1

RELAŢIILE APROPIATE ŞI SINGURĂTATEA

Curs # 62011-2012

2

PLANUL PREZENTĂRII• Partea I: Aspecte generale despre relaţiile

interpersonale– Clasificarea relaţiilor sociale şi relaţiile interpersonale

apropiate• Formele relaţiilor interpersonale• Nivelurile relaţiilor interpersonale

– Caracteristicile esenţiale ale relaţiilor apropiate– Stilul de ataşament şi stilul de relaţionare

• Partea II: Dragostea văzută prin prisma teoriilor psihologiei sociale– Atracţia interpersonală vs. sindromul îndrăgostirii– Tipologiile psihosociale ale dragostei

3

PARTEA IAspecte generale despre relaţiile

interpersonale

4

Interacţiunile interpersonale şi formele relaţiilor interpersonale

Relaţii distante(de schimb, “reci”)

Relaţii apropiate(intime, “calde”)

Relaţii de familie

Relaţii de prietenie

Relaţii de dragoste

Relaţii interpersonale Clark & Mills

(1979; 1993)

Relaţii cucunoştinţele

Relaţii profesionale

Relaţii la“prima vedere”

Interacţiuni interpersonale

ocazionale

5

Interacţiunile interpersonale şi nivelurile de relaţionare

• Conform opiniei exprimate de Levinger (1974) este important să distingem nu doar formelerelaţiilor interpersonale (vezi anterior) ci şi nivelurile de manifestare a relaţiilor interpersonale (vezi mai jos).

• Nivelurile relaţiilor interpersonale:0. Absenţa relaţiilor interpersonale1. Relaţionarea unilaterală2. Relaţionarea superficială3. Relaţionarea mutuală

6

Modelul nivelurilor de relaţionare (Levinger, 1974)

Eu Altul

0. Contact zero

1. Atenţia unilaterală: impresii şi atitudini unilaterale; fără interacţiune

Eu Altul

2. Contact de suprafaţă: atitudini bilaterale; interacţiune slabă

Eu Altul

3. Contact frecvent:

Eu Altul

Suprapunereminoră

Noi

Eu Altul Suprapunere moderată

Suprapunere majorăRelaţii

distante

Relaţii apropiate

7

Relaţii interpersonale studiate de psihologia socială

• Oamenii au multe relaţii interpersonale semnificative, psihologia socială studiind în special relaţiile apropiate precum prieteniaşi dragostea în diferitele forme de manifestare:

1. Relaţiile de prietenie2. Relaţiile romantice incipiente (curtarea)3. Relaţiile romantice avansate (dragostea)4. Relaţiile din cuplu (relaţiile post-romantice

≈ prietenia din cuplu:“soţul/soţia = cel mai bun prieten”)

8

Caracteristicile esenţiale ale relaţiilor intime sau apropiate

• Relaţiile apropiate se caracterizează prin următoarele aspecte (conf. Brehm, 1992):

1. Ataşament afectiv: sentimente pozitive (ocazional negative) pe care le avem faţă de o altă persoană;

2. Satisfacerea nevoilor: partenerii îşi satisfac anumite nevoii sociale, psihologice, fizice

3. Interdependenţa: partenerii se influenţează reciproc având trăiri afective, activităţi, comportamente şi gânduri puternic inter-corelate

“aventura de vacanţă”

“căsătoria formală”

9

Activitate de autocunoaştere (1): cum interacţionaţi cu ceilalţi?

• A. Găsesc că este destul de uşor să mă apropii de alţii. Mă simt bine să ştiu că depind de alţii şi că alţii depind de mine. Nu-mi fac griji că voi fi abandonat sau că cineva se va apropia prea mult de mine.

• B. Nu mă simt în largul meu atunci când am legături foarte strânse cu ceilalţi. Găsesc că este dificil să ai încredere în ceilalţi şi îmi vine greu să depind de ei. Devin nervos când cineva doreşte o relaţie foarte apropiată cu mine. Adesea, partenerii mei din relaţiile de dragoste mi-au cerut să fiu mai intim decât mă simt eu bine.

• C. Găsesc că alţii au reţineri în a se apropia de mine atât de mult cât aş dori eu. Mă gândesc adesea că partenerul meu nu mă iubeşte sau nu vrea să stea cu mine. Îmi doresc legături foarte profunde cu unele persoane, iar această dorinţă îi sperie pe unii.

10

Stilul de ataşament la copii• Primele relaţii intime intense se stabilesc între

mamă şi copil• Stilul de ataşament = modul în care reacţionează

copilul faţă de prezenţa sau absenţa mamei• Stilul securizant: plânge când mama pleacă şi se

bucură când revine• Stilul anxios / ambivalent: plânge când mama

pleacă şi este supărat sau apatic când revine• Stilul evitant: nu reacţionează intens la plecarea

sau revenirea mamei (Ainsworth et al., 1978)• Stilul anxios şi stilul evitant sunt maniere

nesecurizante de ataşament

11

Stilul de relaţionare la adulţi• Stilurile de ataşament la copii devin ulterior stiluri

de relaţionare la adulţi şi ... pot fi regăsite chiar în dragostea romantică! (Hazan & Shaver, 1987)

• Măsurarea ponderi fiecărui stil de relaţionare a fost făcută prin metode difeirite: anchetare prin ziar, chestionare studenţi (peste 700 subiecţi)

• Proporţia de manifestare în cultura americană: – securizant (stilul A) ~ 55% – anxios (stilul B) ~ 20%– evitant (stilul C) ~ 25%

• Cum sunt maturii care au diferite stiluri de relaţionare?

