Animalia Animalia

Increngatura ChordataSunt metazoare celomate, cu simetrie bilaterala, corpul metamerizat, cu schelet intern, endoschelet, reprezentat prin coarda dorsala , notocord. Notocordul: bageta formata din celule de forma unor monezi si sunt turgescentesi pline cu apa, este metamerizat. Este orgaan de locomotie si sustinere, dar permite doar miscari stereotipe. Prin evolutie notocordul nu mai facea fata si a in locul lui a aparut scheletul osos. Orice cordat in prima faza a evolutiei ontogenice trece printr-o faza de notocord si in functie de dezvoltare apare transformarea de la scheletul intern primar la cel secundar sau cartilaginos si cel tertial sau osos. Increngatura cordata cuprinde subincrengaturile: Urocordata, Cefalocordata si Vertebrata

Increngatura ChordataSubincrengatura Cephalochordata

Au notocordul din vf cozii pana in rostru. Coada dorsala nu este cuprinsa de piese scheletice si cartilaginoase. Nu au craniu, nici extremitatile perechi, le lipsesc centurile scapulare si pelviene. Au creier subdezvoltat cu doua perechi de nervi. Nu au organe senzoriale, le lipsesc ochii si au sangele incolor, au epiderma unistratificata, au corpul metamerizat si bine diferentiat. Stau ingropate in nisip, nu se misca, se hranesc cu particule materiale, sunt termofile. Branchiostoma lanceolatum sta ingropat in nisip, sta fixat, se hraneste cu particule materiale, sunt termofile si formeaza mari aglomerari pe faciesuri de nisip. Este stenobiont.

Increngatura ChordataSubincrengatura Urochordata Clasa: Ascidiaceae Thaliaceae Apendicularia

Sunt animale cu notocord persistent doar in regiunea coada si adesea doar in cursul vietii larvare. Se mai numesc tunicate. Sunt singurele capabile de inmultire sexuala si asexuata.Metamerele nu sunt diferentiate, iar tubul neural se regreseaza. Se dezvolta prin metamorfoza. Sunt animale exclusiv marine.

Ascidiaceele in stadiul larvar sunt mobile, iar in stadiul adult stau fixate de substrat, sunt sesile. Populeaza litoralele din marile calde si reci. Suporta greu variatiile de salinitate, sunt pradatoare, paraziti si simbiotice. Ascidia marumilata are doua tendinte evolutive. Cand sunt solitare, se inmultesc sexuat si larvele sunt inotatoare. Cand sunt colooniale, se inmultesc vegetativ prin stoloni, dispare stadiul de larva. Sunt hermafrodite si au rol geochimic.

Taliaceele plutesc, se deplaseaza pasiv, traiesc in colonii. Sunt plactonice, traiesc in mari calde. Se reproduc alternativ sexuat si asexuat. Au doua cicluri biologice : de ozoid solitar (ind rezultati din reproducere sexuata) si de blastozoid colonial (ind rezultati din reproducere vegetativa prin stoloni). Se impart in ordinele Pirosomide, Dolioide si Salpe. Reprezentant Pirosoma elegans.

Apendicularii duc toata viata stadiul de larva, au doar inmultire sexuata, sunt forme neotenice. Coada dorsala persista toata viata, nu au metamorfoza, au tunica slab dezvoltata, intalnite in mari calde pana la 200 m adancime, se deplaseaza activ.

Increngatura ChordataSubincrengatura Vertebrata Agnata (Hemicraniata) Gnatostomata (Eucraniata) Anfibia Reptila Albes

Vertebratele sunt cordate cu tegument pluristratificat al carei SNC (creierul si maduva spinarii) este ocrotit de un schelet intern, cartilaginos sau osos. Sistemul lor circular este prevazut cu o inima de origine venoasa. Notocordul nu depaseste capsula cefalica.

