Motto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trMotto: “Arta de a trăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”.ăi este şi iscusinŃa de a te şlefui mereu”. ( Vasile Pavelcu)

Nr. 4Nr. 4Nr. 4Nr. 4 / 2008/ 2008/ 2008/ 2008

Revista elevilor Şcolii cu clasele I- VIII Budureasa

S-A NĂSCUT MESIA

• «Şi Cuvântul s'a fãcut trup, şi a locuit între noi; şi noi am văzut mãrirea Lui, ca mãrirea unului nãscut din Tatãl, plin de har şi de adevãr» (Ion, 1. 14.)

LA BETHLEEM, COLO-N JOS… SFÂNTUL NICOLAE

• În secolul IV, într-o zi de 6 decembrie, Sfântul Nicolae i s-a arătat în vis lui Constantin cel Mare, cerându-i să-i ierte pe cei trei ostaşi condamnaŃi pe nedrept la moarte.

SFÂNTUL NICOLAE

• TradiŃia oferirii darurilor de Sfântul Nicolae îşi are izvorul în salvarea miraculoasă a celor trei fete care, primind de la sfânt săculeŃii cu aur, au scăpat de sărăcie şi de obligaŃia de a se deda defrânării.

25 DECEMBRIE 354

• Papa Liberius stabileşte data naşterii lui Iisus în această zi, în care la Roma precreştină era celebrată naşterea lui Mithra Sol Invictus, zeu al luminii, preluat din mitologia iraniană.

PAPA LIBERIUS(352-366)

MITHRA

30 DECEMBRIE 533• Intră în vigoare

Codul lui Justinian. Numele său latin este Corpus Juris Civilis şi reprezintă cea mai mare compilaŃie a dreptului roman antic.

JUSTINIAN(527-565)

25 DECEMBRIE 537

• CeremoniainaugurăriiCatedraleiSfânta Sofia din Constantinopolse desfăşoarăsub egida luiJustinian

25 DECEMBRIE 800• Carol cel Mare

este încoronat la Roma ca împărat al Occidentului de către papa Leon al III-lea.

(768-814)

25 DECEMBRIE 1066• William

Cuceritorul esteîncoronat ca rege al Anglieila catedralaWestminster Abbey din Londra

16 DECEMBRIE 1653• Oliver Cromwell,

conducătorul armateirevoluŃionare engleze, devine lord protector. Înaceastă calitate, punecapăt efemerei republiciengleze, întemeiate ca urmare a victorieirevoluŃiei burgheze din Anglia.

(1653-1658)

23 DECEMBRIE 1790• S-a născut, în FranŃa,

Jean-François Champollion, căruia istoria îi datorează enorm, pentru că a descifrat hieroglifele. Considerat întemeietorul egiptologiei, Champollion afirma : « Sunt cu totul pentru Egipt, el este totul pentru mine ».

(1790-1832)

9 DECEMBRIE 1608• S-a născut marele

poet englez John Milton.

• Una din operele sale principale este Paradisul pierdut.

JOHN MILTON(1608-1674)

14 DECEMBRIE 1467• Ştefan cel Mare îl

înfrânge pe Matei Corvin în bătălia de la Baia.

14 DECEMBRIE 1503• Se naşte Michel de

Notre Dame, supranumit Nostradamus.

• ProfeŃiile sale şi astăzi sunt subiect de controversă.

21 DECEMBRIE 1597• S-a născut Petru

Movilă, unul din reputaŃii teologiortodocşi ai acelortimpuri, cu recunoaştereeuropeană. A devenit mitropolit al Kievului şi a sprijinitintroducereatiparului în Moldova.

CuriozităŃi Marea Neagra este cea mai mare structura acvatica anoxica din lume? Termenul de anoxie semnifica un "continut scazut de oxigen" sau chiar o "lipsa de oxigen" si peste 90% din apa din Marea Neagra este lipsita de oxigen. Aceasta situatie se datoreaza faptului ca apa de la suprafata, care primeste oxigen din atmosfera, nu il poate transfera straturilor acvatice de adancime din cauza mai multor factori (cantitatea mare de sedimente din apa, densitatea crescuta etc).

EducaŃie interculturală EducaŃia interculturală este un demers educativ în vederea „înŃelegerii, acceptării şi asumării

diversităŃii umane, în toate ipostazele ei”. Problema educaŃiei interculturale se pune pe două planuri. Unul este, acela al formării personalităŃii

umane pentru a se integra într-un mediu în care diversitatea este regula şi nu excepŃia, aşa cum este şi va fi mediul unei Europe integrate. Pe de altă parte, însă, o educaŃie interculturală viabilă şi durabilă implică şi o nouă abordare la nivelul conŃinuturilor activităŃii educaŃionale.

Între aceste conŃinuturi noi trebuie menŃionate : - formarea şi dezvoltarea deprinderilor de comunicare în cel puŃin două limbi străine moderne în

învăŃământul obligatoriu (acest lucru se face şi în şcoala noastră). - În cadrul CDS, iniŃierea unor opŃionale vizând cunoaşterea tradiŃiilor europene, multiculturalitatea,

cunoaşterea propriilor tradiŃii, introducerea unor limbi străine mai puŃin vorbite, cunoscute din spaŃiul european( posibil ca în următorii ani să facem şi noi acest lucru în şcoala noastră).

- Antrenarea elevilor în programe europene de anvergură, axate pe priorităŃile UE- conservarea mediului, multiculturalitatea, spiritul inovator, cunoaşterea ca factor de progres(Ex: Spring Day, Ziua Europei etc...) şcoala noastră are un parteneriat intercultural cu şcoala din Comuna Pocsay(Ungaria) prin care derulăm câteva proiecte benefice pentru elevii din ambele şcoli( în şcoala maghiară s-a introdus ca disciplină limba română, participarea la concursuri sportive sau în tabere de creaŃie, odihnă şi sperăm ca în viitor să dezvoltăm şi să diversificăm aceste activităŃi educative care îi pot apropia mai mult pe elevi unii de alŃii).

De fapt integrarea europeană a învăŃământului constituie un obiectiv major şi una dintre priorităŃile recunoscute în procesul de modernizare a societăŃii româneşti, prioritate pe care o are şi învăŃământul din comuna noastră. Director: prof. Goina Teodor

Pubertatea Pubertatea Pubertatea Pubertatea

Între 8 şi 18 ani, ne tranformăm din copii în adulŃi. Această perioadă se numeşte pubertate sau adolescenŃă. Schimbările din corpul nostru (numite schimbări fizice) şi cele ale minŃii şi sentimentelor( numite schimbări psihologice) ne pregătesc pentru a de veni adulŃi şi părinŃi. Aceste schimbări sunt declanşate de hormoni. Unele dintre schimbările fizice care au loc ne permit să facem copii. De pildă organele reproducătoare cu care ne naştem( numite caracteristici sexuale primare) devin active. Alte schimbări fizice nu influenŃează conceperea copiilor. Ele au ca rezultat caracteristicile sexuale secundare, cum sunt barba şi părul de pe corp. Sentimentele şi emoŃiile se pot schimba pe măsură ce devenim mai independenŃi, explorăm noi moduri de a gândi şi ne obişnuim cu modul de viaŃă al adulŃilor. Schimbările în nivelul hormonilor pot afecta şi starea de spirit.

Dacă eşti supraponderal, este necesar să observi unde se acumulează grăsimile pentru a evalua riscul asociat bolilor datorate obezităŃii. Dacă greutatea este concentrată în jurul abdomenului, dând un aspect de măr, atunci riscurile sunt mai mari decât în cazul când greutatea este situată de-a lungul şoldului şi a coapselor, dând forma unei pere.

Pentru a afla dacă forma corpului este asemănătoare cu o pară sau un măr trebuie măsurată circumferinŃa taliei deasupra osului coxal şi circumferinŃa şoldurilor în cea mai pronunŃată parte a feselor. Apoi trebuie calculat raportul dintre cele două măsuri aflate anterior. Un raport mai mare de 0,95 pentru bărbaŃi şi 0,80 pentru femei indică aspectul de măr. Întrebare şi răspuns Cercelul introdus în limbă(piercing) poate să provoace o infecŃie gravă? Cea mai nouă metodă nu este întotdeauna şi un lucru sănătos. Unii oameni nu conştientizează că un piercing oral- un cercel introdus în limbă sau în buză poate să îi aducă în cabinetul medicului sau în departamentul de urgenŃă al unui spital. Un piercing oral oferă milioanelor de bacterii aflate în gură o şansă să provoace o infecŃie. Alte complicaŃii pot fi tumefierea, creşterea fluxului de salivă, lezarea Ńesutului gingival, hemoragii necontrolabile şi leziuni ale nervilor. Pot apărea infectarea sângelui (septicemie) şi cheaguri de sânge. TumefacŃia limbii este frecventă şi dacă este accentuată, poate să blocheze căile respiratorii şi să obstrucŃioneze respiraŃia. Prof. Goina Virginia

16 DECEMBRIE 1770• S-a născut la Bonn, în

Germania, genialulcompozitor Ludwig van Beethoven, a căruibogată creaŃie muzicalăcuprinde, în rândulcelor nouă piesesimfonice, capodoperaintitulată “SimfoniaDestinului”.