12

Caracteristicile adulţilor cu diferite stiluri de relaţionare

• Tipul securizant (A): relaţii bune în familie, cu părinţii; au o viziune mai pozitivă asupra oamenilor în general; au relaţii de lungă durată în care sunt fericiţi, prietenoşi, au încredere în ceilalţi; consideră oamenii ca fiind în general buni.

• Tipul anxios (B): o viaţă instabilă din punct de vedere afectiv: oscilează între emoţii extrem de negative faţă de alţii şi emoţii pozitive intense; au preocupări obsesive; o mare predispoziţie de a se angaja în relaţii dificile de lungă durată; extrem de senzuali şi geloşi.

• Tipul evitant (C): frecvente probleme în trecut cu unul sau ambii părinţi; se tem de intimitate; cred că dragostea inevitabil dispare.

13

PARTEA IIDragostea văzută prin prisma teoriilor psihologiei sociale

14

Activitate de autocunoaştere (2)• Aşezaţi o foia de hârtie în faţa Dvs. şi enumeraţi

ÎN VITEZĂ care credeţi că sunt FORMELE DE DRAGOSTE

• Când au fost întrebaţi despre formele de manifestare a dragostei studenţii au indicat un număr de 216 (!)

• Rangarea prototipicalităţii din 20 de forme: dragostea maternă (5.39), dragostea parentală (5.22), dragostea între prieteni / prietenia (4. 96), dragostea între surori (4.84), dragostea romantică (4.76), dragoste dintre fraţi (4.74), dragostea în familie (4.74) etc. (Fehr & Russell, 1991)

15

Sindromul îndrăgostirii sau prin ce diferă dragostea de atracţia interpersonală

• Este o stare afectivă calitativ diferită: dragostea nu este pur şi simplu o atracţie interpersonală intensă

• Caracteristicile stării psihologice căreia îi spunem “dragoste” (în sensul romantic; mai corect = “starea de îndrăgostire” sau sindromul îndrăgostirii):

1. Activare fiziologică intensă2. Atenţia este captată în întregime de persoana iubită3. Prezenţa frecventă a fanteziilor legate de

interacţiunea cu persoana iubită4. Schimbări rapide în trăirile afective: un duş

contrastant de emoţii negative şi pozitive

16

Dragostea văzută prin prisma tipologiilor psihologice

• La fel ca şi la nivelul cotidian, al psihologiei naive, în psihologia socială există mai multe tipologii ce urmăresc să capteze un număr diferit de forme de manifestare a dragostei:

1. Tipologia formelor primare şi secundare ale dragostei (Lee, 1977) – 6 tipuri

2. Tipologia “triunghiului dragostei” (Sternberg, 1986) – 8 tipuri

3. Tipologia celor două forme ale dragostei (Hatfield & Walster, 1981) – 2 tipuri

4. Tipologia celor două forme de relaţii intime (Rubin, 1973) – 2 tipuri

17

1. “Curcubeul dragostei”(Lee, 1977)

• Când distingem formele de dragoste putem să procedăm la fel ca şi în cazul culorilor: prin amestecul culorilor de bază putem obţine diferite culori secundare

• Formele de bază (primare) ale dragostei:1. EROS corespunde dragostei pasionale, intense,

fundamentată pe sentimente puternice2. LUDOS este dragostea jucăuşă, ludică în care

partenerii se privesc ca participând la un joc amuzant

3. STORGE este dragostea platonică în care predomină prietenia, respectul şi relaţiile de sprijin reciproc

18

[continuare]

• Formele derivate (secundare) de dragoste:1. MANIA este o dragoste posesivă; individul

este obsedat de posesia partenerului; “gelozia este la ea acasă”

2. AGAPE este dragostea-dăruire pentru celălalt; primează preţuirea prioritară a interesului celuilalt

3. PRAGMA este dragostea pragmatică, ghidată de interese clare; partenerul trebuie să corespundă “criteriilor corecte”, de regulă legate de succes economic şi statut social

19

Formele primare şi secundare din “curcubeul dragostei”

EROSdragostea pasională

LUDOSdragostea ludică

STORGEdragostea platonică

MANIAdragostea posesivă

AGAPEdragostea-dăruire

PRAGMAdragostea pragmatică

FORMELE PRIMARE

FORMELE SECUNDARE

20

2. “Triunghiul dragostei”(Sternberg, 1986)

• Conform opiniei lui Robert Sternberg (1986) dragostea este compusă din trei ingrediente / componente de bază:

• INTIMITATE: componenta emoţională care se referă la dorinţa de a fi apropiat cu celălalt, de a-i împărtăşi experienţele fericite, ca şi cele neplăcute

