revista constructii

NNoossttaallggiiaa…… mmiiccuulluuii PPaarriiss!!

Parcã este un fãcut, dar tot mai desfacem apel la amintirile care ne evocãvremuri din þara noastrã, în care viaþaera mai aºezatã, mai stabilã din multepuncte de vedere, inclusiv în privinþaconstrucþiilor.

La fel cum ieri, spun cei de vârsta atreia, mai la fiecare colþ de stradãsfârâiau pe grãtare mititeii care,însoþiþi de þapi ºi halbe cu bere, neîmbiau la momente care mai de caremai reconfortante.

Sigur, o asemenea „liniºte” purtaamprenta unor ritmuri mai lente aledezvoltãrii societãþii în ansamblu,perturbate fiind doar de cele douãconflagraþii mondiale, evenimentecare au determinat, cu prioritate,regândirea ºi adaptarea ºi a sectoruluiconstrucþiilor.

Mai aproape de zilele noastre, anul 1990poate fi considerat unul… revoluþionar,cel puþin pentru faptul cã el reprezintãgraniþa pe care România a trecut-o dela… socialismul multilateral dezvoltatla integrarea în capitalism, vis spulberattimp de mai bine de 50 de ani din variimotive ºi situaþii de conjuncturã impusede marile puteri ale vremii.

În acelaºi timp, 1990 a fost ºi unadevãrat berbec care a luat în coar-nele sale posibilitatea schimbãrii într-untermen cât mai scurt a vechilor menta-litãþi privind construcþiile în general,unde încã mai dãinuie ideile ºi practi-cile aºa-zis tradiþionale.

ªi aceasta în ciuda faptului cã, înultimii 15 ani, piaþa construcþiilor dinRomânia a fost „invadatã” de produse,tehnologii ºi logisticã de tip occidental,singurele care asigurã productivitate,calitate ºi eficienþã atât pentru con-structori, cât ºi pentru investitori.

Cu atât mai inexplicabile sunt situ-aþiile în care ne complacem, neadap-tându-ne noilor exigenþe.

Dar, de fapt, despre ce este vorba?În primul rând, încã nu existã un

program de lungã duratã care sã con-tureze ce vrea sã fie România în viitor,

program care sã dea posibilitatea adap-tãrii politicilor sectoriale pe fiecaredomeniu economico-social în parte.

De aici ºi activitãþi la întâmplare,dupã ureche, folcloric adicã, pentru cãfiecare face ceva temporar ºi nemo-tivat din punct de vedere financiar.Altfel nu se explicã de ce apar tot maides inadvertenþe între ceea ce am dorisã facem ºi ceea ce se întâmplã practic.

Multã lume a salutat, prea devreme,introducerea cotei unice de impo-zitare de 16% în sistemul fiscal.

N-a trecut decât jumãtate din 2005ºi socoteala de acasã nu se preapotriveºte cu cea din târg, silind peaceiaºi iniþiatori sã gãseascã noi sursede atragere prin taxe ºi impozite asumelor necesare bugetului de stat,„vaca” din care trebuie sã se mulgãtoate fondurile necesare dezvoltãriiarmonioase ºi echilibrate a întregii þãri.Se dã acum din colþ în colþ pentru a segãsi noi resurse care, de fapt, sunt uneleºi aceleaºi ºi care vizeazã ºi de aceastãdatã, în primul rând, pe contribuabilul„clasic”, adicã pe cetãþeanul de rând.

Se avanseazã deja idei ca TVA sãfie 22% sau cota unicã de impozitare19%, în loc de 16%.

De la cetãþean, oricât vrei sã„storci”, tot puþin va fi, în timp ce de lamarii contribuabili, greu pui mâna pebanii datoraþi bugetului. La începutullui 2005, datoriile marilor companiierau de aproape 95.000 de miliardede lei, iar cele ale firmelor mici ºimijlocii de 70.000 de miliarde de lei,din care, pânã în prezent, au fost recu-perate sume nesemnificative din momentce Ministerul Finanþelor Publice, forþatde împrejurãri, ia tot felul de mãsuri,nepãrãsind vechiul obicei de reeºalo-nare a sumelor restante de la mariidatornici. Un singur exemplu pareilar; cunoscutul ISPAT SIDEX Galaþi,aflat pe primele locuri în lume lavânzãrile de metal, poate aruncasume deloc neglijabile pentru spon-sorizarea echipei de fotbal de laGalaþi, iar obligaþiile la buget suntreeºalonate sine die de cãtre MFP.

Un alt aspect este cel legat de licitaþii,unde „românul” nu prea are acces dincauza unor „ciudãþenii” impuse princaietele de sarcini chiar de români ºicare favorizeazã, aproape în exclusivi-tate, firmele strãine, de unde ºibãnuiala ºi, poate, chiar realitateaunor foloase ascunse. Una dintreaceste prevederi este imposibilitateaparticipãrii la licitaþii dacã eºti dator lastat, în condiþiile în care aceeaºi firmãnu-ºi primeºte, tot de la stat, banii pentrulucrãrile executate. ªi atunci, cum sãaibã de lucru constructorii, în specialcei mari ºi mijlocii?

Deºi s-au intensificat „presiunile”patronatelor din construcþii (ARACO,Patronatul Societãþilor de Construcþiietc.), pentru soluþionarea grabnicã asituaþiilor cu care se confruntã cei încauzã, nimeni nu-i ascultã ºi nu-ibagã în seamã.

Fluturãm, tot mai insistent ori decâte ori este sau nu cazul, informaþia cã1 ianuarie 2007 este data la care acce-dem în UE, fãrã sã explicãm cã acestlucru, o datã întâmplându-se, va con-duce la înjumãtãþirea firmelor din con-strucþii. Este bine de ºtiut cã integrareafirmelor în noul sistem înseamnã cos-turi de peste 1.000 de miliarde de lei.Adicã, potrivit sursei ARACO, din cele20.000 de societãþi existente (dar doar2.500 puternice), în urma integrãrii,55% vor dispãrea, dacã nu se grãbescsã se pregãteascã pentru mediul concu-renþial european care este foarte dur.

ªi atunci, pe bunã dreptate vominvoca tot mai mult „„nnoossttaallggiiaa mmiiccuulluuii……PPaarriiss””, când lumea stãtea liniºtitã laun mic ºi o bere!

CCiipprriiaann EENNAACCHHEE

DDiirreeccttoorr IIoonneell CCRRIISSTTEEAA0722.460.990

RReeddaaccttoorr--ººeeff CCiipprriiaann EENNAACCHHEE0722.275.957

RReeddaaccttoorr AAlliinnaa ZZAAVVAARRAACCHHEE0723.338.493

PPuubblliicciittaattee EElliiaass GGAAZZAA0723.185.170

VVaassiillee MMÃÃCCÃÃNNEEAAÞÞÃÃ0744.582.248

TTeehhnnoorreeddaaccttoorr CCeezzaarr IIAACCOOBB0726.115.426

CCoorreeccttoorr VViioorriiccaa GGhh.. CCRRIISSTTEEAA

PPrroocceessaarree tteexxtt LLuummiinniiþþaa CCÃÃLLIINN

CCoollaabboorraattoorrii

prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciorneidr. ing. Felician Eduard Ioan Hanndr. arh. Gheorghe Polizudr. ing. Octavian George Ilinoiuprof. univ. dr. ing. Polidor Bratuprof. univ. dr. ing. Cornelia Mãgureanudr. ing. Ion Ionescudrd. ing. Marian Badiudrd. ing. ec. Ioan Cãldaremr. ing. Mirel Opriºing. Sorin Rãdulescu

RR ee dd aa cc þþ ii aa001133993355 BBuuccuurreeººttii,, SSeeccttoorr 11SSttrr.. HHoorriiaa MMããcceellaarriiuu nnrr.. 1144--1166BBll.. XXXXII//88,, SScc.. AA,, EEtt.. 11,, AApp.. 1155

TTeell..:: 003311..440055..5533..8822,, 002211..223322..1144..4477FFaaxx:: 003311..440055..5533..8833MMoobbiill:: 00772233--229977..992222EE--mmaaiill:: rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@rrddssmmaaiill..rroo

rreevviissttaaccoonnssttrruuccttiiiilloorr@@yyaahhoooo..ccoomm

Redacþia revistei nu îºi asumã responsabilitateapentru conþinutul materialului publicitar (text sauimagini). Reproducerea integralã sau parþialã aoricãrui material scris sau ilustrativ din aceastãpublicaþie este interzisã în lipsa unui acord scrisdin partea editorului. Articolele semnate decolaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi,implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

IISSSSNN 11884411--11229900

TTiippaarruull eexxeeccuuttaatt llaa::GGrruuppuull ddee pprreessãã ººii ttiippooggrraaffiiee

RROOMMPPRRIINNTT BBuuccuurreeººttii

EEddiittoorr::SSTTAARR PPRREESS EEDDIITT SSRRLL

ee dd !! tt oo rr ii aa ll

RReevviissttaa Construcþiilor aauugguusstt 22000055 3

RReevviissttaa Construcþiilor aauugguusstt 220000554

O astfel de activitate practicã ºi laobiect, un exemplu de ceea ce tre-buie sã se facã pentru a atinge cotelede performanþã care se cer în acestdomeniu, o reprezintã strânsa conlu-crare cu specialiºtii germani, gataoricând sã ne dea o mânã de ajutor.Aºa se face cã, recent, la sediulComitetului Sectorial în Construcþii(CSC) s-a desfãºurat BBuurrssaa ddee ccooooppee--rraarree rroommâânnoo--ggeerrmmaannãã în domeniulconstrucþiilor de drumuri, evenimentorganizat de AARRAACCOO (AsociaþiaRomânã a Antreprenorilor de Con-strucþii), împreunã cu Casa de Meseriia Constructorilor (CMC) ºi firma deconsultanþã germanã SSppeelllleekkeennAAssssoocc, având ca obiectiv identificareaoportunitãþilor de cooperare interpa-tronalã între firmele româneºti ºi germanepe multiple planuri.

Din partea românã au participatreprezentanþi ai CCNNAADDNNRR ((CCoommppaanniiaaNNaaþþiioonnaallãã ddee AAuuttoossttrrããzzii ººii DDrruummuurriiNNaaþþiioonnaallee ddiinn RRoommâânniiaa)),, ai PPaattrroonnaattuulluuiiDDrruummaarriilloorr ddiinn RRoommâânniiaa,, ai PPaattrroonnaattuulluuiiRRoommâânn,, ai unor firme de construcþii,dupã cum urmeazã: SSCC EEuurroovviiaaCCoonnssttrruucctt IInntteerrnnaaþþiioonnaall SSAA, BBiittuunnoovvaaRRoommâânniiaa SSRRLL, SSCC DDrruummuurrii ººii PPoodduurrii SSAABBuuzzããuu, SSCC CCoonnttrraassiimmeexx BBuuccuurreeººttii,CCeessttrriinn BBuuccuurreeººttii, SSCC VVllaadd CCoonnssttrruuccttIInndduussttrriiaall SSRRLL CCoonnssttaannþþaa, SSoocciieettaatteeaaddee CCoonnssttrruuccþþiiii CCCCCCFF SSAA BBuuccuurreeººttii,SSCC CCoonnttrraassiimmeexx BB PPllooiieeººttii, SSCCTT BBuuccuurreeººttii.

Partea germanã a fost constituitã dinspecialiºti ai patronatului regional ger-man de profil din landul Renania de Vest,BBaauuggeewweerrbblliicchhee VVeerrbbaannddee ((BBGGVV)),,reprezentând circa 1.000 de firme, aiasociaþiei LGH (asociaþia IMM-urilor)ºi douã IMM-uri cu activitate în domeniul

construcþiilor de drumuri: WWoohhrrmmaannnnGGmmbbHH ºi HHeeiikkhhaauuss GGmmbbHH.

La masa rotundã au avut locprezentãri ºi luãri de cuvânt ale par-ticipanþilor la acest eveniment, pentruo înþelegere mai clarã a situaþiei exis-tente în domeniul infrastructurii înRomânia, a aspectelor juridice ºifinanciare mai importante în coope-rarea româno-germanã. De un mareinteres s-a dovedit prezentareadomnului director Tudor Bogdan dela Cestrin Bucureºti referitoare la pro-gramul românesc de autostrãzi înperioada 2005-2010.

De asemenea, s-au desfãºurat dis-cuþii bilaterale între firmele româneºtiºi delegaþia germanã, având ca tema-ticã principalã experienþa ºi nece-sitãþile firmelor româneºti în domeniulproiectelor de drumuri, cu toateetapele de derulare ale acestora.

Cu acelaºi prilej, reprezentanþiipatronatului german, ai firmeiSpelleken Association ºi ai CMC auconvenit încheierea unui parteneriatpent ru accesarea de fondur ieuropene în cadrul programului„Facilitate pentru proiecte mici“, cese axeazã pe proiecte de parteneriatºi cooperare între patronate. Prin pro-iectul care se intenþioneazã a fi depuspentru finanþare, se urmãreºte creareaunui grup de lectori români cu com-petenþe metodologice ºi tehnice speci-fice standardelor europene de sãnãtateºi securitate în muncã; lectorii voravea sarcina sã instruiascã responsa-bilii firmelor româneºti, în domeniulsus-menþionat, în vederea respectãriinormelor UE de sãnãtate ºi securitate,mai ales în construcþii. Cursurile vor fi

în concordanþã ºi cu legislaþia românãîn vigoare.

Iatã, aºadar, cã a sosit momentul ºipentru noi de a înlocui „vorbelefrumoase“ despre integrare cu activi-tãþile care au menirea sã ne punã latreabã concretã, dacã dorim cuadevãrat ca data de 1 ianuarie 2007sã nu ne inducã în eroare, pentru cãoricum vom fi primiþi în comunitateaeuropeanã. Problema centralã dezbã-tutã la Bursa româno-germanã, cea ainfrastructurii rutiere, este unaesenþialã care trebuie sã asigure faci-litãþi la standarde mondiale de circu-laþie a mãrfurilor ºi persoanelor, ocondiþie dificil, dar nu imposibil deînfãptuit. Totul se poate rezolva prinproiecte viabile, prin legislaþie clarã,coerentã ºi de lungã duratã, prinseriozitate ºi perseverenþã. Deci la treabã,cum se spune!

CCOONNSSOOLLIIDDAARREEAA SSIISSTTEEMMUULLUUIIDDEE FFOORRMMAARREE PPRROOFFEESSIIOONNAALLÃÃÎn atmosfera plinã de activitãþi

care situeazã ARACO într-o stare„febrilã“ pe linia alinierii la standar-dele europene a performanþelor con-structorilor români, pot fi menþionateºi cele douã întâlniri care au avut loc,de curând, la Madrid ºi Copenhaga,cu specialiºtii din domeniu.

Aºa se face cã reprezentanþi dinpartea Comitetului Sectorial în Con-strucþii (CSC), reprezentanþi aipartenerilor de dialog social ºi aiCasei de Meserii a Constructorilor -ca urmare a rolului fundaþiei de aoferi sprijin pentru funcþionarea efi-cientã a CSC, au participat la study-tour-ul organizat în cadrul proiectuluiPhare twinning RO02/IB/SO/03

ARACOColaborare internaþionalã

NNeeîîmmppããccaattãã ccuu ttiimmppuull ccaarree ssee ssccuurrggee nneeiieerrttããttoorr îînn ppeerrssppeeccttiivvaa aaddeerrããrriiii RRoommâânniieeii llaa 11 iiaannuuaarriiee 22000077 îînn UUEE,,AARRAACCOO ffaaccee eeffoorrttuurrii vviizziibbiillee ddee pprreeggããttiirree ººii ppuunneerree llaa ppuunncctt aa uunnoorr pprrooggrraammee ººii mmããssuurrii ccaarree ssãã ffaavvoorriizzeezzee oo iinntteeggrraarreeddiinn mmeerrss,, bbiinnee ddeeffiinniittãã ººii ccuu ººaannssee ddee rreeuuººiittãã..


„Sprijin pentru MMSSF pentru con-solidarea sistemului de formare profe-sionalã continuã“ la comitetelesectoriale din Spania ºi Danemarca.

Se constatã încã o datã cã, denivelul pregãtirii profesionale,depinde cu prioritate tot ceea ce estelegat de realizarea la timp ºi, maiales, în condiþii de eficienþã a obliga-þiilor care decurg din contracteleîncheiate cu investitorii strãini sauromâni . Aceste concluzi i s -audesprins ºi cu prilejul celor douãîntâlniri pe linia colaborãrii inter-naþionale în sectorul construcþiilor.

ÎÎnn ccaaddrruull vviizziitteeii îînn SSppaanniiaa, au avutloc întâlniri cu reprezentanþi ai Minis-terului muncii din Spania – cu rol definanþare a instruirii continue, ai Fun-daþiei tripartite din Madrid – cu rol decreare ºi de actualizare a registruluicalificãrilor ºi a registrului pro-gramelor de pregãtire continuã aadulþilor, cât ºi a previziunii nevoii deinstruire ºi gestionare a fondurilor –ºi cu reprezentanþi ai Federaþieinaþionale a sindicatelor – FFeeccoommaa,secretariatul pentru instruire.

CCoonncclluuzziiaa vviizziitteeii ddiinn MMaaddrriidd estecã unirea celor douã sisteme, al edu-caþiei iniþiale ºi al celei continue, esteun proces de duratã finanþat deguvern în proporþie de 80% ºi pe alcãrui traseu se aflã la circa 65% definalizare (nevoia de calificãri ºi deprograme aferente modulare ºi cucredite transferabile în tot sistemulnaþional de instruire).

În plus, Ministerul muncii finan-þeazã costurile instruirii integral ºi,parþial, costurile curente ale funcþio-nãrii comitetelor sectoriale (26 lanumãr); partenerii sociali cofinanþeazãoperarea propriilor comitete (inclusivstudiile specifice), care planificã, coor-doneazã ºi controleazã activitateaatât în domeniul formãrii continue,cât ºi al celei iniþiale.

Existã, actualmente, 3.500 de cali-ficãri aprobate ºi doar pentru 65%sunt programe de formare modularãcu credite transferabile. Procesul demodularizare ºi de credite a începutîn urmã cu 10-15 ani.

ÎÎnn ccaaddrruull vviizziitteeii îînn DDaanneemmaarrccaa, auavut loc întâlniri cu reprezentanþi aiMinisterului educaþiei – departamentulformãrii profesionale, ai Fundaþieibipartite pentru formarea profesio-nalã a adulþior (LO), ai Comitetuluisectorial din industria constructoarede maºini, ai Organizaþiei de formareprofesionalã (iniþialã ºi continuã) dintransporturi – TEC.

CCoonncclluuzziiaa vviizziitteeii ddiinn CCooppeennhhaaggaaa fost cã cele douã sisteme de instruiresunt convergente începând cu anul2001, când educaþia continuã a trecutde la Ministerul muncii la Ministeruleducaþiei; azi gradul de agregare acelor douã sisteme de educaþie,iniþialã ºi continuã, este de aproxi-mativ 93%. Mai existã 6 furnizoriexclusivi de cursuri de educaþie aadulþilor – educaþie continuã – din cei50 câþi erau în 2001; toþi ceilalþi ºi-aucomasat serviciile în locaþiile furni-zorilor de formare, finanþaþi fiind înmod identic de Ministerul educaþiei.Finanþarea guvernamentalã este înproporþie de 85%. Restul estefinanþare ce provine de la parteneriisociali ºi balanseazã costurile admi-nistrative ale acestor centre-ºcoli deformare profesionalã. Având o dotareremarcabilã ºi un timp de reacþie lacerinþele pieþei de noi cursuri, pre-vãzut prin lege, de maximum 6 sãp-tãmâni de la solicitarea unei tematici,aceste ºcoli acþioneazã ca un Titanictelecomandat de tensiunea dintrenoile competenþe cerute de piaþã ºiexistenþa acestora la forþa de muncã.

În Danemarca, sunt doar 13 comitetesectoriale ºi acestea aprobã anualcam 500 de module de formare (noisau actualizate). Modulele au duratamedie de 1-6 zile ºi au credite trans-ferabile pentru a facilita obþinerea cali-ficãrilor de cãtre adulþi, pe bazaexperienþei ce poate fi doveditã.În total, sunt cam 2.300 de cursuriaprobate de formare profesionalã,abordabile atât prin sistemul iniþialde formare, cât ºi prin cel continuu,deoarece sunt aceleaºi ºcoli. ªi pen-tru ca lucrurile sã nu rãmânã lanivelul unor simple evenimente de„curtoazie“, recent, în þara noastrã

s-a desfãºurat o activitate practicã prinderularea primului curs „Proceduri decontractare FIDIC“. Procedurile Fede-raþiei Internaþionale a Inginerilor Con-sultanþi FIDIC sunt actualele proceduride lucru ale Uniunii Europene înderularea contractelor de lucrãri.

Cursul are o frecvenþã de derularelunarã la sediul Casei de Meserii aConstructorilor (CMS), dar se poatedesfãºura ºi la sediul clientului, înfuncþie de numãrul participanþilor dela firma respectivã.

Cei nouã participanþi ai serieiinaugurale (angajaþi ai SC TIAB SA,SC Hidroconstucþia SA ºi ai SC Con-trasimex-B-Ploieºti SA) au fost mulþu-miþi de metoda de lucru interactivã,cât º i de cele 4 s tudi i de caz;de asemenea, pentru obþinerea certifi-catului de participare, un al cincileastudiu de caz este tratat ca proiectindividual, deoarece se vor completaformularele specifice FIDIC oferite lacursul iniþial.

Fiind o serie inauguralã, iatã ºievaluãrile participanþilor:

Utilitatea cursului pentru locul demuncã al participanþilor a fost cotatãastfel:

absolut necesarã 77,8%;utilã 22,2%;puþin utilã sau deloc utilã 0%.

Deoarece concepþia ºi metodicacursului au fost punctate doar cu 77,5%satisfacþie, cei doi lectori au pãrut sur-prinºi iniþial, dar dupã citirea integralã acomentariilor s-a înþeles corect realitatea.Toþi participanþii au solicitat prelungireacursului cu încã minimum douã zile,pentru a pãtrunde în tainele folosiriidocumentelor standard FIDIC când sederuleazã studiile de caz.

Acest lucru a condus la iniþiereaseriei a 2-a, numitã ºi FIDIC avansat,când numãrul participanþilor va fi deaproximativ 20 de persoane, iarevenimentul va fi „Proceduri de con-tractare FIDIC“, tot o serie tipicã deiniþiere.

Vã invitãm sã urmãriþi site-ulwww.cmc.org.ro pentru ca apropiereaintegrãrii europene ºi posibila modifi-care a legii achiziþiilor publiceromâne sã nu vã ia pe nepregãtite cuposibile consecinþe nedorite.


DAW BENÞA – 4 ani de existenþã în România

DAW BENÞA este producãtor ºi

distribuitor în România al vopselelor

din segmentul profesional CAPAROL,

al vopselelor din segmentul do-it-

yourself ALPINA, al pardoselilor

epoxidice DISBON, al sistemului de

termoizolaþie CAPATECT sau al

vopselelor pentru copii NERCHAU.

Compania a dezvoltat o reþea de

distribuþie la nivel naþional prin

parteneri regionali ºi o reþea de 20 de

show-room-uri CAPAROL, spaþii de

prezentare a gamei de produse unde

clientul nu vede gãleata, ci produse

spectaculoase ºi culori atractive apli-

cate direct pe perete.

De asemenea, în show-room-urile

CAPAROL se realizeazã colorãri

computerizate în sistemul Color

Express ºi simulãri de culoare pe foto-

grafii prezentate de clienþi.

Principalele realizãri înregistrate

în anul 2005 sunt: dublarea capaci-

tãþii de producþie ºi de depozitare,

finalizarea construcþiei noului sediu

administrativ, deschiderea de noi

show-room-uri CAPAROL ºi lansarea

publicaþiei CAPAROL Color.

„Este un proiect mai vechi al

echipei noastre, care a rezolvat în

primul rând din necesitatea unei

prezentãri corecte ºi complete a com-

paniei DAW BENÞA ºi a produselor

CAPAROL. Este o publicaþie tehnicã

de prezentare ºi informare, editatã

trimestrial ºi distribuitã în reþeaua

partenerilor CAPAROL din þarã.

Primul numãr al ziarului nostru prez-

intã conceptul de show-room,

reþeaua de parteneri CAPAROL ºi

locaþiile acestora din þarã, informaþii

despre noile produse, date tehnice ºi

sfaturi deco. Sperãm sã fie un mate-

rial de lucru pentru clienþii ºi

partenerii noºtri ºi sã vã ofere ºi pe

viitor cât mai multe informaþii utile“ a

declarat dl Remus Benþa Jr., director

general al firmei DAW BENÞA România.

În prezent, compania DAW BENÞA

are 78 de angajaþi ºi o cifrã de afaceri

de 5,5 milioane de euro pentru

anul 2004. Pentru 2005, se estimeazã o cifrã

de afaceri de 8,5 milioane de euro.

CCoommppaanniiaa DDAAWW BBEENNÞÞAA RRoommâânniiaa ssããrrbbããttoorreeººttee 44 aannii ddee eexxiisstteennþþãã ppee ppiiaaþþaa mmaatteerriiaalleelloorr ddee ffiinniissaajjee îînn ccoonnssttrruuccþþiiiiddiinn þþaarraa nnooaassttrrãã.. CCoommppaanniiaa eessttee uunn jjooiinntt––vveennttuurree îînnttrree ggrruuppuull ggeerrmmaann CCAAPPAARROOLL ººii ggrruuppuull ddee ffiirrmmee BBEENNÞÞAA,, îînnffiiiinnþþaattllaa 11 iiuulliiee 22000011,, ccuu sseeddiiuull cceennttrraall llaa TTâârrgguu MMuurreeºº..


Echipamentul de extrudare descendentã (downstream)a fost proiectat ºi dezvoltat pe baza tehnologiei verificateîn timp ºi a sugestiilor primite de la clienþi. Rezultatulacestei interacþiuni îl constituie trei dispozitive standard,flexibile, care acoperã complet cerinþele variate aleclienþilor.

SSeerriiaa CCTTAceasta este seria standard, cea mai utilizatã pentru

extrudare rapidã. În timp, multe dintre cerinþele speciale aleclienþilor au fost implementate în acest utilaj. Datoritã efi-cienþei producþiei ºi structurii modulate, termenele scurte deexecuþie a comenzilor nu reprezintã o problemã.

Acum, acest echipament de extrudare descendentã(downstream) vine în întâmpinarea exigenþelor clienþilor,dacã nu prin modelul de bazã, atunci prin opþiunile carese pot adãuga.

Cele mai importante caracteristici ale sale sunt:S-au realizat mese de calibrare pentru profile de pânã

la 19,5 m lungime! ((ffoottoo 11))

Pentru extrudarea dualã: se poate opera individualcu douã dispozitive simple de extrudare descendentã (singledownstream), plasate unul lângã altul cu cel mai mic consumde spaþiu posibil.

Forþã de tragere de pânã la 55 kN.Panou de control bine organizat, pivotant;

amplasare optimã pentru operare în cursul procesului deextrudare, pivot montat pentru schimbarea uneltei.

Lãþime specialã pentru extrudarea descendentã(downstream) integralã: profile de pânã la 1.000 mm, tãierecu ferãstrãu transversal ((ffoottoo 22)).

Sistem de alimentare cu apã pentru presiune mare:furtune proiectate pentru 6 bari.

Circulaþie internã a apei de pânã la 75 m3/orã.Acurateþe crescutã a tãieturii; poziþie reglabilã a

ferãstrãului înaintea tãierii.Siguranþã crescutã a echipamentului: sistemul Quick-

Stop previne accidentele.Montarea co-extruderului deasupra mesei de

calibrare sau a extruderului.Design „în oglindã” pentru extrudarea descendentã

(downstream) integralã. Dispozitivele sunt montate spateîn spate ºi sunt manevrate de cãtre un singur om. Astfel seeconomiseºte ºi spaþiu.

Duo-catter: ferãstrãu ºi dispozitiv de retezareamplasate pe acelaºi suport (în curs de patentare).

Produsele Gruber & CO Group STANDARD SAU COMANDÃ SPECIALÃ?

DDaattoorriittãã uunneeii ccoonncceeppþþiiii oorriiggiinnaallee,, ccoommppaanniiaa GGRRUUBBEERR && CCOO ººii,, ddee aasseemmeenneeaa,, aa++gg eexxttrruussiioonn tteecchhnnoollooggyy aauu aadduusstteehhnnoollooggiiaa ddee eexxttrruuddaarree llaa uunn nnoouu nniivveell.. GGRRUUBBEERR && CCOO GGrroouupp ooffeerrãã,, îînn pprreezzeenntt,, îînnttrreeaaggaa ggaammãã ddee ddiissppoozziittiivvee ddeeeexxttrruuddaarree,, eecchhiippaammeennttuull ddee eexxttrruuddaarree ddeesscceennddeennttãã ººii nnoouuaa lliinniiee CCoommbbii--LLiinnee.. AAssttffeell,, GGRRUUBBEERR && CCOO GGrroouupp aassiigguurrããssiisstteemmee aaddaappttaattee ddiivveerrsseelloorr cceerriinnþþee aallee cclliieennþþiilloorr îînnttoottddeeaauunnaa llaa nniivveell ddee vvâârrff ppee ppllaann iinntteerrnnaaþþiioonnaall..

FFoottoo 11:: MMaassãã dduubbllãã ddee ccaalliibbrraarree

FFoottoo 22:: FFeerrããssttrrããuu ttrraannssvveerrssaall,, ppeennttrruu oo llããþþiimmee aa pprrooffiilluulluuiiddee ppâânnãã llaa 11..000000 mmmm


SSeerriiaa SSÎn timpul proiectãrii ºi execuþiei acestui

echipament de extrudare descendentã pentruprofile de dimensiuni relativ mici, s-a acordato atenþie deosebitã robusteþii, durabilitãþii ºisatisfacerii tuturor cerinþelor standard. Cu toatecã este folosit oþelul inoxidabil, modelul debazã are un preþ rezonabil.

Dator i tã product iv i tã þ i i mar i º ifuncþionalitãþii excelente a modelului debazã, în general nu sunt necesare costisitoarelecomenzi speciale.

Cadrul de bazã ºi incinta sunt fabricate din oþelinoxidabil.

Lungimea mesei de calibrare poate fi de 4, 5 sau6 metri ((ffoottoo 33)).

Utilizarea cadrului de bazã ca element de transport,ca sistem de conducte pentru apã, ca rezervor pentru apade recirculaþie sau ca aparat de epurare a apei (în curs depatentare).

Roatã acþionatã cu ajutorul curelei pentru 6 kNsau 10 kN ((ffoottoo 44)).

La alegere, ferãstrãu sau dispozitiv de retezare, laacelaºi preþ ((ffoottoo 55)).

CCoommbbii--LLiinneeAceasta este linia completã de extrudare, incluzând

extruderul. Combi-Line oferã tot ce este necesar pentruextrudarea profilelor obiºnuite de ferestre (inclusivpost-co-extrudarea) ºi evitã frezarea dublã. Este proiectatãspecial pentru interacþiunea cu uneltele GRUBER & CO.Este uimitor cu câtã siguranþã se poate realiza extrudareaprofilului în condiþiile în care se acordã o atenþie deosebitãtehnologiei de extrudare optimalã, fãrã a fi necesare echili-brãri ale dispozitivelor sau ajustãri în timpul procesului deextrudare. Este avantajos ca dispozitivele sã fie proiectateºi reglate pentru a lucra pe acea linie: lungimea de cali-brare în mediu uscat ºi umed, înãlþimea centrului de extru-dare, cuplarea automatã a apei ºi vacuumului, numãrul depompe de vacuumare disponibile, etc.

Preþurile minime ºi siguranþa maximã a operatoruluigaranteazã extrudarea performantã a profilelor de înaltãcalitate.

Extruderul ºi linia de extrudare descendentã (down-stream) sunt concepute pentru a conlucra ºi au controlcombinat.

Modelul de bazã e optimizat în primul rând pentrudispozitivele GRUBER & CO, dar poate fi adaptat ºi pentrualte dispozitive.

Caracteristicile liniei sunt perfect adaptate celor aledispozitivelor, permiþând reproducerea exactã a parametriloroptimi de funcþionare prestabiliþi.

Termenele de onorare a comenzilor sunt scurte, pro-ducþia fiind standardizatã.

GRUBER & CO are certitudinea cã toate exigenþeleclienþilor pot fi satisfãcute cu aceastã gamã de produse.Pentru clienþi este important sã se familiarizeze cu acestechipament de extrudare descendentã (downstream)înainte de a lua o decizie de achiziþie ºi de a solicitainformaþii detaliate.

FFoottoo 55:: DDiissppoozziittiivv ddee rreetteezzaarree ––oo ttããiieettuurrãã eexxaaccttãã

FFoottoo 44:: RRooaattãã aaccþþiioonnaattãã ddee ccuurreeaa ppeennttrruu sseerriiaa SS,,ddiissppoonniibbiillãã ººii ccaa rrooaattãã ddee ººeenniillãã

FFoottoo 33:: SSeerriiaa SS:: MMaassãã ddee ccaalliibbrraarreeddiinn ooþþeell iinnooxxiiddaabbiill

GRUBER & CO Group GmbHMitterndorf 190

4643 Pettenbach, AustriaTel.: ++43 (0)570 580-5

Fax: ++43 (0)570 580-95e--mail: [email protected]

www.grubergroup.com


FRAMAX XlifeUn sistem de cofrare care creeazã noi dimensiuni

Sistemul FFrraammaaxx care ºi-a doveditîn practicã flexibilitatea ºi fiabili-tatea este acum disponibil într-o nouãvariantã – FFRRAAMMAAXX XXlliiffee.

FFrraammaaxx XXlliiffee este un panou com-plet nou conceput care, datoritã struc-turii sale, are o duratã de viaþã de treiori mai mare decât predecesorul sãu.

Elementul de noutate îl constituienoua placã cofrantã care posedã unelement inovativ ce îl diferenþiazã derestul sistemelor prezente pe piaþã.Placajul performant din lemn demesteacãn al panourilor XXlliiffee esteacoperit pe ambele feþe cu un înveliºdin material sintetic.

Efectul principal îl constituie cali-tatea superioarã a suprafeþelor betonuluichiar dupã mai multe utilizãri ºi acestlucru înseamnã finisãri mai puþine.

Un mare avantaj conferit deacoperirea cu material plastic a plãciicofrante apare în situaþiile în care suntfolosite cuie pentru fixarea diverselorelemente înglobate în cofraj pesuprafaþa plãcii; suprafaþa activã apanoului nu se mai exfoliazã în zonelepenetrate de cui. Creºte gradul deimpermeabilizare al plãcii cofrante ºi,astfel, calitãþile materialului sepãstreazã aproape neschimbate petoatã durata de viaþã a cofrajului.

Operaþiunile de curãþare-întreþinerea panourilor de cofraj se realizeazãextrem de uºor cu ajutorul instalaþiilorde curãþare cu jet de apã (de înaltãpresiune).

Sistemul FFrraammaaxx XXlliiffee prezintã, deasemenea, o noutate dimensionalã îngama sa de panouri prin realizareaunui panou de mari dimensiuni

de 2,40 m x 3,30 m.Acest panou este uti-

lizat la realizarea unorsuprafeþe mari de betonareºi permite o turnare con-tinuã pe toata înãlþimea deturnare în condiþii de cali-tate ºi siguranþã deosebite.Prin cuplarea pe verticalã,se pot realiza uºor ele-mente structurale cuînãlþimi de pânã la 6,60 m.

O noutate absolutã propusã defirma DDOOKKAA pentru sistemele de cofrajFramax ºi Framax Xlife este panoul decolþ cu funcþiunea de decofrare, care afost special proiectat pentru realizareaelementelor structurale cu conturînchis.

Mecanismul simplu al acestui panoupermite detensionarea cofrajului ºidecofrarea în spaþii de contur închis fãrãutilizarea unor pene de decofrare.Manevrarea mecanismului se realizeazãcu efort minim fãrã scule speciale.

Noul panou de colþ este recomandatla realizarea cajelor lifturilor ºicãminelor de vizitare unde se pot realizaunitãþi de cofraj interioare complete.Aceste unitãþi pot fi montate ºi trans-portate extrem de uºor, realizândeconomii considerabile de timp ºiresurse.

Elementele structurale realizate cuacest tip de cofraj se remarcã prin acu-rateþea geometriei, calitatea suprafeþelorturnate, utilizarea facilã, curãþarea ºiremedierea mai uºoare.

Aºadar, sucursala din România afirmei DDOOKKAA vã pune la dispoziþie înorice moment acest modern ºi eco-nomic sistem de cofrare, FFrraammaaxx XXlliiffee,împreunã cu servicii de consultanþã ºiproiectare.


ARACODificultãþi întâmpinate de antreprenori

în decontarea producþiei realizate pe anul 2005În cursul anului 2004, construc-

torii s-au confruntat cu creºteri depreþuri la unele materiale (ciment,oþel beton ºi altele) mult pesteindicele de creºtere a cursului BNRROL/EURO, iar din septembrie 2004,cursul BNR ROL/EURO a scãzut chiarpânã la 0,86 faþã de august 2004, sta-bilindu-se în ultimul timp la 0,90%faþã de cursul maxim atins în 2004.

Pentru contractele încheiate cuautoritãþile publice, clauzele contrac-tuale limiteazã indicele de actualizarela nivelul maxim al indicelui decreºtere a cursului BNR ROL/EURO,conform Legii nr. 386/2003, ceea ceconduce, în mod evident, la pierderiinsuportabile pentru constructori.

Pe parcursul anului 2004, ARACOa acþionat la M.F.P ºi M.T.C.T. pentruanularea prevederilor Legii nr. 386/2003,reuºindu-se, dupã multe discuþii con-tradictorii, modificarea Legii nr. 386/2003prin OG nr.75/august 2004 – princare s-a stabilit:

revizuirea preþurilor la mate-riale, energie ºi carburant în cazuriexcepþionale, când sunt afectateinteresele comerciale ale pãrþilorcontractante;

actualizarea valorilor rãmasedupã primele 12 luni de execuþie, cuindicele de inflaþie la contractele cuduratã mai mare de 12 luni.

Ordonanþa a fost aprobatã cuobservaþia ca prin HG sã se precizezecare sunt condiþiile excepþionale.

În mai 2005, prin HG nr. 411, suntaprobate condiþiile excepþionale ºiprocedura de actualizare ºi revizuirea preþurilor.

În aplicarea acesteia au apãrutinterpretãri diferite din partea unorautoritãþi publice, din cauza faptuluicã nu s-a þinut seama de observaþiiletransmise de cãtre ARACO anteriorpromovãrii HG nr. 411/2005.

Astfel, se interpreteazã cã aplicareaOG nr. 75/2004, împreunã cuHG nr. 411/2005, este facultativã pentrucontractele în derulare, iar aplicareaacesteia începe din mai 2005, când

au apãrut normele de aplicare, ºi nu dinaugust 2004, când s-a preconizat dreptulde revizuire a preþului ºi de actuali-zare conform OG nr. 75/2004.

Sunt investiþii mari ºi numeroase lacare contractele încheiate cu clauze deactualizare conform Legii nr. 386/2003,în sensul limitãrii indicelui de actu-alizare la cursul ROL/EURO, conducla un indice de 0,90 în condiþiile încare inflaþia din 2004 ºi pânã înaprilie 2005 este de peste 14%.Rezultã astfel o pierdere de circa24%–25% faþã de prevederi leOG nr. 75/2004, situaþie care afec-teazã grav interesele comerciale aleantreprenorilor.

Direcþia Generalã a AchiziþiilorPublice din M.F.P trebuia sã aducãprecizãrile necesare în scris, pentru aelimina interpretãrile diferite date deunele autoritãþi publice.

Nu s-a primit încã rãspunsul scris;ni se recomandã ca, în cazuri de refuz,de revizuire a preþurilor, antreprenoriisã acþioneze la Tribunalul Comercial,justificat, prin prejudiciile ce li se pro-duc, astfel încât prin hotãrâre judecã-toreascã sã oblige autoritãþile publicesã modifice clauzele contractualepentru restul care a mai rãmas de exe-cutat dupã august 2004 la contracteleîn derulare.

Ca urmare a acestui fapt, s-a reluatintervenþia scrisã la nivelul MinisteruluiFinanþelor Publice, prin scrisoareatransmisã cu nr. 933/17.06.2005, pre-cum ºi intervenþia privind modul deacordare a avansurilor ºi de recuperarea acestora în cadrul contractelor multi-anuale (contracte care se întind pe 2 anibugetari consecutivi), scrisoareanr. 955/22.06.2005. La aceste inter-venþii scrise nu s-a primit încã rãspuns.

În ºedinþa de dialog social din22.06.2005 la M.F.P., cu ocaziaprezentãrii proiectului de buget recti-ficativ pe 2005, condusã de dna secretarde stat Dorina Dascãlu, au fost ridicateproblemele de mai sus, primindu-sepromisiuni de rezolvare favorabilã.

Din analiza indicatorilor de bazãai bugetului rectificativ pe 2005rezultã:

inflaþia prognozatã de 7,7%;curs EURO/ROL prognozat de

37.500 de lei;deficit bugetar de 0,74%;cresc cheltuielile de personal

faþã de 2004 la 125%;scad cheltuielile de capital –

investiþii faþã de 2004 la 96,5%.Rezultã concluzia:

va scãdea cifra de afaceri în C + M;antreprenorii trebuie sã revadã

programele de lucrãri în limitaresurselor financiare alocate, pentru anu mãri arieratele ºi aºa mari aleautoritãþilor publice – încheiereaactelor adiþionale rectificative pe 2005;

bugetul ia în calcul premise cenu se vor realiza (inflaþia de 7,7% ºicursul de 37.500 lei) ºi, cum salariileºi celelalte cheltuieli se vor face sigur,tot constructorii vor fi cei care vorrãmâne neplãtiþi la finele anului 2005.

La problemele r idicate dereprezentantul ARACO – dna secretarde stat Dorina Dascãlu a fãcut pre-cizarea cã Legea achiziþiilor publiceurmeazã sã fie modificatã pânã lafinele anului, în conformitate cu noiledirective apãrute în U.E., referitoarela aceastã problemã.

Faþã de propunerile ARACO înacest domeniu, fãcute anterior, s-aacceptat ideea înfiinþãrii AgenþieiNaþionale de Achiziþii Publice care sãasigure îndrumarea metodologicã,monitorizarea, soluþionarea contes-taþiilor în mod transparent, precum ºicontrolul licitaþiilor.

De asemenea, a fost apreciatãpropunerea de atestare a unui corp dearbitri profesioniºti, neutri, care sãparticipe la soluþionarea contestaþiilor.

ARACO va acþiona, în continuare,pentru a soluþiona problemele curentecu care se confruntã constructorii ºiva participa cu observaþii ºi propu-neri la noile reglementãri ce sepregãtesc ºi afecteazã activitateaconstructorilor.

În acest an, datoritã creºterii investiþiilor imobiliare atât în clãdirile pentru birouri, hale industriale, cât ºi în cele pentrulocuinþe, s-a constatat o cerere puternicã pe piaþã pentru vehicule echipate special. Tendinþa de creºtere a cererilor aapãrut la sfârºitul anului 2004 ºi s-a menþinut pe tot parcursul acestui an. Pentru a veni în întâmpinarea acestor cereri,EEuurroobbooddyy, divizia de carosare a firmei CCeeffiinn RRoommâânniiaa SSRRLL, a comandat în avans toate echipamentele necesare pentruexecutarea caroseriilor necesare unui astfel de transport. Pentru a realiza astfel de echipamente speciale, EEuurroobbooddyycolaboreazã cu firme importante, precum:

11)) OMFB pentru componentele hidraulice necesareactivãrii echipamentelor speciale (prize de putere,pompe hidraulice, deviatoare de flux, cilindri hidraulicitelescopici, comenzi de cuplare atât a prizei de putere,cât ºi a cilindrilor de basculare etc.).

