relatiile cu presa

48
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative RELAŢIILE CU PRESA

Upload: dino111

Post on 19-May-2017

253 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: Relatiile Cu Presa

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

RELAŢIILE CU PRESA

Page 2: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

SUMAR

1. Relaţiile cu presa – parte integrantă a relaţiilor

publice

2. Tipuri de abordare a relaţiilor cu mass-media

3. Ştirea de presă

4. Comunicatul de presă

5. Conferinţa de presă

6. Briefing-ul de presă

7. Dosarul de presă

5

Page 3: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Constituţia României

Articolul 31

Dreptul la informaţie

1. Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

2. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.

3. Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau siguranţa natională.

4. Mijloacele de informare în masa, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.

5. Serviciile publice de radio şi televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementeaza prin lege organică.

6

Page 4: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

1. Relaţiile cu presa - parte integrantă a Relaţiilor Publice

Termenul de „relaţii publice” este relativ nou în vocabularul organizaţional românesc, fiind, nu de puţine ori, confundat cu termenul de “relaţii cu publicul”. Aşadar, să vedem ce sunt relaţiile publice.

Conform Asociaţiei Internaţionale a Relaţiilor Publice, acestea „constituie o funcţie principală a conducerii, bazată pe o activitate continuă şi sistematică, cu ajutorul căreia organizaţiile caută să obţină înţelegerea, simpatia şi sprijinul acelora cu care au relaţii în prezent sau vor avea în viitor”.

Scott M. Cutlip şi Allen H. Center, autorii lucrării „Effective Public Relations”, arată că relaţiile publice sunt „acea funcţie a managementului care stabileşte şi menţine relaţii reciproc avantajoase între o organizaţie şi publicul de care depinde succesul sau eşecul acesteia”.

Alte publicaţii arată că relaţiile publice cuprind tot ceea ce tine de crearea şi întreţinerea imaginii, iar cei ce lucrează în acest sector sunt creatori de imagine.

Acestea sunt numai câteva dintre zecile, poate sutele de definiţii date relaţiilor publice. Dintre toate, trebuie reţinute, însa, cinci idei cheie.

În activitatea de relaţii publice, comunicarea este dirijată în două direcţii: intern şi extern.

7

Page 5: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Comunicarea internă Comunicarea externă

Se desfaşoara pe Este îndreptată în afara

verticală organizaţiei, către opiniaşi pe orizontală cu publică.personalul organizaţiei. În general, ea se derulează pe

două planuri:jst&cu populaţia(comunitatealocală sau societatea înansamblu), segmente aleei, lideri de opinie, mass-media.jeSjefîn medii internaţionaledeinteres.

În cadrul procesului de comunicare este inclusa şi activitatea degestionare a crizelor.

Mass-media reunesc acele mijloace de comunicare ce permit informarea publică prin orice forme de imprimare, înregistrare, transmitere şi comunicare, materializată în ziare, reviste, buletine periodice, emisiuni de radio şi televiziune, oric alte forme de înregistrare grafică, fonică sau vizuală, destinate şi folosite ca mijloace de exprimare şi informare publică de masă.

8

Page 6: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

2. Tipuri de abordare a relaţiilor cu mass-media

Principala atribuţie a biroului de presă este de a stabili şi întretine o bună comunicare cu mass-media, în interesul organizaţiei pe care o reprezintă.

Pentru a satisface atât nevoile de informare ale mass-media, cât şi ale publicului, este necesară colaborarea membrilor biroului de presă cu jurnaliştii.

În acest sens, există două modalităţi de abordare a relaţiilor cu mass-media: activă si reactivă.

