Universitatea Babeş-BolyaiFacultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea AfacerilorDisciplina : Armonizari fiscale

PRESIUNEA FISCALAASUPRA MUNCII

Coordonator: Lector. dr. Eugenia Ramona Mara

Masteranzi: Barna Lavinia- Maria

Bindiu Lavinia- Larissa Balanean Vlad- Andrei

Exca, anul II

Cluj-Napoca, 2011

1

Cuprins

Cuprins....................................................................................................2Capitolul I Presiunea fiscala - generalitati.............................................2Capitolul II Presiunea fiscala asupra fortei de munca in Romania.........5

2.1. Componentele bazei impozabile................................................52.2. Impozitul pe veniturile din salarii.............................................82.3. Contributii sociale.....................................................................112.4. Reforma pensiilor......................................................................14

Capitolul III Presiunea fiscala asupra muncii la nivelul.....................18Uniunii Europene..................................................................................18Concluzii...............................................................................................64Bibliografie:..........................................................................................65

2

Capitolul I Presiunea fiscala - generalitati

Politica fiscala este principalul component al politicii financiare, cuprinzand deciziile referitoare la fiscalitate, prin care statul isi asigura resursele financiare necesare finantarii nevoilor publice.

Pentru exercitarea rolului alocativ, distribuitor si chiar cel regulator, statul are nevoie de resurse financiare procurate din fiscalitate, din vanzarea anumitor prestatii, sau din imprumuturi.Veniturile principale ale administratiei publice centrale sunt cele cu caracter fiscal, si anume:• impozite directe (impozite pe venit, impozite pe profit, impozite pe avere);• impozite indirecte (taxa pe valoarea adăugată, taxe de consumaţii sau accize, monopoluri fiscale, taxe vamale);• taxe de înregistrare şi de timbru (taxe judecătoreşti, taxe de notariat, taxe consulare, taxe de administraţie);Ponderea detinuta de aceste impozite in totalul veniturilor fiscale variaza de la o tara la alta, asadar, in tarile dezvoltate, impozitele directe, reprezinta sursa principala de finantate, participand in mod prioritar la constituirea resurselor financiare publice ; in tarile in curs de dezvoltare, sursa principala o reprezinta impozitele indirecte, in special cele de consum( TVA si accize).

Presiunea fiscală sau gradul de fiscalitate exprimă intensitatea prelevarii de venituri, atat de la persoane fizice, cat si juridice, adica procentul cu care veniturile populatiei sunt ajustate si totodata, gradul in care bugetul de stat isi asigura resursele financiare, prin prelevarea de impozite. Asadar, aceasta poate fi analizata atat sub forma unei marimi medii, marginale, absolute, cat si a unui indice sau rata de crestere.

Presiunea fiscala este existenta datorita faptului ca impozitele percepute fortei de munca sunt usor de implementat din punct de vedere politic, aceasta sarcina revenind administratiei publice, iar marea majoritate a angajatilor nu pot estima cuantumul acestora, deoarece sunt retinute si platite in numele lor de catre angajator. In ciuda faptului ca sunt destinate: asigurarilor sociale, asigurarilor de sanatate, ajutoarelor de somaj, fondurilor de solidaritate si chiar programelor de recalificare, toate aceste impozite au ca si rezultat, de asemenea, cresterea costurilor cu forta de munca pentru firme.

Analizata din perspectiva platitorului de impozite, presiunea fiscala reprezinta procentul cu care veniturile sale sunt diminuate, asadar, cresterea coeficientului acesteia indica cresterea prelevarii pentru bugetul statului, adica reducerea relativa a venitului net, pe cand reducerea acesteia are semnificatia disponibilitatii unei parti mai mari din venitul realizat. Variatiile ratei marginale indica, in cazul cresterii, o reducere a efortului de marire a venitului, iar in cazul scaderii, o rasplata a efortului de marire a venitului.

