Reglementări privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice în Uniunea Europeană

O prezentare a CITES şi a modului său de aplicare în Uniunea Europeană

C O M I S I A EUROPEANĂ

Natură

mediu

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

O bibliografi e fi gurează la sfârşitul lucrării.

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene, 2007

ISBN 978-92-79-05436-5

© Comunităţile Europene, 2007

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei

Printed in Belgium

Imprimat pe hârtie albă fără clor

(http://ec.europa.eu/environment/ecolabel)

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiţi răspunsuri la întrebările pe care vi le puneţi despre Uniunea

Europeană.

Un număr unic gratuit (*):

00 800 6 7 8 9 10 11(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul

la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Reglementări privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice în Uniunea Europeană

O prezentare a CITES şi a modului său de aplicare în Uniunea Europeană

Credit foto, de la stânga la dreapta:

Cover page: Photodisc; Digitalvision.P.4 : Photodisc.P.7 : Photodisc.P.9 : Photodisc.P.14 : Photodisc.P.17 : Photodisc.P.19 : Ute Grimm (BFN).P.21 : Christine Warren.

Text pregătit de TRAFFIC Europe pentru Comisia Europeană în baza contractului nr. 07.0402/2005/399949/MAR/E2

5

Cuprins

Despre Ghid 7

Ce este CITES? 8

De ce este necesară CITES? 8

Cum funcţionează CITES? 8Părţile la CITES 8

Apendicele la CITES 8

Secretariatul CITES 9

Comitetele permanente ale CITES 9Comitetul permanent 9

Comitetele pentru animale şi plante 10

Comitetul pentru nomenclatură 10

Conferinţele părţilor la CITES 10Rezoluţiile şi deciziile CITES 10

Contingentele de export în cadrul CITES 10

CITES şi Uniunea Europeană 11Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului 11

Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei 11

Anexele 12

Principalele diferenţe dintre CITES şi reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice 13

Comerţul internaţional: permise, certifi cate şi notifi cări pentru comerţ 13

Suspendarea importurilor în UE 14

Derogări generale de la condiţiile pentru import şi export 15

Comerţul intern în Uniunea Europeană 15

Marcarea şi etichetarea animalelor vii şi a produselor derivate din animale şi plante sălbatice 15

Transportul, conservarea şi transferul exemplarelor 16

Coordonarea comerţului cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice în interiorul UE 16

Amendamentul de la Gaborone şi aderarea Comunităţii Europene la CITES 17Stadiul actual de ratifi care a amendamentului de la Gaborone la CITES 17

De ce se recomandă ca părţile să ratifi ce amendamentul de la Gaborone? 17

Sprijin şi fi nanţare suplimentare pentru convenţie şi părţi 18

Dreptul de vot 18

Sprijin internaţional pentru punerea în aplicare a convenţiei 18Programul MIKE 18

Gestionarea durabilă a pescuitului în Marea Caspică 18

Proiectul CITES-ITTO privind punerea în aplicare a CITES în domeniul speciilor de lemn 19

Informaţii suplimentare despre reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice şi CITES 20

Site-uri internet ale ţărilor Uniunii Europene 20

6

7

Despre Ghid

Uniunea Europeană (UE) este una dintre cele mai importante pieţe de comercializare a plantelor şi animalelor sălbatice, precum şi a părţilor şi produselor derivate ale acestora, şi are, în consecinţă, o responsabilitate deosebită în asigurarea viabilităţii comerţului cu plante şi animale sălbatice şi produse aferente, precum şi a protecţiei speciilor pe cale de dispariţie. Mulţi ani la rând, legislaţia care guvernează acest tip de comerţ a reprezentat o prioritate în domeniul conservării, iar din 1984 Uniunea Europeană (pe atunci Comunitatea Economică Europeană) pune în aplicare dispoziţiile convenţiei privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi fl orei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES), prin intermediul reglementărilor CE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice, denumite în cele ce urmează reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice.

Acest ghid poate fi utilizat ca „ghid pentru începători” sau ca punct de plecare pentru cei care doresc să se familiarizeze cu CITES, cu reglementările UE în domeniul comerţului cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice şi cu principalele dispoziţii ale acestora. Materialul nu este în niciun caz exhaustiv; scopul său este să prezinte pe scurt principalele informaţii despre comerţul cu specii ale faunei şi fl orei sălbatice şi CITES, pentru cei care nu cunosc acest subiect. Un material mai detaliat, intitulat Reference Guide to the EC Wildlife Trade Regulations, care explică toate dispoziţiile importante, precum şi procedurile utilizate în comerţul cu specii ale faunei şi fl orei sălbatice prevăzute de CITES şi de reglementările UE în domeniu, este disponibil la următoarea adresă de internet: http://ec.europa.eu/environment/cites/home_en.htm.

8

Ce este CITES? CITES este Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi fl orei sălbatice pe cale de dispariţie, un acord interguvernamental internaţional intrat în vigoare în 1975. Scopul său este să garanteze că nicio specie a fl orei sau faunei sălbatice nu face obiectul unei exploatări nondurabile ca urmare a comerţului internaţional.

În prezent, CITES protejează, în diverse moduri, peste 30 000 de specii de animale şi plante, comercializate fi e vii sau moarte, fi e sub formă de părţi (piele sau fi ldeş, de exemplu) sau produse derivate (cum ar fi medicamentele pe bază de animale sau plante). Ţările membre, cunoscute sub denumirea de părţi la CITES, acţionează împreună prin reglementarea comerţului cu speciile enumerate într-unul dintre cele trei apendice la CITES (a se vedea mai jos). Din iulie 2007, numărul părţilor la CITES este de 172.