Abordarea activă Abordarea reactivăpresupune un efort se rezumă doar la aplanificat de a stârni reacţiona la solicitărileinteresul presei pentru presei;un anumit subiect;

nu întotdeauna seare la bază atât transmit mesajele doriteiniţiativa de a veni în deoarece majoritateaîntâmpinarea timpului este alocatsolicitărilor răspunsurilor lajurnaliştilor, cât şi întrebarile jurnaliştiloranticiparea interesului sau dezminţirilor lalor pentru anumite materialele apărute însubiecte; presă;adică “gândeşte câteva va aflaţi întotdeaunamutări înainte”; În urma evenimentelor şieste cea mai dorită vă petreceţi timpuldeoarece, având “stingând incendii”;iniţiativă, se poate plus, nu puteţicontrabalansa controla fluxulcaracterul critic al unor informaţionalmateriale de presă;stârneşte interesulpresei.

Atenţie!Materialele transmise mass-media trebuie să aibă anumite calităţi pentru a le capta interesul.

9

Page 7: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

J*SJ*S Actualitatea - informaţia perimată nu va finiciodată preluată. Elementul de noutate esteîntotdeauna şi de interes. && Ineditul -

publicul şi, implicit, presa sunt atrasede evenimente neobişnuite. Dar, acest lucru nuînseamnă că senzaţionalul să afecteze mesajeledumneavoastră. jgjg Conflictul - dă

ştirilor o mai mare căutare.Exemple: război, sport, cazuri în justiţie etc. &&

Proximitatea - publicul este interesat deevenimentele din imediata sa apropiere.Informaţiile locale prezintă mai mult interes.

&& Suspansul - ştirile cu un astfel de element suntcăutate de mass-media. Exemplu: luări de ostatici sau dispariţii misterioase.

JSSJSS Progresul - ultimele invenţii sau descoperiri înanumite domenii, cum ar fi genetică sau industria spaţiala, sunt ştiri de presă interesante.

JSSJSS Proeminenta - ştirile de senzaţie desprepersonalităţile momentului sunt foarte gustate de public. Trebuie evitată suprasaturarea cu asemenea informaţii, deoarece pot fi interpretate drept „cult al personalităţii”.

Organizaţia poate transmite informaţiile dorite către presă şi, implicit, către publicul ţintă, sub mai multe forme.

Page 8: Relatiile Cu Presa

Cele mai des utilizate mijloace sunt:- Ştirea de presă

Comunicatul de presăConferinţa de presăBriefing-ul de presăDosarul de presă

10

Page 9: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

3. Ştirea de presă

Ştirea de presă reprezintă relatarea sau descrierea într-o manieră jurnalistică a unui eveniment.

Ea este destinată exclusiv publicării şi, drept urmare, este preluată şi difuzată ca atare de către mass-media.

Ştiaţi că...?Ştirea de presă este adesea confundată cu comunicatul de presă. Când unui reprezentant al unei agenţii de publicitate importante din România i s-a atras atenţia că face confuzie între ştire şi comunicat, acesta a răspuns că denumirea de „comunicat de presă” sună mai bine şi, prin urmare, „îl folosesc ca atare”.

Ştirea de presă trebuie să răspundă la cele şase întrebări de bază ale unei ştiri, întrebări pe care şi le pune orice receptor:- CINE (este autorul acţiunii, este implicat în eveniment)?- CE (s-a întâmplat)?- UNDE (s-a petrecut evenimentul)?- CÂND (a avut loc)?- CUM (s-a desfăşurat)?- DE CE (care au fost cauzele sau motivul evenimentului)?

Ştirea de presă se construieşte după modelul “piramidei inversate”.

Aceasta presupune ca informaţiile prezentate în ştire să fie ordonate descrescător, în funcţie de importanţa lor.

Astfel, informaţiile cele mai importante sunt amplasate în primul paragraf al ştirii, nu în ultimul, deoarece rolul acesteia este de a informa, şi nu de a ţine în suspans cititorul.

Abordarea acestui model se impune deoarece redactorii şi editorii din presă citesc, de obicei, primele paragrafe ale unei ştiri, pentru a-şi da seama dacă aceasta prezintă interes sau nu. Când spaţiul de publicare nu este suficient, atunci ştirea trebuie redusă.

11

Page 10: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Atenţie!Reducerea ştirii se face mai lejer şi mai rapid de la

sfârşit către început.

O ştire de presă are următoarea structură: introducere, cuprins şi încheiere.

