repararea alternatorului tip

37
CONSTANŢA REPARAREA ALTERNATORULUI TIP 1111 ÎNDRUMĂTOR: ing.Sanda I

Upload: borascu-ionu

Post on 23-Oct-2015

347 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Despre repararea Alternatorului Proiect

TRANSCRIPT

Page 1: Repararea Alternatorului Tip

CONSTANŢA

REPARAREA ALTERNATORULUITIP 1111

ÎNDRUMĂTOR: ing.Sanda I

Page 2: Repararea Alternatorului Tip

C U P R I N S

Cap I. Argument

I.1. Continutul propriu-zis privind instalaţia electrică;I.2. Generalităţi despre alternator;I.3. Tipuri de alternatoare

Cap II. CONŢINUTUL PROPRIUZIS

II.1. Construcţia şi funcţionarea alternatorului şi a releului de tensiune;

II.2. Întreţinerea alternatorului;II.3. Defecţiuni în exploatare, cauze şi remedieri;II.4 N.S.S.M şi P.S.I la alternatorul tip 1111

Cap III. BIBLIOGRAFIE

Cap I. Argument

1

Page 3: Repararea Alternatorului Tip

I.1. Generalităţi despre instalaţia electrică;

Echipamentul electric al automobilelor cuprinde toate aparatele si masinile electrice avind drept scop alimentarea cu energie electrica la o tensiune de lucru aproape constanta a receptoarelor si consumatorilor automobilului, atat in timpul rularii, cat si in timpul stationarii acestuia.

Cu ajutorul echipamentului electric se asigura pornirea si functionarea motorului, marirea sigurantei in circulatie si a gradului de confort in timpul conducerii prin reconditionarea si incalzirea aerului, marirea functionarii sau semnalizarea unor defectiuni la diferite instalatii, semnalizarea optica si acustica exterioara, iluminarea optica a drumului pe timp de noapte sau alte cerinte care usureaza conducerea automobilului la orice regim de lucru si in orice conditii climatice.

De obicei, se folosesc sisteme de alimentare in curent continuu cu tensiunea nominala de 12 V.

PĂRŢILE COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI ELECTRICE:

1. Bateria de acumulatoare;2. Generatorul de curent continuu sau alternativ;3. Consumatorii electrici.

1. Bateria de acumulatoare are rolul de a asigura pornirea automata a motorului si aprinderea amestecului carburant a motorului cu aprindere prin scanteie, precum si alimentarea consumatorilor in regim de turatii scazute ale motorului sau atunci cand acesta este oprit.

Cerintele bateriei sunt:- sa posede o capacitate suficienta la dimensiuni de gabarit mic;- sa aiba un randament bun de functionare astfel incat procesele

de incarcare si descarcare repetata sa se produca cu pierderi cat mai mici;

- sa suporte fara a se deteriora descarcari de scurta durata cu intenstitati de curent foarte mari, necesare la pornirea motorului cu ajutorul electromotorului;

- sa posede o constructie rezistenta la vibratii produse de denivelarile drumului pe care circula automobilul.

2.a. Generatorul de curent continuu functioneaza pe baza fenomenului inductiei electromagnetice, curentul electric luând nastere ca urmare a rotirii unor conductoare electrice intr-un camp magnetic.

In timpul exploatarii automobilului, variatia turatiei motorului o suporta si indusul generatorului. In scopul mentinerii tensiunii la bornele

2

Page 4: Repararea Alternatorului Tip

generatorului, la o valoare aproximativ constanta, se prevede in circuitul generatorului un aparat special numit regulator de tensiune, iar pentru a limita intensitatea curentului la o anumita valoare se foloseste un aparat special, numit limitator de curent.

2.b. Generatorul de curent alternativ in comparatie cu generatoarele de curent continuu au o constructie mai simpla, au dimensiuni de gabarit si o masa mai mica si sunt mai sigure in exploatare.

Generatoarele de curent alternativ nu au colector, in locul infasurarii complicate a indusului, utilizindu-se infasurarea simpla a statorului; infasurarea de excitatie se compune dintr-o singura bobina.

Deoarece alternatorul produce curent alternativ pentru alimentarea bateriei, transformarea acestuia in curent continuu se realizeaza cu redresorul.

3. Consumatorii instalatiei electrice sunt:- elemente cu cuplare automata;- instalatia de aprindere;- instalatia electrica a farurilor;- instalatia de iluminare interioara si exterioara; - instalatia de semnalizare;- stergatorul de parbriz ;- aparate de bord ;- cablaje;

I.2. Generalităţi despre alternator;

La automobilele moderne s-a extins utilizarea generatorului de curent alternativ, care prezinta urmatoarele avantaje fata de generatorul de curent continuu:

- posibilitatile incarcarii bateriei de acunulatoare chiar si la mersul in gol al motorului (generatorul debiteaza curent la turatii mici);

- constructie simpla si robusta;- greutate si volum redus pentru aceeasi putere;- prin saturatia electromagnetica a alternatorului se realizeaza in

mod automat protectia impotriva curentilor de suprasarcina sau scurtcircuit, astfel ca nu mai este necesar releul limitator de curent;

- inlocuirea colectorului cu lamele de la generatorul de curent continuu, prin inele colectoare, permite antrenarea alternatorului cu viteza de rotatie mult mai ridicata; sisteme de inele colectoare care produc uzuri mult mai mici ale periilor de contact, marind durata lor de functionare;

3

Page 5: Repararea Alternatorului Tip

- eliminarea releului conjuctor - disjunctor si a releului limitator de curent duce la eliminarea deficientelor legate de aceste relee (uzuri de contacte, dereglari, etc.), precum si a operatiilor de intretinere si reglare;

- folosirea redresorului pentru transferul curentului alternativ in curent continuu, necesar alimentarii bateriei, nu mai necesită conjuctorul - disjunctorul, deoarece curentul de la baterie nu se descarca in alternator, intrucat redresorul permite circulatia intr-un singur sens.

La noile constructii de automobile, ca urmare a cresterii puterii receptoarelor si a consumatorilor introdusi, a pornirilor si a opririlor dese in circulatia intensa din orase, a rezultat pe de o parte necesitatea incarcarii bateriilor la turatii mici si chiar la turatii de mers in gol a motoarelor, iar pe de alta parte necesitatea cresterii limitei turatiei maxime a generatoarelor (ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator), cerinte carora dinamurile nu le mai pot face fata.

