EDITORIAL..................................................................................................................33 APRILIE - ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNEMESAJUL PREŞEDINTELUI ROMÂNIEICU OCAZIA ZILEI JANDARMERIEI .......................................................................4INTERVIUMINISTRUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE...........................53 APRILIE - ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNEMESAJUL INSPECTORULUI GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNECU OCAZIA ZILEI JANDARMERIEI .......................................................................6LA ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE - OMAGIUL VETERANILOR....................8REMEMBER ...............................................................................................................9REPERE ALE EVOLUŢIEI JANDARMERIEI ROMÂNE1850 - LEGIUIREA PENTRU REFORMAREA CORPULUI SLUJITORILORÎN CORP DE JANDARMI ........................................................................................10DISCIPLINA MILITARĂ ÎN CORPUL JANDARMILOR - ÎNTRE“DOJENIREA PRIN PORUNCĂ DE ZI” ŞI “BĂTAE“ ...........................................12PERSONALITĂŢI ALE JANDARMERIEI ROMÂNEGL. BG. TEODOR MECULESCU ............................................................................13AGENDA JANDARMERIEI ROMÂNE ..................................................................14JANDARMII LA DATORIESECURITATEA SUMMIT-ULUI NATO ..................................................................16VIAŢA UNITĂŢILORINFO FLASH..............................................................................................................18LOGISTICĂPROCEDURI ŞI INSTRUMENTE DE SPRIJIN LOGISTIC AL STRUCTURILORJANDARMERIEI ROMÂNE ATUNCI CÂND PARTICIPĂ LA OPERAŢIIDE STABILITATE .....................................................................................................20PREGĂTIRE DE NIVEL EUROPEANJANDARMII MONTANI ..........................................................................................22COOPERARE INTERNAŢIONALĂÎNFRĂŢIREA INSTITUŢIONALĂ PHARE ............................................................23MISIUNI INTERNAŢIONALEJANDARMII ROMÂNI LA DATORIEÎNTR-UN KOSOVO “FIERBINTE“..........................................................................24PREGĂTIRI PENTRU O NOUĂ MISIUNE ÎN KOSOVO .....................................25LECŢIA JURIDICĂINTERZICEREA ACCESULUI LA COMPETIŢII SPORTIVE ...............................26SOLIDARITATEA JANDARMILORASOCIAŢIA “GRIGORE ALEXANDRU GHICA“ .................................................28WEB INFO .................................................................................................................29CULTURĂ - SEMNAL EDITORIAL ........................................................................30CREDINŢĂMĂ CHIAMĂ MARIA - PREDICĂ LA DUMINICA A 5-A DIN POST .................32PORTRET DE JANDARM ........................................................................................33ARTIŞTI ÎN UNIFORMĂ .........................................................................................34NU SUNT EROU .......................................................................................................35TIMPUL LIBERUN JANDARM ÎN ORIENT .....................................................................................36COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ ..............................................................37SPORT ........................................................................................................................38OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ ....................................................................................39

Inspectoratul General al JandarmerieiRevista “Jandarmeria Română”

nr. 3 aprilie 2008(40) de pagini

La acest număr şi-au adus contribuţia:Responsabil de număr: cpt. Despina SorinAu mai colaborat: mr. Bărbulescu Carmen,mr. Enciu Marcel, cpt. Stegăroiu Cătălin,cpt. Vasilache Raul, cpt. Stan Cosmin,cpt. Dobre Florin, lt. Nicolae Bogdan,şi colegi din teritoriu.Tehnoredactare: plt. maj. Grigore FlorianFotoreporteri: plt. adj. Dumitru Cristian plt. Toader BogdanAdresa: str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, BucureştiTelefon: 021 - 319.80.52.Revista Jandarmeria Română poate fi consultată şi pe site-ul www.jandarmeriaromana.ro

Tipărită la tipografi a Seviciului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al JandarmerieiRăspunderea pentru opiniile exprimate revine autorilor. Materialele nepublicate nu se returnează. Această ediţie s-a încheiat la data de 30 martie 2008.

ISSN 1843-388X

c u p r i n s :

Nr. 3/2008

3

Editorial

Sunt mândru că ...

• Jandarmeria a depăşit etapa prejudecăţilor şi etichetărilor şi a devenit o instituţie solidă, credibilă, pe care cetăţenii o apreciază şi în care au foarte multă încredere;

• pentru prima dată, Jandarmeria are o Strategie de dezvoltare pe termen mediu, cu obiective clare de atins şi termene precise, care îi oferă cadrul general de evoluţie şi dezvoltare instituţională;

• lungul proces de reformă s-a încheiat prin reorganizarea profundă a Jandarmeriei, structurile intermediare şi paralelismele au fost eliminate, iar noua dispunere teritorială asigură fl exibilitate, operativitate şi concordanţă între structură şi misiunile stabilite prin lege;

• visul de a avea un personal complet profesionalizat s-a realizat, iar acum în Jandarmerie sunt doar ofi ţeri, subofi ţeri, maiştri militari şi personal civil;

• avem cel mai modern şi mai performant sistem de pregătire continuă, centrele de excelenţă fi ind cele cu vocaţie europeană - Şcoala de aplicaţie pentru ofi ţeri din Bucureşti, Centrul de pregătire în domeniul ordinii publice de la Ochiuri şi Centrul Montan de la Sinaia, acestea fi ind între primele trei la nivel european;

• în pofi da austerităţii, în ultimii ani, logistica Armei s-a îmbunătăţit accelerat, cu articole la care cu greu ne puteam gândi cu puţin timp în urmă – uniforme de calitate, echipament de protecţie modern pentru misiuni de ordine publică, autovehicule noi şi performante, cea mai modernă şalupă de patrulare, reţele integrate voce-date, modernizarea spaţiilor de lucru ale personalului, sistem de videoconferinţă etc.;

• am înfi inţat Jandarmeria Montană, cu efecte imediate asupra siguranţei turiştilor şi protecţiei mediului;

• datorită competenţei şi dovezilor permanente că suntem cu adevărat o instituţie în slujba cetăţenilor, ne-au fost acordate competenţe din ce în ce mai mari pentru constatarea faptelor antisociale;

• suntem percepuţi ca profesionişti de partenerii externi, iar în cadrul exerciţiilor de pregătire în comun cu forţele de tip jandarmerie europene, demonstrăm că suntem egalii celor cu o tradiţie mult mai îndelungată;

• în teatrul de operaţii din Kosovo ne îndeplinim cu scrupulozitate şi efi cienţă misiunile, pregătirea excelentă şi disciplina ferindu-ne de pierderi în rândul personalului, rezultatul fi ind solicitarea tot mai insistentă a organismelor internaţionale ca Jandarmeria să participe şi în alte zone de confl ict, pentru a contribui la menţinerea păcii şi restabilirea normalităţii;

• România, prin Jandarmeria Română, este prima ţară est-europeană care, la scurt timp după aderarea la Uniunea Europeană, ca o recunoaştere a capabilităţilor şi potenţialului său în domeniul ordinii şi siguranţei publice, este chemată să conducă şi să orienteze acţiunile şi doctrina unei organizaţii (Asociaţia Forţelor de Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar), a ţărilor europene şi mediteraneene furnizoare de securitate la nivel regional şi internaţional.

Sunt mândru de toţi cei peste 30000 de jandarmi care poartă cu demnitate

blazonul de vitejie şi glorie al eroilor care s-au jertfi t în cei 158 de ani de existenţă ai Armei, pentru neamul românesc.

Sunt onorat că... sunt comandantul acestei mândre Jandarmerii.

General locotenent Costică SILION

Nr. 3/2008

U N A LT F E L D E E D I T O R I A LU N A LT F E L D E E D I T O R I A L

Nr. 3/2008

4

3 Aprilie - Ziua Jandarmeriei Române

MESAJUL DOMNULUI TRAIAN BĂSESCUMESAJUL DOMNULUI TRAIAN BĂSESCUPREŞEDINTELE ROMÂNIEIPREŞEDINTELE ROMÂNIEI

adresat Jandarmeriei Româneadresat Jandarmeriei Românecu prilejul împlinirii a 158 ani de la înfi inţarecu prilejul împlinirii a 158 ani de la înfi inţare

Doamnelor şi domnilor jandarmi,

La 3 aprilie, se împlinesc 158 ani, de la semnarea actului prin care domnitorul Grigore Alexandru Ghica a promulgat „Legiuirea pentru Reformarea Corpului Slujitorilor în Jandarmi”.

Sunt onorat să fi u prezent, sufl eteşte, la acest moment aniversar, care îmi oferă ocazia să vă adresez felicitări şi să transmit salutul meu întregului personal al Jandarmeriei Române, exprimându-mi aprecierea pentru modul în care vă îndepliniţi atribuţiile în slujba cetăţenilor şi comunităţii.

Instituţia dumneavoastră are o veche tradiţie istorică şi a cunoscut perfecţionări şi transformări.

Născută din nevoia de ordine şi siguranţă publică, Jandarmeria a contribuit la construcţia României moderne, remarcându-se efortul depus pentru protejarea mediului rural, apărarea proprietăţii şi intereselor cetăţenilor. Spiritul acestui corp de elită a renăscut după anul 1989, jandarmii demonstrând că sunt o forţă credibilă în slujba cetăţenilor, echidistantă şi apolitică.

Astăzi, instituţia dumneavoastră reprezintă o autoritate de bază a statului, având o vocaţie europeană şi un rol decisiv pentru protecţia şi liniştea comunităţilor. Potenţialul Jandarmeriei Române a fost dovedit de evoluţia profund dinamică şi permanentă a acestei Arme, de adaptarea rapidă la schimbările frecvente ale mediului de activitate intern şi extern, de încrederea meritată de care vă bucuraţi în plan naţional, precum şi de prestigiul dobândit în plan internaţional.

Misiunile executate în afara teritoriului naţional şi activităţile în planul relaţiilor internaţionale au contribuit esenţial la procesul de afi rmare a Jandarmeriei Române, ca forţă credibilă şi profesionistă, demonstrând în numeroase ocazii rolul şi locul bine defi nit între instituţiile din sistemul de ordine şi siguranţă publică.

În acest context, activitatea de cooperare internaţională şi afaceri europene va trebui să urmărească asigurarea interoperabilităţii Jandarmeriei Române cu instituţiile similare din cadrul Asociaţiei Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (FIEP) şi al Forţei de Poliţie Europene.

Apreciez efortul pe care îl depune întregul personal al Jandarmeriei Române pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, în scopul asigurării condiţiilor optime de desfăşurare a lucrărilor Summit-ului NATO, la Bucureşti. Cu acest prilej, vă cer ca, printr-o mobilizare exemplară, să executaţi la cel mai înalt nivel misiunile încredinţate.

Îmi exprim convingerea că Jandarmeria Română va continua să fi e un garant ferm al ordinii constituţionale, democraţiei şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.

La mulţi ani,doamnelor şi domnilor jandarmi!

Nr. 3/2008

5

CRISTIAN DAVID, MINISTRUL INTERNELOR ŞI CRISTIAN DAVID, MINISTRUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINSITRATIVEREFORMEI ADMINSITRATIVE

Cât de important este rolul pe care îl are Jandarmeria Română între forţele MIRA?

Fără îndoială că rolul este unul însemnat, câştigat în timp şi nu cu puţine eforturi.

Jandarmii au reuşit să demonstreze un grad ridicat de profesionalism în cadrul misiunilor pe care le desfăşoară şi le-au desfăşurat, atât în plan intern, cât şi în cele de cooperare cu forţe internaţionale. Intervenţia acestora a creat întotdeauna sentimentul de siguranţă atunci când climatul de normalitate a fost afectat, iar acest rol Jandarmeria trebuie să-l exercite în continuare.

Vreau să apreciez în mod deosebit efortul celor peste 8.000 de jandarmi care au sărbătorit Ziua Armei, în misiunile de asigurare a ordinii şi liniştii publice ocazionate de Summitul NATO.

Sunt convins că desfăşurarea acestui eveniment este un examen pentru multe dintre structurile din domeniul siguranţei naţionale.

Anul acesta, Jandarmeria Română a preluat preşedinţia FIEP. Ce fel de acţiuni ar trebui să-şi asume din această nouă postură?

Preluarea de către Jandarmeria Române a preşedinţiei FIEP este un moment semnifi cativ, mai ales că România este prima ţară est-europeană căreia îi revine de sarcina de a conducerea şi de a orienta o Asociaţie a Forţelor de Poliţie Europene şi Mediteraneene cu statut militar.

În contextul în care acest lucru se întâmplă la numai un an de la integrarea în Uniunea Europeană, el trebuie privit ca o recunoaştere a capacităţilor şi potenţialului pe care îl are această instituţie. În ceea ce priveşte calendarul şi iniţiativele în cadrul acestei organizaţii, am convingerea că asigurarea preşedinţiei

va putea confi gura noi relaţii de cooperare cu instituţiile similare europene.

Orice parteneriat de acest gen contribuie la adaptarea continuă pe care instituţiile de aplicare a legii o au de parcurs în gestionarea fenomenului infracţional şi contribuie la identifi carea unor soluţii moderne de gestionare a acestuia.

Cum apreciaţi misiunea jandarmilor români din Kosovo?

Publicul afl ă prin intermediul mass-media ce se întâmplă în Kosovo, adevărata presiunea o simt cu adevărat cei de la faţa locului, cei care se confruntă direct cu realitatea.

Cred în calităţile jandarmilor care au fost trimişi în Kosovo.

În acest teatru de operaţiuni nu ajung decât profesioniştii adevăraţi care au parcurs un sistem aspru de selecţie şi reprezintă un etalon în acest domeniu.

Jandarmii români întăresc rândurile unei organizaţii multinaţionale, şi contribuie, prin efort individual şi prin muncă în echipă, la îndeplinirea cu responsabilitate a misiunilor.

În această perioadă, cadrele MIRA afl ate în Kosovo au nevoie de tot suportul nostru pentru că traversează o perioada aparte, în care eforturile pe care le depun în acest spaţiu sunt semnifi cative.

Am tot respectul pentru aceşti oameni şi pentru felul în care ştiu să-şi facă datoria.

Cum apreciaţi activitatea IGJR, în ansamblul ei?

Am apreciat şi cu ocazia bilanţului inspectoratului că sondajele de opinie de anul trecut au menţinut constant Jandarmeria între instituţiile statului care s-au bucurat de cea mai mare încredere din partea populaţiei.

Această percepţie arată că Jandarmeria a privit cu seriozitate şi implicare propriile misiuni şi de aici derivă şi potenţialul de sprijin din partea societăţii civile.

În ceea ce priveşte aşteptările, cred însă, în continuare, că e nevoie de o implicare mai mare în ceea ce priveşte violenţa de pe stadioane, mai ales că aceasta rămâne un fenomen, din păcate, de actualitate.

Am pornit în 2008 din perspectiva unui nou cadru legal de desfăşurare a competiţiilor sportive.

Avem obligaţia de a face tot ceea ce depinde de noi pentru înlăturarea violenţelor de pe arenele sportive, mai ales că avem instrumentele care ne permit să acţionăm mai efi cient.

La fel de important este ca prin cooperarea internaţională, prin schimbul de informaţii şi experienţă să ne asigurăm că români nu vor genera probleme la apropiatul Campionat European, unde este de aşteptat să participe un număr consistent de suporteri ai echipei României.

A consemnat cpt. Sorin DESPINA

Interviu

„Cred în calităţile jandarmilor care au fost trimişi în Kosovo“

6

3 Aprilie - Ziua Jandarmeriei Române

MesajulMesajulInspectorului general al Jandarmeriei RomâneInspectorului general al Jandarmeriei Române

adresat jandarmilor cu ocazia adresat jandarmilor cu ocazia Zilei Jandarmeriei RomâneZilei Jandarmeriei Române

Arcul de timp de peste 15 decenii parcurs de Arma noastră ne îndreptăţeşte bucuria şi satisfacţia de a sărbători acest 3 aprilie plin de semnifi caţie şi ne oferă prilejul de a gândi împreună reperele devenirii viitoare a oamenilor de arme. Suntem într-un an efervescent şi profund istoric, în care România găzduieşte pentru prima dată un summit NATO şi în care Jandarmeria deţine, tot pentru prima dată, preşedinţia FIEP. Aceste evenimente cu valoare de auspiciu se adaugă celor legate de procesul intrinsec de reformă şi efi cientizare a unităţilor noastre, de compatibilizare şi armonizare europeană, iar ca prilej de faimă şi justifi care a satisfacţiilor, putem spune că Jandarmeria Română a devenit un model pentru alte ţări care îşi reconfi gurează

arhitectura de securitate internă - mă refer la faptul că la 16 ianuarie a fost înfi inţată Jandarmeria Iordaniană, după structura şi atribuţiile instituţiei nostre. Sunt fapte şi oameni, eforturi şi sacrifi cii, iniţiative şi rezultate demne de toată lauda, avem un bilanţ care ne dă dreptul să fi m mândri şi să privim demni în oglinda propriei conştiinţe. Ne-am afi rmat ca forţă de poliţie cu statut militar, rapidă şi credibilă, modernă şi profesionistă, echidistantă şi responsabilă, iar contribuabilul român ne apreciază ca atare, situându-ne în fruntea topului credibilităţii, alături de alte componente militare ale sistemului defensiv, de siguranţă şi ordine publică naţional.

Contactele şi vizitele, iniţiativele şi programele, colaborarea şi parteneriatele cu diferite structuri ale societăţii româneşti, dar şi cu arme similare din ţări cu experienţă democratică au dus la sporirea indicelui de încredere şi respect al benefi ciarilor efortului nostru de gestiune a stării de confort social, de concordie şi rezolvare a diferendelor pe calea dialogului, în cadru eminamente legal şi amiabil. Suntem mândri de rezultate, de poziţia câştigată pe frontul încrederii, dar la fel de mândri suntem şi cu gloriosul nostru trecut. Se cuvine invocat, azi şi aici, la ceas aniversar, drumul de eroism şi cutezanţă al înaintaşilor. De la ofi sul domnesc, prin care luminatul domn pământean Grigore Alexandru Ghica a girat naşterea Jandarmeriei prin reformarea slujitorilor şi până la legea organică afl ată în plin proces de amendare şi regândire,s-au scurs decenii de deveniri consemnate şi păstrate în epopeea naţională, în documente şi obiecte de muzeu.

Nr. 3/2008

7

MesajulInspectorului general al Jandarmeriei Române

adresat jandarmilor cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române

Nr. 3/2008

Nu-l putem uita pe generalul Rasty, primul comandant al Jandarmeriei Rurale de la 1893, cum nu putem să nu ne amintim de generalul-erou Bunoaica, ctitorul Jandarmeriei moderne şi prim comandant al Armei renăscute. Nu putem lăsa de-o parte aportul jandarmilor la Războiul de Independenţă, la Războaiele balcanice, la prima confl agraţie mondială şi la al doilea confl ict încheiat în mod nefericit pentru România, în 1945. Nici metamorfoza de inspiraţie estică a jandarmilor produsă în 1949 nu poate fi ştearsă din memorie, cu atât mai mult cu cât, mulţi dintre noi am trăit şi muncit sub prestaţie de jurământ militar în această perioadă a trupelor de securitate, îndeplinind misiuni de pază militară, de apărare sau gardă asemănătoare celor de astăzi.

Revoluţia din decembrie 1989, convulsiile sociale şi mineriadele au fost probe de foc care au marcat, mai ales prin episodul Otopeni, momentul de jerfă Lazăr I. Nicolae sau încleştarea de la Stoieneşti, etape de oţelire a voinţei şi conştientizare a misiunii ce ne revine pentru managementul siguranţei şi ordinii de drept.

La scara istoriei, drumul devenirii pentru luptă şi al educării în spiritul înaltelor virtuţi pare scurt, însă reperele fi erbinţi ale acestui traseu glorios încarcă cu semnifi caţii şi înnobilează. Cu atât mai mult în ultimii ani, când Jandarmeria se afl ă într-un proces de prefaceri şi armonizări europene fără precedent. Un sistem de pregătire la cel mai înalt nivel european, o mare unitate specială de intervenţie, de elită, o şcoală de subofi ţeri model, jandameria montană, competenţele noi în domeniul protecţiei mediului, a combaterii braconajului, acţiunile din parcuri şi în zona aşezămintelor almei mater, misiunile pe stadioane sau în descinderi poliţieneşti sunt doar câteva aspecte care vorbesc despre complexitatea, amploarea, celeritatea şi efi cienţa muncii noastre.

Dacă până mai ieri eram ignoraţi, astăzi se înregistrează un adevărat fenomen de masă al tinerilor care doresc să lucreze în unităţile noastre. Vreau să cred că seriozitatea

şi performanţa, loialitatea şi cinstea, patriotismul şi modestia, responsabilitatea şi profesionalismul sunt elementele principale ale blazonului de jandarm, înaltele virtuţi ostăşeşti şi civice cu care ne putem mândri. Sunt sigur că, şi la acest ceas aniversar, avem dreptul să ne împărtăşim motivele de satisfacţie pentru lucrul în echipă, pentru efortul comun şi iniţiativa individuală, pentru tenacitatea cu care ne luptăm cu mentalităţi, austeritate, rutină, mediocritate, nostalgii.

Există printre noi tot mai puţini dintre cei ce nu pot ori refuză să ţină pasul cu mersul istoriei, cu cerinţele globalizării, cu provocările şi urgenţele continentale. Avem forţa şi vigoarea revirimentului reformator, am făcut loc infuziei de tinereţe şi spontaneitate, am promovat femei şi profesionişti, am adoptat din mers politica de resurse umane şi tehnice cerinţelor unei devize din emblema heraldică – lex et ordo - dar şi standardelor europene impuse structurilor militare de însăşi apartenenţa României la structurile euro-atlantice. Aşadar, un arc de timp întins pe dimensiunea a 158 de ani, la care am făcut referire într-un aprilie aniversar. Nu voi ierarhiza lipsurile, neîmplinirile sau insatisfacţiile, dat fi ind momentul aniversar pe care-l trăim, dar sunt convins că procesul de conştiinţă al fi ecăruia, retrospectiva adevărului ne va face pe toţi să evaluăm realist şi să hotărâm ce e de făcut pentru progresul Jandarmeriei.