Agnata (Hemicraniata)

Nu au regiune occipitala, cartilajul lui M. lipseste (nu au mandibula)

AgnateleClasa Ostracodermi Sp. Pteraspis rostrata Clasa Ciclostomi Ordinul Myxini Sp. Myxine glutinosa Ordinul Petromizomi Sp. Lampetra danfordii - Ciscar

Gnatostomata (Eucraniata)

Au mandibula. Se impart in Cartilaginosi si Ososi

Gnatostomata (Eucraniata)Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Clasa Achantodii (Sp Climatus Reticulatus) Placodermi Chondrichithyes (pesti cartilaginosi) Osteichthyes (pesti ososi) Crosopterygia Dipnoi Amphibia Reptile Tetrapode Aves Mammalia

Pestii cartilaginosi

Clasa Chondrichthios Subcl. Elasmobranhiate Ordinul Selachiiformes Ordinul Rajiformes Subcl. Holocefali

Sunt pelagici, au fecundatie interna, nu au opercul. Au solzi placoizi, au inotatoare codala heterocerca, au inima cu con arterial si valvula spinala in intestin

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Chondrichthies Subcl. Elasmobranchii Ordinul Selachiiformes

Squalus acanthias

Cainele de mare

Rechinul albastru

Carcarinus gloucus

Sunt pradatori, au simtul dezvoltata la chimism, sunt ovipari (depun oua), ovovipari (intre embrion si corpul matern nu exista relatii) si vivipari (itre embrion si corpul matern exista relatii, schimburi), forme cosmopolite. Squalus acanthias se intalneste in Marea Neagra

Carcarinus gloucus are 5 m, vivipar si agresiv

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Chondrichthies Subcl. Elasmobranchii Ordinul Rajiformes

Raja clavata

Vulpea de mare

Dasiatis pactinaea

Pisica de mare

Sunt adaptate la mediul bentic. Au fante hioidiente. Raja clavata are tepi dorsali pt autoaparare. Dasyatis pactinaea are un ac cu venin

Pestii Ososi

Clasa Osteichthyes Subclasa Brachiopterygii Subclasa Actinopterygii

Subclasa Brachiopterygii Ordinul Polypteriformes

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Brachiopterygii Ordinul Polypteriformes

Polypterus bicir

Sp intalnita in Africa ecuatoriala. Are plamani si solzi gamoizi

Subclasa Actinopterygii Supraordinul Paleostei/Chondrostei Supraordinul Holostei Supraordinul Teleostei

Supraordinul Paleostei/Chondrostei Ordinul Palaeonisciformes Ordinul Acipenseriformes Familia Acipennseriformes

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Paleostei Ordinul Acipenseriformes Fam. Acipenseridae

Huso huso

Morunul

Acipenser stellatus

Pastruga

Acipenser quildenstaedti Nisetrul

Acipenser ruthennus Cega

Au radiile inotatoare in forma de stea. Au mustati cu rol tactil. Acipenser ruthennus are rostrul lung si igust, au 4 mustati care ating buza superioara. Acipenser quildenstaedti are rostrul scurt, mustatile pornesc din vf rostrului. Acipenser stellatus are rostrul lung si lat, mustatile la jumatatea dintre rostru si buza superioara. Morunul, Nisetrul si Pastruga sunt pesti migratori anadromi, au cartierul dde hrana in ape sarate si cartierul de reproducere in ape dulci. Cega este dulcicola si face icre negre. (sturionii fac icre rosii).

Supraordinul Teleostei Ordinul Clupeiformes Familia Clupeidae Familia Eugraulidae Familia Osteoglossidae Ordinul Salmoniformes Familia Salmonidae Familia Thymallidae Ordinul Scopeliformes Ordinul Saccopharyngiformes Ordinul Galaxiiformes Ordinul Escciformes Ordinul Mormyriformes Ordinul Cypriniformes Subordinul Charcinoidei Subordinul Gimnotoride Subordinul Cyprinoide Familia Cyprinidae Familia Cobitidae Subordinul Silmoidei

Ordinul Anguilliformes Ordinul Cyprinodontiformes Ordinul Beloniformes Ordinul Gadiformes Ordinul Macruriformes Ordinul Beryciiformes Ordinul Perciformes Familia Percidae Familia Cidide Familia Cottidae Familia Comephoridae Familia Cottocomephopidae Ordinul Echeneiformes Ordinul Pleuronectiformes Ordinul Syngnathiformes Ordinul Gasterosteiformes Ordinul Migiliformes Ordinul Lophiiformes Ordinul Tetrodontiformes

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Clupeiformes Familia Eugraulidae

Eugranlis engrasicholus Hamsii

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Clupeiformes Familia Osteoglossidae

Alosa pontica

Scrumbia de Dunare

Pesti marini migratori anadromi, traesc in bancuri. Au importanta economoca. Alosa pontica este un peste anadrom cu cartieul de hranire in Marea Neagra si cartierul de reproducere in Dunare. Eugranlis engrasicholus este un peste marin ce traeste in carduri si migreaza dintr-o zona in alta