I.3. Tipuri de alternatoare

Tipuri de alternatoare.

Alternatorul tip IEP Săcele 1111 (fig.1) este un generator sincron de curent trifazat cu excitatie electromagnetică, cu perii radiale, cu poli în formă de gheară şi cu redresor trifazat în punte.

Alternatorul tip 1150 are o construcţie asemănătoare cu alternatorul 1111 având în plus borna aferentă centrului stelei.

Alternatorul tip G221 (fig.2) se află montat pe autoturismele Lada, Fiat, Man şi la tractoarele româneşti; în schema alăturată înfăşurarea de comandă (excitaţie) a releului de îndicare a încărcării bateriei RB este alimentat de la borna neutră (centrul stelei) a alternatorului şi întrerupe circuitul de alimentare al becului de

semnalizare LC îndată ce tensiunea alternatorului depăşeşte o anumită valoare.

4

Fig.2

Fig.1

Page 6: Repararea Alternatorului Tip

Fig.3

Alternatorul tip PAL-MAGNETON (fig.3), (de la autoturismele Skoda din gamele 105 şi 120) are prevazut suplimentar un grup de trei diode auxiliare sau de excitatie conectate la înfăşurările de curent alternativ. Alimentarea excitaţiei la pornire se face prin becul de control LC sau prin rezistenţa de amorsare.

Alternatoarele montate pe Olcit Club, fata de constructia clasica prezinta particularitatea ca au incorporat regulatorul de tensiune electrica.

Cap. II CONŢINUTUL PROPRIUZIS

5

Page 7: Repararea Alternatorului Tip

II.1. Construcţia şi funcţionarea alternatorului şi a releului de tensiune;

Alternatorul :

CARACTERISTICA Tipul alternatorului: IEP Săcele1111 1162 1114 1122 1165

Tensiunea de lucru [V] 12 12 12 12 12Curentul nominal, la regim stabilizat [A] 30 30 50 50 50Curentul maxim, [A] 36 36 - - -Curentul de excitaţie maxim [A] 3,2 3,2 3,9 3,9 3,9Turaţia nominală de debitare [rot/min] 950 950 950 950 950Turaţia maximă la regim continuu [rot/min] 10000 10000 10000 10000 10000Puterea maximă [W] 500 500 700 700 700

Tipul releului folosit1410

normal1410

încorporat1432 electronic

electronicîncorporat

Apăsarea periilor pe inelele colectoare [daN] 0,200 …. 0,250Lungimea minimă admisă a periilor [mm] 7Numărul de poli magnetici 12Numărul de crestături 36Numărul de conductoare pe crestătură 24Rezistenţa pe fază, la înfăşurarea statorului [] 0,25Rezistenţa înfăşurării de excitaţie (rotor) [] static 4,6 / dinamic 5,6

Alternatorul (fig.4), este compus din : stator, rotor si redresor.Statorul 6 (indusul masinii) este de forma unui inel, compus din

pachetul de tole statorice, avand un numar de crestaturi in care se afla infasurarea trifazata legata in stea.

Conductorii de iesire a infasurarii statorice se leaga la sistemul de redresare .

Rotorul 3 (inductorul masinii) este format din piesele polare 13 avand polii in forma de gheare, care inchid intre ele o infasurare de excitatie 4 coaxiala cu arborele.

Alimentarea infasurarii de excitatie se face in curent continuu, prin intermediul periilor 8 ce freaca pe inelele colectoare 5.

Periile sunt montate in portperiile fixate pe capacul alternatorului.Axul rotorului este montat prin intermediul unor lagare cu rulmenti

12, fixate in cele doua capace 1 şi 7.La unul din capete, pe axul rotorului este fixata, prin pană şi piuliţă,

roata de curea 15 pentru antrenare.Racirea alternatorului se face cu aer, cu ajutorul ventilatorului 14.Sistemul de redresare este format din 6 diode cu siliciu, 3 diode

pozitive si 3 diode negative, legate in punte trifazata.Diodele pozitive sunt presate intr-un radiator din aliaj de aluminiu,

care se izoleaza fata de masa si este conectat la borna pozitiva.Diodele negative sunt, de asemenea presate intr-un suport din aliaj

de aluminiu, care este conectat la borna negativa, aflata in contact cu masa.

6

Page 8: Repararea Alternatorului Tip

Fig.4

Fig.5

La rotirea rotorului prin intermediul curelelor de transmisie, campul magnetic creat de acesta intretaie bobinajul statorului inducand in acest bobinaj un curent trifazat.

Curentul alternativ este redresat de puntea redresoare cu diode, astfel ca alternatorul debiteaza in instalatie curent continuu.

Cele mai raspindite relee regulatoare cu contacte vibratoare pentru alternatoare sunt releele regulatoare cu un singur element de tensiune (electromagnet) cu doua trepte de functionare, respectiv cu doua perechi de contacte, pentru a putea functiona intr-o gama larga de turatii si curenti (fig.5).

Deoarece tensiunea livrata de generatoare depinde atit de turatie cit si de sarcina, este necesar ca alaturi de generator sa se introduca un releu regulator de tensiune.

Releul regulator de tensiune are rolul de a mentine tensiunea generatorului la o valoare practic constanta.

Functionarea alternatorului la turatii mici corespunde cu pornirea motorului cind motorul inca nu functioneaza.

In acest caz, alternatorul inca nu debiteaza tensiune, sau aceasta este mai mica decit tensiunea bateriei de acumulatoare si toate receptoarele se alimenteaza de la baterie.

La rotirea cheii de contact in pozitia "aprindere", in circuitul infasurarii de "excitatie" a rotorului alternatorului trece curent care se inchide pe urmatorul circuit : borna "+" a bateriei de acumulatoare - borna "+"a bateriei de acumulatoare - borna alternatorului, contactele cheii de contact, siguranta sau borna, perechea superioara de contacte

7

Page 9: Repararea Alternatorului Tip

ale regulatorului si alternatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului - masa- borna " -" a bateriei de acumulatoare.

Curentul trecind prin infasurarea de excitatie a rotorului creaza fluxul magnetic care in timpul rotirii rotorului intersecteaza spirele infasurarii statorice, inducind in acestea forta electromotoare.