22)) Autogrup PM pentru macarale hidraulice necesareunui asemenea tip de aplicaþie. Macaraua se configu-reazã în funcþie de cerinþeleclientului. Opþional, comandamacaralelor se poate face:

de la un scaun de comandã,aflat la înãlþime;

de la o platformã;de la o radiocomandã.

Pentru manipularea diferitelor materialede construcþii, macaralele PM se potechipa cu diferite dispozitive specializatede încãrcare:

portpalet;cupã de încãrcat material vrac;echipamente hidraulice speciale

pentru încãrcarea-descãrcarea diferitelormateriale confecþionate din ciment,argilã (borduri, pavaje, þiglã etc.).


TTrraannssppoorrtt ssppeecciiaalliizzaatt ppeennttrruu ddiissttrriibbuuþþiiaammaatteerriiaalleelloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii

SSeerriiaa CCEEVVEE SSeerriiaa BBEECCEE


Dacã distribuþia se face local, se recomandã utilizarea vehiculelor de 18 tone, total echipate cu platforme specialexecutate ºi cu macarale PM. Acestea se pot monta atât în spatele cabinei, cât ºi pe consola spate.

Dacã distribuþia se face la distanþe mari, serecomandã vehicule cu sarcina totalã de 26 tonecare sã fie însoþite de remorci cu douã sau treiaxe, în funcþie de cât se transportã.

EEuurroobbooddyy asigurã astfel de remorci carosatepentru distribuþia de materiale de construcþii.Pentru acest tip de transport, macaraua PM semonteazã pe consola spate.

Macaralele PM se pot monta ºi pe capeteletractor, iar în acest caz pot ajuta atât la încãr-carea-descãrcarea plãcilor prefabricate, cât ºila montajul direct al acestora pe ºantier.

EEuurroobbooddyy, divizia de carosare a firmei CCeeffiinn, vine în sprijinul firmelor deconstrucþii prin comercializarea automacaralelor de 30, 40, 60, 80 sau 100 tf.Acestea sunt montate pe autovehicule executate special pentru acest tip deaplicaþie. Aceste vehicule au punþi suplimentare ºi o construcþie specialã aºasiului.

Pentru o utilizare permanentã a vehiculelor, EEuurroobbooddyy monteazã pe vehicule atât pluguri de deszãpezire, cât ºidispozitive speciale de împrãºtiere a materialului antiderapant. Sistemul de împrãºtiere poate fi acþionat independentde la un motor diesel sau de la motorulvehiculului ºi este confecþionat din inox.Plugurile de deszãpezire sunt montate cuajutorul unui sistem uºor de instalare ºi sepot acþiona de la motorul vehiculului saude la o electropompã. Plugurile pot fi cuun sector sau cu mai multe, în funcþie dezona în care vor acþiona (în oraº sau pedrumuri naþionale, autostrãzi etc).

AARRGGEEªªStr. Depozitelor,Aleea ACH 20A,PiteºtiTel./Fax: 0248 214 [email protected]

TTIIMMIIªªCalea ªagului DN 59,km 8+700, TimiºoaraTel./Fax: 0256 295 [email protected]

PPRRAAHHOOVVAAComuna Bãrcãneºti,sat Tãtãrani, DN 1,km 57, PloieºtiTel./Fax: 0244 277 [email protected]

GGAALLAAÞÞIIStr. Combinatului nr. 2,GalaþiTel./Fax: 0236 492 [email protected]

BBRRAAªªOOVVBd. Gãrii nr. 1,BraºovTel./Fax: 0268 411 [email protected]

CCLLUUJJCalea Baicului nr. 2-4Tel.: 0264 206 522Fax: 0264 206 [email protected]@cefin.com

CCEEFFIINN RROOMMÂÂNNIIAAStr. Italia nr. 1-7, comuna Chiajna, jud. Ilfov(autostrada Bucureºti-Piteºti, km 13,2)077040 – ROMÂNIATel.: +40 741 841 000; +40 741 841 226;

+40 742 358 653Fax: +40 741 841 222; +40 241 936 000;E-mail: [email protected]


Sistemul modular MXR

reprezintã o aplicare

la programul de

bra þe s ta þionare

PPuuttzzmmeeiisstteerr. Braþul

pliat al pompei de

beton, de pe camion,

este ridicat cu o

macara ºi fixat la

vârful coloanei

tubulare,

montate

pe construcþie.

Ridicarea braþelor cu

coloane tubulare stan-

dard PM se face

hidraulic ºi cu comandã de la distanþã.

Coloanele care susþin braþele traverseazã

deschiderile mici din planºee sau sunt mon-

tate în golurile construcþiilor folosind trei

pasarele. Urcarea lor

se face prin cãþãrare

cu cilindri hidraulici ºi

sisteme de zãvorâre.

OOppeerraaþþiiii ddee uurrccaarree:

În timpul lucrului,

braþul poate fi mutat

prin miºcarea rapidã

vã oferã...

Tehnologia de turnare a betonuluicu braþe staþionare la clãdiri înalte

PPuuttzzmmeeiisstteerr ooffeerrãã oo ggaammãã llaarrggãã ddee pprroodduussee ssppeecciiffiicceeppiieeþþeeii ddee iinnvveessttiiþþiiii,, îînn ccaarree ppoommppeellee ddee bbeettoonn ººii uuttiillaajjeellee ccaarreelliivvrreeaazzãã bbeettoonnuull llaa llooccuull ssoolliicciittaatt ddee cclliieenntt ooccuuppãã uunn llooccpprriinncciippaall..

PPeennttrruu uunn nnuummããrr mmaarree ddee sseeccþþiiuunnii aallee ccllããddiirriilloorr îînnaallttee,,bbeettoonnuull ttrreebbuuiiee ttuurrnnaatt rraappiidd ººii eeccoonnoommiicc..

ÎÎnn ccoommbbiinnaaþþiiee ccuu uunn ttrraaiilleerr,, ppoommppeellee ddee bbeettoonn uurrccããbbeettoonnuull ppee ccllããddiirree llaa bbrraaþþeellee ssttaaþþiioonnaarree..

SSiisstteemmuull eessttee iiddeeaall ppeennttrruu bbeettoonnaarreeaa ppee ffiieeccaarree nniivveell llaaccllããddiirriillee îînnaallttee..


a sistemului de desfãºurare. Baza acestor

realizãri tehnice PPuuttzzmmeeiisstteerr o reprezintã

sistemul electronic de control al miºcãrii

braþului de turnare EBC.

Pentru deschideri mari, braþul staþionar se

poate cupla la una sau mai multe con-

ducte de transport al betonului pentru asigu-

rarea unui sistem rapid de lucru.

Executarea unei betonãri economice se

face cu ajutorul unui distribuitor mecanic al

braþului, ideal pentru acoperirea unor

suprafeþe mari.

Numeroasele recorduri mondiale în

pomparea pe distanþe lungi a betonului

demonstreazã performanþele produselor

PPuuttzzmmeeiisstteerr, realizate sub motto-ul

"Valori pentru viitor".


Komatsu lanseazã noul model de buldozer D61-15

Noul buldozer este dotat cu cabinaKomatsu SpaceCab care oferã opera-torului confort ºi spaþiu deosebite.Sistemul de climatizare presurizeazãexcelent cabina ºi previne intrareaprafului în interior. Totodatã, datoritãconceptului constructiv, oferã o vizi-bilitate excelentã asupra lamei ºiterenului de lucru. Profilul foarte josal modelului D61-15 asigurã o stabi-litate superioarã ºi un centru de greu-tate amplasat extrem de jos, ceea ceoferã operatorului confort ºi siguranþãmai mari. ªasiul ºi ataºamentul deprindere a lamei la ºasiu au fostproiectate pentru o stabilitate ºi o pro-ductivitate mare, micºorând vibraþiileºi reducând costurile de mentenanþãpe timpul duratei de viaþã a maºinii.

Ventilatorul de rãcire acþionathidrostatic reduce consumul de com-bustibil, îmbunãtãþeºte eficienþamotorului ºi scade nivelul zgomotului.Aceasta se face în douã moduri.Primul, în timpul operaþiilor nor-male, uzuale, viteza motorului estecontrolatã automat, menþinând întot-deauna necesarul de rotaþii pe minut.

Al doilea caz: datoritã faptului cã ven-tilatorul de rãcire poate fi inversat pentru acurãþa repede ºi uºor praful de pe radiator,permite operatorului sã cureþe radiatorulmai frecvent. Astfel, radiatorul devine maieficient, contribuie la reducerea rotaþiilorpe minut ale motorului ºi asigurã o perfor-manþã sporitã.

Operatorul poate selecta viteza demers înainte sau înapoi prin inter-mediul unui joystick. Operatorulpoate selecta oricare dintre viteze:F1-R1, F1-R2, F2-R2 ºi F2-R3.Aceasta sporeºte semnificativ produc-tivitatea ºi confortul, reducând timpulde schimbare al vitezelor ºi efortulpentru selectarea lor repetatã. Sistemulhidrostatic de direcþie al buldozeruluiasigurã o schimbare linã ºi rapidã adirecþiei pe toate tipurile de terenuri.Funcþia de schimbare automatã într-otreaptã inferioarã de vitezã garan-teazã un consum eficient de combus-tibil ºi un confort sporit operatoruluicare nu mai trebuie sã schimbe manualviteza. Aceasta conduce ºi la o exe-cuþie mai rapidã a operaþiunilor ºi,implicit, la o creºtere a productivitãþii.

3 modele de ºasiu sunt disponibilepentru modelul D61-15. Modelul EXcu o lamã de mare capacitate, formalamei fiind semi-U ºi distanþele între

MMeerreeuu sseennssiibbiillãã llaa cceerriinnþþeellee ppiieeþþeeii ddee uuttiillaajjee ppeennttrruu ccoonnssttrruuccþþiiii îînn ffuunnccþþiiee ddee nneevvooiillee ddee ppee ººaannttiieerree ººii ddee eexxiiggeennþþeelleecclliieennþþiilloorr,, SSCC MMaarrccoomm llaannsseeaazzãã nnoouull mmooddeell ddee bbuullddoozzeerr KKOOMMAATTSSUU DD6611--1155,, ccaarree îînnllooccuuiieeººttee mmooddeelluull mmaaii vveecchhiiDD6611--1122.. MMuullttee aassppeeccttee lleeggaattee ddee ddeessiiggnn aauu llaa bbaazzãã mmooddeelluull ddee bbuullddoozzeerr DD6655--1155.. NNoouull mmooddeell DD6611--1155 aarree cceeii mmaaiimmuullþþii ccaaii ppuutteerree îînn ccllaassaa ssaa,, ddaattoorriittãã mmoottoorruulluuii ttuurrbbooaalliimmeennttaatt ddee 111166kkWW//115555CCPP..


ºenile standard, este cel mai potrivitpentru aplicaþii extrem de solicitante.Modelul EX echipat cu o lamãdreaptã PAT, plus o distanþã întreºenile mai mare, oferã tracþiune ºiechilibru sporite. Modelul PX cu lamadreaptã PAT are ecartamentul stan-dard ºi ºenile mai late, ceea ce-l faceideal pentru condiþiile de lucru pesoluri moi ºi instabile.

Komatsu a proiectat noul buldozercu scopul de a oferi o combinaþieidealã între operarea economicã, pre-cizie ºi putere, dar ºi o duratã de viaþãfoarte lungã.

Buldozerele KOMATSU sunt binecunoscute pe plan mondial pentrurobusteþea ºi productivitatea lor deosebite,dar ºi pentru grija acordatã operatoruluiprin confortul sporit al cabinei.

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniicceeaallee bbuullddoozzeerruulluuii DD6611EEXX//PPXX--1155

puterea (kw/CP) 116/155 ~1800 rpm

greutatea:

- D61EX-15 16870 kg

- D61EX-15 ºasiu lung 17.550 kg

- D61EX-15 18.460 kg

capacitatea lamei:

- D61EX 3,40 m3 (lamã dreaptã PAT)

4,30 m3 (lamã semi-U)

- D61EX 3,80m3 (lamã dreaptã PAT)


IICCEE,, rreepprreezzeennttaattãã îînn RRoommâânniiaa ddee RRoommNNeedd

UTILAJE PENTRU FUNDAÞIIIICCEE, al cãrei sediu principal este în

Almere – Olanda, este o companiespecializatã în utilaje pentru fundaþii,în principal ciocane hidraulice pentruvibro-împingere palplanºe, þevi, pilonimetalici sau de lemn, în aproapetoate tipurile de soluri. Înfiinþatã înurmã cu 28 de ani, International Con-struction Equipment BV este repre-zentatã în circa 50 de þãri, oferindcalitate ºi experienþã în fundaþii pe solsau pe terenuri acoperite de ape.Firma oferã o gamã largã de ciocanehidraulice certificate ISO 9001 pentruasigurarea calitãþii, unitãþi vândute cu20 de ani în urmã continuând sã-ºifacã datoria pe ºantierele de con-strucþii din lumea întreagã.

RRoommnneedd, împreunã cu IICCEE, oferã,de asemenea, soluþii de finanþareflexibile – leasing extern sau intern –venind astfel în întâmpinarea cerin-þelor unei variate categorii de clienþidin România.

Existã 3 tipuri diferitede utilaje: montate peexcavatoare, suspendatede cârligul unei macaraleºi susþinute de un sistemde ghidare.

25 de modele diferitesunt disponibile pentru ata-ºarea pe excavatoare sauminiexcavatoare ((ffoottoo 11 ºi 22))folosind circuitul hidraulical acestora, ceea ce reducesubstanþial costurile deinvestiþie. Gama este de la 2 pânã la34 Kgm moment excentric, cugreutãþi proprii de la 490 kg pânã la3.895 kg, incluzând menghina, specificãelementului ce se înfige în pamânt.În funcþie de tipul aplicaþiei, cu acelaºiutilaj se poate scoate palplanºa înacelaºi timp foarte scurt. În locul men-ghinei se poate monta o placã com-pactoare, putând asfel folosi utilajulpentru compactãri la nivelul soluluisau în excavaþii.

Deosebitã din punct de vederetehnic este soluþia Resonance Freecare face ca utilajul sã nu vibreze lapornire sau oprire, existând astfelposibilitatea lucrului în imediatavecinãtate a altor clãdiri sau în cen-trul oraºelor (ffoottoo 33). Gama acestorase întinde de la 5 pânã la 64 Kgmmoment excentric cu greutãþi propriiîntre 1490 kg ºi 9500 kg.

Aceste utilaje se pot monta peexcavatoare sau lucreazã indepen-dent, fiind alimentate de corpuriseparate de putere hidraulicã, produse,

FFoottoo 11

FFoottoo 22 FFoottoo 44FFoottoo 33


de asemenea, de IICCEE. În astfel de situ-aþii utilajele sunt suspendate cu aju-torul unor macarale ((ffoottoo 44 ºi 55)), forþade impact fiind datã de greutatea pro-prie ºi de momentul excentric produsde ciocane.

Gama de ciocane hidraulice vibra-toare de frecvenþã normalã se întindede la 23 la 110 Kgm moment excen-tric cu greutãþi proprii (incluzând ºimenghina) de la 4.390 kg la 15.865 kg.

Unitãþile sunt executate etanº,putând astfel fi efectuate lucrãri subnivelul apei ((ffoottoo 66)).

Menghinele utilizate sunt specificeîn funcþie de ceea ce se introduce în sol,

putând fi universale sau pentru piloni,þevi, diferite profile sau palplanºe.Existã modele care apucã ºi ridicãpalplanºele sau care susþin þevile cetrebuie înfipte în pãmânt.

Unitãþile de putere hidraulicã ((ffoottoo 77)),,furnizate de IICCEE,, asigurã debitul ºipresiunea hidraulicã atunci cândacestea nu sunt disponibile la loculaplicaþiei sau cele asigurate de exca-vator sunt insuficiente. Ele sunt puseîn funcþiune de motoare Diesel JohnDeere sau Caterpillar de la 103 CPpânã la 1.256 CP, asigurând un debitde la 120 la 1.368 l/min ºi o presiunede la 340 la 370 bari. Unitãþile pot,

de asemenea, comanda ciocanehidraulice (picoane), foreze, pompe,utilaje de demolat, cilindri hidraulici,precum ºi orice altã aplicaþie ce necesitãdebitul ºi presiunea corespunzãtoare.

Echipa RRoommnneedd asigurã service-ulla punctul de lucru, diminuând astfeltimpul de intervenþie. Existã, deasemenea, posibilitatea închirierii deutilaje cu specialiºtii necesari diferitelortipuri de lucrãri.

IICCEE asigurã fiabilitate ºi calitate,recuperarea rapidã a investiþiei, servicerapid ºi soluþii deosebite pentru apli-caþii speciale.

FFoottoo 55 FFoottoo 77FFoottoo 66


Patronatul Societãþilor din Construcþii

Argumente europenepentru abordarea cotei TVA

dr. arh. Gheorghe POLIZU

De subliniat cã pentru þara noastrãºi pentru constructori, valoarea TVAreprezintã, practic, o sporire cu 19%a costurilor pentru majoritateatipurilor de construcþii. Pentru a fi maiuºor de înþeles, la fiecare 100 m2 desuprafaþã construitã a locuinþei, TVA-uleste echivalentul unei camere delocuit de 19 m2 pe care o plãteºtebeneficiarul construcþiei fãrã a oprimi. Sau eliminarea TVA-ului arconduce – tot de exemplu – lascãderea costului unei locuinþe cu 60 dedolari pe m2.

ªi nu numai atât. În legislatura tre-cutã, unul dintre contractorii români,ANL-ul, a fost favorizat în detrimentulaltor contractori sau antreprenori,afectând, în acest fel, tânãra economieconcurenþialã de piaþã din þara noastrã.

Materialul transmis de UEPC,cuprinzând recomandãrile privindabordarea acestei taxe, este organizatpe mai multe capitole.

În primul capitol – Obiectivecheie – sunt definite ºase astfel deobiective avute în vedere de UEPC înurma evaluãrii situaþiei:

luând cunoºtinþã de existenþacotelor reduse de TVA în unele statemembre, UEPC afirmã cã aceste cotereduse ar trebui admise în toatestatele membre, inclusiv în cele nou-intrate în Uniune;

eventuala preocupare pentruarmonizarea TVA-ului pentru locu-inþe în Europa, acum, nu este nicinecesarã ºi nici oportunã;

datoritã faptului cã edificarealocuinþelor este rezolvatã pe planlocal, existenþa unor cote diferite pen-tru TVA în diferite þãri nu duce la dis-torsiuni în planul concurenþei, dinmoment ce se aplicã egal tuturor pro-motorilor care opereazã pe fiecarepiaþã localã. Cotele diferite nu consti-tuie o barierã în calea realizãrii pieþeiunice;

pentru a promova o ofertã adec-vatã de locuinþe de bunã calitate ºiaccesibile ca preþ – obiectiv depoliticã socialã, comun tuturorstatelor membre ale UniuniiEuropene – regimul TVA aplicatlocuinþelor trebuie sã reflecte condiþi-ile economice, sociale de pe piaþamuncii ºi de proprietate asupralocuinþelor din fiecare stat membru;

cotele stabilite pentru TVA tre-buie sã fie valabile pentru toatetipurile de locuinþe, nu doar pentrucele construite de stat;

se impune luarea unor mãsuriurgente în acest sens, înainte ca aran-jamentele curente temporare sãexpire la sfârºitul anului 2005 ºi caaranjamentele de tranziþie pentrucele 10 noi state membre sã expire lasfârºitul anului 2007.

În rezumatul prezentat în conti-nuare sunt menþionate tot ºase ideiprincipale. Acestea sunt:

Comisia Europeanã a admis cão nouã armonizare a cotelor TVA

este puþin probabilã în viitorul apropiat,propunând ca statelor membre sã li seacorde un grad sporit de autonomieîn privinþa cotelor TVA aplicatelucrãrilor de locuinþe.

UEPC, ca reprezentant al pro-motorilor ºi constructorilor din Europa,susþine în totalitate autonomiastatelor membre în privinþa TVA-uluiaplicat construcþiei de locuinþe. Toatestatele membre, inclusiv cele nou-intrate în Uniune, trebuie sã aibã posi-bilitatea de a introduce sau de acontinua sã aplice cote reduse spe-ciale pentru locuinþele nou-construite,renovate sau modificate. Aceste coteo datã stabilite trebuie sã se aplicetuturor locuinþelor, nu doar celor con-struite de stat. Cota zero aplicatã deMarea Britanie locuinþelor nou-con-struite se cere pãstratã în acea þarã.

Piaþa locuinþelor este esenþial-mente localã. Deci, aplicarea unorcote TVA diferite în þãri diferite nueste de naturã sã creeze distorsiuniale concurenþei din momentul în carese aplicã tuturor promotorilor careacþioneazã pe o piaþã localã. Diferen-þierea cotelor TVA de la þarã la þarã nureprezintã o barierã în calea realizãriipieþei unice.

Dat fiind faptul cã în cadrul UEoferta de locuinþe ºi forma de proprietatevariazã de la o þarã la alta, statelemembre trebuie sã aibã posibilitateade a-ºi regla cota de TVA în funcþie de

RReecceenntt,, îînn ccaaddrruull sscchhiimmbbuulluuii ddee iiddeeii ººii iinnffoorrmmaaþþiiii,, PPaattrroonnaattuull SSoocciieettããþþiilloorr ddiinn CCoonnssttrruuccþþiiii ((PPSSCC)) aa pprriimmiitt ddiinn ppaarrtteeaaUUnniiuunniiii EEuurrooppeennee aa PPrroommoottoorriilloorr ddiinn CCoonnssttrruuccþþiiiiii ((UUEEPPCC)) uunn mmaatteerriiaall ccuupprriinnzzâânndd rreeccoommaannddããrrii îînn lleeggããttuurrãã ccuu mmoodduullddee aabboorrddaarree aa pprroobblleemmeeii pprriivviinndd ccoottaa ddee TTVVAA ppeennttrruu ccoonnssttrruuccþþiiii îînn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã..

CCaa ººii llaa nnooii îînn þþaarrãã,, ttaaxxeellee îînn ccoonnssttrruuccþþiiii ººii mmããrriimmeeaa lloorr ssee îînnssccrriiuu pprriinnttrree pprreeooccuuppããrriillee ccoonnssttaannttee aallee UUnniiuunniiiiEEuurrooppeennee ººii aallee ttuuttuurroorr ssttaatteelloorr mmeemmbbrree..

AAcceesstteeaa aauu ccoonnssttiittuuiitt uunnuull ddiinnttrree ssuubbiieecctteellee iimmppoorrttaannttee aabboorrddaattee llaa rreeuunniiuunneeaa UUEECCPP aa rreepprreezzeennttaannþþiilloorr þþããrriilloorrmmeemmbbrree,, ccee ss--aa ddeessffããººuurraatt llaa DDuubblliinn llaa îînncceeppuuttuull aacceessttuuii aann..


necesitãþile ºi obiectivele specificeþãrii în care opereazã în plan social,economic, al pieþei muncii ºi al pieþeilocuinþelor. Autonomia pentru cotaTVA aplicatã locuinþelor este în con-cordanþã cu principiul subsidiaritãþii.

Armonizarea TVA sub formaimpunerii unei cote standard nu arface altceva decât sã ducã la sporireaacestei taxe asupra locuinþelor nou-construite în unele þãri, care pânãatunci aveau taxa mai micã, reducânddrastic activitatea în construcþii,provocând multor oameni pierderealocurilor de muncã ºi falimente înindustria construcþiilor. Mai departe,acest lucru ar genera creºtereapreþurilor ºi chiriilor la locuinþe inten-sificând presiunile inflaþioniste.Pieþele private de locuinþe ºi indus-triile relativ noi ºi încã fragile în statelemembre, de curând intrate în Uniune,vor fi grav afectate de creºtereaTVA-ului aplicat locuinþelor.

Reducerea drasticã a activitãþiiîn domeniul construcþiei de locuinþe,rezultatã din armonizarea TVA lanivelul cotei standard, ar subminaposibilitãþile de realizare a multorpolitici sociale, inclusiv aceeaprivind asigurarea unei locuinþedecente pentru toþi cetãþenii la unpreþ accesibil ºi extinderea graduluide proprietate asupra locuinþelor.Din cauza constrângerilor de buget,existã riscul ca locuinþele construitede stat sã nu poatã completa deficitulprovocat de reducerea activitãþiiconstructorilor privaþi din majoritateastatelor membre.

În continuarea materialului primitde la Bruxelles, este prezentat textul„Argument în favoarea reducerii coteiTVA la locuinþe în toate þãrile mem-bre UE”, text ce s-a sugerat a fi comu-nicat factorilor decizionali din þãrilemembre ale UEPC ca material depoziþie al organizaþiei. La noi în þarã,documentul la care ne referim (origi-nal în limba englezã ºi copie în limbaromânã) – a fost înaintat conduceriiMinisterului Transporturilor, Construcþiilorºi Turismului.

El cuprinde mai multe capitole.În primul – „Introducere” – este

prezentatã Uniunea (UEPC) ca prin-cipalã organizaþie care îi reprezintãpe promotorii imobiliari ºi pe con-structorii europeni. Activitatea aces-tora reprezintã în jur de 10% dinprodusul naþional brut ºi din locurilede muncã din Europa ºi se mate-rializeazã în construirea anualã aaproximativ un milion de locuinþe.

Documentul susþine cu argumentecã toate þãrile membre UE, inclusivcele zece nou-intrate în Uniune, artrebui sã primeascã permisiunea de aadopta aranjamentele speciale înprivinþa cotei TVA avantajoase pecare le aplicã în prezent unele statemembre.

În capitolul urmãtor – „Expunereintroductivã” – este prezentat, pescurt, istoricul cotelor TVA adoptat deConsiliul European începând din 1992o datã cu crearea Pieþei InterneEuropene. Aceasta prevede cã fiecarestat membru poate sã aplice o singurãcotã standard de TVA ºi cel mult douãcote reduse pentru bunuri ºi serviciispecificate în Directive TVA. În plus,statelor membre li s-au acordat o seriede derogãri, unele datând din 1977.

Deºi intenþia era ca aceste derogãrisã fie valabile maximum patru ani,urmând ca apoi, dupã 1992, sã fieadoptat un sistem definitiv de armo-nizare mai largã a cotei TVA, derogãrilecontinuã sã existe ºi în 2005.

Noua strategie privind TVA aComisiei Europene, din anul 2005, aajuns însã la concluzia cã existãpuþine ºanse sã se înregistreze – într-unviitor previzibil – progrese în direcþiaunui sistem unitar definitiv. Din acestmotiv, s-a renunþat la eforturile orien-tate spre sporirea armonizãrii, cuexcepþia cazurilor când acest lucru(armonizarea) era necesar pentrumãrirea concurenþei.

Recomandarea a fost ca pe listabunurilor ºi serviciilor pentru care seacordã o cotã redusã sã fie cuprinseacelea care, în majoritatea statelormembre, deþin deja o cotã specialã,redusã. Totodatã s-a cerut sã serenunþe la derogãrile de care benefi-ciau numai unele state membre.În domeniul locuinþelor, nu existã

nici o practicã anume care sã fie apli-catã de majoritatea statelor, existândatât þãri care aplicau cote diferenþiate– ca Franþa sau Italia – dar ºi þãri caMarea Britanie care nu manifestã nicio intenþie sã renunþe la cota zero pecare o aplicã.

În paralel cu regimurile ºi coteleTVA diferenþiate, statele membre au ºio gamã întreagã de impozite, taxe ºialte obligaþii care influenþeazã costullocuinþelor ºi pentru care Comisia numanifestã nici o intenþie de armo-nizare. Din acest motiv s-a ajuns laconcluzia cã armonizarea numai aTVA-ului nu ar duce, practic, la armo-nizarea realã. În plus, în analizarearegimului TVA aplicat locuinþelor,Comisia este preocupatã ºi de sca-denþa unor termene esenþiale.Este vorba despre sfârºitul anului 2005,când expirã anexa K ce permite apli-carea unor cote reduse de TVA pentruanumite servicii cu consum intensivde manoperã, inclusiv cele aferentelocuinþelor, ºi despre sfârºitul anului2007 când expirã aranjamentele detranziþie pentru cele 10 noi state,impunându-le sã aplice de la aceadatã ºi pentru locuinþe un TVA la cotanaþionalã integralã.

Faþã de cele prezentate, în capi-tolul „Recomandãrile UEPC” semenþioneazã urmãtoarele:

UEPC susþine în totalitate sugestiaca, acolo unde anumite state au cotereduse de TVA pentru locuinþe, aces-tea sã fie disponibile pentru toatestatele membre. În practicã, se apre-ciazã cã ele nu vor adopta neapãrataceleaºi cote, ci vor alege, probabil,cele mai potrivite aranjamente dincadrul aceluiaºi set de opþiuni.

În opinia UEPC, comisia ar trebuisã extindã acelaºi drept de autonomieasupra cotelor TVA pentru locuinþe ºiîn cazul noilor state.

UEPC apreciazã recunoaºterea decãtre Comisie a faptului cã industrialocuinþelor se preteazã, în moddeosebit, pentru autonomie, deoareceexistenþa mai multor cote ºi regimurinu ar deranja concurenþa din interi-orul pieþei interne europene.

Potrivit opiniei UEPC, statelormembre trebuie sã li se acordeautonomie pentru a stabili cote

continuare în pagina 24


reduse pentru toate tipurile de ofertãdin domeniul locuinþelor, inclusivconstruirea, renovarea ºi modificarea,nu doar în cazul locuinþelor realizatede stat, cum se întâmplã în prezent.Cota zero aplicatã în Marea Britanietrebuie menþinutã, dar nu va putea fiaplicatã ºi celorlalte state conformnoilor aranjamente.

Faþã de cele prezentate, UEPCconsiderã cã noile aranjamenteimpun o implementare cât maiurgentã, înainte ca aranjamentelespeciale ºi temporare de care benefi-ciazã unele state sã expire la sfârºitulanului 2005.

Materialul primit de la UEPC con-tinuã cu „Argumente în favoareareducerii TVA pentru locuinþe” , încare sunt prezentate aspecte legate depiaþa locuinþelor ºi piaþa unicã, piaþalocuinþelor ºi subsidiaritatea, raþiuneasocialã a fondului de locuinþe,efectele negative ale schimbãrii deregim (care ar fi determinate deimpunerea unor cote „standard”unice) de aranjamentele de tranziþiecare au devenit permanente ºi eventu-alul impact al TVA asupra veniturilorUE (menþionându-se lipsa oricãruiimport, deoarece contribuþia þãrilor secalculeazã la valoarea brutã impo-zabilã care nu se modificã în funcþiede mãrimea efectivã a cotelor TVA).

Textul primit prezintã, în continu-are, punctul de vedere UEPC privindcorelaþia dintre TVA ºi construcþia delocuinþe ca activitate economicã.În cadrul acestui capitol se fac apre-cieri în legãturã cu influenþele defa-vorabile ale creºterii TVA-ului pentruconstrucþia de locuinþe, materializatãîn reducerea activitãþii ºi, implicit,disponibilizãri de personal. În noilestate membre confruntate cu defi-cienþe grave în domeniul locuinþelor,prejudiciile ar fi grave. O situaþiedeosebitã se aflã în Polonia, þarã afec-tatã de problema locuinþelor, situaþieagravatã de o sporire a TVA. În þãrilecu cote reduse ale TVA-ului, sporireaacestei cote ar avea rezultatedeosebite. Pe de-o parte, o majorareputernicã a preþului locuinþelor, com-binatã cu o marjã de profit scãzutpentru promotori, dar ºi o scãdere apreþurilor în intravilan, fapt ce ar

putea declanºa dezordine pe piaþã.Pe ansamblu, creºterea preþurilor, maiales pentru locuinþele noi, va diminuacererea pentru acestea, subminândîncercãrile guvernelor de a asigura unadãpost decent, la un preþ accesibilpentru toatã populaþia. Ca aspectglobal, o scãdere bruscã a activitãþiiîn sectorul construcþiei de locuinþe,alãturi de scumpirea acestora, aradãuga noi presiuni inflaþioniste pepiaþa generalã a construcþiilor cupotenþiale efecte în lanþ asupraîntregii economii, din care nu trebuieuitatã majorarea chiriilor din sectorulprivat pentru ca investitorii sã-ºipoatã proteja rata rentabilitãþii.

Materialul primit de la UEPC seîncheie cu scurte aprecieri privind„TVA-ul, construcþia de locuinþe ºilocurile de muncã”, subliniind impor-tanþa construcþiei de locuinþe. Astfel,se apreciazã cã þãrile membre con-struiesc aproximativ un milion delocuinþe pe an, asigurând în jur de10% din produsul naþional brut ºi dintotalul locurilor de muncã. Construcþiilese realizeazã cu un consum relativmare de manoperã, în UE fiind anga-jate în sector circa 3 milioane de per-soane. Aºa cum a mai subliniat,UEPC apreciazã cã un declin în pro-ducþia de locuinþe ºi reducerealocurilor de muncã pot avea efecte înlanþ, tip domino, pentru economiilenaþionale.

Situaþia este asemãnãtoare ºi lanoi în þarã, unde cota TVA este ridi-catã: 19% înseamnã – aºa cum ammenþionat – plata în plus a uneicamere. Cu toate cã TVA-ul este ridicat,încasãrile sunt reduse din cauza pro-centului mare al muncii la negru,apreciat la mai mult de jumãtate dinactivitate, mai ales la lucrãrile dereparaþii, extinderi, modernizãri etc.

Apoi, în legislatura trecutã, pentruaceste lucrãri, valoarea TVA-ului, fiindsuportatã din alte fonduri decât celeobiºnuite, a favorizat pe unii benefi-ciari care au plãtit cu 19% mai puþin.

În afara acestei anomalii caresperãm sã fie remediatã în aceastãlegislaturã, activitatea în construcþiade locuinþe noi ºi în domeniul

consolidãrilor sau al reabilitãrilor termicese desfãºoarã cu frâna de mânã trasã.Privind lucrãrile de consolidarefinanþate în mare mãsurã din fonduri destat, TVA-ul apare ca o curiozitate. Cu omânã se alocã fonduri, iar cu a doua sereduc fondurile cu 19%. Din multemotive lucrãrile de consolidare nu auînceput încã ºi nu ºtim cât timp maiavem pânã la viitoarea mare încercare.Pentru aceste lucrãri de consolidare lalocuinþe ºi spitale, la monumenteistorice ºi de cult, TVA-ul ar trebui pãs-trat la cota zero sau adus la aceastãcotã, stimulând executarea în cât maiscurt timp a lucrãrilor. Altfel, pagubele,dezordinile ºi dezastrele ar putea marcaprofund economia româneascã dupãun viitor, dar ºi previzibil, seism major.

Problema valorii TVA-ului în con-strucþii ºi, în special, în construcþiade locuinþe a constituit o preocupareimportantã a Patronatului Societãþilordin Construcþii de la înfiinþarea sa în 2001.Au fost purtate discuþii cu condu-cerea Ministerului numit pe atunci alLucrãrilor Publice ºi cu MinisterulFinanþelor în legislatura 1996–2000.Din pãcate, au fost obþinute multepromisiuni ºi puþine reduceri alecotei pentru unele categorii de lucrãri.Nu ºi pentru locuinþe.

Ofensiva pentru reducerea TVA afost reluatã în anii 2002–2003, caurmare a încheierii unor capitole denegocieri cu Uniunea Europeanã,când a fost lãsatã la latitudinea statuluiromân stabilirea nivelului TVA pentrudiferite categorii de servicii ºi acti-vitãþi din construcþii. DemersurilePSC ºi discuþiile cu factorii respon-sabili din ministere nu au avut succesnici de data aceasta. Au fost organi-zate conferinþe de presã împreunã cuUGIR, cum a fost ºi aceea dinoctombrie 2003 când, analizândprevederile Codului Fiscal a cãrui modi-ficare intrã în intenþiile administraþiei, aufost constatate prevederi care aducdeservicii constructorilor, aºa cumsunt cele din Capitolul VII privindTVA-ul pãstrat tot la 19%. Cu acelprilej s-a menþionat cã reducerea dela 19% la 9% – de exemplu – a taxei,

urmare din pagina 23


înseamnã o scãdere cu 60 de dolari apreþului pe metru pãtrat plãtit decumpãrãtorul de locuinþe.

Intervenþiile noastre au fost amplureflectate în presa centralã – Românialiberã, Jurnalul Naþional, Bursa,Tribuna Construcþiilor, Economistul etc.

Privind forþa de muncã ocupatã înconstrucþii, cea mai bunã perioadã auconstituit-o ultimii ani ai deceniuluiºapte ºi primul an al deceniului opt alsecolului trecut. Atunci, în construcþiierau folosite în jur de 800 de mii depersoane, iar în industria ºi proiectareapentru construcþii încã circa 150 demii de persoane. Împreunã reprezen-tau circa 10% din forþa de muncã ocu-patã în România. E adevãrat cã nu toþilucrau pentru locuinþe. Dar, se poateaprecia cã 50%–60% dintre eireprezentau armata din capitalã ºijudeþe care îºi dedica activitatealocuinþelor.

În acea perioadã se realizau70–120 de mii de locuinþe pe an,

care adunate an de an au condus la odensitate de circa 355 locuinþe/1.000 delocuitori. Aceastã densitate este maimare decât în Polonia – de exemplu –dar este greu de comparat cu situaþiiledin Franþa, Germania sau Elveþia cudotãri de peste 400 de locuinþe/1.000 delocuitori, în care se construiau anual100–150 de mii de unitãþi locative cusuprafeþe medii de peste 2–3 ori maimari decât la noi în þarã.

Acum, în construcþii mai sunt ocu-paþi în þarã în jur de 300 de mii delucrãtori cu acte. O bunã parte dintreaceºtia activeazã în sectorul locuin-þelor finanþate din fonduri private ºirealizeazã 20–30 de mii de unitãþi cusuprafeþe mai mari, cel puþin de douãori mai mari decât cea a apartamen-tului mediu convenþional din 1989.Pentru lucrãri de reparaþii, modificãrisau mascat, alãturi de cei care îºirealizeazã lucrãrile în regie proprie,se mai gãsesc în jur de 100 de mii deoameni care nu sunt înregistraþi,nu plãtesc impozit ºi pentru lucrãrile

ce le realizeazã nu se plãteºte TVA.Faþã de ce se întâmpla pânã în 1989,acum, 100–150 de mii de persoanelucreazã ilegal în þarã, în general repa-raþii întâmplãtoare. Tot 100–120 de miide persoane lucreazã legal sau ilegalîn strãinãtate (Israel, Italia, Germania,Spania etc.), iar restul lucrãtorilor s-aupensionat sau activeazã în altedomenii.

Se poate aprecia cã, la noi în þarã,o reducere a TVA-ului ar fi beneficã,mãrind solicitarea de locuinþe noi,dezvoltând forþa de muncã ºi reducândnumãrul celor care lucreazã fãrãforme legale. În acest mod, locuin-þele s-ar ieftini, iar încasãrile statuluinu ar scãdea mult, dacã disciplina ºiinspecþia în construcþii ar fi mai eficiente.

Pe alt plan, este previzibilãîntoarcerea unora dintre cei carelucreazã în strãinãtate, contribuind lasporirea PIB-ului ºi a bunãstãrii,aspectul acesta constituind unul dinpunctele unei politici sociale.


Lumea finisajelor interioare esteo „lume mirificã”, în care intrãm toþicu speranþa realizãrii visului pe careni-l putem permite, de la minimumnecesar ºi decent pânã la lux ºi chiarextravaganþã. Tradiþional, modern ºiexotic într-o continuã miºcare – per-cepþia asupra a ceea ce este frumos ºielegant se schimbã. Gusturile nu sediscutã, dar se pot forma ºi educa.Sã vrei din ce în ce mai bun ºi maifrumos – pentru casa de locuit ºi/saucea de vacanþã, pentru firmã, birouri,sãli de conferinþe sau alte spaþii cudestinaþii mai mult sau mai puþin spe-ciale – devine ceva normal.

Iatã de ce, în aceastã atmosferã deîmbinare fericitã a esteticului cufuncþionalul, oferta de pe piaþa mate-rialelor de construcþii dupã 1990 estebogatã cantitativ ºi, mai ales, subaspectul parametrilor de fiabilitate.

Aºa se face cã piaþa pardoselilorcalde a explodat: gãseºti parchet,mochete ºi covoare din PVC,linoleum, plutã, cauciuc, tapete – subcele mai neaºteptate modele caformã, dimensiuni, culoare. Te uiþi,întrebi, te consulþi cu familia ºi chiarcu specialiºtii – arhitecþi, designeri/decoratori – greu sã te decizi, nu ºtii

ce ar fi mai bine sã alegi. Toatã lumeaeste mai sofisticatã ºi mult mai pre-tenþioasã.

În sfârºit, te-ai decis, ai cumpãrat,eºti mulþumit. De unde credeai cã aiscãpat de partea cea mai dificilã,greul, de fapt, abia începe: cine þi lemonteazã ºi cu ce materiale?

Firmele de specialitate/de amena-jãri interioare sunt încã puþine ºiunele prea mari sau prea scumpe, casã acopere toate nevoile. Meseriaºiiadevãraþi – puþini la numãr – suntfoarte ocupaþi. Cei tineri, ori nu ºtiuîncã meserie, ori sunt plecaþi înGermania sau în lume. Sunt unii carese dau mari, le ºtiu ei pe toate ºi nuprea mai ascultã de nimeni ºi, de obicei,o cam „dau în barã“. Greu sã gãseºtipe cineva, sã fii într-adevãr mulþumitde calitatea lucrãrilor.

Dacã ai gãsit, mai ai un hop!Sã cumperi materialele necesare pentrumontaj/fixare/lipire etc. Aici, ori telaºi la mâna meseriaºului care areexperienþã ºi ºtie el ce-i mai bine, oriapelezi la cunoscuþi care ºi-au ame-najat recent locuinþa, lucreazã înbranºã sau apelezi la niºte consultanþiprofesioniºti ºi, nu în ultimul rând, bade multe ori în primul rând,

direct la firmele specializate careproduc, importã, comercializeazãastfel de produse.

Aici nu mai este vorba cã nu gãseºti,dar parcã oferta este prea bogatã.

Mulþi producãtori, mulþi comer-cianþi, multe produse, multã reclamã;spui ce cauþi ºi þi se oferã pentruacelaºi lucru, de la acelaºi producãtor,fãrã prea multe explicaþii, douã, treisau chiar mai multe produse cu preþurimult diferite. Din pãcate, de multe ori,preþul este cel care hotãrãºte, iar frazacunoscutã „lasã cã merge ºi aºa”joacã rol de argument decisiv.

Existã însã speranþe!Piaþa produselor de montaj s-a

„sofisticat” ºi ea ºi s-a diversificat,adaptându-se pieþei materialelor definisaj; de fapt, am putea spune cã„s-a profesionalizat“ datoritã marilorproducãtori care, investind în cercetare-dezvoltare, în sistemele de manage-ment al calitãþii ºi de mediu, întehnologii, în resursele umane,reuºesc sã obþinã profit, în condiþiileunor produse de înaltã calitate care sãcorespundã normelor europenetehnice ºi comerciale din ce în ce maiexigente, cu accente pe protecþiaconsumatorului, pe sãnãtatea ºisecuritatea oamenilor.

Baumit RomâniaSISTEMUL MUREXIN PKT

iinngg.. MMiihhaallaacchhee PPÃÃUUNN –– BBaauummiitt RRoommâânniiaa,, PPrroodduucctt MMaannaaggeerr MMuurreexxiinn

Un astfel de producãtor este firmaMMuurreexxiinn AAGG din Austria.