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Salmoniformes Familia Salmonidae

Salmo truta Pastravul indigen

Salmo gairdneriPastravul curcubeu

Salmo labrax

Pastravii au inotatoare adipoase. Salmo truta sunt bastinasi, migreaza, se intalnesc in apele repezi de munte. Salmo gairdneri sunt din America. Salmo labrax este o subsecie pentru Salmo trutra

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Esociformes

Exos lucius Stiuca

Traesc in ape statatoare, sunt pradatori, au coloratie de camuflaj. Au mult energie pt o durata scurta de timp

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Cipriniformes Subord. Charcinoidei

Rooseveltiella

Pirania

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Cipriniformes Subord. Cyprinoide Familia Cobitidae

Misgurnus fosilis Tipar

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Cipriniformes Subord. Cyprinoide Familia Cyprinidae

Ciprinus carpico - Crab

Carassius gibelio - Caras

Babus babus - Mreana

Scandinus erthrophtes

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Perciformes

Cipriniformele sunt pesti dulcicoli. Au aparatul weber (singurul caracter comun),pentru echilibru. Majoritatea teleosteilor au vezica inotatoare (besica inotatoare organul hidrostatic pentru a urca sau cobora in masa apei). Cuprinde 4 subordine: Characinoidei, Gimnotoidei, Ciprinoidei, Siluroidei. Cipprinoidei nu au dinti vizibili, au dinti faringieni (al 5 arc branhial a fost profund modificat). Siluronidei au dinti vizibili. Crabul are 2 perechi de mustati. Carasul nu are mustati. Mreana are inotatoarea anala mai scurta ca Mreana vanata. Tiparul traeste in baltoace statute si urat mirositoare, lipsite de oxigen. Cavitatea branhiala este redusa, respira tegumentar, cand stau in mal respira prin intesti.

Bibanul

Perca fluviatilis

Salau

Stizostedion lucioperca

Regina baltii

Lepomis gibbosusBiban sorel

Scomber scombus Scrumbia albastra

Drac de mare

Trachinus draco

Perciformele sunt specii ducicole sau marine. Bibanul il intalnim in balti. Scrumbia este un pradator cu pinule (inotatoare mai mici). Dracul de mare are tepi pe operculi

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Plemohectiformes

Scophthalmus maeoticus

Calcan

Plemoneates flesus - Cambula

Ictalurus nebulosus

Plemonectiformele traiesc in ape sarate, partea superioara este pigmentatza si are ochi, iar partea cealalta este nepigmentata. Ichtalumus nebulosus este endemica din america de nord, se hraneste cu icre si cu peste.

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Syngnatiformes

Ac de mare

Syusvatus acus

Nerophis ophidionAta de mare

Hippocampus sp. Calut de mare

Traiesc in zona platformei continentale, acolo unde se formeaza alge. Au instinct de nidificare

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Gasterosteiformes

Gasterosteus aculeatus

Solea lascaris

Limba de mare

Ape salmastre, speci tericole, au instinct matern

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Osteichthyes Subclasa Actinopterygii Supraord. Teleostei Ordinul Lophiiformes

Unditar Lophius piscatorius

Pesti planctonici continentali, bentici, pescuiesc.

Clasa Dipnoi Ordinul Ceratodiformes

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Dipnoi Ordinul Ceratodiformes

Prot o

pter u

s an ecte ns

Sunt pesti cu respiratie dubla: branhiala si pulmonara (au un plaman), pentru a suplinii lipsa oxigenului. Se intalnesc in padurile ecuatoriale. Specia Protopterus anectens o intalnim in Africa

Amfibienii

Amfibienii sunt pradatori, sunt de pendenti de mediul acvatic pt reproducere, supravietuesc si pe uscat. Reproducerea se face cu metamorfoza si cu stadiu larvar. Fac legatura dintre pesti si animalele terestre. Respira tegumental si pulmonar, dar exista si anfibieni fara plamani. Au inima tricamerala. Coloana vertebrala are patru regiuni. Sunt terapode (au 4 picioare), piciorul, membrul poarta numele de chiridiu. Chiridiul este pentadactil si se imparte in seg I - stilopod, seg II zeuropod, seg III autopod. Exista trei tipuri de anfibieni: cu coada, fara coada si