De ce este necesară CITES?Problemele internaţionale necesită soluţii internaţionale: întrucât comerţul cu animale şi plante sălbatice depăşeşte frontierele naţionale, eforturile de reglementare a acestui domeniu necesită o cooperare internaţională, în scopul protejării anumitor specii împotriva exploatării excesive. CITES este rodul unei astfel de colaborări.

Textul convenţiei stabileşte cadrul juridic general pentru reglementarea comerţului internaţional. Toate părţile la CITES trebuie să pună în aplicare dispoziţiile convenţiei. Ele sunt, de asemenea, obligate să adopte o legislaţie naţională care să permită confi scarea exemplarelor ilegale, aplicarea de sancţiuni pentru comerţul ilegal şi numirea unor autorităţi ştiinţifi ce şi organe de gestionare. Aceasta înseamnă că toate părţile utilizează acelaşi cadru juridic, precum şi mecanisme procedurale comune, cu ajutorul cărora reglementează comerţul internaţional cu exemplare din speciile enumerate în apendicele la CITES. Printre aceste mecanisme procedurale se numără cerinţele privind comerţul cu ţări care nu sunt părţi la CITES, cerinţe asemănătoare cu cele care reglementează relaţiile comerciale dintre părţile la convenţie.

Cum funcţionează CITES?

Părţile la CITES

În conformitate cu dispoziţiile CITES, comerţul internaţional cu o specie menţionată într-unul din apendicele la convenţie este permis numai dacă nu pune în pericol supravieţuirea speciei respective în mediul său natural. Pentru a evalua astfel de situaţii, părţile sunt obligate să desemneze o autoritate ştiinţifi că. Organul de gestionare eliberează permise comerciale pe baza recomandărilor primite din partea autorităţii ştiinţifi ce. Ulterior, organele naţionale însărcinate cu punerea în aplicare a dispoziţiilor convenţiei, cum ar fi autorităţile vamale şi poliţia, verifi că dacă transporturile realizate în scopuri comerciale sunt însoţite de permisele necesare.

Detaliile pentru contactarea autorităţilor ştiinţifi ce şi organismelor de gestionare din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) pot fi găsite la adresa de internet http://ec.europa.eu/environment/cites/home_en.htm. Detaliile pentru contactarea tuturor părţilor la CITES, inclusiv cele care nu sunt membre ale UE, pot fi găsite la următoarea adresă de internet: http://www.cites.org/common/directy/e_directy.html.

Apendicele la CITES

Speciile sunt enumerate în cele trei apendice la CITES, de cele mai multe ori în funcţie de statutul lor biologic şi de posibilul impact al comerţului internaţional asupra acestui statut. În apendicele I sunt enumerate speciile pe cale de dispariţie, care sunt sau ar putea fi afectate de comerţul internaţional. În general, toate schimburile comerciale internaţionale cu astfel de specii sunt interzise, deşi unele pot fi permise în împrejurări excepţionale. Majoritatea speciilor sunt însă enumerate în apendicele II; acesta include specii care nu sunt neapărat pe cale de dispariţie, dar care ar putea fi ameninţate de acest pericol în condiţiile în care comerţul nu ar face obiectul unor reguli stricte. Alte specii sunt menţionate tot la apendicele II, întrucât sunt asemănătoare speciilor deja enumerate. Menţionarea aşa-numitelor „specii asemănătoare” facilitează controlul comerţului internaţional de către organele de gestionare şi autorităţile însărcinate cu asigurarea aplicării

9

dispoziţiilor. Schimburile comerciale internaţionale cu specii de plante şi animale enumerate la apendicele II sunt acceptate cu condiţia ca transporturile să fi e însoţite de permise valabile. Apendicele III include specii al căror statut este reglementat într-o anumită ţară membră şi pentru care este necesară cooperarea cu celelalte ţări membre, în vederea controlului comerţului internaţional.

Secretariatul CITES

Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu asigură Secretariatul CITES, situat la Geneva, în Elveţia. Acesta are un rol de coordonare, consiliere şi furnizare de servicii, esenţiale pentru buna funcţionare a convenţiei. Prin conferinţa părţilor la CITES (CP-CITES), convocată în general din trei în trei ani, au

fost înfi inţate o serie de comitete permanente, care au, la rândul lor, un rol important în perioadele dintre întrunirile părţilor.

Comitetele permanente ale CITES

Comitetul permanent

Comitetul permanent oferă îndrumare cu privire la aspecte de politică legate de punerea în aplicare a convenţiei şi supraveghează gestionarea bugetului secretariatului. Pe lângă aceste roluri esenţiale, comitetul mai coordonează şi supraveghează, dacă este cazul, activităţile altor comitete şi grupuri de lucru. Acesta îndeplineşte sarcini alocate de conferinţa părţilor şi redactează rezoluţii ce urmează a fi analizate în cadrul conferinţei părţilor.

Comitetele pentru animale şi plante

Comitetele pentru animale şi plante furnizează informaţii de specialitate din domeniul biologic şi din alte domenii, privind speciile de animale şi plante care fac (sau ar putea face) obiectul procedurilor de control al schimburilor comerciale în cadrul CITES. Aceste comitete oferă sprijin tehnic în luarea deciziilor referitoare la speciile care sunt sau ar putea fi incluse pe listele din apendicele la CITES. Cele două comitete au mandate asemănătoare, care includ realizarea unor revizuiri periodice ale speciilor, pentru a verifi ca dacă sunt menţionate în apendicele corespunzător. De asemenea, ele anunţă atunci când anumite specii fac obiectul unor schimburi comerciale nondurabile şi recomandă acţiuni de corecţie (în cadrul unui proces cunoscut sub numele de „Evaluarea schimburilor comerciale importante” – Review of Signifi cant Trade).