Convins că procentul de participativitate şi dăruire, de empatie şi pasiune al tuturor va fi şi în viitor unul pe măsura aşteptărilor, vă felicit pentru tot ce aţi întreprins spre binele colectiv, vă urez să vă bucuraţi de satisfacţia muncii şi vă asigur de solidaritate, camaraderie, gând curat şi iubire din partea întregii comenzi şi a mea personal.

La mulţi ani rodnici şi fericiţi, doamnelor, domnişoarelor şi domnilor jandarmi!

General locotenent dr. Costică Silion

8

Nr. 3/2008

3 Aprilie - Ziua Jandarmeriei Române

LA ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE LA ZIUA JANDARMERIEI ROMÂNE - Omagiul veteranilor -- Omagiul veteranilor -

3 Aprilie, Ziua Jandarmeriei Române. Pentru cei mai în vârstă jandarmi – veteranii de război, veteranii armei, această dată este un înălţător şi emoţionant prilej de omagiere a unei glorioase istorii şi de cinstire a unui prezent înnoitor al principalei instituţii de ordine publică cu structură militară din România.

Tot mai puţini la număr, dar cu sufl etele încă tinere, noi, veteranii jandarmi, în această zi de praznic ostăşesc drapat în bleu-jandarm, facem apelul, strângem rândurile, ne aliniem şi prezentăm Armei, sub culorile căreia am servit PATRIA, un OMAGIAL ONOR.

Cine ar putea oare să trăiască şi să vibreze mai deplin măreţia acestei zile festive decât noi, cei care am slujit în fosta jandarmerie, am fost martori şi părtaşi la perioadele ei de înfl orire, de martiraj, de renaştere şi de redevenire. Timp de peste patru decenii, am zăvorât în sufl ete un dram de speranţă în renaşterea naţională, în renaşterea instituţiilor tradiţionale ale statului de drept român, speranţă devenită realitate, graţie victoriei Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Renaşterea Jandarmeriei, în anul 1990, a fost pentru noi, veteranii ei, o renaştere spirituală şi cea mai dulce alinare a pătimirilor îndurate în timpul regimului totalitar.

Acum, de la vârsta senectuţii, urmărim cu toată bucuria eclatanta afi rmare a jandarmeriei naţionale pe toate planurile vieţii şi activităţii ei pusă exclusiv

în slujba poporului român.Ne mândrim cu statutul ei de membru cu

drepturi depline al Asociaţiei Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar (F.I.E.P.), cu asigurarea, în această perioadă, a preşedinţiei acestei organizaţii europene.

Ne mândrim cu substanţiala participare a jandarmilor români la complicatele şi difi cilele misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU, misiuni în care fac cu prisosinţă dovada unei temeinice pregătiri militare şi profesionale, a sentimentelor umanitare, a capacităţii de a acţiona în cele mai riscante situaţii.

Ne exprimăm toată admiraţia faţă de remarcabilele realizări înregistrate în modernizarea instituţională, în modernizarea înzestrării, în profesionalizarea şi efi cientizarea tuturor eşaloanelor.

Ne exprimăm, de asemenea, toată admiraţia faţă de înalta capacitate operaţională etalată în îndeplinirea misiunilor specifi ce pentru apărarea valorilor democraţiei, a ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Jandarmul este din nou, ca pe vremuri, ostaşul neobosit, care veghează zi şi noapte, indiferent de timp şi anotimp, la tihna şi pacea comunităţii. Sperăm ca el să revină şi în satul românesc, unde este dorit şi aşteptat.

Şi cu acest prilej omagial exprimăm profunda noastră recunoştinţă pentru constantele şi rodnicele demersuri ale I.G.J., ale tuturor unităţilor, de redescoperire, cultivare şi înnobilare a frumoaselor tradiţii ale armei, precum şi pentru generoasele preocupări faţă de soarta noastră, a veteranilor. Aceste sentimente ne revigorează bătrâneţea, ne întineresc spiritul şi ne întăresc convingerea că actuala generaţie, pe care o preţuim şi o iubim, nu ne-a uitat.

La cea de-a 158-a aniversare a îndrăgitei noastre Arme – JANDARMERIA - adresăm conducerii Inspectoratului General, bravilor jandarmi români, cele mai calde felicitări. Din toată inima le urăm sănătate deplină, vigoare şi cutezanţă, noi şi depline succese în îndeplinirea nobilei lor meniri.

„A-mbrăcat natura strai de primăvarăStrai ţesut din fi re de culoare albastrăAzi e 3 aprilie – Sărbătoarea noastră”

Dumnezeu să ocrotească şi să călăuzească Jandarmeria Română!

PREŞEDINTELE A.V.R. – M.I.R.A.General (r) dr. Dumitru PENCIUC

9

Nr. 3/2008

REMEMBERREMEMBERNu este deloc uşor să rememorezi viaţa şi activitatea unui ofi ţer al Ministerului de Interne, iar

acest demers devine cu atât mai difi cil atunci când vrei să te referi la colonelul, ofi ţerul, omul Gheorghe Răbăcel, artizanul de caractere şi sufl ete cu epoleţi, prin mâinile căruia au trecut, preţ de câteva decenii, mii de tineri, toţi instruiţi la şcoala bărbăţiei ostăşeşti de la Băneasa.

Mă număr printre cei care, timp de trei ani, au avut privilegiul să se formeze în acea şcoală de prestigiu sub bagheta magică a maiorului, pe atunci, Gheorghe Răbăcel. Spuneam la începutul acestui demers de sufl et că este difi cil să te referi la Ghe. Răbăcel, deoarece e greu să pui în pagină toate faţetele unei personalităţi deosebit de complexe, să readuci în memoria celor care l-au cunoscut toate trăsăturile sale de caracter, în aşa fel încât să conturezi un portret cât mai real, cât mai palpabil, care să se constituie într-un tablou veridic, accesibil tuturor.

În funcţia de comandant al batalionului de elevi, la acea vreme, mr. Răbăcel a ştiut, cu o măiestrie ieşită din comun, să ne sădească în sufl et două sentimente contradictorii, pe de o parte un sentiment de teamă, care ne determina să ne luăm toate măsurile de a greşi cât mai puţin sau chiar deloc, iar pe de altă parte un sentiment de respect, de preţuire şi admiraţie sinceră izvorât din calităţile sale de dascăl desăvârşit şi OM în adevăratul înţeles al cuvântului.

Se remarca, în primul rând, printr-un stil aparte de a da comenzile, un stil de-a dreptul original, pe care nu l-am mai întâlnit la altcineva în toată cariera mea militară şi cum fi ecare dintre noi eram în perioada căutării unui model de conduită în viaţă, mulţi am încercat să-i copiem acest stil, ca şi întregul său mod de a fi .

Dădea comenzi pe un ton puternic, ascuţit, tăios, energic, pronunţând fi ecare literă a cuvântului, respectând întocmai prevederea regulamentară de a face pauză între comanda prevestitoare şi cea săvârşitoare, prelungind pe cea prevestitoare în raport cu eşalonul căruia îi comanda, iar când te aşteptai mai puţin, comanda săvârşitoare cădea ca un trăsnet, cu efect sigur asupra preciziei şi frumuseţii execuţiei.

Militarii de carieră ştiu că una dintre comenzile cel mai greu de dat este „ pe loc-repaus”, or mr. Răbăcel dădea această comandă cu atâta farmec, energie şi precizie încât, fără voia noastră, parcă ni se înfi gea piciorul stâng în asfalt când o auzeam, iar platoul răsuna ca un pocnet de armă.

Nu pot fi omise prelegerile sale la tactică, prezentate la un înalt nivel ştiinţifi c şi pe un ton care reuşea o captatio benevolentia de neuitat, ca şi aplicaţiile şi exerciţiile tactice, exerciţiile demonstrative şi de alarmă, şedinţele de metodică, toate pregătite şi conduse cu maximum de competenţă, responsabilitate şi efi cienţă. Era, totodată, un maestru desăvârşit în gestionarea relaţiilor interumane (unul dintre elementele cheie ale ordinii interioare), atât cele dintre dânsul şi comandanţii de subunitate, cât şi cele dintre comandanţii de subunitate şi noi, elevii, toate derulându-se într-o armonie aproape perfectă, cu respectarea tuturor prevederilor regulamentare.

Nu-mi amintesc, şi colegii mei pot confi rma, să fi observat vreodată o cât de mică disensiune între aceste categorii de personal, vreo încercare de practici neregulamentare din partea comandanţilor, sau, şi mai rău, vreo tendinţă din partea acestora de a ne pretinde ceva în schimbul unor învoiri sau note la anumite discipline de învăţământ.

E drept că noi, elevii, mai călcam uneori pe bec, săvârşind mici abateri disciplinare, pe care domnul mr. Răbăcel le taxa imediat, scoţând batalionul în faţa celui vinovat (cum ne plăcea nouă să glumim), şi admonestându-l de-i mergeau fulgii, reuşind în acest mod în cele mai multe cazuri să stopeze tendinţa unora dintre noi de a comite abateri disciplinare.

De menţionat faptul că mr. Răbăcel, dovedind omenie şi un sufl et ales, rareori recurgea la sancţiuni, mulţumindu-se doar cu prelucrarea cazului în faţa întregului efectiv de elevi, această măsură fi ind sufi cientă pentru corectarea conduitei celor mai mulţi dintre noi.

Iată de ce, un astfel de ofi ţer, afl at acum la vârsta deplinei maturităţi, ocupă în amintirea mea şi a colegilor mei pentru totdeauna un loc de cinste, şi de aceea, rememorez cu plăcere şi cu vie emoţie personalitatea de excepţie a domnului col. (r) Gheorghe Răbăcel.

Gl. mr. (r) conf. univ. dr. Ilie GORJAN

1 8 5 0 - L e g i u i r e a p e n t r u r e f o r m a r e a1 8 5 0 - L e g i u i r e a p e n t r u r e f o r m a r e aC o r p u l u i s l u j i t o r i l o r î n C o r p d e j a n d a r m iC o r p u l u i s l u j i t o r i l o r î n C o r p d e j a n d a r m i

Pasiunea cunoaşterii şi prin aceasta a comunicării cunoştinţelor pentru cei ce le-au urmat în breaslă, a rămas permanent vie de-a lungul generaţiilor.

Am răsfoit cu emoţie o carte ale cărei pagini au împrumutat din culoarea vremurilor despre care se scrie. Autorii, jandarmi cu greutatea evenimentelor istorice petrecute, ne readuc sub frumoasa pasiune a condeiului, istoria armei pe care o cinstim în fi ece an, la data de 3 aprilie. Ne-au transmis cu înţelepciune că „înţelegând trecutul, prin istorie, putem păşi pe calea viitorului” atunci când s-au aplecat să aducă la lumina zilei evenimentele din viaţa armei „jandarmi” prin „Pagini dintr-o istorie nescrisă”.

Şi cum se cuvine la ediţie aniversară, ne-am oprit a lectura însemnătatea anului 1850 în memoria oamenilor de arme.

Luând ca reper perioada precedentă anului 1893, data când se socoteşte de unii jandarmi, cercetători şi chiar istorici, înfi inţarea Jandarmeriei Române, se constată că instituţia noastră, sub denumirea clară de Corp de jandarmi, a existat cu mult înainte.

Mai mică sau mai mare, cu efective reduse sau sporite, cu misiuni mai simple sau mai complexe, acţionând într-un spaţiu mai restrâns sau mai larg, administrată când de Ministerul de Interne, când de Ministerul de Război, Jandarmeria a fost prezentă în ambele Ţări Româneşti, în mod deosebit în Moldova, unde a fost atestată pentru prima dată sub această denumire şi extinzându-se mai târziu dincolo de Milcov, în Muntenia.

Despre începuturile jandarmeriei pe meleagurile Ţării Româneşti izvoarele documentare sunt sufi ciente pentru a o putea plasa în timp, cuvântul ca atare, aşa cum rezultă din documentele studiate, începe a fi utilizat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.

Mihai Cantacuzino, în Istoria Valahiei, scrisă în 1775 şi publicată în 1806, la Viena, arăta: „Constantin Mavrocordat pe la mijlocul secolului al XVIII-lea a desfi inţat în totul

pe slujitorii civili cu îndatoriri obşteşti, iar pe cei militari de la căpeteniile de judeţ au fost reduşi prin forţa împrejurărilor la atribuţiuni de jandarmi rurali, perceptori şi curieri” .

D. V. Barnovschi, în lucrarea Originile Democraţiei Române, analizează Constituţia Moldovei din septembrie 1822, cunoscută sub denumirea de Constituţia Cărvunarilor (prima constituţie scrisă, dar nevotată, însă, parţial aplicată în perioada 1822-1826 sub domnia lui Ioniţă Sandu Sturdza). Fiind el însuşi cărvunar, aminteşte de art. 40 al acestei constituţii care preciza: „Hatmanul este păzitorul hotarelor ţării. El este

capul jandarmeriei având în subordinele sale plăieşii şi pe toţi ceilalţi soldaţi ai ţării fără să poată întrebuinţa oameni străini”

Eudoxiu Hurmuzachi, istoric şi om politic, în documentele din Istoria Românilor, publică un document datat din mai 1824, prin care Vizirul se adresează Domnului Moldovei în legătură cu reducerea numărului de 1 000 de turci care îngrijesc de liniştea ţării, întrucât Domnul dispune de sufi cienţi gens d’armes (oameni înarmaţi).

Albina Românească (nr. 32 din mai 1830), ce apărea la Iaşi, publică scrisoarea Generalului Kiseleff adresată Obşteştii Adunări, prin care solicita un proiect pentru organizarea în Moldova a două batalioane pedestre şi a două escadroane de cavalerie „jandarmeria pământului”, pentru carantinele de pe Dunăre şi pentru trebuinţele politice dinlăuntru.

În documentele vremii se întâlneşte tot mai frecvent, alături de termenul de slujitor, strajă pământeană şi termenul de jandarm, fără a se face o delimitare precisă între ele.

Instituţionalizarea jandarmeriei se realizează în prima constituţie a ţării, aplicată timp de aproape 30 de ani (până la Unirea Principatelor), constituţie cunoscută sub denumirea de Regulamentul Organic, intrat în vigoare în Ţara Românească la 01.07.1831, iar în Moldova la 01.01.1832.

În constituţiile celor două ţări, la art. 57 în Muntenia şi art. 60 în Moldova, se arată că Obşteasca Adunare are sarcina de a crea un „trup al jandarmeriei naţionale”, în aceste legi şi în mod deosebit în cea din Moldova sunt peste 20 de articole şi zeci de paragrafe care fac referiri la jandarmi, la modul lor de folosire în diferite situaţii.

În Regulamentul Organic (în cap. VI, art. 171, litera D) se menţionează: „Paza pe apă a liniei Dunării este încredinţată căpitanului care va avea sub a sa poruncă 40 de jandarmi”. Cât priveşte serviciul pe linia Siretului (acelaşi articol, litera D), acesta urma să se realizeze astfel: „Un

10

Nr. 3/2008

Repere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei RomâneRepere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei Române

1 8 5 0 - L e g i u i r e a p e n t r u r e f o r m a r e aC o r p u l u i s l u j i t o r i l o r î n C o r p d e j a n d a r m i

jandarm va purcede la gura Siretului călărind de-a lungul malului”. La rândul său, art. 204 prevede: „Cei care nu se vor supune la somaţia jandarmului de a nu încălca cordonul, acesta are dreptul de uz de armă... atuncea jandarmul va fi împuternicit a împuşca pe acest călcător”. În art. 263 se prevede: „Prezidentul judecătoriei din întâia cercetare va cere ajutorul jandarmeriei ce se afl ă în partea locului, de câte ori va avea trebuinţă pentru ţinerea bunei rânduieli şi pentru săvârşirea poruncilor şi a hotărârilor judecătoreşti când va întâmpina împotrivire”. Exemplifi cările pot continua cu V. Daşchievici, fost chestor al Poliţiei Capitalei, care, în lucrarea sa „Istoricul Poliţiei Capitalei”, prezintă un plan al oraşului Bucureşti având inserată printre construcţiile impunătoare, cazarma jandarmilor din anul 1835, clădire cu etaj de unde se poate deduce că efectivele de jandarmi erau destul de mari.

Sub domnia lui Mihai Sturdza, în anul 1845 s-a întocmit un proiect pentru reorganizarea Corpului slujitorilor, care a început să se aplice încă din anul 1846. Rezultatele au fost, însă, nesemnifi cative, cu toate că vistieria vărsa în fi ecare an sumele de bani necesare.

Anul 1850, anul marilor reforme atât în Muntenia cât şi în Moldova este anul reorganizărilor, aşezării pe baze moderne a unor instituţii, elaborării unei serii de legi deosebit de importante.

La 30 iunie 1850, se promulgă în Muntenia Legiuirea pentru reorganizarea dorobanţilor satelor (M. Of. nr. 61 şi 62 din 27 şi 28 iulie 1850), Legiuirea pentru reorganizarea grănicerilor (M. Of. din 23 iulie 1850).

În Moldova se reorganizează Poliţia Capitalei (Aşezământul pentru organizarea poliţiei, din 06.07.1850), iar mai înainte, la 03.04.1850 se votează Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în Corp de jandarmi, lege care dă statut juridic acestei arme, îi eliberează certifi catul de naştere, cu care se legitimează în faţa celorlalte arme şi a naţiunii române.

Odată cu venirea sa pe tronul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica solicita, printr-un Ofi s, Divanului Obştesc (25.02.1850), luarea în discuţie a proiectului de act pentru reformarea „Corpului slujitorilor”. La 12 martie 1850, Divanul Obştesc votează Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor de jandarmi, la 22 martie Divanul Obştesc îl înştiinţează pe Domnitor că au încheiat lucrările pentru reformarea Corpului slujitorilor în cel de jandarmi, la 30 martie Domnitorul aprobă printr-un Ofi s încheierea lucrărilor, iar pe 3 aprilie semnează Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi, legiuire (lege) comunicată în aceeaşi zi cu nr. 27 Divanului Obştesc şi cu nr. 28 Sfatului Ocârmuitor. Acest moment marchează naşterea jandarmeriei.

Această lege a dat pentru prima dată şi pentru totdeauna statutul juridic armei jandarmilor, defi nind principiile de organizare şi funcţionare a jandarmeriei, principii care caracterizează această armă şi-i dau personalitate proprie. Astfel, în capitolul al II-lea despre puterea armată se menţionează: „Jandarmeria este o putere înarmată”, „îndatoririle de căpetenie ale jandarmeriei vor fi de a ajuta cu puterea armată lucrarea poliţiei”. (Aşezământul pentru reorganizarea Poliţiei Capitalei din 06.07.1850). Tot în lege se arată că jandarmeria a fost organizată având la bază experienţa altor state: „Jandarmeria este organizată

după pilda altor state” . Care puteau fi aceste state, dacă nu în primul rând Franţa, după modelul căreia s-a organizat jandarmeria, însuşi termenul de jandarm avându-şi originea în limba franceză?

Încă de la naşterea ei, jandarmeria a fost considerată o armă de elită, „fi indcă jandarmeria în toate staturile este privită ca un corp din cele mai alese” . Se mai justifi că aceasta şi prin faptul că „ofi ţerii şi celelalte ranguri (grade) de jos se vor alege din acei oameni, cei mai vrednici, deprinşi cu puterea armelor” .

Istoria a dovedit că, de-a lungul timpului, jandarmeria a fost un organism autorizat cu care s-a putut imprima spiritul de ordine în stat, iar ca organ al forţei publice, este pusă încă de la înfi inţarea sa în slujba mai multor ministere şi instituţii:„Jandarmeria va atârna de Ministerul Dinlăuntru, în tot ceea ce priveşte slujba pentru care se înfi inţează şi ducerea la îndeplinire a poruncilor administrative”;„Atârnă de hatmanul, ca general-inspector al tuturor puterilor armate, în tot ce va privi organizarea militară, disciplina, informarea şi ţinerea în bună stare”

Foarte clar această lege precizează misiunile pentru care a fost creată jandarmeria: „Corpul de jandarmi este menit pentru ţinerea liniştii şi siguranţei locuitorilor întregului principat, pentru îndeplinirea slujbei municipale în capitala Iaşi şi în toate celelalte târguri” Deci, jandarmeria îşi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul ţării, ca o jandarmerie a ţinuturilor, similară cu jandarmeria rurală din 1893 şi a fost creată pentru privegherea siguranţei publice; ţinerea unei bune orânduieli (ordinea publică); ducerea la îndeplinire a legilor.

În ce priveşte executarea serviciului se prevede că jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se realizează pe baza regulamentelor sale şi se execută zilnic, şi un serviciu extraordinar (cazuri speciale), pe care îl execută la solicitarea autorităţilor.

Pentru executarea serviciului extraordinar, Jandarmeria îşi creează subunităţi speciale formate din 14-18 oameni, subunităţi de numite de „carabinieri”, un fel de subunităţi mobile formate din jandarmii cei mai vrednici, buni cunoscători ai armelor. Aceştia „vor sta la fi ecare ţinut pe lângă ispravnici şi vor fi folosiţi pentru prinderea făcătorilor de rele şi alte extraordinare trebuinţe de importanţă” .

Jandarmii purtau uniforma stabilită tot prin această lege: veston vânăt (albastru), pantaloni suri (gri), eghileţi albi, iar ţinuta de paradă, cu adăugirea căştilor din lac şi alte accesorii, au fost împreună cu ale artileriei şi cavaleriei, printre cele mai frumoase uniforme din armată.

Legea jandarmeriei şi anul 1850 punţi peste timp ce leagă o gândire comună cu însemnătatea paginii de istorie, pun bazele apariţiei unei noi arme în armata română şi constituie izvorul teoriei şi practicii dezvoltării ei ulterioare.

Sub acelaşi semn al cinstirii prin cuvinte şi fapte, jandarmii de azi aduc mulţumire paginilor de istorie scrise de cei ce ne sunt pildă vie.