• PASIUNE: reprezintă componenta motivaţională, ce reflectă în principal atracţia sexuală, dorinţa de a fi în preajma celuilalt

• ANGAJAMENTUL: reprezintă componenta cognitivă; include decizia de a fi împreună cu celălalt, decizia de a continua relaţia, reafirmată chiar şi în momentele de criză

• Relaţiile romantice dintre două persoane pot fi descrise folosindu-se aceste dimensiuni (vezi mai jos)

21

INTIMITATE(emoţie)

PASIUNE(motivaţie)

ANGAJAMENT(cogniţie)

Dragostea desăvârşită(I + P + A)

Atracţia interpersonală

(I)

Pasiunea sau dragostea

nebuna(P)

Dragostea formală: deprindere sau

interes(A)Dragostea stupidă sau

relaţii sexuale de durată(P + A)

Dragostea romantică

(I + P)

Dragostea-prietenie(I + A)

Indiferenţă / respingere interpersonală

(- - -)

8 tipuri de relaţii

interpersonale

22

2. Dragostea-pasiune vs. dragostea-prietenie (Hatfield şi Walster, 1981)• Dragostea-pasiune = este o stare

emoţională intensă (de regulă de scurtă durată) legată de fascinaţia indusă de o altă persoană; se suprapune peste descrierea “sindromului îndrăgostirii”

• Dragostea-prietenie = este o formă a afecţiunii care are ca fundament încrederea şi grija reciprocă, respect, prietenie, angajament de lungă durată; poate exista între prieteni sau în cupluri, după ce dragostea-pasiune se consumă

23

Dragostea pasională analizată ca o emoţie

• Teoria celor două componente ale emoţiei (Schachter, 1964) afirmă că în trăirea emoţiei sunt prezente două etape:

1. Activarea fiziologică (arousal)2. Etichetarea cognitivă a cauzei excitaţiei• În cazul dragostei activarea fiziologică

trebuie atribuită persoanei iubite

24

Transferul excitaţiei în cazul dragostei pasionale

• Transferul excitaţiei (Zillman, 1984) se referă la posibilitatea ca excitaţia produsă de un stimul să fie atribuită excitaţiei produse de un alt stimul sau să fie adăugată acesteia

• Te poţi îndrăgosti … • ... pentru că îţi este frică ?!• Dutton & Aron (1974) au realizat două

cercetări prin care au încercat să răspundă la o astfel de întrebare

25

Capilano River in North Vancouver,British Columbia, Canada.

H = 76 mL = 137 m

26

Testul TAT (Murray, 1943) planşa 3GF

27

Dragostea … din fricăîn experimentul de teren

• Experimentul pe pod: “impactul peisajului asupra creativităţii”– Completarea unui chestionar (TAT planşa cu

femeia tristă) pe pod balansant vs. solid (V.I. 1)– Posibilitatea de a contactată experimentatorul

bărbat vs. femeie (V.I. 2:)

• Măsurarea VD: – Numărul de apeluri primite (V.D.1); – Codarea povestirii pentru conţinut sexual (V.D.2)– Frica legată de traversarea podului (V.D.3)

28

Lovely Bridge !

29

Dragostea … din fricăîn experimentul de laborator

• Experimentul cu şocuri electrice: sarcina de învăţare în compania unei femei frumoase– Aşteptări şocuri electrice pentru sine (mari vs.

mici; V.I. 1);– Aşteptări şocuri electrice pentru ea (mari vs. mici;

V.I. 2); • Măsurarea VD:

– Emoţii faţă de sarcină - anxietatea (V.D.1);– Emoţii faţă de subiect - atracţia romantică (V.D.2); – Codarea povestirii pentru conţinut sexual (Planşsa

T.A.T.; V.D.3)

30

Dragostea fără frica dar, ca rezultat al …efortului fizic

• Manipularea V.I. 1: White et al. (1981) a rugat subiecţii bărbaţi să alerge pe loc timp de 1 minutsau 15 secunde

• Manipularea V.I. 2: A urmat prezentarea unei înregistrări video cu o femeie care urma să le fie parteneră în experimentele ulterioare şi care era machiată să pară frumoasă sau să pară urâtă

• Măsurarea V.D.: subiecţii au completat un chestionar care măsura percepţia atractivităţii fizice

• Rezultatele: “Femeia frumoasă” a fost percepută ca fiind mai frumoasă iar “cea urâtă” şi mai urâtă în condiţia activării fiziologice ridicate

31

CONCLUZII …practice

• Nu vă uitaţi la persoanele de sex opus după ce: aţi fugit ca să prindeţi tramvaiul, aţi jucat baschet, aţi ieşit de la un meci de fotbal în care echipa preferată a câştigat, după ce aţi consumat cam mult alcool, după ce aţi dansat, aţi fost la un concert bun sau, de ce nu …

• ... după ce aţi luat un 10 la examenul de socială!

• De ce?• Ca să nu vă îndrăgostiţi ca rezultat al

“circumstanţelor situaţionale”!

32

THE END