Dintre sistemele produse deMurexin, menþionate în nr. 5 al„Revistei Construcþiilor” (iunie 2005),am selectat, pentru o prezentare suc-cintã, sistemul MMuurreexxiinn PPKKTT--PPaarrkkeettttuunndd KKlleebbeetteecchhnniikk, sistem profesional,care se referã la tteehhnniiccaa realizãrii par-doselilor din parchet ºi a celorlaltepardoseli „calde” – mochetã, covoarePVC, linoleum, plutã, cauciuc etc .

În logica lucrului bine fãcut de laun capãt la altul - ºi în cazul par-doselilor calde, trebuie plecat de lassuuppoorrtt (care în final nu se mai vede),de la natura ºi starea acestuia ºi ajunsla ceea ce doreºte clientul – ffiinniissaajjuullfinal (care se vede), þinând seama, înprincipal, de destinaþia spaþiilor – decia solicitãrilor în exploatare, dar ºi denecesitatea respectãrii cerinþelorprivind sãnãtatea ºi securitatea oame-nilor, precum ºi a celor de protecþie amediului.

Desigur cã elementul principal alsistemului îl reprezintã adezivii.Fenomenul „Kleber” nu este specificnumai placajelor ceramice. În dome-niul parchetului ºi al „linoleumului”,s-a depãºit faza „Aracet” ºi „Prenadez”.

Adezivii în dispersie, cu destinaþiapentru lucrãri curente - solicitãri nor-male, sunt ei înºiºi de mai multe calitãþi;în perspectiva renunþãrii treptatepânã la dispariþie a adezivilor cu sol-venþi, adezivii în dispersie vor fi„pregãtiþi“ ºi pentru cazurile în careastãzi nu sunt recomandaþi.

Pentru produse de finisaj deosebiteºi/sau solicitãri deosebite-trafic

intens, adezivii performanþi sunt cei pebazã de rãºini poliuretanice, cu ten-dinþa de a înlocui produsele bicom-ponente cu cele monocomponente.

Într-unul din numerele viitoare alerevistei, vom prezenta mai multe datetehnice despre produse, domeniile deutilizare recomandate, precum ºidespre modul de aplicare. Este impor-tant de ºtiut cã BBaauummiitt RRoommâânniiaa ––renumit pentru sistemul termo ºi finisajele

exterioare, dar ºi pentru sistemulMurexin FLT – de placaje ceramice,asigurã, prin sistemul Murexin PKT,soluþii complete ºi expertiza necesarãrezolvãrii problemelor legate dedomeniul finisajelor calde pentrupardoseli ºi pereþi.


GGrruuppee PPrroodduussee MMuurreexxiinnPPrroodduussee ppeennttrruu pprreeggããttiirreeaa ssuuppoorrttuulluuii:• aammoorrssee//ggrruunndduurrii- pentru suporturi absorbante: TTiieeffeennggrruunndd LLFF;;- pentru suporturi neabsorbante: SSuuppeerrggrruunndd DD44;;- amorse speciale: TTiieeffeennggrruunndd LL33;; AAmmoorrssaa PPUU 55• mmaassee ddee ººppaacclluu ººii nniivveellaarree- ºape autonivelante-pardoseli: EExxttrreemm- mortare de nivelare-pereþi ºi pardoseli: AAuussgglleeiicchhmmöörrtteell

AAddeezziivvii ddee lliippiirree: • PPaarrcchheett - adeziv în ddiissppeerrssiiee, fãrã solvenþi: MM 552222- adeziv pe bazã de ssoollvveennþþii: LLEE 555555- adeziv ppoolliiuurreettaanniicc

- monocomponent: PPUU EEllaassttiicc- bicomponent: PPUU 556666

• MMoocchheettãã,, PPVVCC- adezivi în dispersie: DD 332211;; DD 339900• LLiinnoolleeuumm,, pplluuttãã,, ccaauucciiuucc- adezivi în dispersie: DDKK 7744-- DD 440000

GGrruunndduurrii ººii llaaccuurrii ddee ppaarrcchheett• ssiisstteemmuull AAqquuaa:- soluþie pentru chit AAqquuaa HHoollzzkkiittttllöössuunngg- grund special AAqquuaa SSppeezziiaallggrruunndd- lac special AAqquuaa PPaarrkkeettttllaacckk SSppeezziiaall

• ssiisstteemmuull PPUU:- grund Universal UUnniivveerrssaallggrruunnddiieerruunngg- lac de parchet PU PPUU SSyysstteemm llaacckk 22KK

SSiisstteemmuull MMuurreexxiinn PPKKTT cuprinde urmãtoarele:


În folosul comunitãþiiRECONSTRUCÞIA DUPÃ INUNDAÞII

mmrr.. iinngg.. MMaarrcceell OOPPRRIIªª –– FFiilliiaallaa TTiimmiiºº AAGGIIRR

Integrarea României în Uniunea Europeanã presupuneîndeplinirea acquis-ului comunitar, fapt ce determinãarmonizarea completã a cadrului legislativ ºi instituþionalºi în managementul situaþiilor de urgenþã.

Þinând cont de linia de dezvoltare ce a fost impusã depoliticile legislative ºi comunitare, înfiinþarea ºi funcþionareaInspectoratelor pentru situaþii de urgenþã se înscriu petraiectoria strategiei sectoriale. Aceasta înseamnã înprimul rând realizarea unei structuri unitare, integrate,suple, dinamice, eficiente, profesionalizate de pompieri ºiprotecþie civilã la nivelul standardelor europene, înmãsurã sã asigure prevenirea, monitorizarea ºi gestionareasituaþiilor de urgenþã, coordonarea resurselor umane,materiale, financiare ºi de altã naturã, necesare apãrãriivieþii, a bunurilor ºi mediului împotriva incendiilor ºi adezastrelor, precum ºi pentru realizarea mãsurilor deprotecþie civilã. Pornind de la judeþul Timiº, aflat printreprimele care au de rezolvat lichidarea efectelorinundaþiilor asupra construcþiilor ºi infrastructurii rutiere ºiutilitare, aspectele la care mã voi referi se pot aplica ºi înalte judeþe aflate în situaþii similare.

SSeeccrreettaarriiaattuull tteehhnniicc aall CCoommiitteettuulluuii JJuuddeeþþeeaann ppeennttrruuSSiittuuaaþþiiii ddee UUrrggeennþþãã TTiimmiiºº este asigurat de cãtre CCeennttrruullooppeerraaþþiioonnaall al Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã lanivelul fiecãrui judeþ ºi îndeplineºte permanent funcþiile demonitorizare, evaluare, înºtiinþare, avertizare, prealarmare,alertare ºi coordonare tehnicã operaþionalã la niveluljudeþului a situaþiilor de urgenþã.

În fiecare judeþ, pentru situaþii de urgenþã se poateapela la Dispeceratul unic de urgenþã 112, care esterecunoscut în toatã Europa.CCoommiitteetteellee llooccaallee aauu uurrmmããttooaarreellee aattrriibbuuþþiiii pprriinncciippaallee::

aa)) informeazã prin centrul operaþional judeþean stãrilepotenþial generatoare de situaþii de urgenþã ºi iminenþaacestora;

bb)) evalueazã situaþiile de urgenþã produse pe teritoriulunitãþii administrativ-teritoriale, stabilesc mãsuri ºi acþiunispecifice pentru gestionarea acestora ºi urmãrescîndeplinirea lor;

cc)) analizeazã ºi avizeazã planul local pentruasigurarea resurselor umane, materiale ºi financiarenecesare gestionãrii situaþiei de urgenþã;

dd)) informeazã comitetul judeþean ºi consiliul localasupra activitãþii desfãºurate;

ee)) îndeplinesc orice alte atribuþii ºi sarcini stabilite delege sau de organismele ºi organele abilitate.

OObblliiggaaþþiiii pprriinncciippaallee ppee lliinniiaa pprrootteeccþþiieeii cciivviilleeÎn conformitate cu articolul 28 din Legea nr. 481/2004

privind protecþia civilã, ccoonndduuccããttoorriiii iinnssttiittuuþþiiiilloorr ppuubblliiccee,,ppaattrroonniiii ººii mmaannaaggeerriiii aaggeennþþiilloorr eeccoonnoommiiccii,, indiferent deforma de proprietate, au urmãtoarele obligaþii :

aa)) asigurã identificarea, monitorizarea ºi evaluareafactorilor de risc specifici, generatori de evenimentepericuloase;

bb)) stabilesc ºi urmãresc îndeplinirea mãsurilor ºi aacþiunilor de prevenire ºi de pregãtire a intervenþiei, înfuncþie de încadrarea în clasificarea de protecþie civilã;

cc)) organizeazã ºi doteazã, pe baza criteriilor deperformanþã elaborate de Inspectoratul General pentru

NNuu ddoorriimm ssãã mmaaii rrããssccoolliimm aammiinnttiirriillee ddeelloocc ppllããccuuttee,, pprriilleejjuuiittee ddee mmaaii vveecchhiillee ssaauu nnooiillee iinnuunnddaaþþiiii ccaarree ss--aauu nnããppuussttiittaassuupprraa uunnoorr llooccaalliittããþþii aaffllaattee îînn mmaaii mmuullttee zzoonnee ggeeooggrraaffiiccee aallee þþããrriiii.. CCuuvvâânnttuull ddee oorrddiinnee eessttee aaccuumm cceell aall rreeccoonnssttrruuccþþiieeii,,aall rreevveenniirriiii ppee ccââtt ssee ppooaattee llaa vviiaaþþaa oobbiiººnnuuiittãã.. EEvveenniimmeennttuull llaa ccaarree ss--aauu ffããccuutt ººii ssee ffaacc mmuullttee rreeffeerriirrii eessttee cceell aall îînnllããttuurrããrriiiieeffeecctteelloorr pprroovvooccaattee ddee rreecceenntteellee iinntteemmppeerriiii..

DDee llaa îînncceeppuutt,, ttrreebbuuiiee ssãã rreeccuunnooaaººtteemm ccãã,, ººii ddee aacceeaassttãã ddaattãã,, aamm ffoosstt ssuurrpprriinnººii nneepprreeggããttiiþþii ssãã ffaacceemm ffaaþþãã ccââtt ddee ccââttuunnoorr aasseemmeenneeaa ssiittuuaaþþiiii ddeevvaassttaattooaarree.. ªªii aacceeaassttaa ppeennttrruu ccãã oorrii nnuu ssee ccuunnoosscc oo sseerriiee ddee nnoorrmmee oorrggaanniizzaattoorriiccee ccaarree ssããpprreeîînnttââmmppiinnee ººii ssãã ddiimmiinnuueezzee eeffeecctteellee ddeezzaassttrreelloorr ddee ccaarree aamm aavvuutt ppaarrttee îînn uullttiimmaa vvrreemmee,, oorrii ssee ccuunnoosscc ººii ssuunntt pprriivviitteeffoorrmmaall,, ººii aattuunnccii lluuccrruurriillee ssuunntt ggrraavvee ººii nneecceessiittãã lluuaarreeaa ddee mmããssuurrii ddrraassttiiccee..

ªªii ppeennttrruu ccãã aacceeaassttãã ssuubblliinniieerree aarree ttaannggeennþþãã,, îînn pprriimmuull rrâânndd,, ccuu ccoonnssttrruuccþþiiiillee cciivviillee ººii cceellee ccuu ccaarraacctteerr ssppeecciiaall((ddiigguurrii,, rreeggllaarreeaa ccuurrssuurriilloorr ddee aappãã,, ppoodduurrii,, ppooddeeþþee eettcc..)),, iinnsseerrããmm îînn aacceesstt mmaatteerriiaall ccââtteevvaa iinnffoorrmmaaþþiiii ccaarree ttrreebbuuiiee ººttiiuuttee,,rreessppeeccttaattee ººii aapplliiccaattee ffããrrãã ººoovvããiirree ddaaccãã vvrreemm ssãã nnee uuººuurrããmm vviiaaþþaa..


Situaþii de Urgenþã, servicii sau formaþiuni proprii deurgenþã ºi stabilesc regulamentul de organizare ºifuncþionare al acestora;

dd)) participã la exerciþii ºi aplicaþii de protecþie civilã ºiconduc nemijlocit acþiunile de alarmare, evacuare,intervenþie, limitare ºi înlãturare a urmãrilor situaþiilor deurgenþã desfãºurate de unitãþile proprii;

ee)) asigurã gratuit forþelor de intervenþie chemate însprijin în situaþii de urgenþã echipamentele, substanþele,mijloacele ºi antidoturile adecvate riscurilor specifice;

ff)) organizeazã instruirea ºi pregãtirea personaluluiîncadrat în muncã privind protecþia civilã;

gg)) asigurã alarmarea populaþiei din zona de risccreatã ca urmare a activitãþilor proprii desfãºurate;

hh)) prevãd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentrucheltuieli necesare desfãºurãrii activitãþilor de protecþiecivilã;

ii)) înºtiinþeazã persoanele ºi organismele competenteasupra factorilor de risc ºi le semnaleazã, de îndatã, cuprivire la iminenþa sau producerea unei situaþii de urgenþãcivilã la nivelul instituþiei sau al agentului economic;

jj)) stabilesc ºi transmit cãtre transportatorii,distribuitorii ºi utilizatorii produselor regulile ºi mãsurilede protecþie specifice, corelate cu riscurile previzibile lautilizare, manipulare, transport ºi depozitare;

kk)) încheie contracte, convenþii sau protocoale decooperare cu alte servicii de urgenþã profesioniste sauvoluntare;

ll)) menþin în stare de funcþionare mijloacele detransmisiuni-alarmare, spaþiile de adãpostire ºi mijloaceletehnice proprii, destinate adãpostirii sau intervenþiei, þinevidenþa acestora ºi le verificã periodic;

mm)) îndeplinesc alte obligaþii ºi mãsuri stabilite,potrivit legii, de cãtre organismele ºi organele abilitate.

Conducãtorii instituþiilor publice ºi ai agenþiloreconomici, indiferent de forma de proprietate, suntobligaþi sã permitã instalarea, fãrã platã, a mijloacelor dealarmare pe clãdirile proprii.

Agenþii economici a cãror activitate prezintã pericolede accidente majore în care sunt implicate substanþepericuloase se supun ºi prevederilor legislaþiei specifice.

Persoanele fizice sau juridice care deþin imobile înindiviziune sau le utilizeazã în comun sunt obligate sãcoopereze pentru îndeplinirea mãsurilor de protecþiecivilã pentru întregul imobil sau ansamblu de imobile.

PPrrooiieeccttaannþþiiii,, ccoonnssttrruuccttoorriiii ººii bbeenneeffiicciiaarriiii ddeeiinnvveessttiiþþiiii aauu uurrmmããttooaarreellee oobblliiggaaþþiiii::

aa)) sã prevadã în documentaþiile tehnice aleinvestiþiilor mãsurile specifice, echipamentele ºi dotãrilenecesare, conform normativelor în vigoare, ºi sã asigurerealizarea lor înainte de darea în exploatare a investiþiei;

bb)) sã obþinã toate avizele, autorizaþiile ºi acordurileprivind protecþia civilã, prevenirea ºi stingerea incendiilorºi de mediu, conform legii, ºi sã urmãreascã realizareamãsurilor stabilite în cuprinsul acestora;

cc)) sã evalueze riscul seismic al zonei în care seexecutã lucrãrile ºi sã întocmeascã proiectul, respectiv sãexecute construcþia sau instalaþia conform gradului de riscseismic evaluat.

În toate fazele de cercetare, proiectare, execuþie ºi peîntreaga lor duratã de existenþã, construcþiile ºiamenajãrile, echipamentele, utilajele ºi instalaþiiletehnologice pentru autorizare în domeniul protecþieicivile se supun unei examinãri sistematice ºi calificatepentru identificarea, evaluarea ºi controlul riscurilor, încondiþiile prevãzute de reglementãrile specifice.

Obligaþia executãrii activitãþilor prevãzute la aliniatul demai sus revine persoanelor care concurã la proiectarea,realizarea, exploatarea, întreþinerea, repararea, postutilizareaconstrucþiilor, a echipamentelor ºi a instalaþiilor tehnologice,potrivit obligaþiilor ºi rãspunderilor prevãzute de lege.

Pe linia prevenirii ºi stingerii incendiilor în conformitatecu art.12 din Ordonanþa Guvernului nr.60/1997, ccoonnssiilliiuullllooccaall are urmãtoarele obligaþii:

aa)) asigurã, pe baza normelor generale, organizareaactivitãþii de apãrare împotriva incendiilor ºi instituiereguli ºi mãsuri de prevenire ºi stingere a incendiilor,corelate cu nevoile locale;

bb)) hotãrãºte înfiinþarea serviciului public de pompiericivili, aprobã regulamentul de organizare ºi funcþionare aacestuia, asigurã încadrarea cu personal, dotare ºifinanþarea cheltuielilor de întreþinere ºi funcþionare aacestuia în condiþii de operativitate ºi eficienþã;

cc)) hotãrãºte, în cazul în care nu poate înfiinþa unserviciu public propriu de pompieri civili, asocierea saustabilirea relaþiilor de colaborare, dupã caz, cu alteconsilii locale ori cu agenþi economici, în baza unorcontracte sau în baza altor convenþii;

dd)) stabileºte, în condiþiile legii, cuantumul taxelorspecial destinate finanþãrii serviciului public de pompiericivili ºi pentru informarea cetãþenilor asupra riscurilor deincendiu ºi a mãsurilor de prevenire ºi stingere aincendiilor.

ee)) analizeazã periodic capacitatea de apãrareîmpotriva incendiilor ºi hotãrãºte mãsuri de îmbunãtãþirea acesteia etc.

PPrriimmaarruull aarree uurrmmããttooaarreellee oobblliiggaaþþiiii::aa)) stabileºte mãsurile necesare acordãrii asistenþei

pentru prevenirea incendiilor la gospodãriile populaþiei;bb)) organizeazã controlul respectãrii mãsurilor de

apãrare împotriva incendiilor, pe timpul adunãrilor ºimanifestãrilor publice, precum ºi la construcþiile ºiinstalaþiile tehnologice aparþinând domeniului public ºiprivat al unitãþii administrativ-teritoriale, la unitãþilepublice ºi agenþii economici de interes local ;

cc)) asigurã realizarea ºi menþinerea în stare de funcþionarea sistemelor de anunþare ºi alarmare, de alimentare cu apã încaz de incendiu, precum ºi a cãilor de acces pentru situaþiide urgenþã publicã;

dd)) aduce la cunoºtinþã publicã normele, regulile ºidispoziþiile de apãrare împotriva incendiilor ºi informeazãpopulaþia cu privire la modul de comportare în caz deincendiu;

ee)) asigurã pregãtirea profesionalã, antrenarea ºiperfecþionarea personalului din serviciul public de pompiericivili;



ff)) asigurã constituirea ºi gestionarea rezervelor desubstanþe de stingere, echipament de protecþie, hranã ºi altemijloace necesare susþinerii operaþiunilor de intervenþie delungã duratã;

gg)) furnizeazã grupului de pompieri militari, în termende 10 zile, datele ºi informaþiile privind incendiile la carepompierii militari nu au intervenit;

hh)) comunicã grupului de pompieri militari situaþiaactualizatã a dotãrii cu autospeciale ºi anunþã de îndatãscoaterea din intervenþie a acestora;

ii)) primeºte ºi analizeazã reclamaþiile ºi sesizãrilecetãþenilor referitoare la apãrarea împotriva incendiilor etc.

PPaattrroonnuull aarree uurrmmããttooaarreellee oobblliiggaaþþiiii::aa)) sã stabileascã, prin dispoziþii scrise, responsabilitãþile

ºi modul de organizare privind apãrarea împotrivaincendiilor în unitatea sa, sã le actualizeze ori de câte oriapar modificãri ºi sã le aducã la cunoºtinþa salariaþilor,utilizatorilor ºi a oricãrei persoane interesate;

bb)) sã asigure identificarea ºi evaluarea riscurilor deincendiu din unitatea sa ºi sã justifice autoritãþilorcompetente cã mãsurile de apãrare împotriva incendiilorsunt corelate cu natura ºi nivelul riscurilor;

cc)) sã obþinã avizele ºi autorizaþiile de prevenire ºistingere a incendiilor, prevãzute de lege;

dd)) sã întocmeascã ºi sã actualizeze permanent lista cusubstanþele periculoase, clasificate astfel potrivit legii,utilizate în activitatea sa sub orice formã, cu menþiuniprivind: proprietãþile fizico-chimice, codurile de identificare,riscurile pe care le prezintã pentru sãnãtate ºi mediu,mijloacele de protecþie recomandate, metodele de prim-ajutor,substanþele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

ee)) sã elaboreze instrucþiunile de apãrare împotrivaincendiilor ºi sã stabileascã sarcinile ce revin salariaþilor,pentru fiecare loc de muncã;

ff)) sã verifice cã atât salariaþii, cât ºi persoanele dinexterior, care au acces în unitatea sa, primesc, cunosc ºirespectã instrucþiunile necesare privind mãsurile deapãrare împotriva incendiilor;

gg)) sã stabileascã un numãr de persoane cu atribuþiiprivind punerea în aplicare, controlul ºi supraveghereamãsurilor de apãrare împotriva incendiilor;

hh)) sã asigure mijloacele tehnice corespunzãtoare ºipersonalul necesar intervenþiei în caz de incendiu,precum ºi condiþiile de pregãtire a acestora, corelat cunatura riscurilor de incendiu, profilul activitãþii ºi mãrimeaunitãþii;

ii)) sã asigure întocmirea planurilor de intervenþie ºicondiþiile pentru ca acestea sã fie operaþionale în oricemoment;

jj)) sã asigure contactele, înþelegerile, angajamenteleconvenþiile ºi planurile necesare corelãrii, în caz deincendiu, a acþiunii forþelor ºi mijloacelor proprii cu celeale unitãþilor de pompieri militari ºi cu ale serviciilor deurgenþã ce pot fi solicitate în ajutor; sã permitã accesulacestora în unitatea sa în scop de recunoaºtere, deinstruire sau de antrenament ºi sã participe la exerciþiile ºiaplicaþiile tactice de intervenþie organizate;

kk)) sã asigure ºi sã punã în mod gratuit la dispoziþiaforþelor chemate în ajutor mijloacele tehnice, echipamentelede protecþie individualã, substanþele chimice de stingerecare sunt specifice riscurilor care decurg din existenþa ºifuncþionarea unitãþii sale, precum ºi medicamentele ºiantidotul necesare acordãrii primului ajutor;

ll)) sã prevadã fondurile necesare realizãrii mãsurilor deapãrare împotriva incendiilor ºi sã asigure, la cerere, platacheltuielilor efectuate de cãtre alte persoane fizice sau juridicecare au intervenit pentru stingerea incendiilor în unitatea sa;

În conformitate cu art. 5 din O.G. nr. 88/2001, aprobatãcu Legea nr. 363/2002, sseerrvviicciiiillee ppuubblliiccee ccoommuunniittaarreevvoolluunnttaarree se organizeazã în subordinea consiliilor localeprin unificarea serviciilor de pompieri civili ºi aformaþiunilor de protecþie civilã din subordinea acestora.

În conformitate cu art. 30 din O.G. nr.60/1997aprobatã cu Legea nr. 212/1997, sseerrvviicciiiillee ddee ppoommppiieerriicivili au urmãtoarele obligaþii:

aa)) desfãºoarã activitãþi de informare ºi instruire privindcunoaºterea ºi respectarea regulilor ºi a mãsurilor deapãrare împotriva incendiilor;

bb)) verificã modul de aplicare a normelor, dispoziþiilor,instrucþiunilor ºi mãsurilor care privesc apãrarea împotrivaincendiilor, în sectorul de competenþã;

cc)) executã acþiuni de intervenþie pentru stingereaincendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor ºiprotecþia persoanelor ºi a bunurilor periclitate de incendii;

dd)) acordã ajutor, în condiþiile legii, persoanelor a cãrorviaþã este pusã în pericol în caz de explozie, inundaþii,alunecãri de teren, accidente, precum ºi în caz de dezastre.

Pe baza hotãrârii consiliului local ºi în condiþiileprevãzute de lege, sseerrvviicciiuull ppuubblliicc ddee ppoommppiieerrii cciivviillii desub autoritatea sa poate presta, contra cost, cãtre oricepersoanã fizicã sau juridicã, unele servicii cum sunt:

aa)) transport de apã, evacuarea apei din subsoluri saudin fântâni;

bb)) limitarea rãspândirii unor produse poluante,colectarea sau îndepãrtarea acestora;

cc)) eliberarea cãilor de circulaþie de doborâturi de vântsau de mijloace de transport accidentate;

dd)) curãþarea ºi repararea sobelor ºi a coºurilor de fum,intervenþii de urgenþã în caz de defecþiuni la instalaþiielectrice, de gaze sau de alimentare cu apã;

ee)) încãrcarea ºi întreþinerea stingãtoarelor, lucrãri determoprotecþie, lucrãri de înãlþime;

ff)) alte servicii în domeniul apãrãrii împotriva incendiilor.


Descriere: grund incolor pentru exterior.

Conþine diluanþi pe bazã de rãºini alchidice,

oxizi ºi alte substanþe de umpluturã mineralã.

Domeniul de utilizare: în spaþii exterioare.

Se utilizeazã atât pentru grunduirea esenþelor

tari, cât ºi pentru brad. Suprafeþele de lemn

expuse radiaþiilor solare ºi ploii trebuie

acoperite, dupã grunduire, cu lazur.

Sadolin Base este indicat atât pentru ele-

mente de construcþii din lemn, cât ºi pentru

pregãtirea înaintea aplicãrii lazururilor ca

Sadolin Classic, Extra sau Solid, întrucât

asigurã o aderenþã mai bunã straturilor de

acoperire.

Nu se aplicã pe straturi nedeteriorate

existente!

Nu poate fi folosit pentru tratarea jucãri-

ilor, a stupilor, construcþiilor din lemn,

pentru sere ºi nici pentru lemnele care vin în

contact direct cu alimente sau furaje.

Avantaje: protejeazã durabil lemnul faþã de

intemperii, contra mucegaiului ºi înalbãstririi.

Folosit ca grund, înainte de Sadolin Classic,

Extra sau Solid, creºte aderenþa acestora,

intrând adânc în lemn.

Pregãtirea suprafeþei: suprafaþa care se

trateazã trebuie sã fie curatã, uscatã, degre-

satã, iar lemnul trebuie sã fie nealterat. Ieºirile

de rãºinã se îndepãrteazã cu o cârpã îmbibatã

cu diluant Supralux H - 400. Stratul vechi de pe

suprafeþele grav deteriorate se îndepãrteazã cu

o perie tare, apoi se grunduieºte cu Sadolin

Base ºi se aplicã lazurul.

Indicaþii de utilizareSisteme de acoperire indicate:1. Pe suprafeþe noi: Sadolin Base pânã la

saturaþie, apoi 2-3 straturi de Sadolin Classicsau Extra.

2. Vopsirea de reînnoire a suprafeþelorvechi: nu se utilizeazã pe straturi acoperitoarenedeteriorate existente!

Informaþii practice:Ambalaj: 0,75 l; 5 l;Termen de valabilitate: 60 de luni; Culoare: incolor;Mod de aplicare: cu pensula.Interzisã aplicarea prin pulverizare!Diluare: nu este necesarã;Curãþirea ustensilelor: cu diluant sintetic

Supralux H -100;Condiþii de utilizare: temperatura

suprafeþei, a vopselei ºi a aerului trebuie sã fiepeste +5°C. Nu se aplicã în mediu umed (inclu-siv umiditatea aerului)!

Consum spec i f i c :• lemn finisat 8-10 mp/l/strat;• lemn neprelucrat la suprafaþã 4-6 mp/l/strat.Timp de uscare: la 20°C, max. 2-4 ore;Timp de reaplicare: la 20°C dupã 24 ore.

Descriere: lazur subþire cu diluant pe bazãde rãºini alchidice cu pigmenþi, rezistente laraze UV.

Domeniul de utilizare: în spaþii exterioare.Se utilizeazã mai ales pentru brad, dar ºi pen-tru lemn masiv (cherestea, case din lemn, gar-duri, mobilã etc.).

Nu poate fi folosit pentru tratarea jucãri-ilor, a stupilor, construcþiilor din lemn pentrusere ºi nici pentru lemnele care vin încontact direct cu alimente sau furaje.

Nu se utilizeazã Sadolin Classic incolorca ultim strat!

Nu se aplicã Sadolin Classic pe vremeumedã, pe lemne neuscate (cu conþinut deumiditate peste 18%), pe podea, parchetvopsit sau lãcuit.

Avantaje: protejeazã cu efect mãritsuprafeþele expuse intemperiilor, radiaþiilor UV,mucegaiului ºi ciupercilor albastre. Estehidrofug ºi formeazã un strat permeabil faþã deaer, strat prin care umiditatea lemnului ºi amediului vor fi în echilibru ºi lemnul nu sedeformeazã, Sadolin Classic impregneazãadânc materialul lemnos, formând o peliculãsuperficialã care sporeºte rezistenþa mecanicãa construcþiei, evidenþiind frumuseþea naturalãa lemnului. Formeazã o suprafaþã decorativãcu luciu satinat spre mat.

Pregãtirea suprafeþei: suprafaþa de tratattrebuie sã fie uscatã, curatã, degresatã, lemnultrebuie sã fie sãnãtos, iar umiditatea acestuiasã nu depãºeascã 18%. Ieºirile de rãºinã seîndepãrteazã cu o cârpã îmbibatã cu diluantSupralux H - 400.

Înaintea ºi în timpul utilizãrii, din când încând, trebuie bine omogenizat pentru un efectprotector mai bun. Stratul al doilea se aplicãimediat dupã uscarea primului.

Grund incolor pentru lemn (în spaþii exterioare)

• Asigurã o protecþie durabilã împotriva insectelor dãunãtoare

• Protejeazã contra ciupercilor ºi a mucegaiului

Lazur subþire pentru lemn (în spaþii exterioare)

• Rezistã radiaþiilor UV• Aspect satinat-mat • Evidenþiazã frumuseþea naturalã a lemnului


saturaþie, apoi 2-3 straturi de Sadolin Classic.2. Vopsirea de reînnoire a suprafeþelor

vechi: stratul nefisurat, aderent, poate fi reîn-noit cu 1 strat de Sadolin Classic. Stratul slãbitse îndepãrteazã cu o perie tare, segrunduieºte cu Sadolin Base ºi apoi se aplicã1-2 straturi de Sadolin Classic. Dacã, dincauza intemperiilor, suprafaþa a cãpãtat oculoare gri, acest strat se înlãturã prin ºlefuire.Culorile mai închise au rezistenþã mãritã la UVdatoritã conþinutului mai ridicat de pigmenþi.În cazul culorilor mai deschise, recomandãmaplicarea a 3 straturi.

Informaþii practice:Ambalaj: 0,75 l, 5 l;Termen de valabilitate: 60 de luni; Aparenþã: satinat-mat;Sortiment de culori: nuc alb, brad,

mahon, palisandru, stejar rustic incolor, teck.Colorare: culorile sunt combinabile între

ele. Amestecul nu poate conþine mai mult de30% Saolin Classic incolor.

Mod de aplicare: cu pensula.Interzisã aplicarea prin pulverizare!Diluare: admisibilã cu diluant sintetic

Supralux H - 100. În general, nu este necesarãdiluarea.

Curãþirea ustensilelor: cu diluant sinteticSupralux H -100;

Condiþii de utilizare: temperaturasuprafeþei, a vopselei ºi a aerului trebuie sã fiepeste +5°C.

C o n s u m s p e c i f i c :• lemn finisat 15-18 mp/l/strat,• lemn neprelucrat la suprafaþã 7-10 mp/l/strat.Timp de uscare: la 20°C, max. 12-14 ore

în funcþie de porozitatea lemnului, temperaturãºi umidiate.

Timp de reaplicare: la 20°C dupã 24 ore.

Descriere: lazur gros cu diluant pe bazã derãºini alchidice cu pigmenþi, rezistente la raze UV.

Domeniul de utilizare: în spaþii exterioare.Se utilizeazã pentru acoperirea protectoare amaterialelor lemnoase (case din lemn, garduri etc.).

Nu poate fi folosit pentru tratarea jucã-riilor, a stupilor, construcþiilor din lemnpentru sere ºi nici pentru lemnele care vin încontact direct cu alimente sau furaje.

Nu se utilizeazã Sadolin Extra incolor caultim strat!

Avantaje: protejeazã contra intemperiilor, aradiaþiilor UV, mucegaiului ºi ciupercilor. Estehidrofug ºi formeazã un strat permeabil faþã deaer, strat prin care umiditatea lemnului ºi amediului vor fi în echilibru ºi lemnul nu sedeformeazã. Formeazã o peliculã superficialãcare sporeºte rezistenþa mecanicã a con-strucþiei. Este uºor aplicabil, nu picurã, nu curge.Evidenþiazã frumuseþea naturalã a lemnului.

Pregãtirea suprafeþei: suprafaþa de tratattrebuie sã fie uscatã, curatã, degresatã, lemnultrebuie sã fie sãnãtos, iar umiditatea acestuia sãnu depãºeascã 18%. Ieºirile de rãºinã se înde-pãrteazã cu o cârpã îmbibatã cu diluantSupralux H-400. Înaintea ºi în timpul utilizãrii, dincând în când, trebuie bine omogenizat. Pentruun efect protector mai bun, stratul al doilea seaplicã imediat dupã uscarea primului.


saturaþie, apoi 2-3 straturi de Sadolin Extra.2. Vopsirea de reînnoire a suprafeþelor

vechi: stratul întreg, nefisurat, aderent poate fireînnoit cu 1 strat de Sadolin Extra. Stratulslãbit se îndepãrteazã cu o perie tare, se grun-duieºte cu Sadolin Base ºi se aplicã, apoi, 1-2straturi de Sadolin Extra. Dacã, din cauzaintemperiilor, suprafaþa a cãpãtat o culoare gri,aceast strat se îndepãrteazã prin ºlefuire. Culo-rile mai închise au rezistenþã mãritã la UVdatoritã conþinutului mai ridicat de pigmenþi.În cazul culorilor mai deschise, recomandãmaplicarea a 3 straturi.

Informaþii practice:Ambalaj: 0,75 l, 2,5 l sau 5 l;Termen de valabilitate: 60 de luni; Aparenþã: satinat;Sortiment de culori: verde salcâm, nuc

alb, brad, mahon, palisandru, stejar rustic, roºusuedez, brad borovi, cireº incolor (în sine, nurezistã la radiaþii UV).

Colorare: culorile sunt combinabile întreele. Amestecul nu poate conþine mai mult de30% Sadolin Extra incolor, pentru cã îºi pierderezistenþa la radiaþiile UV.

Mod de aplicare: cu pensula.Interzisã aplicarea prin pulverizare!Diluare: nu este necesarã. Se poate dilua,

totuºi, cu diluant sintetic Supralux H - 100.Curãþirea ustensilelor: cu diluant sintetic

Supralux H -100;Condiþii de utilizare: temperatura

suprafeþei, a vopselei ºi a aerului trebuie sã fiepeste +5°C. Nu se aplicã Sadolin Extra pevreme umedã, pe lemne neuscate (cu unconþinut de umiditate peste 18%), pe podea,parchet vopsit sau lãcuit.

Consum specific:• lemn finisat 12-15 mp/l/strat:• lemn de cherestea 6-8 mp/l/strat.Timp de uscare: la 20°C, max. 12-14 ore în funcþie

de porozitatea lemnului, temperaturã ºi umidiate.Timp de reaplicare: la 20°C dupã 24 ore.

Lazur gros pentru lemn (în spaþii exterioare)

• Rezistent la radiaþii UV• Protejeazã durabil• Aspect satinat


Structuri la clãdiri moderne din lemnPLANªEE, SCÃRI

pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. iinngg.. AAlleexxaannddrruu CCIIOORRNNEEII,, FFaaccuullttaatteeaa ddee CCoonnssttrruuccþþiiii IIaaººii

CONCEPÞIA PPLANªEULUISistemul structural specific

clãdirilor moderne din lemn are caelemente principale planºeele curigiditate sporitã.

Aceste elemente orizontale suntalcãtuite dintr-o centurã perimetralãtip „C“, pe care reazemã grinzilecurente ale planºeului, pozate dupãmomentul de inerþie maxim.

Planºeul peste subsol sau fun-daþii ((ffiigg.. 11)) va avea talpa infe-rioarã a centurii tip „C“ ancoratãde elementele infrastructurii.Rigidizarea planºeului este sporitãºi de pardoseala alcãtuitã dinplãci aglomerate din lemn sauplacaj dur.

Grinzile curente ale planºeuluisunt alcãtuite din dulapi pozaþi pemuchie, ce vor influenþa, prinînãlþimea lor, dimensiunile secþiu-nii centurii de rigidizare pe conturtip „C” ((ffiigg.. 22))..

Grinzile de planºeu se potîmbina prin suprapunere ((ffiigg.. 33)) pegrinda portantã de rezemare.

Planºeele curente au aceeaºialcãtuire, iar rigiditatea în planorizontal este influenþatã de: centurape contur tip „C”; ansamblul degrinzi portante curente, rigidizateîntre ele pe direcþie longitudinalã,prin elemente transversale ((ffiigg.. 44,„Revista Construcþiilor” nr. 5, 2005),la care se adaugã pardoseala alcã-tuitã din plãci aglomerate sauplacaj dur ((ffiigg.. 22,, 33)).

CCoonncceeppþþiiaa ssttrruuccttuurriilloorr ddiinn sscchheelleett aa ccllããddiirriilloorr mmooddeerrnnee ddiinn lleemmnn vvaa ccoonndduuccee llaa ssaattiissffaacceerreeaa eexxiiggeennþþeeiiddee rreezziisstteennþþãã ººii ssttaabbiilliittaattee rreeaalliizzâânndd,, îînn aacceellaaººii ttiimmpp,, eeccoonnoommiiee ddee lleemmnn..

FFiigg..11:: SSttrruuccttuurraa ppllaannººeeuulluuii ccuu rriiggiiddiittaattee ssppoorriittãã

FFiigg.. 22:: RReezzeemmaarreeaa ggrriinnzziiii ddee ppllaannººeeuu pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull cceennttuurriiii ttiipp ““CC””


CONCEPÞIA SSCÃRII IINTERIOAREAmplasarea golului de scarã în

planºeul cu rigiditate sporitã, dinstructura clãdirii, necesitã bordareaacestuia cu grinzi de rezistenþãcrescutã, pentru a nu afecta conti-nuitatea elementului orizontal înansamblu ((ffiigg.. 44)).

Rigidizarea golului de scarã serealizeazã din elemente duble, iaruna din bordãrile longitudinale esteprinsã cu bride metalice de grinzilede rezistenþã ale planºeului.

În vederea unei conlucrãri încondiþii optime, montantul de lapartea superioarã a rezemãriigrinzilor de vang va avea o rezis-tenþã sporitã la compresiune (alcã-tuit din 2 elemente).

Scara interioarã din lemn estealcãtuitã din douã grinzi de vangprofilate, pentru fixarea treptei ºi a con-tratreptei. Grinzile de vang reazemãpe structura planºeelor ((ffiigg.. 55)).

Prezentul articol este o continuare acelui publicat în „Revista Construcþiilor”nr. 5, 2005, „Nou sistem structuralla clãdirile din lemn”.

FFiigg.. 33:: ÎÎmmbbiinnaarree ººii rreezzeemmaarree aa ggrriinnzziilloorr ddee ppllaannººeeuu

FFiigg.. 44:: AAmmppllaassaarreeaa ggoolluulluuii ddee ssccaarrãã îînn ppllaannººeeuu

FFiigg.. 55:: SSttrruuccttuurraa ssccããrriiii iinntteerriiooaarreeîînn ccllããddiirriillee ddiinn lleemmnn

prof. univ. dr. ing. Alexandru CIORNEItel.: 0232 217 241

0744 514 429e-mail: [email protected]


O nouã reprezentanþã în BucureºtiÎnfiinþat în 1990, grupul KÖBER este

primul mare producãtor cu capital inte-gral privat din domeniul produselorpeliculogene (chituri, grunduri, vopsele,emailuri, lacuri, diluanþi) ºi al rãºinilorsintetice.

Cea mai dinamicã dezvoltare acunoscut-o segmentul produselordecorative, în care grupul KÖBERdeþine o cotã importantã de piaþã.

Având sediul central în Turtureºti –Girov, judeþul Neamþ, anul acestagrupul KÖBER ºi-a inaugurat un nousediu – DDiivviizziiaa TTrraaddiinngg BBuuccuurreeººttii –în Bucureºti, bd. Theodor Pallady,nr. 42 E, sector 3.

Investiþia totalã a atins aici valoareade 2 milioane de euro ºi s-a concre-tizat într-un sediu cu show-room laparter, spaþiu pentru birouri ºidepozit, cu o suprafaþã de peste 600 mp,care asigurã capacitatea logisticã destocare ºi livrare a produselor decora-tive KÖBER, atât pentru Bucureºti, câtºi pentru judeþele limitrofe Giurgiu ºiTeleorman.

DDiivviizziiaa TTrraaddiinngg BBuuccuurreeººttii permiteonorarea în cel mai scurt timp acomenzilor standard de produse

KÖBER, iar cu ajutorul sistemului denuanþare computerizat KOLOR EXPLORERse poate obþine pe loc orice nuanþãdoritã din cele peste 800 de soluþiioferite de cartelele de culori KÖBER.

Vorbind despre rezultatele din2004, se poate reþine cã firma KÖBERa înregistrat o cifrã de afaceri de29 milioane de euro pentru produsepeliculogene ºi aproximativ 65% dincifra de afaceri pe segmentul deretail, diferenþa datorându-se sec-torului produselor industriale ºiexportului.

În ceea ce priveºte exportul, anultrecut vânzãrile de lavabile KÖBER aucrescut cu 30% faþã de anul precedent.Aproximativ 70% din vânzãrile valo-rice externe de lavabile s-au îndreptatcãtre Ungaria ºi 20% cãtre RepublicaMoldova.

În primul semestru al anului 2005,vânzãrile de produse peliculogeneKÖBER au înregistrat valoarea deaproximativ 15,8 milioane de euro,produsele decorative însumândaproximativ 50% din totalul vânzãrilor.Consumatorii acordã din ce în ce mai

multã importanþã produselor ecologice,aceastã tendinþã datorându-se ºilegislaþiei în vigoare, astfel cã sis-temele în dispersie apoasã suntpercepute din ce în ce mai mult casisteme performante ºi compatibilecu mediul.

Pe ansamblul pieþei de vopsele(produse decorative, vopsele industriale,produse pentru protecþia lemnului, vop-sele auto, vopsele pulberi), firma KÖBERdeþine o cotã de piaþã de aproximativ23%, iar pe piaþa produselor decora-tive o cotã de piaþã de 32%.

Cu aceste cote de piaþã, firmaKÖBER ocupã poziþia de lider alindustriei, având o cifrã de afacerimai mare cu aproximativ 35% faþãde urmãtorul clasat.

Pentru cei care nu cunosc încãacest lucru, o parte integrantã agrupului KÖBER o constituie ºi cen-tralele termice MOTAN.

KÖBER S.R.L. Sucursala Vaduri esteastãzi o companie naþionalã, compo-nentã a grupului KÖBER, fiind desti-natã producerii de centrale termicepentru încãlzire ºi apã caldã menajerã.

Pe o piaþã dominatã de importa-tori, KÖBER se impune ca primul pro-ducãtor de centrale termice dinRomânia, care are propriile proiectedezvoltate de Direcþia de Proiectareºi Cercetare din cadrul firmei.