Comitetul pentru nomenclatură

Comitetul pentru nomenclatură recomandă denumiri pentru specii de animale şi plante, inclusiv pentru subspecii şi varietăţi botanice, în vederea unei utilizări standardizate în apendicele la CITES, precum şi în alte documente. Un aspect important al activităţii comitetului pentru nomenclatură este să verifi ce dacă schimbarea denumirilor speciilor nu antrenează schimbări şi la nivelul ariei de protecţie a taxonului respectiv.

Conferinţele părţilor la CITES

În cadrul CP-CITES, părţile analizează propunerile de modifi care a apendicelor, evaluează situaţia punerii în aplicare a CITES şi progresele realizate şi recomandă măsuri de sporire a efi cacităţii convenţiei. Modifi cările la apendicele CITES, rezoluţiile şi deciziile intră în vigoare la 90 de zile după CP. Pentru a deveni obligatorii din punct de vedere juridic în Uniunea Europeană, aceste modifi cări sunt încorporate în regulamentele Comisiei. Pentru detalii referitoare la regulamentele de punere în aplicare

a CITES afl ate în vigoare în UE, a se vedea mai jos secţiunea „CITES şi Uniunea Europeană”.

Rezoluţiile şi deciziile CITES

La fi ecare CP, părţile la CITES analizează aspecte legate de punerea în aplicare şi interpretarea convenţiei, precum şi de gradul său de efi cacitate; aceasta poate conduce la adoptarea sau revizuirea unor rezoluţii sau decizii din cadrul CP. În general, rezoluţiile au drept scop să furnizeze orientări pe termen lung, în timp ce deciziile implică mai curând un anumit organism din cadrul CITES (de exemplu, comitetul pentru animale sau secretariatul CITES) şi trebuie puse în aplicare înainte de un anumit termen. Ambele instrumente sunt importante pentru dezvoltarea convenţiei, dar nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, aşadar părţile au posibilitatea de a alege să nu le pună în aplicare.

Contingentele de export în cadrul CITES

În textul convenţiei nu există cerinţe specifi ce de stabilire a unor contingente care să limiteze schimburile comerciale cu speciile enumerate. Cu toate acestea, utilizarea contingentelor de export a devenit un instrument de reglementare efi cace în comerţul internaţional cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice. Contingentele de export sunt de obicei stabilite individual de către o anumită parte, din proprie iniţiativă, dar pot fi decise şi în cadrul CP. În cele mai multe cazuri, contingentele de export sunt stabilite pentru un an calendaristic (1 ianuarie-31 decembrie). Înainte ca o parte să elibereze un permis prin care să se autorizeze exportul unor exemplare din speciile enumerate în apendicele I sau II, autoritatea ştiinţifi că a statului respectiv trebuie să confi rme că exportul propus nu afectează supravieţuirea speciilor în cauză (aşa-numitul „aviz de comerţ nedăunător”). În stabilirea unui contingent de export de către o parte trebuie să se îndeplinească această cerinţă prin fi xarea unui număr maxim de exemplare dintr-o anumită specie care pot fi exportate în cursul unui an fără efecte dăunătoare asupra supravieţuirii acelei specii în mediul său natural.

10

CITES şi Uniunea EuropeanăÎn cadrul Uniunii Europene, competenţa în ceea ce priveşte reglementarea comerţului cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice aparţine Comunităţii Europene (CE). Cu toate acestea, CE trebuie să ţină cont de anumite restricţii, întrucât nu este în prezent parte la convenţie. Fiind unul dintre primele acorduri multilaterale de mediu, convenţia a prevăzut ca statutul de membru să poată fi deţinut numai de state. Între timp, convenţiile au început să accepte în rândul membrilor organizaţii de integrare economică regională, cu alte cuvinte organizaţii supranaţionale, constituite din state suverane care au transferat către aceste organizaţii competenţele lor sau o parte a acestora. Amendamentul de la Gaborone la CITES, adoptat la cea de-a patra sesiune a Conferinţei părţilor din 1983, ar permite aderarea organizaţiilor de integrare economică regională, astfel încât şi Uniunea Europeană ar putea deveni parte la convenţie. Până în prezent, însă, amendamentul nu a intrat încă în vigoare.

În UE, CITES a fost pusă în aplicare prin intermediul regulamentelor, care se aplică direct în statele membre. În prezent, regulamentele în vigoare de punere în aplicare a CITES în UE sunt următoarele:

1. Legislaţia-cadru: Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind protecția speciilor faunei și fl orei sălbatice prin controlul comerțului cu acestea, precum şi anexele la acest regulament ce conţin lista speciilor reglementate în cadrul schimburilor comerciale.

2. Regulamentul de punere în aplicare: Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei din 4 mai 2006 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecția speciilor faunei şi fl orei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea.

Aceste două regulamente constituie cadrul juridic pentru toate guvernele statelor din UE şi reglementează comerţul internaţional şi intern cu specii de animale şi plante sălbatice în UE.

Regulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului

Regulamentul (CE) nr.338/97 al Consiliului prevede cadrul juridic general şi stabileşte dispoziţiile privind comerţul în interiorul UE, precum şi importul, exportul şi reexportul exemplarelor din speciile enumerate în cele patru anexe la regulament (a se vedea mai jos detalii despre anexe). Sunt prevăzute şi procedurile şi documentele necesare pentru astfel de schimburi comerciale (de exemplu permise de import şi export, certifi cate de reexport, notifi cări de import şi certifi cate de comerţ intern). Printre alte aspecte reglementate se numără şi circulaţia exemplarelor vii şi tipurile de abateri. De asemenea, regulamentul prevede înfi inţarea unor organisme la nivelul UE, cum ar fi Comitetul pentru comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice, Grupul de analiză ştiinţifi că şi Grupul pentru aplicare; toate aceste organisme formate din reprezentanţi ai statelor membre sunt convocate şi prezidate de Comisia Europeană (a se vedea mai jos detalii suplimentare).

Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei

Regulamentul (CE) nr. 865/2006 al Comisiei stabileşte norme detaliate privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului şi abordează aspecte practice ale reglementării comerţului cu animale şi plante sălbatice. Documentul include modele-tip de formulare care trebuie utilizate pentru permise, certifi cate, notifi cări şi cereri pentru astfel de documente, precum şi etichete pentru eşantioane ştiinţifi ce. Sunt prevăzute normele suplimentare privind condiţiile de eliberare a acestor documente, valabilitatea şi utilizarea lor. Printre alte aspecte reglementate de acest regulament se numără dispoziţiile privind animalele născute şi crescute în captivitate, plantele reproduse artifi cial, obiectele personale şi casnice, precum şi privind marcarea şi etichetarea anumitor eşantioane.

11

Anexele

Există patru anexe (A, B, C şi D) la reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice. Anexele A, B şi C corespund în linii mari apendicelor I, II şi III la CITES, dar conţin şi câteva specii neincluse în CITES care sunt protejate în conformitate cu legislaţia internă a UE. Anexa D, care nu are echivalent în CITES, include specii care întrunesc criteriile necesare pentru a fi menţionate în celelalte anexe şi pentru care nivelul importurilor în UE este, în consecinţă, monitorizat. Aceasta este adesea numită „lista de monitorizare”. Din motive de coerenţă la nivelul regulamentelor UE privind protecţia speciilor indigene, cum ar fi Directiva privind conservarea habitatelor1 şi Directiva privind

conservarea păsărilor2, anumite specii indigene menţionate în apendicele II şi III la CITES sunt incluse în anexa A. Tabelul 1 de mai jos rezumă grupele de specii incluse în anexele la reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice.

Statele membre pot lua măsuri suplimentare la nivel naţional, de exemplu privind conservarea sau comercializarea speciilor menţionate în anexe. Informaţii legate de acest subiect pot fi obţinute de la organele de gestionare din statele membre respective.

La fel ca şi CITES, reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice reglementează toate exemplarele, vii sau nu, inclusiv părţi sau produse derivate ale acestora, din speciile de

Tabelul 1

AnexăAnexa A Toate speciile din apendicele I la CITES, cu excepţia cazurilor în care un stat membru al UE

şi-a exprimat rezerva; Anumite specii din apendicele II şi III la CITES, pentru care UE a adoptat măsuri mai drastice la nivel intern;Anumite specii care nu sunt menţionate în CITES.

Anexa B Toate celelalte specii din apendicele II la CITES, cu excepţia cazurilor în care un stat membru al UE ş-a exprimat rezerva;Anumite specii din apendicele III la CITES;Anumite specii care nu sunt menţionate în CITES.

Anexa C Toate celelalte specii din apendicele III la CITES, cu excepţia cazurilor în care un stat membru al UE şi-a exprimat rezerva.

Anexa D Anumite specii din apendicele III la CITES;Anumite specii care nu sunt menţionate în CITES.

121) Directiva „Habitate”: Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi

fl oră sălbatică.2) Directiva „Păsări”: Directiva 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice.

13

animale şi plante menţionate în anexe. Cu toate acestea, la fel ca în apendicele la CITES, o serie de părţi şi produse derivate fac obiectul unor derogări de la anumite dispoziţii, printr-o adnotare la listă.

Principalele diferenţe dintre CITES şi reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice Reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice transpun dispoziţiile CITES şi majoritatea rezoluţiilor adoptate în cadrul acesteia, dar, în acelaşi timp, depăşesc cerinţele convenţiei în anumite privinţe.

Reglementările UE stabilesc condiţii de import mai drastice decât cele impuse de CITES. Permisele de import nu sunt necesare numai pentru speciile menţionate la anexa A, ci şi pentru speciile din anexa B. Notifi cările de import sunt necesare pentru anexele C şi D.

Anumite specii menţionate în apendicele II la CITES sunt menţionate în anexa A la reglementările UE; în consecinţă, acestea nu pot fi comercializate sau folosite în scopuri comerciale.

Exemplarele vii din speciile menţionate în anexele A şi B pot fi importate în UE numai dacă destinatarul deţine echipamentele necesare pentru a adăposti şi îngriji exemplarele respective. CITES impune condiţii adecvate de adăpostire şi îngrijire numai în cazul importurilor de exemplare vii din speciile menţionate la apendicele I.

Reglementările UE se referă la activităţile comerciale din interiorul UE şi la schimburile dintre statele membre, considerate ca fi ind schimburi comerciale interne, precum şi la comerţul internaţional cu state care nu sunt membre UE. CITES reglementează numai comerţul internaţional.

Regulamentul (CE) 338/97 autorizează statele membre să suspende importurile cu anumite specii şi din anumite ţări (avize negative din partea Grupului de analiză ştiinţifi că din UE şi suspendări ale importurilor în UE) chiar dacă activităţile comerciale sunt permise în conformitate cu CITES.

4

4

4

4

4

Deşi reglementările UE se aplică direct în toate statele membre, se impune transpunerea în legislaţia naţională a dispoziţiilor de aplicare necesare şi suplimentarea acestora cu legi naţionale privind aspecte cum ar fi sancţiunile, care ţin de suveranitatea fi ecărui stat membru. De asemenea, fi ecare stat membru al UE are propria sa legislaţie în domeniul biodiversităţii şi conservării speciilor, dispoziţii în domeniul veterinar şi al sănătăţii plantelor, precum şi regulamente vamale.