Text preluat parţial din lucrarea“Pagini dintr-o istorie nescrisă”

Mr. Carmen BĂRBULESCU

11

Nr. 3/2008

12

Nr. 3/2008

D i s c i p l i n a m i l i t a r ă î n C o r p u l J a n d a r m i l o r -D i s c i p l i n a m i l i t a r ă î n C o r p u l J a n d a r m i l o r -î n t r e „ D o j e n i r e a p r i n P o r u n c ă d e z i ” ş i „ B ă t a e ”î n t r e „ D o j e n i r e a p r i n P o r u n c ă d e z i ” ş i „ B ă t a e ”

Abordarea unei discuţii despre disciplina militară, oricând şi sub orice formă, nu este de natură să entuziasmeze. Din acest motiv, am căutat ca în cuprinsul acestui articol, nota personală să se simtă cât mai puţin, lăsând documentele să vorbească despre disciplina militară, aşa cum era ea reglementată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Impresionanta operă reformatoare a lui „ALECSANDRU IOAN I-iul cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională Domnul Ţerii Româneşti şi Moldovei” (titulatură consemnată în Monitorul Oastii din anul 1861, un veritabil Monitor Ofi cial al militarilor), nu putea omite, îmbunătăţirea actelor normative referitoare la activitatea militarilor.

Statutul militar pe care jandarmii l-au avut în permanenţă, indiferent de subordonarea avută (Ministerul de Resbel, Ministerul de Interne, Ministerul Dinlăuntru .. ), a fost criteriul defi nitoriu în raportarea acestora la ceea ce înseamnă disciplină militară.

În acest sens, la art. 32 din „Regulamentul pentru serviciul jandarmilor de oraş” din 23 iunie 1865, se precizează: „Poliţia şi disciplina sunt aceleaşi ca în toate cele-l-alte corpuri ale armatei”. De altfel, pentru zona disciplinei militare, această orientare a reprezentat o constantă confi rmată de „LEGEA ASUPRA GENDARMERIEI RURALE” din 1 septembrie 1893, care în art. 2 precizează: „Întru tot ce se raportă la disciplină, comandament şi instrucţia militară a trupei, stă sub ordinele Ministerului de Resbel”, iar în art. 30 din „Regulamentul Şcoalei pentru jandarmi rurali” din 1 ianuarie 1911 se consemnează: „Elevii Şcoalei de jandarmerie din Bucureşti sunt supuşi disciplinei şi legilor militare în vigoare”.

Este evident că prevederile privind disciplina militară nu încep odată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, însă cu siguranţă această perioadă reprezintă o etapă importantă în clarifi carea şi materializarea acestui concept. Reglementările din acea vreme privind disciplina militară aveau o mare lacună, nu diferenţiau clar răspunderea disciplinară de răspunderea penală a militarilor. Domnitorul, un temeinic cunoscător al activităţii din domeniul militar, a observat această disfuncţie şi prin Ordonanţa nr. 221 publicată în „Monitorul Oastii nr. 46” din 17 august 1861, ordona:

NoiALECSANDRU IOAN I-iul cu mila lui Dumnezeu şi

voinţa naţională Domnul Ţerii Româneşti şi MoldoveiLa toţi de faţă şi viitori sănătate.Considerînd că judecata militară trebuie să aibă un

caracter imposant.Considerînd că dupe leguirea în fi inţă pentru toate

micele abateri, şefi i nu au destule mijloace de represie.Considerînd că din cauza multelor dări în judecată

pentru greşeli de disciplină se perde prestigiul ce cată să aibă o judecată militară.

Dorind a consilia interesul serviciului, tăria disciplinei cu prestigiul judecăţii militare.

Am decretat şi decretăm ceea ce urmează:Această motivare a ordonanţei, subliniază necesitatea

separării răspunderii disciplinare de răspunderea penală

militarilor şi subliniază importanţa ce trebuie acordată disciplinei militare.

PedepseGreşeli contra disciplineiArt.1. Greşelile contra disciplinei se vor pedepsi şi

dupe ordonanţa de faţă fără dare în judecată.Art.2. Sunt considerate ca greşeli contra disciplinei şi

pedepsite astfel dupe gravitatea lor:a) Din partea superiorului ori-ce gest, ori-ce cuvânt

insultător pentru inferior; ori-ce pedeapsă ordonată pe nedrept.

b) Din partea inferiorului ori-ce murmură, ori-ce injurie, ori-ce nesupunere, chiar dacă inferiorul crede că are drept.

c) Beţia de va tulbura ordina publică sau militară.d) Conduita urîtă în socitate.e) Datoriile.f) Gîlcevile între militari şi cetăţeni.g) Lipsa la apeluri, eserciţii şi la serviciu.h) Abaterile din regulile poliţieneşti.i) Ori-ce greşeală contra datoriilor militare

provenind din neglijenţă, din lenevire sau rea voinţă.Este cunoscut că orice act normativ răspunde unor

necesităţi de reglementare, impuse de situaţia existentă la un moment dat în socitate. Pornind de la acest principiu, observăm că problemele cu care se confrunta organismul militar din acea vreme, nu diferă mult de problemele actuale. Astfel, putem observa că nedreptatea, insubordonarea, beţia, datoriile constituiau abateri disciplinare de care miltarii acelor vremuri nu erau străini.

Lt. col. Vasile DRAGOMIR

Repere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei RomâneRepere istorice ale evoluţiei Jandarmeriei Române

13

Nr. 3/2008

Din totdeauna, Jandarmeria Română a dispus de valori profesional-umane plurivaleate care i-au consolidat şi dezvoltat prestigiul, autoritatea şi efi cienţa ca principală forţă de ordine publică a statului român. Componenta de bază a acestor valori o reprezintă corpul de ofi ţeri şi generali, posesori ai unei temeinice pregătiri militare, juridice, profesionale şi ai unei solide educaţii morale, cu un dezvoltat simţ al datoriei morale şi răspunderii.

Din rândul acestora a făcut parte şi reputatul general de brigadă Teodor Meculescu, una din personalităţile de seamă ale instituţiei Oamenilor de Arme.

Născut la 4 iunie 1899, într-o familie de modeşti funcţionari din municipiul Piteşti, la 14 ani se înrolează copil de trupă într-o unitate de artilerie şi urcă în cariera militară până la gradul de general de brigadă, Şef al Inspectoratului de Jandarmi din Basarabia şi comandant al Corpului de Gardieni Publici al Capitalei.

Participă la primul război mondial, comandant de baterie, fi ind distins pentru fapte de arme cu medalia ,,Crucea Comemorativă” cu beretele ,,Mărăşti” ,,Oituz” şi cu Ordinele Coroana României, Steaua României şi medaliile Virtutea Militară şi Virtutea Ostăşească.

În anul 1919 este transferat, ca alţi ofi ţeri prestigioşi, în Jandarmerie, instituţie de excepţie în care serveşte în mod exemplar, până în anul 1946.

A îndeplinit succesiv funcţii de comandant de legiune, centru de instrucţie, şef serviciu de informaţii, Comandant al Inspectoratului de Jandarmi Chişinău şi al Corpului Gardienilor Publici, bucurându-se de cele mai elogioase aprecieri şi de conferirea celor mai înalte distincţii.

Din păcate, ca şi alţi jandarmi a trebuit să suporte cu stoicism şi demnitate nedreptăţile vremurilor. În anul 1941 ,,Senatul Legionar” l-a condamnat la

moarte. Execuţia (crima) a fost prevenită de organele Siguranţei de Stat. Trecut în rezervă după 1944, este judecat şi condamnat la 15 ani temniţă grea pentru pretinse crime de război în baza art. 14 din Convenţia de Armistiţiu. La recurs este considerat nevinovat, pus în libertate. Rechemat în activitate, este numit la conducerea Corpului Gardienilor Publici, pentru ca în anul 1948 să fi e din nou arestat, judecat şi,

după doi ani de detenţie primitivă, este condamnat la 8 ani muncă silnică. În urma recursului, pedeapsa este ridicată la 12 ani temniţă grea. Este pus în libertate după şapte ani, dar în 1960 este iarăşi arestat, pentru a treia oară şi condamnat la 10 ani muncă silnică pentru ,,Crime împotriva clasei muncitoare”. A fost pus în libertate în 1964, în urma măsurilor de graţiere şi reabilitare a militarilor condamnaţi şi a deţinuţilor politici.

Nedreptăţile faţă de acest emitent general de jandarmi s-au răsfrânt şi asupra familiei sale. Cei doi fi i ai săi –ofi ţeri, precum şi fi icele sale, cu studii superioare, au fost

îndepărtate din serviciu, fi ind obligate să presteze, o bună bucată de timp, activităţi umilitoare.

Cu demnitatea-i caracteristică ofi ţerului de jandarmi, generalul Teodor Meculescu a suportat cu resemnare injustiţia regimului totalitar, stingându-se la memorabila vârstă de 93 de ani, respectat şi admirat de toţi cei care l-au cunoscut.

A fost un militar jandarm emblematic, un martir sui generis al Jandarmeriei. A meritat cu prisosinţă ca numele său să fi e atribuit Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Constanţa.

Personalităţi ale Jandarmeriei Române

General de brigadă TEODOR MECULESCU

PREŞEDINTELE A.V.R. – M.I.R.A.General (r) dr. Dumitru PENCIUC

Agenda Jandarmeriei Române

RECEPŢIE AUTOVEHICULE DE TERENÎn prezenţa Excelenţei Sale, domnului Juan Pablo Garcia-Berdoy,

Ambasadorul Spaniei la Bucureşti, la sediul I.G.J.R. a avut loc recepţia a 13 autovehicule de teren URO VAM TL-PEACE KEEPING, destinate luptătorilor jandarmi în misiunea de menţinere a păcii din provincia Kosovo.

Autovehiculele de teren, de producţie spaniolă, vor fi folosite pentru transportul în condiţii optime a luptătorilor jandarmi, împreună cu armamentul şi mijloacele specifi ce de intervenţie aferente, indiferent de condiţiile de rulare (drum asfaltat sau accidentat). Cele 13 autovehicule au tracţiune integrală 4x4 permanentă, cutie de viteze manuală cu 6-1 trepte, putând atinge viteza maximă de 145 km/h, instalaţie de frânare servoasistată, instalaţie de iluminare şi semnalizare specială, şi de asemenea, se poate deplasa în condiţii de camufl are, cu ajutorul echipamentului de vedere pe timp de noapte.

LUPTĂTORII JANDARMI ÎNVAŢĂ ARTE MARŢIALE ÎMPREUNĂ CU INSTRUCTORII CHINEZI

La sediul Inspectoratului General al Jandarmeriei, în prezenţa domnului SU YANWEN, însărcinatul Ad Interim al Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti, a avut loc ceremonia de încheiere a stagiului de pregătire în domeniul artelor marţiale, condus de trei ofi ţeri instructori din cadrul Trupelor de Poliţie Înarmate Populare Chineze.

Cu această ocazie, însărcinatul Ad Interim al Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucureşti şi Inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul general locotenent dr. Costică Silion au înmânat diplome de absolvire a stagiului celor 72 de luptători jandarmi, dovadă a recunoaşterii aptitudinilor acestora în domeniul artelor marţiale.

Stagiul, care s-a desfăşurat în perioada 22 septembrie-1 noiembrie 2007, este al şaptelea de acest gen, organizat cu sprijinul instructorilor chinezi şi se datorează relaţiilor excelente existente între cele două Arme.

Jandarmii au fost instruiţi după modelul Trupelor Poliţiei Înarmate Populare Chineze, într-un stil de luptă fără armă care foloseşte mişcări principale cum ar fi : loviturile de picior, loviturile de pumn, aruncările şi prizele, conţinutul pregătirii fi ind împărţit în patru părţi: pregătirea de bază, aruncările, stilul de luptă Tao Lu, precum şi simularea luptei reale.

BILANŢUL JANDARMERIEI ROMÂNEMarţi, 15 ianuarie a.c, la sediul Inspectoratului General al

Jandarmeriei Române, în prezenţa ministrului internelor şi reformei administrative, a avut loc evaluarea activităţilor desfăşurate de Jandarmeria Română în anul 2007.

La fi nalul activităţii, domnul Cristian David a declarat:„Creşterea gradului de siguranţă civică a cetăţenilor este

obiectivul primordial pe care a trebuit să-l atingem împreună şi ţin să vă spun că apreciez în mod deosebit munca pe care aţi depus-o în anul 2007 şi vă felicit pe toţi pentru abnegaţia şi angajamentul arătate, asigurându-vă că rămân alături de dumneavoastră pentru a atinge un alt obiectiv important, acela de a transforma Jandarmeria Română într-un pilon de elită al arhitecturii de ordine şi siguranţă publică din România”

14

Nr. 3/2008

JANDARMERIA A RIDICAT PAZADE LA SEDIILE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Începând cu data de 31.01.2008, în urma solicitării conducerii Băncii Comerciale Române, Jandarmeria a ridicat paza de la sediile B.C.R. şi a încetat asigurarea protecţiei transporturilor de valori ale acestei instituţii bancare.

Jandarmeria asigura paza şi protecţia sediului central şi a 173 de sucursale şi fi liale cu peste 1200 de jandarmi, aceştia fi ind redistribuiţi pentru executarea misiunilor din competenta Jandarmeriei, în principal la misiuni de ordine publică, pentru siguranţa cetăţenilor.

La Paris, Franţa, a avut loc Reuniunea Consiliului Superior al F.I.E.P. (Asociaţia Forţelor de Poliţie şi Jandarmerie Europene şi Mediteraneene cu Statut Militar), prilej cu care Jandarmeria Română a preluat, pentru un an, preşedinţia acestei prestigioase asociaţii, din care fac parte cele mai puternice instituţii militare similare din lume.

Principalele subiecte dezbătute au fost :- coordonarea acţiunilor comune în cadrul Politicii Europene de Securitate

şi Apărare (PESA);- participarea forţelor membre F.I.E.P. la misiunile de gestionare a crizelor

civile ce pot apărea în spaţiul european;- pregătirea comună a forţelor de tip jandarmerie;- intensifi carea schimburilor de experienţă şi cooperarea, în cadrul

comun european, în lupta contra infracţionalităţii transfrontaliere, precum şi participarea la misiunile internaţionale de menţinere a păcii desfăşurate sub egida ONU, UE etc.

La încheierea reuniunii, Inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul general locotenent dr. Costică Silion a declarat: Suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem preluând preşedinţia F.I.E.P., dar am convingerea că la fi nal vom avea satisfacţia de a realiza ceea ce ne-am propus. Prin acţiunile noastre am câştigat respectul celor mai puternice jandarmerii, iar acum avem prilejul să arătăm că îl merităm pe deplin.

ŞEFII CELOR MAI PUTERNICE JANDARMERII S-AU ÎNTÂLNIT LA PARIS

CURS INTERNAŢIONALLa Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri „Mihai Viteazul” a Jandarmeriei

Române s-a desfăşurat cel de-al cincilea curs cu participare internaţională. Cu o durată de şase luni, Cursul Superior Internaţional, care a primit numele „CONSENSIO” („înţelegere” în limba latină), a reunit zece ofi ţeri din cinci ţări europene (Franţa, Albania, Ucraina, Serbia şi Republica Moldova), precum şi şase ofi ţeri din cadrul Jandarmeriei Române, şi pentru prima dată de la înfi inţarea cursului, comandantul Cursului Superior Internaţional a fost un ofi ţer jandarm român, maiorul Lucian Gavrilă.

Ceremonia de absolvire a promoţiei 2007/2008 s-a desfăşurat în prezenţa domnului colonel Michel PATTIN, ataşatul de securitate internă pe lângă Ambasada Republicii Franceze la Bucureşti şi a domnului general locotenent Costică SILION, inspectorul general al Jandarmeriei Române, precum şi a ataşaţilor militari şi de interne din

ţările reprezentate la Cursul Superior Internaţional, ai ţărilor membre F.I.E.P.Domnul colonel Michel Pattin a precizat: „Acest stagiu concretizează legăturile puternice care unesc forţele de

securitate din ţările Europei, fi e că sunt membre vechi sau mai recente ale Uniunii Europene. El este de asemenea o ilustrare perfectă a comuniunii de valori umane şi profesionale, clădite în jurul limbii franceze. De altfel, alegerea de către aceşti ofi ţeri a numelui de botez „CONSENSIO”, care înseamnă cooperare, este simbolică pentru solidaritatea, prietenia şi voinţa de a munci în comun, cât mai strâns, caracteristică a instituţiilor reprezentate azi, pe acest platou. Profi t de ocazie pentru a sublinia calitatea învăţământului de la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri a Jandarmeriei Române.”

15

Nr. 3/2008

Pagină realizată de plt. maj. Roxana VĂLIMĂREANU

JANDARMERIA ROMÂNĂ – INSTITUŢIE MODELCa urmare a unor vizite ofi ciale reciproce între conducerea Ministerului de Interne din

Regatul Haşemit al Iordaniei şi cea a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative din România, a fost înfi inţată, în cursul lunii ianuarie 2008, Direcţia Generală de Jandarmerie din cadrul Ministerului de Interne iordanian.

Această instituţie este condusă de general maior Tawfi q Halalmen şi are atribuţii similare Jandarmeriei Române.

Azi, 8 februarie a.c., domnul general locotenent dr. Costică Silion, inspectorul general al Jandarmeriei Române, l-a primit pe excelenţa sa, domnul Rasem Yacoub Hashem, ambasadorul Regatului Hasemit al Iordaniei la Bucureşti, prilej cu care au fost prezentate structura şi misiunile Jandarmeriei, precum şi intenţiile de colaborare cu structura similară din Iordania.

Jandarmii la datorie

securitatea summit-ului nato 2008

16

Nr. 3/2008

Conform competenţelor funcţionale, în vederea desfăşurării în condiţii de siguranţă a reuniunii delegaţiilor statelor membre ale Pactului Nord-Atlantic, Jandarmeria Română a planifi cat, organizat şi executat prin structurile sale specializate, activităţi complexe de pregătire a efectivelor pentru asigurarea măsurilor de securitate.

Măsurile adoptate în perspectiva executării misiunii cu ocazia acestui important eveniment au vizat mai multe direcţii de acţiune. Astfel, au fost executate recunoaşterile în teren cu toate unităţile teritoriale ale Jandarmeriei Române cu responsabilităţi specifi ce în cadrul Summit-ului NATO. În cooperare cu structurile Serviciului de Protecţie şi Pază au fost stabilite dispozitivele necesare obiectivelor temporare din cadrul Summit-ului, au fost stabilite măsuri specifi ce pentru paza şi protecţia obiectivelor dispuse în Piaţa Constituţiei (Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Justiţiei şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Parchetul General).

S-au executat verifi cări în zona traseelor şi obiectivelor Summit-ului, în scopul identifi cării eventualelor riscuri şi vulnerabilităţi, rezultatele obţinute fi ind transmise spre valorifi care la Direcţia Generală Management Operaţional şi unităţile teritoriale ce au în responsabilitate traseele şi obiectivele respective. În scopul identifi cării locurilor şi mediilor ce pot constitui riscuri, pentru asanarea zonelor adiacente Aeroportului Otopeni, locurilor de cazare, traseelor de deplasare a coloanelor ofi ciale, respectiv staţiilor şi spaţiilor aparţinând Metrorex, au

fost executate mai multe acţiuni punctuale specifi ce. Piaţa Constituţiei (unde vor fi parcate autovehiculele care vor face parte din coloanele ofi ciale ale staff-ului NATO), va fi asigurată cu măsuri specifi ce de ordine şi siguranţă publică de către efectivele Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti.

De asemenea, au fost amplasate dispozitive de control tehnic antiterorist (aparate cu raze X şi porţi detectoare de metal) la obiectivele din competenţă.

La nivelul tuturor unităţilor operative s-au desfăşurat activităţi de

cercetare – documentare, datele şi informaţiile obţinute fi ind centralizate şi prelucrate la nivelul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, aspectele de interes operativ constituind obiectul informării conducerii

Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi a structurilor Jandarmeriei Române.

În domeniul pregătirii personalului au fost desfăşurate antrenamente specifi ce conform particularităţilor acţiunilor la care urmează să participe pe timpul desfăşurării Summit-ului NATO. Astfel, au fost executate exerciţii tactice de antrenament şi aplicaţii privind deblocarea căilor de comunicaţii şi respingerea unui grup de persoane care acţionează în forţă pentru pătrunderea într-un obiectiv. Concomitent, a fost desfăşurată evaluarea medicală şi psihologică a întregului personal selecţionat pentru asigurarea măsurilor de securitate cu ocazia desfăşurării acestui eveniment. De asemenea, au fost încheiate stagiile de pregătire prin Centrele de specialitate ale Jandarmeriei Române, precum şi cu sprijinul I.G.S.U. şi S.P.P. pe linia acordării primului ajutor, intervenţie antiteroristă, folosirea mijloacelor de intervenţie, etc., la care au participat efectivele de jandarmi din structurile specializate.

Pe line de comunicaţii şi informatică au fost desfăşurate activităţi pentru pregătirea misiunilor, au fost stabilite şi transmise Direcţiei de specialitate a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative elementele privind comunicaţiile operative folosite în perioada desfăşurării misiunilor NATO 2008, conform prevederilor specifi ce pe această linie. În unităţile subordonate, au fost transmise dispoziţiile privind organizarea şi funcţionarea sistemului de comunicaţii al M.I.R.A. şi au fost recepţionate, verifi cate şi distribuite radiotelefoanele portabile, mobile, căştile, laringofoanele şi laptop – urile care vor fi folosite în misiune.

Nu în ultimul rând, au fost derulate proceduri de achiziţie a bunurilor materiale şi a serviciilor pentru asigurarea logistică a misiunilor specifi ce Jandarmeriei Române pe timpul desfăşurării Summit-ului NATO. În aceeaşi perioadă s-au fi nalizat activităţile de pregătire pe linie de control tehnic antiterorist, sub coordonarea unor specialişti din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului Român de Informaţii. Pentru deplasarea spre garnizoana Bucureşti a efectivelor angrenate în misiune, au fost stabilite traseele de bază şi de rezervă, mijloacele de transport necesare şi au fost asigurate autovehiculele care suplimentează dotarea unităţilor angrenate în misiune.