Începând cu toamna anului 2002,când a fost lansatã prima centralã ter-micã MOTAN START, ºi pânã înprezent, oferta de centrale termice s-aextins, actualmente existând ºasetipuri de centrale MOTAN, perfectadaptate condiþiilor din România,oferind utilizatorului siguranþã ºi con-fort, la cel mai bun raport calitate-preþ.

Ultima centralã MOTAN MAXOPTIMUS a fost lansatã chiar înprimãvara acestui an, fiind o centralãmonotermicã, foarte uºor de amplasat,idealã pentru case ºi vile.


RReedd..:: Care este cadrul legalgeneral în baza cãruia se autori-zeazã executarea lucrãrilor deconstrucþii?IIggnnaatt AAnnddrreeii:: Executarea lucrãrilor

de construcþii este permisã numai înbaza unei autorizaþii de construire.

Autorizaþia de construire esteactul de autoritate al administraþieipublice locale (consilii judeþene, con-silii locale municipale, orãºeneºti saucomunale), pe baza cãruia se asigurãaplicarea mãsurilor prevãzute delege, referitoare la amplasarea,proiectarea, executarea ºi funcþio-narea construcþiilor, ºi se emite întemeiul Legii nr.50/1991, republicatã,privind autorizarea executãrii lucrãrilorde construcþii.

Documentaþiile necesare emiteriiautorizaþiei de construire sunt:

aa)) certificatul de urbanism;bb)) dovada titlului asupra terenului

ºi, dupã caz, a construcþiilor;cc)) proiectul pentru autorizarea

lucrãrilor de construcþii (PAC);dd)) avizele ºi acordurile legale

necesare, stabilite prin C.U.;ee)) dovada achitãrii taxelor legale. RReedd..:: Ce semnificaþie are noþi-unea de risc în legislaþia referi-toare la autorizarea executãriilucrãrilor de construcþii ?II.. AA..:: Procedura de autorizare a

lucrãrilor de construire, reglementatãde Legea nr.50/1991, republicatã ºi cumodificãrile ulterioare, pune în evi-denþã eventualele restricþii privindposibilitatea de a satisface solicitareainvestitorului, inclusiv existenþa unorfactori de risc.

Regulamentul general de urbanismaprobat prin HGR 525/1996 defineºtedouã categorii de riscuri, respectivriscuri naturale ºi riscuri tehnologice(secþiunea 2, art.10 ºi 11).

În categoria riscurilor naturale seîncadreazã: alunecãrile de teren,

nisipurile miºcãtoare, terenurilemlãºtinoase, scurgerile de torente,eroziunile, avalanºele de zãpadã, dis-locãrile de stânci, zonele inundabileºi altele asemenea, delimitate pefiecare judeþ prin hotãrâre a consiliuluijudeþean, cu avizul organelor de spe-cialitate ale administraþiei publice.

Riscurile tehnologice sunt celedeterminate de procesele industrialesau agricole care prezintã pericol deexplozii, radiaþii, surpãri de terenuriori poluare a aerului, apei sau solului.

În zonele evidenþiate cu expunerela riscuri, se autorizeazã numai exe-cutarea construcþiilor care au dreptscop limitarea efectelor asociateacestor riscuri.

Spre deosebire de alte fenomenefizice, curgerea apei în albii naturaledeschise este un fenomen care, deºi afost ºi este intens cercetat ºtiinþific, nueste încã suficient cuantificat în for-mule de calcul exact din cauza multi-tudinii de factori care îl determinã,dintre care amintim: frecvenþa ºi inten-sitatea ploilor cãzute în bazinul hidro-grafic, forma reliefului ºi naturaterenului, gradul de împãdurire alterenurilor, nivelul de regularizare prinlucrãri de barare sau îndiguire, naturapatului albiei, activitãþi economice cese executã în albiile râurilor, prezenþaunor lucrãri de artã etc.

Din acest motiv, ca urmare aînregistrãrilor de date primare dinultimul secol, parametrii ce intervin încalculele de proiectare ale construcþi-ilor amplasate în apropierea râurilor(ºi mã refer aici la lucrãrile de barare,lucrãrile de îndiguire, pentru protecþiacontra inundaþiilor, prizele de apã,lucrãrile de artã aferente cãilor decomunicaþii) au fost determinaþiprobabilistic prin prelucrarea ºirurilorde mãsurãtori, respectiv: debitemaxime, debite minime, nivelurimaxime, niveluri minime, debite dealuviuni târâte sau în suspensie.

Tot pe aceste principii, la nivelnaþional a fost posibilã evidenþiereazonelor cu risc de expunere la inundaþiipe baza unor scenarii de precipitaþiiîn bazinele de recepþie, constituindfundamentul investiþiilor ce vizeazãamenajarea bazinelor hidrografice.

RReedd..:: Ce este bine sã cunoascãcetãþenii privitor la amplasareaconstrucþiilor în vecinãtatea albiilorde râu?II.. AA..:: În primul rând, trebuie specificat

faptul cã, potrivit legii (Legea Apelornr.107/96), albiile minore ale apelor desuprafaþã cu o lungime mai mare de5 km ºi o suprafaþã a bazinului hidro-grafic mai mare de 10 kmp aparþindomeniului public. Prin albie minorã,înþelegem suprafaþa de teren ocupatãpermanent sau temporar de apa careasigurã curgerea nestingheritã din malîn mal a apelor la niveluri obiºnuite.

Albia majorã este porþiunea deteren din valea naturalã a unui cursde apã peste care se revarsã apelemari la ieºirea lor din albia minorã.

Potrivit legii, în zona cursurilor deapã pot fi amplasate numai anumitetipuri de lucrãri, respectiv construcþiiºi instalaþii, care asigurã gospodãrireacomplexã a apelor, baraje ºi derivaþii,lucrãri de folosire a apelor pentrualimentãri cu apã potabilã, industrialãºi pentru irigaþii, centrale hidroelec-trice, amenajãri turistice ºi de agre-ment, construcþii de apãrare contrainundaþiilor, lucrãri de canalizare ºievacuare a apelor uzate, staþii ºi insta-laþii de prelucrare a calitãþii apeloruzate, traversãri de albii cu lucrãri deartã, conducte, linii electrice, amena-jãri ºi instalaþii de extracþie a agre-gatelor minerale din albii saumaluri, lucrãri de prospecþiuni deexplorare/exploatare prin foraje,instalaþii ºi aparaturã pentru mãsurãtorihidrometrice.

Reglementãri urbanistice în zonele inundabileInterviu cu inspectorul ºef al jud. Neamþ – Andrei IGNAT


Este interzisã amplasarea în zonainundabilã a albiei majore a obiec-tivelor social-economice ºi, în special,a locuinþelor.

Amplasarea acestor obiective sepoate aviza de cãtre „Apele Române”în cazuri speciale, numai cu acordulriveranilor ºi dupã realizarea antici-patã a lucrãrilor ºi mãsurilor pentruevitarea pericolului de inundare ºiasigurare a curgerii apelor.

RReedd..:: Care sunt riscurile asociateamplasãrii de construcþii înzona cu r su r i l o r de apã î ncondiþii ilegale?II.. AA..:: De regulã, albiile de râu au

fost conturate în decursul a sute deani ºi permit tranzitarea debitelor încondiþii normale.

Riscul producerii de inundaþiiapare atunci când, prin amplasareaunor lucrãri necorespunzãtoare, sereduce secþiunea naturalã a albieiocupatã la ape mari. Este de preferatca, prin lucrãrile executate în zonaalbiei, sã se conserve tendinþa natu-ralã de evoluþie a cursului de apã.

De asemenea, exploatarea amena-jãrilor amplasate în albiile râurilor ºi,în speþã, a lacurilor de acumulare seface în condiþiile prevãzute în regula-mentul de exploatare, astfel încât sãpoatã fi preluate debitele mari, caurmare a apariþiei viiturilor, cât ºi asigu-rarea debitelor minime de servitute înperioadele secetoase. Nerespectarearegulamentelor de exploatare la acu-mulãri constituie cauza principalã ainundaþiilor provocate de rupereadigurilor ºi/sau barajelor lacurilorde acumulare.

Nu în ultimul rând, trebuie evi-denþiatã importanþa exploatãriiraþionale a agregatelor naturale dinalbiile râurilor.

Echilibrul natural este dereglat prinextragerea balastului din albie. Executatîn condiþii tehnice corespunzãtoare,extragerea balastului poate fi beneficãpentru curgerea apei în râuri.

În acelaºi timp însã, exploatareaneraþionalã a rezervelor de balast dinalbie poate avea efecte dezastruoase,respectiv: afuirea terenului de fun-dare la poduri rutiere, erodareamalurilor ºi pierderea stabilitãþii ver-sanþilor, crearea de noi meandre ºiafectarea terenurilor riverane.

Practic, prin extragerea balastului,cursul de apã va avea tendinþa de a-ºireface debitul solid ºi în aval de balas-tiere vor fi mai accentuate fenomenelede eroziune. Din aceastã cauzã suntinterzise cu desãvârºire activitãþile deextragere a balastului în zona podurilor.

RReedd..:: În ce formã sunt aduse lacunoºtinþa publicului zoneleexpuse riscului de inundaþii ?II.. AA..:: La nivel naþional, Adminis-

traþia Naþionalã „Apele Române” aîntocmit harta de risc natural lainundaþii. Pe baza acesteia, autoritãþileadministraþiilor publice locale, împreunãcu unitãþile teritoriale aparþinândAdministraþiei Naþionale „ApeleRomâne”, identificã, declarã ºi moni-torizeazã zonele de risc la inundaþii,stabilesc, dupã caz, mãsurile de pre-venire ºi atenuare, detaliazã exigenþeleminime de conþinut ale documenta-þiilor de urbanism ºi amenajarea terito-riului pentru zonele expuse risculuinatural la inundaþii. Planurile de urba-nism generale ºi regulamentele locale deurbanism aferente acestora detaliazãharta de risc natural la nivelul locali-tãþilor ºi se aflã în grija autoritãþilor emi-tente ale autorizaþiilor de construire,respectiv consilii judeþene ºi locale.

RReedd..:: Ce obligaþii au cetãþeniiprivind exploatarea ºi întreþinerealucrãrilor amplasate în albiilerâurilor?II.. AA..:: Vis-à-vis de aceste aspecte,

cetãþenii trebuie sã aibã în vedereurmãtoarele: sã nu descarce reziduuriºi orice alte materiale în resursele deapã, sã nu amplaseze în albiilemajore obiective de locuinþe noi, fãrãavizul de amplasament sau fãrãrespectarea mãsurilor de protecþieîmpotriva inundaþiilor.

De asemenea, sunt interziseplantarea, tãierea ori distrugereaarborilor, arbuºtilor, tufelor din albiilecursurilor de apã, de pe diguri ºi dinzonele de protecþie a acestora.

Deþinãtorii de locuinþe vor puteasã-ºi branºeze imobilele la reþeaua dealimentare cu apã centralizatã numaiîn mãsura în care existã reþele decanalizare ºi staþii de epurare ºi trebuiesã respecte regimul impus prin normeîn zonele de protecþie a albiilor.Deþinãtorii de instalaþii proprii de apãau obligaþia gospodãririi raþionale aapei, întreþinerii ºi reparãrii instalaþiilorproprii sau a celor din sistemele de alimen-tare cu apã ºi canalizare-epurare.

Sunt interzise obturarea sau blo-carea, sub orice formã, scoaterea dinfuncþiune, în orice mod, a construc-þiilor ºi instalaþiilor de descãrcare aapelor mari, precum ºi trecerea cuanimale, circulaþia cu vehicule saustaþionarea acestora pe baraje, digurisau canale, cu excepþia locuriloranume destinate în acest scop.

RReedd..:: Care sunt obligaþiile agenþiloreconomici care au în propri-etate sau administrare obiectiveamplasate în albiile râurilor?II.. AA..:: Proprietarii sau administra-

torii de construcþii hidrotehnice suntobligaþi sã deþinã ºi sã punã în aplicarela nevoie planuri de apãrare împotrivainundaþiilor, fenomenelor meteorologicepericuloase ºi accidentelor. Lucrãrilehidrotehnice trebuie sã fie dotate cuaparaturã de alarmare în caz de pericolºi aparaturã de urmãrire a comportãriiîn timp a lucrãrilor.

Executarea operaþiunilor deextragere a agregatelor minerale dinalbiile cursurilor de apã, canalelor,lacurilor este permisã numai cuavizul sau autorizaþia de gospodãrirea apelor.

Este interzisã plantarea de stâlpipe baraje ºi diguri fãrã aviz degospodãrire a apelor. Executarea delucrãri de instalare de conducte,cabluri, linii aeriene, atât peste albiilerâurilor, digurilor, canalelor, barajelorsau a altor lucrãri hidrotehnice, cât ºisub albiile acestora, precum ºi exe-cutarea de lucrãri de sãpãturi pemaluri ºi în albiile cursurilor de apãîn vederea traversãrilor sau altorlucrãri hidrotehnice sunt permisenumai în baza autorizaþiei de con-struire ºi avizului mai sus amintit.

Deþinãtorii construcþiilor sau aiinstalaþiilor pe ape sau care au legã-turã cu apele vor putea efectua lucrãride modificare sau extindere a aces-tora numai cu respectarea avizului degospodãrire a apelor ºi notificareaunor asemenea lucrãri.

Exploatarea de agregate mineraleeste interzisã în zonele de protecþiesanitarã a surselor de apã, în zonelede protecþie a albiilor, malurilor ºiconstrucþiilor hidrotehnice. În lipsaavizului de gospodãrire a apelor, suntinterzise atât efectuarea de sãpãturi,gropi, ºanþuri în baraje ºi diguri sau înzonele de protecþie a acestor lucrãri,cât ºi extragerea de pãmânt sau altemateriale din lucrãrile de apãrare.

Obligaþia de întreþinere, reparare alucrãrilor de apãrare sau consolidareexistente în zonele albiilor, cât ºiîntreþinerea albiilor în zona amenajatãrevin administratorilor lucrãrilor sau uti-lizatorilor acestora, iar întreþinerea albieiminore în aval de o lucrare de bararerevine în obligaþia deþinãtorului lucrãriipe o zonã de cel puþin 500 m.


Succesul în afaceri – munca în echipãRReedd..: Care este gama de produsepe care firma dumneavoastrã opromoveazã? AAddrriiaann BBaarrbbuu: Elpreco este bine

cunoscut în România ca producãtorde BCA, elemente de pavaj ºi þigle ºiaccesorii din beton. Într-o ponderemai micã producem ºi elemente deconstrucþii pentru drumuri ºi poduri,elemente curbe de acoperiº din betonprecomprimat ºi armat, stâlpi cen-trifugaþi LEA, tuburi de canalizare,tuburi de fântâni sau orice alt produsdin beton simplu sau armat.

RReedd..: Ce produse noi lansaþi pepiaþã în acest an? AA..BB..: Noile investiþii care au vizat

creºterea capacitãþilor de producþie ºidiversificarea formelor ºi culorilor laelementele de pavaj din beton aucondus deja la lansarea în fabricaþie apavajului tip Bulevard ºi Hydropor.Primul este un ansamblu compus dinºase elemente diferite ca formã ºidimensiune, prezentând avantajulrealizãrii a numeroase variante demontaj.

În colaborare cu firma Baumit,Elpreco a lansat, tot anul acesta, sis-temul de zidãrie cu rosturi subþiri carecuprinde pe lângã BCA-ul propriu-ziscu nut ºi feder ºi tipurile de mortarpentru zidãrie ºi tencuieli: ElprecoFIX, Elpreco Flex ºi Elpreco Spritz.Aºadar, BCA-ul este prezent acumîntr-un pachet complet care cuprindeºi sculele necesare realizãrii uneizidãrii de calitate, cu costuri scãzutede manoperã si materiale.

Calitatea þiglelor ºi accesoriilor dinbeton a fost ºi ea îmbunãtãþitã prinmodernizarea instalaþiei de vopsire-uscare. Noul carusel care este completautomatizat conduce nu numai lascurtarea timpului de execuþie, dar ºila producerea unor þigle calitativ supe-rioare, în ceea ce priveºte uniformi-tatea vopsirii. Aceasta ne-a permis sãdiversificãm paleta coloristicã, pro-ducând în prezent peste douãsprezece

nuanþe pornind de la culorile de bazã:roºu, maro, verde, albastru ºi negru.

RReedd..: Care sunt reþelele de dis-tribuþie, numãrul de distribuitori ºipunctele de vânzare ale ELPRECO? AA..BB..: Suntem prezenþi cu pro-

dusele noastre în toatã þara. Avem oreþea de distribuþie proprie, rãspân-ditã în treisprezece zone regionalecare coordoneazã un numãr depeste 150 parteneri-distribuitori lanivel naþional. La toate aceste punctede desfacere, existã personal pregãtitsã acorde ºi consilierea tehnicã despecialitate.

RReedd..: Cum estimaþi cã va evoluavolumul vânzãrilor în acest an? AA..BB..: În scopul creºterii vânzãrilor,

strategia pe care am adoptat-o a vizatapropierea de clientul final. Intenþianoastrã este de a fi prezenþi în toateregiunile prin creºterea numãruluipartenerilor noºtri. Avantajele date decalitatea produselor, punerea la dis-poziþie a unor sisteme ºi pachetecomplete, precum ºi posibilitatea deconsiliere tehnicã de specialitate înteritoriu ne-au adus satisfacþii princreºterea volumului vânzãrilor de laan la an. Pentru anul 2005, pre-conizãm atingerea unei cifre de afaceride aproximativ 760 miliarde de lei,cu aproximativ 27 la sutã mai multfaþã de anul trecut.

RReedd..: Ce lucrãri de referinþã reali-zate în ultimul timp includ pro-duse Elpreco?AA..BB..: Pentru noi, toate lucrãrile

unde produsele Elpreco sunt prezentesunt importante, pentru cã fiecareîncorporeazã ceva din personalitateanoastrã ºi poartã amprenta muncii ºipriceperii întregii echipe. Totuºi,obiectivele cu un volum mare delucrãri sunt reprezentative pentru cãnecesita un efort deosebit în organi-zarea, programarea ºi urmãrirealivrãrilor pentru a asigura garanþiarespectãrii termenului de execuþie ºisatisfacþia cerinþelor beneficiarilor.

Exemple de lucrãri importante exe-cutate cu produse Elpreco în perioada2004-2005 sunt: Hipermarket-ul CoraII Lujerului din Bucureºti (BCA profi-lat), Showroom-ul Porche Militari dinBucureºti, Parcul industrial dinPloieºti, Sediul Connex Pipera dinBucureºti (elemente de pavaj dinbeton), proiectele iniþiate de cãtreImpact SA în cadrul ansamblurilorAlfa, Beta, Gamma ºi Delta dinBucureºti, ansamblul Boreal din Con-stanþa ºi ansamblul Roua din Ploieºti -pentru sistemele de învelitori.

Întotdeauna, dar cu deosebire încondiþiile actuale ale economiei depiaþã, noi am considerat cã mmuunnccaaîînn eecchhiippãã eessttee cceeaa ccaarree aassiigguurrãã ssuucc--cceessuull îînn aaffaacceerrii ºi am reuºit sã for-mãm una puternicã ºi stabilã, bazatãpe încredere reciprocã ºi valoricomune. Efortul susþinut de a pro-duce mai mult, de a diminua cos-turile ºi de a îmbunãtãþi calitateaproduselor implicã totodatã ºi dez-voltarea unor noi capacitãþi de pro-ducþie în paralel cu diversificareagamei de produse, cãutând în per-manenþã sã îndeplinim cele mai exi-gente cerinþe ale clienþilor ºipartenerilor noºtri.

AAddrriiaann BBAARRBBUU,, ddiirreeccttoorr ccoommeerrcciiaall


„BETONUL VERDE“ – perspective de viitor

pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. iinngg.. CCoorrnneelliiaa MMÃÃGGUURREEAANNUU –– UUnniivveerrssiittaatteeaa TTeehhnniiccãã CClluujj--NNaappooccaa

Nu existã încã suficiente infor-maþii privind modul în care produ-cerea betonului are impact asupramediului înconjurãtor.

Totuºi se poate aprecia cã, deexemplu, emisia de CO2 raportatã laproducþia de beton, inclusiv deciment aferent, este de circa 0,10 t - 0,15 tpe tona de beton produs, incluzândaici ºi pe cea produsã la fabricaþiacimentului necesar.

În aceste condiþii, ecologizareafabricaþiei cimentului ºi, respectiv, abetonului poate contribui substanþialla micºorarea emisiei de CO2 înatmosferã.

Aºa-numitul "beton verde" poateconduce la reducerea impactuluiasupra mediului prin utilizareacimenturilor care înglobeazã energiireduse, a deºeurilor de beton ºi agre-gatelor reciclate, a cenuºilor zburã-toare ºi a prafului de silice etc.

Se poate remarca faptul cãdiminuarea costurilor de fabricaþie abetoanelor merge, deseori, mânã înmânã cu reducerea impactuluiasupra mediului înconjurãtor. Astfel,aspectele de mediu intereseazã atâtdin punct de vedere ideologic, cât ºieconomic.

Producerea betonului poate aveaun impact redus asupra mediului pedouã cãi: prin modul de stabilire aamestecului (reþetei) de beton ºi prinproducerea lui propriu-zisã. Astfel,aspectele ce trebuie luate în consi-derare la proiectarea reþetei debeton sunt:

• utilizarea cimenturilor cuimpact redus asupra mediului;

• reducerea dozajului de ciment;• înlocuirea cimentului cu mate-

riale puzzolanice ca: cenuºile zburã-toare sau praful de silice;

• agregate reciclate;• apã reciclatã.Pentru producþia de ciment ºi

beton se are în vedere managementulmediului.

În lucrarea de faþã, din aspectelespecificate mai sus se analizeazãproblematica înlocuirii unor pãrþi dincantitatea necesarã de ciment înmasa betonului, cu materialepuzzolanice de tipul prafului de silice.

PPrraaffuull ddee ssiilliiccee este un materialrezidual (un subprodus din industriaferosiliciului colectat în electrofiltre)ºi are proprietãþi puzzolanice. Astfel,un material cu un impact majorasupra mediului, cum este cimentul,

este parþial înlocuit cu un material cereduce impactul asupra mediului –praful de silice.

Se analizeazã, de asemenea, influ-enþa mediilor corosive (soluþii de sul-faþi) asupra betoanelor realizate cupraf de silice, respectiv se reliefeazãcomportarea foarte bunã a betoanelorcu adaos de praf de silice la acþiuneamediilor foarte agresive.

Betoanele analizate au clasa de

C70/85.

Programul eexperimentalProgramul experimental constã în

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale betoanelor de înaltã per-formanþã realizate cu praf de silice:rezistenþele la compresiune, întin-dere, modulul de elasticitate, sub ºifãrã acþiunea sulfaþilor.

Condiþiile de pãstrare ale beto-nului sunt:

• pãstrare în condiþiile A: 28 de zileîn apã, apoi în condiþii STAS la 200C± 20C ºi umiditate relativã 60% ± 5%;

• simularea condiþiilor corosive:condiþiile B – 28 de zile în apã, apoiîn soluþie de 1% (NH4)2SO4; condi-þiile C – 28 de zile în apã, apoi însoluþie de 2% (NH4)2SO4.

UUttiilliizzaarreeaa ""bbeettoonnuulluuii vveerrddee"" llaa rreeaalliizzaarreeaa ssttrruuccttuurriilloorr ccoonndduuccee llaa rreedduucceerreeaa iimmppaaccttuulluuii ppee ccaarree bbeettoonnuull îîll aarreeaassuupprraa mmeeddiiuulluuii îînnccoonnjjuurrããttoorr..

""BBeettoonnuull vveerrddee"" pprreessuuppuunnee iinnttrroodduucceerreeaa îînn ccoommppoozziiþþiiaa lluuii,, îînn lloocc ddee aaggrreeggaattee,, aa ddeeººeeuurriilloorr rreecciiccllaattee ddee bbeettoonn,,aa cceennuuººiilloorr zzbbuurrããttooaarree ººii aa pprraaffuulluuii ddee ssiilliiccee.. AAcceesstteeaa îînnllooccuuiieesscc ccaannttiittããþþii ddee ppâânnãã llaa 2200%% ddiinn ddoozzaajjuull ddee cciimmeenntt îînnmmaassaa bbeettoonnuulluuii,, aassiigguurrâânndd iinnddiirreecctt rreedduucceerreeaa ppoolluuããrriiii mmeeddiiuulluuii..

AArrttiiccoolluull ddee ffaaþþãã pprreezziinnttãã ccââtteevvaa aassppeeccttee pprriivviinndd ccaarraacctteerriissttiicciillee bbeettooaanneelloorr ddee ppeerrffoorrmmaannþþãã,, rreeaalliizzaattee ccuu pprraaff ddee ssiilliiccee,,ººii ccoommppoorrttaarreeaa lloorr ddeeoosseebbiittãã ssuubb aassppeeccttuull aattaaccuulluuii aaggeennþþiilloorr cchhiimmiiccii eexxiisstteennþþii îînn mmeeddiiuull îînnccoonnjjuurrããttoorr ssaauu rreezzuullttaaþþii ddiinnpprroocceesseellee ddee pprroodduuccþþiiee..



Pentru fiecare determinare s-aurealizat 12 încercãri. Determinãrile s-aufãcut la 28 de zile în cazul condiþiilorA ºi dupã 90, 120 ºi 270 de zile pen-tru condiþiile A ºi C.

Numai în cazul modulului deelasticitate, determinãrile s-au efec-tuat în condiþiile corosive B, la 28 ºi56 de zile (cu t0 = 28 zile).

Rezultatele eexperimentale

Betonul proaspãt a prezentat otasare medie de 60 mm ºi o densitateîn stare proaspãtã de 2.485 kg/mc.

Modulul dde eelasticitateModulul de elasticitate s-a deter-

minat la t0 = 28 zile în condiþii depãstrare standard ºi dupã t = 28 de zileºi 56 de zile de pãstrare în condiþiiagresive de mediu.

În ttaabbeelluull 11 se prezintã rezis-tenþele prismatice medii "fcm" ºimodulul de elasticitate Ec, în cazulcondiþiilor de pãstrare A ºi B dupã operioadã de 28 de zile ºi 56 de zile dela introducerea probelor în soluþiisulfatice. Descreºterea modulului deelasticitate dupã 56 de zile în soluþiede 1% (NH4)2SO4 este în jur de 9%.

Rezistenþa lla ccompresiune

ºi îîntindereTTaabbeelluull 22 prezintã evoluþia rezis-

tenþelor la compresiune ºi întindere(prin despicare "fct, sp" ºi prin încovo-iere "fct, fl" în cazul pãstrãrii în condi-þiile de mediu A ºi C.

Creºterea rezistenþei la compre-siune faþã de valoarea la t0 = 28 dezile în cazul condiþiilor A esteconsiderabilã, respectiv 10%, 15 % ºi28% la 90, 120 ºi 270 de zile.În cazul pãstrãrii în condiþiile C,rezistenþele (la compresiune ºi întin-dere) descresc faþã de modul de pãs-trare A, cu 10% - 12%.

ConcluziiReducerea dozajului de ciment în

compoziþia betonului se poate realizaºi prin înlocuirea lui cu alt material denaturã puzzolanicã, de tipul prafuluide siliciu sau al cenuºilor zburãtoare.Aceste materiale sunt produse reziduale –deºeuri – ºi ambele au efect puzzolanic.Astfel, pe de-o parte, un material cuun impact major asupra mediului,cum este, de exemplu, cimentul, sesubstituie parþial cu un material cereduce impactul asupra mediului.

Pe de altã parte, prin introducerea, deexemplu, a prafului de siliciu în com-poziþia betonului (ca înlocuitor alunei pãrþi din ciment), rezultã calitãþiremarcabile din punct de vederefizico-mecanic ale betonului astfelrealizat.

Aºa cum se poate observa din celeprezentate în lucrare, adaosul de prafde s i l i ce î n masa be tonu lu i î iîmbunãtãþeºte substanþial caracte-risticile de rezistenþã ºi durabilitate laacþiunea unor agenþi foarte agresivi,cum sunt soluþiile sulfatice puternice.

Cercetãrile în acest domeniu suntîncã în curs de desfãºurare, þinându-seseama de importanþa factorului timpîn aprecierea comportãrii acestorbetoane în asemenea condiþii agre-sive de mediu.

Referinþe[[11]] MMããgguurreeaannuu CC,, RRooººccaa BB,,

HHeegghheeºº BB.. – Influence of environmentaleffects on the high strenght concrete/high performance concrete (HSC/HPC).Proceeding of the InternationalConference Constructions 2003,16–17 May 2003, pp. 111-116, Cluj-Napoca, România.

[[22]] MMããgguurreeaannuu CC – MechanicalProperties of HSC. 5-th InternationalSymposium on Utilization of HS/HPConcrete, 20-24 June 1999, Sandefjord,Norway, pp. 1227-1237.

[[33]] MMããgguurreeaannuu CC..,, PPooppaa AA..,,HHeegghheeºº BB.. –– HHiigghh SSttrreenngghhtt CCoonnccrreetteeDDuurraabbiilliittyy.. IInn:: RRoollee ooff CCeemmeennttSScciieennccee iinn SSuussttaaiinnaabbllee DDeevveellooppmmeennttPPrroocceeeeddiinnggss ooff tthhee IInntteerrnnaattiioonnaallSSyymmppoossiiuumm ddeeddiiccaatteedd ttoo pprrooff.. FFrreeddGGllaasssseerr,, University of Aberdeen,pp. 419-424, Scotland 3-4 Sept. 2003at University of Dundee, Scotland, UK.

[[44]] GGllaavviinndd MM..,, MMuunncchh-- PPeetteerrsseennCC..,, DDaammttooffeett JJ,, BBeerrrriigg AA..,, SStteeeennPPeetteerrsseenn EE.. –– Green Concrete for thefuture. Concrete Centre, Danish Tech-nological Institute, 1998.

[[55]] ffiibb CCEEBB--FFIIPP –– EEnnvviirroonnmmeennttaalleeffffeeccttss ooff ccoonnccrreettee.. State-of-art report,Bulletin 23, March 2003.

Caracteristica

t0 = 28zile

t = 90 zile t = 120 zile t = 270 zile

A A C A C A Cfcm (MPa) 80,3 88,5 72 92,4 83,16 103 91fct, sp (MPa) 8,98 9 7,95 9,10 8,02 10,94 9,65fct, fl (MPa) 8,54 - - 10,71 9,32 10,99 9,712

fcmC/fcm

A - 0,813 0,900 0,880

fct, spC/fct, sp

A - 0,883 0,881 0,880

fct, flC/fct, fl

A - - 0,870 0,880

Caracteristica t0= 28 zile(A)

t = 28 zile t = 56 zile

(A) (B) (A) (B)

fcm (N/mm2) 66 73,6 72,7 73,7 63,7

Ec (N/mm2) 46 931 48 077 47 730 48 000 43 498

fcmB/fcm

A - 0,99 0,86

EcB/Ec

A - 0,99 0,91

TTaabbeelluull 11:: CCaarraacctteerriissttiicciillee bbeettoonnuulluuii ppeennttrruu mmoodduull ddee ppããssttrraarree AA ººii BB

TTaabbeelluull 22::.. CCaarraacctteerriissttiicciillee bbeettoonnuulluuii ppããssttrraatt îînn ccoonnddiiþþiiiillee ddee mmeeddiiuu AA ººii CC


ARACO - PREMII 2004 (III)

CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaalleeLucrãrile de modernizare ºi retehnologizare a instala-

þiilor electrice ºi AMC fac parte dintr-un amplu proces,demarat de grupul LUKOIL în urma preluãrii controluluirafinãriei, în scopul obþinerii de noi tipuri de carburanþi – cuindici calitativi care sã permitã încadrarea lor în clasa EURO IV.

Lucrãrile de automatizare, interblocare ºi comandã ainstalaþiilor tehnologice, realizate dupã demontarea insta-laþiilor de automatizare existente, au constat în montareaizometriilor de racordare la proces, montarea aparaturiide automatizare, execuþia traseelor de cabluri, cablareaechipamentelor ce asigurã transportul de date de la insta-laþiile tehnologice la procesoarele de comandã.

Trebuie remarcatã lucrarea de cablare a sistemului distri-buit DELTA V, montat în camera de comandã, sistem ce reali-zeazã urmãrirea parametrilor tehnologici stabiliþi ºi comandaechipamentelor electrice ºi AMC aferente instalaþiilor.

Utilizarea echipamentelor de ultimã generaþie,dotate cu protocol HART, împreunã cu sistemul distri-buit DELTA V, a condus la îndeplinirea urmãtoarelordeziderate:

- asigurarea unui grad de siguranþã ridicat înexploatare a instalaþiilor;

- o intervenþie uºoarã ºi rapidã în eliminarea posi-bilelor defecþiuni ale echipamentelor de mãsurã, reglareºi control, ce ar putea apãrea în timpul procesuluitehnologic;

- asigurarea prelucrãrii sigure a informaþiilor în timpscurt ºi luarea deciziilor de corectare impuse tehnologic;

- modificarea rapidã a programului privind caracteris-ticile produsului;

- reducerea personalului implicat în procesul tehno-logic ºi service, cu cel puþin 30%;

- reducerea pierderilor economice impuse defrecvenþa defectãrii echipamentelor clasice,prin înlocuirea cu echipamente noi;

- reducerea costurilor generate defrecvenþa de reparare sau înlocuire a echipa-mentelor AMC prin gradul ridicat de sigu-ranþã în funcþionare a acestora;

- respectarea normelor impuse, privindasigurarea gradului minim de poluare amediului, ºi reducerea implicitã a costuriloraferente.

Prin utilizarea noilor tehnici de condu-cere a proceselor, aparatelor ºi a echipa-mentelor de ultimã generaþie, precum ºidatoritã competenþei profesionale a perso-nalului de execuþie, rafinãria PETROTELLUKOIL se integreazã în elita companiilorpetroliere.

Modernizare ºi retehnologizare de instalaþii electriceºi AMC la rafinãria PETROTEL LUKOIL Ploieºti

SSuubbccoonnttrraaccttoorr ddee ssppeecciiaalliittaattee:: TIAB S.A. BucureºtiAAnnttrreepprreennoorr ggeenneerraall:: INSPET S.A. Ploieºti, VALGAB INVEST S.R.L.

BBeenneeffiicciiaarr:: PETROTEL LUKOIL S.A. PloieºtiPPrrooiieeccttaanntt:: IPIP S.A. Ploieºti

Trofeul calităţii ARACO - 2004


CCaarraacctteerriissttiiccii tteehhnniiccee ººii ffuunnccþþiioonnaalleeObiectivul Service auto ºi sediu

administrativ IVECO – România esteamplasat în localitatea Chiajna, peautostrada Bucureºti – Piteºti km 13.

Construcþia este alcãtuitã dindouã corpuri de clãdire cu urmãtoareledestinaþii:

- Corp A – Reparaþii mecanice ºi sediuadministrativ; Sc = 2.602,81 mp;

- Corp B – Reparaþii caroserii ºi echi-pare; Sc = 3.106,74 mp.

CCoorrppuull AA are regim de înãlþime parterºi etaj parþial ºi sistemul constructiv stâlpi ºigrinzi prefabricate din beton armat pentruzona de halã parter ºi monolit pentru zonade birouri cu etaj parþial.

- Acoperiºul în zona halei este dingrinzi ºi pane din beton armat prefabricat,iar învelitoarea este realizatã din panouride tablã cutatã termo-hidroizolantã.

CCoorrppuull BB are regim constructiv parter ºi parþial etaj;structura cu stâlpi, grinzi ºi pane din beton armat prefabri-cat, învelitoare din panouri de tablã cutatã termo-hidroizolantã. Închiderile perimetrale sunt realizate dinpanouri prefabricate din beton armat ºi zidãrie de BCA.

- Panourile prefabricate au protecþie termicã din polistiren.În zona de etaj parþial, planºeul peste parter este realizatcu fâºii cu goluri ºi suprabetonare.

Pentru finisajele exterioare s-au utilizat:- Criblurã de piatrã maro-deschis – la anvelopanta din

panouri prefabricate din beton.- Placare cu cãrãmidã aparentã la anvelopanta din BCA.

Investiþia beneficiazã de gospodãrie de apã proprie cubaterie de puþuri de mare adâncime cu un debit cumulat9,5 l/s, rezervor de apã de 500 mc ºi staþie de pompare.

Service auto ºi sediu administrativ IVECO RomâniaAAnnttrreepprreennoorr:: EUROCONSTRUCT S.A. Timiºoara

BBeenneeffiicciiaarr:: CEFIN REAL ESTATE ROMÂNIA S.R.L. BucureºtiPPrrooiieeccttaanntt:: S.P.A. CONSULTING Bucureºti

SSuubbaannttrreepprreennoorrii:: EUROPREFABRICATE S.R.L., BLACK IRON S.R.L., MANATWORK EST PREFABRICATE S.R.L., INSTALNIVA S.R.L.

Trofeul calităţii ARACO - 2004



Monitorizarea comportãrii in situa construcþiilor

ddrr.. iinngg.. FFeelliicciiaann EEdduuaarrdd IIooaann HHAANNNN –– pprreeººeeddiinntteellee CCoommiissiieeii NNaaþþiioonnaallee CCoommppoorrttaarreeaa iinn ssiittuu aa CCoonnssttrruuccþþiiiilloorr

Cutremurul din 4 martie 1977 a scos la ivealã o seriede deficienþe ale construcþiilor existente din zonele afec-tate, dar ºi multe învãþãminte cu caracter general. Printreacestea, s-a numãrat ºi revelaþia privind necesitatea ºiavantajele unei urmãriri sistematice a comportãrii in situ aconstrucþiilor, cu consemnarea în documente a con-statãrilor, precum ºi a intervenþiilor pe construcþii fãcute latimp, înainte ca acestea sã se degradeze în mod primej-dios ºi sã-ºi creascã vulnerabilitatea la acþiuni.

Astfel, a apãrut „Legea nr.8 privind asigurarea durabi-litãþii, a siguranþei în exploatare, a funcþionalitãþii ºi cali-tãþii construcþiilor”, lege care introducea obligativitateaurmãririi comportãrii construcþiilor, a reparaþiilor curenteºi capitale, a existenþei unei cãrþi tehnice a construcþiei;era prima lege care consfinþea unele activitãþi existente,dar nelegalizate încã.

În urma apariþiei acestei legi, s-au elaborat normeprivind urmãrirea comportãrii construcþiilor dinadministrarea tuturor organizaþiilor – ministere, uniuni,comitete etc. – acoperind astfel întreg domeniul fonduluiconstruit existent. La baza acestor reglementãri au stat„Normele metodologice pentru urmãrirea comportãrii întimp a construcþiilor” elaborate de mine ºi aprobate prindecizia ICCPDC nr. 207/14.XII.1977, revizuite apoi pebaza experienþei aplicãrii lor timp de un deceniu ºi apro-bate ca „Norme metodologice privind urmãrirea com-portãrii construcþiilor, inclusiv supravegherea curentã astãrii tehnice a acestora”, având indicativul P130–88.

Principalele prevederi ale acestor norme erau:Se instituie obligativitatea urmãririi comportãrii con-

strucþiilor sub douã forme:- o urmãrire „curentã”, pentru toate construcþiile din

þarã, executatã de toþi beneficiarii, cu mijloace de obser-vare/mãsurare de uz curent, pe toatã durata de existenþã aconstrucþiilor, ºi

- o urmãrire specialã, pentru anumite construcþii selec-tate pe bazã de criterii bine stabilite de importanþã sauvulnerabilitate, executatã de specialiºti, cu mijloacetehnice sofisticate/specializate, pe durate de timp limitate,în funcþie de obþinerea rezultatelor vizate sau de impor-tanþa obiectivului.

Urmãrirea curentã se fãcea pe baza unor „instrucþiuni”scrise ale proiectantului ºi a unui instructaj iniþial curesponsabilii cu urmãrirea curentã, iar urmãrirea specialã,pe baza unui „proiect de urmãrire specialã” elaborat despecialiºti.

Valorificarea imediatã a rezultatelor urmãririicurente constã în programarea intervenþiilor de mente-nanþã (întreþinere ºi reparaþii), iar ale urmãririi speciale înatingerea obiectivelor stabilite (asigurarea suplimentarã,investigaþie, alarmare º.a).

Documentaþia de bazã în urmãrirea comportãriiconstrucþiilor este cartea tehnicã a construcþiei.

Valorificarea superioarã, de perspectivã, a rezultatelorurmãririi comportãrii construcþiilor constã în prelucrareastatisticã centralizatã a datelor, pentru descoperirea defi-cienþelor cu caracter „de masã”, în vederea perfecþionãriiprescripþiilor tehnice, a orientãrii cercetãrii ºi a fundamen-tãrii politicilor statului în domeniul construcþiilor.

Evenimentele din decembrie 1989 au întrerupt apli-carea noilor prevederi pânã în 1992, când a apãrut „Regu-lamentul privind urmãrirea comportãrii în exploatare,intervenþiile în timp ºi postutilizarea construcþiilor”ca anexa nr. 3 la „Ordonanþa Guvernamentalã nr. 2privind calitatea în construcþii” publicatã în M.O.RPartea I nr. 193 din1992.

În 1995 apar „Instrucþiuni privind autorizarea responsa-bililor cu urmãrirea specialã a comportãrii în exploatare aconstrucþiilor” ºi, în acelaºi an, apare ºi „Legea nr. 10 privindcalitatea în construcþii”, o nouã formã a O.G. nr. 2 – 1994.

CCuunnooaaººtteerreeaa ccoommppoorrttããrriiii iinn ssiittuu aa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr rreepprreezziinnttãã,, aaººaa ccuumm aamm ddeemmoonnssttrraatt îînnttrr--uunnuull ddiinnttrree nnuummeerreellee aannttee--rriiooaarree aallee „„RReevviisstteeii CCoonnssttrruuccþþiiiilloorr””,, cchheeiiaa pprrooggrreessuulluuii îînn aacceesstt ddoommeenniiuu.. ªªii aarrgguummeennttaamm pprriinn ddoouuãã ssiittuuaaþþiiii ppee ccaarree lleeooffeerrãã aacceeaassttãã ccuunnooaaººtteerree;; îînn pprriimmuull rrâânndd,, eeaa ddãã ppoossiibbiilliittaatteeaa ddeessccooppeerriirriiii pprroobblleemmeelloorr ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttãã bbeenneeffiicciiaarriiii,,ººii ccaarree aarr ttrreebbuuii rreezzoollvvaattee ppeennttrruu aa îîmmbbuunnããttããþþii ccaalliittããþþiillee ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ccaarree llee ddeeffiinneesscc aappttiittuuddiinneeaa ppeennttrruu eexxppllooaattaarree ººii,,îînn aall ddooiilleeaa rrâânndd,, ppeerrmmiittee vveerriiffiiccaarreeaa uullttiimmãã aa ssoolluuþþiiiilloorr ddaattee aacceessttoorr pprroobblleemmee..

ÎÎnn ffoonndd,, aaººaa ccuumm aamm mmaaii eevviiddeennþþiiaatt,, îînnttrreeaaggaa aaccttiivviittaattee ddiinn ccoonnssttrruuccþþiiii aarree ddrreepptt ssccoopp ffiinnaall rreeaalliizzaarreeaa uunnoorr lluuccrrããrriiaappttee ppeennttrruu eexxppllooaattaarree;; aaddiiccãã,, aa uunnoorr lluuccrrããrrii aallee ccããrroorr ppeerrffoorrmmaannþþee ddee ccoommppoorrttaammeenntt ssãã ssee îînnccaaddrreezzee îînn ccoonnddiiþþiiiillee ddeeuuttiilliittaattee//ccaalliittaattee ddeerriivvaattee ddiinn ddeessttiinnaaþþiiaa lloorr ffuunnccþþiioonnaallãã..