3

Din prisma statului, presiunea fiscala, indica marimea sumelor prelevate de la populatie, pentru constituirea veniturilor bugetare. Asadar, cresterea acesteia are ca si rezultat posibilitatea finantarii de catre stat a cheltuielilor bugetare, iar scaderea atrage atentia asupra posibilitatii intrarii intr-un deficit bugetar. Presiunea fiscala este in concordanta, de asemenea cu politica economica, mai ales cu politica fiscala, aceasta inregistrand variatii de asemenea in perioadele de inflatie( este crescuta pentru a reducere disponibilul monetar aflat in circulatie) si de recesiune( este redusa pentru a asigura un venit mai mare contribuabililor). Cresterea valorii ratei marginale a presiunii indica rezultatul unei politici restrictive a cererii, iar diminuarea ei, efectul unei politici expansive a cererii.

Analizata din perspectiva teoriei economice, trebuie analizat modul in care factorii sugestivi definirii conceptului de presiune fiscala si anume, marimea impozitului( legata de marimea si structura ratelor individuale de impozitare) si marimea valorii impozabile, participa la variatia coeficientului de presiune fiscala. Asadar, daca acest coeficient de presiune fiscala creste, materia impozabila mentinandu-se la un nivel constant, rezultatul este modificarea de structura a ratelor individuale de impozitare, implicit descurajarea activitatii economice ; in timp ce, cresterea sau mentinerea coeficientului de presiune fiscala corelata cu cresterea valorii impozabile, este benefica pentru agentii economici.Presiunea fiscala si puterea de cumparare se afla intr-un raport invers proportional, deoarece prin intermediul presiunii fiscale, veniturile disponile sunt marite atunci cand scad si diminueaza, atunci cand cresc.

Presiunea fiscala are ca si efecte atat economice, cat si sociale, interconditionate in derularea activitatilor economice sub impactul presiunii fiscale.

Efectele economice ale presiunii fiscale sunt resimtite prin intermediul cererii, care poate fi redusa prin prelevarea unui procentaj mai mare din venituri de catre stat ( in acest mod este oarecum compensata de cresterea cheltuielilor publice, adica de cresterea consumului de bunuri publice), sau marita, ca urmarii a augmentarii venitului lasat la dispozitia contribuabililor. Aceste aspecte influenteaza si politica fiscala, in functie de scopul urmarit astfel : daca se urmareste scaderea nivelului inflatiei- presiunea fiscala va fi augmentat, daca se doreste relansarea economica- aceasta va fi diminuata. Conform curbei lui Laffer, presiunea fiscala utilizata in scopul acoperirii deficitului bugetar prezinta un grad optim, aferent caruia veniturile bugetare sunt optime, insa orice crestere a acesteia peste acest nivel, care ca efect scaderea veniturilor obtinute, deoarece prin valorile ridicate ale prelevarilor efectuate de catre stat, munca si afacerile sunt descurajate. Totodata, in functie de tipul de impozitare putem sesiza si faptul ca agentii economici cu venituri mai mici beneficiaza oarecum mai mult de resursele bugetare decat cei cu venituri mai mari, ceea ce are ca si impact modificarea consumului si a investitiilor la nivelul intregii societati.

Efectele sociale sunt in principal resimtite prin scaderea capacitatii de cumparare, datorata in principal diminuarii veniturilor si nu cresterii preturilor, cu toate persoanele cu venituri mici beneficiaza de ajutoarele sociale oferite de catre stat.

Prin intermediul impozitului pe salarii, presiunea fiscala este resimtita si asupra muncii. Cresterea impozitarii diminueaza venitul nominal ale salariatilor, proportional cu venitul lor

4

brut. In acest mod munca este descurajata, deoarece, cu cat este mai mare venitul lor brut, cu atat este mai mare si impozitul prelevat de catre stat. Acest efect este analizat prin intermediul ratei marginale de impozitare, care arata cu cate unitati creste impozitul in cazul in care venitul creste cu o unitate. Asadar, in cazul in care aceasta inregistreaza valori pozitive, munca nu va fi afectata de presiunea fiscala, in caz contrar, descurajarea va fi evidenta.