Misiunea importantă în care suntem pioni de bază ne asigură motivaţia pentru a o duce la îndeplinire cu profesionalism. Cu siguranţă şi de această dată vom demonstra că arma noastră, la ceas de bilanţ al celor 158 de ani, va sărbători cu succes competenţa.

Cpt. Cătălin STEGĂROIU

17

Nr. 3/2008

Viaţa unităţilor - Info fl ashInfo fl ash

Începând cu data de 2 februarie a.c. 30 de jandarmi ieşeni au participat la un curs de pregătire în vederea acordării primului ajutor medical, necesar pe timpul îndeplinirii misiunilor, în acord cu noile standarde europene.

Deschiderea cursului s-a desfăşurat în prezenţa domnului subsecretar de stat dr. RAED ARAFAD.

Tematica a cuprins cele mai noi metode din domeniu, şi anume: - exerciţii de acordare a primului ajutor în caz de stop cardio – respirator ( suport vital de bază – BLS );- manevrele de acordare a primului ajutor victimelor afl ate în stare de inconştienţă, în situaţii de traumă, arsuri, intoxicaţii, submersie, electrocuţie, accidente cu multe victime, dezastre;- modalitatea corectă de acordare a primului ajutor la traumă pentru a se evita agravarea leziunii primare, prin manipularea incorectă.

CURS DE PRIM AJUTOR

În luna martie a.c., 30 de ofi ţeri şi subofi ţeri din Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani s-au deplasat în localitatea Dorohoi unde, în poligonul de tragere al Jandarmeriei, au plantat 1.000 de copăcei (salcâmi).

Această acţiune nu a fost singulară, şi la Botoşani zilele trecute jandarmii au plantat 300 de pomi fructiferi. Cele două acţiuni au fost desfăşurate cu ocazia evenimentelor ecologice 15 martie – 15 aprilie 2008 „Luna Pădurii”; 1 – 30 aprilie „Luna Curăţeniei”.

Astfel de acţiuni vor mai fi organizate şi în viitorul apropiat.

GRIJĂ FAŢĂ DE NATURĂ

În perioada 4 - 22 februarie a.c., la sediul C.P.P.C.J.M. Sinaia, în premieră în România, s-a desfăşurat un stagiu de pregătire a unor echipe chinologice în domeniul căutării victimelor unor avalanşă.

Stagiul, care face parte din cel de-al patrulea proiect de înfrăţire instituţională Phare, având ca parteneri Jandarmeria Română şi Jandarmeria Naţională Franceză, a fost coordonat de Jean-Paul RAMOND, din cadrul Centrului Naţional de Pregătire Chinologică al Jandarmeriei Naţionale Franceze de la Gramat.

Timp de trei săptămâni, nouă echipe compuse din câine şi instructor jandarm, s-au antrenat împreună, jandarmii montani îmbunătăţindu-şi tehnicile de acţiune pentru salvarea persoanelor surprinse de avalanşe în zonele montane, iar animalele să dobândească sensibilitate la căutarea victimelor avalanşelor, pentru descoperirea acestora în cel mai scurt timp.

Cei nouă câini, şapte din rasa ciobănesc german şi doi labradori, sunt animale special selecţionate şi pregătite în cadrul Centrului chinologic al M.I.R.A. de la Sibiu, acestea urmând să îndeplinească zilnic misiuni de însoţire şi patrulare, alături de jandarmii montani.

CÂINI PENTRU SALVAREA VICTIMELOR AVALANŞELOR

18

Nr. 3/2008

În urma solicitării Centrului de Hematologie Transfuzională al Armatei privind completarea rezervelor de sânge necesare bolnavilor, Jandarmeria Română a organizat o campanie de donare de sânge, în toate unităţile teritoriale. Acţiunea a debutat săptămâna aceasta în judeţul Vâlcea, peste 300 de jandarmi devenind donatori onorifi ci, iar cantitatea de sânge donată a fost de aproximativ 80 litri.

Campania va dura toată luna martie, iar benefi ciari vor fi nu numai Centrul de Hematologie Transfuzională al Armatei, ci şi Centrele Judeţene de Transfuzie Sangvină.

Din luna ianuarie 2007 până în prezent, peste 2000 de jandarmi au donat sânge (aproximativ 500 litri) pentru completarea rezervelor de sânge sau pentru

ajutorarea victimelor unor accidente, ultima acţiune de acest fel având loc vineri, 22 februarie a.c., când 30 de jandarmi din cadrul Centrului de Pregătire de la Ochiuri (jud. Dâmboviţa), au donat sânge pentru salvarea vieţii unui bărbat, victimă a unei explozii produse la Ocniţa

CAMPANIE DE DONARE DE SÂNGE

TĂIERE ILEGALĂ DE SALCÂMI

19

Nr. 3/2008

Jandarmii timişoreni i-au surprins pe Emil B. de 37 de ani şi Svetomir G. de 60 de ani, care încărcaseră două căruţe cu material lemnos: 38 trunchiuri de plop, de aproximativ 3 m lungime fi ecare şi 15-20 cm. diametru şi 62 salcâmi de aproximativ 3 m lungime şi doar 10 cm. grosime, tăiaţi de pe dig. Cei doi au declarat au luat lemnele, pentru foc, dar nu s-au gândit că tăierea salcâmilor poate duce la slăbirea rezistenţei digului.

Cantitatea de lemne a fost predată în custodie primăriei din comună, iar cei doi au fost sancţionaţi, în conformitate cu prevederile Legii 31/2000.

Pagină realizată de Cpt. Sorin DESPINA

În luna februarie, jandarmii tulceni au organizat o acţiune pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol în zona lacurilor Goloviţa şi Zmeica de pe raza comunei Baia.

În jurul orei 08,40, în dreptul localităţii Baia, au observat doi bărbaţi într-o ambarcaţiune din tablă, care, vâzând barca de patrulare a Jandarmeriei, încercau să se ascundă în stuf, profi tând şi de ceaţa instalată pe lac. Pentru că aceştia nu s-au supus somărilor verbale repetate, jandarmii au executat un foc în plan vertical. Cei doi urmăriţi s-au oprit, iar jandarmii au constatat că aceştia aveau 3 km de plasă monofi lament şi peste 300 kg de peşte.

BRACONAJ CU 3 KILOMETRI DE PLASĂ MONOFILAMENT

Logistică

Difi cultăţile şi complexitatea operaţiilor întrunite multinaţionale sunt generate de caracterul politico-militar al acestor operaţii şi de faptul că ele se organizează şi se desfăşoară într-un mediu internaţional, supus ingerinţelor şi schimbărilor imprevizibile aparţinând organizaţiilor internaţionale ce au iniţiat operaţia. Acest lucru determină pe planifi catori să adopte o metodă de planifi care de maximă fl exibilitate şi adaptabilitate, dispusă permanent revizuirii şi adăugirii de elemente noi la măsurile şi misiunile prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor strategice operaţionale. Acestea nu sunt altceva decât o transpunere în termeni militari ai unor obiective politice de valoare strategică. Implicarea tot mai mare a Alianţei Nord-Atlantice în operaţii non-articol 5, de răspuns la crize, a determinat adoptarea de procedee de planifi care specifi ce Alianţei, procedee ce trebuie cunoscute şi aplicate de către statele ce-şi afi rmă disponibilitatea de participare la acest gen de operaţii.

Pornind de la aceste considerente apreciem că logistica operaţiilor întrunite multinaţionale se referă la asigurarea sprijinului pentru acţiunile militare multinaţionale din momentul aprobării iniţiale, pe timpul desfăşurării, conducerii operaţiilor în teatrul de acţiuni şi revenirii forţelor dislocate.

Activitatea anterioară desfăşurării cuprinde: defi nirea cerinţelor liniei logistice de comunicaţii, defi nirea sprijinului iniţial şi nivelului de sprijin; pregătirea de către structura de personal a listelor cu personalul ce va participa la misiune; identifi carea mijloacelor de deplasare strategice şi a ofertelor de transport, realizarea recunoaşterii logistice pentru a identifi ca cerinţele şi facilităţile existente în teatrul de acţiune;

negocierea, cu naţiunea gazdă, aliaţii şi alte agenţii, şi pregătirea logistică a teatrului de operaţii; pregătirea din punct de vedere medical al Forţei, inclusiv imunizarea; stabilirea structurii bugetare şi începerea contractărilor; negocierea vizelor diplomatice cu ţările implicate pentru obţinerea permisiunii derulării activităţilor planifi cate.

Etapa desfăşurării include realizarea liniilor de comunicaţii şi dislocarea strategică, primirea forţelor şi desfăşurarea lor în teatrul de acţiuni şi implică stabilirea infrastructurii adecvate. Aceasta va cuprinde: folosirea mijloacelor de deplasare strategică închiriate de armată şi/sau civile; fi xarea punctelor aeriene, feroviare sau maritime de debarcare; realizarea de contracte şi puncte logistice; realizarea sistemelor de comandă şi informare (CIS) şi infrastructura pentru a sprijini operaţia.

Infrastructura trebuie să asigure mijloacele de desfăşurare şi susţinere a Forţei, împreună cu baza temporară de facilitare a unei desfăşurări efi ciente în interiorul teatrului de acţiuni.

Susţinerea. Din momentul realizării lor, liniile de comunicaţie trebuie să fi e protejate şi exploatate efi cient, astfel încât operaţia să fi e sprijinită corespunzător.

Recuperarea. Când operaţia a luat sfârşit, forţele, inclusiv mijloacele şi materialele şi orice stoc nefolosit, trebuie să revină în ţară, iar aprovizionarea, transportul şi deplasările iau sfârşit, infrastructura se strânge, iar conturile se închid. Pentru a îndeplini această acţiune, poate fi trimisă o unitate care să asigure evacuarea din teatrul de operaţii. În acest proces, accentul se pune pe revenirea personalului şi echipamentului în ţară şi pe refacerea capacităţii logistice de a susţine acţiunile ce vor urma, aceasta din urmă fi ind esenţială pentru revitalizare. Factorii de mediu pot infl uenţa acţiunea de recuperare.

În principiu, contingentele naţionale sunt dislocate în vederea participării la operaţii multinaţionale cu propria logistică. Prin memorandumul de înţelegere se pot încheia acorduri, înainte de operaţie, ca o anumită ţară să preia răspunderea aprovizionării cu o anumită resursă, pentru întreaga Forţă sau să preia resursele în stocul centralizat, multinaţional, pentru a fi folosite de toate contingentele participante. O ţară lider poate prelua răspunderea coordonării logistice a altei ţări în domeniul funcţional şi regional de responsabilitate.

Principiile care se folosesc pentru a orienta sprijinul logistic către Forţa dislocată sunt: previziunea, economia, cooperarea, simplitatea, fl exibilitatea, răspunderea şi autoritatea.

Previziunea. Planifi catorii pe linie logistică la toate nivelurile trebuie să estimeze cursul probabil al acţiunilor viitoare şi să prevadă eventualele cerinţe de personal, mijloace şi materiale, precum şi deplasarea lor în teatrul de operaţii.

Economia. Resursele logistice trebuie folosite efi cient. Aceasta presupune stabilirea celei mai efi ciente

Proceduri şi instrumente de sprijin logistic alProceduri şi instrumente de sprijin logistic alstructurilor Jandarmeriei Române atunci când participă la structurilor Jandarmeriei Române atunci când participă la

operaţii de stabilitateoperaţii de stabilitate

20

Nr. 3/2008

21

metode de a asigura sprijinul de care comandantul Forţei are nevoie; să se profi te la maximum de naţiunea gazdă ca sursă de bunuri şi servicii, cum ar fi hrană, combustibil, forţă de muncă, depozite, cazare şi transport, pentru a economisi resursele naţionale de transport strategic. În operaţiile multinaţionale, posibilitatea de a obţine sprijin de la alte ţări participante trebuie şi ea avută în vedere; în orice activitate trebuie să existe o concepţie a logisticii, având rolul de a reprezenta poziţia naţională şi de a asigura controlul resurselor naţionale logistice ce sprijină forţele dislocate în teatru.

Cooperarea. Natura multinaţională a operaţiei are implicaţii pentru sistemul logistic. Cooperarea efi cace depinde de răspunderea categoriei de forţe a armatei principale/conducătoare. Din motive de economie, serviciile şi bunurile de folosinţă comună ale categoriilor de forţe trebuie asigurate de unul, în folosinţa tuturor; transparenţa informaţiilor privind mijloacele logistice disponibilizate de diferite ţări este esenţială pentru managementul efi cient şi coordonarea sprijinului pentru Forţa întrunită.

Simplitatea. Planul sprijinului logistic trebuie să fi e cât mai simplu, să fi e înţeles rapid şi uşor de implementat.

Flexibilitatea. Aceasta cere să se adopte un mod de cooperare viabil pentru asigurarea sprijinului logistic.

Răspunderea. Ţările aliate şi autorităţile acestora au răspundere colectivă pentru sprijinul logistic al operaţiilor multinaţionale.

Autoritatea. Comandantul Forţei trebuie să deţină autoritatea asupra resurselor logistice pentru a i se permite să le folosească cât mai bine în benefi ciul întregii Forţe.

Când se realizează o estimare logistică, pentru a obţine valoarea cantitativă a sarcinii misiunii pe linie logistică, trebuie să se aibă în vedere următorii factori: destinaţia, necesarul, distanţa şi durata.

Destinaţia. Mediul în care are loc operaţia determină necesităţile logistice şi fi ziologice ale efectivelor.

Necesarul depinde direct de intenţia comandantului.

Distanţa. Lungimea, capacitatea şi natura liniilor de comunicaţii vor determina mărimea, forma, structura şi echilibrul resurselor logistice şi elementele de forţe nelogistice necesare pentru a proteja aceste linii de comunicaţii.

Durata. Determină volumul total al necesarului de materiale.

Sistemul de transport şi controlul mişcării cuprinde căile de comunicaţii şi mijloacele necesare deplasării personalului, echipamentului şi materialelor atât înspre/dinspre teatrul de operaţii, cât şi în cadrul acestuia, precum şi reglementările în domeniu. Pentru deplasarea înspre/dinspre teatrul de operaţii, de regulă, se folosesc

mijloace de transport civile, iar în teatrul de operaţii, mijloace de transport militare. Planifi carea transportului şi controlul mişcării trebuie să se realizeze şi coordoneze pe o bază comună şi/sau multinaţională.

Transportul cuprinde organizarea şi controlul transferului de personal şi materiale pe uscat, mare, pe calea aerului sau pe căile de comunicaţii speciale.

Având în vedere resursele limitate şi nevoia de rapiditate, planifi carea deplasării trebuie să ţină cont de priorităţi. Este esenţială identifi carea din timp a dimensiunilor Forţei pentru a permite achiziţionarea sau solicitarea din vreme a mijloacelor de transport. Coordonarea

şi eliminarea incompatibilităţilor din planul de deplasare sunt esenţiale pentru executarea deplasării.

Structurile răspunzătoare pentru planifi carea deplasării sunt cele naţionale şi multinaţionale. Pe plan naţional, România foloseşte serviciile Centrului de Coordonare a Mişcării. Acesta are rolul de a coordona transportul strategic, precum şi de a pune de acord resursele cu necesarul. Acolo unde sunt necesare structuri pentru transporturi internaţionale, ele trebuie să fi e organizate pe baza structurilor NATO, iar în cazul operaţiilor multinaţionale în afara NATO, trebuie să aibă la bază structuri convenite între naţiunile participante. Una dintre naţiuni trebuie să-şi asume rolul conducător. Coordonarea la nivel de mişcare în teatru este necesară pentru realizarea unui fl ux constant al trupelor şi a sprijinului logistic în interiorul şi în afara teatrului de operaţii, conform planului de campanie al comandantului Forţei întrunite multinaţionale.

Pentru planifi carea sprijinului acţiunilor viitoare, trebuie avuţi în vedere doi factori: nesiguranţa şi resursele. Planifi carea mobilităţii strategice trebuie să dea un răspuns sistematic gradului de nesiguranţă care va însoţi viitoarele dislocări. Printre factorii de nesiguranţă se numără mărimea şi componenţa forţelor, destinaţia şi viteza cu care trebuie executată dislocarea, precum şi capacitatea ţării gazdă de a face faţă cerinţelor deplasării şi a transportului. Resursele pentru mobilitatea strategică vor fi în permanenţă limitate. Este probabil ca resursele militare să fi e dimensionate astfel încât să satisfacă o rapidă desfăşurare a elementelor cheie ale Forţei şi pentru a oferi mobilitate operaţională şi tactică. Planifi carea trebuie să ţină seama de faptul că resursele civile pot să nu fi e disponibile sau să nu facă faţă cerinţelor militare.

Gl. bg. Neculai BONTIC

Nr. 3/2008

Ocupând aproximativ 71250 kmp, Vârfurile munţilor Bucegi străpung norii, aşteptându-i pe învingători: JANDARMII MONTANI.

Cine sunt aceşti oameni ?Sunt cei care îşi pun zilnic

vieţile în pericol pentru a salva persoanele afl ate în difi cultate, pe traseele turistice montane sau în afara acestora. În mirifi cul ţinut al amurgurilor ascunse, al grandorilor şi al avalanşelor, Jandarmeria şi-a creat acest pinten ascuţit, JANDARMUL MONTAN, pentru a executa la nevoie misiuni oricât de aspre în teren muntos. Botezaţi cu crampoane, bărbieriţi cu apă de izvor şi legănaţi de bătaia vântului, jandarmilor montani li se mai spune şi „oameni păianjen”, graţie agilităţii cu care se deplasează în acel teren aproape imposibil pentru a-i ajuta pe cei la nevoie.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Prahova are în organigramă 5 posturi de jandarmi montane la Sinaia, Azuga, Buşteni, Slănic şi Cheia, unde în total lucrează 40 de jandarmi.

De-a lungul anului au fost desfăşurate peste 50 de acţiuni de informare a turiştilor în vederea prevenirii accidentărilor sau rătăcirilor pe traseele montane. De asemenea, au fost desfăşurate, împreună cu Administraţia ariilor

protejate mai multe acţiuni de îndepărtare a urşilor ce coborau pe drumul Cotei 1400.

Cu toate acţiunile de informare desfăşurate, încă există turişti ce nu ţin cont de nici un avertisment, de nici un sfat şi pornesc în drumeţie fără să se intereseze de traseul ce-l au de urmat, fără să fi e echipaţi adecvat, iar în unele din cazuri, părăsesc şi traseul inscripţionat, ceea ce duce la apariţia unor situaţii periculoase pentru sănătatea şi viaţa turiştilor. Astfel numai în anul 2007 au fost salvate, în colaborare cu Serviciul Public Salvamont Prahova, peste 70 persoane rătăcite sau afl ate în difi cultate pe munte.

Tot în acest an, jandarmii de la Postul Buşteni au salvat de la moarte sigură un cerb ce căzuse într-o crevasă. În urma sesizării prin numărul unic de urgenţă 112, 6 jandarmi s-au deplasat în punctul Poiana Verde din Valea Largă a Masivului Bucegi, unde, cu ajutorul unui scripete artizanal confecţionat din materialele avute la dispoziţie (cordeline, carabine, role), au ridicat cerbul din crevasă, dându-i astfel o nouă şansă de viaţă.

O altă întâmplare nefericită a dus la decesul unui tânăr în vara acestui an. Astfel un bărbat dintr-un grup de tineri, care dorea să ajungă în vârful munţilor Jepii Mari, a ignorat semnele traseului obligatoriu, părăsindu-l cu intenţia de a ajunge înaintea colegilor la destinaţie. A fost de-ajuns un moment de neatenţie ce a făcut să alunece, căzând într-un gol de aproximativ 100 de metrii, în albia pârâului Jepii Mari, fracturându-şi coloana. Ca urmare a solicitării, 9 jandarmi s-au deplasat pe munte unde au recuperat cadavrul şi l-au dus la morga din Sinaia.

În vederea evitării oricăror pericole turiştii trebuie să îşi ia următoarele măsuri:

� Înainte de a pleca în

excursie, să se informeze asupra itinerariului propus, gradului de difi cultate, starea vremii,

starea de funcţionare a mijloacelor de transport pe cablu;

� Să plece pe munte doar cu echipament adecvat, lanternă, rucsac, trusă de prim-ajutor;

� Să nu rişte să plece singur la drum;

� Să informeze cabanierul asupra traseului ales şi să se înscrie în registrul de trafi c al turiştilor, lăsând datele complete;

� Să aleagă traseele în funcţie de pregătirea fi zică, tehnică şi psihică a celui mai slab din grup;

� Să folosească numai traseele marcate;

� In cazul apariţiei difi cultăţilor pe teren sau a înrăutăţirii vremii, să se retragă la cea mai apropiată cabană;

� Să apeleze cu încredere la jandarmii montani sau la membrii salvamont;

� Să nu consume băuturi alcoolice înainte sau în timpul practicării sporturilor montane sau a drumeţiilor;

� Să nu deterioreze amenajările turistice, marcajele sau indicatoarele;

În caz de accident să anunţe Jandarmeria Montană sau Salvamontul la numărul unic de urgenţă 112.

Lt. col. dr. Dumitru CHIRIŢĂ

Jandarmeria MontanăJandarmeria Montană

22

Nr. 3/2008

Pregătire de nivel european

23

Nr. 3/2008

Cooperare internaţională

ÎNFRĂŢIREA INSTITUŢIONALĂ PHARE – UN INSTRUMENT EFICIENT DE REALIZARE A UNOR SCHIMBURI

PROFESIONALE ÎN BENEFICIUL JANDARMERIEI ROMÂNEÎn paralel cu elaborarea Strategiei

privind consolidarea reformei instituţionale, dezvoltarea structurilor şi practicilor Jandarmeriei Române în raport cu evoluţia instituţiilor similare din ţările membre ale Uniunii Europene în perioada 2006-2015, specialiştii I.G.J.R. au conceput fi şa de proiect PHARE 2006, propusă ca un răspuns competent în demararea soluţionării priorităţilor de dezvoltare instituţională în perioada următoare.