DDaaccãã pprriinn pprrooiieeccttaarree ººii eexxeeccuuþþiiee ssee iimmpprriimmãã ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ccaalliittããþþiillee ccaarree ssãã llee ffaaccãã aappttee ppeennttrruu eexxppllooaattaarree,,uurrmmããrriirreeaa ccoommppoorrttããrriiii lloorr iinn ssiittuu ººii iinntteerrvveennþþiiiillee ppee eellee îînn ffaazzaa ddee sseerrvviicciiuu ssuunntt mmeenniittee aa mmeennþþiinnee ssaauu aa rreeffaaccee aacceesstteeccaalliittããþþii.. CCuu aallttee ccuuvviinnttee,, ccuunnooaaººtteerreeaa ccoommppoorrttããrriiii iinn ssiittuu aa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr nnuu rreepprreezziinnttãã uunn ssccoopp îînn ssiinnee,, ccii aarree uunn þþeellpprraaggmmaattiicc bbiinnee ddeeffiinniitt,, aacceellaa ddee aa mmoonniittoorriizzaa,, ddee aa ddiirriijjaa,, ddee aa ssttããppâânnii ffeennoommeenneellee ddee iinntteerraaccþþiiuunnee ccoonnssttrruuccþþiiee//mmeeddiiuu,,aassttffeell îînnccââtt aacceesstteeaa ssãã ssee îînnccaaddrreezzee îînn ccoonnddiiþþiiiillee ddee uuttiilliittaattee//ccaalliittaattee ssppeecciiffiiccee ddeessttiinnaaþþiieeii ffuunnccþþiioonnaallee aa ffiieeccããrreeiiccoonnssttrruuccþþiiii îînn ppaarrttee..

MMoonniittoorriizzaarreeaa ccoommppoorrttããrriiii iinn ssiittuu aa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr eessttee,, ddee ffaapptt,, uunnaa ddiinnttrree cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee aaccttiivviittããþþii uummaannee,,mmeenniittãã ssãã ppããssttrreezzee îînn bbuunnãã ssttaarree ddee ffuunnccþþiioonnaarree iinnffrraassttrruuccttuurraa eexxiisstteennþþeeii ssaallee,, rroodduull ccrreeaaþþiieeii pprrooffeessiioonniiººttiilloorr ccoonnssttrruucc--ttoorrii,, bbaazzaa aavvuuþþiieeii iinnddiivviizziilloorr ººii aa îînnttrreeggiiii ssoocciieettããþþii..

GGrriijjaa ppeennttrruu pprreezzeerrvvaarreeaa ffoonndduulluuii ccoonnssttrruuiitt eexxiisstteenntt,, ffiiee ccãã eessttee îînn pprroopprriieettaattee pprriivvaattãã ssaauu îînn pprroopprriieettaattee ppuubblliiccãã,,eessttee oo pprreeooccuuppaarree ggeenneerraattãã ddee îînnssããººii ssuupprraavviieeþþuuiirreeaa ººii ppeerrppeettuuaarreeaa ssppeecciieeii uummaannee..

DDee aacceeeeaa,, aassiigguurraarreeaa îînnþþeelleeggeerriiii ººii rreeaalliizzããrriiii aacceesstteeii cceerriinnþþee ttrreebbuuiiee ssãã sstteeaa îînn aatteennþþiiaa ddeeoosseebbiittãã aa rreepprreezzeennttaannþþiilloorrccoommuunniittããþþiilloorr uummaannee,, aa aauuttoorriittããþþiilloorr ppuubblliiccee llooccaallee ººii cceennttrraallee,, aa îînnttrreeggiiii ssoocciieettããþþii cciivviillee..



Legea nr. 10 – 1995 introduce cele 6 exigenþe esenþialeale „Directivei Consiliului Europei din 21 decembrie1988 relativ la apropierea dispoziþiilor legislative, regula-mentare ºi administrative ale statelor membre privind pro-dusele de construcþii (89/106/CEE)” ºi instituie sistemulcalitãþii în construcþii cu 11 componente (aa––kk), printrecare, componenta ii) „comportarea în exploatare ºi inter-venþii în timp”.

În 1997 este republicat „Regulamentul privindurmãrirea comportãrii în exploatare, intervenþiile în timpºi postutilizarea construcþiilor” (MOR, Anul IX, nr.352,10 decembrie 1997) ºi apare noul „Normativ privindurmãrirea comportãrii în timp a construcþiilor” indicativP 130/1997 care se revizuieºte în 1999 cu acelaºi titlu ºiindicativ actualizat.

Ar mai fi de amintit transformãrile suferite de regle-mentarea privind cartea tehnicã a construcþiei care, în 1977,a apãrut cu titlul „Norme privind cuprinsul ºi modul deîntocmire, completare ºi pãstrare a cãrþii tehnice a con-strucþiei” indicativ C 167 – 77 în redactarea mea ºi care a fostrevizuitã în 1994 ºi publicatã ca „Norme privind întocmireacãrþii tehnice a construcþiei, întocmirea, pãstrarea ºi com-pletarea jurnalului evenimentelor” (HGR nr.273/1994).

În urmã cu doi ani, au apãrut în MOR, Partea I, nr. 311/8 mai2003 „Normele metodologice privind organizarea ºifuncþionarea asociaþiilor de proprietari” aprobate cuHGR nr. 243/21 aprilie 2003. Ce sã vezi? O bunã parte dincuprinsul acestor norme se referã la urmãrirea comportãriiclãdirilor de locuit administrate de asociaþiile de propri-etari, stabilindu-se responsabilitãþi privind aceastã activi-tate pentru adunarea generalã a asociaþiei de proprietari,comitetul executiv ºi administratorul condominiului.

Aº mai menþiona numeroasele cercetãri care s-au fãcutîn vederea elaborãrii unor instrucþiuni ºi ghiduri privindactivitatea de urmãrire a comportãrii in situ a construcþiilorpe domenii specifice: coroziune, construcþii hidrotehnice,edilitare, metode ºi echipamente de observare/mãsurare,construcþii termoenergetice ºi atomoelectrice º.a.

Toatã aceastã activitate demonstreazã interesul con-stant al societãþii pentru soarta fondului construit existentºi dorinþa de a-l pãstra apt pentru exploatare un timp câtmai îndelungat.

Un oarecare rol în menþinerea interesului pentruaceastã activitate l-au avut ºi ediþiile succesive ale schim-bului de experienþã „Comportarea in situ a construcþiilor”iniþiat în 1976 la Oradea ºi desfãºurat fãrã întrerupere, dindoi în doi ani pânã în prezent; ºedinþele bianuale ale„Comisiei Naþionale Comportarea in situ a Construcþiilor”începute în 1984 ºi continuate pânã acum, ca ºi activi-tatea de redactare a reglementãrilor din domeniu ºi depublicisticã pe care am desfãºurat-o la INCERC începânddin 1960 (primele forme ale normelor privind urmãrireacomportãrii construcþiilor din 1964, 1977 ºi 1988, alenormelor pentru cartea tehnicã a construcþiilor 1977, aleLegii nr. 10 în 1991, articole ºi comunicãri la manifestãritehnico-ºtiinþifice în þarã ºi strãinãtate). Sigur cã nu am fostsingurul care s-a ocupat de acest domeniu, existând ºi alþispecialiºti cu o experienþã mai bogatã la ISPH ºi ICH saula INCERTRANS ºi IPTANA, însã „meritul” meu a fost cãam gãsit o formulare generalizatoare pentru definireaacestei activitãþi, concretizatã în conceptul de „aptitudinepentru exploatare a construcþiilor” ale cãrei evaluare,menþinere ºi refacere sunt þinta urmãrii comportãrii in situa construcþiilor ºi a intervenþiilor pozitive pe acestea.

Însuºirea acestui concept dã unitatea de înþelegere ºiformulare a conþinutului activitãþii de monitorizare(urmãrire + intervenþii) a comportãrii in situ a construcþiilor.Dacã se citesc norma metodologicã din 1977 ºi P 130 – 88se poate observa influenþa existenþei unui concept teoreticasupra modului de tratare a problemelor expuse.

Din pãcate, autorii redactãrilor „postdecembriste” nu ausesizat rolul existenþei unui concept teoretic de bazã, auamestecat noþiunile ºi au creat prin noul P130 – 99 un hibrid urât.

Oricum, activitatea existã, este stipulatã prin lege ºireglementãri ºi trebuie dusã, volens-nolens, la bun sfârºit.ªi acum intervin oamenii.

Ce trebuie sã facã aceºti oameni?AA – În cazul urmãririi curente, ei trebuie sã observe anu-

mite fenomene a cãror apariþie poate semnala o „stricãciune”,mai uºoarã sau mai gravã, a construcþiei ºi care sã-iafecteze aptitudinea pentru exploatare, mai mult sau maipuþin; ar mai trebui sã mãsoare, cu mijloace simple, uzuale,mãrimile mãsurabile ce însoþesc aceste fenomene.

În normativul P 130 – 99 existã anexa 3 preluatã dinediþia 1988, anume „Lista orientativã de fenomene caretrebuie avute în vedere în cursul urmãririi curente” ºi caretrebuie cunoscutã de cel ce urmãreºte comportarea uneiconstrucþii. În mare, asemenea fenomene sunt deplasãrileºi deformaþiile, fisurarea, coroziunea, umezirea, eroziu-nea, lipsurile de material, lipsa confortului º.a.

S-ar pãrea cã o asemenea observare ºi mãsurare sunt laîndemâna oricui, orice gospodar putând sesiza o astfel deapariþie. O fi adevãrat, dar nu este chiar aºa. Întâi cã tre-buie un ochi exersat pentru a descoperi chiar de laînceput apariþia fenomenului sau sã ai celelalte simþuripregãtite pentru asemenea sesizare (de exemplu, mirosulmucegaiului sau al putregaiului, scârþâitul uºilor ºi feres-trelor, curenþii de aer, trepidaþiile, zgomotele º.a.); apoitrebuie sã ai, cât de cât, o pregãtire mentalã, care sã-þi per-mitã cunoaºterea semnificaþiei fenomenelor observate ºi apericulozitãþii lor pentru aptitudinea pentru exploatare aconstrucþiei; în sfârºit, trebuie sã ºtii lucrurile elementarecu privire la intervenþiile de remediere sub formã dementenanþã, adicã cele de întreþinere ºi reparaþii, pentru ale putea recomanda ºi supraveghea.

Sã vedem ce spun reglementãrile în vigoare:Normativul P 130 – 99 menþioneazã cã „Organi-

zarea urmãririi curente a comportãrii construcþiilor noisau vechi revine în sarcina proprietarilor ºi/sau utilizato-rilor, care o executã cu personal ºi mijloace proprii sau, încazul în care nu au personal sau mijloace pentru a efectuaaceastã activitate, cu o firmã abilitatã în aceastã activitate.Personalul însãrcinat cu efectuarea urmãririi curente tre-buie sã fie atestat conform instrucþiunilor privind autori-zarea responsabililor cu urmãrirea specialã a comportãriiîn exploatare a construcþiilor elaborate de ISCLPUAT“.

Instrucþiunile privind autorizarea responsabililor cuurmãrirea specialã a comportãrii în exploatare a con-strucþiilor precizeazã:

„Candidaþii care solicitã autorizarea ca responsabil cuurmãrirea specialã a comportãrii în exploatare a con-strucþiilor sunt selectaþi de proprietari, administratori sauutilizatori ºi sunt supuºi pentru examinare ºi autorizare decãtre ISCLPUAT din raza judeþului în care se aflã con-strucþia respectivã.

Candidaþii trebuie sã îndeplineascã urmãtoarelecondiþii:

- sã aibã o pregãtire tehnicã de profil de construcþii, celpuþin, de nivel mediu;

- sã aibã o vechime în activitatea de execuþie sau deproiectare în construcþii de, cel puþin, 3 ani;

- sã cunoascã legislaþia cu privire la calitatea înconstrucþii.

Responsabilii cu urmãrirea specialã au urmãtoareleobligaþii ºi rãspunderi:

- de a cunoaºte în detaliu conþinutul proiectului deurmãrire specialã a comportãrii în exploatare a obiectivuluipentru care a fost autorizat;

- de a cunoaºte în detaliu cartea tehnicã a con-strucþiei, de a întocmi, pãstra ºi completa la zi jurnalulevenimentelor;




OO ddaattãã ccuu ssccuurrggeerreeaa ttiimmppuulluuii,, eexxiiggeennþþeellee pprroodduuccããttoorriilloorr ddee mmaatteerriiaallee ppeennttrruu ccoonnssttrruuccþþiiii ssppoorreesscc îînn rraappoorrtt ccuu gguussttuurriilleeººii ffiiaabbiilliittaatteeaa ssoolliicciittaattee ddee bbeenneeffiicciiaarrii.. SSuunntt ppuussee îînn pprriimm--ppllaann ccoonnffoorrttuull ººii ttrrããiinniicciiaa nnooiilloorr ccoonnssttrruuccþþiiii ssaauu aallee cceelloorr ssuuppuusseepprroocceessuulluuii ddee rreennoovvaarree.. DDee aaiiccii ººii pprreeooccuuppaarreeaa ffaabbrriiccaannþþiilloorr ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa ddee pprroodduussee ccoommppeettiittiivvee ccuu cceelleessiimmiillaarree,, aadduussee ddiinn iimmppoorrtt.. CCeerraammiiccaa IIaaººii eessttee uunn eexxeemmpplluu ccãã îînn RRoommâânniiaa eexxiissttãã ccoonnddiiþþiiii mmaatteerriiaallee ººii rreessuurrssee uummaanneeppeennttrruu aa ffaaccee ffaaþþãã aacceesstteeii ccoonnccuurreennþþee,, îînn ccaazzuull nnoossttrruu llaa ccããrrããmmiizzii ººii bbllooccuurrii cceerraammiiccee ppeennttrruu zziiddããrriiii ppoorrttaannttee ººii nneeppoorrttaannttee,,ssiisstteemmee ddee aaccooppeerriiºº ddiinn þþiiggllee ººii mmaatteerriiaallee ddee ffiinniissaajj,, ttooaattee ddiinn aarrggiillãã aarrssãã,, ffããrrãã aa ppeerriicclliittaa ssiisstteemmuull eeccoollooggiicc..

SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIaaººii, îndecursul a peste 36 de ani deexistenþã, s-a preocupat în moddeosebit pentru gãsirea desoluþii care sã asigure oame-nilor atât confortul în casã, câtºi trãinicia locuinþelor lor,condiþii care au impus moder-nizarea producþiei prin achizi-þionarea de instalaþii ºi utilajeperformante, precum ºi reînno-irea tehnologiei din fluxul defabricaþie.

Astfel, începând cu 1997,SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA II aa ºº iideclanºeazã un amplu programde investiþii, concretizat prinachiziþionarea unei instalaþiiautomatizate de fabricare aþiglelor dublu presate ºi acoamelor, ceea ce permitediversificarea ofertei produselor(þigle de tip Marsilia ºi tipOlanda, lansarea noului modelde coamã presatã care semoduleazã perfect la noiletipuri de þigle), precum ºi creº-terea calitãþii acestora.

Programul investiþional acontinuat cu modernizarea ºipunerea în funcþiune a unuicuptor tunel, a unei instalaþii deangobare a þiglelor ceramicepentru fabricarea þiglelor colo-rate, precum ºi a unei liniitehnologice pentru fabricareaaccesoriilor pentru sistemele deacoperiº din þigle ceramice,CCeerraammiiccaa IIaaººii fiind singurulproducãtor din þarã caresorteazã þiglele dupã sunet,bucatã cu bucatã asigurând untteerrmmeenn ddee ggaarraannþþiiee ddee 3300 aannii.

Grupele de produse ofer i te deSSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIaaººii sunt:

AA.. PPrroodduussee cceerraammiiccee ppeennttrruu zziiddããrriiii:: cãrãmizi ºi blocuri ceramice pentru

zidãrie portantã – cãrãmizi pline,cãrãmizi ºi blocuri ceramice cu goluriverticale marca 100, produse ce reduccostul aferent structurii de rezistenþã aunei construcþii;

blocuri ceramice pentru zidãrieneportantã – blocuri ceramice cu goluriorizontale, fâºii ceramice marca 25-50.

BB.. PPrroodduussee cceerraammiiccee ppeennttrruu îînnvveelliittoorrii:: capacitatea portantã peste 2000 N;absorbþia de apã 10%-11%;rezistenþa la 150 cicluri îngheþ-

dezgheþ;coeficientul de impermeabilitate

„0“ faþã de „0,8“ admis;culoarea uniformã, roºu-cãrãmiziu;sunet clar.

CC.. PPrroodduussee cceerraammiiccee ppeennttrruu ffiinniissaajjeeiinntteerriiooaarree ººii eexxtteerriiooaarree::

placaj ceramic dreptunghi.

Pentru îmbunãtãþirea cali-tãþii, a aspectului produselorºi pentru asigurarea uneiabateri de numai +/-0,3% latãierea cãrãmizilor ºi a blocu-rilor ceramice, s-au fãcut moder-nizãri în cadrul procesuluitehnologic, prin achiziþio-narea ºi punerea în funcþiunea preselor performante.

Asigurarea clienþilor ºi aconsumatorilor finali cu pro-duse ceramice pentru zidãriela llooccuull ppoottrriivviitt, la mmoommeennttuullppoottrriivviitt, la pprreeþþuull ppoottrriivviitt, cuaacccceess ppoottrriivviitt a determinatSSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIaaººii ca, încadrul programului de inves-tiþii, sã achiziþioneze o nouãlinie tehnologicã completãpentru fabricarea cãrãmizilorºi a blocurilor ceramice deaproximativ 6,5 milioanede euro.

Î n a c e l a º i t i m p ,SS..CC..CCEERRAAMMIICCAA SS..AA.. IIaaººii aimplementat sistemul demanagement al calitãþii(SR EN ISO 9001/2001).

Acest sistem de manage-ment al calitãþii este princi-pala mãsurã de adoptare amanagementului anticipativpentru atingerea obiectivuluiprioritar al societãþii „ssaattiissffaa--cceerreeaa cceerriinnþþeelloorr cclliieennttuulluuii”,iar calitatea asigurã pentruclienþii sãi ssuupprreemmaaþþiiaapprroodduussuulluuii..

Politica managementuluiîn domeniul calitãþii, în con-cordanþã cu celelalte mãsuritehnico-organizatorice, a condusla menþinerea societãþii întopul firmelor de vârf, faptconsacrat de Camera de

Comerþ ºi Industrie Iaºi prin acordareaDiplomelor de Excelenþã în anii 1997-2003, „Marca de aur” pentru þiglele dublupresate ºi, în perioada 2001-2003, locul IIîn Topul Naþional al firmelor private.

Managementul performant prestat decãtre SSCC CCEERRAAMMIICCAA SSAA IIaaººii pentru piaþamaterialelor de construcþii – SSuupprreemmaaþþiiaapprroodduussuulluuii,, eexxcceelleennþþaa ooppeerraaþþiioonnaallãã ººiiaapprrooppiieerreeaa ddee cclliieenntt – a asigurat firmeidobândirea unui areal de piaþã carecuprinde aproximativ 25 de judeþe aleRomâniei, precum ºi export în SUA,Danemarca, Republica Moldova, Ukraina.

Produse termorezistente Ceramtherm SSeeccrreettuull uunneeii ccaassee ttrraaiinniiccee!!

CERAMICA IIAªICERAMICA IIAªI


- de a controla respectarea condiþiilor cuprinse înproiectul de urmãrire specialã a comportãrii în exploatareºi a celor prevãzute în cartea tehnicã a construcþiei;

- de a controla periodic starea tehnicã a construcþiei înscopul punerii în evidenþã a acelor elemente de con-strucþii, care, prin starea de degradare sau prin condiþiilede exploatare, reprezintã un pericol pentru siguranþa saustabilitatea construcþiei;

- de a solicita efectuarea unei expertize a unei inspec-tãri extinse sau a altor mãsuri, prin institute de cercetaresau alþi specialiºti autorizaþi, în cazul constatãrii unordegradãri conform articolului precedent.

• Normele metodologice privind organizarea ºifuncþionarea asociaþiilor de proprietari prevãd printre altele:

Art. 22 (3) Administratorul asigurã managementul deproprietate al condominiului prin:

…b) urmãrirea comportãrii în timp a construcþiei, petoatã durata contractului; întocmirea fiºelor tehnice peri-odice cu privire la starea clãdirii ºi a instalaþiilor acesteia;asigurarea punerii în siguranþã a clãdirii potrivit prevede-rilor legale (v. OGR nr.20/1994 privind punerea în sigu-ranþã a fondului construit existent, n. autorului);evidenþierea în cartea tehnicã a clãdirii a tuturor modi-ficãrilor aduse;

…d) procurarea mijloacelor materiale necesareîntreþinerii ºi reparaþiilor curente;

…e) înºtiinþarea comitetului executiv ºi luareamãsurilor necesare pentru efectuarea la timp ºi eficient alucrãrilor de întreþinere ºi reparaþii;

…h) supravegherea execuþiei lucrãrilor de reparaþie,întreþinere ºi participare la recepþia lor.

Dupã cum se vede, administratorul joacã rolul deresponsabil cu urmãrirea comportãrii construcþiilor (nu sespune dacã e vorba de urmãrirea curentã sau specialã),mai bine zis cu monitorizarea comportãrii, fiind respon-sabil ºi de intervenþiile necesare remedierii deficienþelorconstatate, fãrã a se preciza gradul de calificare ºi compe-tenþã pe care ar trebui sã le aibã. De altfel, aceste normenu fac referire nici la regulamentul, ºi nici la normativulde urmãrire aflate în vigoare, ignorând prevederea posibi-litãþii unei inspecþii extinse în cadrul urmãririi curentecare „se efectueazã de cãtre o firmã competentã,dispunând de serviciile unor experþi autorizaþi de MLPAT,cu o largã experienþã în domeniul cercetãrii experimen-tale a elementelor ºi structurilor de construcþii”.

Aº mai evidenþia cã la capitolul „Obligaþii ºi rãspun-deri privind urmãrirea comportãrii construcþiilor”responsabilii ºi executanþii urmãririi ar trebui sã satisfacãunele condiþii de competenþã, precum: sã cunoascã„în detaliu conþinutul instrucþiunilor de urmãrire curentãsau al proiectului de urmãrire specialã…”, sã cunoascã:„construcþia, caracteristicile generale ale structurii, materi-alele folosite, dimensiunile, caracteristicile condiþiilor defundare ºi ale mediului etc.“, „obiectivele urmãririi curentesau speciale (caracteristici, fenomene, mãrimi, criterii deapreciere, condiþii de calitate, limite de atenþionare, averti-zare ºi alarmare etc.)“, „metodele de mãsurare”, „detaliilede montaj pentru fiecare punct de mãsurat ºi aparat”,„modul de înregistrare ºi de arhivare a datelor”, „modul deprelucrare primarã ºi de comparare cu valorile de control”.

Aceastã succintã prezentare a atribuþiilor celui ce seocupã cu urmãrirea curentã conform cu reglementãrile învigoare evidenþiazã urmãtoarele:

elaboratorii reglementãrilor nu au pãtruns esenþacelor douã forme de urmãrire producând confuzii, necon-cordanþe, neînþelegeri, într-un cuvânt „bramburealã”;

în orice caz reiese clar cã „îndeplinirea sarcinilor deurmãrire curentã nu poate fi preluatã de oricine”; estenevoie de o îndrumare prin instrucþiuni scrise ºi instructajverbal din partea cuiva familiarizat cu problemele ce potapãrea, cu locurile în care se ivesc ºi cu periculozitatea lor.

În prezent, rolul instructorului este atribuit proiectantului,de preferinþã proiectantul construcþiei în cauzã, cel care îicunoaºte cel mai bine pãrþile tari ºi pãrþile slabe.

dacã pentru o clãdire micã cel mai indicat pentruexecutarea urmãririi este proprietarul ei, în cazulclãdirilor mari, a construcþiilor speciale importante estenevoie ca aceastã activitate sã revinã unui constructorcalificat sau chiar unui colectiv de specialiºti.

Astfel, în cazul marilor baraje, urmãrirea curentã seface în paralel cu urmãrirea specialã, dictatã de importanþaconstrucþiilor ºi de consecinþele unui eventual accident.

BB – În cazul urmãririi speciale, problemele devin maicomplicate, acþiunea îmbrãcând caracterul unei cercetãriºtiinþifice cu obiective bine precizate.

Astfel, pentru construcþiile importante, urmãrirea spe-cialã are u rol de asigurare suplimentarã faþã de urmãrireacurentã prin folosirea unor mijloace tehnice specializate,cu care se observã ºi mãsoarã evoluþia unor fenomene ºi aunor mãrimi în vederea prevenirii accidentelor de con-strucþii ºi a înlãturãrii eventualelor lor urmãri.

Pentru construcþiile cu probleme de interacþiune cumediul (fisurare ca urmare a tasãrilor, însoririi, încãr-cãrilor; coroziunea în mediu agresiv; acþiunea radiaþiilor,a umiditãþii º.a.) se urmãresc doar fenomenele caracteris-tice problemelor ivite.

Este clar cã o asemenea activitate nu o pot desfãºuradecât oameni calificaþi ºi competenþi, special pregãtiþipentru acest gen de lucrãri.

Aºa-numitul responsabil cu urmãrirea specialã a com-portãrii în exploatare a construcþiilor”, cu pregãtirea sa denivel mediu în construcþii, nu va putea face faþã provo-cãrilor acestei activitãþi.

De altfel, chiar actualul normativ P 130 – 99 prevedecã „Urmãrirea specialã a comportãrii construcþiilor, efec-tuându-se cu mijloace complexe ºi specializate, necesitãun personal specializat în astfel de lucrãri, specialiºti îndomeniul cercetãrii experimentale a elementelor ºi struc-turilor de construcþii, specialiºti în dispozitive ºi aparaturãde mãsurã ºi control, cât ºi specialiºti în achiziþia ºi prelu-crarea automatã a datelor.”

Rezultã din expunerea de pânã acum cã actualelereglementãri relativ la componenta ii)) a sistemului calitãþiisunt confuze, dar, ºi în eventualitatea cã ar fi clare, pro-blema aplicãrii lor depinde de existenþa unor profesioniºticalificaþi pentru ocupaþia „monitorizarea comportãrii insitu a construcþiilor”, fãrã de care toate prevederile de pehârtie sunt doar „apã de ploaie” sau „praf în ochi”. Dacãse vrea ca aceastã activitate, crucialã pentru prezervareafondului construit existent ºi care constituie principalaavuþie a poporului nostru, sã existe ºi sã prospere sprebinele naþiunii, trebuie creatã ºi ocupaþia corespunzã-toare, legalizatã ca orice ocupaþie din þara aceasta.

În ceea ce priveºte legalizarea ocupaþiei „monitori-zarea comportãrii in situ a construcþiilor”, respectiv aurmãririi ºi a intervenþiilor, se pot distinge douã aspecte:

11.. NNeecceessiittaatteeaa lleeggaalliizzããrriiii acestei ocupaþii derivã dinspecificul acestei activitãþi, respectiv este vorba despreconstrucþiile reale, în condiþii de amplasament individua-lizate, interacþiunea construcþiilor cu mediul ambiantdând naºtere la fenomene fizice ºi chimice a cãror dece-lare ºi interpretare necesitã cunoºtinþe deosebite ºi expe-rienþã practicã, iar responsabilitatea mãsurilor luate esteuriaºã dacã ne gândim la protecþia vieþilor omeneºti ºi abunurilor materiale.

Urmãrirea comportãrii in situ a construcþiilor ºi asigu-rarea intervenþiilor la timp pe acestea se prezintã în modincontestabil ca o activitate de primã importanþã deoarece,în felul acesta, se pãstreazã pe o perioadã îndelungatã unadintre avuþiile de bazã ale þãrii, fondul construit, ceînglobeazã munca a generaþii ºi constituie suportultuturor activitãþilor umane. De aceea, aceastã activitate




este de mare rãspundere, constituind o ocupaþie în sine, ceincumbã cunoºtinþe complexe, multidisciplinare.

De altfel, analiza prevederilor regulamentare, privindurmãrirea curentã ºi specialã a comportãrii in situ a con-strucþiilor, conduce „volens-nolens la recunoaºterea faptuluicã nu oricine poate fi responsabil cu urmãrirea comportãriiconstrucþiilor”, nici ca persoanã, nici ca organizaþie.

În acelaºi timp este clar cã nivelul ºi întindereacunoºtinþelor diferã de la cazul urmãririi curente la cel alurmãririi speciale: dacã pentru primul caz o pregãtire ad-hoc sau medie „de construcþii” ar fi poate suficientã pentruconstrucþiile simple, de micã anvergurã, pentru cazul aldoilea, care se apropie prin caracter ºi obiective de cerce-tare, este necesarã nu numai o pregãtire academicã în con-strucþii, dar ºi o specializare în mijloace de investigaþie ºimetode de culegere, prelucrare ºi interpretare a datelor.

Pânã ºi intervenþiile pe construcþii, aºa cum suntprezentate în normativ, diferã în mod substanþial de activi-tãþile clasice de proiectare ºi execuþie a construcþiilor noi,necesitând ºi acestea cunoºtinþe suplimentare, cãpãtate deobicei dupã o experienþã practicã îndelungatã.

22.. RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa lleeggaalliizzããrriiii ocupaþiei „urmãrireacomportãrii in situ a construcþiilor ºi intervenþiile asupraacestora” ar trebui sã revinã MTCT, respectiv Inspectora-tului de Stat în Construcþii, cel ce a coordonat elaborareaLegii nr.10/1995 privind calitatea în construcþii ºi pre-scripþiile oficiale derivate din acestea. Apare ca normal ºilogic ca cel ce introduce o activitate nouã, generatoare aunei ocupaþii specifice, sã se intereseze ºi de asigurarea eilogisticã prin susþinerea ei sub toate aspectele.

Dupã cum rezultã din reglementãrile actuale, ocupaþiade urmãrire a comportãrii in situ a construcþiilor ºi deintervenþii asupra acestora poate fi exercitatã de persoanefizice ºi de persoane juridice cu grade diferite de pregãtireteoretico-practicã ºi de suport tehnico-material.

Responsabilitatea legalizãrii ocupaþiei” urmãrireacomportãrii in situ a construcþiilor ºi intervenþiile asupraacestora” revine logic ºi normal MTCT ºi pentru faptul cãîn felul acesta ar putea trece ºi la revizuirea actelor nor-mative referitoare la aceastã activitate, corelându-le întreele ºi eliminând astfel actualele neînþelegeri.

Tot logic ºi normal apare ºi faptul cã, în definirea ocu-paþiei ºi participanþilor la executarea activitãþilor pe carele-ar cuprinde, sã fie atrasã în calitate de colaborator aso-ciaþia profesionalã de specialitate” Comisia NaþionalãComportarea in situ a Construcþiilor”. De altfel, la nivelulCNCisC s-a încercat elaborarea unui standard ocupaþionalprivind aceastã ocupaþie în colaborare cu COSA, dar costulcolaborãrii depãºeºte posibilitãþile financiare ale comisieiºi se considerã cã nici nu ar reveni asociaþiei aceastãresponsabilitate, ci MTCT, ministerul care a legiferataceastã activitate.

Propunerea CNCisC pentru standardul ocupaþionalconþinea (v. Buletinul informativ CisC nr. 1/2002):

Descrierea activitãþilor (urmãrire curentã, urmãrirespecialã, mentenanþã, reabilitare);

Competenþele personalului pe douã trepte:responsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii in

situ a construcþiilor ar trebui sã fie competent pentru:- observarea fenomenelor ºi mãsurarea cu mijloace

uzuale a mãrimilor însoþitoare cu ocazia unorcontroale/revizii/inspecþii programate;

- consemnarea în documente a constatãrilor fãcute cuocazia controalelor/reviziilor/inspecþiilor;

- semnalarea apariþiei unor fenomene de degradaresau/ºi de disfuncþionalitate a echipamentelor ce ar nece-sita mãsuri de intervenþie;

- propuneri de mãsuri de mentenanþã (întreþinere ºireparaþii);

specialistul expert în urmãrirea comportãrii in situ aconstrucþiilor ar trebui sã fie competent pentru:

- toate sarcinile responsabilului cu urmãrirea curentã aconstrucþiilor;

- selectarea performanþelor construcþiilor susceptibile afi supuse condiþionãrii calitative ºi a fenomenelor/ para-metrilor ce le definesc;

- definirea condiþiilor de calitate ºi a calitãþilor pentruevaluarea ºi asigurarea aptitudinii pentru exploatare aconstrucþiilor, conform destinaþiilor funcþionale;

- alegerea metodelor ºi tehnicilor de observare ºi mãsurarecelor mai adecvate urmãririi speciale în diferite situaþii;

- urmãrirea comportãrii construcþiei cu mijloacele deobservare/mãsurare alese;

- întocmirea de instrucþiuni de urmãrire curentã ºi deproiecte de urmãrire specialã a construcþiilor;

- consemnarea, prelucrarea ºi interpretarea datelorrezultate din observare ºi mãsurãri;

- diagnosticarea stãrii tehnico-funcþionale a con-strucþiei prin stabilirea legãturilor cauzale ºi condiþionalea producerii fenomenelor constatate;

- evaluarea aptitudinii pentru exploatare a construcþi-ilor ºi recomandarea mãsurilor de reabilitare (renovare,restructurare);

Ghidul pentru evaluarea candidaþilor prevede:AA.. Responsabilul cu urmãrirea curentã a comportãrii in

situ a construcþiilor:- sã deþinã dovada absolvirii unei ºcoli medii de arhi-

tecturã-construcþii, a calificãrii ca subinginer, conductor-arhitect, tehnician, maistru în domeniul construcþiilor;

- sã deþinã dovada efectuãrii unui instructaj pentruactivitatea de urmãrire curentã a comportãrii construcþiilor;

- sã susþinã examen oral privind legislaþia ºi reglemen-tãrile tehnice din domeniu, cunoaºterea cãrþii tehnice ºi ainstrucþiunilor tehnice privind construcþia în cauzã.

BB.. Specialistul expert în urmãrirea comportãriiconstrucþiilor:

- sã aibã diploma de inginer constructor;- sã deþinã dovada unei activitãþi de cel puþin 5 ani în

proiectare, execuþie sau cercetare în domeniul construcþiilor;- sã susþinã colocviu–examen asupra cunoaºterii

metodelor ºi tehnicilor folosite în investigarea construc-þiilor, prelucrarea ºi interpretarea datelor rezultate;

- sã susþinã colocviu–examen asupra cunoaºterii legis-laþiei ºi a reglementãrilor tehnice privind monitorizareacomportãrii in situ a construcþiilor;

- sã deþinã dovada atestãrii ca specialist expert alCNCisC (brevet).

Atestarea (nu autorizarea) responsabilului cu urmãrireacurentã a comportãrii in situ a construcþiilor s-ar putea faceprin comisii coordonate de Inspecþia Judeþeanã în Con-strucþii, dar atestarea specialistului expert în urmãrirea com-portãrii in situ a construcþiilor ar trebui fãcutã la nivelnaþional, similar cu atestarea celorlalþi experþi în construcþii.

Atestarea ca experþi ai CNCisC ar trebui recunoscutãprin standardul ocupaþional de cãtre autoritatea de stat ºipromovatã ca atare.

Introducerea ocupaþiei „Monitorizarea comportãrii insitu a construcþiilor” ar deschide orizontul ºi pentru înfi-inþarea unor organizaþii, persoane juridice, care ar preluaaceastã ocupaþie, creând astfel ºi noi locuri de muncã ºiposibilitãþi de câºtig pentru profesioniºtii constructori.

În strãinãtate existã asemenea societãþi, de la celefamiliale, cu câteva persoane, pânã la grupuri cu mii deangajaþi ºi rãspândire pe tot mapamondul.

Dixit et salvavit anima mea!



Înfiinþatã în anul 1994 ca societate pe acþiuni,CCOONNMMEETT SSlloobboozziiaa ºi-a început activitatea princomercializarea produselor metalurgice provenite,în special, din producþia externã ºi, în mai micãmãsurã, din cea autohtonã.

Prin retragerea a 4 din cei 5 acþionari, în anul 1998CCOONNMMEETT SSlloobboozziiaa ºi-a modificat forma juridicã,transformându-se în societate cu rãspundere limitatã.În anii ce au urmat, printr-o politicã managerialã efi-cientã ºi prin consolidarea relaþiilor cu parteneriexterni importanþi, s-a reuºit crearea unuiteren favorabil obþinerii unor rezultatefinanciare foarte bune.

Astfel, „speculând” diferite momentefavorabile ale pieþei, asociate ºi cu ostrategie eficientã de dezvoltare, CCOONNMMEETTa reuºit acumularea unui capital suficientcare sã-i permitã dezvoltarea ºi în altedirecþii, precum ºi înfiinþarea unui parcauto propriu care a determinat reducereacheltuielilor de transport aferenteprocurãrii mãrfurilor. Toate acestea aupermis menþinerea unei oferte competi-tive, în condiþiile creºterii concurenþei pepiaþa internã.

PPrroodduusseellee ddee bbaazzãã ccoommeerrcciiaalliizzaattee ddeeccããttrree ffiirrmmaa CCOONNMMEETT ssuunntt::

þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze;þevi zincate;þevi pãtrate ºi rectangulare;þevi ºi fitinguri din polipropilenã

pentru instalaþii termice ºi sanitare, agre-mentate din punct de vedere tehnic.

Acest tip de produse prezintã o seriede avantaje, în detrimentul celor clasice,din oþel. Astfel, produsele din polipro-pilenã au o duratã lungã de viaþã, (pânãla 50 de ani), au suprafaþa interioarã lisãnepermiþând acumularea depunerilor,ceea ce înseamnã ºi evitarea pierderilorde presiune pe toatã perioada de uti-lizare, au o rezistenþã chimicã ºi elec-trochimicã ridicatã, precum ºi ungrad superior de izolare termicã ºifonicã. Îmbinarea se face cu sudurã prin

polifuziune, procedeu ce determinã un montaj simplu ºirapid permiþând reducerea cheltuielilor cu manoperaºi un timp redus de punere în operã a reþelei.Polipropilena este un material netoxic pentrumediu ºi apã care nu afecteazã sãnãtatea utilizato-rilor. De asemenea, polipropilena prezintã un gradridicat de elasticitate, determinând o bunã rezis-tenþã la variaþii de temperaturã ºi la manipulare, iargreutatea redusã asigurã o mai mare uºurinþã înmanipulare ºi montaj.

Un nou standard de calitate


SC AMI SA Baia MarePerformanþã – calitate – eficienþã

Pe lângã gama de lucrãri de instalaþii interioare ºi

exterioare, termice, electrice, de apã, gaz, canalizare,

ventilaþie, reþele magistrale de gaz, staþii de mãsurã ºi

reglaj, centrale termice etc, la S.C. AMI SA Baia Mare

se realizeazã cazane din oþel pentru încãlzire, centrale

pe gaz, combustibil lichid, lemn sau G.P.L., cum sunt

boilerele, tablourile electrice ºi microcentralele termice

de apartament.

Graþie nivelului ridicat de pregãtire profesionalã a

angajaþilor, managementului adecvat ºi eficienþei

aplicãrii sistemului de asigurare a calitãþii, grupul de

firme este autorizat de cãtre TUV, ISCIR, ROMGAZ,

RENELºi ROMTELECOM.

Compania are sistemul calitãþii certificat conform

standardului ISO 9002.

SC AMI SA este privatizatã prin metoda „MEBO“,având din decembrie 1995 capital 100% privat.

Drumul parcurs de S.C. AMI SA dupã 1994 estepresãrat cu ample lucrãri de retehnologizare ºi moder-nizare care, de-a lungul timpului, s-au concretizat înobiective ce asigurã o largã gamã de servicii incluse înoferta generalã a societãþii. Printre ele pot fi menþionate:

fabrica de radiatoare din aluminiu;secþia de fabricare a încãlzitoarelor instantanee

de apã, tip ELIT-Germania;fabrica de cazane murale, licenþã RADIANT-Italia;fabrica de cazane din oþel pentru încãlzire,

licenþã MESCOLI-Italia;atelierul de acoperiri metalice;„Magazinul AMISA“, cu sediul în Baia Mare ºi

cel din Cehu Silvaniei, judeþul Sãlaj, ambele comer-cializând materiale de instalaþii ºi construcþii.

GGrruuppuull ddee ffiirrmmee AAMMII SSAA BBaaiiaa MMaarree ccuupprriinnddee ssoocciieettããþþii ppee aaccþþiiuunnii ccuu ccaappiittaall pprriivvaatt ((AAnnttrreepprriizzaa MMoonnttaajj IInnssttaallaaþþiiii ººiiAAMMII SSAA PPrroodduucctt)) ººii bbeenneeffiicciiaazzãã ddee oo eexxppeerriieennþþãã ddee ppeessttee 4400 ddee aannii îînn eexxeeccuuttaarreeaa lluuccrrããrriilloorr ddee mmoonnttaajj--iinnssttaallaaþþiiii..

OBIECTUL DDE AACTIVITATE AAL FFIRMEI SSC AAMI SSA BAIA MMAREIInnssttaallaaþþiiii iinntteerriiooaarree ººii eexxtteerriiooaarree ddee ttooaattee ttiippuurriillee

(sanitare, încãlzire, gaz, electrice, ventilaþie) cu lucrãri

de referinþã la:

- Spitalul Târgu Lãpuº;

- Sediul Curþii de Conturi Baia Mare;

- Sediul BancPost Baia Mare;

- Aeroportul Baia Mare;

- Fabrica de ciocolatã SAURO Baia Sprie;

- Bloc TR5/74 Baia Mare;

- BRD, sucursala Baia Mare;

- Palatul de Justiþie Baia Mare;

- AVICOLA ouã-consum Baia Mare;

- PECOMAR Baia Mare;

- Liceul ”Petru Rareº”, Târgu Lãpuº;

RReeþþeellee eexxtteerriiooaarree ddee aappãã,, ggaazz ººii tteerrmmiiccee:

- extinderea ºi modernizarea reþelei apã-canal din

Sighetul Marmaþiei, alimentarea cu apã la Ardusat,

Costiui, Rona de Sus ºi reþele apã-canal la Cehu

Silvaniei;

SSttaaþþiiii ddee rreeggllaarree ggaazz::

- racord gaz ºi staþie de reglare ºi mãsurare PT5 ºi PT4;

RReeþþeellee mmaaggiissttrraallee ddee ggaazz la Salsig, Seini, Cavnic,

ªomcuþa Mare, Ferneziu III, Baia Mare (6 strãzi);

- punct distribuþie gaz, comuna Pomi, jud. Satu Mare;

- mãrirea capacitãþii de transport gaze naturale DN 16

Jibou-Zalãu ºi pe sistemul Nord - dublarea conductei

DN 12’’ Casei – Tãuþii Mãgerãuºi, DN 28’’ Ulmeni-

Tãuþii Mãgerãuºi;

- Conducta DN 12’’ NORD I - NORD II;


RReeþþeellee eelleeccttrriiccee ººii ddee tteelleeccoommuunniiccaaþþiiii::

- iluminat public pe strada Câmpul Tineretului,

Baia Mare;

- alimentare energie electricã CTA Cavnic;

- CTA 2 Baia Mare;

- reþea de telecomunicaþii în Fãlcuºa;

- modernizarea reþelei de telecomunicaþii în Borºa;

- alimentare energie electricã pe strada Oborului;

- modernizarea reþelei de telecomunicaþii în loca-

litãþile Viºeul de Sus ºi Moisei;

TTaabblloouurrii eelleeccttrriiccee

CCeennttrraallee tteerrmmiiccee ººii lluuccrrããrrii ddee îîmmbbuunnããttããþþiirree aa

ccoonnffoorrttuulluuii tteerrmmiicc llaa::

- CT bloc 3 Transilvaniei, Baia Mare;

- CT bloc 33 George Coºbuc, Baia Mare;

- modernizare CT Suior;

- CT ªcoala Nr. 21, Baia Mare;

- cazane PAC 25 C5-D5 ENERGOTERM Baia Mare

la Cãminul de copii ºi Grãdiniþa Cavnic; Biblioteca ºi

Casa de culturã Cavnic, ARAMIS Baia Mare;

- CT ºi îmbunãtãþire confort termic la Liceul Nr. 5

Baia Mare; ªcoala Nr. 15 Baia Mare; ªcoala Nr. 3 Baia

Mare ºi ªcoala „Vasile Alecsandri”, Baia Mare;

AAllttee pprreessttããrrii ddee sseerrvviicciiii::

- turnãri de mase plastice;

- activitate de metrologie;

- lucrãri de închidere a minelor;

- comerþ.