In cazul in care presiunea fiscala are valori ridicate, orice marire determina urmatoarele riscuri :

a) riscul fraudei si al evaziunii fiscale- presiunea fiscala asupra muncii poate avea ca si efect inexistenta contractelor de munca, fara de care, baza de impozitare salariala este inexistenta ; b)riscul inflatiei prin fiscalitate ;

c) riscul diminuarii efortului productiv, produs de descurajarea efectuata prin existenta nivelului ridicat al impozitelor si taxelor ;

Capitolul II Presiunea fiscala asupra fortei de munca in Romania

Forta de munca, alaturi de resursele materiale, reprezinta factorul principal, pentru realizarea de bunuri si prestarea de servicii de catre entitatile juridice. Munca, de obicei este desfasurata sub autoritatea unui angajator, angajatii primind in schimbul muncii efectuate venituri din salarii.

2.1. Componentele bazei impozabile

Formele de organizare a muncii si de salarizare sunt urmatoarele:- in regie sau dupa timp;- in acord;- pe baza de tarife sau in cota procentuala din veniturile realizate;

Tipologia salariului:- salar nominal, suma de bani primita de catre cel care presteaza munca sub forma

remuneratiei si este stabilita pe unitatea de timp si/ sau pe unitatea de produs;- salar real, cantitatea de bunuri si servicii pe care o persoana le poate cumpara cu salariul

nominal, adica puterea de cumparare a salariului nominal;- salar social, adica recompensele oferite de catre stat( ajutor de natura asigurarilor, ajutor

de natura pensiilor, indemnizatiile de somaj, alte recompense);- salar brut, toate veniturile obtinute in schimbul muncii prestate;- salar net, suma de bani primita efectiv, adica salariul brut, mai putin retinerile aferente

bugetului de stat;

Salariul este format din:

5

Salariul de baza, adica venitul corespunzator calificarii profesionale, competentei, volumului muncii, importantei, atributiilor si responsabilitatilor aferente postului respectiv. Acesta este impus prin lege in cazul societatilor bugetare, stabilite prin negocieri, atat individuale, cat si collective in cazul in cazul societatilo comerciale.

Indemnizatii( de scris ca e din codul fiscal, cu antet);- indemnizatiile din activitati derulate ca urmare a exercitarii unei functii de demnitate

publica;- indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a functiei alese in cadrul persoanelor

juridice fara scop lucrativ;- drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale

personalului militar;- indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la

companiile, societatile nationale, societatile comerciale, la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

- sumele primate de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

- sumele primate de reprezentantii in AGA, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;

- sumele primate de reprezentantii in organisme tripartite;- indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de

asigurari sociale;- sume acordate de organizatii non- profit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe

profit, peste limita de 2,5 ori niveluli legal stability pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

- in demnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenit administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutive sau stabilite de AGA;

- indemnizatii lunare platite, conform legii, de angajator, pe perioada de neconcurenta;- indemnizatii prevazute in contractul de munca platite de angajator pe perioada

suspendarii contractului de munca, urmare a participarii la cursuri sau la stagii de formare profesionala ce presupune scoaterea integrala din activitate;

- indemnizatii lunare brute si alte avantaje de natura salariala acirdate membrilor titulari, corespondenti si membrilor de onoare ai Academiei Romane;

- orice alte sume sau avantaje in natura salariala, ori assimilate salariilor;Indemnizatia de conducere este acordata personalului cu functii de conducere prin aplicarea unui cuantum stabilit prin lege salariului de incadrare, atat in cadrul institutiilor publice, cat si bugetare.

Salariul de merit este constituit prin aplicarea unui procent stabilit prin lege salariului de incadrare si indemnizatiei de conducere. Este intalnit in institutiile bugetare si publice.

Sporuri la salarii;- sporul de vechime, procent aplicat salariului de baza, corespunzator cu timpul efectiv

lucrat in program normal de munca;

6

TRANSE DE VECHIME IN MUNCA PROCENT LA SALARIUL DE BAZAIntre 3 si 5 ani 5 %De la 5 la 10 ani 10 %De la 10 la 15 ani 15 %De la 15 la 20 ani 20 %Peste 20 de ani 25 %

Acest spor se calculeaza si se plateste cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca.