In acelasi timp curentul trece prin infasurarea de excitatie a regulatorului de tensiune, inchizindu-se pe urmatorul circuit: borna "+"a bateriei de acumulatoare - borna regulatorului de tensiune, la fel cum s-a descris mai sus, apoi prin rezistenta de compensare termica - infasurarea regulatorului - masa - borna "-" a bateriei de acumulatoare.

Acest curent produce fluxul de atragere a paletei mobile spre miezul regulatorului dar acesta este inca insuficient de mare, pentru a desface perechea superioara de contacte.

Prin cuplarea "aprinderii", se aprinde lampa de control de indicare a descarcarii bateriei.

Curentul care alimenteaza lampa de control se inchide pe urmatorul circuit: borna "+" a bateriei de acumulatoare - contacte si cheia de contact - siguranta - borna, contactele inchise, paleta mobila, piesa polara in forma de U, borna releului - lampa de control - " masa " - borna " - " a bateriei de acumulatoare.

Atita timp cit motorul inca nu functioneaza, tensiunea de faza a alternatorului este egala cu zero.

Curentul nu circula prin infasurarea de excitatie a releului, paleta mobila nu este atrasa spre miez, contactele releului ramin inchise, iar lampa lumineaza semnalizind faptul ca toate receptoarele conectate se alimenteaza de la bateria de acumulatoare.

Functionarea alternatorului la turatie medie; dupa pornirea motorului, tensiunea redresata a alternatorului depaseste tensiunea bateriei de acumulatoare.

Infasurarea de excitatie a alternatorului si infasurarea de derivatie a regulatorului de tensiune sunt alimentate de la alternator .

In acest caz curentul nu mai vine de la borna " pozitiva " a bateriei de acumulatoare, ci de la borna alternatorului si se inchide prin masa grupului de diode redresoare ale alternatorului.

Bateria de acumulatoare se incarca sub actiunea tensiunii de faza redresate, prin infasurarea releului trece curent, care se inchide pe urmatorul circuit: borna alternatorului - contactele si cele ale cheii de contact - siguranta - bornele si infasurarea - borna releului - borna corespunzatoare centrului stelei infasurarii statorice si grupul de diode redresoare ale alternatorului.

Cind tensiunea de faza redresata ajunge la valoarea de 5,3 – 5,7, armatura mobila este atrasa de miezul releului, contactele se deschid si lampa se stinge, semnalizind faptul ca tensiunea redresata a alternatorului a devenit mai mare decit tensiunea bateriei de

8

Page 10: Repararea Alternatorului Tip

acumulatoare si ca alternatorul a inceput sa incarce bateria de acumulatoare si alimenteaza receptoarele.

La cresterea turatiei rotorului alternatorului, cind tensiunea pe magistrala atinge valoarea de 13,2 – 14,3V, fluxul cimpului magnetic invinge tensiunea arcului armaturii mobile, care este atrasa spre miez.

Contactele se deschid in circuitul infasurarii de excitatie a rotorului alternatorului sunt introduse (se inseriaza) rezistentele de reglaj, iar curentul prin infasurarea de excitatie se inchide pe urmatorul traseu : borna alternatorului - contactele - si cele ale cheii de contact - siguranta - borna regulatorului, bobina auxiliara - rezistenta de reglaj - borna regulatorului - infasurarea de excitatie a alternatorului - masa.

Introducerea rezistentelor de reglaj in circuitul infasurarii de excitatie a alternatorului micsoreaza valoarea curentului ce trece prin ea .

Acest fapt conduce la micsorarea tensiunii electromotoare induse in infasurarile statorului iar tensiunea alternatorului scade .

In mod corespunzator se micsoreaza si curentul prin infasurarea de excitatie a regulatorului, precum si cimpul magnetic de atragere a armaturii mobile de catre miez.

Sub actiunea arcului, paleta mobila revine in pozitia initiala inchizind contactele.

Tensiunea alternatorului creste si procesul descris se repeta.Inchiderea si deschiderea contactelor se produc cu o frecventa 25 -

250 de ori pe secunda, iar tensiunea alternatorului la iesirea din grupul de diode redresoare creste si scade cu aceeasi frecventa.

Datorita frecventei mari de deschidere si inchidere a contactelor variatia tensiunii nu se observa si practic ea poate fi considerata constanta, fiind mentinuta la o valoare medie de 13 –14V.

Pe masura cresterii turatiei rotorului alternatorului, timpul cit contactele stau deschise se mareste, iar timpul cit stau inchise se micsoreaza.

Ca urmare valoarea medie a tensiunii redresate la bornele alternatorului va creste.

Functionarea alternatorului la turatii mari; la turatii mari ale rotorului alternatorului, prima treapta de reglare (cu ajutorul contactelor) nu mai poate asigura mentinerea tensiunii la valoarea de 14v deoarece rezistentele de reglare au o valoare relativ mica (5,5 ohmi).

Tensiunea alternatorului creste la 13,9 –14,5V si armatura mobila este atrasa spre miez pina la inchiderea contactelor.

Prin aceasta, ambele capete ale infasurarii de excitatie a alternatorului se inchid, respectiv se scurtcircuiteaza la masa, prin urmatorul circuit: masa infasurarii de excitatie - borna alternatorului - borna regulatorului, piesa polara (jugul), armatura mobila, contactele inchise si masa regulatorului.

9

Page 11: Repararea Alternatorului Tip

Deoarece ambele capete ale infasurarii de excitatie se inchid la masa, curentul prin ea cade brusc aproape la zero.

Aceasta conduce la micsorarea brusca a tensiunii alternatorului, valoarea curentului prin infasurarea derivatie scade simtitor, micsorindu-se cimpul magnetic de atragere a paletei mobile spre miez.

Arcul indeparteaza paleta mobila de miez, contactele se deschid si procesul descris mai sus se repeta din nou cu o frecventa de 80 - 100 ori pe secunda.

Metodele de verificare si reglare a regulatoarelor de tensiune vor fi prezentate in volumul al doilea al acestei lucrari.

II.2. Întreţinerea alternatorului

Alternatorul în anumite situaţii (scurtcircuite, legături greşite etc), pot să debiteze curenţi mult mai mari decât valoarea curentului nominal al diodelor redresoare, care nu suportă suprasarcini.

