relatiile legumelor cu lumina

7/23/2019 Relatiile Legumelor Cu Lumina

http://slidepdf.com/reader/full/relatiile-legumelor-cu-lumina 1/7

UNIVERSITATEA DE STUDII AGRONOMICE ŞIMEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

Învăţământ la !"tanţă

R#$#%at la !"&!'l!na(

LEGUMICULTURĂ GENERALĂ

Relaţiile plantelor legumicole cu lumina

) *+,- .



Lumina, căldura, apa, aerul, solul şi hrana minerală sunt factorii de vegetaţieobligatorii, indispensabili şi de valoare egală, care condiţionează desfăşurarea normală a

proceselor metabolice la plantele legumicole. Intre aceştia există o corelaţie stransă, permanentă, formand aşa numitul complex al factorilor de vegetaţie sau de mediu.

Cei şase factori acţionează in complex, şi trebuie să fie asiguraţi in totalitate,

deoarece negliarea sau schimbarea temporară a unuia dintre ei, atrage după sine modificareacelorlalţi, preudiciind insăşi existenţa plantelor luate in cultură.

Cerinţele plantelor legumicole, faţă de factorii de mediu, sunt foarte bine consolidate,formandu!se in decursul filogenezei şi cu cat, in cultură, se vor asigura condiţiile de viaţă mai

apropiate de acelea in care s!au format speciile de!a lungul timpului, creşterea şi dezvoltarea

legumelor va fi mai corespunzătoare.

"atorită faptului că factorii de mediu nu au aceeaşi frecvenţă, intensitate, calitate,durată şi arie de acţiune, intre ei şi plante, precum şi intre factorii inşişi, există relaţiicomplexe de interdependenţă şi integrare, acţiunea lor putandu!se compensa sau conuga, in

scopul obţinerii randamentului biologic maxim.

Lumina prin parametrii săi specifici, intensitate, durată de acţiune şi compoziţiespectrală, susţine energetic fotosinteza, constituind baza formării şi acumulării masei

biologice avand un rol hotărator in reglarea morfogenezei, orientand intregul proces dedezvoltare al plantei. "e asemenea, condiţionează scoaterea din repausul vegetativ şi

determină cantitatea pigmenţilor clorofilieni, structura şi regimul de apă al frunzei, precum şi

alte procese fiziologice şi biochimice. "at fiind că, radiaţia solară variază in natură in timp # in cursul unei zile, de la o zi la

alta, de la un anotimp la altul # şi in spaţiu # de la un punct geografic la altul, in funcţie delatitudine, altitudine, etc. # plantele legumicole manifestă faţă de lumină, cerinţe particulare

foarte diversificate, ca urmare a originii ecologeografice şi a evoluţiei lor filogenetice.

$vand in vedere că, factorul extern determinant al intensităţii fotosintezei esteradiaţia luminoasă, numai prin cunoaşterea pretenţiilor speciilor legumicole faţă de lumină,

acestea vor putea fi satisfăcute, prin asigurarea de măsuri tehnologice corespunzătoare, laculturile din camp, sere,

solarii, etc.

"e asemenea, in condiţiile climatului temperat, in care se găseşte şi ţara noastră, se vaacorda o insemnătate deosebită aspectelor particulare legate de rolul luminii in viaţa fiecărei

specii şi chiar soi in parte, deoarece numeroase plante legumicole, se cultivă pe tot parcursulanului şi deci, nu beneficiază, in mod constant, de acelaşi regim al radiaţiei luminoase

naturale.

Importanţa practică a acestor cunoştinţe, rezidă şi in faptul că furnizează datelenecesare acţiunii de zonare a culturilor legumicole, din camp şi a culturilor forţate. %otodată,

pe baza lor, se intocmesc schemele de culturi succesive şi asociate din camp, sere, solarii, sause poate interveni pentru imbunătăţirea calităţilor unor legume, pentru creşterea capacităţii de

păstrare.



Intensitatea luminii

In condiţiile din ţara noastră, intensitatea luminii poate să aungă in lunile de vară dela &'!(' mii lucşi pană la )'' mii lucşi, pe cand iarna aceasta are valori mult mai scăzute,

fiind de *!)' mii lucşi +tabelul de mai os.

"in determinările făcute in serele din ţara noastră s!a constat că pentru cultura

tomatelor, de exemplu, există condiţii optime de lumină in perioadele -' februarie!-' aprilieşi )' septembrie!) octombrie. "upă -' aprilie pană la )'!) septembrie lumina este in

exces. In această perioadă se intervine prin aerisire şi opacizarea sticlei de pe sere, in scopul

reducerii efectului de seră. /ivelul optim al intensităţii luminii, in această perioadă, este de circa -'.''' lucşi,

deci nivelul maxim al opacizării nu va trebui să depăşească această limită. "e la ) octombrie pană la -' februarie lumina este insuficientă, situaţie in care mugurii florali cad fără să se

deschidă, iar florile formate nu leagă fructe.