Continuând progresele înregistrate în dezvoltarea infrastructurii acţionale şi organizaţionale, în contextul profesionalizării, de la 1 ianuarie 2007, a personalului structurilor sale operative, Jandarmeria Română benefi ciază astfel, prin intermediul sprijinului fi nanciar al Uniunii Europene, de o nouă expertiză în cadrul unui proiect de înfrăţire instituţională, din partea Jandarmeriei Naţionale Franceze. Acesta se materializează în Contractul de înfrăţire instituţională RO 06/IB/JH-03 „Consolidarea capacităţii Jandarmeriei Române în vederea asigurării interoperabilităţii cu instituţiile similare din Uniunea Europeană”, planifi cat pe durata a 18 luni, în perioada august 2007 - ianuarie 2009, cu fi nanţare din partea Uniunii Europene de 1 milion euro, la care se adaugă cofi nanţare naţională în valoare de 250.000 euro.

Contractul de înfrăţire are drept obiectiv crearea condiţiilor de interoperabilitate a Jandarmeriei Române cu instituţiile similare din U.E., prin întărirea profesionalismului personalului în executarea misiunilor de securitate şi prin transferul către acesta a competenţelor de care are încă nevoie, articulându-se în jurul a trei axe majore:

1. Perenizarea şi consolidarea competenţelor generale ale personalului în executarea serviciului curent al Jandarmeriei Române, în benefi ciul cetăţenilor;

2. Creşterea capacităţii globale a Jandarmeriei de a lupta împotriva crimei organizate şi terorismului;

3. Dezvoltarea capacităţii globale a Jandarmeriei de asigurare şi restabilire a ordinii publice şi pentru a contribui la buna gestiune a crizelor pe teritoriul naţional sau în cadrul operaţiunilor conduse de Uniunea Europeană.

Expertiza tehnică în cadrul contractului este asigurată prin cursuri, stagii de pregătire, forumuri grupuri de lucru şi vizite de studiu, de către specialişti în diferite domenii de lucru ai Jandarmeriei Naţionale Franceze ce au calitatea de experţi. Un astfel de expert pe termen lung ce îşi desfăşoară activitatea de asistenţă direct în cadrul Jandarmeriei Române, pe toată durata desfăşurării proiectului PHARE, este căpitanul Guillaume POUMEAU de LAFFOREST, consilier rezident de înfrăţire în cadrul proiectului, iar lider de proiect francez este domnul general

de brigadă (r.) Thierry ROMAIN.Din partea instituţiei noastre, lider de

proiect este domnul general de brigadă dr. Ion CRÎNGUŞ, experţi pe termen mediu sunt: col. Aurel MOISE, pentru activităţile de poliţie judiciară; col. Petricǎ GEARÎP, pentru activităţile din domeniul pregătirii; lt.col. Mircea OLARU, pentru activităţile din domeniul ordinii publice şi luptei antiteroriste; lt.col. Emil POGONICI, pentru activităţile din domeniul cercetării-documentării; lt.col. Laurenţiu HOPU, pentru activităţile din domeniul recrutării, mr. Carmen BĂRBULESCU pe linia documentării şi pedagogiei, iar omolog al consilierului rezident de înfrăţire este cpt. Raul VASILACHE, şeful Unităţii de Implementare a Proiectelor.

Demarat propriu-zis în luna septembrie 2007, contractul de înfrăţire instituţională PHARE a prilejuit desfăşurarea, până în prezent, a 17 activităţi din totalul de 36 planifi cate, într-o succesiune dinamică şi efi cace.

Într-o primă fază, s-a asigurat transferul de expertiză în domeniul gestionării resurselor umane, prin lansarea unor ateliere de lucru în vederea elaborării unei concepţii care să înglobeze politica de recrutare, de pregătire şi de gestiune a competenţelor, concomitent cu realizarea unui referenţial al posturilor şi competenţelor personalului din cadrul structurilor mobile de jandarmi.

Ulterior, s-a urmărit optimizarea lanţului de recrutare în instituţia noastră, propunându-se în acest sens crearea unui Centru de Informare şi Recrutare la nivelul Municipiului Bucureşti, cu referenţi la nivelul fi ecărei structuri teritoriale de jandarmi.

Centrul de Documentare şi Pedagogie a făcut obiectul unei expertize în vederea creării unui site Intranet cu vocaţie de informare şi difuzare a documentelor pedagogice, asigurându-se consiliere la nivelul structurilor implicate din Jandarmeria Română, în realizarea acestuia, cât şi vizionarea instrumentelor şi tehnicilor de lucru întrebuinţate de instituţia similară a Jandarmeriei Franceze, cu ocazia unei vizite de studiu.

În acelaşi plan al creşterii pregătirii pedagogice, s-a desfăşurat un stagiu de perfecţionare a deprinderilor pentru 40 de ofi ţeri încadraţi ca instructori în şcolile şi centrele de pregătire al instituţiei noastre.

Ca răspuns la noile exigenţe de securitate, la Şcoala de Aplicaţie pentru Ofi ţeri au fost organizate trei stagii de formare a unor formatori din instituţia noastră în domeniile protecţiei persoanelor vulnerabile şi delincvenţei juvenile, prevenirii consumului ilicit de droguri, precum şi în cel al atingerilor aduse mediului înconjurător.

În domeniul intervenţiei montane, prin intermediul unei expertize desfăşurate la

sediul I.G.J.R. şi la Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Montan (CPPCJM) Sinaia, s-au pus bazele elaborării unei concepţii de întrebuinţare a structurilor Jandarmeriei Române în mediul montan, completată ulterior de elaborarea unui proiect de concepţie de pregătire al CPPCJM Sinaia, în acord cu documentul enunţat anterior.

În continuare, la sediul CPPCJM Sinaia s-au desfăşurat două stagii de pregătire, primul în domeniul consolidării capacităţilor instructorilor din cadrul acestui centru în domeniul misiunilor de salvare pe timp de iarnă şi al constatărilor judiciare în mediul montan. Cel de-al doilea stagiu a vizat, în premieră la nivelul structurilor de ordine şi siguranţă publică din România, pregătirea unor echipe chinologice pentru căutarea victimelor în avalanşă, de acesta benefi ciind 9 echipe provenind din posturile montane de jandarmi responsabile de zone cu probabilitate mare de producere a unor avalanşe.

În cadrul celei de-a doua componente a proiectului, după efectuarea unei expertize în vederea fi nalizării concepţiei de intervenţie specializată a structurilor din Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei, specialiştii francezi au condus două stagii de pregătire, în domeniile intervenţiei antiteroriste şi în cel al tehnicilor de negociere.

De asemenea, pentru pregătirea punerii în aplicare a noii legi de prevenire şi combatere a violenţei la manifestările sportive şi consolidarea lanţului de culegere şi analiză a informaţiilor de ordine publică, doi experţi pe termen mediu ai instituţiei noastre au efectuat o vizită de studiu şi documentare în Franţa, pe lângă structurile similare ale Poliţiei şi Jandarmeriei Naţionale, cu atribuţii în gestionarea fenomenului huliganismului.

În cadrul celei de-a treia componente a proiectului, un detaşament din cadrul BSIJ (care urmează să fi e dislocat în teatrul de operaţii Kosovo) şi 7 ofi ţeri de stat major cu competenţe pe linia misiunilor internaţionale din cadrul IGJR şi BSIJ au urmat o activitate de pregătire a rotaţiei detaşamentelor pentru misiuni internaţionale, completată de un modul de informare asupra Politicii Europene de Securitate şi Apărare.

Activităţile desfăşurate în cadrul proiectului PHARE şi-au atins obiectivele fi xate, buna lor implementare până în prezent constituind o premisă importantă a reuşitei în realizarea interoperabilităţii, a convergenţei metodelor şi practicilor acţionale, cu structurile similare din spaţiul Uniunii Europene.

Cpt. Raul VASILACHECpt. Florin DOBRE

24

Nr. 3/2008

Misiuni internaţionaleJANDARMII ROMÂNI LA DATORIEÎNTR-UN KOSOVO „FIERBINTE”

În luna aprilie a.c. se împlineşte de un an de când al şaselea contingent de jandarmi români acţionează sub egida ONU în Kosovo. În timpul scurs de la sosirea în teatrul de operaţii, jandarmii au îndeplinit cu succes peste 1300 misiuni de securizare a unor obiective ONU, securizare unor centre de detenţie, escortare deţinuţi categoria A, asigurare şi restabilire a ordinii publice, rezerve de intervenţie şi securizare a bazei proprii.

Profesionalismul şi determinarea cu care şi-au îndeplinit misiunile în teatrul de operaţii au atras aprecierile ofi cialilor ONU şi ale colegilor străini, fapt pentru care 36 de jandarmi din cadrul acestui contingent au primit medalia ONU „ În serviciu păcii”.

Declararea unilaterală a independenţaei Kosovo a determinat schimbări majore în desfăşurarea misiunii UNMIK, ca urmare a acţiunilor de protest ale sârbilor din nordul provinciei, dar şi a numeroaselor alerte cu bombă şi ameninţări la adresa clădirilor ONU, centru de greutate al acestor manifestări fi ind oraşul Mitrovica.

În acest context, Detaşamentul de Jandarmi român a primit misiunea de a securiza sediile Curţii de Justiţie, secţia de Poliţie şi Centrului de Detenţie din Mitrovica Nord. Misiunea este una extrem de grea, dat fi ind fl uxul mare de persoane care pătrund în sediul Curţii de Justiţie, limitarea posibilităţilor de acţiune, precum şi ameninţările privind ocuparea acesteia de către etnicii sârbi. În contextul atitudinii ostile a sârbilor faţă de forţele ONU, dar şi a albanezilor kosovari fată de români, jandarmii au reuşit să menţină echidistanţa şi imparţialitatea unei caracteristice unei forţe de menţinere a păcii credibile şi profesioniste.

Principalele evenimente violente care au marcat situaţia post-declarare a independenţei Kosovo au găsit jandarmii români în prima linie a misiunilor de menţinere a securităţii şi ordinii. Printre aceste situaţii, amintim atacul şi incendierea de către sârbi a două puncte de trecere a frontierei dintre Serbia si Kosovo, din data de 19 februarie 2008, atacul cu grenadă din 28 februarie, explozie în urma cărei a fost afectat şi un autovehicul blindat al jandarmilor, fără însă a provoca victime.

Cea mai periculoasă acţiune la care au participat jandarmii români a fost dispersarea manifestanţilor turbulenţi care ocupaseră ilegal sediul Tribunalului Mitrovica Nord. Acţiunea, în care românii au fost implicaţi nemijlocit, s-a încheiat cu succes, dar mai mulţi militari KFOR şi poliţişti ONU au fost răniţi de exploziile unor grenade. Jandarmii au ajutat la evacuarea colegilor răniţi şi conducerea lor spre punctele de prim ajutor. După retragerea temporară a efectivelor poliţei UNMIK din zona de nord a oraşului Mitrovica, jandarmii români au rămas în baza poloneză constituind rezerva operaţională a forţei de politie ONU.

Trebuie remarcată stăpânirea de sine extraordinară a colegilor noştri care, în contextul atacurilor directe îndreptate asupra forţelor internaţionale, s-au limitat doar la folosirea muniţiei iritant-lacrimogene şi a mijloacelor de protecţie din dotare, evitând uzul de armament de foc şi posibilitatea vătămării corporale a manifestanţilor sau a altor persoane.

Deşi situaţia este în prezent relativ calmă, jandarmii se menţin, de altfel ca toate efectivele de securitate din provincie, la un nivel ridicat de alertă, fi ind în măsură să intervină în cel mai scurt timp, pentru restabilirea ordinii.

Cpt. Sebastian CUCOŞ, comandantul Detaşamentului de Jandarmi din Kosovo: „Unitatea de grup a jandarmilor români a fost punctul forte al detşamentului Aceasta ne-a ajutat să trecem peste toate obstacolele şi să ne îndeplinim în cele mai bune condiţii misiunile”.

Misiunea Detaşametului de jandarmi români în teatrul de operaţii din Kosovo s-a prelungit, la solicitarea ONU, cu încă trei luni, până când misiunea UNMIK va fi preluată de Uniunea Europeană. Mesajul

Jandarmilor din Kosovo este unul optimist şi, deşi departe de casă şi familii pentru încă alte trei luni, sunt încrezători în succesul deplin al misiunii lor.

Lt. Bogdan NICOLAE

25

Nr. 3/2008

În virtutea evenimentelor din prima perioadă a anului 2008, dinamica acţiunilor ca şi coordonarea acestora capătă noi valenţe, în acest sens Consiliul Uniunii Europene expunând, printr-un document, cadrul juridic internaţional şi mandatul Organizaţiei Naţiunilor Unite în Kosovo, ţinând cont de prevederile Rezoluţiei Consiliului de Securitate al O.N.U. 1244 din 10 iunie 1999.

În acest mod s-a evidenţiat continuitatea asigurată de U.E. în ceea ce priveşte operaţiunea de gestionare a crizei, pe care ar putea să o desfăşoare în provincie, Consiliului European subliniind că U.E. este pregătită să sprijine Kosovo pe calea către o stabilitate durabilă, inclusiv printr-o misiune de Politică Europeană de Securitate şi Apărare (PESA).

Lansarea misiunii U.E., intitulată EULEX KOSOVO, va avea loc în urma aprobării Planului de Operaţii, iar etapa operaţională va începe imediat după realizarea transferului de autoritate de la Misiunea O.N.U. în Kosovo.

Principalele obiective ale misiunii „EULEX KOSOVO” sunt: sprijinirea instituţiilor din Kosovo şi a organismelor de aplicare a legii pentru dezvoltarea şi consolidarea în continuare a unui sistem judiciar, vamal şi de poliţie multietnic independent, asigurarea şi promovarea supremaţiei legii, a ordinii publice şi securităţii, precum şi asigurarea că toate cazurile privind crime de război, terorism, criminalitate organizată şi corupţie, sunt supuse urmăririi penale şi judecate adecvat, iar hotărârile sunt puse în executare în mod corespunzător, în conformitate cu

legile aplicabile.Misiunea Eulex va fi gestionată prin

intermediul a patru unităţi, care, după o analiză amănunţită a tuturor aspectelor implicate, au fost repartizate astfel: la Pristina- Italia (naţiune cadru) şi Polonia, iar la Mitrovica - Franţa (naţiune cadru) şi România. Cele patru unităţi trebuie să fi e complet operaţionale şi să intre sub comanda EULEX KOSOVO în ziua transferului de autoritate.

Prezenţa jandarmilor români în cadrul misiunii Eulex a fost solicitată încă din luna februarie 2007, prin intermediul unei scrisori primite la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, Jandarmeria Română urmând să disloce în zonă un detaşament de luptători, constituit din trei plutoane, echipat şi dotat în conformitate cu reglementările internaţionale în vigoare.

Pregătirea detaşamentului de jandarmi demarat cu o activitate desfăşurată în cadrul Programului Phare, intitulată: „Pregatirea rotaţiei detaşamentelor pentru misiuni internaţionale”, axată în principal pe diferite tactici şi tehnici de asigurare a ordinii publice, însoţire-protectie convoaie, protecţia obiectivelor, precum şi asigurarea şi restabilirea ordinii publice.

Deşi prima lună după selecţie a fost considerată una de acomodare a colectivului, aceasta a fost urmată de o perioadă de pregătire intensă, ce a început cu un stagiu la Centrul de la Ochiuri.

Sub îndrumarea ofi ţerilor specialişti din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei şi benefi ciind de sprijinul instructorilor de la Ochiuri, detaşamentul Kosovo a desfăşurat activităţi de pregătire pe linie de asigurare şi restabilire a ordinii publice, însoţire-protecţie convoaie şi VIP, intervenţie profesională, cunoaştere şi întrebuinţare a armamentului din dotare şi special, autoapărare, atingînd un nivel înalt de pregătire şi capacitate de actiune.

Cu siguranţă cel mai mare câştig al acestui stagiu de pregătire centralizată, l-a constituit realizarea coeziunii de grup, la Ochiuri reuşind să ne cunoaştem cu adevărat, să înţelegem cât de important este să-ti cunoşti colegul, să-l sprijini când e nevoie şi să te bazezi pe el cînd esti într-o situaţie difi cilă. A fost o ocazie bună şi pentru ofi ţerii să-şi cunoască subordonaţii, să le urmărească atitudinea şi comportamentul în diferite situaţii, dar şi pentru luptători să-i cunoască pe cei care le vor fi comandanţi, oameni de care le poate depinde viaţa sau integritatea lor fi zică şi psihică.

Un rol important în pregătirea detaşamentului l-au avut jandarmii care au mai participat la misiuni în KOSOVO, ei folosind experienţa acumulată în teatrul de operaţii şi contribuind la alinierea tacticilor de intervenţie şi procedeelor de acţiune folosite la standardul UNMIK.

Examenul fi nal de selectie a confi rmat nivelul foarte bun de pregătire teoretic şi practic al jandarmilor din Detasamentul Misiuni Internationale, cunoaşterea foarte bună a normelor internaţionale care reglementeaza participarea forţelor militare şi de poliţie la operaţii de menţinerea păcii.

Comandantul detasamentului,Mr. Constantin PĂDURARU, a declarat: „Am încredere în aceşti jandarmi, am

încredere în tinereţea şi hotărârea celor care participă pentru prima dată la o astfel de misiune, am încredere în experienţa celor care au mai fost în teatrul de operatii din Kosovo. Sunt convins că îşi vor îndeplini misiunile cu succes şi că vor reprezenta România şi Jandarmeria Română, pe plan internaţional cel puţin la fel de bine ca şi colegii noştri până acum.”

Col. Zoltan BALINT, Comandantul

Brigăzii Speciale de Intervenţie „Vlad Ţepeş” a Jandarmeriei: „Este onoare, dar şi o responsabilitate deosebită pentru Jandarmerie faptul că Uniunea Europeană a solicitat Românei să participe la misiunea EULEX Kosovo. Trebuie să dovedim că Jandarmeria Română poate fi un pilon de bază al PESA, iar această misiune este un început. Am încredere că va fi un succes!”.

Lt. Bogdan NICOLAE

PREGĂTIRI PENTRU O NOUĂMISIUNE ÎN KOSOVO

Lecţia juridică

INTERZICEREA ACCESULUI LA COMPETIŢII SAU LA JOCURI SPORTIVE

Adoptarea Legii nr.4/2008 ne dă prilejul câtorva consideraţii privind competenţa dispunerii măsurii interzicerii accesului la competiţiile sau la jocurile sportive, având în vedere faptul că şi jandarmii pot constata faptele care constituie contravenţii sau infracţiuni potrivit acestei legi.

Faptele care constituie contravenţii pentru a căror săvârşire jandarmii pot aplica sancţiunea contravenţională complementară a interzicerii accesului la competiţii sau jocuri sportive sunt următoarele:• pătrunderea în stare de ebrietate sau consumarea băuturilor alcoolice în arena sportivă;• introducerea sau încercarea introducerii de băuturi alcoolice în arena sportivă;• introducerea în arena sportivă de inscripţii, embleme, pancarte, bannere, afi şe, steaguri sau alte suporturi ce conţin simboluri, sloganuri, imagini ori texte cu conţinut obscen;• refuzarea prezentării documentelor de acces şi, după caz, a actelor de identitate, la solicitarea justifi cată a forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă;• escaladarea gardurilor care delimitează spaţiul de joc sau a gardurilor interioare de separare a sectoarelor;• ameninţarea cu acte de violenţă a forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă;• nerespectarea măsurilor de ordine dispuse de organizator sau de comandantul forţelor de ordine, în cazul producerii unor catastrofe, calamităţi naturale sau altor pericole;• refuzarea părăsirii imediate a arenei sportive, dacă măsura evacuării a fost dispusă de către personalul de ordine şi siguranţă sau de către forţele de ordine;• aruncarea asupra celorlalţi spectatori, asupra ofi cialilor sau a jucătorilor, asupra forţelor de ordine sau a personalului de ordine şi siguranţă, asupra bunurilor mobile şi imobile afl ate în incinta bazei sportive, precum şi în direcţia suprafeţei de joc cu obiecte de orice fel sau cu substanţe corozive sau care murdăresc;• ascunderea feţei cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, cu intenţia de a împiedica identifi carea;• ridicarea sau mutarea, fără drept, a barajelor, gardurilor ori altor obstacole amplasate de organizator sau de către forţele de ordine, pentru delimitarea sectoarelor de tribună ori peluză, pentru separarea grupurilor de suporteri şi a terenului de joc de tribună, inclusiv a celor amplasate cu caracter temporar; Pentru aceste fapte (prevăzute la art.20 lit.i, p şi ş din Legea nr.4/2008) se poate aplica sancţiunea interzicerii accesului la competiţii sau la jocuri sportive de genul celor la care persoanele respective au săvârşit fapta, pe o perioadă de un an.• pătrunderea pe suprafaţa de joc, cu excepţia cazurilor de forţă majoră; pentru această faptă (prevăzută la art.20 lit.l din Legea nr.4/2008) se poate aplica sancţiunea interzicerii accesului la competiţii sau la jocuri sportive de genul celor la care persoanele respective au săvârşit fapta, pe o perioadă de 2 ani;• consumul de băuturi alcoolice în următoarele locuri publice: drumuri publice, parcuri, stadioane şi terenuri sportive, instituţii culturale, săli de spectacole, instituţii sau unităţi economice, toate mijloacele de transport în comun, autogări, gări şi aeroporturi, de stat şi private, sau alte locuri prevăzute de lege. În incinta acestor locuri publice se pot consuma băuturi alcoolice prin delimitarea unor spaţii special amenajate pentru consumarea băuturilor alcoolice, prin hotărârea conducerilor locurilor publice respective. Sunt exceptate localurile de alimentaţie publică şi turism, cum sunt: restaurante, baruri şi discoteci. În locurile publice enumerate se interzice cu desăvârşire consumul de băuturi alcoolice de către persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani;• refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justifi cată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, afl ate în

exercitarea atribuţiilor de serviciu;Pentru faptele enumerate anterior (prevăzute la art.2 pct.25 şi

33 din Legea nr.61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice) se poate aplica sancţiunea interzicerii accesului la competiţii sau la jocuri sportive de genul celor la care persoanele respective au săvârşit fapta, pe o perioadă de 6 luni.• constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârşi acţiuni ilicite, contrare ordinii şi liniştii publice şi normelor de convieţuire socială, precum şi actele de încurajare sau sprijinire, sub orice formă, a unor astfel de grupuri de persoane, care incită la dezordine socială;• aruncarea asupra unei persoane, construcţii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substanţe infl amante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdăresc, dacă nu s-au produs vătămări ale integrităţii corporale sau sănătăţii ori pagube materiale;• provocarea ori participarea efectivă la scandal, în locuri sau localuri publice.Pentru faptele enumerate anterior (prevăzute la art.2 pct.2, 4 şi 26 din Legea nr.61/1991) se poate aplica sancţiunea interzicerii accesului la competiţii sau la jocuri sportive de genul celor la care persoanele respective au săvârşit fapta, pe o perioadă de un an.