Clasa Amphibia Supraord. Stegocephalia Supraord. Urodelomorpha Ord. Caudata Ord. Apoda Supraord. Batracomorpha Ord. Proanura Ord. Anura sau Salientia

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Amphibia Supraord. Urodelomorpha Ord. Caudata

Salamandra Salamandra

Salamandra in stadiul adult e terestra. Au coada rotunda, cand coada e aplatizata lateraal e acvatica. Traiesc in paduri de foioase. Au culoare neagra cu pete galbene, culori (numite aposemantice) ce au rol in comunicarea interspecifica si avertizeaza pradatorii ca este otravitoare. Au glande paratoide ce produc o substanta toxica. Sunt animale pradatoare zoofage (rame, melci, paianjeni). Imperecherea are loc daca femelei ii plac feromonii masculului. Oale raman pe tractul genital al femelei. Sunt tipul cu coada.

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Amphibia Supraord. Batracomorpha Ord. Anura sau Salientia Fam. Discoglosidae

Bombina bombinaBuhai de balta cu burta rosie

Bombina variegateBuhai de balta cu burta galbena

Nu au coada. Au limba rotunda. Bombina bombina au vf degetelor de culoare inchisa. Bombina variegata au vf degetelor de culoare deschisa. Sunt tinere. Au aplexul lombar (imbratiseaza femela la nivelul membrelor inferioare) si cenilar (imbrtiseaza femela sub membrele superioare). Au saci rezonatori. Bombina bombina are doar un sac rezonator.

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Amphibia Supraord. Batracomorpha Ord. Anura sau Salientia Fam. Bufomidae

Bufo bufo

Broasca raioasa bruna

Bufo viridis

Broasca raioasa verde

Au glande paratoide, glande toxice. Sunt antropofile

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Amphibia Supraord. Batracomorpha Ord. Anura sau Salientia Fam. Ranidae

Rana ridibanda

Broasca mare de lac

Rana esculenda

Broasca mica de lac

Broasca rosie de padure

Rana dalmatina

Rana temporariaBroasca rosie de munte

Ranidaele se impart in broaste verzi si broaste brune. Cele verzi sunt acvatice, iar cele brune au nevoie de apa doar in perioada reproducerii. Rana ridibanda incepe reproducerea cu o luna mai repede ca Rana Esculenda. Rana esculenda are membrele inferioare comestibile. Rana dalmatina are articulatia tibiotaxala deasupra botului (cand ii intindem membrul). Rana temporaria are articulatia tibiotaxala la nivelul botului sau un pic mai jos. Rana alvaris are articulatia tibiotaxala mai jos de nivelul ochilor.

Clasa Reptile Ord. testudines Ord. Rincocefalia Ord. Sauria Ord. Serpentes Ord. Crocodylia

Reptile

Reptilele sunt poichiloterme. Au craniul anapsid (bolta craniana fara fisuri), diapsid (au doua perechi de ferestre prin care trec muschii) si sinapsid.

Ord. testudines Subord. Criptodira Fam. Testudinidae Fam. Emyelae Fam. Chelonidae Subord. Plemodia Subord. Trionicoidae Subord. Atheca

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Reptile Ord. Testudines Subord. Criptodira Fam. Testudinidae

Testudo grecaTestoasa dobrogeana

Testudo hermanniTestoasa banateana

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Reptile Ord. Testudines Subord. Criptodira Fam. Emyelae

Emys orbicularis Testoasa de lac

Testoasa cu tampla rosie

Trahemis scripta

Au craniul anapsid. Testudinele au carapacea formata din doua parti: carapace si plastron, iar acestea sunt legate printr-un ligament. Carapacea e formata din: epiteca - partea superioara, si scuturile sau tecipartea inferioara. Prezenta acestor armuri: coloana vertebrala este unita cu carapacea, iar centura scapulara se afla sub coaste. Sunt ovovipare. Testudinele se impart in Testudinidae si Enydide.

Testudinidele au carapacea bombata si ligamentul lat. Au mobilitate redusa, merg incet. Au degetele sindactile (nu se mai dinsting, se vad doar ghearele, goantele) si picioare columnare. Au craniul anapsid. Sunt animale vegetative. Testudo graeca are o placa pigala, iiar Testudo hermannii are doua placi pigale. Sunt pradate de pasarile rapitoare. Enydidele sunt dulcicole, au carapacea aplatizata si ligament ingust. Mobilitate farte mare. Au degetele sindactile (particulare), au degete libere cu palmura interdigitala pentru a putea inota si cu gheare ascutite si taioase. Au craniul anapsid. Sunt pradatoare. Emys Orbicularis se reproduce pe uscat, isi ingroapa oale in sol nisipos. Au filamente faringiene pentru respiratie. Trahemis scripta este mare, competitiva, feroce.