Antrepr i z a MMonta j II ns ta l a t i i SS.A.Ba i a -Mare /4800

A leea E l ect ro l i z e i , n r.10040-262-2165250040-262-215015market i ng@am isa . ro


Tuburi ºi panouri radiantede joasã ºi medie temperaturã

ddrrdd.. iinngg.. eecc.. IIooaann CCÃÃLLDDAARREE –– SSCC MMeeggaavvooxx CCoonnffoorrtt SSRRLL AAllbbaa IIuulliiaa

Tuburi rradiante dde jjoasã temperaturãSunt emiþãtori obscuri (de unde

întunecoase) caracterizaþi printr-ocombustie internã efectuatã pe uncorp purtãtor de cãldurã, la o tempe-raturã de 2500C - 5000C. Lungimea deundã corespunzãtoare intensitãþiispectrale maxime este de 4mm.

Un panou radiant de temperaturãjoasã are urmãtoarele pãrþi compo-nente: tuburi radiante, conexiuni dedilatare, elemente de turbionare,deflectori, izolaþie termicã, arzãtor,exhaustor, element de susþinere,tablou electric ºi de automatizare.

Principiul de funcþionare atuburilor radiante constã în încãlzireaunui tub din oþel prin produsele deardere rezultate de la un arzãtor cugaz. Radiaþia aparatelor este dirijatãspre sol, prin plãcile reflectoareplasate deasupra tuburilor ((ffiigg.. 11)).

Un sistem radiant este format, înprincipiu, din douã zone:

• grupul de combustie;• zona radiantã.GGrruuppuull ddee ccoommbbuussttiiee se compune

din arzãtor, camerã de combustie,panou electric de control, panouelectric de comandã cu termometrusferic, tub radiant ducere, tub radiantîntoarcere, exhaustor (neutilat, deevacuare a gazelor de ardere), coº defum ((ffiigg.. 22)).

Arzãtoarele sunt de tipul cu inerþieatmosfericã ºi flacãrã stabilizatã,urmate de o camerã de ardere. Ele sunt

înzestrate cu o bujie de aprindere, untermocuplu sau o sondã de ionizare;pentru detectarea flãcãrii, comandãdeschiderea valvei principale de ali-mentare cu gaz. Arzãtoarele sunt dedebit constant.

Reglarea funcþionãrii arzãtoruluise face „tot sau nimic”, cu ajutorulunui termostat de camerã.

ZZoonnaa rraaddiiaannttãã cuprinde circuitulgazelor de ardere, fiind împãrþitã con-venþional în:

• zonã caldã ducere;• zonã rãcire întoarcere.Tuburile radiante pot avea sec-

þiune circularã sau pãtratã ºi suntfabricate din oþel special, rezistent laºocuri termice, dilatãrile fiind pre-luate prin dispozitive lenticulare ((ffiigg.. 33)).

Reflectoarele separã zona de radi-anþã inferioarã de zona superioarã;sunt din aluminiu ºlefuit, montatedeasupra tuburilor ºi repartizate petoatã lungimea acestora.

Pentru instalaþiile de încãlziresituate în încãperi comportând emisiide gaze (de exemplu, ateliere desudurã), reflectoarele de aluminiu potfi înlocuite cu reflectoare din oþelinoxidabil.

Accesorii:• termostat plasat în încãperea

încãlzitã. Ca toate sistemele deîncãlzire prin radiaþie va fi esenþialãfixarea unui punct de funcþionare aaparaturii de reglare ºi a unei tempe-raturi ambiante a încãperii;

• regulator manometric de pre-siune – plasat la intrarea ventilato-rului de extracþie. El serveºte la bunafuncþionare a electrovalvei principalede alimentare cu combustibil.

Racorduri pentru:• combustibil (GN, GPL);• energie electricã;• aer de combustie;• evacuarea gazelor de ardere

(exhaustor).Arzãtoarele produse în prezent au

puteri cuprinse între 15 Kw ºi 19 kw.Reglarea fiecãrui arzãtor se efectueazã"tot sau nimic" sau existã posibilitateaunui sistem de comandã ºi reglare,care acþioneazã asupra fiecãrui arzãtorindependent ºi care permite obþinereaunei încãlziri adaptate la zonele saula locurile de muncã cu necesar fixde cãldurã.

Randament global de ardere: de la0,85 la 0,90 din PCI.

Randament practic al radiaþieispre sol: 0,55 – 0,70.

În regim stabilizat în aval de arzã-tor, temperatura este de 3500C.

Gazele de ardere sunt evacuate lao temperaturã de aproximativ 1500C.

Gama de puteri pentru tuburile deserie este de la 15 kw la 30 kw, iartemperatura dezvoltatã este de 6000C.

Panouri rradiante dde mmedie ttempe-raturã ((panouri rradiante lluminoase)

Sunt emiþãtori luminoºi caracteri-zaþi printr-o combustie externã efectu-atã pe o suprafaþã la temperaturãînaltã (750 – 9000C). Lungimea deundã corespunzãtoare intensitãþiimaxime spectrale este de ordinul 3 mm.Din acest motiv, radiaþia este maipenetrantã. Funcþionarea aparateloreste bazatã pe injecþia unui amestecde gaz-aer la traversarea unei plãcirefractare, constituind deschiderea

SSiisstteemmeellee ddee îînnccããllzziirree pprriinn rraaddiiaaþþiiee tteerrmmiiccãã aa iinncciinntteelloorr ccuu vvoolluumm mmaarree ccuupprriinndd,, îînn pprriinncciippaall,, ddoouuãã ssoolluuþþiiii tteehhnnoollooggiicceeddee bbaazzãã::

•• iinnssttaallaaþþiiii ddee îînnccããllzziirree pprriinn rraaddiiaaþþiiee ccuu ppaannoouurrii rraaddiiaannttee ddee jjooaassãã tteemmppeerraattuurrãã ((ttssrr==22550000CC -- 55000000CC));;•• iinnssttaallaaþþiiii ddee îînnccããllzziirree pprriinn rraaddiiaaþþiiee ccuu ppaannoouurrii rraaddiiaannttee ddee mmeeddiiee tteemmppeerraattuurrãã ((ttssrr==77550000CC -- 99000000CC))..

PPrriinn ccoommbbiinnaarreeaa ssiisstteemmeelloorr ddee îînnccããllzziirree rraaddiiaannttãã ccuu cceellee ccoonnvveeccttiivvee aa rreezzuullttaatt::•• îînnccããllzziirree rraaddiiaannttãã TTUURRBBOO;;•• îînnccããllzziirree ccuu ttuubb rraaddiiaanntt ggeenneerraattoorr ddee aaeerr ccaalldd..

FFiigg.. 11..


unor canale fine, calibrate; aerul deardere este preluat din interiorulîncãperii.

Amestecul de aer-gaz reglat cores-punzãtor ca presiune ºi proporþie ardela suprafaþa plãcii refractare, la periferiafiecãruia dintre aceste canale fine,deoarece materialul refractar acu-muleazã cãldura. Amestecul de gaz-aer care îl traverseazã se va preîncãlzi,rezultând o creºtere a vitezei de ieºirea acestuia. Simultan, viteza de propa-gare a flãcãrii creºte, decurgând ten-dinþa acesteia de penetrare în materialulrefractar.

Temperatura suprafeþei unui panoudepinde pentru un debit de gaz dat,de densitatea canalelor ºi de stareasuprafeþei plãcuþelor. Intrarea înregim a aparatului dureazã circa10 minute.

Pãrþile componente ale panouluisunt urmãtoarele:

aa)) dalã refractarã compusã dinplãcuþe juxtapuse, prinse solidar cuajutorul unor garnituri inserate într-uncadru metalic, ce poate suportadilatãri importante;

bb)) grilã finã de nichel-crom careeste plasatã, de obicei, în faþasuprafeþei de ardere. Rolul ei estecomplex. Ea intervine ca limitator alzonei arderii, împiedicând intrãrileaerului secundar ºi ca element radiantsecundar spre receptor. Radiaþia sacãtre suprafaþa refractarã contribuie laactivitatea arderii. Uneori existã niºtearipioare plasate perpendicular pesuprafaþa emiþãtoare. Ele lamineazãgazele de ardere recuperând cãlduracare este remisã sub formã de radiaþieinfraroºie;

cc)) etaj de amestec aer-gaz alcã-tuit dintr-un tub de aer ºi un injectorde gaz. Viteza de miºcare a gazuluicreeazã o depresie care produceaspiraþia aerului necesar arderii.În aparatele cele mai întâlnite, aerulambiant este utilizat pentru ardere.Aparatele funcþioneazã cu aer primarîn totalitate. La ieºirea din tubul deaer amestecul de aer-gaz este intro-dus într-o camerã de amestec care-lrepartizeazã în mod egal pe întreagasuprafaþã a panoului radiant. În cazulmodelelor mai evoluate, un capotajdublu canalizeazã gazele de arderede-a lungul anvelopei ce conþineamestecul gaz-aer înainte de ardere.Amestecul este, astfel, preîncãlzit,ceea ce are drept urmare o ardere la otemperaturã mai mare, deci un randa-ment mai ridicat;

dd)) diverse aparate anexe cumsunt: mecanismul de aprindere la dis-tanþã, de control al flãcãrii ºi electro-valva de admisie a gazului combustibil.Anumite instalaþii comportã ºi untablou de automatizare, compusdintr-un programator sãptãmânal detimp, de zi ºi de noapte.

FFiigg.. 33:: SScchheemmee ddee mmoonnttaarree ppeennttrruu ttuubbuurriillee rraaddiiaannttee

FFiigg.. 22:: PPrriinncciippiiuull ddee ffuunnccþþiioonnaarree aa ttuubbuurriilloorr rraaddiiaannttee11 -- aarrzzããttoorr;; 22 -- ccaammeerrãã ddee ccoommbbuussttiiee;; 33 -- ppaannoouu eelleeccttrriicc ddee ccoonnttrrooll;; 44 -- ppaannoouu eelleeccttrriicc

ddee ccoommaannddãã ccuu tteerrmmoommeettrruu ssffeerriicc;; 55 -- ttuubb rraaddiiaanntt dduucceerree;; 66 -- ttuubb rraaddiiaanntt îînnttooaarrcceerree;;77 -- eexxhhaauussttoorr ((nneeuuttiillaattãã,, ddee eevvaaccuuaarree aa ggaazzeelloorr ddee aarrddeerree));; 88 -- ccooºº ddee ffuumm..

FFiigg.. 44:: SScchheemmaa ddee pprriinncciippiiuu aa uunnuuii aarrzzããttoorr::11 -- rreefflleeccttoorr;; 22 -- ffllaaccããrrãã ppiilloott ººii bbuujjiiee ddee aapprriinnddeerree;; 33 -- aarrzzããttoorr;; 44 -- ccaammeerrãã ddee aarrddeerree;;

55 -- ttuubb ddee lleeggããttuurrãã ddiinn ooþþeell..continuare în pagina 66


Debitul termic nominal al panourilorradiante luminoase (cantitatea de cãl-durã totalã degajatã prin arderea gazuluila puterea nominalã a arzãtorului în uni-tatea de timp) variazã în funcþie demodel, de la 4 kw la 45 kw.

Gazele de ardere evacuate în in-cinta încãlzitã nu constituie un peri-col din punctul de vedere al igienei,însã conþin vapori de apã care potdeveni saturaþi ºi se pot condensa.Pentru evitarea acestui fenomen esteutil ca, în încãperea care prezintãriscuri de incendiu, sã se impunã

o evacuare directã a gazelor de ardereprin coºuri sau aspiraþie forþatã.

Regula se face „totul sau nimic” lanivelul fiecãrui panou. Pentru obþinereaunei variaþii a puterii radiante, se poateprevedea aprinderea unuia sau a maimultor panouri instalate graþie unuicuplaj electric pentru comanda elec-trovalvei de alimentare cu gaz com-bustibil a fiecãruia dintre panouri.

Panourile radiante luminoase suntideale pentru clãdiri de înãlþime mare,superioarã valorii de 7 m (minim 5 m), ºise fabricã cu puteri de 2,5 - 27kw ((ffiigg.. 55)).

Încãlzire rradiantã turboCãldura transmisã prin convecþie

de tuburile radiante de joasã tempera-turã este, în proporþie de 30-40%, înfuncþie de puterea termicã ºi dereglajul acestora. Aceastã cantitate decãldurã încãlzeºte, în mod continuu,aerul care vine în contact cu tubul.Aerul încãlzit, din cauza diferenþei degreutate specificã, se deplaseazã peverticalã (în sus), încãlzind zonele supe-rioare în detrimentul zonelor utile,mãrind totodatã pierderile de cãldurã.În cazul încãlzirii radiante turbo estespecificatã, pe lângã cãldura transmisãprin radiaþie, ºi cãldura transmisã aeru-lui de tubul fierbinte. Esenþa princi-piului de funcþionare a sistemului deîncãlzire prin radiaþie turbo este aspi-rarea prin intermediul ventilatorului aaerului încãlzit din jurul tubuluifierbinte ºi refularea lui , cu posibilitatede dirijare a jetului în zona utilã (ffiigg.. 66).

Economia de energie care se poaterealiza din cantitatea de energie intro-dusã în zona utilã (30-40%) este deaproximativ douã treimi, adicã 20-26%comparativ cu încãlzirea cu tuburiradiante clasice de joasã tempe-raturã. Puterea termicã instalatã învarianta turbo poate sã fie cu 4-15%mai micã, în funcþie de caracteristiciletermotehnice ale clãdirii ºi de modulde utilizare a instalaþiei de încãlzire.Se poate aprecia cã, pe lângã tubulradiant cu putere termicã de 50kw,funcþioneazã ºi un „generator de aercald” de 15 – 20kw.Tub rradiant –– ggenerator dde aaer ccald

Acest sistem întruneºte avantajelegeneratoarelor de aer cald ºi aletuburilor radiante de joasã tempera-turã. Esenþa soluþiei termice constã întubul cu pereþi dubli. În tubul interiorare loc arderea combustibilului (gaznatural sau GPL) prin intermediularzãtorului. Tubul exterior are supra-faþa reflectantã, fiind realizat din oþelinoxidabil. Aerul se încãlzeºte îninterspaþiul dintre cele douã tuburi.Atât circulaþia forþatã a aerului, cât ºirefularea acestuia sunt asigurate prinintermediul ventilatorului ((ffiigg.. 77)).

Ca rezultat al posibilelor combi-naþii, avem la dispoziþie o gamã variatãde aparate cu puteri termice cuprinseîntre 12 kw ºi 58 kw ºi lungimicuprinse între 3 m ºi 15 m. Ventilatorulpoate fi detaºat de aparat ºi montatîntr-o încãpere alãturatã, el redirijândaerul cald din zonele superioare aleîncãperii în zona ocupatã de oameni.

Bibliografie11.. IIooaann CCããllddaarree,, „„Stadiul actual al

cercetãrii în domeniul încãlzirii prin radiaþie"– Referat doctorat - Cluj-Napoca 2002

22..****** – Cataloage ale firmelorSYSTEMA, FRACCARO, KOBLER,ROBERTS GORDON

FFiigg.. 66:: ÎÎnnccããllzziirree rraaddiiaannttãã ttuurrbboo

FFiigg.. 55:: PPaannoouu rraaddiiaanntt lluummiinnooss:: 11 -- ccaammeerrãã ddee aammeesstteecc;; 22 -- ddiiffuuzzoorr;; 33 -- iinnjjeeccttoorr;;44 -- pprriizzãã ddee aaeerr pprriimmaarr;; 55 --ccaapp mmaaggnneettiicc;; 66 -- ggaazz;; 77 -- aaeerr;; 88 -- bblloocc ddee ssiigguurraannþþãã;;99 -- bboobbiinnaa;; 1100 -- bbuujjiiee ddee aapprriinnddeerree;; 1111 -- tteerrmmooccuupplluu;; 1122 --ssuupprraaffaaþþãã ddee aarrddeerree;;1133 -- aarriippiiooaarree;; 1144 -- ggrriillãã;; 1155 -- ppllããccuuþþee cceerraammiiccee..

FFiigg.. 77:: TTuubb rraaddiiaanntt –– ggeenneerraattoorr ddee ccããlldduurrãã



Plasã împotriva insectelor

Modalitatea cea mai la îndemânã de a aduceconfort ºi funcþionalitate încãperilor amenajate subacoperiºurile în pantã este utilizarea accesoriilor ºi arulourilor VELUX, produse fabricate din materiale decea mai bunã calitate, care sunt uºor de acþionat ºide întreþinut. Atât rulourile, cât ºi accesoriile VELUXsunt create special pentru ferestrele de mansardã cuacelaºi nume ºi se pot fixa în doar câteva minute.

În perioada anotimpului cald, pentru ca somnuldumneavoastrã sã nu fie întrerupt, VELUX reco-mandã folosirea plasei împotriva insectelor.

Puteþi beneficia de acest produs indiferent dedimensiunile ferestrei de mansardã VELUX de caredispuneþi.

Dacã sunteþi deranjaþi de insecte, plasa VELUXreprezintã soluþia idealã în rezolvarea unei asemeneaprobleme.

Acest accesoriu de o utilitate indubitabilã semonteazã pe conturul finisajului interior ºi estefoarte uºor de întreþinut.

Chiar ºi prevãzutã cu plasã împotriva insectelor,fereastra de mansardã poate fi deschisã normalpentru aerisire suplimentarã.

Mansardele cu ferestre VELUX îmbinã origi-

nalitatea interiorului cu întregul confort necesar

zilelor noastre.

Poziþionarea corectã a ferestrelor în planul

acoperiºului, alegerea dimensiunii potrivite, în

funcþie de panta suprafeþei înclinate, ºi toate cele-

lalte detalii importante atunci când alegi sã locuieºti

la mansardã creeazã un raport de continuitate ºi

atractivitate.

Organizarea perfectã a spaþiului de la mansardã

ºi confortul excepþional al interiorului oferã un

spaþiu locuibil superior, ale cãrui valenþe îl face mai

atrãgãtor decât un apartament clasic.


Estetica în construcþii

SSIIGGIILLAANNTT PPOOLLIIUURREETTAANNIICC BBIICCOOMMPPOONNEENNTTLLAANNSSAATT LLAA CCOONNSSTTRRUUCCTT EEXXPPOO

Începând din acest an, IImmrrooggllaassss va comercializa – pelângã sigilantul bicomponent polisulfuric (tiocol) – ºi sigi-lantul poliuretanic bicomponent, produs mai ieftin cuaproximativ 20%-30% în raport cu sigilantul polisulfuric,dar cu proprietãþi asemãnãtoare. „Astfel, ne adaptãmcererii pieþei, cu toate cã noul material presupune eforturimai mari de prelucrare din partea fabricanþilor de geamtermoizolant. Noul sortiment a fost prezentat în cadrulediþiei 2005 a târgului internaþional Construct Expo –Bucureºti. De asemenea, partenerii noºtri vor avea posi-bilitatea sã achiziþioneze ºi sticlã decorativã/ornamentalã,produsã în Italia ºi Germania; unelte de manipulare ºi pre-lucrare manualã; fitinguri pentru uºi ºi vitrine din sticlã,scule diamantate, consumabile pentru lustruit; materialedestinate producþiei de geam termoizolant (baghete dis-tanþier din aluminiu ALU PRO ºi decorative QUADRA,sigilanþi pentru industria geamurilor termoizolante FENZI– butil, tiocol, hot-melt, silicon, poliuretan, sitã molecu-larã CECA); maºini de prelucrare a sticlei (tãiere –MACOTEC, maºini de prelucrat „cnc” ºi semiautomatice -LOVATI, maºini de ºlefuit, fazetat ºi gãurit SCHIATTI, deºablat F.LLI PEZZA, fuzionare, îndoire, securizare – TORNATIFORNI, vopsire ºi serigrafiere – GIARDINA, maºini ºi liniipentru producþia geamurilor termoizolante FOREL);diferite utilaje second-hand cu garanþie”, a adãugatdirectorul firmei.

CCOOMMPPAANNIIAA AARREE OO RREEÞÞEEAA DDEE DDIISSTTRRIIBBUUÞÞIIEELLAA NNIIVVEELL NNAAÞÞIIOONNAALL

Principalii beneficiari ai IImmrrooggllaassss sunt producãtorii degeam termoizolant ºi prelucrãtorii de sticlã din Bucureºti,Mediaº, Constanþa, Cluj-Napoca, Oradea, Bacãu, Satu-Mare, Piteºti, Buzãu, Ploieºti ºi Timiºoara. De asemenea,firma are relaþii comerciale preferenþiale cu dealeri dinTimiºoara, Târgu Mureº ºi Bucureºti, pentru distribuþia demateriale, urmãtorul nostru proiect fiind deschiderea uneifiliale a IImmrrooggllaassss la Bacãu, pentru o livrare mai rapidã ºiomogenã în zona Moldovei, ºi a unei filiale la Bucureºti. Dificultãþileîntâmpinate în desfãºurarea activitãþii sunt reprezentate deblocajul financiar ºi de lipsa normativelor de reglementarea sectorului de ferestre/uºi. „Integrarea României în Uniunea

CCoommppaanniiaa IIMMRROOGGLLAASSSS,, ddiinn AAllbbaa IIuulliiaa,, eessttee ssppeecciiaalliizzaattãã îînn ccoommeerrcciiaalliizzaarreeaa ddee ggeeaammuurrii oorrnnaammeennttaallee ººii ssppeecciiaallee,,mmaatteerriiaallee//aacccceessoorriiii ººii eecchhiippaammeennttee ppeennttrruu iinndduussttrriiaa ssttiicclleeii.. TToottooddaattãã,, ffiirrmmaa ooffeerrãã cclliieennþþiilloorr ccoonnssuullttaannþþãã//aassiisstteennþþããtteehhnniiccãã//sseerrvviiccee,, aassiigguurrâânndd pprrooiieeccttaarreeaa hhaalleelloorr ddee pprroodduuccþþiiee,, oorrggaanniizzaarreeaa fflluuxxuulluuii tteehhnnoollooggiicc eettcc..„„SSuunntteemm pprreezzeennþþii ppee ppiiaaþþaa aauuttoohhttoonnãã ddiinn aannuull 11999955,, pprriinn ccoommppaanniiaa--mmaammãã IIMMSSAA IIMMPPEEXX IITTAALLIIAA,,ccaarree aarree 2255 ddee aannii ddee aaccttiivviittaattee îînn ddoommeenniiuull pprreelluuccrrããrriiii ssttiicclleeii.. ÎÎnn 22000044,, cciiffrraa ddee aaffaacceerrii aaIImmrrooggllaassss aa îînnssuummaatt 11,,55 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo,, iiaarr ppeennttrruu aacceesstt aann pprreeccoonniizzããmm oo ccrreeººtteerree ccuu2200%%––2255%%““,, aa ddeeccllaarraatt RRoobbeerrtt JJuugg,, mmaannaaggeerr ggeenneerraall aall ccoommppaanniieeii..


Europeanã va determina o reaºezare a pieþei autohtone detâmplãrie termoizolantã. Selecþia companiilor din branºãa început deja, iar unele firme care nu au efectuatinvestiþii în retehnologizare au fost obligate sã se restruc-tureze. Apreciem eforturile fãcute de PPTT pentru elabo-rarea/actualizarea legislaþiei în domeniu ºi acreditareacompaniilor. Adoptarea normelor comunitare de calitate/mediu este necesarã, deoarece piaþa are un potenþialînsemnat de creºtere (tendinþã care se va menþine celpuþin cinci ani), iar beneficiarii devin tot mai exigenþi“,a încheiat Robert Jug.

Înfiinþatã în anul 2003, IImmrrooggllaassss este reprezen-tanþa în România a holding-ului IMSA – Italia, unuldintre cei mai mari furnizori de produse ºi utilaje pentruindustria de prelucrare din zona Europei Centrale ºi de Est.

Fondat în anul 1978, concernul italian are filiale în Polonia,Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaþia, Serbia,Bosnia ºi România. Cifra de afaceri pentru anul trecut afost de circa 60 de milioane de euro. IMSA deþine – înEuropa Centralã ºi de Est – exclusivitatea comercializãriisticlei Saint-Gobain (numai pentru þãrile fostei Iugoslavii),materiale de la CECA, FENZI, ALUPRO, precum ºi pentrudistribuþia de echipamente FOREL, SCHIATTI, LOVATI,TORNATI FORNI, F.LLI PEZZA, MACOTEC etc.

Informaþii suplimentare se pot obþine la www.imroglas.roºi www.imsa.it


Este poate surprinzãtor, dar, pemãsurã ce tehnologiile avanseazã,soluþiile diverselor probleme tehnicesunt date de produsele naturale.

Scepticismul, inerent la început, acedat în faþa rezultatelor obþinute.

Anii de cercetãri laborioase ºiexperienþa specialiºtilor de la Greenfix®

au condus la apariþia unui produs efi-cient ºi natural, utilizat pe scarã largãîn þãrile Uniunii Europene ºi S.U.A.pentru control erozional.

COVAMAT – PLUS este ultimageneraþie de saltele biodegradabileînsãmânþate cu fertilizator naturalinclus.

Secþiunea prezentatã în ffiigguurraa 11demonstreazã experienþa specialiºtilorde la Greenfix®. Între stratul de fibrenaturale ºi hârtia pentru reþinerea ºiprotecþia seminþelor se încorporeazã:

stratul protector care menþineumiditatea;

fertilizatorul SOF-A-100;amestecul de seminþe selecþionate;microorganismele uscate.

Noul produs a fost dezvoltat înurma unor ani întregi de experienþãpracticã, iar rezultatele pe care leare Convamat – Plus vor îmbunãtãþiproiectul dvs. în anii urmãtori.

BBeenneeffiicciiiillee ffeerrttiilliizzaattoorruulluuii GGRREEEENNFFIIXXSSOOFF--AA--110000 ssuunntt::

Activeazã organismele din solRegenereazã solulStimuleazã dezvoltarea rãdãcinilorContribuie la formarea humusuluiMãreºte vitalitatea soluluiConferã rezistenþã la îngheþ ºi

lixiviatConþine fertilizator necombustibilEste un material organic natural

ºi biodegradabilBeneficiile sunt pe termen îndelungat.

FFeerrttiilliizzaattoorruull GGrreeeennffiixx SSOOFF--AA--110000este un aditiv cu acþiune lentã carecontribuie la îmbunãtãþirea solului.SOF-A-100 este fabricat din micelii deciupercã de pãmânt Penicilium chryso-genum. O datã ce GREENFIX Covamata fost întins ºi irigat, materialul granulardeshidratat serveºte ca sursã nutritivãnaturalã cu acþiune lentã.

Datoritã naturii sale biologice (bio-masa descompusã a unei ciuperci depãmânt), fertilizatorul GREENFIXSOF-A-100 reprezintã o combinaþieechilibratã de nutrienþi ºi de aceea estefoarte bine adaptat procesului dedescompunere microbianã din sol.

EEffeeccttuull ffeerrttiilliizzaattoorruulluuii GGRREEEENNFFIIXXSSOOFF--AA--110000::

Microorganismele ºi nevertebratelemici sunt esenþiale pentru formareahumusului. Dupã aplicarea fertiliza-torului GREENFIX SOF-A-100, aparedescompunerea substanþelor organiceºi este îndeplinitã cerinþa de revi-talizare a solului. De aici rezultã stabi-litatea biologicã a solului cu un

CCiinnee aa mmaaii ccããllããttoorriitt pprriinn EEuurrooppaa ssaauu pprriinnlluummee îînn ggeenneerraall,, ppee ººoosseellee ººii aauuttoossttrrããzzii aa oobbsseerr--vvaatt,, ddeessiigguurr,, aaccuurraatteeþþeeaa eesstteettiiccãã,, dduurraabbiilliittaatteeaa ccaaffoorrmmãã ddee rreelliieeff ººii ffuunnccþþiioonnaalliittaatteeaa ppããrrþþiilloorr llaatteerraalleeccaarree îînnssooþþeesscc aacceessttee ccããii rruuttiieerree.. EEllee ssuunntt aattââtt ddeebbiinnee eexxeeccuuttaattee,, îînnccââtt nnuu ffaacc îînn nniiccii uunn mmoommeennttddiissccoorrddaannþþãã ccuu mmeeddiiuull îînnccoonnjjuurrããttoorr,, aassiigguurrâânnddccoonnffoorrtt ººii eeffiicciieennþþãã ttrraannssppoorrttaattoorriilloorr ddee mmããrrffuurrii,,ddaarr ººii ttuurriiººttiilloorr..

PPaalleettaa aammppllaassaammeenntteelloorr uunnddee ssee pprreetteeaazzããaasseemmeenneeaa aammeennaajjããrrii eessttee îînnssãã mmuulltt mmaaii vvaarriiaattãã,,ccuupprriinnzzâânndd lluuccrrããrrii ddee pprrootteeccþþiiee ppee ppaannttee ccaallccaa--rrooaassee ssaauu ssttâânnccooaassee,, eexxccaavvaaþþiiii tteemmppoorraarree,, zzoonnee ccuu rriisscc mmaarree ddee eerrooddaarree ssaauu eexxppuussee llaa aaccþþiiuunneeaa vvâânnttuulluuii,, pprreeccuummººii pprrootteeccþþiiaa ccooaasstteelloorr ººii aa ddiigguurriilloorr..

IIaattãã ddee ccee ccoonnssiiddeerrããmm ccãã pprreezziinnttãã iinntteerreess ppeennttrruu ddvvss.. ssãã ccuunnooaaººtteeþþii uunneellee pprroodduussee,, tteehhnnoollooggiiii ººii sseerrvviicciiii ccaarree ssãã vvããaassiigguurree aacccceessuull llaa eellee ººii eexxeeccuuttâânndduu--llee ssãã bbeenneeffiicciiaaþþii ddee eeffeecctteellee lloorr.. CCoonnccrreett..

„Undã verde“ cãtre infrastructura europeanãing. Adriana ENE, Iridex Group Construcþii SRL

FFiigg.. 111. Secþiune cu iarbã deja dezvoltatã;

2. Matricea însãmânþatã în timpul produceriisaltelei; 3. Hârtie pentru reþinerea ºi pro-tecþia seminþelor; 4. Strat de fibre naturale;5. Reþea de PP sau de iutã în sistemsandwich; 6. Sol degradabil; 7. Sol protejat

Foto 1: FFiibbrreellee nnoouulluuii pprroodduuss GGrreeeennffiixx--FF33

++ CCoovvaammaatt PPlluuss ssuunntt rreezziisstteennttee llaa ffooccccoonnffoorrmm DDIINN 44110022--11

FFoottoo 22


echilibru mai bun al aerului, al umidi-tãþii ºi nutrienþilor.

Fertilizatorul GREENFIX SOF-A-100conþine o cantitate mare de microele-mente ºi vitamine naturale. Adãugareade minerale argiloase mãreºte capaci-tatea de stocare a nutrienþilor.

CCoonnþþiinnuuttuull ffeerrttiilliizzaanntt aall nnuuttrriieennþþiilloorr::Substanþe organice 80% Azot 8% NPentaoxid de fosfor 2% P2O5Oxid de potasiu 2% K2O Oxid de magneziu 1% MgO Valoarea pH-ului 5,3 UUttiilliizzããrriillee ccuurreennttee iinncclluudd:

Amenajãri de taluzuri cu sol proaspãtAmenajarea de taluzuri nou excavateAmenajarea cursurilor de apãExecutarea de depozite de deºeuri

ºi exploatãri miniere în carierã Însãmânþarea unor zone plantate

cu flori de câmpAmenajarea faþadelor structurilor

de pãmânt armatProtecþia rambleelor naturaleEstetizarea malurilor lacurilorRealizarea rigolelor la drumObþinerea vegetaþiei pe pistele de schiEchilibrarea lacurilor ºi heleºteelor

Produsul patentat Greenf ix ®

Rockmat este ranforsat cu plasã deoþel ºi conferã protecþie pe termenîndelungat taluzurilor puternicdegradabile.

AApplliiccaaþþiiiillee RRoocckkmmaatt ccuupprriinndd:Pante calcaroase sau stâncoaseExcavaþii temporareZone cu risc mare de erodareZone expuse la vântProtecþia coastelor ºi a digurilor

NNOOUUTTÃÃÞÞIINoul Green-F3 Rockmat este fabri-

cat din gama unicã de fibre de iarbãeuropeanã, ce asigurã în plus rezis-tenþa la foc, conform DIN 4102-2.

Rockmat F3 (Fire Free Fibres – fibreneinflamabile) a fost special conceputpentru a fi utilizat în lucrãri în care focular putea constitui un factor de risc, elimi-nând pericolul de incendii creat deþigãri, chibrituri sau alte surse de foc.Este beneficã utilizarea noului GreenfixF3 Rockmat la autostrãzi, cãi ferate, ben-zinãrii ºi zone publice vulnerabile.

TTaabbeelluull 11:: GGaammaa ddee ssaalltteellee CCOOVVAAMMAATT--PPLLUUSS

FFoottoo 33:: IInnssttaallaarreeaattiippuulluuii 55DD ddeeRROOCCKKMMAATT ppeeuunn ttaalluuzz aabbrruuppttddee 665500.. TTaalluuzzuull aaffoosstt îînnssããmmâânnþþaattîînnaaiinnttee ddee iinnssttaa--llaarreeaa GGrreeeennffiixxRRoocckkmmaatt..


Reabilitarea balastierelorddrrdd.. iinngg.. MMaarriiaann BBAADDIIUU -- SSCC EEnneerrggooccoonnssttrruuccþþiiaa BBuuccuurreeººttii

TIPURI DDE LLUCRÃRI DDE RREABILITAREMetoda de reabilitare care se

practicã în societatea deþinãtoare abalastierei este determinatã de:

numãrul de maºini ºi agregatece intrã în componenþa balastierei;

diversitatea maºinilor ºi a agre-gatelor care se reparã:

capacitatea de reparaþie ºi dotareasocietãþii.

La o balastierã supusã lucrãrilorde reabilitare se poate vorbi de treipãrþi distincte în funcþie de rolul pecare îl au în prelucrarea balastului:

parcul de utilaje care deservesczona de exploatare ºi transportulbalastului;

staþia de sortare-prelucrare;spaþiile ºi atelierele necesare

activitãþilor indirecte ºi tuturor celor-lalte activitãþi sau servicii auxiliare.

Având în vedere structura balas-tierei, rezultã cã principalele tipuri delucrãri executate la reabilitarea uneibalastiere sunt:

lucrãri de reparare a utilajelorde exploatare balast ºi a mijloacelorde transport:

lucrãri de reparare a staþiei desortare-prelucrare;

lucrãri de reamenajare, refacereºi reparare a spaþiilor de deservire.

METODE DDE RREPARARELa alegerea metodei de reparare

se are în vedere procedeul cel maipuþin costisitor care atinge, în modulcel mai eficace, scopul urmãrit.

Este bine sã se þinã seama deurmãtoarele:

costul nu este reprezentat numaide cheltuielile iniþiale, ci ºi de cheltu-ielile de întreþinere ulterioare;

lucrãrile trebuie realizate latimp, fãrã a aºtepta sã se declareurgenþa. O reparaþie, pentru a fi binefãcutã, cere gândire ºi grijã, ceea ceînseamnã timp.

REPARAREA UUTILAJELORDE EEXPLOATARE ªªI TTRANSPORTPentru repararea utilajelor de

exploatare ºi transport (excavatoarecu draglina, încãrcãtoare, buldozere,autobasculante) care deservesc zonade exploatare, se aplicã mmeettooddaa ddeerreeppaarraarree iinnddiivviidduuaallãã.. Aceastã metodãeste folositã atunci când utilajele carese reparã sunt de o mare diversitate,iar parcul este numeric redus. Pentrucazul când societatea care are caobiectiv reabilitarea balastierei nudispune de mijloacele necesare exe-cutãrii reparaþiilor, se apeleazã lacooperãri cu alte firme specializate îndomeniu.

Pentru aplicarea acestei metode,se procedeazã astfel: utilajul sedemonteazã în agregate componente,iar acestea în piese: piesele serecondiþioneazã, apoi se monteazã înagregatele din care au provenit, iaracestea se monteazã la rândul lor laacelaºi utilaj.

REPARAREA SSTAÞIEIDE SSORTARE-PPRELUCRARE

Reabilitarea staþiei de sortare-pre-lucrare presupune, pe de o parte,repararea construcþiei portante dinbetoane a staþiei (unde e cazul), iar pede altã parte repararea tuturor com-ponentelor tehnologice. Pentru repa-rarea componentelor tehnologice

din alcãtuirea staþiei de sortare-prelu-crare, se utilizeazã mmeettooddaa ddee rreeppaa--rraarree pprriinn aaggrreeggaattee. În cadrul acesteimetode, reparaþia staþiei de sortare-prelucrare se face prin înlocuireaagregatelor defecte cu altele noi saucu altele reparate în prealabil.

REAMENAJAREA, RREFACEREAªI RREPARAREA SSPAÞIILOR

DE DDESERVIRE AA BBALASTIEREIFiecare reamenajare implicã trei

criterii de bazã:relaþii - dependenþa necesarã

între diferitele activitãþi sau întrezonele funcþionale;

spaþiu disponibil, fel ºi formãpentru fiecare activitate sau zonãfuncþionalã;

ajustare a spaþiilor într-un plan dereamenajare.

Soluþia la orice problemã de rea-menajare a spaþiului va fi, în modnecesar, un compromis între diferitelecriterii ºi obiective ale unei amenajãriperfecte.

ORGANIZAREA LLUCRÃRILORDE RREABILITARE

depinde de:volumul lucrãrilor de reabilitare;felul reparaþiilor ºi diversitatea

utilajelor;dotarea atelierelor ºi mecani-

zarea lucrãrilor;specializarea muncitorilor;asigurarea tehnico-materialã.

TEHNICI DDE PPLANIFICAREMMooddeellaarreeaa mmaatteemmaattiiccãã aa pprroocceessuulluuii

tteehhnnoollooggiiccProcesul de reabilitare a balas-

tierei se compune dintr-un numãrmare de acþiuni distincte numite

RReeaabbiilliittaarreeaa bbaallaassttiieerreelloorr ooccuuppãã uunn vvoolluumm mmaarree ddee mmuunnccãã,, cceeeeaa ccee iimmppuunnee aaddooppttaarreeaa tteehhnnoollooggiiiilloorr aaddeeccvvaattee,,ccaarree ssãã aassiigguurree oo eexxeeccuuþþiiee rraappiiddãã ººii eeffiicciieennttãã aa aacceessttoorr lluuccrrããrrii..

DDiinn ccoonnssiiddeerreennttee tteehhnniiccoo--eeccoonnoommiiccee,, lluuccrrããrriillee ddee rreeaabbiilliittaarree aauu ccããppããttaatt oo llaarrggãã rrããssppâânnddiirree,, pprreessuuppuunnâânndd,, îînnttrr--oopprriimmãã ffaazzãã,, eevvaalluuaarreeaa rreezzeerrvveelloorr ddee bbaallaasstt eexxppllooaattaabbiillee ººii ddiiaaggnnoozzaa ssttããrriiii tteehhnniiccee aa ssttaaþþiieeii ddee ssoorrttaarree--pprreelluuccrraarree.. AAcceesstteessttuuddiiii ttrreebbuuiiee ssãã ppuunnãã llaa ddiissppoozziiþþiiaa ffiirrmmeeii ccaarree iinnvveesstteeººttee ppoossiibbiilliittaatteeaa ddeetteerrmmiinnããrriiii rriigguurrooaassee aa mmeettooddeelloorr tteehhnnoollooggiicceeddee eexxeeccuuþþiiee mmeeccaanniizzaattãã aa lluuccrrããrriilloorr ddee rreeaabbiilliittaarree aa bbaallaassttiieerreeii..

PPrriinncciippaalleellee ddiirreeccþþiiii ddee aaccþþiiuunnee îînn pprroocceessuull iimmpplleemmeennttããrriiii uunnoorr mmeettooddee tteehhnnoollooggiiccee ppeerrffoorrmmaannttee,, ppeennttrruu ccrreeººtteerreeaaeeffiicciieennþþeeii lluuccrrããrriilloorr ddee rreeaabbiilliittaarree,, ssuunntt::

ssppoorriirreeaa ggrraadduulluuii ddee mmeeccaanniizzaarree aa lluuccrrããrriilloorr eexxeeccuuttaattee ppee ººaannttiieerr::ddoottaarreeaa ssoocciieettããþþiiii ccuu uuttiillaajjee ººii ddiissppoozziittiivvee ddee mmoonnttaajj aaddeeccvvaattee;;uuttiilliizzaarreeaa aaggrreeggaatteelloorr nnooii ssaauu rreeppaarraattee îînn pprreeaallaabbiill..


Str. Gutenberg nr.3 bis, sector 5, BucureºtiTel.: 315.31.72-75; Fax: 312.43.35, E-mail: [email protected]; www.metroul.ro

SC METROUL S.A. este certificat de cãtre AFER pentru toate domeniilede activitate ale societãþii, conform standardelor SR EN ISO 9001:2001

Departamentul PROIECTARE

Studii de prefezabilitate, de fezabilitate, planuride urbanism pentru reþele de transport urban,subterane ºi de suprafaþã.

Proiectant general ºi de specialitate pentru urmãtoarelecategorii de lucrãri:

construcþii civile, industriale ºi social-administrative, supra ºisubterane;topometrie ºi plan general;reþele, drumuri ºi cãi de rulare;studii ºi proiecte geotehnice, hidrogeologice ºi de mediu;epuismente prin foraje ºi drenaje;investigaþii penetrometrice ºi presiometrice, teste de laboratorºi expertize;etanºãri subsoluri ºi hidroizolaþii;subtraversãri speciale pentru canale, galerii, tunele, pasajepietonale;sprijinire incinte pentru subsoluri etanºe adânci;documentaþii pentru obþinerea certificatului de urbanism ºi aautorizaþiei de construire;documentaþii pentru obþinerea atestãrilor de proprietate ºide cadastru;arhitecturã pentru orice fel de construcþii civile ºi industrialesupra ºi subterane;structuri de rezistenþã pentru orice fel de construcþii (staþii,depouri, tunele, parcãri, pasaje pietonale º.a);studii de prefezabilitate ºi fezabilitate, teme de proiectarepentru lucrãri de construcþii;instalaþii (electrice, sanitare, de ventilaþii ºi climatizãri,termo, tehnologice, alimentãri cu apã ºi canalizare);instalaþii complexe ºi automatizãri (soft conducere proceseenergetice, automatizare trafic: CF/ metrou/ transport urban,dispecerizare trafic, informare dinamicã a cãlãtorilor º.a);telecomunicaþii (telefonie, radiocomunicaþii, ceasoficare,sonorizare, TV cu circuit închis);detecþia incendiului, a efracþiei;taxarea, supravegherea ºi gestiunea locurilor în parcajelesubterane;proiecte la cheie pentru reþele informatice (LAN, WAN º.a)pe suport de cupru sau fibre optice.