Faptele care pot constitui infracţiuni pentru a căror săvârşire se poate dispune măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţii sau jocuri sportive sunt (potrivit art.31-45 din Legea nr.4/2008) următoarele:• fapta unei persoane căreia i s-a interzis accesul la unele competiţii sau jocuri sportive, de a se afl a în arena sportivă unde se desfăşoară o competiţie sau un joc sportiv de genul celor pentru care s-a dispus interdicţia; într-un asemenea caz, se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţii sau jocuri sportive pe o perioadă de la unu la 2 ani, care se adaugă la perioada pentru care s-a dispus iniţial măsura (este situaţia în care această măsură a fost dispusă iniţial ca sancţiune contravenţională complementară pentru săvârşirea unora dintre contravenţiile prevăzute la art.22 şi 23 din Legea nr.4/2008) (art.31);• opunerea cu violenţă faţă de personalul de ordine şi siguranţă sau faţă de forţele de ordine, ori împiedicarea acestora de a-şi exercita atribuţiile specifi ce, cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau unui joc sportiv; măsura de siguranţă cu caracter procesual care se poate dispune, într-un asemenea caz, este interzicerea accesului la competiţii sau jocuri sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani (art.32);• portul sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive a cuţitului, pumnalului, şişului, boxului, castetului ori a altor asemenea obiecte, fabricate sau confecţionate anume pentru tăiere, împungere sau lovire, precum şi a dispozitivelor pentru şocuri electrice; interzicerea accesului la competiţiile sau jocurile sportive se poate dispune, în acest caz, pe o perioadă de la unu la 3 ani (art.33);• deţinerea sau încercarea de a introduce în incinta arenei sportive a substanţelor iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant ori a altor asemenea materiale, substanţe sau obiecte; măsura de siguranţă care se poate dispune, în acest caz, este interzicerea accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la un an la 3 ani (art.34);• încercarea de a introduce, deţinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a obiectelor artizanale şi de distracţie, pe bază de amestecuri pirotehnice din clasele II – IV, T.1, T.2, precum şi a artifi ciilor din categoria „obiecte zburătoare luminoase” şi a pocnitorilor din clasa I; în acest caz, se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la un an la 3 ani. De asemenea, pentru încercarea de a introduce, deţinerea sau folosirea în incinta arenei sportive a materiilor explozive sau incendiare, se poate dispune măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau

26

Nr. 3/2008

jocurile sportive, pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani (art.35);• utilizarea în arena sportivă a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe, răspândirea sau deţinerea, în vederea răspândirii, de asemenea simboluri în arena sportivă; măsura de siguranţă cu caracter procesual care se poate dispune, într-un asemenea caz, este interzicerea accesului la competiţii sau jocuri sportive pe o perioadă de la un an la 3 ani. De asemenea, pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârşită prin orice mijloace, în incinta arenei sportive, se poate dispune măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la un an la 3 ani (art.36);• lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fi zice, săvârşite în incinta arenei sportive, asupra unui alt spectator, care au pricinuit o vătămare ce nu necesită îngrijiri medicale sau necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 20 de zile; în acest caz, se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la un an la 3 ani.

Pentru fapta săvârşită în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii acestuia o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, măsura de siguranţă se poate dispune pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani.

Pentru fapta săvârşită în incinta arenei sportive asupra unui spectator, prin care s-a pricinuit integrităţii corporale sau sănătăţii acestuia o vătămare care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, măsura de siguranţă se poate dispune pe o perioadă de la 3 ani la 5 ani.

În situaţia săvârşirii faptelor de mai sus asupra unui ofi cial, a unui sportiv sau asupra unui reprezentant al personalului de ordine şi siguranţă, limita maximă a măsurii de siguranţă se majorează cu un an (art.37);• uciderea unei persoane în arena sportivă ori a unui spectator; în acest caz, se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la 6 ani la 10 ani (art.38);• distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a scaunelor sau a altor elemente de mobilier, a instalaţiilor de orice fel, a amenajărilor interioare, a cablajului electric, a echipamentelor şi instalaţiilor de telecomunicaţii sau de supraveghere video din incinta arenei sportive, precum şi distrugerea, deteriorarea sau degradarea imobilelor din incinta bazei sportive; măsura de siguranţă care se poate dispune , într-un asemenea caz, este interzicerea accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la un an la 3 ani.

Dacă distrugerea a fost săvârşită asupra unui bun aparţinând forţelor de ordine sau asupra personalului de ordine şi siguranţă, instanţa de judecată poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani (art.39);• portul de armă, fără drept, în incinta arenei sportive; în acest caz, se poate dispune măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la 3 ani la 5 ani (art.40);• manifestările săvârşite în arena sportivă prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României sau pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile; măsura de siguranţă provizorie se poate dispune, în acest caz, pe o perioadă de la un an la 3 ani (art.41);• fapta spectatorului care săvârşeşte în incinta arenei sportive acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal, ori se tulbură, în alt mod, ordinea publică; măsura de siguranţă care se poate dispune, într-un asemenea caz, este interzicerea accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la un an la 3 ani.În cazul în care prin fapta săvârşită se tulbură grav ordinea publică în incinta arenei sportive, se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani (art.42);• participarea la o încăierare între mai mulţi suporteri în incinta arenei sportive; măsura de siguranţă cu caracter procesual se poate dispune, în acest caz, pe o perioadă de la un la 3 ani.

În cazul în care, în cursul încăierării, s-a cauzat o vătămare a integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane, se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive pe o perioadă de la 2 ani la 4 ani (art.43);• ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă contra unui reprezentant al forţelor de ordine, lovirea sau orice alte acte de violenţă, vătămarea corporală sau vătămarea corporală gravă a acestuia, dacă acesta se afl ă în exerciţiul funcţiunii pe timpul asigurării ordinii publice cu ocazia desfăşurării unei competiţii sau a unui joc sportiv ori pe timpul intervenţiei pentru restabilirea ordinii publice în astfel de situaţii, sau pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii anterior prezentate; în aceste cazuri, se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, pe o perioadă de la 2 ani la 6 ani. De asemenea, aceeaşi măsură de siguranţă poate fi dispusă şi împotriva celor care săvârşesc infracţiunile prevăzute la art.180-182, art.189 şi 193 C.pen., împotriva soţului, copiilor sau părinţilor unui reprezentant al forţelor de ordine, în scop de intimidare sau de răzbunare pentru actele ori faptele îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, în situaţiile prezentate anterior (art.45).

Măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive poate fi dispusă şi în cazul infracţiunilor prevăzute la art.32, 33, 35-39 şi 41-43, săvârşite de către spectatori înainte şi după desfăşurarea competiţiei sau jocului sportiv în afara arenei sportive, pe timpul afl uirii/defl uirii către/de la aceasta, precum şi a infracţiunilor săvârşite de către spectatori pe timpul deplasării organizate, în grup, către/de la localitatea unde se desfăşoară competiţia sau jocul sportiv, ori pentru infracţiunile săvârşite în legătură cu o competiţie sau un joc sportiv; în aceste cazuri, perioadele pentru care se poate dispune faţă de învinuit sau inculpat măsura de siguranţă a interzicerii accesului la competiţiile sau jocurile sportive, sunt cele stabilite pentru fi ecare infracţiune în parte (art.44 din Legea nr.4/2008).

În cazul săvârşirii vreuneia dintre aceste fapte prevăzute de legea penală (şi considerate infracţiuni prin Legea nr.4/2008), jandarmii au doar atribuţii de constatare şi nu de luare a măsurii interzicerii accesului la competiţii sau la jocuri sportive.

Indiferent dacă a fost dispusă sub forma unei măsuri de siguranţă sau sub forma unei sancţiuni contravenţionale complementare, interzicerea accesului sau participării la unele competiţii sau jocuri sportive se aplică atât competiţiilor şi jocurilor sportive desfăşurate în ţară, cât şi celor desfăşurate în străinătate. Pentru asigurarea aplicării acestei interdicţii, Jandarmeriei îi revin următoarele atribuţii:- Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, prin punctul naţional informare manifestări sportive , constituie, în condiţiile legii, baza de date cu persoanele sancţionate pentru faptele săvârşite în legătură cu competiţiile şi jocurile sportive;- după declararea competiţiilor şi jocurilor sportive, unitatea de jandarmi competentă teritorial comunică organizatorilor competiţiei sau jocului sportiv datele de identitate ale persoanelor cărora le-a fost interzis accesul la competiţia sau jocul sportiv;- în cazul jocurilor sportive cu caracter internaţional, desfăşurate în străinătate, unitatea de jandarmi competentă teritorial trebuie să fi e înştiinţată de către cluburi, prin intermediul responsabililor de ordine şi siguranţă, despre intenţia oricăror persoane, împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii accesului, de a se deplasa în ţara unde are loc jocul sau competiţia sportivă în cauză;- în situaţia în care există indicii că persoane, împotriva cărora s-a dispus măsura interzicerii accesului, intenţionează să participe la o competiţie sau joc sportiv în afara graniţelor ţării, punctul naţional informare manifestări sportive, comunică datele de identifi care ale acestora organismelor de aplicare a legii din ţara unde urmează să se desfăşoare jocul sportiv;- în situaţia organizării unei competiţii sau a unui joc sportiv internaţional, punctul naţional informare manifestări sportive solicită organismelor de aplicare a legii din ţara de origine a spectatorilor străini, comunicarea de date şi informaţii cu privire la spectatorii care prezintă risc sau faţă de care s-a dispus măsura interzicerii participării la competiţii sau jocuri sportive.

Mr. drd. Adrian LORINCZ

27

Nr. 3/2008

28

Nr. 3/2008

Solidaritatea jandarmilor

ASOCIAŢIA „GRIGORE ALEXANDRU GHICA”

La 20 mai 1936, prin adresa nr. 381, Inspectoratul General al Jandarmerie intervine la Ministerul de Interne, care în acea perioadă administra corpul de jandarmi, solicitându-i aprobarea creării unei direcţii a sanatoriilor, căminelor şi taberelor Jandarmeriei.

La 20 martie 1937 comitetul de conducere, prin procesul verbal nr. 17, hotărăşte înfi inţarea Asociaţiei „Casei Jandarmeriei „ care să aibă în componenţa ei , un compartiment cultural, educativ şi profesional tehnic, un sector igienic, sanitar, un sector material şi un sector de educaţie fi zică şi sport .

„ Casa Jandarmeriei” a fost în trecut o asociaţie de sine stătătoare, cu statut juridic propriu, care a cuprins întregul efectiv al Jandarmeriei (ofi ţeri, subofi ţeri, personal civil şi trupă). Obiectivul principal al acestei asociaţiei a fost acela de a asigura condiţii suplimentare de tratament, de odihnă, recreere, precum şi de ajutor material tuturor membrilor asociaţiei. Ea a avut o organizare şi conducere proprie, statut şi buget propriu, nefi ind subordonată din punct de vedere administrativ Inspectoratului General al Jandarmeriei.

Astăzi, după demersuri nenumărate începute din anul 2001, asociaţia denumită „Grigore Alexandru Ghica” are din nou personalitate juridică, datorită efortului salutar a unor cadre militare în rezervă şi în activitate

Toate deciziile sunt luate, din momentul constituirii,

decembrie 2006, de către Comitetul director din care nu pot face parte cadre în activitate cu funcţii de conducere, precum şi în cadrul şedinţelor Adunării generale a asociaţiei (formată din toţi membri asociaţiei), potrivit competenţelor stabilite de Statut şi de O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Drept urmare, actuala conducere a Jandarmeriei Române nu are putere decizională şi nu benefi ciază de nicio facilitate în raport cu alţi membri ai asociaţiei.

Scopul primordial urmărit de asociaţie este întrajutorarea membrilor acesteia, a membrilor familiilor lor şi a altor persoane afl ate în difi cultate, datorită unor motive medicale, calamităţi naturale etc., sprijinul evoluţiei profesională a cadrelor cu o bună pregătire, atât în folosul membrilor cât şi al instituţiei din care face parte, precum şi acordarea de asistenţă juridică tuturor membrilor asociaţiei.

Printre obiectivele urmărite prin înfi inţarea asociaţiei, se numără: acordarea unor ajutoare membrilor asociaţiei şi familiilor acestora în cazul unor accidente grave, decese, calamităţi naturale sau situaţii deosebite; acordarea unor ajutoare în bani, bunuri materiale şi alimente unor cămine de copii sau bătrâni, unor pensionari membri ai asociaţiei şi familiilor acestora cu prilejul unor sărbători sau în situaţii ce reclamă solidaritate şi sprijin umanitar; organizarea şi susţinerea cu fonduri din partea asociaţiei a desfăşurării unor spectacole, expoziţii şi a altor manifestări cultural-artistice având ca obiect promovarea valorilor şi tradiţiilor naţionale şi ale Jandarmeriei Române, cu acordul acesteia; organizarea şi susţinerea fi nanciară cu prilejul sărbătorilor a unor activităţi cultural-sportive pentru membri şi familiile acestora; susţinerea fi nanciară a unor concursuri şi întreceri sportive iniţiate şi organizate cu prilejul sărbătorilor naţionale, Zilei Jandarmeriei, precum şi a unor manifestări sportive naţionale şi internaţionale la care participă membri ai asociaţiei; susţinerea fi nanciară şi materială în vederea perfecţionării, aprofundării şi continuării studiilor a membrilor asociaţiei, a unor studenţi jandarmi cu greutăţi familiale sau copii ai membrilor asociaţiei; susţinerea fi nanciară şi juridică privind realizarea unor drepturi, precum şi apărarea intereselor membrilor asociaţiei, afl aţi în procese pentru fapte săvârşite în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Toate obiectivele stabilite prin actele de înfi inţare au fost gândite în pur spirit camaraderesc, pentru a se veni în sprijinul oamenilor, având la bază ideea că fi ecare dintre noi ne putem afl a în situaţii difi cile care să necesite sprijin.

Col. Mariana DUMBĂR

29

Web info

În curând, un obiectiv considerat acum o vreme imaginaţie, va deveni realitatea pe care cu toţii o dorim în drumul spre progresul în activitate.

Multitudinea de dosare electronice, arhive de suporţi electronici şi optici vor deveni spre sfârşitul anului 2008 „din istoria Centrului de Documentare şi Pedagogie” .

Cum va fi posibil?Imaginaţi-vă un colectiv tânăr ca şi Centrul de Documentare şi Pedagogie al Jandarmeriei Române, manifestând

curajul vârstei, cu ajutorul colegilor din Direcţia Informatică şi Comunicaţii, care vor pune la dispoziţia utilizato-rilor pagina proprie de intranet. Conceput după modelul le Cetre de Documentation et de Pedagogie al Jandarmeriei Naţionale Franceze, în cadrul programului PHARE RO 06 / IB / JH – 03 „Consolidarea capacităţilor Jandarmeriei Române în vederea asigurării interoperabilităţii cu instituţiile similare din U.E.”, un proiect ce se arăta de neatins, în curând va deveni mijlocul de documentare de care cu toţii avem nevoie pentru o rapidă accesare a informaţiei speci-fi ce.

Impresiile şi aprecierea necesităţii promitem că le vom posta pe prima pagină.

Mr. Carmen Bărbulescu

PROIECTPROIECT

Nr. 3/2008

PAGINĂ ÎN

CONSTRUCŢIE

Cultură - Semnal editorial

30

Nr. 3/2008

Stancu ŞERB - RELAŢII PUBLICE ŞI COMUNICAREÎn lucrare se dezbate un subiect deosebit de important şi anume, procesul de relaţii

publice, dedicat funcţionarilor din administraţie, care trebuie să lupte pentru promovarea unei imagini corecte şi reale, dar pozitive a instituţiei din care fac parte.

Cuprinzând o teorie a comunicării în mediul social, care se adresează, de asemenea, funcţionarilor publici , autorul transmite un mesaj prin care este încurajată îmbunătăţirea activităţii structurilor administraţiei publice de la toate nivelurile.

„Cărţile lui Nicolae Rotaru sunt oferte ale unui autor ce nu-şi trădează originile şi care ştie în profunzime psihologia rurală argeşeană, zbaterile tăranului român, dar căruia, totodată, îi sunt familiare epica specifi că şi dramatismul funciar din mediul militar. (...)

Cartea de faţă nu face excepţie de la stilul ludic, dezinvolt şi percutant, respectând nota de originalitate care l-a impus pe piaţa autohtonă şi, cu precădere, în mediul cazon, mai mult sau mai puţin demilitarizat.

Credem că şi acest op (al nouălea al colecţiei Biblioteca Jandarmului pentru care Editura Internelor merită felicitări), ca şi autorul cărţii „Al şaselea simţ” binemerită atenţia şi solidaritatea breslaşilor, cel puţin la fel de mult cum se bucură de admiraţia şi respectul majorităţii camarazilor şi a cititorilorr săi care-l onorează cu scrisori, telefoane şi prezenţa numeroasă la lansări, târguri, saloane şi cenacluri literare, în timp ce instituţia benefi ciară a eforturilor sale, pe care a slujit-o ca ofi ţer activ o viaţă, se mândreşte public cu un asemenea ostenitor, demn şi devotat, care-i creează o frumoasă imagine şi-i sporeşte prestigiul.”

Chestor general prof.univ. dr. Anghel Andreescu

Nicolae ROTARU - AL ŞASELEA SIMŢ

Lucrarea de faţă reprezintă un îndrumător practic şi efi cient în activitatea consilierilor de siguranţă şi a celorlalţi lucrători cu responsabilităţi în domeniu.

Cele două volume furnizează toate amănuntele referitoare la procedurile şi condiţiile ce trebuie respectate pentru asigurarea protecţiei şi siguranţei rutiere în transportul de produse periculoase, astfel:

- Volumul I cuprinde o prezentare sistematică a noului set de reglementări ADR, însoţită de toate prevederile menţionate în coloanele listei de produse clasifi cate pe diferite niveluri de periculozitate;

- Volumul al II-lea conţine lista integrală a mărfurilor periculoase admise la transportul rutier în ordinea numerelor ONU (completată cu o listă alfabetică, însoţită de numerele ONU) ;

Fără îndoială, ele vor constitui, în egală măsură, instrumente de lucru pentru principalii furnizori de produse periculoase din România, precum şi pentru autorităţile cu servicii de control în domeniu.

ADR 2007, GHID DE UTILIZARE A LISTEI DEMĂRFURI PERICULOASE ADMISE LA

TRANSPORTUL RUTIER - vol. I şi II

31

Nr. 3/2008

dr. Teodor FRUNZETI / dr. Vladimir ZODIAN -LUMEA 2007 ENCICLOPEDIE POLITICĂ ŞI MILITARĂ

(STUDII STRATEGICE ŞI DE SECURITATE)Lucrarea oferă studii strategice privind mediul de securitate al secolului XXI,

caracterizat de transformări substanţiale, care necesită adaptarea criteriilor clasice de analiză a securităţii internaţionale. Noile provocări la adresa securităţii, generate de suprapunerea unor fenomene precum globalizarea şi fragmentarea, se adaugă unor forme clasice de riscuri şi vulnerabilităţi regionale.

Prin dezbaterile şi studiile prezentate, oferă o imagine despre caracterul complex al relaţiilor internaţionale, relaţiile de cooperare, dar şi de rivalitate datorate şi de apariţia unor riscuri neconvenţionale şi transfrontaliere, precum terorismul, crima organizată şi proliferarea armelor de distrugere în masă.

Lucrarea prezintă multitudinea de acţiuni teroriste cu care se confruntă omenirea, unele de o violenţă inimaginabilă, care răspândesc groaza şi tulbură profund viaţa normală a societăţii, sfi dând ordinea internă şi internaţională.

Scopul vizat al lucrării este de accentua ideea că securitatea extinsă şi consolidată presupun o abordare nu doar militară ci necesită o abordare care să îmbine atât instrumentele politice şi economico - fi nanciare, cât şi o strategie privind utilizarea de noi tehnologii. De asemenea mediul de securitate trebuie să însemne pentru toate statele lumii un spaţiu real de colaborare, rolul acestuia în proiectarea în planul relaţiilor internaţionale, al politicilor externe de a asigura un cadru de stabilitate şi competiţie reale, fi ind incontestabil.

Chestor general dr. Anghel ANDREESCU / Comisar şef dr. Nicolae RADU - ORGANIZAŢIILE TERORISTE

General colonel (r) dr. Constantin OLTEANU /colonel (r) dr. Alesandru DUŢU / general maior (r) Constantin

ANTIP - ROMÂNIA ŞI TRATATUL DE LA VARŞOVIA

Valorifi când informaţiile istoriografi ce şi arhivistice, precum şi pe cele memorialistice, autorii prezentei lucrări propun cititorilor de istorie recentă, dar şi specialiştilor, o abordare istorico-memoralistică, documentară, menită să oferă o imagine de ansamblu a prezenţei româneşti în cadrul Tratatului de la Varşovia, o prezenţă deosebită de cea a celorlalţi aliaţi, de multe ori rebelă, dar şi fi delă Tratatului şi sistemului comunist.