IntroducereaJSSJSS trebuie să capteze atenţia cititorului şi să-i

trezească curiozitatea de a citi până la capăt; JSSJSS nu trebuie să depaşească 30 de cuvinte (un

paragraf); JSSJSS trebuie să răspundă la primele patru întrebări

(cine?, ce?, unde?, când?); JSSJSS dacă subiectul acţiunii nu este o persoană

cunoscută, nu este necesar să i se dea numele chiarde la început.

CuprinsulJSSJSS este format din mai multe paragrafe de

aproximativ 30 de cuvinte, în care se oferadetaliile despre eveniment; JSSJSS acum se

raspunde la întrebările cum? şi de ce?; && se precizează sursele declaraţiilor citate; JSSJSS se precizează numele persoanelor implicate în

eveniment, dacă acest lucru nu s-a făcut înintroducere;

JSSJSS se recomandă ca, dacă pe tema respectivă au mai

12

Page 11: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESAfost publicate articole, să faceţi legatura, pe câtposibil, cu acestea; JSSJSS pentru precizarea

surselor, se folosesc verbeprecum: “a spus”, “a afirmat” sau “a declarat”, nuverbe de genul “a crede” sau “a presupune”; JSSJSS

utilizaţi acelaşi timp verbal, trecut sau prezent, darnu pe amândoua.

Atenţie!Nu repetaţi informaţiile deja precizate în introducere!

ÎncheiereaJSSJSS cuprinde informaţii mai puţin importante despre eveniment, dar care prezintă interes pentru opinia publică.

Retineţi!Pentru a redacta o ştire bună, atât din punct de vederestructural, cât şi informaţional:

Nu trebuie construite paragrafe lungi! Trebuie scris pentru a informa, nu pentru a impresiona! Nu se inserează opiniile personale, deoarece acestea nu interesează pe nimeni!

Ştirea de presă nu trebuie să depaşească o pagina A4.

Page 12: Relatiile Cu Presa

Atenţie!Nu trebuie să lipsească coordonatele organizaţiei care transmite ştirea:

numele;adresa;numerele de telefon şi fax;adresa de e-mail;pagina de Internet.

13

Page 13: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESAToate acestea se scriu, de regula, în antet. Sub antet se

precizează persoana de contact şi coordonatele sale pentru eventuale solicitări (această precizare se poate face şi la sfârsitul ştirii, în partea dreaptă).

Tot în partea de sus, în dreapta, se scrie data difuzării ştirii. La finalul ştirii, în partea stânga, se semnează documentul respectiv şi se pune ştampila organizaţiei.

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Relaţii Publice Tel./fax: 413.01.11 Nr. 194- 01

14 iunie 2001Aceste informaţii sunt disponibile şi în Internet, la adresa

w ww.mapn.ro Persoana de contact:

VIZITA MINISTRULUI APARĂRII NAŢIONALE LA WASHINGTON

În continuarea vizitei de lucru pe care o întreprinde în SUA, domnul Ioan Mircea Pascu, ministrul apărării naţionale, a avut marţi şi miercuri, la Washington DC, întâlniri cu domnii Paul Wolfowitz, secretarul adjunct al apărării, Marc Grossman, subsecretar de stat pentru afaceri politice la Departamentul de Stat, Stephen Hadley, adjunct al consilierului pentru securitate nationala al Presedintelui SUA, Newt Gingrich, fost speaker al Camerei Reprezentanţilor, William Cohen, fost secretar al apărării, şi cu congresmanul republican Curt Weldon, membru al Comitetului pentru Forţele Armate din Camera Reprezentanţilor.

În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte referitoare la consolidarea Parteneriatului Strategic între cele două ţări şi la asistenţa pe care SUA o oferă, în continuare, în procesul de reformă şi modernizare a Armatei României. Au fost explorate modalitati concrete de cooperare pentru

Ministrul apărării naţionale a participat la un seminar internaţional organizat de Ambasada Slovaciei la Washington, pe tema "Pregatiri pentru aderarea la NATO", ocazie cu care a prezentat experienţa românească în implementarea Planului de Acţiune în vederea Aderării la NATO (MAP) şi a răspuns la întrebările adresate de auditoriu.