La o intensitate a luminii pană la ' mii lucşi, procesul de fotosinteză se desfăşoară

după o curbă ascendentă. "acă se depăşeşte această limită, fotosinteza are un nivelaproximativ constant pană la )'' mii lucşi. 0lantele legumicole asimilează cel mai bine cand intensitatea luminii este de -'!&'

mii lucşi. La o intensitate corespunzătoare a luminii transformările chimice din celule se

petrec cu o viteză foarte mare, creşterea şi dezvoltarea plantelor avand un ritm intens.Intensitatea luminii determină principalele schimbări in climatul general din orice zonă

geografică. 1a prezintă amplitudini mari in timpul unei zile şi de la un anotimp la altul, pe deo parte datorită nebulozităţii, iar pe de altă parte, datorită poziţiei pe care o are soarele pe

bolta cerească.

In timpul zilei, intensitatea este maximă la amiază, cand in regiunile nordice estemaximă şi fotosinteza, spre deosebire de regiunile sudice unde la amiază intensitatea

fotosintezei scade, maximum fiind atins aici dimineaţa şi seara. Intensitatea luminii variază şi in funcţie de relief, anotimp, expoziţia terenului,

apropierea acestuia de masive de vegetaţie lemnoasă sau de suprafeţe mari de apă.

In cursul lunilor de iarnă intensitatea luminii este mult mai slabă decat in timpullunilor de vară. "e asemenea, versanţii sudici sunt luminaţi mai puternic de soare decat cei

nordici. La plantele pretenţioase la lumină, insuficienţa luminii determină o prelungire

exagerată a perioadei de vegetaţie, in dauna fructificării. "ar nu numai lipsa luminii, ci şi

intensitatea prea puternică a acesteia dăunează plantelor, in sensul că in astfel de cazurifrunzele se ofilesc, procesul de fotosinteză se reduce iar respiraţia creşte. $şa se explică de ce

vara, in regiunile sudice, fotosinteza este mai intensă in zilele innorate, comparativ cu cele



senine. In condiţiile din ţara noastră efectul negativ al excesului de lumină se manifestă in perioada de vară in primul rand prin supraincălzirea serelor ca urmare a efectului de seră.

"upă 2aier, )343 şi 5ălaşa, )36&, in funcţie de pretenţiile faţă de intensitatea luminii, plantele legumicole se grupează astfel7

! pretenţioase la lumină7 tomatele, bamele, ardeiul, pătlăgelele vinete, pepenii galbeni, pepeniiverzi, castraveţii, fasolea şi sparanghelul, care necesită o iluminare de *''' lucşi8

! puţin pretenţioase la lumină: spanacul, ridichile de lună, mărarul, pătrunelul, reventul,morcovul, asmăţuiul, ţelina şi măcrişul, care necesită o iluminare de ('''!4''' lucşi8

!nepretenţioase: ceapa pentru frunze, mazărea, sfecla pentru frunze şi peţioli, putand fi

cultivate cu succes primăvara devreme sau iarna8! plante care nu au nevoie de lumină la formarea organelor comestibile: andivele,

sparanghelul, ciupercile, conopida, etc.

Calitatea luminii

1lementele distribuţiei spectrale a radiaţiei solare sunt importante in schimbul termicdin sere, in stabilirea bilanţului energetic şi radiaţiei şi mai ales oacă un rol esenţial in

procesele intime de creştere a plantelor, cu prioritate in fotosinteză.

Inălţimea soarelui faţă de orizont determină intensitatea luminii prinschimbarea intreradiaţiile difuze şi cele directe. 1xistă deosebiri intre compoziţia luminii directe şi a celei

difuze in sensul că lumina difuză conţine mai multe radiaţii roşii şi ea este puternic absorbită

de către plante. Compoziţia luminii variază foarte mult de la un anotimp la altul, de la o zi la alta şi

chiar in cursul aceleiaşi zile. $stfel, radiaţia ultravioletă este de circa ' ori mai mare vara caiarna, iar primăvara mai mare ca toamna. Radiaţia violetă este mai mare vara decat iarna de

circa ori iar cea calorică de -, ori. "iferitele radiaţii ale spectrului solar acţionează in mod

diferit asupra proceselor fiziologice din plante. In procesul de asimilare a C9-, cele maiactive radiaţii sunt cele din partea roşie!oran a spectrului, cu lungimea de undă ',4'!',6'