Complementar analizei istorice şi a mărturiilor memorialistice, în lucrare au mai fost incluse un set de documente referitoare la perioada 1966-1969, al cărui studiu este permis de legislaţia arhivistică în vigoare, precum şi o succintă bibliografi e.

Jim BARRETT - TESTE PENTRU CARIERĂ, APTITUDINI ŞI SELECŢIE - GĂSIŢI-VĂ CARIERA IDEALĂ PE BAZA IQ-ULUI,

PERSONALITĂŢII ŞI APTITUDINILORUn „sistem expert” din care cititorul poate învăţa despre propria sa persoană.

Reprezintă o invitaţie adresată oamenilor de a refl ecta la aptitudinile lor şi de a le asocia oportunităţilor din muncă. Este o lucrare practică ce trebuie privită ca pe un ghid despre propria gândire, despre cariera personală. Cu siguranţă, va veni în sprijinul cititorului prin testele şi chestionarele prezentate, deoarece acestea stau la baza proceselor de evaluare utilizate în prezent de majoritatea organizaţiilor, tocmai pentru a reduce riscurile ataşate angajării sau perfecţionării unor persoane ce se dovedesc în cele din urmă, necorespunzătoare.

Rubrică realizată de mr. Carmen BĂRBULESCU

32

Nr. 3/2008

CredinţăCredinţă

, ,MĂ CHEAMĂ MARIA”, ,MĂ CHEAMĂ MARIA”- Pred ică l a Dumin ica a V-a d in Pos t -- Pred ică l a Dumin ica a V-a d in Pos t -

Iubiţi credincioşi,De aproape 2000 de ani omenirea încearcă să priceapă Glasul

Adevărului. Glas pe care îi auzim în Biserică. În căutările noastre cercetăm mereu scrierile Sfi nţilor Părinţi pe care îl considerăm nu numai modele morale ale trăirii în Hristos dar şi izvoare ale înţelepciunii. De ce trebuie să ne întoarcem mereu la ei, iubiţi credincioşi? Pentru că ei şi-au dedicat întreaga viaţă lui Hristos. Viaţa lor înseamnă lucru fără odihnă. Nu numai rugăciuni, post şi fapte bune ci şi cufundarea în profunzimile abisale ale sufl etului, pentru a pricepe de acolo înţelepciunea lui Dumnezeu.

Studiind înţelepciunea Sfi nţilor Părinţi, ne ferim mai uşor de păcate. A duce o viaţă normală, de om obişnuit, este un lucru bine plăcut Domnului. Nu putem spune acelaşi lucru şi despre cel care încearcă singur, fără călăuză, să tălmăcească Scripturile. Ne-având repere ale credinţei, el poate cădea uşor în rătăcire, care nu este de la Dumnezeu ci de la amăgitorul.

Dar suntem noi oare lipsiţi de înţelepciune sau de pricepere. De ce nu este permisă interpretarea Scripturii în afara Bisericii? sau nu cumva prin această interdicţie ne este lezată libertatea sau demnitatea de fi inţe verticale? Nu iubiţi, credincioşi, acest lucru este interzis pentru a ne învăţa să-L cunoaştem. Sacrele Sale cuvinte şi învăţături trebuie să le îndemnăm oricărui păcătos. Chiar slujitorii Sfi ntelor Altare, păcătoşi ştiindu-se, merg spre izvoarele de aur ale înţelepciunii Sfi nţilor Bisericii din teama de a nu greşi, spre a nu se rătăci nici ei, nici dumneavoastră. Căci este porunca Mântuitorului care zice:

Nu daţi cele sfi nte câinilor, nici nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare şi, întorcându-se, să vă sfâşie pe voi (Matei 7, 6).

Poate vi se par aspre aceste cuvinte, căci noi, până acum, am fost obişnuiţi cu predica blândă a preotului care trebuie să păzească viaţa oilor sale. Când sufl etele credincioşilor sunt însă în pericol, nu mai putem sta cu mâinile în sân. Poluarea morală, corupţia, ura, minciuna, invidia, laşitatea, invazia falselor învăţături ne îndeamnă să luăm atitudine. Şi de aceea trebuie să ne judecăm cu asprime căci şi Mântuitorul ne-a certat a zis:

Şi pentru ce mă chemaţi: Doamne, Doamne, şi nu faceţi ce vă spun? (Luca 6, 46).

Uitaţi-vă împrejur … Cine este părintele care îşi iubeşte copilul? cel care îl lasă să facă orice vrea, sau cel care îl ceartă cu blândeţe iubitoare? sau uitaţi-vă la Sfi nţii lui Dumnezeu! Câţi dintre ei au avut viaţă uşoară? Câţi au cerut în rugăciunea lor lemne pentru foc sau haine de îmbrăcat, palate, bogăţii sau putere?

În prima Duminică din Aprilie, Biserica o pomeneşte pe Sfânta Maria Egipteanca. Un om obişnuit care, la un moment dat, prin convenţie, şi-a întors faţa către Dumnezeu şi a devenit astfel o fi inţă aparte. Şi a obţinut fericirea sfi nţeniei din lupta cu ispita unui păcat adânc înrădăcinată în trupul şi sufl etul său. Fericire care s-a produs prin semn de la Dumnezeu, în urma pocăinţei, rugăciunii şi lacrimilor sale.

Iată ce ne spune Zosima, cel care a împărtăşit-o înainte de moarte pe Maria Egipteanca.

,,La 12 ani Maria părăseşte casa părinţilor săi din Alexandria Egiptului şi, după câţiva ani, începe o viaţă de desfrâu în care petrece timp de 17 ani. Într-o bună zi se îmbarcă pe un vas şi pleacă spre Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim pentru a prinde acolo sărbătoarea Sfi ntei Cruci. Ajunsă aici, doreşte să intre în Biserica Sfântului Mormânt dar simte că ceva ca o putere o tot împinge înapoi. Pricepe atunci că acest lucru este semn de la Dumnezeu din pricina păcatelor sale cela multe. Şi începe a vărsa lacrimi de pocăinţă şi a se ruga la Mântuitorul Hristos şi Maicii Domnului pentru a-i fi îngăduit să se îndrepte şi să trăiască în înfrânare şi în înţelepciune. După această rugă arzătoare, sufl etul i s-a liniştit. A putut intra în Biserica Sfântului Mormânt, iar din acea zi a urmat calea pocăinţei petrecând în pustiu 47 de ani, adică mai bine de doi ani de pocăinţă pentru fi ecare an de desfrânare.

Iar în al 46-lea an al nevoinţei sale, Sfânta Maria Egipteanca s-a întâlnit cu părintele Zosima, venit şi el să se nevoiască în pustiu, în perioada Postului Mare. După ce şi-a mărturisit viaţa părintelui Zosima, duhovnicul a binecuvântat-o şi i-a promis că în anul următor, în Joia Sfi ntelor Patimi, va veni să o împărtăşească. Şi venind părintele, aşa

cum i-a promis, ea l-a rugat să se întâlnească şi în anul următor pentru a o împărtăşi cu Sfântul Trup şi Sânge ale Mântuitorului Hristos. Făcând întocmai, părintele Zosima a venit şi în anul următor. Dar a găsit-o moartă de un an şi ne-putrezită. A înţeles atunci că fusese iertată de Domnul îndată după ce fusese împărtăşită cu un an în urmă. Lângă trupul ei a fost găsit un bilet pe care scria simplu: ,,Mă cheamă Maria!”. Cutremurătoare mărturie a credinţei Mariei în viaţa de apoi. ,,Mă cheamă Maria” ea ne-a lăsat un testament al credinţei sale în Hristos, singura sa avere. Şi aşa cum spune ,,Crezul” ortodox, mărturisindu-şi numele şi-a mărturisit Botezul, ,,spre iertarea păcatelor”.

Despre o smerenie şi o credinţă la fel de puternică vorbeşte şi glasul Evangheliei de azi. În casa fariseului Simon, în care S-a afl at azi Hristos, a venit o femeie păcătoasă care, plângând fără încetare, I-a uns Mântuitorului picioarele cu mir, I Le-a stropit cu lacrimile sale şi I Le-a şters cu sărutările şi cu părul său. Iar rugăciunea de iertare a păcatelor i-a fost mută căci nu a rostit nici un cuvânt. Despre credinţa sa puternică în Dumnezeirea lui Hristos vorbeau sărutările picioarelor sfi nte, iar despre păcatele sale şi despre nevoia ei de mântuire vorbea tăcerea sa.

Mântuitorul auzindu-i glasul credinţei i-a dat răspuns: Iertate îţi sunt păcatele ... (Luca 4, 48).Credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace! (Luca 7, 50).Şi în păcat s-a dus femeia păcătoasă, aşa cum în pace s-a dus Sfânta

Maria Egipteanca, amândouă dobândit mântuirea.În pace să ne îndreptăm şi noi gândul către Dumnezeu cerând

înţelepciune pentru a descoperi glasul adevărului şi a-l deosebi de glasul minciuni. Şi dacă Mântuitorul ne-a vorbit mereu despre pace înseamnă că acolo unde este pace este şi adevăr, iar glasul care provoacă tulburare nu este glasul adevărului ,ci glasul minciunii. Şi de vrem să ne pregătim pentru Împărăţia lui Dumnezeu, va trebui să ne învăţăm cu ordinea cea nouă a împărăţiei cerului. Căci această împărăţie nu este ca şi aceasta lumească. Având drept temei iubirea de aproape, creştinii trebuie să-şi fi e slujitori unii altora spre făurirea binelui comun, aşa cum în Evanghelia de la Marcu ascultă azi ne învaţă Mântuitorul:

Ştiţi că cei ce se socotesc cârmuitori ai neamurilor domnesc peste ele şi cei mai mari ai lor le stăpânesc. Dar între voi nu trebuie să fi e aşa, ci care va vrea să fi e mare între voi să fi e slujitor al vostru. Şi care va vrea să fi e întâi între voi să fi e tuturor slugă. Că şi Fiul Omului n-a venit ca să I se Slujească, ci ca El să slujească şi să-Şi dea sufl etul răscumpărarea pentru mulţi (Marcu 10, 42-45).

Cuvintele care nu înseamnă îndemn la lene, gândindu-ne că vor fi mulţi aceia care ne vor fi nouă slugă. Dimpotrivă, înseamnă sporirea lucrului şi a efortului personal pentru a nu fi niciodată mai prejos decât cel care, fi ind în fruntea noastră, ne este slujitor.

Am văzut într-o zi, în faţa biserici noastre, un model de înţelegere a acestor cuvinte ale Mântuitorului. Două femei în vârstă: una cerşind şi cealaltă dăruind darul său, dar nu oricum ci mustrând-o pe cea care cerea milostenie

,,De ce nu ai lucrat la tinereţe? nu te-ai gândit că o să îmbătrâneşti?”

Nu îi vorbea cu mândrie ci cu dragoste, ca unei surori risipitoare. Şi nu voia nici s-o umilească căci erau numai ele două. Voia doar să o îndemne la pocăinţă pentru că şi sărăcia poate deveni un viciu.

Aşa trebuie să gândim, iubiţi credincioşi, mereu la ziua de mâine. Să ne pregătim mântuirea prin tot ceea ce facem. Lucrând în fi ecare ceas, aspru cu noi înşine şi cu dragoste pentru cei din jur. Iar modele de viaţă pământească ale Mântuitorului şi ale Sfi nţilor Săi vor fi luminile care ne vor călăuzi paşii prin întunericul ispitelor.

Să nu uităm ce ne-a reamintit Sfânta Maria Egipteanca! De fi ecare dată când ne auzim numele strigat, ne auzim mărturisirea Botezului spre iertarea păcatelor.

Şi în tot timpul să ne rugăm cu glas, rostind rugăciunea ,,Tatăl Nostru” aşa cum ne-a învăţat Mântuitorul: ... şi nu ne duce pe noi în ispită şi ne izbăveşte de cel viclean. Amin!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Preot Niculae CONSTANTIN

33

Nr. 3/2008

Portret de jandarm

Un tip jovial, cu un permanent surâs în colţul gurii, gata să mai facă o glumă – asta e prima impresie pe care ţi-o lasă Sebastian Cucoş. Căpitanul Sebastian Cucoş.

L-am cunoscut în Academia de Poliţie, pe când eram studenţi, eu cu un an mai mare. Venea des la colegii mei cu care concitadin în oraşul de sub Pietricica, pentru a merge împreună la sala de forţă. Îi admiram pentru tenacitatea şi perseveranţa cu care îşi menţinea, aproape zilnic, condiţia fi zică şi îi întrebam, pe un ton „serios”, dacă îi mai încape uniforma sau dacă e loc şi pentru noi la sală. Răspundea repede şi nu rămânea niciodată dator.

Întâmplarea a făcut să ne reîntâlnim la trei ani după ce am devenit ofi ţeri, el comandant de pluton în cadrul detaşamentului ce urma să plece în misiune în Kosovo, eu în colectivul care organiza ceremonia de plecare. Într-o pauză am reuşit să stăm de vorbă şi am constatat cu surprindere că locuim foarte aproape unul de celălalt (în cartierul Militari) şi că tocmai a devenit tată. Întrebarea fi rească a fost „de ce pleci?”, iar răspunsul a venit promt „e o provocare”. L-am privit neîncrezător, convins că latura materială era mai importantă, dar acum, citindu-i c.v.-ul, îmi dau seama că avea dreptate.

A fost comandant de pluton şi de grupă în cadrul fostei Brigăzi 11 Mobile şi actualei Brigăzi Speciale de Intervenţie, iar acum este comandantul detaşamentului dislocat în Kosovo. A participat la patru cursuri organizate la Jandarmeria franceză în domeniile gestiunea situaţiilor de criză, stat major european – comandă operativă

şi evaluare riscuri, în Italia şi Turcia la cursuri în domeniul terorismului, iar în S.U.A. a prezentat, în cadrul unui seminar internaţional, o comunicare pe tema gestionarea confl ictelor interetnice. De asemenea, a participat la trei module predate de specialişti din cadrul G.I.G.N., în care a învăţat tehnici de pază a demnitarilor.

Este la a treia misiune în Kosovo, acesta din urmă fi ind şi cea mai grea. Nu doar pentru că este cea mai lungă şi că este răspunde de cei 114 militari din subordine, ci pentru că în teatrul de operaţii este cea mai difi cilă şi sensibilă situaţie din cei 7 ani de când jandarmii sunt prezenţi acolo. Misiunile de intervenţie şi restabilire a ordinii publice, escortarea prizonierilor deosebit de periculoşi (acuzaţi de crime de război), asigurarea protecţiei VIP, a ofi cialilor europeni şi internaţionali ce s-au deplasat în regiune, a membrilor autorităţilor provizorii din Kosovo, operaţiunile speciale de arestare a unor capi ai lumii interlope, descoperirea de armamant, muniţie şi droguri, securizarea transporturilor de materiale explozive şi de valori s-au încheiat de fi ecare dată cu succes şi fără pierderi materiale sau rănirea vreunui jandarm. Sutele de ore de antrenament, implicarea directă şi aprecierea de care se bucură din partea subordonaţilor au fost secretul acestor reuşite.

Ziua de 17 martie 2008 va rămâne piatra de încercare a carierei de comandant. A plecat într-o misiune ce părea de rutină (preluarea pazei tribunalui în care se baricadaseră câţiva sârbi) şi a ajuns în mijlocul unui război. Protestatarii sârbi au devenit violenţi şi au folosit mijloace iritant lacrimogene, arme automate şi grenade de război. Se trăgea „ca la nuntă”, grenadele zburau spre dispozitivul de siguranţă din jurul tribunalui. S.P.U. Ucraina şi Polonia au fost afectate, explozia grenadelor producând rănirea multor militari, şi chiar decesul unui coleg ucrainian. Jandarmii români a fost feriţi de pierderi, numai bunul Dumnezeu ştiind de ce grenada care a căzut în mijlocul dispozitivului nu a explodat.

Decizia de retragere a creat o situaţie difi cilă. Mulţi din cei răniţi nu

se puteau deplasa, dar nici nu puteu fi abandonaţi. Jandarmii români s-au întors în mijlocul luptei, i-au luat pe braţe şi i-au dus la maşinile româneşti, transformate ad-hoc în ambulanţe. O schijă l-a lovit în gambă de Sebastian Cucoş, care conducea acestă operaţiune, dar a strâns din dinţi şi a continuat. Gloanţele şuerau, dar jandarmii nu şi-au abandonat colegii. S-au îndreptat spre cordoanele de protestatari sârbi pentru a ajunge la maşini. Aceştia le-au făcut loc, i-au aplaudat, şi au strigat „bravo România”. Au ajuns cu bine în campusul S.P.U. Polonia, fără nici un rănit. Rana comandantului nu mai conta.

Distincţia „Jandarmul de onoare al anului” i se cuvine.

Cpt. Sorin DESPINA

În cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava îşi desfăşoară activitatea trei subofi ţeri care au un lucru în comun şi anume pasiunea pentru muzică.

Plutonierul major Marius Văleanu, asigură măsurile de ordine interioară în sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava şi face parte dintr-o familie în care, spune el, „muzica are un rol important”, drept pentru care, de mic, i-a fost insufl ată dragostea pentru instrumentele muzicale. Pasiunea pentru muzică a dobândit-o din primele clase primare, la Şcoala Populară de Artă „Ion Irimescu” din Suceava, după care, atras de muzica de fanfară cu specifi c militar, s-a înscris la Liceul Militar de Muzică din Bucureşti. Aici a dobândit cunoştinţe temeinice despre instrumente precum trompeta, pianul, basfl igornul şi eufoniul, iar acestea au fost perfecţionate în anii următori, când subofi ţerul a urmat cursurile Şcolii Militare de Subofi ţeri de Muzică Bucureşti.

În perioada 1992-2005 a lucrat ca subofi ţer muzicant în cadrul Brigăzii 33 Mecanizate Botoşani, timp în care a cântat muzică populară, uşoară sau militară în cadrul fanfarei unităţii, dar a fost cooptat şi într-o orchestră de muzică de cameră. Împreună cu colegii săi, a încântat audienţa atât în timpul ceremonialelor militare şi vizitelor ofi ciale desfăşurate în judeţele Suceava şi Botoşani, cât şi pe timpul unor evenimente cultural-artistice din viaţa comunităţii.

Încadrat în anul 2005 la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Suceava, fără a se mai refl ecta în sarcinile de serviciu dragostea pentru muzică, subofi ţerul nu a renunţat la marea sa pasiune, devenind astfel colaborator al Fanfarei Primăriei Suceava, formaţie alături de care participă la cele mai importante

evenimente ale urbei. În timpul liber a acompaniat, cu

diverse ocazii, solişti de marcă ai muzicii populare, precum Sofi a Vicoveanca, Irina Loghin, Daniela Condurache sau Leonard Zamă, uneori în cadrul unor emisiuni televizate.

„Nu ştiu dacă aş putea vreodată să mă las de cântatul la trompetă. Atâta timp cât pasiunea nu îmi afectează munca, care rămâne pe primul plan, voi continua să cânt.”, declară plutonierul major.

Sergentul major Vasile Reuţ lucrează în cadrul Detaşamentului Mobil Suceava. Este unul dintre cei mai experimentaţi jandarmi din subunitate şi se poate lăuda cu rezultate deosebite în munca operativă.

Pasiunea vieţii sale este însă saxofonul. Cursurile primare le-a desfăşurat la Şcoala Populară de Artă Suceava, avându-l ca profesor pe cunoscutul instrumentist Leonard Zamă. A fost un elev emerit, carnetul său de note conţinând numai note de 10.

La un moment dat, a avut de ales între meseria de jandarm, şi cea de artist. A considerat că cea dintâi este de viitor pentru el şi în prezent nu regretă decizia luată.

Nu a renunţat totuşi la marea sa pasiune: saxofonul. „Din anul 1998 colaborez cu trupa „Refl ex” din comuna Şcheia. Cântăm pe la tot felul de evenimente, iar acest lucru mă face să mă simt împlinit şi din punct de vedere muzical”, mărturiseşte Vasile Reuţ.

Şi plutonierul adjutant Gicu Blanaru, subofi ţer la unul din punctele de acces din Palatul Justiţiei Suceava, are înclinaţii artistice. Marea sa pasiune este chitara, cu care interpretează muzică folk autentică.

A început să cânte la chitară din clasa

a V-a, încurajat de părinţi şi profesorul de limba română, iar apoi, peste tot pe unde viaţa l-a dus, a pus bazele unor formaţii muzicale.

A încropit grupuri muzicale la liceu, pe timpul stagiului militar, iar mai târziu şi la Şcoala Militară de Poliţie Câmpina. În primii ani de liceu cânta la serile distractive din municipiul Fălticeni, organizate de obicei în zilele de sâmbătă. În anul 1984, când era în clasa a XI-a, a pus bazele primei trupe, la Sfântu-Gheorghe, cu această formaţie participând la spectacolele organizate la fi ecare sfârşit de săptămână în oraş şi în comunele apropiate. Din această perioadă, îşi aminteşte cu plăcere faptul că el şi unul din colegii săi au fost distinşi de către Cenaclul Flacăra cu locul I pe zona Ardealului. De asemenea, anii de liceu au însemnat şi obţinerea mai multor premii la concursurile organizate la nivel judeţean.

Pe timpul stagiului militar a făcut parte din formaţia de muzică uşoară a Casei Armatei din Ploieşti, iar în anul 1988 a înfi inţat la Câmpina formaţia ”Fără nume”.

Din anul 1994, de când lucrează în cadrul Jandarmeriei Suceava, Gicu Blanaru obişnuieşte să dea mini concerte pentru colegi, cu ocazia sărbătorilor sau la evenimentele organizate în unitate. Totodată, speră să pună bazele unei formaţii cu care să cânte la diferite manifestări.