Ord. Sauria Fam. Gekkonidae Fam. Iguanidae Fam. Aganidae Fam. Chamaeleantidae Fam. Scincidae Fam. Lacertidae Fam. Amphisbemidae Fam. Varanidae Fam. Teridae Fam. Helodermatidae Fam. Anguidae

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Reptile Ord. Sauria Fam. Lacertidae

Guster

Lacerta viridis

Soparla de camp

Lacerta agilis

Increngatura Chordata Subincr. Vertebrata Clasa Reptile Ord. Sauria Fam. Anguidae

Aguis fragilis

Sarpele de sticla sau Naparca

Diapsidele au corpul acoperit de solzi morti, deaceea trebuie sa naparleasca. Soparlele au tendinta vivipara si de apodizare. Soparlele au centurile scapulare si cervicale. Diapsidele cuprinde fam Lacertida si fam Anguidae. Din Lacertide fac parte Lacerta viridis si Lacerta agilis ce sunt insectivore, traiesc in pajisti, au colorit variat, oribianta, autotomie (isi lasa coada). Din Anguidae fac parte soparlele la care membrele sau redus.

Pasarile

Pasarile sunt homeoterme. Solzi sau transformat in pene. Pana e formata din: calamus, rahis si stindarct sau velix care are multe ramnificatii dicotomice numite barbe, pe barbe exista ramnificatii secundare numite barbule, iar barbulele prezinta carlige cu aajutorul carora isi refac integritatea penajului. Pana are doua functii: termoizolant (penele de contur) si zbor (penele de zbor). Penele se impart in pene de contur, pene de zbor si pene ornamentale. Penele de zbor se impart in remije, alare si rectrice. Remigele se impart in primare antopode, secundare zeucopode, tertiale stilopode. Alarele se impart in subalare care protejeaza remigele pe partea inferioara a aripii si supraalarele care protejeaza remigele pe partea exterioara a aripii, alarele sunt pot fi tot de trei feluri ca si remigele. Rectricele sunt penele cozii si cu cat acestea sunt mai mari cu atat manevrabilitatea in timpul zborului este mai mare. Pasarile de contur au rol senzorial vibrice, sau in reproducere.

Ciocul se cheama raufoteca iar partea superioara se numeste rinoteca, iar partea inferioara se numeste gnatoteca. Picioarele sunt acoperite cu solzi, si se numeste podoteca (teaca piciorului). Picioarele pot fi de tip: anizodactil, cenodactil, sindactil, zigodactil, heterodactil, pranprodactil. Pasarile sunt monogame, depun oua, naparlesc, nu au organe de acuplare si nu au dimorfism sau discromism sexual. Puii pot fi nidicoli (cand sunt dependenti de parinti), nidicoli extremi, nidifugi (puii sunt independenti) sau nidifugi extremi. Pasarile pot fi: monogame atunci cand un mascul are o singura femela si nu se deosebeste masculul de femela si isi impart sarcinile, sau poligame. Poligamia se imparte in trei: poligimie cand masculul se imperecheaza cu mai multe femele si nu-si ingrijesc puii, poliandrie cand femelele sunt frumoase si nu isi cresc puii, si poliginandrie cand mai multi masculi si mai multe femele se reproduc impreuna. Pasarile pot fi sedentare sau migratoare. Cele sedentare pot fi eratice, iar cele migratoare pot fi oaspeti de vara sau den iarna, sau pot fi pasari de pasaj.

Clasa Aves Subcls. Ratitae Subcls. Impenes (Sfeniciformes) Subcls. Carinatae

Subcls. Ord. Ord. Ord. Ord. Ord. Subcls. Ord.