microni. $ceste radiaţii influenţează creşterea şi formarea rezervelor in plante, determinandmai ales sinteza glucidelor in frunze. 2işcarea cloroplastelor in plasma celulară şi schimbarea

poziţiei frunzelor se desfăşoară mai intens sub acţiunea radiaţiilor albastre şi violete, cu

lungimea de unde de ',('!',' microni. $ceste radiaţii sunt absorbite mai mult de către plantele de semiumbră şi umbră. 1le determină sinteza substanţelor proteice aproximativ in

acelaşi raport cu glucidele, influenţand formarea noilor organe ale plantelor. In urma cercetărilor efectuate s!a stabilit că radiaţiile roşii şi portocalii influenţează in

mod pozitiv creşterea plantelor legumicole. Cele galbene şi verzi, favorizează atat creşterea

dar mai ales inflorirea la unele specii legumicole +tomate. Radiaţiile albastre, violete şigalben!verzui condiţionează formarea organelor vegetative ale plantelor. In lipsa radiaţiilor

albastre, spanacul, salata, varza şi alte plante reacţionează negativ prezentand simptome deetiolare, formează frunze mici şi lipsite de turgescenţă. Castraveţii şi tomatele suportă mai

bine lumina săracă in radiaţii albastre şi violete, ceea ce contribuie la reuşita culturilor forţate

şi proteate cu mase plastice. Radiaţiile ultraviolete sunt necesare pentru sinteza unor vitamine, insă in cantitate mare provoacă distrugerea celulelor şi a ţesuturilor. Radiaţiile

infraroşii absorbite de către frunze uneori au un efect dăunător, pentru că ele se transformă in

căldură care, la randul ei, determină intensificarea transpiraţiei.



Cunoaşterea reacţiei plantelor la calitatea luminii permite cultivatorului să influenţezeuna sau alta din laturile procesului de creştere şi dezvoltare, deoarece aşa cum s!a arătat,

compoziţia spectrului prezintă variaţii zonale, anuale şi diurne, in funcţie de poziţia soareluifaţă de orizont. Compoziţia spectrului este modificată in spaţiile acoperite, unde lumina

naturală este filtrată de materialele de acoperire +sticlă, mase plastice, ca şi la folosirea

luminii artificiale, unde calitatea luminii depinde de sursa acesteia. :ticla reţine ;n mare măsură radiaţia ultravioletă iar masele plastice rigide sunt mai

puţin transparente pentru radiaţiile infraroşii şi cele din domeniul roşu indepărtat. <oliile de polietilenă şi 0=C sunt mai transparente decat sticla, atat pentru radiaţiile ultraviolete cat şi

pentru cele roşii şi infraroşii, ceea ce presupune o mai redusă capacitate de izolare termică. :e

cunoaşte din practică sensibilitatea la radiaţiile ultraviolete a răsadurilor scoase din serele desticlă fără o prealabilă adaptare şi necesitatea de a obişnui plantele cu lumina completă inainte

de plantare, prin descoperirea răsadniţelor sau aducerea lor in solarii acoperite cu folie de polietilenă, care permite trecerea razelor ultraviolete.

In prezent, există preocupări pentru modificarea calităţii luminii prin folosirea sticlei

şi a peliculelor fotoselective +colorate care reţin unele radiaţii influenţand asupra raportului

dintre radiaţiile cu diferite lungimi de undă.

Durata perioadei de iluminare

"urata de iluminare prezintă o deosebită importanţă pentru viaţa plantelor legumicole. Ca şi intensitatea luminii, durata de iluminare diferă in cursul anului, in sensul că

iarna lungimea zilei este redusă scăzand pană la * ore iar in lunile de vară aunge la ) ore. Ca rezultat al adaptării din cursul dezvoltării lor filogenetice, in vederea creşterii şi

fructificării, speciile legumicole au cerinţe diferite faţă de lungimea zilei.

La schimbarea duratei de iluminare, reacţia generală a plantelor se exteriorizează prinapariţia unor insuşiri cu totul noi, lungimea perioadei de vegetaţie, creşterea intervalului pană

la inflorire, neinflorirea, modificarea habitusului, etc.

:ub raportul pretenţiilor faţă de lungimea zilei plantele legumicole se

grupează astfel7

!de zi lungă +)(!)4 ore7 plantele legumicole din grupa verzei, morcovul, ceapa, cicoarea,spanacul, ridichea de lună, mărarul, plantele peren8

!de zi scurtă +*!)- ore7 fasolea, castraveţii, tomatele, ardeii, pătlăgelele vinete, pepenii8

!indiferente la durata de iluminare +neutre. In prezent, ca rezultat al selecţiei există soiuri mai

puţin sensibile +neutre din punct de vedere fotoperiodic, ceea ce a permis extinderea arealuluide cultură a diferitelor specii legumicole pe aproape tot globul.