(1770-1827)

2 DECEMBRIE 1804• Are loc la

Paris ceremonia încoronării lui Napoleon I ca împărat al FranŃei.

(1804-1815)

27 DECEMBRIE 1822• Se naşte Louis Pasteur,

savant de marcă, unul din pionierii micro-biologiei. A descoperit vaccinul contra rabiei şi a pus la punct procedeul de sterilizare care îi poartă numele :pasteurizarea.

(1822-1895)

20 DECEMBRIE 1852• Se naşte Ion

Mincu, întemeietorul şcolii naŃionale româneşti de arhitectură.

(1852-1912)

25 DECEMBRIE 1873• Se naşte Vladimir Ghica,

descendent al faimoasei familii de domni a Ghiculeştilor. Practicant atât al creştinismului ortodox, cât şi al celui catolic, monseniorul Ghica este un veritabil exponent al ecumenismului creştin. S-a dăruit trup şi suflet poporului român în cele mai grele momente ale istoriei sale :războaiele mondiale şi primii ani de teroare comunistă.

(1873-1954)

31 DECEMBRIE 1879• Thomas Alva

Edison realizeazăprima demonstraŃie a uneia din invenŃiile sale: becul electric. (1847-1931)

21 DECEMBRIE 1883• Apare primul

volum “Poesii”al lui Mihai Eminescu, prefaŃat de Titu Maiorescu

(1850-1889)

9 DECEMBRIE 1894• În Bucureşti circulă

primul tramvaielectric. Pus înfuncŃiune în timpulprimariatului luiNicolae Filipescu, tramvaiul poartănumărul 14 şicirculă pe rutaCotroceni-Obor. PRIMAR

1893-1895

5 DECEMBRIE 1901

• Se naşte Walt Disney, genialulcreator de benzidesenate animate, care a delectat cu creaŃiile sale generaŃii de copii şide adulŃi.

(1901-1966)

14 DECEMBRIE 1911• Polul Sud este atins

pentru prima dată de exploratorul norvegian Roald Amundsen.

(1872-1928)

1 DECEMBRIE 1918

• Unirea Transilvaniei cu România întregeşte seria de recuperări teritoriale din binecuvântatul an 1918.

10 DECEMBRIE 1922• Lui Albert Einstein i

se acordă PremiulNobel pentru Fizică, premiu decernat nupentru teoriageneralizată arelativităŃii, care l-a făcut atât de celebru, ci pentruexplicarea efectuluifotoelectric. (1879-1955)

2 DECEMBRIE 1923• Se naşte Maria

Callas, voceade aur care a răsunat pemarile scene ale lumii.

(1923-1977)

3 DECEMBRIE 1967• Medicul chirurg

Christian Barnard realizează primultransplant de inimă.

16-21 DECEMBRIE 1989• Declanşarea

revoluŃiei române anticomuniste la Timişoara şi la Bucureşti

TIMIŞOARA

BUCUREŞTI

22 DECEMBRIE 1989

• Căderea regimuluicomunist înRomânia

In prezent, Marele Zid Chinezesc este singura constructie de pe Terra care poate fi vazuta de pe Luna.

Marele Zid Chinezesc( Marele Dragon) Cu siguranŃă, dintre toate construcŃiile realizate vreodată de către om, Marele Zid Chinezesc a

necesitat cel mai mare număr de lucrători şi cea mai mare cantitate de materiale de construcŃii. Conform astronauŃilor americani singurul lucru,care poate fi recunoscut de pe lună, privind Pământul este Zidul chinezesc.

Chiar şi pe proŃiunile unde este deteriorat el arată după cum spunea scriitorul francez Andre Malraux” ca o reptilă preistorică, un dragon şerpuind peste dealuri şi munŃi.

Date privind Marele Zid: Acesta are o lungime de 6500 km, 7,8 m înălŃime medie şi o lăŃime de 6,5 m sufiecient cât să poată galopa cinci cai alături. Zidul străbate suprafaŃa a cinci provincii şi două regiuni autonome de pe teritoriul Chinei.

Construit pentru a apăra Ńara de atacurile venite din nordul continentului asiatic zidul este un baraj neîntrerupt între China şi restul lumii.

Primele sectoare ale zidului au fost construite în nordul Chinei, înaintea erei noastre şi aveau rolul de-ai apăra pe Ńăranii din partea centrală a Chinei de atacurile triburilor nomade, care făceau frecvente incursiuni din nord, în căutarea de păşuni pentru vitele lor. Adevărata muncă în vederea construirii zidului a început în secolul al III- lea î. De H, sub domnia lui Qin Shi Huangdi , primul împărat al Chinei.

Legenda spune că domnitorul, sfătuit de unul dintre consilierii săi, a sacrificat „un om cu numele de Wan” la baza zidului, acesta fiind preŃul reuşitei construcŃiei. Sigur este însă faptul că proiectul a continuat până în secolul al XVII-lea, costând nu una ci sute de mii de vieŃi. Zidul traversează munŃi şi văi, iar materialele de construcŃie trebuiau aduse pe orice vreme, fie toridă, fie geroasă.

Cărămizi de câte 10 kg bucata, lespezi de piatră tăiată din cariere şi enorm de multă piatră de umplutură, pentru cei 9m înălŃime şi 8m lăŃime. Se spune că pe vremurile primului împărat cam 300000 de soldaŃi şi 500000 de condamnaŃi la muncă silnică erau implicaŃi în construcŃie, iar mai târziu la muncă participau alături de cei care îşi ispăşeau pedepsele, şi Ńărani în număr de circa 1.800.000.

Dar nici măcar aceste adevărate armate de muncitori n-ar fi putut face faŃă dacă n-ar fi fost bine conduşi , cu talent organizatoric şi invantivitate în diferite etape ale construcŃiei, de către” şefii de şantier” pricepuŃi, ofiŃeri în genere.

La fiecare 100 sau 200 de m. Există câte o centură de observaŃie, zidul având în total 20000. prin semnale luminoase, cu fum sau steaguri se anunŃă prezenŃa inamicului şi erau trimise trupele în zona respectivă, iar soldaŃii se mişcau mai repede pe zidul pavat, decât atacatorii,în teren adesea accidentat. În 1211 teribilul conducător mongol Ginghis- Han a invadat China, în ciuda Marelui Zid.

Cel mai mare sistem de apărare al lumii, a cărui construcŃie a durat 2000 de ani este bine păstrat în cea mai mare parte. PrezenŃa lui a contribuit la menŃinerea păcii lungi perioade de timp, devenind simbol al unităŃii naŃionale şi sursă de inspiraŃie pentru poeŃi ca: Ho Chifang, care, într-un volum din 1934, pune pe seama unui călător următoarea descriere lirică:” Zidul este un lung şir de călăreŃi, care de îndată ce au încălecat, s-au transformat în stane de piatră.” Material realizat de prof. Popa Marius

CuriozităŃi În ciuda numelui lor, Porcusorii de Guineea nu sunt nici porci si nici nu provin din Guineea? Ei provin, de fapt, din Muntii Anzi (America de Sud).

Proiect şcolar : învăŃătoare Moza Maria – S04 Burda

„Comunicând, ne cunoaştem şi ne împrietenim” Începând cu anul şcolar 2008-2009 am început derularea unui proiect de parteneriat educaŃional între şcoli

din mediul rural şi mediul urban, respectiv între şcoala noastră, o şcoală din Beiuş şi două şcoli din judeŃul Timiş: - S04 Burda, din mediul rural; - Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Popoviciu”, Beiuş, judeŃul Bihor; - Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 1- Timişoara, judeŃul Timiş; - Şcoala cu clasele I-VIII, nr. 21”VicenŃiu Babeş”- Timişoara, judeŃul Timiş. - Prin derularea acestui proiect dorim să facem cunoscute cât mai multe lucruri despre noi şi despre

copiii noştri, să legăm prietenii, să facem schimb de experienŃă, să cunoaştem cât mai multe lucruri despre zona care ne înconjoară şi despre Ńara noastră( forme de relief, obiective turistice, tradiŃii şi obiceiuri).