Comerţul internaţional: permise, certifi cate şi notifi cări pentru comerţ

Sunt necesare permise, certifi cate sau notifi cări pentru activităţile comerciale având UE ca destinaţie sau punct de plecare (import, export, reexport) şi al căror obiect sunt speciile de animale şi plante (sau părţi sau produse derivate ale acestora) enumerate în cele patru anexe. De asemenea, este necesar un certifi cat special pentru activităţile comerciale din interiorul UE care au drept obiect speciile enumerate la anexa A. Documentele sunt eliberate numai dacă sunt îndeplinite anumite condiţii; ele trebuie prezentate la vamă pentru ca un transport să primească permisiunea de a intra sau ieşi din UE. Autoritatea care stabileşte dacă aceste condiţii au fost îndeplinite este organul de gestionare din fi ecare stat membru, în colaborare cu autoritatea ştiinţifi că naţională. Este posibil ca acest proces să presupună răspunsuri la o serie de întrebări, cum ar fi :

dacă activitatea comercială respectivă afectează (=este dăunătoare pentru) supravieţuirea speciilor în mediul lor natural;

dacă exemplarele respective au fost obţinute pe cale legală;

în cazul exemplarelor vii: dacă exemplarele respective sunt pregătite corespunzător pentru transport; şi

în cazul exemplarelor vii din speciile enumerate la anexele A şi B: dacă importatorul dispune de condiţiile necesare pentru a găzdui şi îngriji exemplarele vii respective.

4

4

4

4

14

Suspendarea importurilor în UE Comisia Europeană poate suspenda importurile în UE pentru anumite specii din anumite ţări. Suspendarea importurilor este decisă ca urmare a avizelor negative formulate de Grupul de analiză ştiinţifi că şi a consultărilor dintre acesta şi statul sau statele din aria de răspândire în cauză. Se exprimă un aviz negativ dacă se consideră că importul are un efect dăunător asupra stării de conservare a speciilor. În cazul formulării unui aviz negativ, nu se mai acordă permise de import pentru speciile din statul din aria de răspândire în cauză. Avizele negative au caracter temporar şi pot fi anulate imediat, odată cu furnizarea de noi informaţii privind activităţile comerciale şi starea de conservare a speciilor în ţara respectivă, dacă astfel se răspunde preocupărilor exprimate.

Cu toate acestea, Comisia Europeană poate să suspende importurile şi pe termen lung, prin adoptarea aşa-numitelor „regulamente de suspendare”, care sunt publicate în Jurnalul Ofi cial. Ca şi în cazul avizelor negative, suspendările importurilor sunt aplicate atunci când se consideră că un anumit import are un efect dăunător asupra stării de conservare a speciilor şi în cazul în care statul din aria de răspândire în cauză nu furnizează informaţii care să ateste contrariul. De asemenea, pot fi aplicate suspendări ale importurilor în cazul în care exemplarele vii din speciile enumerate la anexa B prezintă o rată a mortalităţii ridicată în timpul transportului sau au şanse reduse de supravieţuire în captivitate, ceea ce le scurtează considerabil durata potenţială de viaţă. Pot fi suspendate şi importurile exemplarelor vii din specii care, odată introduse în UE, pot prezenta o ameninţare ecologică pentru speciile faunei şi fl orei sălbatice indigene.

Lista acestor suspendări ale importurilor se publică în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene. Lista avizelor negative valabile în prezent poate fi obţinută prin intermediul bazei de date online a Centrului de monitorizare a conservării la nivel mondial din cadrul Programului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP-WCMC):

http://sea.unep-wcmc.org/eu/Taxonomy/library/docs/SRG_opinions/English/species_negative_opinions.xls

Pentru a consulta baza de date ce include speciile enumerate în anexe sau speciile pentru care au fost aplicate suspendări ale importurilor puteţi accesa următorul link: the database of species listed under the EU Wildlife Regulation pe site-ul www.unep-wcmc.org.

Derogări generale de la condiţiile pentru import şi exportÎntrucât CITES şi reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice au drept principal scop conservarea speciilor sălbatice, exemplarele din speciile enumerate în anexa A care au fost născute şi crescute în captivitate sau care au fost reproduse artifi cial (în conformitate cu defi niţiile din CITES şi din reglementările UE) sunt tratate ca exemplare din speciile enumerate în anexa B. Pentru aceste exemplare, condiţiile de eliberare a unui permis de import sau export pot fi mai puţin stricte.

Printre derogările de la condiţiile pentru import şi export se mai numără:

tranzitul exemplarelor pe teritoriul UE;

comerţul cu exemplare obţinute şi modifi cate semnifi cativ comparativ cu starea lor naturală de dinainte de 1947;

comerţul cu exemplare considerate ca fi ind articole personale sau bunuri din gospodărie;

schimbul de exemplare între instituţii ştiinţifi ce înregistrate.

Comerţul intern în Uniunea EuropeanăComerţul intern în UE include comerţul în cadrul unui anume stat membru, precum şi comerţul între mai multe state membre ale UE. Ca urmare a creării pieţei unice în Uniunea Europeană, nu există controale interne la frontieră, iar mărfurile sunt în general transportate şi comercializate liber în UE. În consecinţă, nu este nevoie de permise sau certifi cate pentru transportul exemplarelor din speciile enumerate în anexele B, C sau D în interiorul UE, deşi fi ecare stat membru are competenţa de a impune restricţii în ceea ce priveşte deţinerea anumitor categorii de exemplare. Exemplarele sălbatice din speciile enumerate în anexa A nu pot fi de regulă

4

4

4

4

utilizate în scopuri comerciale, iar transportul lor în interiorul UE face, de asemenea, obiectul unor reglementări. Utilizarea în scopuri comerciale a speciilor enumerate în anexa B poate fi interzisă în Uniunea Europeană dacă nu se poate dovedi faţă de autorităţile competente din statele membre că acestea au fost achiziţionate (şi, după caz, introduse în UE) în conformitate cu legislaţia în domeniul conservării din ţările în cauză.