Consultanþã de specialitate acordatã beneficiarilorpentru:

implementarea de proiecte majore pentru investiþii cufinanþare externã ºi internã, cu respectarea normelor FIDIC;organizarea de licitaþii interne ºi internaþionale;îndrumare ºi/sau asistenþã operaþionalã pentru afaceri(activitãþi referitoare la planificarea, organizarea, eficienþa ºicontrolul informaþiei de conducere, consultaþii de conduceresau conducere operativã etc.);analize de cost;programarea ºi urmãrirea investiþiilor, utilizând softspecializat;supravegherea ºi controlul de calitate al lucrãrilor deconstrucþii prin experþi autorizaþi;asistenþã tehnicã pe parcursul lucrãrilor de investiþii pânã lapunerea în funcþiune;asistenþã tehnicã de punere în funcþiune a capacitãþilor deproducþie;verificarea ºi negocierea contractelor de execuþie ºi defurnizare a echipamentelor ºi utilajelor funcþionale;managementul proiectelor pentru lucrãri de construcþii ºiconstrucþii-montaj;verificãri ºi expertize tehnice de proiecte, construcþii ºilucrãri de investiþii prin verificatori ºi experþi atestaþi;servicii ºtiinþifice ºi tehnice de consultanþã în inginerie;întocmirea cãrþii tehnice;

Experienþã în conducerea proiectelor de investiþii majore,finanþate de BEI sau de alte organisme finanþatoare internesau internaþionale.

Echipa noastrã multidisciplinarã este compusã dinspecialiºti experimentaþi cu atestãri profesionale pe plannaþional ºi internaþional.

Departamentul CONSULTANÞÃ

MALLBUCUREªTI

Beneficiar:BAYINDIRFIBA S.A.

REÞEAUADE METROUBUCUREªTI

Beneficiar:METROREX S.A.

•

••

••

••

•

•

•

•

••

•

•••••

••

••

•

•

•

•

•

•

•

••

•


activitãþi tehnologice efectuate deateliere de reparaþie, grupuri deoameni sau utilaje de construcþii.În cazul proceselor efectuate meca-nizat, activitatea tehnologicã seconfundã cu utilajul de construcþie.

O activitate tehnologicã se poatereprezenta liniar, în funcþie de para-metrul timp, printr-un segment delinie dreaptã orientatã.

Programul de reabilitare este con-stituit din ansamblul activitãþilor ºicondiþionãrilor dintre acestea, careconduc la realizarea unui procestehnologic complex. El este format dinmultitudinea termenelor de începereºi de terminare a activitãþilor.

În cadrul programãrii tehnologicede reabilitare, se confruntã programulproducþiei, reprezentat prin durata deexploatare a reparaþiei, cu capaci-tatea de lucru reflectatã, în principal,prin utilaje ºi forþa de muncã. Prinprogramarea tehnologicã, se repre-zintã, la scara timpului, eºalonareaactivitãþilor pentru satisfacerea con-sumatorilor interni, precum: duratade execuþie, consumul de manoperã,costuri unitare, consumuri specificede carburanþi ºi energie electricã.

Scopul programãrii este de a sta-bili: succesiunea logicã, tehnologicãºi organizatoricã de realizare a activi-tãþilor, etapele principale de desfã-ºurare a activitãþilor, dependenþa întreactivitãþi, corelarea activitãþilor cudisponibilul de resurse.

Se deosebesc douã grupe demetode de programare, în care pro-gramul se reprezintã prin situaþiigrafice sau graficul reþea. Ambelemetode au un parametru variabilprincipal, care este timpul, ºi para-metrii auxiliari, cum sunt mijloacelede lucru ºi forþa de muncã.

Fiecare metodã de programaretehnologicã începe cu etapa de analizãa procesului tehnologic de reabilitareºi diversificarea acestora în activitãþitehnologice, stabilirea soluþiilor tehno-logice de reabilitare ºi formareaechipelor de lucru.

Fiecare activitate tehnologicã dinlista de activitãþi a procesului tehno-logic de reabil i tare stabileºteprocedeele de execuþie ºi secþiade reparaþie, condiþiile de lucru ºiposibilitãþile de procurare a pieselorºi organelor de schimb.

Selectarea operaþiilor de reparaþieºi a modului de efectuare se face prinparcurgerea a douã etape: prese-lectarea tehnologicã ºi selectareaeconomicã.

PRESELECTAREA TTEHNOLOGICÃEste etapa în care se opteazã pentru

o anumitã tehnologie de reabilitare ºise aleg grupele de lucrãri.

Preselectarea se realizeazã în douãfaze: identificarea pentru fiecareactivitate în parte a naturii reparaþieideterminate de gradul de deteriorareºi stabilirea ordinii de prioritate întrelucrãrile de reabilitare.

În aceste douã faze se efectueazã oanalizã a procesului tehnologic carepresupune o bunã cunoaºtere, atât aactivitãþilor de reabilitare, cât ºi a sub-ansamblurilor ºi agregatelor de lucru,în raport cu funcþia pe care o înde-plinesc, amplasamentul ºi condiþiilede lucru.

Pentru analiza procesului tehno-logic de reabilitare, se utilizeazãmetode euristice care pot stabili rapidsoluþii eficiente situate în apropiereasoluþiei optime.

Rezultatul identificãrii criteriilortehnologice ale activitãþii de reabili-tare se caracterizeazã prin înscriereaacestor criterii în „Tabloul lucrãrilortehnologice de reabilitare”.

Se comparã, pe rând, perechi delucrãri tehnologice stabilind pentrufiecare pereche acea caracteristicãcare este cea mai importantã în situ-aþia analizatã, marcându-se printr-uncerc.

Aceastã operaþie se efectueazã în„Tabloul centralizat pentru stabilireaordinii de prioritate a lucrãrilor dereabilitare ale subansamblurilor,ansamblurilor ºi agregatelor staþiei desortare-prelucrare”.

SELECTAREA EECONOMICÃEste etapa în care se aleg timpul ºi

capacitatea societãþii privind forþa demuncã ºi dotarea pe bazã de criteriieconomice, dupã care se alcãtuiescechipele de lucru pentru execuþialucrãrii de reabilitare.

În cazurile în care din prese-lectarea tehnologicã rezultã cã suntadecvate mai multe formaþii de lucrupentru o activitate tehnologicã saumai multe disponibilitãþi tehnice pen-tru un proces tehnologic complex,acestea se selecteazã dupã urmã-toarele criterii economice: numãrulde disponibilitãþi tehnice-zile, dincare rezultã durata de execuþie alucrãrii ºi, respectiv, numãrul demuncitori; consumul specific demanoperã; costul unitar de lucrare;consumul specific de energie.

aa)) CCaallccuulluull nnuummããrruulluuii ddee ddiissppoonnii--bbiilliittããþþii tteehhnniiccee--zziillee

Cantitatea de lucrare (Q), în uni-tate de mãsurã reprezentatã (UM) seextrage din antemãsurãtoare sau secalculeazã pe bazã de indici delucrãri. Norma de timp a muncitorului(Ntm), în ore-om/UMr, se extrage dinindicativul norme de deviz sau se calcu-leazã pe baza productivitãþii orare delucru a muncitorului (Pm).

Orele de lucru efectiv (Ole) pentrurealizarea activitãþilor de reabilitarese determinã cu relaþia:

Între orele de lucru efectiv în caremuncitorul realizeazã producþia,orele de lucru (Ol), în care muncitorulface întreruperi sau se deplaseazãîntre punctul de lucru ºi orele progra-mate (Op), existã urmãtoarele relaþii:

unde:kl – coeficientul de lucru (0,75–0,95);kp – coeficientul de folosire a

timpului programat (0,6–0,95);k – coeficient de încãrcare a munci-

torului.Numãrul de ore lucrate efectiv

într-o singurã zi (Olez) este în funcþie

de numãrul de schimburi (1–2), dedurata unui schimb de lucru (8, 9,10 ore/schimb) ºi de coeficientul defolosire al fiecãrui schimb.

Numãrul de muncitori-zile (Nmz)rezultã din raportul:

Durata minimã de realizare aactivitãþii tehnologice (Da

m) poate fiimpusã sau poate rezulta din anumitegrafice de realizare a programului,însã ea trebuie calculatã ºi în funcþiede numãrul maxim de muncitori(Nm

M), care rezultã din schematehnologicã de reabilitare. Aceastarezultã din relaþia:

bb)) CCaallccuulluull nneecceessaarruulluuii ssppeecciiffiicc ddeemmaannooppeerrãã

Manopera specificã (Msp) calcu-latã ca necesarã pentru realizarealucrãrii se determinã cu relaþia:

unde:Mt consumul total de manoperã,

în ore-om;



Fondatã în anul 1991, societatea Rapid Complex are

ca obiect de activitate forãri orizontale pe sub drumuri, cãi

ferate, cursuri de apã etc.

Firma deþine ca logisticã utilaje de forat orizontal,

importate din Germania, dupã cum urmeazã:

utilaje GRUNDOMAT, cu diametrul tubului de

protecþie din PVC ºi metalic pânã la 114 mm, care se

folosesc pentru lucrãri de branºamente;

echipamente GRUNDORAM, care pot executa

foraje orizontale, cu þeavã din oþel cu diametre pânã la

2000 mm, utilizate pentru lucrãri de canalizãri, alimentãri

cu apã, gaze etc.;

utilaj DRILL care se foloseºte pentru lucrãri speciale

(cursuri de apã, cãi ferate, drenaje etc.).

Rapid Complex este autorizatã AFER ºi ISO9001.

Firma este dotatã cu utilajele necesare pentru

începerea lucrãrii, în maximum 48 ore de la semnarea

contractului în orice zonã a þãrii.

RAPID COMPLEX


Q – cantitatea de lucrare în uni-tatea de mãsurã fizicã (UM) sau în uni-tatea de mãsurã reprezentativã (UMr).

Manopera totalã (Mt) este alcãtuitãdin douã componente, una variabilã(Mv) ºi alta fixã (Mf) care se determinãcu relaþiile:

unde:Md – manopera directã;Ms – manopera suplimentarã;Mr – manopera de reparaþii afe-

rente perioadei orelor de lucru înstaþia de sortare-prelucrare;

Mtr – manopera de transport amuncitorilor în balastierã ºi înapoi înbazã, inclusiv încãrcarea-descãr-carea, montarea-demontarea unorcomponente sau agregate.

Numãrul de muncitori necesari(N) la durata de timp afectatã lucrãriide reabilitare, diferenþiat pentrudiverse activitãþi, se poate determinacu relaþia:

unde:M – manopera normatã sau volumul

de muncã pentru lucrarea de reabi-litare în ore-om;

F – fondul real de timp al muncito-rilor, în ore.

Fondul real de timp al muncito-rilor este dat de relaþia:

unde:Zc – numãrul calendaristic de zile

din perioada de calcul;Zds – numãrul zilelor de duminici

ºi sãrbãtori legale;Zod – zilele de odihnã;hs – numãrul orelor de lucru într-un

schimb;kia – coeficient care þine seama de

îmbolnãviri ºi absenþe nemotivate (kia = 0,9);kat – coeficient care þine seama de

asistenþa tehnicã.Volumul de muncã pentru

lucrarea de reabilitare (manoperanormatã) poate fi calculat cu relaþia:

în care:ml este volumul de muncã pentru

lucrarea de reabilitare a unui sub-ansamblu, ansamblu, agregat etc.;

nLRi – numãrul de lucrãri de reabi-litare pentru tipul respectiv de sub-ansamblu, ansamblu, agregat.

GRAFICE DDE RREPREZENTAREA PPROGRAMULUI DDE RREABILITARELa execuþia lucrãrilor de reabili-

tare a balastierei se utilizeazã, separatsau în parte, trei metode: succesivã,în paralel ºi în lanþ.

Fiecare metodã se exprimã printr-ungrafic de execuþie care poate fi repre-zentat fie sub formã de linii orizontale,fie sub formã de linii înclinate.

Fazele de exprimare ale progra-mului pot fi repartizate în urmãtoa-rele douã grupe:

forme de exprimare tradiþionale– liste de activitãþi (programe opera-tive de lucru), graficul cu bare orizon-tale (Gantt), ciclograma de lucru;

forme de exprimare matematicã –grafic reþea (PERT).

GRAFICUL CCU BBARE OORIZONTALE(DE TTIP GGANTT)

Acest grafic se elaboreazã pentrubuna coordonare a activitãþii lucrãrilor dereabilitare. Graficul cu bare orizontaleeste un instrument practic de exprimare aprogramului în care reprezentarea activi-tãþilor tehnologice de reabilitare se face,la scara timpului, prin segmente de liniedreaptã orizontale, îngroºate, scurte ºi bare.

Extremitatea stângã a barei orizon-tale marcheazã termenul de începerea activitãþii (Ti), iar extremitateadreaptã, termenul de terminare (Tt).Lungimea barei orizontale la scaraadoptatã indicã durata de execuþie aactivitãþii.

Prin graficul cu bare orizontale (detip Gantt) se stabileºte durata totalã deexecuþie a lucrãrii de reabilitare.

METODE DDE PPROGRAMARETEHNOLOGICÃ ÎÎN RREÞEA

Noþiunea de programare în sensulmatematic presupune optimizareaunor soluþii, adicã alegerea dintr-oserie de soluþii a aceleia care cores-punde cel mai bine scopului urmãrit.

Printre metodele de programarematematicã cu posibilitãþi mai uºoarede aplicat este metoda drumuluicritic, cunoscutã ºi sub denumirea deprogram în reþea. Programarea înreþea presupune parcurgerea urmã-toarelor etape:

modelarea procesului tehno-logic de reabilitare ºi exprimarea saprin graficul reþea;

prelucrarea modelului prinmetoda drumului critic;

optimizarea programului înfuncþie de resurse.

În ffiigguurraa 11 sunt prezentate compo-nentele reþelei în care evenimentul 1poate ilustra momentul în care lucrarea aînceput, iar evenimentul 7, momentulîn care lucrarea s-a încheiat.

Evenimentul se figureazã printr-uncerc. Arcele care leagã între ele eveni-mentele reprezintã „activitãþile”, implicit,performanþele lucrãrilor pentru a realizaevenimentul. Nici un eveniment nu seconsiderã încheiat decât dacã toatelucrãrile marcate prin arcele care conducla el sunt încheiate.

DDrruummuull mmiinniimm ssaauu ddrruummuull ssccuurrtteste un drum complet de lungimeminimã, la care suma valorilor afec-tate fiecãrei activitãþi este minimã.

DDrruummuull mmaaxxiimm ssaauu ddrruummuull lluunnggeste un drum complet de lungimemaximã.

DDrruummuull ccrriittiicc,, în care parametrulvariabil este timpul, reprezintã undrum complet care are lungimea ceamai mare, dar care duce la o duratãminimã de execuþie a lucrãrii..

Graficul primar indicã programul –timp, adicã optimizarea programuluiîn funcþie de timp.

BIBLIOGRAFIERRoommaannuu II.. – Eficienþa investiþiilor

ºi a capitalului fix, Editura didacticã ºipedagogicã, Bucureºti, 1993.

FFiigg.. 11



Materiale pentru instalaþii

Datoritã gamei foarte largi de produse pentru

instalaþii pe care le comercializeazã IINNDDUUSSTTRRIIAALL

PPLLAASSTT (peste 1.000 de articole), clienþii gãsesc într-un

singur loc toate materialele de care au nevoie, fãrã a

fi nevoiþi sã alerge de la un depozit la altul.IINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT SSRRLL a reuºit ca, în cei

aproape zece ani de funcþionare, sã-ºi perfecþioneze

sistemul de lucru ºi sã se adapteze cerinþelor impuse

de numãrul tot mai mare de investiþii din judeþul

Braºov, prin comercializarea materialelor tradi-

þionale de instalaþii, cum ar fi þevi din oþel,

robineþi industriali etc., alãturi de cele nou-intrate

de pe piaþa U.E.

Clienþii noºtri gãsesc, în depozitul societãþiiIINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT SSRRLL din Braºov, ultimele noutãþi

în domeniul materialelor ºi echipamentelor de insta-

laþii, produse de calitate care se utilizeazã ºi pe

piaþa occidentalã.

Serviciile de comercializare, distribuþie, consi-

liere efectuate de IINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT SSRRLL au fãcut

ca, în prezent, sã avem relaþii comerciale cu peste

2.000 de societãþi de profil din raza judeþului

Braºov.

Calitatea deosebitã a produselor este apreciatã

atât de societãþile româneºti, cât ºi de firmele

strãine care, pentru investiþiile din Braºov, au ales

ca furnizor de materiale firma IINNDDUUSSTTRRIIAALL

PPLLAASSTT SSRRLL. Materialele pot fi comandate telefonic

sau prin e-mail, transportul la beneficiar fiind

inclus în preþ.

IINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT SSRRLL Braºov a reuºit prinraportul calitate-preþ, printr-o flexibilitate ºi uºurinþãde lucru, sã se adapteze nevoilor firmelor de insta-laþii care activeazã în domeniul gazelor, încãlzirilor,alimentãrii cu apã.

Grijile de aprovizionare dispar formând un singurnumãr de telefon: 00226688--331111..556622,, ºi IINNDDUUSSTTRRIIAALLPPLLAASSTT SSRRLL vã aduce acolo unde aveþi nevoie oriceprodus din domeniul instalaþiilor.

SSeeddiiuull nnoossttrruu eessttee:: BBrraaººoovv,, ssttrr.. TTâârrnnaavveeii nnrr.. 1133..

AApprroovviizziioonnaarreeaa ccuu mmaatteerriiaallee ppeennttrruu iinnssttaallaaþþiiiillee ccllããddiirriilloorr ppooaattee ddeesseeoorrii rriiddiiccaa pprroobblleemmee.. CCaauuzzeellee ssuunnttmmaaii ttoott ttiimmppuull aacceelleeaaººii;; îînnttâârrzziieerriillee îînn lliivvrraarree,, ssttooccuurrii iinnssuuffiicciieennttee ccaarree ssãã aassiigguurree eecchhiippaarreeaa ccuu aacceelleeaaººiissoorrttiimmeennttee,, nneeccoonnffoorrmmiittaatteeaa pprroodduusseelloorr eettcc..

ÎÎnn BBrraaººoovv,, pprroobblleemmeellee ººii--aauu ggããssiitt rreezzoollvvaarreeaa oo ddaattãã ccuu îînnffiiiinnþþaarreeaa îînn aannuull 11999966 aa ssoocciieettããþþiiii IINNDDUUSSTTRRIIAALLPPLLAASSTT.. DDee aattuunnccii,, IINNDDUUSSTTRRIIAALL PPLLAASSTT aassiigguurrãã aapprroovviizziioonnaarreeaa ooppeerraattiivvãã aa lluuccrrããrriilloorr ddee ccoonnssttrruuccþþiiii--mmoonnttaajjccuu mmaatteerriiaallee ppeennttrruu iinnssttaallaaþþiiii..


SC MOVA ALBA IULIAConstructori performanþi

Societatea a luat fiinþã în anul 1991sub denumirea de „SC MOLDROL SRL”.Obiectul de activitate iniþial a fost:fabricarea ºi comercializarea rolelordin beton pentru benzile trans-portoare, confecþii metalice ºi prefa-bricate din beton.

Începând cu anul 1992, obiectulde activitate a fost completat cu altedomenii, în funcþie de solicitãrile depe piaþa construcþiilor ºi de lãrgireaposibilitãþilor societãþii, care a investittot profitul obþinut în dotarea cu uti-laje de construcþii ºi de transport.

O datã cu începerea lucrãrilor laFabrica de Bere ºi Malþ „Bergenbier”din Blaj, activitatea de construcþii-monta j , producerea º i comer-cializarea betoanelor ºi mortarelor deconstrucþii, prestaþiile diverse, inclusivtransporturile auto, au devenit activi-tãþi de bazã, fabricarea ºi comer-cializarea rolelor trecând în plansecundar.

În septembrie 1993, denumireasocietãþii a devenit MOVA SRL,extinzându-se totodatã activitatea deproducþie în municipiul Blaj, unde afost pusã în funcþiune prima staþie debeton ºi mortare.

În anul 1994, s-a pus în funcþiune,în Alba-Iulia, o staþie de betoanedotatã cu laborator propriu ºi s-aînchiriat o balastierã pentru asigu-rarea agregatelor minerale necesarefabricãrii betoanelor ºi mortarelor.A fost o perioadã în care a crescut înpermanenþã ºi numãrul angajaþilor,de la 10 în 1991, la 278 în 1994.

Printre lucrãrile mai importanteexecutate în aceºti 4 ani, se potevidenþia:

Fabrica de Bere ºi Malþ „Bergenbier”Blaj;

Vopsitoria ºi gospodãria apelorla SC „Incov” SA Alba-Iulia;

Staþia PECO pentru SC „Transi-vinis” SRL;

Tipografia SC „Tipo” SRL Sebeº;Tipografia „UNIREA PRES”

Alba-Iulia;Sediul FOL Cugir pentru Dis-

trigaz Nord – Sucursala Alba;Lucrãri de reparaþii ºi moder-

nizãri la SC”Ampellum” SA Zlatna;La puþin timp dupã înfiinþare,

firma din Alba-Iulia face paºi impor-tanþi în achiziþionarea de utilaje ºiinstalaþii cu productivitate ridicatã ºide asigurare a unei fiabilitãþi sporitepentru toate lucrãrile contractate cubeneficiarii sãi.

Aºa se face cã, începând cu anul1995, societatea ºi-a extins din nouobiectul de activitate o datã cu

achiziþionarea ºi punerea în funcþiunea douã staþii de mixturi asfaltice ºi autilajelor specifice lucrãrilor de drumuri:

repartizator finisor de mixturiasfaltice;

vibrofinisor pentru îmbrãcãminþirutiere din beton de ciment;

maºinã de frezat asfalt;tãietor de rosturi cu disc;plãci vibratoare.

Astfel, ponderea activitãþilor deproducþie a crescut în favoarealucrãrilor de drumuri, ajungând caacestea sã reprezinte astãzi circa 90%.

Au fost executate în aceastãperioadã lucrãri de reparaþii curenteîn localitãþile: Alba-Iulia, Sebeº,Zlatna, Blaj, Aiud, Teiuº, Cugir dinjudeþul Alba, Luduº din judeþul Mureººi Lupeni din judeþul Hunedoara.

Reparaþii capitale de drumuri aufost executate pe strãzi din Alba-Iulia,Aiud, Sebeº, Blaj.

Lucrãri de poduri au fost execu-tate pe drumul comunal CerulBacainti – Buluc ºi peste râul TârnavaMare – Manarade (DC 35).

Lucrãri de infrastructuri pentrudrumuri:

terasamente, rigole, podeþe ºiziduri de sprjiin pe DN 74 km 91.

Lucrãri de platforme din beton deciment la:

SC „Metalurgica” S.A. Aiud;SC „Cugir” SA Cugir;SC „Ampellum” SA Zlatna;SC „Coninvest” SRL Lancrãm.

În prezent, SC MOVA SRL are încomponenþa sa 385 de angajaþi ºi dis-pune de o bazã materialã care îi per-mite sã execute lucrãri de cea maiînaltã calitate.

AAnnuull 11999900,, aann ddee rreeffeerriinnþþãã ppeennttrruu ddeebbuuttuull mmuullttoorr uunniittããþþii eeccoonnoommiiccee îînn ddrruummuull sspprree eeccoonnoommiiaa ddee ppiiaaþþãã ccaappiittaalliissttãã,,aa ssttiimmuullaatt îînnccãã ddee llaa îînncceeppuutt mmuullþþii iinnvveessttiittoorrii ssãã îînncceeaappãã aaffaacceerrii ppee pprriinncciippiiii nnooii ccaappaabbiillee ssãã eevviiddeennþþiieezzee ppuutteerreeaa ººiieexxeemmpplluull iinniiþþiiaattiivveeii pprriivvaattee.. DDeeººii ttiimmppuull ssccuurrss ddee aattuunnccii eessttee rreellaattiivv ssccuurrtt,, ccuu ttooaattee „„vviicciissiittuuddiinniillee”” îînnttââmmppiinnaattee ddeeîînnttrreepprriinnzzããttoorrii,, vviiaaþþaa aa ddeemmoonnssttrraatt ccãã aalleeggeerreeaa lloorr nnuu aa ffoosstt zzaaddaarrnniiccãã ººii rreezzuullttaatteellee aauu aappããrruutt ppee mmããssuurraa iinntteerreessuulluuiiaarrããttaatt ddee ffiieeccaarree.. UUnn aasseemmeenneeaa eexxeemmpplluu eessttee ººii cceell ddee ffaaþþãã..


O datã cu luna septembrie, Romexpoderuleazã în spaþiile sale a doua partea manifestãrilor expoziþionale dinanul 2005.

Prima dintre acestea este BIFE(Târgul Internaþional de MobilãBucureºti) care, în acest an, a ajunsla a XIV-a sa ediþie.

Perioada de desfãºurare este între7 ºi 11 septembrie a.c. ºi va prilejui,ca de fiecare datã, o confruntare cu„armele la vedere”, adicã mobilã ºiproduse din lemn, unde concurenþaeste acerbã pentru cucerirea ºi pãs-trarea unui loc pe piaþa de specialitate.Pe lângã mobila destinatã habitatului,la BIFE 2005, un loc distinct îl vor

ocupa produsele prevãzute echipãriispaþiilor în care au loc activitãþi dinsectoarele administrative, bancare,comerciale, cultural-sportive etc.,adicã pentru dotarea noilor investiþiicare sunt în plin avânt în þara noastrãdupã 1990.

ªi ediþia din 2005 a BIFE va puneîn prim-plan calitatea, estetica ºifuncþionalitatea produselor pentru asatisface exigenþele moderne ale benefi-ciarilor. Societatea actualã, dar maiales cea viitoare din România, undeconsumul va determina producþia,înteþeºte concurenþa în beneficiulasigurãrii confortului acasã sau laserviciu, lucru care din punctul de

vedere al mobilei înseamnã o ofertãde cea mai bunã calitate. Acestdeziderat se realizeazã în cea maimare parte ºi ca urmare a „presiunii”exercitate de expozanþii strãiniprezenþi la BIFE 2005, cei care stimu-leazã ambiþia românilor de a fi mereuîn lotul fruntaº al producãtorilor ºicomercianþilor de mobilã din Europa ºidin lume.

Aºadar, 7–11 sept. a.c. vor fi cincizile de neuitat dacã dorim sã fim lacurent cu ceea ce este la modã dinpunctul de vedere al mobilieruluidestinat asigurãrii confortului nostrucotidian. O invitaþie cãreia trebuiesã-i dãm curs fãrã nici o ezitare.

INVITAÞIE LA ROMEXPO!BIFE – TIMB

Târgul Internaþional de Mobilã Bucureºti7–11 sept. 2005


TIAB S.A.CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

CCiipprriiaann EEnnaacchhee:: În ce credeþi cãtrebuie sã conste pregãtirile soci-etãþilor de construcþii din Româniaîn vederea integrãrii lor europene?AAddrriiaann FFlloorreessccuu:: Pentru iminenta

aderare a României la Uniunea Euro-peanã, firmele de construcþii din Româniaau nevoie de o strategie de pregãtireindividualã pentru Piaþa Unicã euro-peanã, aceasta fiind o condiþie desupravieþuire dupã momentul integrãriila 1 ianuarie 2007.

Din sondajele efectuate pânã înprezent, reiese cã peste jumãtate dinaceste firme nu aplicã nici o strategiede pregãtire. Mai grav este faptul cã,deºi timpul pânã la aderare este foartescurt, firmele din domeniul con-strucþiilor nu ºtiu ce trebuie sã facãpentru a putea rezista competiþieieuropene.

În prezent, din peste 20.000 desocietãþi de construcþii, montaj ºi insta-laþii, pe piaþa din România, circa 2.500sunt firme mari ºi foarte mari, celelaltefãcând parte din categoria IMM-urilor.Statisticile apreciazã cã peste 55%dintre firmele de construcþii nu auforþa necesarã pentru a rezista cerin-þelor prezente ºi viitoare impuse delibera circulaþie a produselor ºi ser-viciilor, de standardele europene pentrumediu, calitate etc.

CC..EE:: Practic, cum îi ajutã ARACOpe membrii sãi în parcurgereaetapei de pregãtire la care ne referim?AA..FF..:: ARACO încearcã, în ultima

perioadã, sã sensibilizeze firmele, dar ºiautoritãþile statului, pentru ca, cel puþinîn acest interval care a mai rãmas pânãla data aderãrii, sã gãseascã soluþii pen-tru a crea cadrul legal necesar în scopulde a ajuta firmele de construcþii sã seadapteze pe aceastã piaþã puternic con-curenþialã, din ce în ce mai agresivãdin punctul de vedere al competitivitãþii.

Traversând o perioadã de 10–15 aniîn care rata inflaþiei a avut cote de pânãla 295%, iar devalorizarea monedeilocale a fost tot timpul în creºtere,puterea financiarã a societãþilor de con-strucþii a fost din ce în ce mai redusã,conducând la o decapitalizare accentuatã.Numai din cauza acestor douã problemegreu de surmontat, va fi imposibil sãînþelegem cum vom reuºi sã facem faþãunei competiþii acerbe, fãrã a interveni înmodelarea unor condiþii din caietele desarcini, care sã þinã cont de specificultranziþiei economiei noastre la economiade piaþã, prin a oferi cel puþin ºansa par-ticipãrii firmelor de construcþii la licitaþii.

Societãþile de construcþii din Româniaºtiu încã prea puþin despre ceea ce tre-buie fãcut în vederea pregãtirii lor dinpunct de vedere structural, financiar ºimanagerial, pentru a se putea apropiamai mult de standardele europene.

Încã din luna noiembrie a anului2004, ARACO s-a implicat ºi a fãcuteforturi mari pentru informareafirmelor din domeniul construcþiilorasupra riscurilor ºi costurilor pe care leimplicã procesul de aderare. La acestmoment nu putem aprecia costurilereale ale integrãrii, pentru cã nu seºtie exact ce este de fãcut. Va trebui sãse apeleze la asociaþiile patronale ºila firmele de construcþii din þãrilevecine care au aderat în 2004, pentrua prelua cât mai multe informaþiidespre problemele pe care le-au avutîn faza de preaderare ºi dupã aderare.

ARACO a luat legãtura cu asocia-þiile similare din Ungaria, Cehia, Poloniaºi Slovacia pentru a afla aceste infor-maþii ºi a le transmite apoi membrilorasociaþiei sale.

A sosit momentul (dacã nu cumvae prea târziu) ca dialogul – circulaþiainformaþiilor între firme – sã fie maiintens, mai concret ºi mai plin deconþinut, iar experienþele pozitive sãdevinã proceduri de implementatpentru ceilalþi.

CC..EE..:: Ce rol joacã ARACO – ºi vãrog sã ne daþi ºi câteva date con-crete – în ansamblul pregãtirilor caretrebuie fãcute de constructoriiromâni în perioada premergãtoareaderãrii?

PPee ffoonndduull uunneeii ssiittuuaaþþiiii îînnccãã „„nneebbuullooaassee”” ccaarree ppllaanneeaazzãã îînn jjuurruull aaddeerrããrriiii þþããrriiii nnooaassttrree llaa UUEE,, aauu lloocc iiccii ººii ccoolloo aaccttiivviittããþþiiddee pprreeggããttiirree ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree oorrggaanniizzaattoorriicc,, lleeggiissllaattiivv ººii llooggiissttiicc ppeennttrruu ccaa aacceeaassttãã iinntteeggrraarree ssãã ccoorreessppuunnddãã eexxiiggeennþþeelloorrcceerruuttee mmeemmbbrriilloorr ccoommuunniittããþþiiii eeuurrooppeennee.. SSppuunneemm iiccii ººii ccoolloo ppeennttrruu ccãã,, ppâânnãã aaccuumm,, nn--aauu „„ttrraannssppiirraatt”” uunnddeevvaa pprrooggrraammuull ººiicceerriinnþþeellee ccããrroorraa ttrreebbuuiiee ssãã llee rrããssppuunnddãã ººii ppeennttrruu ccaarree ee nneecceessaarr ssãã ssee pprreeggããtteeaassccãã ffiirrmmeellee rroommâânneeººttii ddee ccoonnssttrruuccþþiiii..

SSiinngguurriiii mmaaii aapprrooaappee ddee aaddeevvããrr ppaarr aa ffii ssppeecciiaalliiººttiiii ddee llaa AARRAACCOO ((AAssoocciiaaþþiiaa RRoommâânnãã aa AAnnttrreepprreennoorriilloorr ddeeCCoonnssttrruuccþþiiii)) ccaarree ssiimmtt ppeerriiccoolluull ccee--ii ppaaººttee ppee cceeii ddiinn aacceeaassttãã bbrreeaassllãã,, ddaaccãã nnuu--ººii vvoorr lluuaa mmããssuurrii ddiinn ttiimmpp ººii llaa oobbiieecctt,,ppeennttrruu aa nnuu rraattaa aacceeaassttãã ooccaazziiee ººii,, mmaaii aalleess,, ppeennttrruu aa nnuu ssee aauuttooeelliimmiinnaa ddiinn iiggnnoorraannþþãã..

IIaattãã ddee ccee iinnssiissttããmm îîmmpprreeuunnãã ccuu ddll iinngg.. AAddrriiaann FFlloorreessccuu –– pprriimm--vviicceepprreeººeeddiinnttee aall AARRAACCOO ººii ddiirreeccttoorr ggeenneerraall aall SS..CC.. TTIIAABB ––aassuupprraa uunnoorr aassppeeccttee ccaarree ttrreebbuuiiee ssoolluuþþiioonnaattee,, ddaaccãã vvrreemm ccaa iinntteeggrraarreeaa nnooaassttrrãã îînn ppiiaaþþaa eeuurrooppeeaannãã aa ccoonnssttrruuccþþiiiilloorr ssãã„„ddooaarrãã”” ccââtt mmaaii ppuuþþiinn,, ººii ccoonnssttrruuccttoorriiii rroommâânnii ssãã ffaaccãã ffaaþþãã ccuu bbiinnee eexxiiggeennþþeelloorr ccããrroorraa ssuunntt pprroovvooccaaþþii ssãã ssee aaddaapptteezzee..

Societãþile de construcþiiºi aderarea la Uniunea Europeanã


SOCIETATE PE ACÞIUNI CU CAPITALPRIVAT, OFERÃ CLIENÞILORÎN CONDIÞII AVANTAJOASE:• montaj• punere în funcþiune• service în perioada de

garanþie ºi post garanþie• proiectare• pregãtire tehnologicã• software

PENTRU INSTALAÞII:• electrice• automatizare• termice• ventilaþie, condiþionare aer• antiefracþie, antiincendiu,

semaforizare- mediu normal - mediu cu pericol de explozie

PRODUSE INDUSTRIALE:• confecþii metalice• tablouri electrice• joncþiuni ºi terminale pentru

cabluri de joasã ºi medie tensiune• accesorii de montaj• tubulaturã metalicã, PVC, ALP,

pentru ventilaþii, condiþionare aer

SERVICII DE ZINCARE TERMICÃ ÎNPROCES DISCONTINUU, pentruprotecþia anticorosivã a produselor

CALITATE • EFICIENÞÃ • TRADIÞIE

SUBUNITÃÞI TERITORIALEPiatra-Neamþ • Oneºti • Brãila • Constanþa • Bucureºti • Ploieºti • Piteºti • Craiova • Slatina • Arad • Târgu Mureº • Tulcea • Timiºoara • Prefin

Str. Pictor Verona nr. 17, Sector 1010312 - Bucureºti, ROMÂNIA

Telefon (Phone): (+4021) 316.22.52,316.20.21, 316.76.58;

Fax: (+4021) 316.22.54E-mail: [email protected];

http://www.tiab.ro

AA..FF..:: Rolul ARACO în aceastãperioadã este foarte important pentruintervenþiile sale urgente în urmã-toarele domenii:

MMooddiiffiiccaarreeaa lleeggiissllaaþþiieeii îînn ddoommee--nniiuull aacchhiizziiþþiiiilloorr ppuubblliiccee: în prezent,legea achiziþiilor publice nu estearmonizatã cu cea europeanã ºi, înforma sa actualã, nu asigurã un mediuconcurenþial corect pe piaþa de con-strucþii; de asemenea, normele actualeprivind contractele de execuþie alucrãrilor cu fonduri publice sunt dis-criminatorii. În acest sens, ARACO afãcut demersurile necesare pentruarmonizarea legislativã, propunerilesale fiind acceptate de MinisterulTransporturilor, Construcþiilor ºi Turis-mului ºi Ministerul Finanþelor Publice,urmând ca alinierea la normeleeuropene sã fie fãcutã în acest an;

AArrmmoonniizzaarreeaa ssttaannddaarrddeelloorr nnaaþþiioonnaalleeppeennttrruu pprroodduusseellee ddiinn ccoonnssttrruuccþþiiii ccuucceellee eeuurrooppeennee: în prezent, din cele560 de standarde care trebuie armo-nizate, doar jumãtate sunt gata.

AAtteessttaarreeaa ddee ccoonnffoorrmmiittaattee aaccaalliittããþþiiii ppeennttrruu pprroodduussee: aceasta esteo condiþie impusã de libera circulaþiea produselor pe piaþa construcþiilor.Acest proces trebuie pus la punctpânã la data aderãrii. Din pãcate, aºacum a precizat ddoommnnuull iinngg.. MMaarriinnCCrriisstteeaa,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall aall AARRAACCOO,nu numai cã în România, la ora actu-alã, nu existã un organism care sãconfere dreptul de a purta marcajulde conformitate CE, cerut de UE, darde abia a fost pus la punct sistemul demarcaj naþional – CS – pentru confor-mitatea produselor româneºti. Dupãintegrare, produsele cu marca CS vorprimi, în mod automat, marca CE ºivor avea dreptul de a circula liber în UE.Dacã acest proces de atestare nu va fipus la punct pânã în 2007, industriamaterialelor de construcþii ar puteaintra în blocaj.

AAtteessttaarreeaa ccaalliiffiiccããrriiii pprrooffeessiioonnaalleeppee ccaatteeggoorriiii ddee lluuccrrããrrii:: rolul acestor

atestate este de a elimina subiectivi-tatea în cadrul adjudecãrii licitaþiilor.ARACO a pus la punct un sistem deatestare, accesibil tuturor firmelor,nu numai membrilor sãi, sistem carea fost recunoscut ºi de autoritãþi.Pânã în prezent, asociaþia a eliberat116 atestate de calificare profesionalã,urmând ca sistemul sã fie legiferat deMinisterul Transporturilor, Construcþiilorºi Turismului.

AApplliiccaarreeaa ccoodduulluuii ddee ddeeoonnttoollooggiieepprrooffeessiioonnaallãã eellaabboorraatt ddee AARRAACCOOc a r e v a t r e b u i î m b u n ã t ã þ i t º isupravegheat în aplicare, dialogulextins cu partenerii sociali ºi cu insti-tuþiile statului, pentru ca unele dintreacþiunile existente azi la nivelul statului,al ministerelor, precum descentra-lizarea, creºterea rolului societãþiicivile etc. sã fie preluate, cât maiurgent, de cãtre asociaþiile patronaleºi profesionale din România.


Controlul calitãþiielementelor de construcþii (III)

METODE ELECTRICE ªI MAGNETICE ddrr.. iinngg.. OOccttaavviiaann GGeeoorrggee IILLIINNOOIIUU

((ccoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull 44))MMeettooddeellee nneeddiissttrruuccttiivvee eelleeccttrriiccee ººii

mmaaggnneettiiccee se bazeazã pe mãsurareaunor proprietãþi electrice sau pepropagarea undelor electromagneticeîn beton sau armãturã. Principalulscop este analiza interacþiunii unuicâmp electromagnetic exterior cucâmpul electromagnetic al curenþilorturbionari induºi de acesta în elementulstudiat (STAS 6652/1-82).

Între mmeettooddeellee nneeddiissttrruuccttiivvee eelleecc--ttrriiccee ººii mmaaggnneettiiccee se pot distinge:metoda rreezziissttiivvãã, ccaappaacciittiivvãã, aaaabbssoorrbbþþiieeii mmiiccrroouunnddeelloorr,, iinndduuccþþiieeiimmaaggnneettiiccee (pachometrului) ºi cea accuurreennþþiilloorr ttuurrbbiioonnaarrii.

CONSIDERAÞII GGENERALEMetodele electrice caracterizeazã

comportarea materialelor în câmpurielectrice. Dacã un material electricconductor se gãseºte într-un câmpelectric de intensitate E, atunci ianaºtere o densitate electricã de curent.

unde:J – densitate electricã de curent;σ – conductivitatea electricã a materialului;E – intensitatea câmpului electric.

Relaþiile (2), (3), (4) ºi (5) definescrezistenþa electricã a conductorului,respectiv, rezistivitatea electricã (ρ)

a materialului din care este con-fecþionat conductorul, precum ºi con-ductivitatea electricã – valoarearezistenþei specifice electrice a unuiconductor:

unde:R – rezistenþa electricã [V/A] [Ω];I – intensitatea curentului electric care strãbate

un conductor;U – diferenþã de potenþial electric (tensiune)

între capetele conductorului;S – aria secþiunii transversale a unui conductor;l – lungimea conductorului;G – conductanþã electricã [A/V] [S] Siemens;

ρ – rezistivitatea [Ωm].

În funcþie de valoarea rezistivitãþii,materialele de construcþii se potclasifica în: materiale conductoare(10-8<ρ<10-6), materiale semiconduc-toare (10-5<ρ<106) ºi materiale izola-toare (106<ρ<1016). Exemplu: betonulproaspãt ρ<102-104 Ωm, betonul întãritîn condiþii normale ρ<104-1011 Ωm ºibetonul întãrit prin accelerare termicãρ<109 Ωm (Neville A.M., 2003).

Conductivitatea electricã a betonuluireprezintã un proces electrolitic,datorat miºcãrii ionilor în apa liberãdin porii matricei de ciment. Aceastãmiºcare ia naºtere atunci când conta-minanþii, precum ionii de clor saudioxidul de carbon pãtrund în matrice.

METODA RREZISTIVÃªI MMETODA CCAPACITIVÃ

MMeettooddaa rreezziissttiivvãã se bazeazãpe variaþ ia rezis tenþei sau aconductivitãþii electrice a betonuluiîn curent al ternat iv sub inf lu-en þa modificãrii umiditãþii sale(STAS 6652/1-82).

MMeettooddaa ccaappaacciittiivvãã se bazeazã pemodificarea constantei dielectrice(permit iv i ta te ) º i a capaci tã þ i i

[1]

(legea lui Ohm) [2]

[3]

[4]

[5]

FFiigguurraa 11:: PPrroopprriieettããþþii ddiieelleeccttrriiccee aallee bbeettoo--nnuulluuii rreepprreezzeennttaattee ssuubb ffoorrmmãã ddee rreezziisstteennþþããººii ccoonnddeennssaattoorr

Sursã: Van Beek A., Van Breugel K., Hilhorst M.A., 1999

FFiigguurraa 22:: VVaarriiaaþþiiaa ppeerrmmiittiivviittããþþiiii ººii ccoonn--dduuccttiivviittããþþiiii bbeettoonnuulluuii pprrooaassppããtt,, rreeaalliizzaatt ccuucciimmeenntt PPoorrttllaanndd îînn ttiimmpp


electrice a betonului, datoritã vari-aþiilor de umiditate ale betonului,constanta dielectricã a apei fiind netdeosebitã de a celorlalte materiale(STAS 6652/1-82).

Procedeul constã în determinareapotenþialului de electrod existent întrearmãturã ºi un electrod (sulfat decupru) amplasat pe suprafaþa elemen-tului de beton examinat. Mãsurãtorilese efectueazã cu ajutorul unor aparatecare stabilesc existenþa coroziunii prinscanarea suprafeþei supuse încercãrii,determinând apariþia potenþialuluielectric produs, datoritã penetrãriiclorurilor în beton (acestea conduc laformarea unor zone anodice saucatodice cu diferenþe mari de poten-þial electric între ele) - (Teodorescu M.,Ilinoiu G., 2000).