În scopul evitării producerilor de distrugeri grave , este necesar a fi respectate următoarele reguli indicate de uzina constructoare:

- la borna magistrală “30” a alternatorului nu se permite racordarea decât a bornei + a bateriei de acumulatoare. Această regulă trebuie respectată în cazul pornirii motorului cu curent de la altă baterie;

- dacă este necesar a se încărca bateria montată pe autoturism de la o sursă exterioară, sau este necesar a se efectua lucrări de sudură electrică, se vor decupla legăturile alternatorului de restul instalaţiei electrice;

- nu este permisă scurtcircuitarea bornei magistrale “30” a alternatorului la masă sau a bornei “30” cu borna ”67” (intrarea în înfăşurarea de excitaţie);

- pentru controlul funcţionării alternatorului, este indicat să se folosească voltmetrul, ampermetrul şi ohmmetrul (alimentat cu baterii pentru lanternă); nu se va utiliza megaohmmetrul, deoarece tensiunea lui este mult mai mare decât tensiunea nominală a diodei.

Întreţinerea alternatoarelor cuprinde curăţirea, ungerea rulmenţilor (dacă nu sunt de tipul capsulaţi), verificarea periilor, a portperiilor, diodelor, etc.

Uzura şi arderea periilor este mare. Numai în cazuri de scurtcircuit se pot produce arsuri şi scântei puternice dăunătoare. Inelele colectoare se curăţă şi se şlefuiesc cu hârtie fină de şlefuit dacă se constată că sunt murdare sau arse.

Periile nu trebuie să apese pe inele cu mai mult de 300 – 400 gf; bătaia la perii este de maximum 0,03 mm.

10

Page 12: Repararea Alternatorului Tip

Fig.6

Diodele redresoare (6 bucăţi) se pot defecta dacă alternatorul nu funcţionează cu releul regulator de tensiune astfel că se poate produce străpungerea lor. Acelaşi lucru are loc dacă ele se conectează greşit.

Montarea necorectă şi încercarea inversă a diodelor produce distrugerea sau defectarea lor, a alternatorului şi a regulatorului de tensiune care funcţionează corect numai cu o polaritate. Montarea inversă scurt – circuitează fazele alternatorului la masă.

Întreţinerea diodelor este simplă: nu se revizuiesc şi nu se repară, ci se înlocuiesc în caz de defect. Fiecare element se verifică separat sau montat în funcţiune. Dacă este necesar, scoaterea diodelor se face uşor cu un cuplu de 13,5 – 17,5 daN*m.

Diodele nu funcţionează normal dacă sunt conductoare scurtcircuitate, înfăşurări defecte, întreruperei, etc. Ele se curăţă de praf şi murdărie prin suflare cu aer.

Rulmenţii alternatoarelor se schimbă după mai mult de 100.000 km Roata de antrenare trebuie să nu fie excentrică, rotorul să nu aibă o bătaie mai mare de 0,05 mm apăsarea curelei de ventilator să nu întreacă 3.5 – 4 daN*m. Întinderea curelei (fig.6), este normală când, apăsând pe mijlocul ei cu o forţă de 3 – 4 daN, rezultă o săgeată de 10 – 15 mm.

Verificarea alternatorului

Standul pentru verificarea alternatoarelor este prevăzut cu motor electric cu turaţie variabilă, tahometru, ampermetru cu scală gradată până la 50A, baterie de acumulatoare, reostat de 100A cu rezistenţă variabilă de la 0,2 la 20 Ω şi voltmetru cu scara până la 20A.

- Verificarea stării înfăşurărilor: starea înfăşurării rotorului, în ceea ce priveşte continuitatea, eventualele scurtcircuite între spire, gradul de rodare al periilor pe inelele colectoare, se va verifica pe ştand, fără demontatea alternatorului, măsurându-se dinamic rezistenţa între excitaţie şi masa alternatorului cu ajutorul ampermetrului şi al voltmetrului, rotorul fiind antrenat cu o viteză de rotaţie de 500 rot/min.

11

Page 13: Repararea Alternatorului Tip

Cu ajutorul relaţiei R=U/I se determină valoarea rezistenţei totale a circuitului retoric, care trebuie să fie de 4,6 Ω la temperatura de 200C. în situaţia când se măsoară static, valoarea rezistenţei trebuie să fie de 4,2 Ω. În cazul când se constată valori mai mici, aceasta indică faptul că între spirele înfăşurării rotorice există scurtcircuit.

- măsurarea valorii curentului debitat de alternator:Se închide întrerupătorul şe se roteşte alternatorul cu o turaţie de

5000 rot/min timp de 30 min. cu o sarcină de 42A(realizată cu ajutorul reostatului) la tensiunea de 14V.

Se ridică curba curentului debitat de alternator la tensiunea constantă de 14 V, lăsând alternatorul să funcţioneze timp de 1,5 ore la turaţia de 5000 rot/min. după care se menţine sâte 20 min. pentru fiecare din turaţiile: 4000, 3000 şi 2000 rot/min.în toate etapelemenţionate alternatorul trebuie să funcţioneze la regimuri termice stabile. Pentru determinarea turaţiei iniţiale (minime), la care începe debitarea, se micşorează treptat turaţia, până când valoarea curentului debitat ajunge la 1-2A, apoi se decuplează reostatul şi bateria cu ajutorul întrerupătorului, căutând să se obţină tensiunea de 14V, prin reglarea turaţiei.

Verificarea diodelor redresoare: dioda redresoare este un element semiconductor care permite trecerea curentului numai într-un singur sens(cu conducţie unidirecţională). Trei diode de aceeaşi polaritate, pozitivă se presează într-un radiator comun, izolat faţă de corpul alternatorului, care constituie borna pozitivă a acestuia. Trei diode de polaritate negativă se preseză într-un radiator comun neizolatfaţă de corpul alternatorului.

12

Page 14: Repararea Alternatorului Tip

II.3. Defecţiuni în exploatare, cauze şi remedieri;

Demontarea, repararea şi remontarea alternatorului şi releului de tensiune la autoturism

Demontarea alternatorului de pe autoturism se face efectuând operatiile:

- se deconecteaza bateria de acumulatoare;- se deconecteaza bornele + sau -;- se slabeste bulonul, intinzatorul si surubul;- se slabeste din fixari ansamblul alternator, impingindu-l in partea

de jos si se scoate cureaua de ventilator;- se scoate alternatorul din locasul sau;

Inainte de dezasamblare, alternatorului i se fac urmatoarele verificari:

a) Verificarea izolatiei, rotorului montat la alternator. Aceasta se face fara setul de carbuni astfel :

- se demonteaza suportul de carbuni;- se branseaza lampa de control la bateria de acumulatoare ; - se asaza borna de control la unul din inelele colectoare ale

rotorului si cealalta borna la masa; in acesta pozitie, lampa nu trebuie sa se aprinda.