Marcarea şi etichetarea animalelor vii şi a produselor derivate din animale şi plante sălbatice

Anumite exemplare din speciile enumerate în anexe trebuie să fi e doar marcate, de exemplu anumite exemplare crescute în captivitate, pieile de crocodil şi fi ldeşul elefanţilor africani cu o anumită lungime sau greutate. Mijloacele exacte de marcare a exemplarelor sunt indicate şi în reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice, unde se menţionează, de exemplu procedeul de marcare a recipientelor de caviar. Etichetarea caviarului, inclusiv pentru export, reexport sau comerţ în interiorul UE, se poate realiza numai de întreprinderi de (re)ambalare autorizate de organul de gestionare din cadrul CITES. Scutirile de la dispoziţiile privind marcarea şi/sau utilizarea unor metode alternative de marcare sunt permise în anumite circumstanţe, de exemplu atunci când organul de gestionare din cadrul CITES consideră că metoda de marcare prevăzută nu este adecvată proprietăţilor fi zice sau comportamentale ale exemplarelor/speciilor.

Regulamentul (CE) nr. 865/ 2006 prevede şi eliberarea unor etichete în vederea utilizării pentru transportul în scopuri necomerciale al exemplarelor între specialişti sau instituţii ştiinţifi ce înregistrate, pentru exemplare de muzeu sau schimburi de plante de colecţie etc. Nu sunt necesare permise pentru astfel de schimburi necomerciale între instituţii înregistrate, aprobate de organul de gestionare din cadrul CITES.

15

Transportul, conservarea şi transferul exemplarelorRegulamentul (CE) nr. 338/97 al Consiliului prevede ca exemplarele vii din speciile enumerate în anexele A, B şi C destinate (re)exportului să fi e pregătite şi expediate într-un mod care să reducă la minimum riscul rănirii, deteriorării stării de sănătate sau al tratamentului brutal. Această cerinţă este pusă în aplicare în UE prin Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe, care prevede că animalele trebuie să fi e transportate în conformitate cu regulamentele Asociaţiei de Transport Aerian Internaţional (IATA) privind animalele vii.

Coordonarea comerţului cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice în interiorul UEComisia Europeană supraveghează punerea în aplicare la nivelul UE a reglementărilor privind comerţul cu plante şi animale sălbatice. Unul dintre principalele roluri ale Comisiei este să se asigure că legislaţia la nivelul CE este în măsură să

reglementeze în mod efi cace comerţul cu animale şi plante sălbatice. Acest lucru se realizează printr-o reexaminare periodică a reglementărilor UE.

Comitetul pentru comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice (Comitetul) stabileşte măsurile destinate îmbunătăţirii punerii în aplicare a reglementărilor UE privind comerţul cu plante şi animale sălbatice. Comitetul se reuneşte de obicei de trei ori pe an, la Bruxelles.

Grupul de analiză ştiinţifi ca se reuneşte de obicei de trei ori pe an, la Bruxelles, şi analizează toate aspectele ştiinţifi ce legate de aplicarea reglementărilor UE privind comerţul cu animale şi plante sălbatice, inclusiv pe cele care se referă la efectele destructive asupra stării de conservare a speciilor. În cazul în care grupul identifi că un potenţial impact negativ, importurile din ţara de origine respectivă pot fi suspendate temporar.

Grupul pentru aplicare se reuneşte de două ori pe an în Bruxelles pentru a analiza aspecte tehnice legate de aplicarea reglementărilor UE privind comerţul cu animale şi plante sălbatice, precum şi pentru a face schimb de informaţii.

Figura 1. Cooperarea şi coordonarea între diferite instituţii la nivelul UE şi pe plan naţional

16

Organul de gestionare Autoritatea

ştiinţifi că

Organele însărcinate cu asigurarea respectării dispoziţiilor

Comisia Europeană

ComitetulGrupul de analiză ştiinţifi că

Grupul pentru aplicare

17

Amendamentul de la Gaborone şi aderarea Comunităţii Europene la CITES

Stadiul actual de ratifi care a amendamentului de la Gaborone la CITES

Pentru ca amendamentul de la Gaborone să intre în vigoare şi Comunitatea Europeană să devină astfel parte la CITES, este necesar ca el să fi e ratifi cat de 54 din cele 80 de ţări care erau părţi la CITES în momentul adoptării sale. Este, de asemenea, necesar, ca un anumit număr de părţi să ratifi ce amendamentul pentru ca acesta3 să intre în vigoare.

Secretariatul CITES şi Conferinţa părţilor au îndemnat în mod repetat părţile să ratifi ce amendamentul de la Gaborone. În

cadrul celui de-al şaselea obiectiv al său, „Progrese către o dimensiune mondială”, viziunea strategică a CITES, adoptată la cea de-a unsprezecea sesiune a conferinţei părţilor (CP) la CITES, în anul 2000, face apel la realizarea unor progrese suplimentare în ratifi carea amendamentului. Pe lângă aceasta, o decizie adoptată la cea de douăsprezecea CP şi o rezoluţie adoptată la cea de-a treisprezecea CP îndeamnă părţile care nu au ratifi cat încă amendamentul să facă acest lucru cât mai curând posibil.

De ce se recomandă ca părţile să ratifi ce amendamentul de la Gaborone?

Comunitatea Europeană este singura organizaţie de integrare economică regională care are competenţa de a pune în aplicare CITES. Prin urmare, intrarea în vigoare a amendamentului de la Gaborone i-ar permite să devină parte la CITES.