Domnul Ioan Mircea Pascu s-a întâlnit cu reprezentanţi ai unor mijloace de informare în masă din capitala SUA ("AssociatedPress","Reuters", "International Herald Tribune", "CNN", "The Washington Times", "National Public Radio", "Defense News").

Biroul de Presă al M.Ap.N. NOTA: Biroul de Presă al M.Ap.N. pune la dispoziţia jurnaliştilor interesaţi fotografii cu aspecte din timpul vizitei.

14

Page 14: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

4. Comunicatul de presă

Comunicatul de presă, spre deosebire de ştirea de presă, este destinat informării presei şi nu, în primul rând, publicării ca atare.

Prin comunicat, se informează mass-media despre acţiuni prezente sau viitoare sau se oferă informaţii suplimentare despre acţiuni care au avut loc.

Atenţie!Având în vedere că pentru presă comunicatele sunt surse de

informaţii oficiale, nu trebuie să abuzaţi de acestea!

La redactarea comunicatelor se foloseşte tot tehnica “piramidei răsturnate” şi se răspunde la aceleaşi întrebări: cine?, ce?, unde, când?, cum?, de ce?.

Nu trebuie să lipsească coordonatele organizaţiei, persoana de contact, semnătura şi ştampila organizaţiei. Ca şi în cazul ştirii de presă, comunicatul nu trebuie să depaşească o pagină A4.

Când se primeşte un comunicat, primul element care se citeşte este titlul. Titlul atrage atenţia jurnalistului şi-l convinge să citească mai departe.

Titlul trebuie să fie:- incitant, pentru a trezi curiozitatea jurnalistului;- să focalizeze atenţia pe o acţiune nouă;- simplu, scurt, explicit;- să ofere o perspectivă clară asupra conţinutului comunicatului.

Evitaţi nota de senzaţional în titlu! Este vorba despre un comunicat de presă, nu despre un mesaj publicitar sau un articol de senzaţie.

15

Page 15: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Textul comunicatului de presă:- trebuie să fie concis, grupat în paragrafe de maxim 30 de cuvinte;- trebuie să conţină cuvinte concrete, cu semnificaţie precisă, evitându-se, pe cât posibil, limbajul de specialitate.

În cazul în care acesta nu poate fi evitat, cuvintele tehnice sunt explicate între paranteze;

include date şi cifre verificate în prealabil;precizează numele de persoane, localităţi sau instituţii, scrise

corect.- foloseşte abrevierile numai după ce denumirea abreviată amai fost amintită pe parcursul comunicatului.

Tonul comunicatului de presă trebuie să fie neutru, evitându-se judecaţile de valoare, comparaţiile, superlativele sau calificativele.

Totodată, se pot folosi citate din declaraţiile organizatorilor sau participanţilor la eveniment, personalizându-se astfel comunicatul şi amplificându-se forţa informaţiei.

Cu ajutorul citatelor aşezate între ghilimele, se poate prezenta poziţia unei organizaţii, fără a se renunţa la tonul neutru.

Page 16: Relatiile Cu Presa

Aşezarea în pagină a comunicatului de presăComunicatul este spaţiat la două rânduri pentru a lăsa loc

jurnaliştilor să facă însemnări pe text.- Pentru adnotări, se lasă câte o margine de 2-3 centimetri de oparte şi de alta a paginii.

Marginea din stânga nu trebuie să depaşească 4 centimetri.O pagină trebuie să cuprindă 25 de rânduri a câte 60 de semne

fiecare, acesta fiind standardul folosit în redacţii. Astfel jurnalistul îşi poate da seama cu uşurinţă de spaţiul pe care comunicatul îl poate ocupa într-o pagină de ziar.- Nu se subliniază cuvinte, fraze, nici măcar titlul.

Diversitatea situaţiilor concrete, care trebuie aduse la cunoştinţa mass-media, a dus la apariţia mai multor tipuri de comunicate.