Şcoala trebuie să se afle în dialog autentic şi permenent cu societatea, străduindu-se să realizeze punŃi de legătură între nevoile educaŃionale, resursele/ disponibilităŃile intelectuale ale copiilor şi perspectivele de dezvoltare economică a societăŃii. În acest sens, colaborarea dintre elevii diferitelor şcoli nu este un proces spontan ci este o activitate organizată, susŃinută, conştientă, direcŃionată spre problemele educative ale tinerei generaŃii. Aceste activităŃi întregesc activitatea educativă a şcolii, aducând un surplus informaŃional elevilor şi completând condiŃiile concrete ale educaŃiei acestora.

Ilustrând realităŃile vieŃii lor cotidiene, activităŃile specifice şcolii, familiei şi comunităŃii din care fac parte, diferitele forme de exprimare ale copiilor dobândesc atât rol formator, cât şi informator.

Capacitatea de a lega prietenii bazate pe sinceritate, încredere reciprocă, altruism, pasiuni şi interese comune, ilustrează frumuseŃea caracterului uman şi evitarea pericolului ca omul să se transforme dintr-o fiinŃă socială într-una robotizată şi însingurată.

Proiectul „Comunicând, ne cunoaştem şi ne împrietenim!” are drept scop promovarea dialogului şi a comunicării între elevii din şcoli şi medii diferite (rural- urban) şi nu în ultimul rând dezvoltarea cooperării şi a colaborării între cadrele didactice din unităŃi diferite.

Acest proiect se va derula pe parcursul anului şcolar 2008-2009, cu continuitate. Din programul activităŃilor propuse pentru acest an şcolar, s-au derulat următoarele activităŃi:

1. „ Prieteni la distanŃă” – elaborarea şi redactarea proiectului, stabilirea activităŃilor de către cadrele didactice implicate, organizarea grupurilor de lucru;

- activităŃi informative( directorii şcolilor, ISJ Bihor, ISJ Timiş); - stabilirea corespondenŃei între elevii şcolilor partenere.

2. „ În aşteptarea lui Moş Crăciun”- serbări şcolare; - realizarea unui album foto; - afişarea pozelor pe „didactic”; Perioada- decembrie 2008. 3. „Să ne prezentăm clasa, şcoala”- corespondenŃă online; Perioada- ianuarie 2009; Activitate desfăşurată în fiecare şcoală parteneră. Celelalte activităŃi urmează să se desfăşoare în semestrul al II-lea, până la sfârşitul anului şcolar.

Ghicitori – Sala Cristian George: cls. a VII-a A

Dacă n-ar fi, În orice casă îl găsim Lumea ar pieri, Numai noaptea-l preŃuim. Iar dacă multă este ( Patul) Lumea prăpădeşte. MulŃi sportivi o îndrăgesc, ( Apa) De ce oare o lovesc. ( Mingea)

- adaptare Sala Cristian George –cls. a VII-a A Era o zi monotonă, cursuri, ore, pauze, agitaŃie, atmosfera zilelor de şcoală care par să nu anunŃe

nimic spectaculos. La ora de ecologie , doamna profesoară ,ne anunŃă că facem o ieşire în parc pentru activitate ecologică. Eram bucuros că măcar ies din mediul acela care deja îmi părea strâmt.

Un bătrân, sau aşa părea acum, stătea pe o bancă. Tremura, Ńinând în mână o bucată de pâine mai veche. Bătrânul avea nişte ochi calzi în care priveam fascinat. Ceva îl făcea deosebit. Avea un aer trist, pierdut în gânduri. M-am rupt de grupul de colegi şi m-am aşezat lângă el. L-am rugat să-mi spună o poveste.

Eram prea însetat de „altceva...” uitasem de Ecologie şe de şcoală. Bătrânul fusese medic. ViaŃa l-a învăŃat să îndure, mai ales datorită morŃii soŃiei şi a copiilor săi, într-un cumplit accident de maşină, a cărui şofer a fost el.căzând într-o suferinŃă profundă şi-a neglizat slujba... Stătea mai mult pe stradă pentru că nu suporta atmosfera apăsătoare a casei goale.

L-am invitat la şcoală unde toŃi colegii mei l-au încurajat, auzindu-i povestea. Acum e medic la spitalul judeŃean, vine la orele de EducaŃie pentru sănătate. Eu am învăŃat însă cea mai tare lecŃie de viaŃă.

Ghicitori – Miculescu Mădălin IonuŃ- cls. a VII-a A 1.Care cer nu are stele? ( Cerul gurii) 2. A venit baba prin munŃi 3.Albă ca şi creta Ce apă e fără nisip? ( Lacrima) Peste râuri făcând punŃi Moale ca lâna Cine are fulgi şi nu zboară? ( Perna) Şi a prins spunând poveste Uşoară ca pana Ce trece prin apă şi nu se udă? ( Umbra) Flori de gheaŃă la ferestre. Piere ca spuma. (Iarna) ( Zăpada). Cine are urechi şi-n-aude? Cine are mâini şi picioare, dar nu merge? Difuzorul Acul Statuia Zebra Şarpele łapul Cămila Girafa Şarpe mare de oŃel fuge iute prin tunel. În ce loc râurile nu au apă? Macaraua Trenul La munte La izvor Avionul Fierul Pe hartă La mare.

SFATURI PRACTICE DE PREVENIRE A GRIPEI ŞI RĂCELIISFATURI PRACTICE DE PREVENIRE A GRIPEI ŞI RĂCELIISFATURI PRACTICE DE PREVENIRE A GRIPEI ŞI RĂCELIISFATURI PRACTICE DE PREVENIRE A GRIPEI ŞI RĂCELII În perioada de iarnă cele mai întâlnite afecŃiuni ale aparatului respirator sunt: gripa şi răceala. Iată în continuare câteva sfaturi pe care le puteŃi urma: 1.Iarna trebuie să vă îmbrăcaŃi gros, cu o căciulă, fular, mănuşi, pulovăr, pantaloni groşi, geacă şi ghete îmblănite; 2.Trebuie să evitaŃi purtarea încălŃămintei umede şi neîmblănite; 3.Iarna, nu trebuie să inspiraŃi aerul rece pe gură, ci pe nas; 4.Nu este bine să staŃi mult în frig; 5.Se vor bea multe ceaiuri îndulcite cu miere şi lămâie; 6.Se vor consuma multe supe de legume; 7.Se vor consuma, de asemenea, citrice: kiwi, portocale, mandarine, lămâi, deoarece conŃin vitamina C.

Participarea elevilor Şcolii cu clasele I-VIII Budureasa la Concursul de colinde desfăşurat la Oradea cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Elevii au fost răsplătiŃi cu Premiul special, dar şi dulciuri.

Cu ocazia Zilei naŃionale- 1 decembrie, elevii Ansamblului Budureasa din şcoală au susŃinut un program artistic alcătuit din cântece şi poezii.