Aparatele colecteazã informaþiilenecesare pe care le analizeazã, leinterpreteazã ºi le afiºeazã sub formaunor hãrþi de coroziune potenþialã(ffiigg.. 44), relaþiile matematice pentrudeterminarea vitezei de coroziunefiind (ASTM G15):

unde:icor – indice de coroziune;B – constantã (V);∆E – tensiune electricã;∆i – flux pe unitatea de lungime barã armãturã;Rp – rezistenþa de polarizare.

Hãrþile de coroziunepotenþialã sunt folositenumai pentru deter-minarea acelor zoneale armãturilor în carese pot înregistra vari-aþii ale tensiunii elec-trice cuprinse între350-200 mV (JamesInstruments, Gecor 6).

Pentru valori (ASTMC 876; James Instru-ments, Cor Map):

≥ - 350 mV, proba-bilitatea de 95% deexistenþã a coroziunii;

- 200 - 350 mV, proba-bilitatea de 50% de exis-tenþã a coroziunii;

≤ - 200 mV, probabi-litatea de 5% de exis-tenþã a coroziunii.

Când se înregistreazã: Icor < 0,2µA/cm2 – probabilitate

scãzutã de existenþã a coroziuniiarmãturii;

Icor = 0,2-0,5 µA/cm2 – probabilitateredusã de coroziune a armãturii;

Icor = 0,5-1,0 µA/cm2 – probabilitatemoderatã a coroziunii;

Icor > 1µA/cm2 – existenþa coroziuniitotale.

Pentru valori ale rezistivitãþii (JamesInstruments, RM 8000, OhmCorr),cuprinse între:

< 5 k Ωcm – probabilitate foarteridicatã de existenþã a coroziuniiarmãturii;

5 - 10 k Ωcm – probabilitate ridicatãde existenþã a coroziunii armãturii;

10 - 20 k Ωcm – probabilitate mode-ratã de existenþã a coroziunii armãturii;

> 20 k Ωcm – probabilitate redusãde existenþã a coroziunii armãturii.

FFiigguurraa 33aa:: SScchheemmaa ddee ffuunnccþþiioonnaarree aaeecchhiippaammeennttuulluuii ppeennttrruu ddeetteerrmmiinnaarreeaazzoonneelloorr ddee ccoorroozziiuunnee ddee ppee aarrmmããttuurrãã

Sursã: Carino N.J.,1997; James Instruments, Gecor 6

Coroziune ridicatã

Coroziune medie

Coroziune redusã

FFiigguurraa 44:: EExxeemmpplluu ddee hhaarrttãã ddee ccoorroozziiuunneeppootteennþþiiaallãã îînn eelleemmeennttuull ddee bbeettoonn eexxaammiinnaatt

[6]

[7]

[A/cm2]

FFiigguurraa 33cc:: MMããssuurraarreeaa vvaalloorriilloorr rreezziiss--tteennþþeelloorrSursã: Van Beek A, Van Breugel K, Hilhorst M.A., 1999

FFiigguurraa 33bb:: SSccaannaarreeaa ssuupprraaffeeþþeeiieexxaammiinnaattee

FFiigguurraa 55:: PPoollaarriizzaarree ll iinniiaarrãã –– ttrreeii eelleeccttrroozzii((ssoonnddaa ppaallppaattooaarree,, ccoonnttrraa eelleeccttrroodd ººii bbaarraa aarrmmããttuurrãã))

Sursã: Carino N.J., 1997



METODA AABSORBÞIEIMICROUNDELOR

((mmeettooddaa nneeuuttrroonniilloorr))MMeettooddaa aabbssoorrbbþþiieeii mmiiccrroouunnddeelloorr

(denumitã ºi metoda neutronilor) sebazeazã pe capacitatea betonului dea atenua, în mod diferit, undele elec-tromagnetice de foarte înaltã frecvenþã(225 MHz la 100 GHz), (STAS 6652/1-82).

Microundele pot fi folosite înscopul verificãrii omogenitãþii betonuluiprin dispersia componenþilor în masalui, al determinãrii umiditãþii, porozi-tãþii ºi conþinutului de aer înglobat,precum ºi la mãsurarea grosimilor ºiplaneitãþii.

METODA IINDUCÞIEI MMAGNETICEMMeettooddaa iinndduuccþþiieeii mmaaggnneettiiccee se

bazeazã pe dispersia fluxului mag-netic, produs de o bobinã ºi indus înmateriale feromagnetice, identificând(STAS 6652/1-82):

defecte de material (de exemplu:fisuri cu lãþimi de ordinul micronilor).Procedeul se bazeazã pe faptul cã, înpiesa magnetizatã, fluxul de linii deforþã magneticã îºi schimbã direcþiaacolo unde întâlneºte o fisurã sau oincluziune. Marginile fisurii atrag sus-pensia care conþine particule de pulberemagneticã finã, pulverizate, în prealabil,pe suprafaþa materialului metalic.Particulele sunt atrase de câmpul de dis-persie care ia naºtere pe defectele dematerial ale piesei magnetizate în câmpexterior, evidenþiindu-se, în acest mod,fisurile în piesele metalice.

Proprietãþile magnetizãrii spon-tane se studiazã cu ajutorul materi-alelor feromagnetice. Astfel, un cristalferomagnetic magnetizat posedã unmoment magnetic mare ºi o energiemagneticã dispersatã în spaþiul încon-jurãtor. În lipsa câmpului exterior,magnetizarea cristalului degenereazãîntr-o ordonare mai avantajoasã ener-getic, de domenii feromagnetice diversorientate, care individual sunt mag-netizate la saturaþie ºi orientate în aºafel încât liniile de flux magnetic seînchid în mare mãsurã în interiorulcristalului (ffiigg.. 66), (Hutte, 1995);

poziþia, grosimea stratului deacoperire cu beton ºi diametrul armã-turilor. Procedeul constã în pertur-barea câmpului magnetic, generat deo bobinã, în prezenþa unui elementmetalic. Evidenþierea perturbaþiei seface cu ajutorul unui cuplaj inductiv,realizat între primarul ºi secundarulunei sonde (galvanometru), ºi este pro-porþionalã cu mãrimea obiectului ºiapropierea de traductor. Acest pro-cedeu reprezintã mmeettooddaa PPaacchhoommeettrruulluuii((FFiigg.. 77 ºi 88)) (Tertea I., Oneþ T., 1979).

FFiigguurraa 66:: DDeeffeeccttoossccooppiiaa mmaaggnneettiiccãã

aa.. OObbiieecctt mmeettaalliicc nneemmaaggnneettiizzaatt bb.. OObbiieecctt mmeettaalliicc mmaaggnneettiizzaatt pprriinnccrreeººtteerreeaa ddoommeenniiiilloorr ccoorreecctt oorriieennttaattee

cc.. CCââmmppuull uunnuuii ddiippooll eelleeccttrriicc.. LLiinniiii ddee ccââmmpp aa ddoouuãã ssaarrcciinnii eeggaallee ººii ddee sseemmnn ccoonnttrraarrccaarree ffoorrmmeeaazzãã uunn ddiippooll.. PPeerriimmeettrraall ssuunntt sscchhiiþþaattee lliinniiiillee eecchhiippootteennþþiiaallee

dd.. PPrriinncciippiiii ddee ffuunnccþþiioonnaarree

ee.. CCâârrlliigg ssuuppuuss ddeeffeeccttoossccooppiieeii mmaaggnneettiiccee

FFiigguurraa 77:: PPrriinncciippiiuu ddee ffuunnccþþiioonnaarree PPaacchhoommeettrruuSursã: American Society for Nondestructive Testing




QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

OORRGGAANNIISSMM AACCRREEDDIITTAATT RREENNAARR

OORRGGAANNIISSMMÎÎNN CCUURRSS DDEE AACCRREEDDIITTAARREE RREENNAARR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

OOrrggaanniissmm ddee cceerrttiiffiiccaarreepprroodduussee rreeccuunnoossccuutt ddee MMTTCCTT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

OOrrggaanniissmm aaggrreeaatt MMTTCCTTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

OORRGGAANNIISSMM DDEE CCEERRTTIIFFIICCAARREE


METODA CCURENÞILORTURBIONARI

MMeettooddaa ccuurreennþþiilloorr ttuurrbbiioonnaarrii sebazeazã pe efectul Skin, adicã pe con-centrarea la suprafaþã a curenþilorelectrici turbionari induºi în cazulinteracþiunii unui câmp de înaltãfrecvenþã cu un material electric con-ductor. Neomogenitãþile de suprafaþãsau zonele structurale cu conductibili-tate modificatã (de exemplu: fisuri,variaþii de duritate, separãri la limitede grãunþi etc.) schimbã comportareaelectricã a stratului în care apare efec-tul Skin la acþiunea unui câmp generatde o bobinã exterioarã (Hutte, 1995;STAS 6652/1-82; Carino, 1997).

Bobina este alimentatã de la osursã de curent electric cu frecvenþecuprinse între 5 Hz ºi 250 Hz, eacomportându-se ca înfãºurãtoaresecundarã a unui transformator alcã-tuit dintr-o sigurã spirã în scurt circuit,având o anumitã valoare a impe-danþei. Astfel, câmpul magnetic pro-dus de bobinã, induce în materialulexaminat curenþi turbionari cu traiec-torii circulare (ffiigg.. 99).

Curenþii electrici de înaltã frec-venþã induºi în materialul examinatgenereazã la rândul lor un câmpmagnetic de sens contrar celui deexcitaþie, iar câmpul produs variazãîn funcþie de neomogenitãþile exis-tente din material (ªtefãnescu Fl.,Neagu G., Mihai Al, 1996).

Adâncimea de pãtrundere a curen-þilor turbionari variazã în funcþie de oserie de factori, precum: sursa de exci-taþie, frecvenþa oscilaþiilor electromag-netice, conductivitatea electricã,permeabilitatea magneticã etc.

BIBLIOGRAFIE 11.. VVaann BBeeeekk AA..,, VVaann BBrreeuuggeell KK..,,

HHiillhhoorrsstt MM..AA.., Monitoring system forhardening concrete based on dielec-tric properties. 6 – 10 September1999. Dundee: Creating with Con-crete Utilizing ready-mixed concreteand mortar, pp. 303 – 312.

22.. CCaarriinnoo NN..JJ, Nondestructive test-ing to investigate corrosion status inconcrete structures. Journal of per-formance of constructed facilities1999, pag. 96-106.

33.. CCaarriinnoo NN..JJ., NondestructiveTest Methods. Concrete ConstructionEngineering Handbook. Chapter 19,CRC Press, Boca Raton, Fl, Nawy,Editor 19/1-68 pp, 1997.

44.. CCaarriinnoo NN..JJ.., Nondestructive test-ing of concrete: History and Chal-lenges. ACI SP 144-30. ConcreteTechnology Past present and Future, P.K. Mehta, Ed., American Concrete Insti-tute, Detroit, MI., 1994, pag. 623-678.

55.. FFeellddmmaannnn RR.. PP.., Non-Destruc-tive Testing of Concrete, CBD, 1977.

66.. HHuuttttee, Manualul Inginerului.Fundamente. Editura tehnicã, 1995.

77.. MMaallhhoottrraa VV..MM..,, CCaarriinnoo NN..JJ..,Handbook on Nondestructive Testingof Concrete Second Edition, NationalInstitute of Standards and Technology,Gaithersburg CANMET, Ottawa,Ontario, Canada, 2003.

88.. PPooppeessccuu PP.., Degradarea con-strucþiilor. Editura Fundaþiei Româniade Mâine, 2002.

99.. RRaahhaarriinnaaiivvoo AA..,, GGrriimmaallddii GG..,Forcasting the condition of a rein-forced concrete structure under cor-rosion. Symposium Conferinþã IABSESan Francisco, 1995.

1100.. ªªtteeffããnneessccuu FFll..,, NNeeaagguu GG..,,MMiihhaaii AAll, Materiale compozite. Edi-tura Didacticã ºi Pedagogicã, 1996.

1111.. TTeeooddoorreessccuu MM.., Tehnologialucrãrilor de întreþinere, reparaþii ºiconsolidãri. Universitatea Tehnicã deConstrucþii Bucureºti, 1996.

1122.. TTeeooddoorreessccuu MM..,, IIlliinnooiiuu GG..,,Protecþia anticorozivã a armãturilorIII – Controlul coroziunii. Nr. 5,Antreprenorul, 2000, pag. 26-29.

1133.. TTeerrtteeaa II..,, OOnneeþþ TT.., Verificareacalitãþii construcþiilor de beton armatºi beton precomprimat. EdituraDacia, 1979, pag. 207-210.

1144.. C 26-1985. Instrucþiuni tehnicepentru încercarea betonului prinmetode nedistructive.

1155.. BS 1881. Part 204. Recomen-dations on the use of electromagneticcovermeters.

1166.. ASTM C876, Test method forhalf/cell potential of uncoated rein-forcing steel in concrete.

1177.. ASTM G15, Terminology relatingto corrosion and corrosion testing.

1188.. AIC 228.2R, NondestructiveTest Methods for Evaluation of Con-crete in Structures, American ConcreteInstitute, Farmington Hills, MI, 1998.

1199.. STAS 6652-1982. Încercãrinedistructive ale betonului.

2200.. Controls Ltd. – Italia, Fiºe tehnice.2211.. Elcometer Instruments Ltd. - Anglia,

Fiºe tehnice.2222.. Proqec - Elveþia, Fiºe tehnice.2233.. Humboldt Co. - SUA, Fiºe tehnice.2244.. James Instruments Inc. – SUA,

Fiºe tehnice.

FFiigguurraa 88:: PPeerrttuurrbbaaþþiiee pprrooppoorrþþiioonnaallãã ccuummããrriimmeeaa oobbiieeccttuulluuii ººii aapprrooppiieerreeaa ddee ttrraa--dduuccttoorr:: aa.. FFlluuxx rreedduuss îînn ccaazzuull bbeettooaanneelloorrnneeaarrmmaattee;; bb.. FFlluuxx rriiddiiccaatt îînn ccaazzuull pprreezzeennþþeeiiaarrmmããttuurriilloorr

Sursã: Carino N.J., 1997

FFiigguurraa 99:: SScchheemmaa ffuunnccþþiioonnããrriiii aappaarraattuurriiii ddeeffeeccttoossccooppiiccee ccuu aajjuuttoorruull ccuurreennþþiilloorr ttuurr--bbiioonnaarrii:: aa..,, bb.. ººii cc.. CCââmmppuull mmaaggnneettiicc oommooggeenn ddiinn iinntteerriioorruull uunneeii bboobbiinnee cciilliinnddrriicceessttrrããbbããttuuttee ddee ccuurreenntt ººii ccââmmppuull ddee ddiippooll ddiinn iinntteerriioorruull aacceesstteeiiaa

Sursã: Carino N.J., 1997; American Society for Nondestructive Testing

aa

bb cc


COMAT CONSTANÞA SAConstanþa

LASSELSBERGER SABucureºti

CARMEUSE HOLDING SRLBraºov

CONSOLID SABucureºti

IZOMAT SAªimleu Silvaniei

BIT INVEST SRLTârgoviºte

RECON SRLBucureºti

MACON GRUP SRLBucureºti

MARGAL SRLTurda

EXIMPROD SRLBuzãu

BODICOR SRLPloieºti

OVAI TRANS SRLPloieºti

INMELCON PROD SRLTârgu Jiu

ELECTROMAGNETICA SABucureºti

ROMSYS SABucureºti

RIGA INTERNATIONAL SRLBucureºti

PEGAMONT SAPloieºti

IAªISTING SRLIaºi

METRANS SRLBucureºti

AURVAS CONSTRUCT SRLPloieºti

TOP-FORM SRLBraºov

COM GAZ SAPloieºti

ENNERGIES CONS SRLBucureºti


Reabilitarea construcþiilor dupã cutremur

iinngg.. SSoorriinn RRÃÃDDUULLEESSCCUU –– ddiirreeccttoorr ggeenneerraall aall SSCC SSuuppeerr SSoollaarr CCoonnssttrruucctt SSRRLL,, BBuuccuurreeººttii

Faptul cã pe Terra au fost cutremure de pãmânt ºi cãvor mai fi este o certitudine.

De asemenea, faptul cã pe pãmânt s-au desãvârºit, peparcursul mileniilor, construcþii de orice fel, iarãºi, o ºtimcu certitudine, ca ºi faptul cã aceste construcþii edificatesunt mai rezistente sau mai puþin rezistente. Ce nu ºtimnici mãcar cu aproximaþie este când ºi unde vor avealoc urmãtoarele seisme ºi gradul lor de periculozitate.

Specialiºtii în domeniu au de dezvoltat ºi aprofundatdouã teme majore, ºi anume:

detectarea zonei, a intensitãþii ºi amplitudiniiviitoarelor cutremure cu cât mai mult timp înainte de a seproduce, pentru a lua unele mãsuri preventive de diminuarea dezastrelor;

a doua este pe cale de consecinþã, ºi anume,soluþionarea impactului seismelor asupra construcþiilor,dar ºi mãsurile preventive pentru diminuarea efectelornegative cauzate de cutremure.

Dintre cele douã probleme majore care necesitã, încontinuare, mulþi ani de studiu ºi cercetãri, ne vom con-centra atenþia asupra reabilitãrii construcþiilor dupãcutremur.

Vom începe prin a arãta ce se întâmplã în România înzilele noastre în domeniul reabilitãrii construcþiilor afec-tate de cutremure.

Situaþia generalã a clãdirilor de locuit este dezas-truoasã. Astfel, numai aproximativ 40% din construcþiileparter sau supraetajate sunt construite dupã standardelecare se impun în aceastã perioadã de timp ºi, în majori-tate, acestea sunt în mediul urban. În mediul rural, con-strucþiile au fost ºi mai sunt încã fãcute cu tehniciprimitive, fãrã proiecte ºi cu materiale neadecvate pentruzona seismicã în care se aflã România.

În mediul urban, foarte multe imobile sunt construiteînainte de 1940 ºi nu au fost proiectate la grade seismicesuperioare, de asemenea, acestora le-a expirat perioadade folosinþã.

Urmãrile unui cutremur major în viitorul apropiat ar fipierderea stabilitãþii ºi prãbuºirea construcþiilor rurale înmare proporþie (vezi situaþia oraºului Zimnicea dupãcutremurul din 1977). În mediul urban, dezastrul ar avea

urmãri de neimaginat din cauza densitãþii populaþiei ºi aregimului de înãlþime a multora dintre imobile – uneledintre ele stând în picioare rezemate de clãdirile vecine –ºtiut fiind faptul cã majoritatea dintre aceste imobile seaflã pe strãzile ºi bulevardele centrale ale Bucureºtiului ºidin marile oraºe.

Prin unele acte normative ºi legislative se regle-menteazã situaþia imobilelor avariate de cutremure.În cazul imobilelor proprietate privatã, drumul critic caretrebuie parcurs pânã la reabilitarea unui imobil esteurmãtorul:

Locatarii solicitã primãriei locale efectuarea uneiexpertize tehnice în vederea stabilirii gradului de avariereºi a soluþiilor constructive. Aceastã etapã necesitã operioadã de circa 1 an de la înregistrarea cererii ºi pânã laelaborarea finalã a expertizei tehnice. Plata expertizei estesuportatã de primãria localã în limita fondului din buget.Nu se poate începe proiectarea consolidãrii decât dupãun acord dat de cãtre locatari, în principal acum de cãtreasociaþiile de proprietari.

La un imobil de S + P + 10, proiectarea dureazã între8 ºi 12 luni, acesta fiind cel mai scurt timp pânã laobþinerea autorizaþiei de construire.

De abia dupã ce toþi, dar absolut toþi proprietarii îºidau acordul, se poate trece la organizarea procedurii delicitaþie în vederea obþinerii contractului de execuþie, oetapã care dureazã circa 6 luni.

Acesta este punctul slab al problemei ºi, implicit, allegislaþiei în domeniu. Dacã unul sau mai mulþi propri-etari sau utilizatori de spaþii nu sunt de acord cu consoli-darea, procedura nu poate începe. De asemenea,reglementãrile în domeniu prevãd ca sã se executelucrãrile cu locatarii în imobil ºi cu utilitãþile permanent înfuncþiune.

La aceste prevederi legislative ºi la situaþiile pe care legenereazã, ne vom referi mai pe larg într-un viitor articol.

Cert este cã, pentru o construcþie cu o suprafaþã mareºi un regim de înãlþime ridicat, pentru finalizare, consoli-darea ºi refacerea finisajelor ºi instalaþiilor în zonele afec-tate, sunt necesare aproximativ 24 de luni.

RReeffeerraatt pprreezzeennttaatt îînn ccaaddrruull ddeezzbbaatteerriiii tteehhnniiccee oorrggaanniizzaattee ddee CCoommiissiiaa NNaaþþiioonnaallãã CCoommppoorrttaarreeaa iinn ssiittuu aa CCoonnssttrruuccþþiiiilloorrccuu ooccaazziiaa cceelleeii ddee--aa 4433--aa îînnttââllnniirrii aa mmeemmbbrriilloorr ssããii llaa PPrriimmããrriiaa SSeeccttoorruulluuii 22 aall MMuunniicciippiiuulluuii BBuuccuurreeººttii îînn ccoollaabboorraarree ccuuaacceeaassttaa..


LISTA DISTRIBUITORILOR AUTORIZAÞI SCHIEDEL

Bucureºti Fedo SRL 021-314.80.22Alba-Iulia Vimed SRL 0258-817.988Arad Bodimar SRL 0257-270.078Bacãu Gen. termic SRL 0234-516.273

Estbau SRL 0744-155.029Bistriþa Stilex Prima SRL 0263-212.199Botoºani Sael Com SRL 0231-513.491Caransebeº Dualco SRL 0744-566.482Cluj Credo Group SRL 0264-598.963

Drãgan West SRL 0723-612.087Constanþa Narcom SRL 0241-691.092

Ofedo SRL 0241-512.176Craiova Dumitru LP SRL 0251-152.415Focºani Hard Industries SRL 0237-230.440Iaºi Sael Com SRL 0232-214.649Miercurea-Ciuc Shazy SRL 0266-111.057Oradea Fildana Trade SRL 0259-410.672Piteºti Direct Auto Rom SRL 0248-265.557Ploieºti Concret C-þii SRL 0244-515.867Rm.Vâlcea Erhan SRL 0250-731.725Satu Mare Armand SRL 0261-758.211Sibiu Unimat SRL 0269-560.423Sinaia Intermont SRL 0244-313.700Slatina Confort 2000 SRL 0249-438.957Suceava Lider SRL 0230-526.534Târgoviºte Falcor SRL 0245-211.013Târgu Mureº Turbo Trans SRL 0265-161.941Timiºoara Egeria Sistem SRL 0256-286.004Tulcea Total Ambient SRL 0240-534.754


Dacã adãugãm ºi celelalte etape care trebuie parcurse,ajungem la aproximativ 4 – 4,5 ani.

Se poate constata cât de nepregãtiþi suntem din punctde vedere operativ, tehnic ºi financiar, pentru a înlãturaefectele cutremurelor precedente ºi pentru a stabiliza osituaþie gravã, posibil producãtoare de pierderi omeneºtiºi valori materiale de ordinul miliardelor, în cazul unei noicalamitãþi naturale, ccuuttrreemmuurruull.

Schimbarea gradului de interes pentru aceastã situaþie încare se aflã România, precum ºi elaborarea de sistemeoperative sunt de naturã sã preîntâmpine dezastrele viitoare.

În cazul imobilelor proprietate privatã a statului,neasigurarea stabilitãþii clãdirilor ºi a altor construcþiihidrotehnice ºi edilitare se poate constitui, în eventualitateaînregistrãrii de victime, în cazuri penale deosebit de grave.

La începuturi, în cadrul pionieratului, ca sã zic aºa, alefectelor cutremurului asupra clãdirilor, s-a folosit pescarã largã sistemul de ancorare a pereþilor, calcanelor,bowindo-urilor de nucleele centrale cu tiranþi dinOL 34–36, care aveau la capete piese metalice în formãde S sau plãci metalice cu prezoane sau ºuruburi.

O asemenea metodã fãcea ca pereþii exteriori, în spe-cial, sã fie „adunaþi” de la o eventualã tendinþã de des-facere cãtre exterior. Aceastã repliere a exteriorului cãtreinterior era necesarã din cauza lipsei ºaibelor rigide înplan orizontal, care sã conlucreze eficient cu elementeleverticale din beton armat. Este ºtiut cã în anii ’40–’70planºeele erau realizate din rigle din lemn încastrate simplu,rezemat în zidãrie.

În funcþie de direcþia undei seismice, de intensitatea ºiamplitudinea unui seism, ca ºi de sistemul de construire aimobilului, avarierea poate fi uºoarã, medie sau gravã.

AAvvaarriieerreeaa uuººooaarrãã aa uunnuuii iimmoobbiill înseamnã cã structurasa de rezistenþã nu a suferit deplasãri, rupturi sau multiplezone fisurate, ci numai fisurãri ºi desprinderi de elementede închideri, din zidãrie autoportante.

În acest caz, fundaþiile, precum ºi elementele verticaleºi orizontale de rezistenþã nu trebuie consolidate. Se pro-cedeazã la cãmãºuiri locale ale stâlpilor, la injectarea curãºini a fisurilor deschise ºi se creeazã, eventual prinimplantãri, elemente de structurã uºoarã, sâmburi ºi cen-turi din beton armat în elementele de zidãrie neancoratecorespunzãtor. De asemenea, pereþii se cãmãºuiesc prinmetoda clasicã cu plase de armãturã torcretatã sau ten-cuitã ori cu plase din fibrã de sticlã tencuite.

AAvvaarriiiillee mmeeddiiii sunt cele mai numeroase din punctulde vedere al clasificãrii.

În cazul acestor avarii, din calcule se considerã cã tre-buie consolidate atât elementele infrastructurii, cât ºi ele-mente ale suprastructurii pânã la un anumit nivel sautotal.

Dupã seismul de 7,4 grade pe scara Richter, înregistratîn anul 1977 în România, conducerea comunistã din aceavreme a considerat cã este suficient ca atât imobilelevechi, cât ºi blocurile noi avariate sã fie consolidate peporþiunea de elemente verticale – stâlpi – din subsol înunele cazuri, pânã la zona cea mai grav afectatã, flamba-jul riglei zvelte, adicã pânã la 1/3 din riglã, în cele maimulte cazuri etajele 1–2 ale blocurilor.

Noi ºtim cã nu a fost suficient, dar din economie s-aprocedat aºa.

Rãmâne ca viitorul sã ne spunã dacã acele consolidãriau fost eficiente.

Modificându-se normativele tehnice ºi recalculându-seeforturile potenþiale asupra clãdirilor prin cele trei metodecunoscute, s-a ajuns, în timp, din 1978 ºi pânã în prezent,la identificarea de cãtre o pleiadã de somitãþi în domeniulproiectãrii – nu vreau sã dau nume, ca nu cumva sã omitpe cineva – a unor soluþii tehnice de consolidare, absolutperfecte pentru România.

Ca sã pot emite pretenþii cã acopãr în acest materialîntreaga gamã de soluþii de consolidare a imobilelorsupraetajate ar fi în termenii noºtri constructivi oneconformitate. Acest aspect al problemei poate constituioricând o amplã temã de doctorat pentru multe generaþiiviitoare.

În funcþie de fiecare situaþie datã se pot aplica metodediferite.

Astfel, începând cu fundaþiile, se pot aplica urmã-toarele soluþii tehnice:

în cazul fundaþiilor efectuate la cote de nivel diferite,se poate proceda la adunarea acestora la aceeaºi cotã prinsubfundarea lor armatã sau nearmatã, perimetralã sauinterioarã sau/ºi concomitent;

în cazul unor imobile situate în vecinãtatea dru-murilor cu trafic intens sau a metroului ori a unor utilitãþicare toate produc vibraþii dese ºi permanente, cu sigu-ranþã remanente prin efectul de ciocan compresor, se vafolosi metoda lestãrii. Fundaþiile vor fi mãrite în toate pla-nurile pentru a deveni preponderente în cadrul structuriiºi, implicit, al greutãþii imobilului. Aceastã lestare dã efectulunui aºa-zis baros, în cadrul cãruia metalul este practicmai greu decât coada de lemn;

cãmãºuirea stâlpilor ºi a diafragmelor infrastructuriidin care se vor naºte alte cãmãºuiri ale suprastructuriisunt, de asemenea, practicate.

În cazul riglelor verticale (stâlpi, coloane), în funcþiede rezultatul calculelor matematice, aceste elemente seconsolideazã prin mãrirea gabaritului de douã, trei saupatru laturi. De fiecare datã însã, se recomandã ca armã-tura sã fie dublã.

Elementele orizontale, planºeele ºi riglele de cuplare,respectiv grinzile, sunt ºi ele consolidate.

În cazul grinzilor, dacã deschiderile sunt mici, nu vor ficãmãºuite, dar dacã deschiderile sunt mari, se vor consolida.

Planºeele slab armate cu o plasã simplã vor trebuisuprabetonate în cazul deschiderilor mari.

Nu în ultimul rând, se va da o mai mare atenþie nucle-elor potenþial rigide: casa scãrilor ºi puþurile de lifturi.

Legarea acestora în cadrul consolidãrilor efectuate con-ferã o mai mare rigiditate contextului general al clãdirii.

În unele cazuri, se pot introduce noi elemente struc-turale, în principal verticale, cum ar fi stâlpi ºi diafragmenoi, absolut necesare contravântuirilor sau conferirii unorrigiditãþi suplimentare acolo unde clãdirea este mai insta-bilã sau mai vulnerabilã, adicã pe direcþie longitudinalãsau transversalã.




Obligatoriu, acestea vor fi concepute din fundaþiepentru a avea aceeaºi lucrabilitate cu elementele vechiconsolidate.

Consolidãrile se vor opri, în unele situaþii, la anumiteniveluri ale imobilelor, iar în altele vor parcurge întreagaînãlþime a construcþiei.

Acestea ar fi, în România, metodele propuse ºi aplicatede cãtre specialiºtii în domeniu ºi vã asigur cã avem marispecialiºti.

În lume se folosesc ºi alte metode. De exemplu, pentruun mai mic deranj ºi pentru realizarea unui termen maiscurt de execuþie, se practicã ºi alte metode, cum ar fi:

realizarea încorsetãrii elementelor fisurate sau ruptedin beton cu chingi din elemente metalice, corniere ºiplat-bande, atât la stâlpi, cât ºi la grinzi; nu voi comentaeficienþa acestei metode sau costurile scãzute.

introducerea de compensatori în subsoluri ºiprimele niveluri ale imobilului, metode des folosite înJaponia ºi Statele Unite, aºa cum am arãtat într-un numãrprecedent al acestei reviste. Se pare cã eficienþa estemaximã, cã nivelurile superioare neavariate nu maitrebuie consolidate, dar, din pãcate, nici nu cunoaºtemcosturile;

alte metode. Cert este cã cele doar cinci imobile mari consolidate

pânã în prezent prin metodele specialiºtilor români secomportã foarte bine

AAvvaarriieerreeaa ggrraavvãã aa uunnuuii iimmoobbiill înseamnã cã structuralui de rezistenþã a fost afectatã în aºa mãsurã, încât aceleimobile (din pãcate, sunt peste 100 de mari imobile avariatenumai în Bucureºti), în cazul unui seism de 6–6,5 gradepe scara Richter, se pot prãbuºi.

Acele imobile au ori mai mult de 30% din elementeleverticale ale structurii (stâlpi sau diafragme) rupte, oriarmãtura ruptã sau torsionatã sau/ºi betonul rupt, fiindvorba de fisuri cu dimensiuni între 3 ºi 10 mm desfacere ºiadâncime pânã dincolo de armãturi.

În aceste cazuri, se va lua urgent mãsura de evacuareºi, de cele mai mult ori, se impune demolarea construcþi-ilor respective.

Din pãcate, pentru cã aceste imobile de locuit ºibirouri sunt în proprietate privatã, situate în zone deobicei ultracentrale, sau pentru cã imobilele vechisunt declarate monumente istorice ori sunt situate înzona monumentelor istorice, ele nu vor putea fidemolate.

Urmeazã sã se întâmple una din douã situaþii:proprietarii nu acceptã consolidarea sau demo-

larea din cauza valorii imobilului datã de zona în carese aflã sau a chiriilor mari încasate, caz în care, la unseism semnificativ vor fi pierderi atât omeneºti, cât ºimateriale.

proprietarii acceptã consolidarea, caz în care cos-turile de consolidare vor fi foarte mari, fãrã a se realiza onouã construcþie modernã, mult mai valoroasã.

Consolidarea imobilelor grav avariate se va facefolosind toate metodele enumerate mai sus.

Vom prezenta o situaþie a stadiului în care se aflã laaceastã datã acþiunea de reabilitare dupã cutremure aconstrucþiilor în Bucureºti:

II.. CCllããddiirriillee llaa ccaarree rreeaabbiilliittaarreeaa aa ffoosstt tteerrmmiinnaattãã ssuunntt ssiittuuaattee îînn::str. Luciu Barasch nr. 12, sector 3;str. Gheorghe Marinescu nr. 3, sector 5;str. Vasile Pãun nr. 5, sector 5;bdul Lascãr Catargiu nr.15A, sector 1 – reabilitare

realizatã de Super Solar Construct;str. Paleologu nr. 3, sector 2;

IIII.. CCllããddiirriillee llaa ccaarree rreeaabbiilliittaarreeaa eessttee îînn ssttaaddiiuu aavvaannssaatt ddeeffiinnaalliizzaarree::

str. Mihai Eminescu nr.17, sector 1;bdul Nicolae Bãlcescu nr. 25, sector 1;

IIIIII.. CCllããddiirriillee llaa ccaarree rreeaabbiilliittaarreeaa ss--aa îîmmppoottmmoolliitt ssaauu ssuunnttîînnttrr--uunn ssttaaddiiuu ddee îînncceeppuutt::

str. Jean-Louis Calderon nr.59, sector 2;str. Maria Rosetti nr.25, sector 2;str. Maria Rosetti nr.55, sector 2;str. Ion Brezoianu nr.44, sector 1;Calea Victoriei nr. 25, sector 1;

IIVV.. CCllããddiirriillee llaa ccaarree ssee îînnddeepplliinneesscc ccoonnddiiþþiiiillee ddeeîînncceeppeerree aa pprroocceedduurriilloorr ddee lliicciittaaþþiiee::

Calea Victoriei nr. 101, sector 3;Calea Victoriei nr. 128, sector 5;str. Ion Brezoianu nr. 38, sector 1;bdul Nicolae Bãlcescu nr. 32–34, sector 1;str. Boteanu nr. 3A–3B, sector 1;str. Ion Câmpineanu nr.9, sector 1;Calea Victoriei nr. 124, sector 5;str. Armeneascã nr. 28, 28A, sector 2;str. Semilunei nr. 8, sector 2;bdul I.C. Brãtianu nr. 5, sector 3;str. Victor Eftimiu nr. 9, sector 1;str. M. Kogãlniceanu nr. 51, sector 1;str. Elefterie nr. 11, sector 5;bdul Nicolae Bãlcescu nr. 24, sector 2.

Mai existã multe alte imobile avariate grav, locuite,unde asociaþiile de proprietari ºi-au dat acordul sã se exe-cute sau urmeazã sã se execute proiectarea. Acestea, dacãvor mai apuca, vor fi consolidate într-un interval de celpuþin 4 ani de aici încolo.

Dar, cea mai sigurã metodã de a scãpa de urmãrileunor cutremure este metoda preventivã.

Reîncadrarea zonelor ºi a localitãþilor în gradele realede seismicitate face ca proiectarea imobilelor sã seadapteze noilor calcule ale sarcinilor potenþiale.

Astfel cã, în zonele seismice din România, structurilevor fi mult mai masive, cu costuri majore, dar cu grad desiguranþã maxim.

În principal, se executã o subfundaþie de tip pereþimulaþi sau piloni sub un radier general masiv; s-a renunþatla construcþiile pe cadre în favoarea diafragmelor con-tinue, atât la exterior, cât ºi la interior.

În lume existã ºi alte metode încã neasimilate în România,dar despre ceea ce se întâmplã în alte þãri vom mai vorbi.



HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) ºi Crucea RoºieRomânã s-au implicat, încã de laînceput, în sprijinirea sinistraþilor pentrurefacerea caselor afectate de alu-necãrile de teren din judeþul Buzãu.200 de tone de ciment donate decompania HHoollcciimm au fost destinatepersoanelor din comuna Nehoiu, alecãror case au fost distruse total sauparþial.

„Crucea Roºie a coordonat oacþiune de evaluare în zona afectatãºi s-a observat un fenomen conside-rat neobiºnuit atât de localnici cât ºide autoritãþi: curþile caselor suntbrãzdate de mici râuri care macinãcasele. De aceea, trebuie sã acþio-nãm foarte rapid la reconstrucþiazonei calamitate. Mulþumim com-paniei HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) pentrurãspunsul extrem de prompt de adona materialele de construcþii”,declarã DDuummiittrruu TTiissiiaannuu,, rreepprreezzeenn--ttaannttuull CCrruucciiii RRooººiiii RRoommâânnee.

Pentru întreaga lucrare de recon-strucþie ºi consolidare, primul trans-port de ciment, organizat de CruceaRoºie Românã cu sprijinul companieiHHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) ºi prin muncavoluntarã a angajaþilor sãi, a ajunsdeja la locuitorii afectaþi din Nehoiu.

„Ne dorim ca prin intermediulacestei donaþii sã oferim nu numaiajutor de urgenþã, ci ºi o speranþãcelor care îºi vãd casele distruse pe zice trece. HHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) a fostmereu alãturi de oamenii aflaþi însuferinþã. Vom continua sã dezvoltãmproiecte de responsabilitate socialã,în spiritul conceptului de dezvoltaredurabilã, ce guverneazã toate acþiu-nile companiei noastre,” a declaratMMaarrkkuuss WWiirrtthh,, ddiirreeccttoorr ggeenneerraall aallHHoollcciimm ((RRoommâânniiaa)) SSAA.

De donaþia HHoollcciimm beneficiazã85 de persoane, dintre care 7 cu locuinþedistruse ºi evacuate, 23 cu locuinþegrav avariate, care necesitã lucrãri

de reparaþie capitalã ºi 55 cu locuinþecare necesitã lucrãri de consolidare.Selectarea beneficiarilor a fost realizatãde cãtre Crucea Roºie Românã încooperare cu Primãria Nehoiu.

Crucea Roºie Românã desfãºoarãample acþiuni umanitare în beneficiulpersoanelor afectate de dezastrelenaturale, care au lovit mai multejudeþe începând de la sfârºitul luniiaprilie. Pânã în prezent, în urmaapelului internaþional lansat deCrucea Roºie Românã prin canaleleMiºcãrii Internaþionale, au fost fãcutedonaþii în bani ºi bunuri în valoare depeste 500.000 de franci elveþieni.

HHoollcciimm, receptiv la situaþiile criticepe care, din pãcate, unii oameni tre-buie sã le depãºeascã, s-a implicat activºi în reconstrucþia ºi renovarea ºcolilor,a caselor ºi spitalelor din zoneleafectate de inundaþii din Banat, prindonarea a 1.000 de tone de ciment.

Prietenul la nevoie se cunoaºte!

s u m a rEditorial 3

AARRAACCOO – relaþii internaþionale 4, 5

DDAAWW BBEENNÞÞAA – aniversare 6

GGRRUUBBEERR – echipamente de extrudare 7–9

DDOOKKAA – sisteme de cofrare Framax Xlife 10, 11

Dificultãþi la decontarea producþiei în construcþii 12

CCEEFFIINN – transport specializat pentru distribuþia

materialelor de construcþii 13–15

GGEENNCCOO – utilaje moderne pentru construcþii 16, 17

MMAARRCCOOMM – buldozer Komatsu D61–15 18, 19

RROOMMNNEEDD – utilaje pentru fundaþii 20, 21

Argumente europene pentru abordarea

cotei TVA în construcþii 22–25

BBAAUUMMIITT – sistemul Murexin PKT 26, 27

Reconstrucþia dupã inundaþii 28–30

EEUURROOCCOOLLOORR – Sadolin – secretul

lemnului întreþinut 31–33

Structuri la clãdiri moderne din lemn 34, 35

KKÖÖBBEERR – puterea culorii 36–39

Reglementãri urbanistice în zone inundabile 40, 41

BBAADDUUCC – furnizor general de materiale

pentru construcþii ºi instalaþii 42, 43

EELLPPRREECCOO – secretele performanþei 44, 45

WWIIEENNEERRBBEERRGGEERR – Porotherm 46, 47

Betonul verde 48, 50

EEUURROOVVIIAA – societate performantã

în infrastructura rutierã 49

Trofeul calitãþii – ARACO 52, 53

Monitorizarea comportãrii in situ

a construcþiilor 54, 56, 58, 60, 61

LLIINNDDAABB – piaþa construcþiilor metalice 55

CCEERRAAMMIICCAA IIaaººii – produse

termorezistente Ceramtherm 57

SSCC AAMMII SSAA Baia Mare – performanþã –

calitate – eficienþã 62, 63

Tuburi ºi panouri radiante 64–66

IISSOOVVEERR – materiale termo ºi fonoizolante 67

VVEELLUUXX – plasã împotriva insectelor 68, 69

MMAACCOONN – prefabricate pentru drumuri

ºi poduri 72, 73

IIRRIIDDEEXX – Unda „verde” cãtre

infrastructura europeanã 74, 75

Reabilitarea balastierelor 76, 78, 80

TTIIAABB – calitate – eficienþã – tradiþie 84, 85

MMOOVVAA – constructori performanþi 82, 83

RROOMMEEXXPPOO - BIFE 2005 83

Controlul calitãþii elementelor

de construcþii (III) 86, 87, 88, 90

AAEERROOQQ – Calitate, Profesionalism, Certificare 91

Reabilitarea construcþiilor dupã cutremur 92, 94, 96

HHOOLLCCIIMM – prietenul la nevoie se cunoaºte 97

Talon pentru abonament“Revista Construcþiilor”

Am fãcut un abonament la “Revista Construcþiilor” pentru ......... numere, începând cu

numãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................

Adresa ......................................................................................................................................

...................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã)

nr. ..............................................................................................................................................

în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cu

copia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - “Revista Construcþiilor”,

Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

“Revista Construcþiilor” este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit,prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare ºiarhitecturã, construcþii, producþie, import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, prestãri de servicii,beneficiari de investiþii (bãnci, societãþi de asigurare, aeroporturi, antreprizelejudeþene pentru drumuri ºi poduri etc.), instituþii centrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,Inspectoratul de Stat în Construcþii ºi Inspectoratele Teritoriale, Camera deComerþ a României ºi Camerele de Comerþ Judeþene etc.) aflate în bancanoastrã de date.

Restul tirajului se difu-zeazã prin abonamente, prinagenþii noºtri publicitari la mani-festãrile expoziþionale specializate,naþionale ºi judeþene, sau cu ocaziavizitelor la diversele societãþi comer-ciale ºi prin centrele de difuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, unschimb de informaþii ºi opinii cât mai completîntre toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãride materiale ºi tehnologii noi, studii tehnice de spe-cialitate pe diverse teme, interviuri, comentarii ºianchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de laevenimentele legate de activitatea de construcþii, prezentãri defirme, informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturieconomice ºi juridice, programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

RReevviissttaaConstrucþiilor

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplareFrecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarãFormat: 210 mm x 282 mm

Culori: integral colorSuport: hârtie LWC 70 g/mp

în interior ºi DCL 170 g/mp

la coperte

revista constructii

Documents