Struneşte corzile chitarei (solo, bass, armonie, electrică) şi e acompaniat cu succes de voce. Interpretează cu succes piese din repertoriul unor artişti precum Victor Socaciu sau Iulian Rusu, dar are şi compoziţii proprii.

În luna ianuarie a.c., cei trei subofi ţeri au fost invitaţi în studioul TVR Iaşi, în cadrul emisiunii Întâlnirea de sâmbătă – Pasiuni şi pasionaţi, ocazie cu care au discutat în direct despre pasiunea lor şi au interpretat mai multe melodii.

Art iş t i în uni formă

Portret de jandarm

34

Nr. 3/2008

35

Nr. 3/2008

„NU SUNT UN EROU, MI-AM FĂCUT MESERIA”

Noaptea de 2 spre 3 februarie 2008 a fost una de foc, şi la propriu şi la fi gurat, pentru echipa de intervenţie a Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea, condusă de plt. adj. Păcăleanu Eugen. Jandarmii, afl aţi într-un cartier mărginaş al oraşului Tulcea, observând că a luat foc acoperişul unei case, n-au stat prea mult pe gânduri şi au intervenit pentru a-şi face datoria. „... în timp ce legitimam o persoană, am văzut, căteva străzi mai sus, maşini de pompieri, fum şi fl ăcări. Ardea acoperişul unei vile ..”.

Acestea sunt relatările şefului echipei care, împreună cu ceilalţi colegi ajunşi la faţa locului, au asigurat perimetrul zonei incendiului, au îndepărtat curioşii care împiedicau desfăşurarea acţiunii, au asigurat paza şi protecţia bunurilor proprietarului casei la care se propaga incendiul împotriva celor care încercau să profi te de haosul creat de foc şi au participat efectiv la stingerea incendiului ,ajutându-şi colegii pompieri.

Nimic ieşit din comun la acest caz, dacă ne gândim că oamenii

de arme îşi îndeplinesc misiunile de câte ori este nevoie şi în orice situaţie. Dar să vedem fi lmul tragediei prin ochii celui care, pe lângă faptul că era în misiune şi trebuia să-şi facă treaba de jandarm, împins poate şi de sentimentele de părinte, şi-a pus propria viaţă în pericol pentru salvarea altor trei vieţi nevinovate de copii, Plt.adj. Păcăleanu Eugen: „.... în curte, printre scânduri incandescente, fum şi fl ăcări, mişunau bărbaţi cu feţe negre, murdari de funingine şi care încercau, disperaţi, să salveze ce mai puteau din

casă. Atunci m-a lovit gândul teribil că în acea zonă a oraşului oamenii folosesc butelii şi trebuie să le scoatem de urgenţă. În scurt timp, din vilă au fost scoase nu mai puţin de nouă recipiente pline cu gaz. Nu vă puteţi imagina ce tragedie s-ar fi putut întâmpla ....”

”... în timp ce stăteam în mijlocul curţii, am văzut o fetiţă ce nu părea a avea mai mult de 10 ani. M-am speriat îngrozitor!Cum ajunsese lângă mine? Dacă era lovită de vreo bucată de lemn? Dacă explodează vreo butelie? Am întrebat-o unde locuieşte, iar fata mi-a arătat casa vecină, care se afl a aproape lipită de vila în fl ăcări ...”

Jandarmul a luat copila în braţe, a traversat curtea şi s-a oprit la gardul care despărţea cele două case . „.. aici am găsit alţi doi copii, şi mai mici, o fetiţă şi un băieţel. Erau speriaţi şi plângeau. De frică se adăpostiseră lângă gard, la numai câţiva metri de incendiu. Oricând puteau fi înghiţiţi de focul care se extindea din cauza vântului. Oricând puteau fi loviţi de grinzile şi bucăţile de tencuială care cădeau

de la etaj ...”Plutoierul a sărit gardul, a

luat copiii în braţe, a traversat din nou curtea şi i-a scos din mijlocul fl ăcărilor. „.. plângeau, tremurau, de frig şi de spaimă. Copiii erau îmbrăcaţi doar în pijamale şi aveau nişte papucei subţiri în picioare. Erau atât de şocaţi, încât nu au putut să-mi spună unde-i mama lor ......”

Mai târziu, jandarmul a văzut-o şi pe femeie, îngrozită de ceea ce se întâmpla şi de faptul că nu poate să facă nimic împotriva fl ăcărilor. Pentru a fi în afara oricărui pericol şi pentru a trece mai uşor peste şocul provocat de incendiu, copiii au fost luaţi şi duşi cu autospeciala Jandarmeriei la casa bunicilor care locuiesc în oraş.

Pentru faptele sale, plutonierul adjutant Păcăleanu a fost înaintat la gradul de plutonier adjutant şef. Mai mult, acesta a primit o scrisoare de mulţumire din partea inspectorului general al Jandarmeriei Române, general locotenent Costică Silion.

„.. vreau să înrămez această scrisoare şi să o ţin acasă, la loc de cinste...” a mai spus mândru Eugen Păcăleanu.

Slt. Florin POPA

Timpul liber

UN JANDARM PRIN ORIENTUN JANDARM PRIN ORIENT

…“Am citit într-o revistă de specialitate despre cineva care a fost în Iran şi care, povestea cum a urcat pe vârful Damavand 5600 m, despre oamenii de acolo, despre cultura persană…Şi mi-am spus: De ce să nu încerc şi eu?

Am mers la ambasada Iranului din Bucureşti şi am solicitat o viză turistică; mi s-a spus că este cam difícil , că îmi trebuie multe hârtii. De aici am mers la ambasada Pakistanului din Bucuresti, unde mi-au dat viza foarte repede , iar apoi, m-am întors la ambasada Iranului pentru că, acum îmi trebuia numai viza de tranzit, care am obţinut-o într-o lună de zile.

La Giurgiu, la podul “Prieteniei”, am traversat graniţa cu Bulgaria pe jos, iar vameşii bulgari m-au întrebat unde merg; răspunsul meu a fost simplu : în Munţii Himalaia din Pakistan (doar aveam viza de Pakistan).

Am traversat Bulgaria relativ repede, 14 ore, la Istambul a fost prima oprime. Toată ziua am încercat să văd cât mai mult din oraş, să cunosc felul lor de a trăi (atât cât se putea), iar seara am plecat cu autocarul spre Pamukkale (preţul era relativ ieftin, 5 – 10 $ cursa de aproximativ 12 ore, bani în care intrau şi masa de seară şi cea de dimineaţă – ceaiuri , biscuiţi , napolitane),…Pamukkale este o regiune celebră pentru terasele în calcar, prelinse de ape cristaline. Tot eram aproape de Antalia , am tras o fugă şi până acolo să văd ce este aşa de spectaculos; nu m-a impresionat nimic, dar mi-au plăcut oraşele şi cetăţile din zona învecinată.

Toata Turcia am traversat-o în zig-zag, am mers pe partea de sud încercând să văd cât mai mult din cetăţile de bazalt construite de Alexandru Macedon, dar şi zonele reprezentative pentru cultura Turcă. Astfel, în şase zile am ajuns la graniţa cu Iran.

Ajuns pe făşie în “Ţara lu’ Nimănui”, am ciocănit la uşă pentru a intra în Iran , mi-a deschis cineva, s-a uitat la mine, s-a uitat la paşaport, a spus că este OK dar, trebuie să mă îmbrac şi mi-a trăntit uşa în nas. Câteva secunde nu am ştiut ce să fac, de îmbrăcat eram îmbrăcat în tricou şi pantaloni scurţi (afară erau aproximativ 40 grade C – la 12 noaptea); noroc că faza a văzut-o şi un şofer de tir din Bulgaria şi a spus că trebuie să am pantaloni lungi. Am ieşit din vamă şi am luat un taxi. Am negociat să conducă toată noaptea până la ora 07.00 când, urma să ajung în Tabriz, astfel am parcurs aproximativ 200 km cu doar 5 $.

Prima zi în Iran am mers cu autocarele prin zona de Nord, pe graniţa cu Azerbaijanul , pe malul Mării Caspice, iar a doua zi dimineaţă, am ajuns la poalele lui Damavand. După ce am plătit taxa de 25 $,

am început să urc uşor , astfel până seara, am ajuns la refugiul de la 4000 m. Fiind presat de timp (aveam doar 5 zile la dispoziţie pentru a traversa a 16-a ţară ca mărime din lume), a doua zi dimineaţă, la ora 04, am început să urc pe vârful Damavand, astfel, la ora 08.00 am ajuns la altitudinea de 5600 m. Am făcut câteva poze, după care, în viteză mare am început să cobor. În aceeaşi zi am ajuns în Teheran, iar seara am plecat spre cetatea de pământ Bam. Pe drum, mai tot timpul,

am vorbit cu diferiţi călători despre religie – ei mi-au explicat cum e cu suniţii şi siiţi, eu le-am spus cum e cu catolicii şi cei de rit ortodox, de ce se bat “ăia” în Irlanda de Nord, ei mi-au vorbit despre cultura arabă şi în special despre cea persană, eu despre comunism şi capitalism…

Dimineaţa, fi ind a cincea zi, am vizitat cetatea de pământ Bam şi am plecat mai departe cu un autocar spre graniţa cu Pakistanul. În autocar eram 10 persoane şi am negociat cu şoferul să ne ducă până în Pakistan. A fost de acord pentru 10 $ de persoană să ne ducă până în primul oraş din Pakistan (aproximativ 400 km).

Graniţa dintre Iran si Pakistan: imaginaţi-vă o autostradă cu două benzi pe sens şi cu palmieri pe mijloc, autostradă

care se termină într-un gard ghimpat, iar dincolo de gard, în loc de autostradă din loc în loc pietre albe în deşert – acela era drumul.

Am traversat multe graniţe dar una ca asta încă nu am văzut: nu curent electric, în loc de case nişte improvizaţii din chirpici acoperit cu pătură. Pe drumul spre Queta – primul oraş din Pakistan – a început să apară şi asfaltul, dar şi hotelurile de drum: aceleaşi case din chirpici care aveau în faţa lor nişte covoare de 2 m pe 50 cm, covoare ce reprezentau paturi. Am ajuns şi în primul oraş: canalele care există la noi la ţară erau şi la ei dar, în oraş, şi prin canale curgea apă şi mizerie. A fost prima oara când am vrut să mă întorc, dar nu am putut întrucât îmi trebuia viza de tranzit pentru Iran, aşa că am plecat spre Islamabad unde am ajuns după doua zile de mers cu autocarul şi trenul (care arăta ca înainte de primul război mondial – cu bănci de lemn, fără geamuri, cu un ventilator în tavan pe post de aer condiţionat.). Primul lucrul care l-am făcut când am ajuns în Islamabad a fost să merg să cer viză de tranzit de la ambasada Iranului, unde mi s-a spus că îmi trebuie o scrisoare de recomandare de la ambasada României în Pakistan. Am luat un taxi (motocicletă cu trei roţi), în care eu nu am mai avut loc decât peste rucsac aşa am pornit spre ambasada României. Viza fi ind gata peste cinci zile, nu am avut altceva de făcut decât să merg în Mit, Himalaia, unde am stat şase zile, am urcat până la 6000 m , ca să urc mai sus trebuia să plătesc o taxă, aşa că, am fost în Kasmir, pe râul Indus în zona K2. Am revenit în Islamabad, mi-am luat viza şi pe alt drum, am coborât până la Oceanul Indian la Karachi, am ajuns la aceeaşi vamă dintre Pakistan si Iran.

În Iran de data aceasta am mers prin sud, prin Golful Persia, am urcat la Shiraz – vechea capitală a Persiei, am colindat prin bazarele din Esfahan şi am ajuns în alte cinci zile (cât a fost valabilă viza de tranzit) la graniţa cu Turcia .

În Turcia m-am plimbat de data aceasta prin zona de nord, pe malul Mării Negre, prin Ankara , am tras o fugă până la Izmir de unde a fost o aruncătură de băţ până în Istambul, de unde cu trenul am ajuns în Bulgaria şi … înapoi, acasă.

Dacă vă puneţi problema banilor necesari pentru această escapadă, pot să vă spun că acest concediu de 38 de zile m-a costat 400$.

Evident după această excursie au urmat şi altele în Sahara , Oceanul Arctic…”.

Sg. maj. Adrian-Daniel CĂRĂBOI

36

Nr. 3/2008

37

Nr. 3/2008

Sibiu, anul 2007, programul „Sibiu – Capitală Culturală Europeană” – o mare provocare căreia structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în general şi Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Sibiu, în special, s-au străduit să-i facă faţă, asigurând un climat normal de ordine şi siguranţă publică pe timpul desfăşurării tuturor activităţilor arondate acestui Program.

Dimensiunile reuşitei sunt mari şi de impact asupra imaginii Sibiului şi ţării noastre, atât în mediul naţional, cât, mai ales, în mediul internaţional, dacă luăm în calcul numai faptul că

peste 1.200.000 de turişti au fost înregistraţi la Centrul de Informare din municipiul Sibiu.

Cheia de boltă a succesului activităţilor a constituit-o excelenta colaborare dintre structurile MIRA, operaţionalizându-se Comandamentele Operaţionale Integrate şi structurile de relaţii publice integrate, fapt ce a sporit forţa şi efi cienţa structurilor, a eliminat orice disfuncţionalitate în asigurarea transparenţei activităţilor şi a constituit o excelentă experienţă pentru perioada imediat următoare.

Componenta externă a succesului se ancorează în colaborarea efi cientă pe care am avut-o cu administraţia publică locală, sprijinul primit de la instituţiile locale, precum şi spiritul civic şi responsabil dovedit de comunitatea sibiană, care a uşurat misiunea oamenilor legii.

N-am dori să se înţeleagă că totul a fost perfect, însă implicarea majoră a acestor MARI ANONIMI – lucrători şi manageri, este marele nostru câştig, pentru care am fost răsplătiţi cu respectul şi consideraţia sibienilor.

…Poliţiştilor şi jandarmilor le datorăm faptul că, în aceste condiţii, pe fondul unui afl ux nemaiîntâlnit până acum de turişti, la Sibiu, nu am avut cazuri majore de tulburare a ordinii

publice sau de perturbare a desfăşurării Programului. Din această perspectivă, cred că personalul M.I.R.A. a câştigat o mare experienţă profesională şi un mare respect din partea cetăţenilor…

Ion Ariton - Prefectul Judeţului Sibiu

…Ne putem mândri că pe durata

acestui an nu au fost semnalate incidente deosebite, iar pentru această colaborare bună doresc să mulţumesc şi Inspectoratului de Jandarmi, una din instituţiile direct implicate în menţinerea climatului de linişte şi siguranţă…

Prof. Klaus Werner Johannis - Primarul Municipiului Sibiu

… Pe tot parcursul anului 2007 „Sibiu Capitală Culturală Europeană”, toate manifestările s-au desfăşurat într-un climat de ordine şi disciplină, neînregistrându-se incidente, un merit important avându-l jandarmii sibieni…

Gheorghe Nicolaescu - Preşedinte A.T.O.P. Sibiu

COOPERARE INTERINSTITUŢIONALĂ

Timp de 4 zile s-a desfăşurat la Bistriţa Campionatul de Tenis de Masă al Ministerului Internelor şi Reformei A d m i n i s t r a t i v e – etapa fi nală. Meciurile s-au desfăşurat în sala olimpică de tenis de masă a Clubului Sportiv Municipal Bistriţa. La acest campionat au participat echipe din cadrul Jandarmeriei,

Poliţiei şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. Acţiunile cuprinse în cadrul programului acestui campionat au demarat în data 11 martie 2008, când a avut loc festivitatea de deschidere şi s-au încheiat vineri 14 martie 2008, când a fost organizată festivitatea de premiere.

Din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud au participat la acest campionat maior Florin Furnea,

căpitan Gabriel Bălăiu, sergent major Dorel Nistor şi Viorel Pop şi plutonier adjutant Mircea Târgoveţ.

În cadrul campionatului au avut loc meciuri spectaculoase cu răsturnări de scor incredibile, lucru care a fost remarcat şi de către reprezentanţii presei sportivă locale care au urmărit cu sufl etul la gură fi ecare „dispută” dintre jucători.

Clasamentul fi nal se prezintă astfel: Categoria 35 de ani- loc.I - Dan Farcaş – IGSU;- loc.II - Traian Rus – IPJ Cluj;- loc.III - Dorel Nistor – Jandarmeria BN;Categoria 36-45 de ani- loc.I - Benoni Dumitrescu – IPJ Giurgiu;- loc.II - Ionel Moraru – IPJ Mehedinţi;- loc.III - Liviu Niţu – IPJ Buzău;Categoria 45 de ani- loc. I - Sorin Baciu – MIRA;- loc. II - Viorel Andrecuţ – IPJ BN;- loc. III - Constantin Goron – IPJ Hunedoara;- loc. IV - Mircea Târgoveţ - Jandarmeria BN.Toţi participanţii au fost mulţumiţi de organizarea impecabilă

a campionatului din acest an, ca urmare şi reprezentanţii fi ecărei instituţii organizatoare au fost premiaţi la rândul lor, pentru eforturile depuse în acest sens.

Etapă fi nală la tenis de masăSport

38

Nr. 3/2008

Campionatul de schi al M.I.R.A.

În perioada 21-22.02.2008, în Staţiunea Montană Straja, s-a desfăşurat Campionatului de schi al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Echipa Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a câştigat locul I, fi ind urmată de echipele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi respectiv de echipa Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Braşov.

Membrii echipei Jandarmeriei Române au ocupat următoarele locuri:

- la proba de slalom special sub 35 de ani, bărbaţi, plt. adj. Pascu Dinu- locul 4;

- la proba de slalom special sub 35 de ani, bărbaţi, plt.adj. Vintilă Florin-locul 5;

- la proba de slalom special peste 35 de ani, bărbaţi, plt. maj. Benasich Cătălin- locul 1;

slalom uriaş:- la proba de slalom uriaş sub 35 de ani, bărbaţi, plt. adj.

Pascu Dinu - locul 3;- la proba de slalom uriaş sub 35 de ani, bărbaţi, plt. adj.

Vintilă Florin - locul 7;- la slalom uriaş peste 35 de ani, bărbaţi, plt. maj. Benasich

Cătălin- locul 1;slalom uriaş:- la proba de schi fond sub 35 de ani, sg.maj. George Bălan

- locul 10;- la proba de schi fond peste 35 de ani, plt.maj. Grosar

Valentin – locul 5; individual feminin:- la proba de slalom special p.c. Andreea Moja – locul I;- la proba de slalom uriaş p.c. Andreea Moja – locul I;Echipa Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Hunedoara,

prezentă pentru prima dată la această competiţie, a ocupat locul VII din 13 echipe participante.

Jandarmii hunedoreni au ocupat următoarele locuri în urma desfăşurării probelor, după cum urmează:

- la proba de slalom special sub 35 de ani, bărbaţi - locul 5;- la proba de slalom uriaş sub 35 de ani, bărbaţi - locul 7;- la proba de slalom special peste 35 de ani, bărbaţi -

locul 8; - la slalom uriaş peste 35 de ani, bărbaţi - locul 9;- la proba de schi fond sub 35 de ani, - locul 9;- la proba de schi fond peste 35 de ani, - locul 13;Premiile au fost înmânate câştigătorilor de către doamna

chestor de poliţie Elisabeta Lipă şi de doamna Monica Iagăr, precum şi de reprezentanţii inspectoratelor judeţene de jandarmi, poliţie şi inspectoratul pentru situaţii de urgenţă.

Oferta educaţională

Nr. 3/2008

În perioada 21-23.03.2008 Jandarmeria Română a participat cu un stand la a IX- a ediţie a Târgului Educaţiei – eveniment organizat anual la Facultatea de Drept de către Centrul de Orientare şi Consiliere Profesională pentru studenţi din Universitatea Bucureşti.

Scopul acestei activităţi a fost atragerea tinerilor către Academia de Poliţie „Al. I. Cuza” arma jandarmi şi Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi „Grigore Al. Ghica” Drăgăşani), instituţii de formare iniţială a ofi ţerilor şi subofi ţerilor de jandarmerie.

La fi nalul activităţilor, pentru calitatea prezentărilor, Jandarmeriei Române i-a fost decernată de către rectorul Universităţii Bucureşti, domnul prof. univ. dr. IOAN PÂNZARU, diploma de excelenţă.

Precizăm că Jandarmeria Română este prima instituţie a M.I.R.A. care participă la un Târg al Educaţiei.

TÂRGUL DE OFERTĂEDUCAŢIONALĂ 2008

ADMITERE ÎN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT ALE JANDARMERIEI

Jandarmeria Română scoate la concurs un număr de 225 locuri în instituţiile militare de învăţământ ale M.I.R.A., pentru sesiunea de admitere 2008:

1. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – specialitatea Jandarmi – 55 locuri (bărbaţi şi femei, fără discriminare) din care 3 locuri pentru cetăţeni de etnie rromă;

2. Şcoala Militară de Subofi ţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani – 170 locuri (bărbaţi şi femei, fără discriminare) din care 5 locuri pentru cetăţeni de etnie rromă.

CRITERII DE RECRUTARE PENTRU OFIŢERI ŞI SUBOFIŢERI

Pentru a participa la concursul de admitere în instituţiile militare de învăţământ ale M.I.R.A. – specialitatea Jandarmi – curs de zi, candidaţii trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

• să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România;• să cunoască limba română scris şi vorbit;• să fi e absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat;• să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ;• să aibă vârsta de până la 25 de ani împliniţi în anul 2008;• să aibă capacitate deplină de exerciţiu;• să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media generală de minimum 8,00;• să fi e declaraţi apt medical, fi zic şi psihic;• să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;• să nu aibă antecedente penale sau să nu fi e în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;• să aibă înălţimea de minimum 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile.Campania de recrutare a personalului este în desfăşurare, iar pentru întocmirea dosarelor, candidaţii se pot adresa oricărei

unităţi de jandarmerie, la structura de Management de Resurse Umane.Pentru detalii suplimentare, elevii pot accesa şi adresa www.jandarmeriaromana.ro.