Semnificatia populara a zilelor saptamanii LUNEA, ziua astrului selenar -Prima zi a saptamanii, dedicata Lunii, singurul satelit natural al Pamantului, este patronata de Sfintii Petru si Pavel (lasi) sau de Arhanghelii Mihail si Gavriil (Neamt). Ca personaj mitologic, Sfanta Luni era invocata pentru vindecarea animalelor, mai ales a acelora nascute in ziua de luni si botezate Lunila sau Lunaia. Pretutindeni, ziua de luni poarta noroc inceperii activitatilor specifice industriei casnice, in special a acelora de durata, care nu puteau sa fie incheiate intr-o singura zi (tesutul, cusutul sau brodatul iei sau camasii). Se interzicea, in schimb, negotul, "datul pe datorie", imprumutul bunurilor materiale, mersul la petit si inmormantarea mortilor. Lunea era timpul cel mai favorabil efectuarii practicilor de medicina populara (Muntenia, Dobrogea, Moldova). Pentru sanatatea si prosperitatea oamenilor si a turmelor de vite in ziua de luni se tinea post, uneori mai sever decat miercurea si vinerea (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova). Despre omul nascut lunea se credea ca este urat, dar foarte sanatos si norocos. Calendarul popular cuprinde mai multe zile de luni cu statut de sarbatori: Lunea Curata, Lunea Pastorilor, Spolocania. MARTEA, ziua celor care se vor naste- Spre deosebire de ziua de sambata, dedicata mortilor (postexistentei), de miercurea, joia, vinerea, duminica si lunea, zile ale viilor (dedicate existentei), romanii au rezervat ziua de marti celor care se vor naste (preexistentei). Martea si sambata, zile ale saptamanii dedicate "Lumii de dincolo" (preexistentei si postexistentei) au trei ceasuri rele, spre deosebire de zilele "lumii de aici" care pot avea numai unul singur. Sub influenta mitului biblic, oamenii credeau ca in ziua de marti s-ar fi urzit lumea si pamantul (Moldova Centrala, Gorj, Hunedoara). Se considera o zi rea (Muntenia, Oltenia, Moldova de Sud), fara noroc (Moldova Centrala), aducatoare de nenorociri in cele trei "ceasuri rele" (Oltenia, Muntenia, Moldova), nefasta pentru inceperea unor activitati importante (aratul, semanatul, construirea unei case sau a unei fantani etc.). Din aceste motive, in ziua de marti erau interzise nuntile, logodnele si mersul in petit. Ziua este patronata de doua ciudate reprezentari mitice feminine: Martolea si Martiseara. In calendarul popular apar numeroase zile de marti cu statut de sarbatori: Matcalaul, Martea Vaselor, Martea Ciorilor, Martea Dracului, Martea Stramba, Martea Trasnetului, Paparuda, Martea Testelor. Dupa Pasti si, uneori, dupa Rusalii, urmau cicluri de trei sau sase zile de marti "oprite" pentru unele activitati economice, dar favorabile pentru altele. MIERCURI - Miercuri, ziua a treia a saptamanii, a fost dedicata de romani zeului si planetei Mercur. Ca personificare a zilei ce-i poarta numele, romanii o considerau o sfanta mai putin importanta ca duminica si vinerea, dar mai insemnata decat lunea, martea, joia si sambata, in credintele si folclorul romanesc apare ca o sfanta batrana (Neamt), slaba si necajita (lasi), imbracata in alb (Vaslui) sau, dimpotriva,dezbracata si despletita (Suceava). Locuinta ei s-ar afla in cer (Falciu), in pustiu (Tecuci), in paduri (Botosani, Vaslui), in chilii (Tutova, Botosani) sau in palate mari (Neamt). Se preocupa de hrana animalelor salbatice, iar cand apare in vis vindeca bolnavii (Vaslui). Animalele nascute in ziua de miercuri se numeau Miercan, Miercana. in ziua Sfintei Miercuri nu se faceau nunti, nu se mergea in petit, erau interzise petrecerile si distractiile. Mai multe miercuri de peste an aveau statut de sarbatori: Miezul Paresimilor, Miercurea Stramba. JOI- Joi, a patra zi din saptamana, era dedicata de romani zeului si planetei Jupiter. La romani, joia este o personificare ce-i poarta numele: "femeie sfanta" (Dorohoi); "fecioara frumoasa care apara lumea de ploi mari si de grindina" (lasi, Tutova); "o femeie sfanta si binevoitoare, sora cu Duminica, Vinerea si Miercurea" etc. Joia ar locui printre nori, in ceruri (Constanta, lasi, Olt), in paduri netaiate si pazite de fecioare (Tutova), de unde isi manifesta puterea miraculoasa asupra holdelor, vitelor, bolilor etc. Zonal, joia era, in secolul al XIX-lea, respectata ca o zi de sarbatoare, in Maramures si Bucovina erau interzise sezatorile, in schimb devenea sloboda pentru nunti si, in general, pentru dragoste. Sarbatorile si obiceiurile calendaristice sprijina ipoteza ca joia a functionat in spatiul carpato-danubiano- pontic ca sarbatoare a saptamanii, dedicata cultului si odihnei, singura sau alaturi de duminica. VINERI- Vineri, a cincea zi a saptamanii, era dedicata de romani zeitei Venera si planetei Venus. Pentru romani, exceptand duminica, vinerea era cea mai importanta zi a saptamanii. Ca personificare a zilei ce-i poarta numele, Vinerea este "cea mai batrana sfanta dintre surorile ei". Ea este protectoarea femeilor casatorite, pe care le ajuta la nastere, casatoreste fetele si poarta de grija animalelor salbatice. Sfanta Vineri ar umbla imbracata in alb sau negru si ar locui in munti (Arges, Suceava), in paduri (Arges, Buzau, Neamt, Tecuci), in pustiu (Neamt, lasi), in ostroavele marii, in cer, in lumea cealalta. Era invocata in rugaciuni, vraji si descantece pentru casatoria fetelor, pentru prosperitatea vitelor si a holdelor, pentru sanatate si respectata prin post sever. Unele zile de peste an erau celebrate ca sarbatori (Vinerea Seaca, Vinerea Mare, Izvorul Tamaduirii, Vinerea Ciumei), altele formau cicluri de trei, noua sau douasprezece vineri cu diferite semnificatii religioase si interdictii de munca. SAMBATA- Sambata, ultima zi a saptamanii, dedicata de romani zeului si planetei Saturn, este considerata de romani nefasta pentru cei vii, fara noroc, cu trei ceasuri rele, dar favorabila pentru spiritele mortilor, care primeau ofrande si erau invocate in timpul vrajilor si practicilor magice. Vitele nascute sambata se numeau Sambotin sau Sambotina. DUMINICA, ziua sfantului Soare- Duminica, singura zi a saptamanii care poarta un nume crestin (Dies Dominica - Ziua Domnului), este dedicata Soarelui. in credintele si folclorul romanesc, Duminica este un personaj mitic binevoitor: "femeie sfanta" (Covurlui, lasi, Vaslui, Dolj); "fiinta omeneasca" (Neamt, Caras-Severin) ; "cea mai mare Maica Sfanta" (Tutova, Botosani); "calugarita" (lasi, Salaj); "doamna mare, la care se inchina toate zilele saptamanii si de la care primesc ordine, ce sa faca fiecare" (Falciu); "zeita vie" (Tecuci); "sora mai mare a celorlalte zile" (lasi, Neamt, Vaslui). Sfanta Duminica ar locui dincolo de Apa Sambetei, in palate de aur (Neamt), in paduri neumblate de oameni (Botosani, Vaslui) si este imbracata in haine albe. Ea s-ar arata oamenilor, in vis sau in realitate, pentru a-i sfatui cum sa alunge bolile si sa previna pagubele (Vaslui). Poate sa apara insa cu chip de femeie, cu picioare de gaina, daca oamenii mananca de dulce in zilele de post (Neamt), zgariata, impunsa, taiata si sangerata daca femeile au spalat rufe si au tors sau au cusut de ziua ei (Romanati). Duminica isi serbeaza ziua nelucrand (Fagaras), se roaga si mananca o data la sapte zile (Tecuci), e facatoare de minuni, aduce numai bine oamenilor. Adesea, apare ca un rau care inconjoara Raiul, spre deosebire de Apa Sambetei, care inconjoara Iadul. in ziua de Duminica sunt interzise descantecele, cu exceptia celor de dragoste si aflare a ursitei (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei). Vitele nascute in aceasta zi se numeau Duman, Dumaia. Spre deosebire de Duminica obisnuita, calendarul popular mai cuprinde: Duminica Tanara, Duminica Floriilor, Duminica Tomei, Duminica Mare s.a

TestaŃi-vă cunoştinŃele! 1) Când au avut loc războaiele de eliberare

împotriva lui Napoleon? a) 1813 -1815 b) 1825-1820 c) 1889-1894

2) În ce an a murit Lady Diana în urma unui accident de automobil?

a) 1997 b) 1999 c) 2001

3) la ce se referă expresia” moartea neagră”? a) HIV b) Ciumă c) Malarie.

4) Cât de adânc poate să se scufunde o balenă? a) 100m b) 1000m c) 2000m

5) Ce este colonul? a) intestinul subŃire b) intestinul gros c) o parte a ficatului.

6) Unde se află osul radius? a) la antebraŃ b) la braŃ c) la umăr.

7) Ce pasăre imită sunetul unei lăcuste? a) canarul b) papagalul c) vrabia de câmp.

8) Cum se numea soŃia lui Ulise?

9) Cum se numeşte stratul exterior al pielii? a) epidermă b) cartilagiu c) limfă.

10) Cum se numeşte un patrulater care are două laturi paralele?

a) trapez b) hexagon c) romb

11) CâŃi sateliŃi are Jupiter? a) 8 b) Cel puŃin 16 c) 4

12) Câte unghiuri drepte are un triunghi dreptunghic? a) două b) trei c) unul.

13) Cărei specii de animale îi aparŃine struŃul? a) păsărilor b) mamiferelor c) reptilelor.

14) Cum se numeşte în medicină o epuizare generală fizică şi psihică?

a) surmenaj b) anemie c) depresie.