Daca lampa se aprinde totusi, inseamna ca exista scurtcircuit in inelele colectoare ale rotorului sau scurgeri de curent intre bobina de excitatie si rotor.

b) Controlul infasurarii rotorului montat la alternator. Aceasta operatie se executa astfel :

- se branseaza ohmmetrul intre doua inele de colectare ale rotorului; - in aceasta pozitie ohmmetrul trebuie sa indice o rezistenta de: 4,6+/-0,2 ohmi la temperatura de 25 de grade; daca aparatul indica o rezistenta nula, inseamna ca exista scurtcircuit la inductor, iar daca este foarte ridicata, inseamna ca bobina de excitatie este arsa sau intrerupta.

c) Verificarea diodelor.Se executa in modul urmator:- se face un control vizual la

conexiunile de la diode (dezlipiri, diode sparte);

- se branseaza la sursa de curent lampa de control ;

13

Page 15: Repararea Alternatorului Tip

- se aseaza bornele lampii de control pentru diodele pozitive, si in punctele de control pentru diodele negative;

- se inverseaza sensurile, lampa trebuie sa se aprinda numai intr-un singur sens.

Daca lampa se aprinde in mai multe sensuri, inseamna ca una sau mai multe di multe diode sint in scurtcircuit, deci arse, iar daca lampa nu se aprinde in nici un sens de bransare, cele trei diode sint intrerupte.

d) Verificarea periilor de la alternator .Pentru aceasta, se fac doua incercari:- Incercarea continuitatii periilor (sa nu existe ruperi sau fisuri), in

care scop se branseaza unohmmetru sau o lampa de control intre borna de excitatie si carbune in punctele de control pentru diode pozitive. In aceasta pozitie, rezistenta trebuie sa fie nula (lampa de control aprinsa).

- Incercarea izolantului dintre perii se face bransind un ohmmetru sau o lampa de control la cei doi carbuni.

In aceasta pozitie, acul ohmmetrului nu trebuie sa devieze (lampa de control trebuie sa ramina stinsa), situatie care arata ca izolantul este bun.

In caz contrar, exista o izolatie slaba sau un scurtcircuit, fiind necesara inlocuirea portcarbunilor.

e) Verificarea rotorului demontat de la alternator.Daca se demonteaza rotorul dela alternator, trebuie sa se verifice

starea inelelor colectoare, care nu trebuie sa prezinte urme adinci de uzura, oxizi sau impuritati grosiere.

Corectarea se poate realiza cu o foaie de smirghel foarte fin (400) si se curata cu benzina; uzura adinca sau neuniforma necesita inlocuirea rotorului.

Controlul infasurarii rotorului se face cu ajutorul unei lampi de control care este alimentata de la o sursa de 12V.

Daca lampa nu se aprinde, rezulta ca infasurarea rotorului este rupta.

f) Verificarea statorului demontat de la alternator.- Verificarea continuitatii infasurarii statorice se face cu lampa de

control sau cu ohmmetrul. In primul caz, intre fiecare dintre cele trei legaturi electrice (corespunzind celor trei faze), se cupleaza in serie o lampa de control alimentata de o sursa de curent de 12V.

Normal, lampa de control trebuie sa se aprinde, in caz contrar infasurarea este intrerupta.

Când folosim ohmmetrul, la acelasi montaj electric, rezistenta infinit indica intreruperea infasurarii.

14

Page 16: Repararea Alternatorului Tip

Corectarea se efectueaza prin rebobinarea statorului sau inlocuirea acestuia.

- Verificarea in scurtcircuit la masa a infasurarii statorice se face cu o lampa de control sau cu un ohmmetru.

Intre fiecare dintre cele trei legaturi electice si masa de tole se cupleaza inseriate lampa de control si sursa electrica.

Normal, lampa de control nu trebuie sa se aprinda, in caz contrar, infasurarea prezinta scurtcircit la masa.

Corectarea se face prin rebobinarea statorului si refacerea izolatiei la masa sau inlocuirea statorului.

Lista unor posibile defecte în exploatare si modul de remediere

DEFECŢIUNEA:- Patinarea curelei alternatorului.REMEDIERE:- Reglarea intinderii curelei.

DEFECŢIUNEA:- Scurtcircuitul uneia sau a mai multor diode redresoare polarizate

pozitiv. REMEDIERE:- Inlocuirea portdiodei cu cele trei diode polarizate pozitiv.

DEFECŢIUNEA:- Uzura sau blocarea periilor in portperii. REMEDIERE:- Verificarea aderentei (pasuirii) periilor pe inelele colectoare, a

apasarii exercitate de arcuri, precum si a culisarii libere a periilor in portperie; înlocuirea portperiilor cu perii, la nevoie.DEFECŢIUNEA:

- Intreruperea sau scurtcircuitul la masa a bobinajului inductor al alternatorului sau in circuitul inelelor colectoare.

REMEDIERE: - Inlocuirea rotorului.

DEFECŢIUNEA:- Regulatorul de tensiune dereglat.REMEDIERE:- Se regleaza conform prescriptiilor anterioare.

DEFECŢIUNEA:- Oxidarea (sau "ancrasarea") contactelor primului etaj al

regulatorului de tensiune.REMEDIERE:- Curatirea si spalarea contactelor si verificarea functionarii lor.

15

Page 17: Repararea Alternatorului Tip

DEFECŢIUNEA:- Arderea celui de-al doilea etaj al regulatorului de tensiune.REMEDIERE:- Inlocuirea regulatorului de tensiune.