- sporul de noapte, primit pentru munca prestata in intervalul orar 22:00- 6:00, echivalent cu 25 % din salariul de baza;

- sporul pentru conditii grele de munca,;- spor pentru conditii de munca periculoase;- spor pentru conditii de munca penibile;Aceste sporuri sunt calculate prin aplicarea procentului de 10% asupra salariului de baza. - spor pentru conditii de munca nocive, dedus prin aplicarea a 10% asupra salariului

minim negociat la nivel de unitate;- sporul pentru ore suplimentare, aferent muncii prestate peste intervalul normal de

munca, fara a depasi insa 48 ore saptamanal. Munca trebuie compensate prin acordarea de ore libere platite in urmatoarele 60 de zile, insa, daca acestea nu pot fi acordate, sporul acodat este de 75% din salariul de baza.

- sporul pentru exercitarea unei alte functii, prin acordarea unui spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite;

Adaosuri la salarii, - adaosul de acord;- premii acordate din fondul de premiere, calculate intr-un procent stabil din fondul de

salarii realizat lunar si cumulate;- premii anuale si speciale;- fondul social conform bugetului de stat;

Alaturi de drepturile salariale, angajatii beneficiaza si de alte drepturi:- indemnizatia pentru concediu de odihna, reprezinta media zilnica a veniturilor din luna/

lunile in care se efectueaza concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu;- concedii fara plata,;- indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, al caror cuantum se stabileste prin

formula:

Indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca= Salariul mediu din ultimele 6 luni * % specific fiecarui tip de boala( intre 75% si 100 %) * numarul de zile lucratoare din concediul medical

- indemnizatie pentru maternitate( paternitate); suportata integral din bugetul de stat pana cand copilul implineste varsta de 2 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;

7

- indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, suportata integral din bugetul fondului unic de asigurari sociale de sanatate, acordandu-se pana la implinirea varstei de 7 ani de catre copil, respective a varstei de 18 ani, in cazul copilului cu handicap; este stabilita prin formula:

Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav= Venitul mediu din ultimele 6 luni/ numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul * 85 % * numarul de zile lucratoare din concediu

- ajutoare de deces, suportate integral din bugetul asigurarilor sociale de stat, in cazul decesului asiguratului, sau al unui membru al familiei, aflat in intretinerea titularului. Cuantumul este stabilit anual prin legea bugetului asigurarilor sociale, neputand fi mai mica decat salariul mediu brut pe economie, iar in cazul decesului unui alt membru al familiei, valoarea este injumatatita;

- zile libere platite in cazul unor evenimente familiale deosebite;

Pentru stabilirea cuantumului salariului net, se calculeaza retinerile aferente atat angajatorului, cat si angajatului.

2.2. Impozitul pe veniturile din salarii

Sunt asimilate salariilor si veniturilor din salarii toate veniturile in bani si/ sau in natura obtinute de o persoana fizicace desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Cota de impozitate a venitului din salarii este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil.

Perioada impozabila este anul fiscal, adica anul calendaristic.

Salariatilor le este acordata o deducere personala, prin deducerea unei sume din venitul net lunar din salarii, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile.Aceasta deducere este aplicata numai veniturile obtinute la locul de munca unde este functia de baza.Deducerile personale sunt acordate in functie de numarul de personae aflate in intretinerea salariatului. Persoanele din intretinere pot fi: sotia/ sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele salariatului sau ale sotiei/ sotului acestuia pana la gradul al doilea inclusive, ale carui venituri nu depasesc 250 lei. Copiii minori ai salariatului sunt considerati intretinuti.Deducerile personale sunt acordate si in functie de valoarea venitului brut lunar:

Pentru salariatii care au un venit brut lunar de pana la 1000 lei inclusiv;

NUMAR PERSOANE IN INTRETINERE DEDUCEREFara persoane in intretine 250

8

O persoana in intretine 350Doua persoane in intretine 450Trei persoane in intretinere 550Patru sau mai multe persoane in intretinere 650