I. Dupa criteriul prezenţei sau absenţei unei luări de poziţie, există două mari categorii de comunicate:

jgjg comunicatul de informare, prin intermediulcăruia se transmit invitaţii sau anumite informaţii.

JSSJSS comunicatul de tip persuasiv, prin care se

16

Page 17: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESAtransmite o opinie sau o poziţie a organizaţiei.

II. Comunicatele se diferenţiază şi în funcţie de conţinutul lor. Astfel, avem:

1. Comunicat-invitatie, prin care, după cumsugerează şi numele, ziariştii sunt invitaţi să participe la un eveniment organizat de instituţia care-l trimite: o conferinţă de presă, o vizita, o inaugurare, aniversare etc.

În comunicat trebuie să se precizeze: JSSJSS tema evenimentului; JSSJSS locul de desfăşurare; JSSJSS momentul desfăşurării; JSSJSS participanţii.

Invitaţia se trimite presei cu doua-trei zile înaintea evenimentului.

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Relaţii Publice Tel./fax: 413.01.11 Nr.259 – 01

27 iulie Aceste informaţii sunt disponibile şi în Internet, la adresa

www.mapn.roPersoana de contact:

C O M U N I C A T

Marţi, 31 iulie a.c., începând cu ora 9.30, la Academia de Înalte Studii Militare (Str. Panduri, nr. 68-72, sector 5) va avea loc festivitatea de absolvire a celei de-a 104-a promoţii de ofiţeri, care poarta denumirea onorifică "Mareşal Constantin Prezan".

La ceremonial sunt invitate să participe oficialităţi civile şi militare, veterani de război, reprezentanţi ai mass-media etc.

Instituţie de elită a învaţământului militar superior, Academia de Înalte Studii Militare asigură absolvenţilor săi o temeinică pregătire de comandament, de stat-major şi logistică, la nivelul standardelor ţărilor membre NATO.

Jurnaliştii acreditaţi la M.Ap.N. sunt invitaţi de Senatul A.I.S.M. să participe la festivitate, începând cu ora 9.10. Detalii suplimentare se pot obţine la tel. 410.20.72 - locotenent colonel Ionel Olaru.

Biroul de Presă al M.Ap.N.

2. Comunicatul-anunţ face cunoscut un eveniment public ceurmează să aibă loc: vernisaje, lansări etc.

17

Page 18: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Prin intermediul mass-media, se urmareşte informarea publicului şi convingerea de a participa la eveniment.

Comunicatul-anunţ trebuie să stârnească interesul presei, de aceea trebuie să conţină detalii cât mai semnificative. El stă la baza unui material de presă de sine stătător.

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Relaţii Publice Tel./fax: 413.01.11 Nr. 254 – 01

26 iulie 2001Aceste informaţii sunt disponibile şi în Internet, la adresa

www.mapn.roPersoană de contact:

C O M U N I C A T

Vineri, 27 iulie a.c., ministrul apărării naţionale, domnul Ioan Mircea Paşcu, va participa, în poligonul Iavoriv, din Ucraina, la activităţile prilejuite de închiderea exerciţiului multinational de comandament "SCUTUL PĂCII 2001". Domnul Paşcu va vizita un centru de pregătire a subunităţilor destinate pentru acţiuni de menţinere a păcii şi va avea, în cursul după-amiezei, o întâlnire de lucru cu omologul său ucrainean, Oleksandr Kuzmuk.

România a fost reprezentată la "SCUTUL PĂCII 2001" de un detaşament compus din 11 cadre militare de la Corpul 10 Armată Teritorial, care şi-au desfaşurat activitatea în structurile de comandă ale exerciţiului la nivel brigadă, batalion şi în cadrul unei celule de răspuns de tip companie.

Activitatea a fost organizată de Comandamentul Gărzilor Naţionale din statul american Illinois, Comandamentul Tactic al Trupelor SUA din Europa şi Comandamentul Trupelor de Uscat din Forţele Armate ale Ucrainei. Au participat reprezentanţi ai 20 de ţări membre NATO şi partenere.