15) Cine poate fi numit un „îmblânzitor de lei”? a) Daniel b) Iosif c) Lazăr .

a) Maria b) Sara . c) Penelopa

Răspunsuri : 1-a; 2-a; 3-b; 4-b; 5-b; 6-a; 7-c; 8-a; 9-a; 10-a; 11-b; 12-c; 13-a; 14-a; 15-a. Test propus de Goina Oana Teodora,cls.a VI-a

SoluŃia rebusului propus de doamna învăŃătoare Moza Maria în numărul anterior. A B I H O R U L U I A P E C R I Ş U R I L O R C H I Ş C Ă U B E I U Ş U L U I F  N E ł E B U D U R E S E I D E A L U R I B

SoluŃia sudoku din numărul anterior:

2 1 3 4 7 6 5 8 9

8 5 9 2 1 3 6 7 4 4 6 7 8 5 9 2 1 3 5 2 6 7 9 4 8 3 1 9 3 8 1 2 5 7 4 6 1 7 4 3 6 8 9 5 2 6 8 5 9 3 1 4 2 7 3 9 2 5 4 7 1 6 8 7 4 1 6 8 2 3 9 5

Prof. Goina Daniela

Crossword puzzle- propunător prof. Laboş Daciana A –B : La micul dejun. A 1. cafea 2. costiŃă, bacon 3. pâine B 1. unt 2.marmeladă 3.suc 4. pâine prăjită 5. lapte 6.fulgi(cereale) 7. dulceaŃă 8. ouă 9.ceai

IndicaŃie : DaŃi echivalentul acestor cuvinte în limba engleză. Pe verticala A- B descoperiŃi cuvintele în limba engleză care înseamnă” La micul dejun”.

Concurs.... InstrucŃiuni( sudoku): Se completează cu cifre de la 1 la 9. în fiecare pătrăŃel trebuie puse numere de la 1 la 9, acestea nu se pot repeta decât o singură dată pe orizontala şi pe verticala numărului pus în pătrăŃel. SoluŃia în numărul următor.

Prof. Goina Daniela Iarna Ghicitori- culese de Costea IonuŃ, cls. a V-a B Ce iarna ca de paradis Sus stele, Are barbă, Copii cuminti se joaca-n nea Jos stele, Nu-i bărbat, Si fulgi de nea de ne-atins Vai de tălpile mele. E gata de cocoŃat. Se strang incet in palma mea. R: Gerul R: łapul Si noaptea vine incet incet Merge paşa pe uliŃe Găinuşa pestriŃă Si ulitele se golesc Cu trei mii de suliŃe. Duce vestea lui GhiorghiŃă. Iar copii cei cuminti R: Ariciul R: Scrisoarea Pana maine se-odihnesc. Un arbore foarte mare Ce are pene Iar in Ajun copii asteapta Douăsprezece crăci are Şi nu zboară Sa vina mosul cel grasut Patru cuiburi pe un crac Are picioare Cu un toiag mare de daruri În cuib şapte ouă zac. Şi nu merge. Daca se culca in patut R: Anul R: Perne şi patul. Autor: Cabau Bogdan-Valentin ,cls. a VI-a

2 3 4 7 4 1 7 6 3 4 1 8 8 4 1 3 5 5 2 8 7 4 3 6 7 8 6 1 7 3 4 8 1 7 7 9 5 3

Serbările şcolare- momente unice din lumea copilăriei Serbarea e întotdeauna o sărbătoare în viaŃa copiilor. Momentele de intensă trăire, aplaudaŃi cu căldură de părinŃi, nasc în sufletul preşcolarilor aspiraŃii la armonie şi bucurie ce vor contribui la construirea personalităŃii.

Cuprinse în cadrul activităŃilor extracurriculare, serbările sunt activităŃi care plac mult copiilor şi tuturor celor ce vin în contact cu ele. Aceste activităŃi stabilesc noi tipuri de relaŃii între copii pe de o parte, iar pe de altă parte între copiii şi adulŃii participanŃi, favorizând comunicare, o bună socializare şi înŃelegere în colectivitate şi viaŃa socială.

De ce organizăm serbări? Verificăm astfel, de câteva ori pe an dacă micuŃii şi-au însuşit lucrurile transmise la grădiniŃă şi le dăm posibilitatea de a aplica învăŃătura din clasă. Cântând, dansând, recitând, interpretând un rol dintr-o scenetă preşcolarul îşi formează şi îşi perfecŃionează deprinderile artistice.

Orice serbare aduce lumina în sufletul copiilor, dă aripi imaginaŃiei, creează o atmosferă plină de plăcere, bucurie şi prilejuieşte interpretarea poeziilor, cântecelor şi dansurilor îndrăgite de copii. Serbările au importanŃă deosebită în educarea copiilor. În primul rând prin conŃinutul lor, transmit un anumit mesaj,apoi copiii se pregătesc împreună şi depun eforturi susŃinute pentru realizarea unui scop, reuşita serbării.

Educatoarea încearcă să transmită din generaŃie în generaŃie portul, graiul, obiceiurile şi datinile aşa cum le-a moştenit din străbuni. O ocazie eficientă de valorificare a tradiŃiilor populare şi a obiceiurilor româneşti o constituie serbările.

Ele sunt izvor de bucurii şi satisfacŃi care creează copiilor o stare de bună dispoziŃie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice. Roind, de pildă, în jurul bradului, cu obrajii îmbujoraŃi de emoŃie, au prilejul să rostească pe nerăsuflate poeziile, să cânte pe întrecute colindele, să-şi împletească armonios paşii în dansuri şi hore. Şi câte n-ar mai face pentru a arăta ce ştiu, ce pot, cum pot, pentru că este un prilej de voie bună. Niciun alt motiv nu procură copiilor atâta bucurie şi emoŃie, motiv pentru care serbarea de iarnă este cea mai importantă din an şi nici un copil n-o va rata vreodată din voinŃă proprie.

În calitate de educatori suntem obligaŃi să facem din creaŃia noastră populară o carte de vizită cu care să batem la porŃile cunoaşterii şi cu care vom fi primiŃi şi apreciaŃi oriunde în lume. În furtunile veacului obiceiurile şi tradiŃiile strămoşeşti au rămas neclintite păstrând valori autentice ale culturii populare tradiŃionale.

Pentru a nu se pierde şi a nu se uita tradiŃiile populare în cadrul serbării pe care am organizat-o în ajunul sărbătorilor de iarnă, Sf. Nicolae şi Crăciunul, am prezentat părinŃilor de la şcoala noastră un program artistic care a inclus pe lângă tradiŃionalele colinde şi o şezătoare care i-a dus în timp şi le-a trezit părinŃilor şi bunicilor amintiri plăcute din tinereŃele lor, amintindu-şi astfel de „distracŃiile” vremurilor trecute.

Serbarea încheindu-se, nu înainte de a-l întâmpina pe Moş Crăciun cu o suită de dansuri specifice locuitorilor din satul Burda.

Nicio profesie nu cere posesorului ei atâta competenŃă, dăruire şi umanism ca cea de educator, pentru că în niciuna nu se lucrează cu un material mai preŃios, mai complicat şi mai sensibil decât omul în devenire... ancorat în przent, întrezărind viitorul, educatorul intuieşte, educă, îndeamnă, dirijează, cultivă şi organizează, corectează, perfecŃionează şi evoluează neîncetat procesul formării şi desfăşurării calităŃii necesare omului de mâine.

Serbarea este un eveniment de seamă în viaŃa copiilor, dar şi a grădiniŃei, ea creează un cadru optim de realizare a sarcinilor educaŃionale nonformale ale cărei conŃinut este adaptat nevoilor copiilor în scopul de a eficientiza învăŃarea. Institutor: Kristo Viorica Florica, G.P.N. Burda

Stiati ca Mos Craciun In Norvegia in Ajunul Craciunului se ascund toate maturile din casa pentru ca in trecut se credea ca vrajitoarele si spiritele rele intrau in casa si furau maturile Stiati ca Mos Craciun pentru a zbura cu ele. In Japonia este lipsa de politete sa trimiti felicitari de Craciun de culoare rosie, din moment ce scrisorile de deces sunt de culoare rosie.

Stiati ca Mos Craciun

Imaginea lui Mos Craciun de astazi, cel cu hainele in culorile rosu si alb si cizme negre, a fost creata in 1930 de Coca-Cola, care a creat o astfel de imagine in scop publicitar, folosind culorile marcii.In Italia nu se impodobeau brazi de Craciun, in schimb, se decorau cu fructe piramide mici din lemn.

Lădăritul – o artă care cere dăruire. Şcoala noastră a avut un proiect derulat pe parcursul a doi ani, în scopul păstrării şi transmiterii

tradiŃiilor şi obiceiurilor din zonă şi mai exact a unei îndeletniciri specifice zonei noastre montane, lădăritul. Proiectul a fost finanŃat de Banca Mondială şi Primăria Comunei Budureasa.