Pentru salariatii care au venituri brute lunare cuprinse intre 1000 lei si 3000 lei, deducerile sunt degresive si sunt stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice.

a) Deducerile personale aferente salariatilor care au un venit brut lunat cuprins intre 1000 lei si 3000 si care nu au persoane in intretinere:

VENIT BRUT LUNAR DIN SALARIU DEDUCERE PERSONALA LUNARADE LA: LA:

0 1079 2501080 1149 2401150 1239 2301240 1319 2201320 1399 2101400 1479 2001480 1559 1901560 1639 1801640 1719 1701720 1799 1601800 1879 1501880 1959 1401960 2039 1302040 2119 1202120 2199 1102200 2279 1002280 2359 902360 2439 802440 2519 702520 2599 602600 2679 502680 2759 402760 2839 302840 2919 202920 2999 10Peste 2999 0

b) Deducerile personale aferente salariatilor care au un venit brut lunar cuprins intre 1000 lei si 3000 lei si care au persoane in intretinere, acestea sunt determinate prin formule de calcul, in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere.

9

- pentru salariatii care nu au persoane in intretinere, formula de determinare este:

250 * [ 1- ( venit brut lunar – 1000 ) / 2000 )

- pentru salatiarii care au o persoana in intretinere, formula de determinare este:

350 * [ 1- ( venit brut lunar – 1000 ) / 2000 )

- pentru salariatii care au doua persoane in intretinere, formula de determinare este:

450 * [ 1- ( venit brut lunar – 1000 ) / 2000 )

- pentru salariatii care au trei persoane in intretinere, formula de determinare este:

550 * [ 1- ( venit brut lunar – 1000 ) / 2000 )

- pentru salariatii care au patru sau mai multe persoane in intretinere, formula de determinare este:

650 * [ 1- ( venit brut lunar – 1000 ) / 2000 )

Pentru salariatii care realizeaza venituri brute de peste 3000 lei nu se acorda deducere personala;

Angajatii datoreaza statului un impozit lunar, care se calculeaza si se retine la sursa de catre societate. Acesta se calculeaza la locul in care este desfasurata functia de baza a angajatului, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor individuale aferente fiecarei luni, deducerea personala de baza acordata pentru luna respective si deducerile suplimentare.

Pentru veniturile din salarii obtinute in afara functiei de baza, impozitul lunar se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul, obtinuta ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

Prin functia de baza se intelege:- pentru persoanele fizice angajate intr-un singur loc de munca, ultimul loc inscris in

documentele specifice;- in cazul cumulului de functii, locul declarat de salariat;

Toate elementele care intra in alcatuirea salariului sunt supuse impozitarii.

Contributiile obligatorii luate in calcul la stabilirea impozitului sunt:- contributia individuala de asigurari sociale;- contributia individuala pentru asigurarile sociale de sanatate;- contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj;

10

Nu se admit in calculul lunar al impozitului pe salarii contributiile individuale la asigurarile private de sanatate, precum si la schemele facultative de pensii ocupationale.

Fisele fiscale cuprind informatiile referitoare la calculul impozitului pe salarii si sunt intocmite de catre angajatori. Acestea sunt pastrate pe intreaga perioada a angajarii si se transmit organului fiscal pana in ultima zi a lunii februarie anului precedent celui pentru care sunt intocmite.Impozitul pe venitul net anual datorat este calculate de organul fiscal pe baza declaratiei de venit, prin aplicarea cotei asupra venitului net anual impozabil din anul fiscal respectiv.

2.3. Contributii sociale

Atat angajatorul, cat si angajatul au obligatia de a retine si plati lunar, datoriile fata de organismele de asigurari si protectie socialaContributiile sociale sunt :

Contributia la asigurarile sociale, este datorata din momentul incheierii contractului individual de munca. Potrivit legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2011, acestea sunt stabilite prin aplicarea unor cote asupra veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale, in functie de ramura de activitate.