Ratita Struthianiformes Reiformes Casuariformes Casuarus Apterigiformes Impenes (Sfeniciformes) Sphenisciformes

Subclasa Carinata Ord. Colymbiformes Ord. Podicipediformes Ord. Gaviiformes Ord. Pelecaniformes Ord. Ciconiiformes Ord. Ralliformes Ord. Galliformes Ord. Columbaeformes Ord. Falconiformes Ord. Strigiformes Ord. Psittaciformes Ord. Cuculiformes Ord. Piciformes Ord. Caprimulgiformes Ord. Apodiformes Ord. Colaciadiformes Ord. Paseriformes

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Podicipediformes

Podiceps cristatus

Corcodel mare

Are membrana interdigitala individuala pentru fiecare deget, sunt animale ihtiofage. Cartierul de reproducere (CR) se afla pe apa, au cuiburi plutitoare facute din papura si captusite cu vegetatie care putrezeste si ajuta la clocit.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Gaviiformes

Cufundac polar

Gavia arctica

Gaviformele sunt adaptate extrem la mediul acvatic. Au corp hidrodinamic, au membrane interdigitale, sunt sindactile. Gavia arctica cuibareste in tundra aproape de lac (apa nu are vegetatie submersa), sunt iftiofage, ii oaspete de vara, zboara doar noaptea pentru a se feri de pradatori deoarece au zborul ineficient, scot sunete urate, au culori pentru comunicarea interspecifica (alb cu negru), iarna au alt penaj (mai mult alb), pierd spontan penele.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Pelecaniformes Fam. Pelecaniformes

Pelican comun

Pelicanus onocrotatus

Au premigele negre. Sunt adaptate la mediul acvatic. Au degetele unite prin membrana interdigitala. Sunt oaspete de vara.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Cicaniformes

Cicania cicania

Barza

Cicania nigra

Barza neagra

Berzele produc sunete mecanice. Sunt zoofage polifage. Sunt migratoare, oaspete de vara, au zbor planatzburand peste stramtori. Cicania cicania este o specie sinantropa. Cicania nigra este o specie antihomofuga, iubeste padurile batrane, aluviare, din etajul montan si coliar.

Ardea purpurea

Starc rosu

Cartierul de hrana icepe in locul unde vegetatia palustra se termina. Cartierul de reproducere este stuful, cuibareste.

Starc de noapte

Nycticorux nycticorux

Este o specie migratoare, este un oaspete de vara. Cuibareste in arbori.

Botaurus stellaris

Buhai de balta

Botaurus stellaris este o specie dependenta de stufaris. Sunt pasari poligame. Au culori de camuflaj. Scot sunete de frecventa joasa pentru comunicare. Au pui seminidifugi.

Platolea leucirodioa

Lopatarul

Platolea leucorodioa in tara noastra este UN MONUMENT AL NATURII. Aste un oaspete de primavara

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Raliformes Fam. Otididae

Crex crexCarstel de padure

Rallus aquaticus Carstel de balta

Gallinula chloropus

Gainusa de balta

Fulica atra

Lisita

Crex crex traieste in pajisti mezofile, sp zoofaga si polifaga. Rallus aquaticus este oaspete de vara, sp zoofaga si polifaga. Gallinula chloropus este o specie sedentara, partial migratoare, dependenta de zone umede, are toate tipurile de reproducere. Fulica atra este o sp de balta, este sedentara, facultativ migratoare.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Galliformes Fam. Fhasianidae

Coturnix coturnix Prepelita

Galiform migrator. Vegetariana omnivora

Cocosul de munte

Tetrao urogalus

Lyrurus tetryx

Cocosul de mesteacan

Sunt specii sedentare. Au pronuntat dimorfismulsi dicromismul sexual. Sunt specii poligame. Au parada nuptiala spectaculoasa. Teritoriu de parada locul unde masculul isi etaleaza caracterele sexuale secundare. Tretao urogallus traieste in etajul montan superior (conifere), consuma cetini. Lylurulus tetrix traieste in etajul subalpin

Ierunca

Terastes bonasia

Este un tetraomid monogam. Specie sedentara.

Phasianus colchicus

Fazan

Este specie sedentara gramivora. Este poligama si poligina.