Meşteşugul desprins prin diviziunea muncii din dulgherit, lădărit constituie o componentă definitorie a satelor specializate pe meserii din łara Beiuşului.

Lada de zestre şi lădoiul erau piese nelipsite din tradiŃional al caselor bihorene, din timpuri îndepărtate, atât cu valoare utilitară cât şi simbolică sau artistică.

Lada de zestre apare menŃionată în documentele transilvănene în 1346. La sfârşitul secolului al XVI-lea era pomenită şi pe domeniul Beiuşului.

În Evul Mediu atât reglementările oficiale asupra repartiŃiei sarcinilor feudale în sate cât şi

existenŃa materiei prime a făcut o anumită specializare pe meşteşuguri( lemnărit, dulgherit, tâmplărit) mai ales în satele Burda, Cresuia, Budureasa, Cărbunari, Pietroasa.

Cu trecerea timpului au apărut tot mai multe instalaŃii tehnice cum ar fi joagărele pentru prelucrarea lemnului, mori hidraulice pentru măcinat grâne, piue Ńărăneşti pentru sumane etc...

În secolele XVIII- XIX, la Budureasa funcŃiona una din cele mai mari mori de scânduri de pe domeniul feudal al Beiuşului, majoritatea bărbaŃilor din sat fiind angajaŃi la munca în pădure, la tăierea scândurilor şi a grinzilor la joagăr sau alte meşteşuguri legate de prelucrarea lemnului.

Din prima jumătate a sec. al XIX-lea unele sate se specializează pe lădărit. În satul Budureasa mulŃi meşteri dulgheri se specializează în confecŃionarea lăzilor de zestre şi a hambarelor pentru cereale. Budureasa, sat aşezat la poalele MunŃilor Bihorului, este atestat documentar din 1588 şi menŃionat atât în documente maghiare cât şi româneşti ca o aşezare importantă pentru meşteşugurile legate de prelucrarea lemnului.

Sat mare pentru acel veac, cu circa 200- 250 de locuitori, pomenit în urbariile vremii cu 44 capi de familie, Budureasa s-a extins treptat, în urma defrişărilor, până sub poala pădurilor de fagi şi stejari, pe cinci uliŃe sau cătune: Budureasa, Cărbunari, Boznea, Racu şi Grui. Se pare chiar că însuşi numele satului derivă de la „Butureasa”, adică „Satul cu buturi”( Buturugi de arbori) rămase în urma defrişărilor. Şi astăzi bătrânii satului povestesc la părinŃii şi bunicii lor că acolo unde se întinde „Ńarina” Buduresei odinioară existau pâlcuri de păduri care au fost defrişate.

Din 1849 apar primele menŃiuni despre obligaŃia meşterilor lădari de a plăti dări în bani şi în produse.

La începutul sec. al XX-lea în Budureasa lucrau circa 30-40 de lădari, iar prin 1960 mai existau aproximativ 20 de lădari recunoscuŃi în toată regiunea de vest a României.

Astăzi în 2006 doar 3-4 lădari îşi mai desfăşoară activitatea şi aceştia la o vârstă înaintată şi care îşi exprimă regretul că puŃini tineri vor să mai continue acest meşteşug al satului. Tocmai de aceea şcoala Budureasa sprijinită şi de celelalte instituŃii din comună (Primăria, Consiliul Local, Ocolul Silvic etc...) încercăm printr-un proiect intitulat „De la lădărit la artizanat, de la meşteşug la artă” să revitalizăm acest har al părinŃilor şi locuitorilor satului Budureasa.

Lădarii din sat, de pe uliŃa Cărbunarilor sau de pe cea a Racului lucrau individual, uneori cu ajutorul membrilor familiei, sau în clăci, la tăiatul lemnelor şi la transport, meşteşugul transmiŃându-se din generaŃie în generaŃie. Autor: Director: Prof. Goina Teodor

Omul sfinŃeşte locul În urmă cu trei decenii, când am sosit ca tânără absolventă a Liceului Pedagogic din Beiuş, am

întâlnit aici la Şcoala din Budureasa, un inimos profesor de sport, Balaciu Teodor. Un coleg harnic, cu o pregătire şi măiestrie pedagogică deosebită, iubit de elevii şcolii care aşteptau cu plăcere orele de educaŃie fizică.

Toate generaŃiile de elevi ce au păşit pe pragul şcolii noastre au beneficiat de dăruirea, talentul, pasiunea şi priceperea unui profesor de educaŃie fizică, cu care Dumnezeu a binecuvântat şcoala din Budureasa.Le-a format tuturor elevilor deprinderi şi priceperi în volei, fotbal, schi,şah, tenis de masă, chiar şi copiilor din grădiniŃă le-a insuflat dragostea pentru şah, sportul minŃii.

A participat cu elevii şcolii din Budureasa la foarte multe concursuri, zonale, judeŃene şi chiar la faza naŃională de unde s-au întors cu diplome şi premii.

Din primele generaŃii de elevi ce au făcut cinste şcolii şi satului Budureasa au fost Berce Liviu şi Magda Vasile, campioni la faza naŃională de schi fond de la Braşov. Laza Ioan şi Laza Viorica au participat la Vatra- Dornei tot la concurs faza naŃională unde au obŃinut premii importante.Numeroase au fost şi concursurile de volei, şah, schi de la Stâna de Vale, Beiuş, Oradea, Ştei, Maramureş.Doi elevi pe nume Manciu DănuŃ şi Corha Marian din Burda au reprezentat Şcoala Budureasa la concursul de şah de la Târgovişte şi Alexandria, faza pe Ńară. S-a preocupat de înfiinŃarea unei echipe de fotbal Poiana Budureasa, împreună câştigând premii şi diplome.

Toate realizările muncii colegului nostru Teodor Balaciu s-au concretizat în diplome şi premii. A fost preocupat de dotarea şcolii cu echipamente sportive, aducând de la Braşov legături de schi pentru a ca elevii şcolii să poată învăŃa şi practica sporturile de iarnă, aceste echipamente există şi azi în magazia sportivă a şcolii.

A fost şi este un coleg modest, cinstit, corect, iubit şi apreciat de elevi, colegi şi locuitorii comunei. Aici îşi desfăşoară activitatea de peste 30 ani este înzestrat şi cu o caligrafie deosebită, acest fapt îl dovedeşte materialul didactic expus în întreaga şcoală şi care ne va face să ne amintim cu drag de profesorul de sport al şcolii, Teodor Balaciu.

Corabia colegului nostru se va întoarce la mal, se va retrage de pe „marele ocean al învăŃământului românesc”, fără să se răstoarne, scufunde sau distrugă de valurile vremii şi furtunile prin care a izbutit să treacă cu bine. Lider de sindicat- Educatoare:Goina Maria

Comunicarea orală-dimensiune importantă a noului curriculum

În şcoală, elevii nu trebuie doar să răspundă la întrebări, ci să şi înveŃe să iniŃieze o conversaŃie, să-şi exprime punctele de vedere, să se implice în rezolvarea de probleme, să-şi argumenteze ideile şi atitudinile, să exerseze convenŃiile unei comunicări civilizate şi să interiorizeze valoarea comunicării. De aceea, activităŃile didactice trebuie să cuprindă o varietate de experienŃe de comunicare orală şi scrisă.noul curriculum îşi propune să echilibreze cele două forme ale comunicării, exprimarea scrisă şi cea orală. Se presupune că elevii învaŃă cel mai bine când sunt implicaŃi în grupuri mici de conversaŃie şi în sarcini de conversaŃie construite pe contexte naturale.

