotilor unui automobil este mai mare, cu atat creste viteza automobilului

respectiv ? O piatra aruncata in aer consuma un timp mai mare pentru a se ridica pentru a cadea ?

Marcati cate un punct ori de cate ori ati raspuns DA la una din intrebarile : 6 ;8. De asemenea, cate un punct pentru NU la intrebarile : 1 ;2 ;3 ;4 ;5 ;7 ;9 ;10. Faceti totalul :

Pagina realizata de : Ciupitu Andrei peste 7 puncte gandire corecta, intelegere rapida ; Tudose Eduard intre 4-7 puncte idei clare, destula logica pentru a nu va lasa pacaliti ; Cioaca Ionut sub 4 puncte esti distrat si nu iei orice afirmatie drept adevar. Baltoiu Cosmin Cheseli Rares Florea Andrei

Luceafarul

Page 31: Revista  Luceafarul

De cand eram mica si lumea a inceput sa capete un

contur si un sens pentru sufletul meu de copil,alaturi de mama si de alte fiinte

dragi s-a alaturat si natura,cu tot ceea ce ne ofera ea:de la peisaje frumoase,la

ape in care ma scaldam,la cerul pe care il priveam atat de des,la plante sau chiar

vreo piatra mai ciudata,culeasa prin drumetii.Iar in acest univers minunat,un loc

aparte l-au ocupat intotdeauna animalele.Atatea si atatea sufletele ce s-au perin-

dat prin viata mea ,lasandu-si amprenta pe o inima aflata in cautare de caldura si

frumos:fluturii pe care ii transportam pe deget cand urcam pe magura de la

bunici,cartita cenusie gasita tot acolo,puisorii de gaina sau de rata cumparati din

piata,cu care ma jucam de-a v-ati ascunselea prin casa,papagalii pe care i-am

primit in clasa a 5-a,atatia si atatia pisoiasi culesi de pe strada,ca sa nu mai

vorbesc de cainele si pisicuta pe care ii am acum...Si cum pisicile sunt favoritele

mele,nu ma pot abtine sa nu va spun despre "o poveste de dragoste" ce tine de

doi ani,cand o colega care-mi stia nebuniile,m-a intrebat daca nu vreau un pi-

soi.Din clipa in care am vazut motocelul acela gri,cu doua urechi imense(de unde

i-a si ramas numele Cius),am stiut ca nu ne vom desparti.Asa a inceput o poveste

presarata cu multe momente minunate,caci el este cel care zi de zi sta langa

mine ,oriunde as fi in casa,doarme cu mine noapte de noapte,ma cauta cu dis-

perare prin fiecare camera cand lipsesc mai mult de acasa,imi toarce in brate si

cand sunt vesela,si cand plang.Doi ochisori ce ma privesc mereu cu atata in-

teles,care ma cunosc si comunica intr-un fel in care nu multi pot intelege.Un

sufletel atat de bun,care stie sa-ti fie mereu alaturi.

Natura ne ofera atatea lucruri minunate,atatea lucruri de unde avem ce

invata,asupra carora putem medita indelung.Putem oricand schimba ceva in viata

noastra,putem sa fim mai buni.O posibilitate pe care e pacat s-o ratam.

De ce . . .

De ce au pisicile mustati?

Mustatile pisicilor nu sunt numai pentru decor.De fapt sunt fire de par

specializate in senzatiile tactile.

Fiecare fir al mustatilor este conectat cu o serie de nervi foarte sensibili

capabili sa detecteze cea mai mica miscare la o distanta destul de mare.In ciuda

vederii si a auzului foarte bune pisicile se ajuta foarte mult de mustati.