Principalele lucrări de reparaţii la alternator

a) Inlocuirea rulmentilor palier fata – spate;Aceasta se face executindu-se urmatoarele operatii:- se fixeaza in menghina fulia alternatorului, folosindu-ne de o

curea veche montata pe fulie, pentru a nu o deteriora;- se desface piulita de fixare a fuliei si se demonteaza in ordine:

fulia pana fuliei si ventilatorul;- se desfac suruburile de asamblare a alternatorului;- se introduce o surubelnita, maxim 2mm, intre statorul si carcasa

palier fata in scopul scoaterii rotorului din rulmentul palierului fata.- se desfac suruburile care fixeaza capacul de sustinere a

rulmentului al palierului fata;- se demonteaza palierul fata de pe rotor prin lovirea usoara a

capatului axului cu o bucata de lemn;- se stringe usor rotorul intr-o menghina cu bacuri moi protectoare

si se extrage rulmentul fata cu extractorul CV 28 A, echipat cu ghiarele CV 48 si prevazut cu protectorul RO 15.01; idem rulmentului din spate;

- se verifica planeitatea placii de mentinere a rulmentului si se remonteaza placa;

- se monteaza la presa rulmentii fata - spate noi, folosindu-se o teava care se va sprijini numai pe inelul interior al rulmentilor;

- se remonteaza in ordine inversa pieselor demontate de la alternator: palierul spate, statorul, palierul fata, suruburile fata, suruburile de asamblare, pana, ventilatorul, fulia rondela si piulita.

b)Inlocuirea periilor de la alternator.- se desfac suruburile de fixare a portperiilor si se scot acestea din

urma;- dupa remontarea periilor in locasul lor, se verifica culisarea

periilor in portperii;- se demonteaza periile din portperii; daca prezinta uzuri exagerate

(lungime minima 7mm), fisuri, uzuri neuniforme, arcuri rupte sau detensionate etc., se inlocuiesc cu perii noi;

- se verifica izolatia intre perii si continuitatea in punctul de contact al periilor cu colectorul, pina la terminalele de contact cu masa si excitatia;

- se remonteaza portperiile pe alternator.

16

Page 18: Repararea Alternatorului Tip

c)Inlocuirea ansamblului diode de la alternator.Aceasta se face dupa scoaterea prealabila a alternatorului de la

motor, efectuind operatiile:- se demonteaza capacul de protectie;- se deconecteaza cablurile electrice de legatura ale diodelor + si -,

marcindu-se pozitia acestora cu o vopsea, in scopul asigurarii reconectarii in acelasi loc;

- se desfac piulitelor de fixare si se scoate suportul(radiatorul) diodelor;

- se verifica fiecare dioda,folosindu-ne de un ohmmetru sau o lampa de control;

- se inlocuiesc fie diode separate, fie ansamblul suport diode;- pentru remontarea, se aseaza piesele in ordinea inversa

demontarii, respectindu-se pozitiile de conectarea.Releul regulator de tensiune tip 1342 (electronic) nu se repara, iar

pentru releul de tensiune cu contacte tip 1410, se repara nu numai prin inlocuirea rezistentei calibrate de 0.4 ohmi si apoi se verifica la stand sau pe automobil, reglarea realizindu-se prin rotirea excentricului releului.

ATENTIE, nu se recomanda sa se actioneze asupra contactelor platinate ale releului, pentru ca se pot decalibra, reglarea neputindu-se realiza decit la standuri speciale.

d)Reparea infasurarilor releului - regulatorInfasurarile releului - regulator pot avea urmatoarele defecte:

intreruperi, scurtcircuite, izolatie necorespunzatoare, legaturi intrerupte sau slabe, rezistente mari de contact, contact la masa, rezistente electrice necorespunzatoare, contacte oxidate, arse, lipite, conexiuni inversate, sensuri de bobinare gresite etc.

Verificarea la scurtcircuite intre spire sau la masa si la intreruperi se fac cu lampa de control, cu ohmmetrul sau cu volmetrul.

Daca infasurarile prezinta scurtcircuite sau intreruperi, se rebobinează, insa este indicat ca in aceste cazuri releul - regulator sa fie inlocuit.

e)Repararea lamelelor vibratoare Lamelele vibratoare pot avea urmatoarele defecte: arcul deformat,

contactele lipite, intrefierul si distanta dintre contacte necorespunzatoare, lame indoite sau deformate, materiale termice elastice si magnetice cu caracteristici necorespunzatoare sau imbatrinite etc.

Defectele de natura mecanica se determina vizual sau prin auz, prin masuratori cu calibre sau aparate de precizie si prin atingere, apasare sau indoire cu mina a lamelei vibratoare, a arcului, a opritoarelor etc.

Daca contactele prin uzura ajung la o grosime mai mica de 0,5 mm, ele se vor inlocui, prin lipire sau nituire.

17

Page 19: Repararea Alternatorului Tip

Contactele reparate trebuie sa fie coaxiale, admitindu-se o abatere maxima de 0,15 -0,20 mm.

Daca locul de fixare a contactelor se largeste prea mult, daca arcurile se rup sau se fisureaza, daca izolatoarele sint strapunse sau daca alte piese mecanice se defecteaza, piesele nu se repara, ci se inlocuiesc.

f) Reglarea si incercarile releului-regulator.Reglarea releului regulator consta in reglarea distantei(jocul) dintre

contacte, a distantei dintre miezul magnetic si lamela vibratoare(intrefierul) si a tensiunii arcului lamelei vibratoare.

g) Reglarea conjuctorului-disjunctor.Intrefierul se regleaza prin indoirea opritorului arcului lamelei.Prin marirea intrefierului, tensiunea de inchidere a contactelor

creste si scade curentul de sens invers.Distanta dintre contacte se regleaza prin indoirea suportului

contactului fix.Marirea distantei duce la cresterea tensiunii de inchidere si scade

curentul desens invers de deschidere a contactelor.

h) Reglarea regulatorului de tensiune si de curent Reglarea acestor regulatoare este identica.Modificarea intrefierului se obtine prin indoirea opritorului arcului

lamelei.Tensiunea arcului se modifica prin indoirea opritorului sau(cind

arcul este lamelar).Initial se regleaza intrefierul si apoi tensiunea arcului. Prin marirea tensiunii arcului, tensiunea reglata la regulatorul de

tensiune creste, iar curentul limitat de regulatorul de curent creste.