Pentru a îmbunătăŃi exprimarea orală a elevului profesorul construieşte diferite contexte de comunicare: o Crearea ocaziilor pentru activităŃi de comunicare independente, de grup şi cu întreaga clasă; o Reducerea intervenŃiilor proprii; o Stimularea independenŃei de acŃiune a elevilor şi a participării alături de alŃii, prin jocuri de rol; o Încurajarea elevilor pentru a pune întrebări, ajutarea lor pentru a găsi singuri răspunsul; o Încurajarea elevilor să discute între ei; o Dezvoltarea unor tehnici şi strategii proprii de comunicare cu elevii; o Stimularea elevilor de a împărtşi, de a reflecta şi a discuta despre experienŃele lor de învăŃare. o Încurajează procesul comunicării prin asigurarea unor situaŃii autentice de comunicare orală, prin utilizarea

conversaŃiei, a povestirii, a cititului cu voce tare, a jocului de rol şi a prezentării orale; o Încurajează schimbul de idei şi discută cu elevii despre propriile lor experienŃe; o Accepterea comentariilor şi întrebărilor elevilor fără a le repinge, doar să le corecteze dacă este necesar; o Ascultarea şi respectarea opiniilor celorlalŃi, nu respingerea lor;

Obiective: Elevii vor putea :să se exprime clar; să facă asocieri; să Ńină cont de sentimentele celorlalŃi; să aprecieze relaŃiile de prietenie; să fie atenŃi la detalii; să reflecteze, analizeze şi să facă predicŃii; să înŃeleagă ce înseamnă o comunicare eficientă; să poată improviza sau să poată juca anumite roluri;să înŃeleagă felul în care oamenii folosesc limbajul pentru a obŃine ceea ce doresc. Prof. Goina Daniela

LEGENDA ANOTIMPURILOR de Alexandra Cristina Andrita (1969-1993) A fost odatã ca niciodatã o bunicã şi un nepot. Iar nepotul cam fãcea mofturi la mâncare. - Hai Alexandre, mãnâncã sã te faci mare Un pic pentru mama Un pic pentru tata Un pic pentru bunica care stã-n Sãftica Copilului îi plac Da’l doare la stomac Zice bunica. - Spune-mi, bunicuŃo, o poveste, c-am mâncat ! tu spui poveşti aşa frumoase… - Bine, dacã mã rogi frumos o sã-Ńi spun. Ascultã : Povestea s-a întâmplat de mult, în vremuri despre care nimeni nu-şi mai aminteşte nimic. Eu ştiu de la o razã de soare care încãlzea pe atunci pãmântul rece şi uscat pentru cã atunci nu era nici varã nici iarnã nici toamnã sau primãvarã, era doar pãmântul uscat încãlzit zi de zi la fel de razele soarelui. - Şi nu aveau poieniŃe cu flori ? - Ei, or fi avut cândva dar atunci nu aveau. - De ce ? - Ascultã şi o sã afli. Aşa… şi cum spuneam, pãmântul era tot o mare împãrãŃie peste care domnea un împãrat bãtrân, bãtrân. Avea el patru fiice care nu semãnau nici un pic una cu cealaltã. Primãvara era cea mai mare dintre ele : o fire ciudatã, visãtoare, când liniştitã, când nãstruşnicã, dar cu o inimã bunã şi suflet ales. Vara era o copilã tare zburdalnicã, iii… ce zburdalnicã era ! Aşa ca tine : toatã ziua cânta, râdea, se plimba şi aducea peste tot veselie. Toamna era o fatã tristã care tot timpul fãcea pe rãutãcioasa de parcã mereu îi ploua şi îi fulgera ; în realitate având un suflet bun. Mezina, Iarna, era o fetişoarã micuŃã şi jucãuşã. ToŃi o iubeau pentru cã dorea ca lumea sã fie fericitã. Dar în palat tot nu era voie bunã. - Dar de ce nu era voie bunã ? întrebã Alexandru. - Pãi ce farmec sã aibã viaŃa fãrã pãsãri, fãrã soare şi fãrã flori ? zise bunica. Ei, şi cum ziceam, fetele se plictiseau iar împãratul nu ştia ce sã le mai facã. - Ce aveŃi, fetelor ? Ce-I cu voi ? Ce nu vã place ? Vã plictisiŃi ? Atunci treceŃi la culcare ! zise Împãratul. - Nu, nu, nu ! eu nu vreau ! zise Toamna, eu rãmân sã mã joc. Voi n-aveŃi decât sã vã culcaŃi. - Of, fatã dragã, ce ai oare ? Eu tot nu pricep. Parcã nu am eu destule griji : cã pãmântul e uscat, cã grâul nu încolŃeşte… Asta e tot ce-mi lipsea ! Într-o noapte Primãvara a avut un vis : se fãcea cã Zâna Visului intrã în camera ei şi o roagã sã rãmânã acasã a doua zi. Degeaba au tras surorile ei de ea ca sã iasã afarã. Primãvara a rãmas în casã şi se uita pe fereastrã. Şi cum stãtea pierdutã în visare a auzit un fâlfâit şi un glãscior care se ruga de ea : - Apã ! Un strop de apã, te rog ! Primãvara a alergat şi I-a adus. - MulŃumesc ! zise învioratã rândunica. Eşti tare bunã. Dar de ce

te uiŃi aşa la mine ? - Pãi ce fel de arãtare mai eşti şi tu ? Cã de mers nu mergi, mâini n-ai, dar n-ai nici labe, gurã n-ai dar… - Hei, nu te mai minuna atât ! Eu sunt o rândunicã : o pasãre, nu merg, zbor. Am aripi şi cioc. Asta ca sã te lãmuresc. - Da ? şi de unde vii? Zise miratã Primãvara. - De departe, dintr-o altã lume, dintr-un alt tãrâm : cu pãsãri, cu flori, cu muguri, cu susur de izvor cu… - Stai, stai, stai ! Ce-s astea ? Cã n-am mai auzit de aşa ceva ! - Cum ce-s astea ? nu ştii ce-s mugurii ? zise rândunica şi privi pe fereastrã. Vai ce lume ! Pãi nu mã mir. Nu ştiu sã-Ńi explic, dar lumea e frumoasã : cu oameni veseli, soare cald şi blând. Dar acum trebuie sã plec. - Nu pleca ! stai ! Spune-mi, lumea mea n-ar putea sã fie la fel ca a ta ? o întrebã Primãvara. - Ba cred cã da ! - Şi eu pot face ceva pentru ea, pasãre micã ? - Da, cred cã da ! - Ce ? - Nu ştiu. Dar cred cã Zâna Visului îŃi poate spune. - Şi unde o gãsesc pe Zâna Visului ? - Nici asta nu ştiu. Dar tu vrei sã faci ceva folositor oamenilor ? caut-o şi-Ńi va ieşi în cale, şi acum la revedere ! ÎŃi urez noroc ! - Drum bun, pasãre micã, şi-Ńi mulŃumesc ! zise Primãvara. - Cu cine vorbeşti ? întrebã Vara care tocmai intra în camerã. Ce tot ai ? Hai, nu fii tristã ! Bucurã-te, râzi, cântã, fii fericitã aşa ca mine ! - Cum sã fiu fericitã, acum când ştiu cã putem trãi altfel ? Şi Primãvara îi povesti Verii tot ce se întâmplase. - Şi acum vreau sã plec sã o caut pe Zânã. Tu spune-I tatei şi roagã-l sã mã ierte cã plec fãrã sã-I cer voie. Nu cred cã m-ar lãsa… - Ia-mã cu tine, zise Vara. Vreau sã fiu şi eu de folos oamenilor. - Nu pot, îi rãspunse Primãvara. Doar tu mã înŃelegi şi l-ai putea convinge pe tata sã mã ierte. Iarna e prea micã şi Toamna… Rãmâi acasã ! - Du-te, poate vei reuşi. Drum bun ! - Rãmâi cu bine ! Şi a mers domniŃa, a mers, drumul era lung şi greu, copacii o zgâriau cu crengile lor uscate, pietrele drumului îi rãneau picioarele, dar ea a îndurat totul cu rãbdare şi voinŃã, sperând cã va reuşi. Şi a ajuns la o cãsuŃã micã, micã ca pentru pitici. - A ! Ia te uitã, o cãsuŃã ! Ce-ar fi sã intru şi sã mã odihnesc ? Primãvara a bãtut la uşã şi vãzând cã nu primeşte nici un rãspuns a intrat. În casã, ce sã vezi ? Doi pitici stãteau la masã. Unul era Bâlbâici care, aşa cum îi spune numele, se bâlbâia tot timpul : Un pitic bâlbâit PuŃintel cam aiurit Vru sã taie amigdalele unui ŃânŃar łânŃarul se revolta Şi nasul i-l înŃepa Migdalificului bâlbâit

Tare tare zãpãcit Iar celãlalt era Voie Bunã. - Cine eşti ? Ce cauŃi aici ? o întrebarã piticii. - Îmi pãreŃi nişte pitici buni şi am sã vã spun. Sunt Primãvara şi am plecat sã aduc fericirea oamenilor. - Fe-fe-fericirea cui ? întrebã Bâlbâici - Moarã stricatã, Ńine-Ńi gura odatã. Şi cum o sã o aduci, Primãvarã dragã ? - Am sã o caut pe Zâna Visului şi am sã o rog sã mã ajute sã fac florile sã rãsarã, sã înmugureascã copacii, sã fie peste tot verde. - Na-na-nai sã poŃi zise îngrozit Bâlbâici. - De ce ? - Din cauza spiriduşului cel rãu. El a furat de mult florile şi

pãdurile şi le-a ascuns. - Cum ? - To-tot a ascuns. - Tot-tot tot tont e, uf, c-am început sã mã bâlbâi şi eu ! zise Voie Bunã. Lasã-l în pace şi ascultã-mã, noi putem sã te ducem într-acolo. Vrei, Primãvarã ? - Vreau. DuceŃi-mã ! Şi piticii au plecat cu Primãvara ca sã ajungã la Zâna Visului şi sã scape pãmântul de vraja Spiriduºului cel Rãu care Era un spiriduş din smârc De soi neînsemnat şi strâmb Aşezat pe un butuc Cânta ca un broscoi nãuc

Acel spiriduş din smârc. - Ce se întâmplã aici ? cine mã tulburã ? - Vai peste cine am dat ! Sã ne ascundem, zise Voie Bunã. - Hei, voi, ce cãutaŃi aici ? - Sunt Primãvara ! - Fâs !