Se pare ca mustatile ii servesc pisicii si pentru a evalua dimensiunile propriului

corp atunci cand este vorba sa se strecoare intr-un loc stramt

Luceafarul

Balasa Ana Maria – cls a VI-a B

Page 32: Revista  Luceafarul
Page 33: Revista  Luceafarul

Impreuna prin Europa ………………… 2 Scriitorii romani si scoala ……………… 3 File de istorie …………………………….8 Limba noastra-i o comoara…………… 12 Prietenia-floare rara …………………….15 Colaborarea intre familie si scoala……...18 Lumina graiului parintesc……………….21 Moda ………………………………… 27 Cura de citrice………………………… 28 Atelier literar…………………………… 29

NUME…………………………………………………………... PRENUME…………………... ……………………………….. CLASA………………………. SCOALA…………………………………………………………

INTREBARE: CAND A AVUT LOC VIZITA COLEGILOR NOSTRI IN GRECIA? RASPUNS :……………...……………………………

Luceafarul

Page 34: Revista  Luceafarul

Zestrea Egiptului cuprinde peste 70 de piramide. Cea mai mare, Piramida lui Kheops de la Giseh,impresioneaza in gradul cel mai inalt vizi-

tatorul.Ea are inaltimea de 158 m,latura de 233 m si cuprinde 6 milioane si jumatate de tone de piatra cioplita dreptunghiular,adica 2 300 000de blocuri cu volumul de 1,1metri cubi,lucrate cu atata preci-

zie incat nu a fost nevoie sa fie legate cu mortar. Aici au trudit 100 000 de oameni schimbati periodic de-a lungul a doua decenii. La constructie au fost utilizati prizonieri de razboi si alti sclavi,precum si cetateni liberi,in perioada revarsarii Nilului, cand mun-

cile campului erau suspendate. Nimeni n-a putut explica pana acum in ce mod au putut sa ridice arhitectii Egiptului antic blocurile de piatra la 150 m cu mijloacele rudi- mentare ale vremii lor: dalti si ciocane de lemn si cupru ,singurul metal cunoscut in acea vreme. Blocurile de piatra erau aduse din cariere prin alunecare, cu ajutorul rolelor de lemn sau,instalate pe plute mari,pe ape-

le Nilului.Este mai mult ca sigur ca mai departe totul se facea numai cu ajutorul scripetilor si cu forta bratelor.

Desi studiate de atata vreme, piramidele nu si-au divulgat inca toate tainele pe care le ascund.

Elev Radu Delia clasa a VI a D

Luceafarul

Page 35: Revista  Luceafarul

Lun

i

Mart

i

Mie

rcuri

Joi

Vin

eri

Ora

r

Cla

sa:

Num

e:

Page 36: Revista  Luceafarul

Luceafarul

Pagina realizata de: Raceala Dragos Enache Roxana Branzoi Adrian

Page 37: Revista  Luceafarul

Colectivul de re-Colectivul de re-Colectivul de re-Colectivul de re-

dactiedactiedactiedactie

Coordonatori:Coordonatori:Coordonatori:Coordonatori:

Dir.Prof. Cristiana Burlacu

Prof. Manole Florina

Redactor sef Redactor sef Redactor sef Redactor sef :

-Raceala Dragos

Redactori :Redactori :Redactori :Redactori :

-Pencea Roxana --Enache Andreea

-Chivu Cosmina --Conea nicoleta

-Stanca Roxana --Paunescu Emilia

-Buruiana Andreea --Turea Delia

-Gogoi Andrei --Balasa

Ana-Maria

-Pana Catalina --Mita Alexandra

-Florea Andrei --Simion Mihnea

--Marinescu Bianca

Tehnoredactare Tehnoredactare Tehnoredactare Tehnoredactare :

--Raceala Dragos

--Prof. Subtirelu Aurelia

—Branzoi Adrian

Foto :Foto :Foto :Foto :

Prof. Uzum Marian

Pencea Roxana

Profesori indrumatori Profesori indrumatori Profesori indrumatori Profesori indrumatori :

-Subtirelu Aurelia -Manole Florina

- Baltateanu Mariana - Bocea Victoria

Luceafarul

Page 38: Revista  Luceafarul