Biroul de Presă al M.Ap.N.

3. Comunicatul de informare se referă laevenimentele importante ce au loc în cadrul organizaţiei: inaugurarea unui nou sediu, lansare de produs sau serviciu, fuzionare, numirea unui nou preşedinte etc.

18

Page 19: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Direcţia Relaţii Publice Tel./fax: 413.01.11 Nr. 253 – 01

25 iulieAceste informaţii sunt disponibile şi în Internet, la adresa

www.mapn.ro

Persoană de contact:

C O M U N I C A T

Începând de astăzi, 25 iulie, în subordinea Statului Major General funcţionează - prin comasarea unor structuri logistice, de mentenanţă şi depozite -Brigada 122 Logistică, având comandamentul în Bucureşti. Misiunea acestei mari unităţi, a cărei structură corespunde cerinţelor de interoperabilitate cu structurile NATO, este de a realiza sprijinul logistic la nivelul conducerii strategice.

Cu aceeaşi dată, la comanda marii unităţi a fost numit colonelul inginer Marin Maciucă, ofiţer cu experienţă în activitatea de comandă a structurilor logistice şi proaspăt absolvent al Colegiului Naţional de Apărare.

Biroul de Presă al M.Ap.N.

4. Comunicatul de luare de poziţie prezintăatitudinea organizaţiei faţă de o anumită problemă.

Comunicatul poate avea mai multe forme: JSSJSS de contestare faţă de o realitate cu care organizaţia

nu este de acord; JSSJSS de provocare, prin care denunţă o realitate cu care

nu este de acord; JSSJSS de clarificare, prin care aduce unele precizări şi

nuanţează anumite afirmaţii anterioare; xx de rectificare, prin care corectează anumite

informaţii ce ar putea prejudicia imagineaorganizaţiei.

19

Page 20: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Directia Relaţii Publice Tel./fax: 413.01.11 Nr. 158- 01

22 mai 2001Aceste informaţii sunt disponibile şi în Internet, la adresa

www.mapn.roPersoană de contact:

COMUNICAT

Referitor la articolul "Din ordinul ex-ministrului Babiuc, M.Ap.N. a dat la schimb un teren de lux din Băneasa, pierzând milioane de dolari", publicat în ziarul "Adevarul" din 22 mai a.c., Biroul de Presă al M.Ap.N. precizează urmatoarele:

Ministrul apărării naţionale, domnul Ioan Mircea Paşcu, a ordonat Corpului de control să efectueze o cercetare, împreuna cu Secretariatul General al M.Ap.N., privind modul şi raţiunile efectuării acestui schimb de terenuri. Rezultatele controlului vor fi date publicităţii la finalizarea acestuia.

Biroul de Presă al M.Ap.N.

5. Comunicatul de reamintire dubleazăcomunicatul-invitaţie, amintindu-le ziariştilor de evenimentul anunţat anterior.

Pe acest comunicat, se face referire la cel trimis deja şi se adaugă unele detalii pentru a atrage atenţia asupra evenimentului.

Comunicatul trebuie să ajungă la ziaristi cu 2-3 zile înaintea desfăşurării acţiunii.

Ştiaţi că …?Cel mai utilizat mijloc de comunicare cu mass-media este

comunicatul de presă?

Comunicatele de presă trebuie îndosariate pentru a se putea reveni asupra lor ori de câte ori este nevoie.

20

Page 21: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Atenţie!În timpul unei crize, primul comunicat trebuie trimis cât mai

repede şi trebuie să precizeze faptele ca atare; dupa acesta, se emit noi comunicate, din oră în oră sau din două în două ore, în care se oferă unele detalii suplimentare. În felul acesta, se evită speculaţiile din partea presei.

21

Page 22: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

5. Conferinţa de presă

Conferinţa de presă se organizează cu ocazia unor evenimente importante care prezintă interes pronunţat pentru public.