- O caut pe Zâna Visului ca sã mã ajute sã dau viaŃã pãmântului uscat. Asta caut, zise Primãvara. - Nu ! Niciodatã ! Pãmântul e sub puterea mea şi aşa va rãmâne iar tu sã te prefaci acum pe loc într-un… într-o… - Trebuie sã-l oprim, sãri Voie Bunã. - Cu-cum ? - Uite-aşa : ia oglinda asta şi pune-i-o în faŃã ! Aşa ! Taci odatã ! Şi spiriduşul vrãjit de propriile-i cuvinte şi de propriul chip a amuŃit pe datã. - HaideŃi sã plecãm mai repede de-aici cã vraja n-o sã-l Ńinã mult ! Au plecat din nou prin pãdure şi când au ajuns la o rãscruce Primãvara şi-a luat rãmas bun de la pitici plecând pe drumul ei. Şi a mers ea drum lung pânã ce ostenitã, întristatã, s-a aşezat într-un târziu sã se odihneascã. - O, Zânã, Zânã, unde eşti ? întrebã Primãvara sleitã de puteri. - Aici ! M-ai chemat şi am venit. Gândul tãu m-a adus. Eu ştiu ce gândeşti numai cã visul tãu s-ar plãti scump. - Oricât, orice, oricum numai ajutã-mã ! - Dã pãmântului zâmbetul tãu şi el va înflori, dã-le albeaŃa pielii tale copacilor uscaŃi şi ei vor avea flori şi muguri. Dã glasul tãu izvoarelor şi seninul ochilor tãi cerului iar pãsãrile le voi aduce eu. Dai toate astea ? - Le dau ! - Copilã cu suflet nobil, voi face în aşa fel ca oamenii sã nu te uite. Atâta timp cât pãmântul va fi aşa cum l-ai împodobit tu jertfindu-te, oamenii vor fi fericiŃi şi te vor numi anotimpul Primãvara. Ei şi în acest timp fetele se întrebau unde o fi Primãvara. Şi cum sporovãiau ele, observarã schimbãrile petrecute în naturã. - AŃi vãzut ? - Au înflorit copacii ! A-nverzit grãdina ! Susurã izvorul ! - Dacã i s-a-ntâmplat ceva Primãverii ? zise Vara. Şi zilele treceau iar bãnuiala ce se înfiripa în sufletul Verii devenea certitudine iar ea plângea tot timpul. Pânã când într-o zi a apãrut Zâna Visului care I-a spus cã Primãvara a dãruit lumii viaŃa ei. - PresimŃeam asta, Zânã. În amintirea ei vreau şi eu sã mã preschimb într-un anotimp. - Atunci, zise Zâna, roadele pe care Primãvara le va face sã rãsarã, tu, Vara, le vei coace, culoarea pãrului tãu va fi culoarea fructelor coapte, lumina ochilor tãi verzi va fi culoarea poienelor, iar pãmântului, soarelui, lumii întregi voi dãrui cãldura sufletului tãu. Între timp cele douã copile rãmase îl supãrau şi mai tare prin joaca lor nepotolitã pe bãtrânul împãrat. Şi cum se juca Toamna vãzu o floare frumoasã, frumoasã şi o rupse. - Ha-ha-ha ! DomniŃã, eu sunt Spiriduşul stãpânul pãmântului. Zâna visului m-a preschimbat în floare pânã când un om mã va rupe. Tu ai rupt vraja dar nu-Ńi mulŃumesc. Asta pentru cã nu-mi stã în fire dar şi pentru cã te urãsc. Surorile tale mi-au luat împãrãŃia, au acoperit-o cu iarbã şi flori, dar eu mã voi rãzbuna pe tine, te voi preschimba într-un anotimp ca şi ele, dar care va usca frunzele copacilor, iarba câmpurilor, florile grãdinilor, care-şi va plânge neîncetat tinereŃea pierdutã, care va face pãmântul sã fie aşa cum a fost : rece şi uscat, care va alunga pãsãrile, care… - Destul ! Zânã, ajutor ! - Aşa e. destul. Nu plânge, nu ploua Toamnã dragã, zise Zâna. Şi fiindcã, Spiriduşule, ştii cã nu pot face nimic ca sã-Ńi desfac vraja, în schimb am puterea sã o fac anotimpul roadelor, al belşugului, al bucuriei împlinite. Sã piei din ochii mei Spiriduşule, sã nu te mai vãd, arãtare fãrã suflet ce eşti ! şi astfel Toamna s-a transformat în anotimp, iar Iarna suferea tot mai mult. Dorul de surori o mistuia. Într-o zi Zâna i-a ieşit în cale : - Ce pot sã fac pentru tine ? Vrei sã te preschimbi şi tu într-un anotimp ? - Da, dar ce-aş mai putea da eu lumii ? - Totul e sã vrei. Vei fi anotimpul care va acoperi pãmântul cu o mantie albã de zãpadã, care va ocroti seminŃele viitoarei primãveri. Tu vei fi cel mai drag anotimp copiilor. - Şi tata ? Doar eu i-am mai rãmas. - El va fi Moş An şi va dãinui alãturi de voi. Ce zici ? - Primesc, Zânã bunã, dar nu vreau sã mã crezi rãzbunãtoare. Spiriduşul cel rãu va rãmâne nepedepsit ? - Îl voi preface eu într-un vânt numit CrivãŃ care va fi supusul tãu. Vei şti tu sã-i plãteşti pentru toate cele fãcute ! - MulŃumesc, Zânã ! De atunci cele patru surori sunt anotimpurile pe care le ştie o lume întreagã. CrivãŃul este supusul iernii, rândunica vesteşte primãvara, vara este la fel de fierbinte ca inima prinŃesei care-i poartã numele iar crizantema în care fusese prefãcut spiriduşul este singura floare a toamnei. Aceastã poveste va strãbate veacurile arãtând cã atunci când doreşti cu adevãrat fericirea omenirii nici o jertfã nu este prea mare şi nimic nu e de nebiruit. - Şi Zâna ? Cu ea ce s-a întâmplat ? întrebã Alexandru. - Zâna este idealul care te ajutã şi-Ńi dã puterea sã reuşeşti. Priveşte oamenii de astãzi. ToŃi au o dorinŃã, un ideal, asta le dã şi le va da mereu puteri. E ca o zânã din vis. Numai cã visul lor va fi într-o zi realitate. Şi acum la culcare ! Somn uşor, vise plãcute, pui mic ! îi spuse bunica nepotului.

Nicuşor şi roiul de albine Autor: Budău Silvana, cls. a VI-a Nicuşor este un băiat tare năzdrăvan şi neascultător. Într-o vară secetoasă, mama lui îl rugase să o ajute să culeagă nişte mere. Mama se duse cu o scară şi cu un par să le scuture, când colo dădu peste un roi de albine. Nicuşor dădu după roi ca să-l spargă dar albinele pentru că au fost deranjate l-au înŃepat. Mama disperată îl duse urgent la spital. Iar Nicuşor se făcu bine după câteva săptămâni. De atunci se făcu ca prin minune un băiat cuminte şi ascultător.

nnnncuşor

Colectivul redacŃional al Revistei „Am şi eu ceva de spus”.

Redactor: prof. coordonator Goina Daniela Colaboratori: Director: prof. Goina Teodor Leuca Monica –cls.a VIII-a Prof. Laboş Daciana Goina Oana -cls. a VI-a Prof. Goina Virginia Cabău Bogdan- cls. a VI-a Prof. Crăciun Delia Costea IonuŃ- cls. a V-a B Înv. Bogdan Florina Bitea Raul- cls. a V-a B Înv. Buha Florin Costea Daniela-cls.a V-a B Elevii de la So4 Burdateapta