II.4. N.S.S.M LA REPAREREA ALTERNATORULUI TIP 1111

Masuri de tehnica a securitatii muncii specifica la intretinerea tehnica si la repararea

echipamentului

18

Page 20: Repararea Alternatorului Tip

electric al automobilelor

In scopul prevenirii accidentelor de persoane,cauzate de circulatie

sau manevrare al automobilelor in incinta sectiilor sau atelierelor se stabileste o anumita ordine stricta de manevrare sau de circulatie a automobilelor sosite pentru intretinerea sau repararea echipamentului electric :

-sensul de circulatie,vitezele interzise si permise,opririle,precum si

intrarile si iesirile automobilelor,sunt stabilite prin semnalizatoare

similare celor corespunzatoare circulatiei pe drumuri publice ;

-viteza de circulatie pe drumuri de acces din interiorul neacoperit al intreprinderii este de cel mult 10km/h,iar in interiorul cladirilor

acoperite de cel mult 5km/h ;-se interzice conducerea automobilelor de catre persoane

care nu au permis de conducere,indiferent de functia,scopul sau munca pe

care o indeplinesc persoanele respective ;-este interzis ca lucratorii sa stea pe partile exterioare aleautomobilului,pe aripi,trepte,amortizoare etc. in timpul

manevrariilui ;-este interzis impingerea automobilelor si tractarea lor in

scopulpornirii motoarelor prin incercari ;-este interzis ca in cabinele si caroseria automobilului sa se

gaseasca persoane care nu au legatura cu lucrarile care se executa,

la pornirea si incercarea automobilului.Verificarea cauciucurilor,umflarea,montarea si demontarea

lor nutrebuie sa se execute in sectiile si atelierele de intretinere

si reparare a echipamentului electic,ci la posturile special utilizate in acest scop.Intretinerea tehnica a echipamentului electric al

automobilului si repararea lui trebuie sa se faca in sectiile special utilate in acest scop,cu motorul oprit si cu automobilul franat.

19

Page 21: Repararea Alternatorului Tip

Pornirea automobilului se admite numai pentru manevrarea automobilului si pentru reglarea echipamentelor electrice ale

motorului care necesita acest lucru.Scoaterea si deplasarea ansamblurilor grele sau altor

elementegrele ale automobilului impuse de lucrarile de intretinere si

reparare trebuie sa se faca numai cu ajut dispozitivelor speciale de ridicat,transportat si demontat.Se interzice categoric scoaterea,asezarea si transportarea pieselor grele cu ajutorul funiilor,rangilor,dispozitivelor improvizate etc.

Toate ansamblurile trebuie sa fie golite de lubrifianti sau carburanti inainte de demontare si scoaterea lor (indicatorul de

nivel cu rezervorul de benzina,indicatorul de temperatura a apei de racire, indicatorul de presiune al uleiului de ungere,sistemul de ventilare si incalzire de la radiatoare etc,),trebuie golite de lichide,apa,lichid antigel,ulei,carburant etc.

Masuri de tehnica a securitatii muncii in sectiile si atelierele

de intretinere si reparare a echipamentului electric auto

Locurile de munca si cladirile trebuie sa se mentina in stare curata si sa fie bine luminate,cu lumina naturala sau artificiala.

Toate bancurile de incercari, testere si instalatiile din ateliere trebuie sa fie in buna stare de functionare si sa aiba dispozitivele de pornire si oprire asezate la indemana celor ce le folosesc.Aparatele

de pornire si oprire ale mecanismelor trebuie sa excluda posibilitatea cuplarii sau decuplarii lor intamplatoare.

Se interzice a se executa lucrari pe bancuri de incercari si testere,cu instalatii si mecanisme defecte, cu scule si dispozitive nepuse la punct,precum si de catre persoane care nu cunosc

particularitatile constructive ale bancurilor de incercari,testelor,aparatelor si mecanismelor respective.Pentru a se asigura conditii de munca nepericuloase pentru electricienii care

lucreaza in sectiile de intretinere si de reparatii a echipamentului electric auto,este necesar sa se respecte urmatoarele reguli :

20

Page 22: Repararea Alternatorului Tip

Toate ingradirile partilor in miscare ale bancurilor de incercari,

testere ingradirile rotilor dintate inlocuibile de la finele bancurilor

demaroarelor si ale altor piese sa fie legate constructiv deinstalatia respectiva.Ingradirile si ecranele demontabile

trebuie sa se fixeze usor si bine la locul lor.Piesele care se incearca,se reglaza sau se

prelucreaza,mobile sifixe,trebuie sa fie bine fixate in dispozitivele de

prindere,frane sauin alte mecanisme in functie de constructia si destinatia

agrenatelorrespective.La incercarea sau reglarea pieselor si dispozitivelor care

ies in afara gabaritului unui banc de incercari sau,a unui tester etc. trebuie sa fie amenajate ingradiri ale partilor iesite in afara ale

acestor piese,pentru ca sa nu se produca accidente.In cazul in care se lucreaza la masini speciale de

rectificat,alezat sau frezat,cum este cazul colectoarelor,bobinarii infasurarilor etc.este necesar sa se verifice cu atentie rezistenta si fixarea sculelor, neadmitandu-se utilizarea lor fara incercari prealabile.

Se interzice a se lucra fara ingradirea locului respectiv cu aparatori de tabla sau sticla incasabila.

Masinile pentru taierea materialelor stratificate electroizolante trebuie sa fie ingradite cu scuturi sau aparatoare ;se lasa libera

numai acea parte a suprafetei de taiere,care este in atingere cu materialul care se prelucreaza.

Se interzice repararea si curatirea angrenajelor,bancurilor de incercari,testerelor,mecanismelor si aparatelor in timpul functionarii lor.