Page 23: Relatiile Cu Presa

Când şi de ce se organizează o conferinţă de presă?când se doreşte transmiterea unor date despre un eveniment pe mai multe mijloace de informare în masă;pentru a fi evitate acuzaţiile de favoritism în relaţiile cu presa;

pentru a economisi timp, preîntâmpinându-se, în felul acesta, solicitările pentru interviuri individuale.

Page 24: Relatiile Cu Presa

Când vă hotarâţi să organizaţi o conferinţă de presă, trebuie, mai întâi, să vă gândiţi dacă subiectul propus de dumneavoastră este interesant şi pentru mass-media.

Ştiaţi că ...?Un primar de sector din Bucureşti a organizat, cu câţiva ani în

urmă, o conferinţă de presă pentru a le cere ziariştilor sugestii. Primarul era depăşit de reclamaţiile referitoare la pocnitorile care-i deranjau pe locuitorii sectorului.

Atenţie!Conferinţa de presă trebuie susţinută de factori de decizie din

cadrul organizaţiei, care au competenţa de a răspunde la eventualele întrebări ale jurnaliştilor.

22

Page 25: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Organizarea unei conferinţe de presă presupune:

Page 26: Relatiile Cu Presa

alegerea unei săli încăpătoare dotată cu mese şiscaune pentru ziarişti, surse de energie şi sistemde amplificare, masă şi scaune pentru cei caresusţin conferinţa;stabilirea orei de desfaşurare, indicat fiindtronsonul orar 10 –14;pregătirea unui scurt material introductiv, pentrua-i familiariza pe jurnalişti cu subiectul propus;stabilirea participanţilor la conferinţă;alcătuirea unei liste cu întrebări şi răspunsuriposibile;pregătirea dosarelor de presă pentru ziarişti;desemnarea unui membru al Biroului de presăcare să înregistreze jurnaliştii prezenţi şi să leînmâneze dosarele de presă;amenajarea unui mic bufet;anunţarea presei din timp (2-3 zile înainte),precizându-se locul şi ora desfăşurării,participanţii, precum şi subiectul abordat;asigurarea de locuri de parcare pentru ziarişti.

XXXX

XX

XX XX

XX XXXX XXXX

Aşa nu!În 1996, dupa ce a fost investit în funcţie, ministrul

învăţământului a organizat o conferinţă de presă, în care le-a spus ziariştilor: „Întrebaţi-mă, eu nu am nimic să va spun!”

Page 27: Relatiile Cu Presa

Etapele unei conferinţe de presă:salutarea ziariştilor; anunţarea temei şi a duratei; prezentarea invitaţilor; începerea conferinţei propriu-zise; întrebarile ziariştilor şi răspunsurile; anunţarea apropierii de final; adresarea de mulţumiri ziariştilor pentru participare.

Page 28: Relatiile Cu Presa

Orice conferinţă de presă este condusă de un moderator, de obicei, purtătorul de cuvânt al organizaţiei. În unele cazuri, moderator este un membru al Biroului de presă.

23

Page 29: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

6. Briefing-ul de presă

În mare, este asemănător conferinţei de presă, numai că supune atenţiei mass-media un singur subiect, mai restrâns şi mai puţin complex decât în cazul conferinţei de presă.

Atenţie!Briefing-ul de presă este susţinut de către o singură persoană, de

obicei un specialist în domeniul abordat.

Organizarea briefing-ului de presă este recomandată dacă există mai multe solicitări de informaţii pe aceeaşi temă din partea presei.

Ştiaţi că...?Săptămânal, Ministerul Apărării organizează un briefing de

presă? Spre deosebire de alte instituţii, unde briefing-ul este susţinut de purtătorul de cuvânt, MApN a renunţat la această abordare şi aduce un specialist în domeniul respectiv.

Briefing-urile de presă trebuie susţinute de materiale ajutătoare, cum ar fi prezentările pe calculator sau folii transparente.

Briefing-ul are două părţi:XX declaraţia iniţială;XX răspunsurile la întrebările presei.

Atenţie!Briefing-ul nu trebuie să dureze mai mult de 20 de

minute.