3) Începând din iulie 2007, este nevoie ca cel puţin 7 ţări să ratifi ce amendamentul.

Aderarea Comunităţii Europene la CITES i-ar da posibilitatea de a juca un rol important în activitatea convenţiei. Aceasta ar conduce la crearea unui punct focal căruia i s-ar putea adresa părţile şi secretariatul. Aderarea ar obliga din punct de vedere juridic Comunitatea Europeană şi statele membre să pună în aplicare convenţia şi să creeze astfel responsabilităţi ofi ciale pentru Comunitatea Europeană. Ca urmare, în calitatea sa de parte, Comunitatea Europeană ar trebui să răspundă în faţa altor părţi pentru punerea în aplicare a convenţiei.

În condiţiile în care Comunitatea Europeană nu are calitate de parte, legislaţia sa de punere în aplicare a CITES este impusă din interior, nu de către convenţie. Astfel, ea nu poate fi controlată de secretariat sau de conferinţa părţilor. Acestea trebuie să se adreseze statelor membre care şi-au delegat competenţele către Comunitatea Europeană.

Sprijin şi fi nanţare suplimentare pentru convenţie şi părţi

În calitate de parte, Comunitatea Europeană ar contribui la costurile de funcţionare ale convenţiei, la nivel de buget, prin plata unei rate procentuale la bugetul principal. De asemenea, apartenenţa la CITES i-ar oferi Comunităţii Europene o bază instituţională mai solidă pentru a contribui la proiectele CITES şi pentru a sprijini alte părţi în dezvoltarea capacităţii de elaborare a programelor.

Dreptul de vot

Aderarea nu ar schimba echilibrul de putere în cadrul convenţiei. Comunitatea Europeană nu ar primi niciun vot în plus, ci ar vota cu pe baza numărului de voturi deţinut de statele membre.

Sprijin internaţional pentru punerea în aplicare a convenţieiDeşi Comunitatea Europeană, nefi ind parte la CITES, nu contribuie la costurile de funcţionare ale convenţiei, ea are

totuşi o contribuţie activă în cadrul mai multor proiecte care sprijină punerea în aplicare a CITES. Printre acestea se numără susţinerea acordată părţilor în dezvoltarea unor programe de gestionare durabilă pentru specii şi în consolidarea capacităţii şi a cooperării regionale. Printre proiectele importante sprijinite de Comisia Europeană în vederea punerii în aplicare a CITES cu privire la elefanţi, sturioni şi speciile de lemn se numără următoarele:

Programul MIKE

Acronimul MIKE vine de la Monitoring of Illegal Killing of Elephants (monitorizarea uciderii ilegale a elefanţilor). Acest program sprijină consolidarea capacităţii instituţionale în ţări unde trăiesc populaţii de elefanţi, pentru a asigura o gestionare efi cace a speciilor, precum şi aplicarea legilor. Scopul său este conservarea pe termen lung şi gestionarea durabilă a elefanţilor; programul monitorizează atent nivelele de braconaj din domeniu. În prezent, sistemul este operaţional în 38 de ţări din Africa şi Asia. Pentru fi ecare decizie luată pe marginea unor chestiuni legate de elefanţi este necesară consultarea celor mai bine documentate informaţii disponibile. Programul MIKE oferă aşadar sprijin pentru CITES în identifi carea celor mai efi ciente politici în domeniul conservării speciilor şi comerţului cu produse asociate elefanţilor. Programul este susţinut de Comisia Europeană cu suma de 9,8 milioane euro pentru perioada 2006-2010.

Gestionarea durabilă a pescuitului în Marea Caspică

În cadrul Programului de protecţie a mediului în Marea Caspică, Comisia Europeană a sprijinit instituţiile din regiune în promovarea recuperării şi conservării stocurilor de peşti din Marea Caspică, inclusiv a sturionilor. În ultimii ani, o sumă totală de 850 000 euro a fost alocată eforturilor de îmbunătăţire a metodologiilor de cercetare şi consolidării capacităţii de gestionare în domeniul pescuitului, în vederea dezvoltării planurilor regionale de recuperare a stocurilor. Prin acest

18

19

proiect, părţile au benefi ciat de susţinere pentru punerea în aplicare a cerinţelor CITES cu privire la pescuitul de sturion şi exporturile de caviar.

Proiectul CITES-ITTO privind punerea în aplicare a CITES în domeniul speciilor de lemn

Comisia Europeană sprijină autorităţile naţionale din mai multe ţări sud-americane, africane şi asiatice în punerea in aplicare a CITES pentru speciile de lemn, în special mahonul sud-american (Swietenia macrophylla), afromosia sau ramin. Acest proiect va sprijini ţările respective în eforturile de a îndeplini cerinţele de ordin ştiinţifi c, administrativ şi juridic în domeniul gestionării şi comercializării acestor materiale lemnoase. El va sprijini autorităţile ştiinţifi ce la dezvoltarea

capacităţii de a furniza „avize de comerţ nedăunător” pentru colectarea acestor specii şi pentru dezvoltarea planurilor de gestionare regională prin susţinerea cooperării dintre ţări. Scopul general al proiectului este să garanteze un comerţ internaţional durabil cu speciile menţionate.

Proiectul va fi pus în aplicare prin intermediul Organizaţiei internaţionale pentru comerţul cu materiale lemnoase (International Timber Trade Organisation - ITTO), în parteneriat cu CITES. Contribuţia CE este de 2,5 milioane euro pentru perioada 2007-2010, la care se adaugă cofi nanţare din partea altor parteneri.

De asemenea, Comisia Europeană sprijină în mod voluntar şi alte activităţi desfăşurate de secretariatul CITES, cum ar fi elaborarea materialelor pentru instruirea agenţilor care asigură respectarea măsurilor adoptate şi pentru diverse ateliere pe marginea dezvoltării capacităţii.