La executarea lucrarilor de lipire sau topire cu vapori sau cu gaze nocive,cum este cazul prelucrarii placilor de plumb etc., trebuie sa se respecte prescriptiile elaborate special pentru aceste ateliere,

mentionate in capitolul bateriilor de acumulatoare.Acidentele electrice ce se pot produce in sectiile si

atelierele deintretinere si reparare a echipamentului electric auto sunt :-elecrocutarile sunt provocate de trecerea curentului

electric prin

21

Page 23: Repararea Alternatorului Tip

corpul omenesc,a unui curent electric de intensitate periculoasa

care poate avea loc numai de la instalatia electica fixa,la agregate

bancuri,aparate si testere alimentete de la retea ;-arsuri electrice produse de actiunea arcului electric la

apropiereaorganismului de elementele instalatiilor electrice de inalta

tensiunela aprindere,nemontate insa ;-semne electrice care apar la contactul conductorului

electric cu pielea sub forma de leziuni,umflaturi sau pete mai putin periculoase.Se stie ca electocutarea este cu atat mai periculoasa,cu cat intensitatea curentului este mai mare. Se considera nepericulos prin corpul omenesc(inima) curentul continuu cu intensitatea pana la 40 mA si curentul alternativ pana la 9mA.In practica insa,pentru

fixarea conditiilor de securitate se ia in consideratie tensiunea nepericuloasa admisa,astfel :

-40V, pentru atingeri indirecte ;-36V, pentru iluminatul local in incaperi nepericuloase-24V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminat

portabile in incaperi cu conditii de lucru periculoase ;-12V, pentru alimentarea utilajelor electrice si de iluminatportabile in incaperi cu conditii foarte periculoase.Trebuie sa fie marcate locurile unde se transporta imediat

accidentatii pana la sosirea ajutorului medical,cu posibilitati de a culca si ingriji accidentatii.Trebuie sa se urmareasca posibilitatile de deschidere al ferestrelor incaperilor pentru aerisire si posibilitatile locale de trnsportare a accidentatilor la spital sau alte

puncte medicale si sa se indice locurile din care se poate cere interventiile medicale.

P.S.I

Tehnica prevenirii incendiilor in sectiile siatelierele de reparatii

In fiecare sector separat,masurile generale de prevenire a incendiilor sunt stabilite printr-un ordin al conducerii

intreprinderii auto.In toate incaperile de intretinere si reparare a

22

Page 24: Repararea Alternatorului Tip

echipamentului electric auto trbuie sa fie afisate la loc vizibil

normele generale privind masurile de prevenire a incendiilor,care trebuie sa fie respectate in localul respectiv ;de asemenea trebuie sa fie afisate tabele cu aratarea numelui persoanelor raspunzatoare pentru masurile de prevenire a incendiilor din atelierul si sectia respectiva etc.Toate automobilele trebuie sa fie mentinute in buna

stare tehnica pentru evitarea incendiilor si nu trebuie sa se admita

introducerea in caroserie si pe diferite mecanisme a unor substante usor inflamabile.In scopul preantampinarii posibilitatii izbucnirii incendiilor in timpul intretinerii sau repararii echipamentului electric al autovehicolelor trebuie :

-sa se urmareasca mentinerea in buna stare a instalatiei de alimentare cu conbustibil ;in cazul cand se observa unele scurgeri

din instalatie se vor lua masuri imediate pentru inlaturarea lor ;

-sa se verifice starea conductelor electrice si a utilajului electric ;

-sa se curete motorul si ansmblurile motorului de murdarie si depuneri uleioase sau de carburant ;

-sa se evite folosirea unor flacari deschise ,iar pentru incalzirea motorului si la examinarea automobiluilui sa nu se foloseasca lumanari,chibrituri,si alte surse de foc deschis.

Trebuie sa se stabileasca si sa se respecte cu strictete un regim de

lucru care sa excluda posibilitatea izbucnirii incendiilor.Intregul personal trebuie sa fie instruit sistematic cu privire

la problemele de prevenire a incendiilor.In toate incaperile sectiilor sau atelierelor,pe locurile de stationare a automobilelor,pe teritoriul si cladirile de intretinere si reparare unde se utilizeaza materiale usor inflamabile,se interzice conform normelor generale folosirea

unor flacari deschise si se interzice a se fuma.Se vor indica in afara,locurile special rezervate pentru acest scop.

Nu se admite pastrarea in incaperile intreprinderii a obiectelor neapartinand utilajului din incaperea respectiva,precum si stationarea in incaperile intreprinderii a automobilelor cu rezervoarele de benzina deschise,pastrarea combustibilului in vase sau butoaie deschise(in afara de benzina din rezervoarele automobilelor).

23

Page 25: Repararea Alternatorului Tip

Toate trecerilr,drumurile,usile,portile si iesirile trebuie sa fie

libere penru trecerea automobilelor.Accesul la mijloacele de stingere a incendiilor, si la instalatiile de semnalizare trebuie

trebuie sa fie eliberate de obiecte straine.Lucrarile la care se folosesc substantele usor inflamabile trebuie sa se faca in incaperi speciale.Pastrarea acestor substante se admite numai in vase spsciale,inchise etans,care se gasesc in lazi sau dulapuri metalice.

La fiecare telefon existent in intreprinderetrebuie sa fie afisate tabele cu indicarea numerelor de telefon ale posturilor de pompieri in cazul izbucnirii incendiilor.In fiecare incapere a intreprinderii,atat pentru stationarea,cat si pentru repararea si servirea tehnica a automobilelor,trebuie sa existe lazi cu nisip si stingatoare cu spuma.Se instaleaza cate un stingator la fiecare 50m2,suprafata a incaperii,insa nu mai putin decat doua bucati in fiecare incapere.Lazile cu nisip de 0,5m3 capacitate rebuie sa se instaleze cate una la fiecare 100m2 si cel putin cate una intr-o incapere.La fiecare lada de nisip trebuie sa se gaseasca cate o lopata de fier sau un faras si o galeata pentru nisip.

In fiecare atelier de intretinere si reparare a echipamentului electric auto trebuie sa fie elborat un plan de evacuare a automobilelor si inventarului in caz de incendiu si un plan cu sarcinile salariatilor in caz de incendiu si un plan cu sarcinile salariatilor in caz de incendiu organizati in echipe voluntare de

incendiu.

Cap. III. BIBLIOGRAFIE

24

Page 26: Repararea Alternatorului Tip

1. Automobile: Cunoastere,intretinere,reparare - Gheorghe Fratila,Mihai Fratila

2. Instalatii electromagnetice - M.Poenaru, A.Lelutiu

3. Instalatii si echipamente auto - C.Antonescu, M.Fratila, Al. Steflea

4. Motoare cu combustie interna - M.Poenaru, I.Serban, Al.Steflea

5. Motoare cu combustie interna - M.Sechi,I.Serban

6. Metode si lucrari prctice pentru repararea automobilelor - Al.Groza, Gh.Calciuc, S.Saviuc

7. Autoturismul DACIA - C.Mondiru

8. Norme de protectie a muncii pentru activitatea I.C.T.T. de transport si reparatii auto

25