Perdix perdix Potarnichea

Are dicromism slab. Specie monogama

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Columbaeformes

Streptoperia tutur Turturica

Prumbel turcesc Gugustiuc

Streptopelia decaocta

Au ciocul moale la baza, sunt granivore. Streptoperia tutur este un oaspete de vara

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Falconiformes Fam. Accipitridae

Aquila pomarina

Acvila tipatoare mica

Traiesc in toata Holarctica. Au teritoriu dublu, isi fac cuibul in zone stancoase abrupte si se hranesc in zone deschiseau fidelitate fata de teritoriu, pot avea pana la 11, 12 cuiburi. Sunt monogame. Nu au dicromism sexual. Au dimorfism sexual (femelele sunt cu 30 % mai mari). Depun doua oua la un interval de trei zile, iar pui eclozeaza esalonat, sunt nidicoli si nu parasesc cuibul 70 de zile (30 de zile de la ecloziune femela nu paraseste cuibul), puii devin maturi dupa 7 ani, pana la varsta de 7 ani penele cozii sunt albe, iar cand ajung la maturitatea sexuala penajul cozii este negru. Sunt pasari rapitoare de zii. Toate rapitoarele dezi vad foarte bine deoarece au doua puncte galbene pe retina.

Buteo buteo

Soricar comun

Este o pasare sedentara. Au teritoriu dublu, se hranesc in locuri deschise si cuibaresc in arbori la mare inaltime. Depun 4-5 oua.

Accipiter gentiles

Uliul porumbar

Accipite nisus

Sunt sedentare. Au aripi scurte si coada lunga pentru o manevrabilitate cat mai mare.

Erete de stuf

Circus aeruginosus

Prezinta dicromism sexual, mai putin dimorfism. Sunt specii monogame. Cuibaresc in stuf, femelele clocesc si au penaj de camuflaj, masculul vaneaza. Sunt oaspei de vara.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Strigiformes

Athene noctuca

Cucuvea

Strix aluco Huhurez mic

Strix uralensis

Asiopotus

Ciuf de padure

Bufnitele au un tip particular de urechi, au pavilioane, nu au schelet cartilaginos, se umple cu sange. Hrana consta in micromamifere. Au penaj lax si moale. Au zbor extrem de silentios. Marginea remigelor este dintata. Picioarele sunt invelite in pene ca sa nu faca galagie. Nu sfasie prada. Athene noctua este o specie antropofila (traieste si in orase), consuma multe insecte, este migratoare. Strix aluco cuibareste in scorburi, poduri de case vechi, turle de biserici.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Cuculiformes

Cuculus canorus

Cucul

Este obligat parazit de reproducere, circa 120 de sp de paseriforme sunt parazitate de catre cuc. Este o pasare cantatoare, masculul este poligam.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Piciformes

Dryocopus martinus

Dendrocopos major Ciocanitoare pestrita mare

Picus viridis Gheonoaie verde

Picus canus Gheonoaie sura

Junx torquila Capintortura

Au picioare apte pentru a se mentine in pozitie vericala, au cioc puternic, limba foarte lunga si sunt sp sedentare. Dryococus martins in padurile batrane (in etajul inferior). Junx torquila sp migratoare din Europa.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Caprimulgiformes

Caprimulgus europaeus

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Apodiformes Fam. Apodidae

Apus apus

Nu au picior pampro dactil. Specie f zburatoare datorita aripilor foarte lungi. Se hranesc cu entomofama aeriana. Sunt oaspeti de vara.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Calociadiformes

Merops apiastetr - Albinarel

Upupa epops

Pupaza

Merops apiaster este oaspete de vara, face cuiburi in forma de galerii in dealuri (pereti lutosi). Upupa epops se hraneste si cu rame, este un oaspete de vara.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes

Corvus cornix Cioara griva

Corvus monedulaStancuta

Corvus frugilegusCioara de samanta

Pica pica - Cotofana

Corvus cornix Cioara griva

Sp de Corvus se hraneste cu oua si pui de pasare, de broasca si altele. Nu este o sp coloniala. Corbux corax este o specie monogama.

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Alandidae

Alanda arvensis Ciocarlia

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Turdinae

Turdus merula - Mierla

Turdus pilaris - Cocosarul

Erithacus rubecula Macaleandru

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Sturnidae

Sturnus vulgaris - Graur

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Oriolidae

Oriolus oriolus Grangur

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Sittidae

Sitta europaea - Ticlean, Toi

Parus major - Pitigoiul mare

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Paridae

Parus coeruleus - Pitigoi albastru

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Passeridae

Passer domesticus - Vrabiuta

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Troglodidae

Troglodytes troglodytes Ochiul boului

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Fringilidae

Fringilla coelex - Cinteza

Carduelis carduelis - Sticlet

Loxia curvirostra - Forfecuta

Coccothraustes coccothraustes

Bot gros

Clasa Aves Subcls. Carinatae Ord. Paseriformes Fam. Emberizidae

Emberiza citrinella Presura galbena

The end The end