0lantele de zi lungă s!au format in zonele temperate unde anotimpul cel maifavorabile pentru inflorire şi fructificare este vara cand zilele sunt lungi.

0entru plantele de zi scurtă care s!au format in regiunile sudice, anotimpurile celemai favorabile pentru creştere şi fructificare sunt primăvara şi toamna, deoarece in timpul

verii suferă din cauza temperaturilor ridicate şi a secetei

Reacţia fotoperiodică poate fi substituită la unele specii +spanac, mărar detemperaturi in timpul nopţii scăzute +!)''C sau foarte ridicate &-!&6'C iar la salată prin

tratamente cu giberelină.



Posibilităţile de dirijare a luminii în culturile legumicole

Lumina fiind un factor cosmic nu poate fi diriată de către om. :e poate vorbi despre

imbunătăţirea regimului de lumină, mai mult prin procedee indirecte de folosire raţională aluminii solare şi de suplimentare a luminiinaturale cu lumina artificială.

Imbunătăţirea regimului de lumină in legumicultură se poate realiza pe două căi:

prin mărirea intensităţii luminoase şi prin micşorarea acesteia.

Mărirea intensităţii luminii se poate realiza prin următoarele căi7

!amplasarea culturilor legumicole cu pretenţii mari faţă de acest factor pe terenuri cu expoziţiesudică8

!alegerea celor mai corespunzătoare epoci de infiinţare a culturilor8

!reglarea udicioasă a distanţelor dintre randurile de plante dintre plante pe rand8

!răritul plantelor in cazul unor desimi prea mari8

!inlăturarea factorilor care determină umbrirea plantelor +distrugerea buruienilor, curăţirea

geamurilor la sere şi răsadniţe, folosirea de pelicule de mase plastice rezistente la acţiunea

razelor ultraviolete, etc.8

!orientarea serelor, solariilor şi răsadniţelor şi alegerea unghiului de inclinaţie al acoperişului

serelor, care trebuie să fie de &'!('' la serele care au acoperişul cu o singură pantă şi -!&''

la serele cu două pante8

!reducerea la maxim posibil a profilelor de schelet şi vopsirea acestora in alb pentru a evita

umbrirea8 alegerea sticlei sau a foliei de material plastic de acoperire cu transparenţă ridicată

sau cu o coloraţie convenabilă pentru anumite culturi8

!folosirea soiurilor specializate pentru cultura in sere care sunt mai puţin sensibile lainsuficienţa luminii8

!diriarea temperaturii in funcţie de intensitatea luminii8

!iluminarea suplimentară a răsadurilor cu lămpi de diferite tipuri.

Micşorarea intensităţii luminii se poate face prin7

!infiinţarea culturilor primăvara devreme sau din toamnă a legumelor de zi lungă +rezistente la

frig, atunci cand intensitatea luminii este mai redusă şi ziua mai scurtă, fapt ce determină

intarzierea infloritului8

!acoperirea inflorescenţelor de conopidă cu )!- frunze din rozeta plantei in vederea evităriideprecierii calitative a inflorescenţelor sub influenţa luminii8



!muşuroirea peţiolurilor frunzelor de ţelină şi cardon, a plantelor de sparanghel şi cicoare degrădină, a bulbului fals la feniculul de <lorenţa in vederea etiolării organului de consum8

!umbrirea serelor şi a ramelor de răsadniţă prin diverse procedee şi tipuri de instalaţii, printre

care se numără7 cretizarea +stropirea acoperişului şi a pereţilor de sticlă cu o suspensie de

cretă, humă, pană de apă colorată +ecran ce se prelinge continuu pe acoperişul serei, aluzeleconfecţionate din şipci de lemn sau material plastic montate in afara construcţiilor, perdele din

ţesuturi textile sau materiale plastice amplasate ;n interiorul serelor.

5I5LI9>R$<I1

). Ceauşescu I. şi colab. ! )3*( ! Legumicultură generală şi specială. 1.".0., 5ucureşti.-. ?oza >heorghiţa, -'') # Legumicultură. 1ditura 1lisavaros, 5ucureşti

3. Indrea "., $pahidean $.$l., 2aria $pahidean, ". 2ănuţiu, Rodica :ima # -''6 #

Cultura legumelor. 1ditura Ceres, 5ucureşti.

relatiile legumelor cu lumina

Documents