Informaţii suplimentare despre reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice şi CITES

Informaţii suplimentare privind reglementarea comerţului cu plante şi animale sălbatice în UE, inclusiv cerinţele pentru eliberarea permiselor, legislaţia naţională sau detalii legate de marcare, creşterea în captivitate, conservarea exemplarelor vii şi alte aspecte referitoare la plantele şi animalele sălbatice sunt disponibile pe site-ul www.eu-wildlifetrade.org, lansat de Comisia Europeană şi TRAFFIC Europe în 2003.

Site-ul internet al Comisiei Europene cu informaţii despre CITES şi comerţul cu plante şi animale sălbatice în UE: http://ec.europa.eu/environment/cites/home_en.htm

Speciile enumerate în anexele la reglementările UE privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice şi în apendicele la CITES, precum şi speciile care nu pot fi importate în Uniunea Europeană pot fi găsite pe site-ul Centrului de monitorizare a conservării la nivel mondial din cadrul Programului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP-WCMC): www.unep-wcmc.org

Site-ul ofi cial al CITES: http://www.cites.org/

Site-ul TRAFFIC: http://www.traffi c.org/

Lista roşie a speciilor ameninţate elaborată de Uniunea internaţională pentru conservarea naturii: http://www.redlist.org/

Site-uri internet ale ţărilor Uniunii EuropeneAT (Austria): Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft: http://www.cites.at/

BE (Belgia): Service public fédéral santé publique, securité de la chaine alimentaire et environnement; Federale overheidsdienst volksgesundheit, veiligheid van de voedselketen en leefmilieu: https://portal.health.fgov.be/portal/page?_pageid=56,513288&_dad=portal&_schema=PORTAL

BG (Bulgaria): www.moew.government.bg; www.chm.moew.government.bg

CZ (Republica Cehă): Ministerstvo životního prostředí: http://www.env.cz/

CY (Cipru): http://www.cyprus.gov.cy/moa/agriculture.nsf/index_en/index_en?OpenDocument

DK (Danemarca): Miljøministeriet: http://www.cites.dk/

DE (Germania): Seite des Bundesamts für Naturschutz als CITES-Vollzugsbehörde mit umfassenden Informationen und Links zum Artenschutzvollzug unter WA-Vollzug/CITES http://www.bfn.deRecherchemöglichkeiten zum Schutzstatus von geschützten Arten http://www.wisia.de

EE (Estonia): www.envir.ee

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

20

EL (Grecia): http://www.minenv.gr/

ES (Spania): Ministerio de Industria, Turismo y Comercio: http://www.mcx.es/sgcomex/soivre/cites_spain.htm

FI (Finlanda): Ympäristöministeriö: http://www.ymparisto.fi /cites

FR (Franţa): Ministère de l’Ecologie et du Développement Durable: http://www.ecologie.gouv.fr/-CITES-.html

HU (Ungaria): Ministry of Environment and Water www.cites.hu

IE (Irlanda): Department for Environment, Heritage & Local Government: http://www.environ.ie

IT (Italia): Sito web dell’Autorità di Gestione della CITES Italiana: http://www.minambiente.it/

LV (Letonia): Dabas aizsardzības pārvalde: http://www.dap.gov.lv

LT (Lituania): http://www.am.lt

LU (Luxemburg): Ministère de l’environnement: http://www.environnement.public.lu/

MT (Malta): http://www.mepa.org.mt/environment/index.htm?CITES/mainpage.htm&1

NL (Ţările de Jos): De website van het Ministerie van Landbouw, Natuur en Voedselkwaliteit: https://www.hetlnvloket.nlhttp://www.minlnv.nl/portal/page?_pageid=116,1640898&_dad=portal&_schema=PORTAL&p_document_id=110637&p_node_id=143274

PL (Polonia): Ministry of the Environment www.mos.gov.pl/cites-ma

PT (Portugalia): Instituto da Conservação da Natureza: http://portal.icn.pt/ICNPortal/vPT/

RO (România): www.mmediu.ro

SE (Suedia): www.sjv.se; http://www.naturvardsverket.se/

SK (Slovacia): Ministerstvo životného prostredia SR: http://www.enviro.gov.sk/

SI (Slovenia): Spletna naslova upravnih organov CITES v Republiki Sloveniji: http://www.mop.gov.si/; http://www.arso.gov.si/; Spletni naslov strokovnega organa CITES v Republiki Sloveniji: http://www.zrsvn.si/sl/

UK (Regatul Unit): Department for Environment, Food and Rural Aff airs (Defra): http://www.ukcites.gov.uk/

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

21

Comisia Europeană

Reglementări privind comerţul cu specii ale fl orei şi faunei sălbatice în Uniunea EuropeanăO prezentare a CITES şi a modului său de aplicare în Uniunea Europeană

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicaţii Ofi ciale ale Comunităţilor Europene

2007 — 24 p. — 21 x 21 cm

ISBN 978-92-79-05436-5

Cum vă puteţi procura publicaţiile Uniunii Europene?

Publicaţiile Oficiului pentru Publicaţii sunt disponibile pentru vânzare pe site-ul Librăriei UE (http://bookshop.europa.eu/); puteţi transmite comanda dumneavoastră către biroul de

vânzări ales.

De asemenea, puteţi solicita lista punctelor de vânzare care fac parte din reţeaua noastră mondială trimiţând un fax la nr. (352) 29 29-42758.

Copies of this publication are available free of charge while stocks last from :

http://bookshop.europa.eu

Fax : 32-2-299 61 98

KH-77-07-262-RO

-C

,!7IJ2H9-afedgf !ISBN 978-92-79-05436-5