Refuzaţi politicos să raspundeţi la întrebările care nu au legatură cu subiectul.

Ca şi în cazul conferinţei de presă, briefing-ul trebuie să aibă un moderator.

Declaraţia principală este organizată în felul următor: XX introducerea, în cadrul căreia moderatorul:

o salută ziariştii;o prezintă persoana care susţine briefing-ul şi tema

abordată;

24

Page 30: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

o stabileşte câteva reguli pentru o bunădesfăşurare a briefing-ului. XX

cuprinsul, în care specialistul:o raspunde la întrebările cine?, ce?, unde?,

când?, cum?, de ce?; o foloseşte numai date despre eveniment şi

persoanele implicate; o nu trebuie să se piardă în amănunte,

deoarece detalii se află în mapele de presă. XX încheierea, în timpul căreia:

o specialistul transmite mesajul principal peun ton pozitiv sau, cel putin, neutru; o

moderatorul îi invită pe jurnalişti săadreseze întrebări.

25

Page 31: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

7. Dosarul de presă

Dosarul de presă este alcătuit din materiale informative destinate presei, mult mai detaliate decât într-un comunicat de presă.

Dosarul este folosit cu diverse ocazii, cum ar fi conferinţele de presă, lansările, călătoriile de presă etc.

Atenţie!Dosarul de presă nu este conceput pentru a genera o ştire, ci pentru

a pune la dispoziţia jurnaliştilor cât mai multe informaţii, din care aceştia să-şi realizeze propriile materiale.

Structura dosarului de presă trebuie să respecte anumite reguli.

Page 32: Relatiile Cu Presa

Ce trebuie să conţină un dosar de presă?coperta, pe care apare sigla şi antetul organizaţiei,data emiterii şi tema dosarului;sumarul, în care se menţionează în ordine toatematerialele care alcătuiesc dosarul. Sumarul stăîntotdeauna la începutul, nu la sfârşitul dosarului;un text sub forma unui comunicat, care sintetizeazătema respectivă;alte documente, sub forma unor texte de 2-3 pagini,cum ar fi: declaraţiile iniţiale, biografii ale celor cesusţin conferinţa, alte materiale ajutătoare pe aceatemă;materiale suplimentare, cum ar fi articole despreorganizaţie publicate anterior, însă numai dacăacestea au legatură cu subiectul respectiv.

Page 33: Relatiile Cu Presa

Dosarul de presă nu trebuie să aibă mai mult de 12 pagini. Prea multe informaţii îngreunează accesul ziariştilor la adevăratele mesaje pe care vrea să le transmită o organizaţie.

Ştiaţi că...?Directorul unei agenţii de „consulting&advertising” a afirmat că el

introduce „Sumar” la dosarul de presă numai dacă acesta depăşeşte 20 de pagini? Ori, teoria spune altceva...

26

Page 34: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

Varietatea situaţiilor în care dosarul de presă este necesar a dus la apariţia mai multor tipuri:

XX dosarul de presă care însoţeşte comunicatul de presă: este folosit numai când subiectul abordat este prea complex pentru a fi făcut public printr-un simplu comunicat;

XX dosarul de presă - cartea de vizită aorganizaţiei: oferă jurnaliştilor informaţii despre organizaţie, f ără a fi legate de un subiect anume sau o problemă punctuală;

XX dosarul de presă pentru evenimente: este special conceput pentru o acţiune iniţiată de organizaţie.

27

Page 35: Relatiile Cu Presa

RELAŢIILE CU PRESA

BIBLIOGRAFIE

STANCU, Valentin, STOICA, Marcela, STOICA, Adrian, Relaţii publice. Succes şi credibilitate, Ed. Concept Publishing, Bucureşti, 1997.

MIRCEA, Dan, Relaţiile cu presa, Ed. Militară, Bucureşti, 2000.

COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass media, Ediţia a II-a, revăzută, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.

CUTLIP, Scott M. si CENTER, Allen H., Broom, Glen M., Effective Public Relations, Prentice Hall, Englenwood Clofs, New Jersey

28