- pentru conditii normale de munca- 31,3 % ;- pentru conditii deosebite de munca- 36,3 % ;- pentru conditii speciale de munca- 30, 8 %;

Aceste procente sunt aferente valorii contributiei totale datorate de catre entitate bugetului asigurarilor sociale, obtinuta prin insumarea contributiilor aferente atat angajatului cat si angaiatorului.

Contributia datorata de catre angajat este de 10,5 %, indiferent de conditiile de munca. Diferenta dintre cotele de contributie de asigurari sociale stabilite prin lege in functie de conditiile de munca si cota de contributie individuala este suportata de catre angajator.

Contributia datorata de angajator in functie de conditiile de munca:- pentru conditii normale de munca- 20,8 % ;- pentru conditii deosebite de munca- 25,8 % ;- pentru conditii speciale de munca- 30,8 %;

Baza de calcul a contributiei individuale o constituie castigul individual brut, realizat lunar, inclusive sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contrac colectiv de munca.

In cazul persoanelor care beneficiaza de concedii medicale si indemnizatii de asigurari de sanatate, cu exceptia celor pentru accident de munca sau boala profesionala, baza lunara de calcul este suma reprezentand 35 % din castigul salarial mediu brut.

Nu se include in baza de calcul:- sumele reprezentand participarea salariatilor la profit;

11

- avantaje sub forma suportarii de catre angajator a contributiilor platite la fondurile de pensii facultative, in limita a 400 euro/ angajat;

- prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele pentru accidente de munca si boli profesionale;

- indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate acordate in baza OUG nr. 158/ 2005 si Legii nr. 346/ 2002, indifferent de fondurile din care se acorda( fond salarii, FNUASS, FAAMBP);

PLAFON- Baza de calcul nu poate fi mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut( 2022 lei in 2011).

Baza de calcul lunara, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie suma castigurilor brute lunare realizate dupa aplicarea exceptiilor generale si specifice.

PLAFON- baza de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul asiguratilor din luna pentru care angajatorul datoreaza CAS si valoarea corespunzatoare a de 5 ori castigul salarial mediu brut( pentru anul 2011:5*2022=10110 lei).

Daca se depaseste acest plafon baza de calcul la care se datoreaza CAS corespunzatoare fiecarei conditii de munca se stabileste proportional cu ponderea, in total baza de calcul a castigurilor salariale brute realizate in fiecare dintre conditiile de munca.

Contributia la fondul de somaj, se aplica asupra castigului lunar brut, prin aplicarea cotelor stabilite conform prevederilor legii bugetului asigurarilor sociale de stat:

Contributia datorata de catre angajat este de 0,5 %; Contributia datorata de catre angajator este de 0,5 %;

In cazul persoanelor asigurate in baza contractului de asigurare, contributia pentru somaj este de 1%.

Pentru contributia la fondul de somaj nu exista plafon.

Contributia la asigurari sociale de sanatate: Contributia datorata de catre angajat este stabilita sub forma unei cote de 5,5 % care se

aplica asupra veniturilor din salarii care se supun impozitului pe venit.

CASS nu se datoreaza in cazul:- indemnizatii de asigurari sociale de sanatate acordate in baza OUG 158/ 2005 si Legii

nr. 346/ 2002, indifferent de fondurile din care se acorda;- sumelor acordate in momentul disponibilizarii, venitului lunar de completare sau

platilor compensatorii, suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj;

Contributia datorata de catre angajatoreste stabilita sub forma unei cote de 5, 2 % care se aplica asupra fondului de salarii lunar realizat.

12

CASS nu se datoreaza in cazul:- indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate acordate in baza OUG 158/ 2005 si

Legii nr. 346/ 2002, acordate din FNUASS, respectiv FAAMBP;

Pentru contributia la asigurarile sociale nu exista plafon.Restul contributiilor existente la nivelul unei entitati sunt datorate numai de catre angajatori, veniturile angajatilor nefiind afectate de existenta acestora.

Contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, determinate prin aplicarea cotei de 0,85% asupra bazei de calcul, reprezentata de suma castigurilor brute.

PLAFON- baza de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul asiguratilor din luna si valoarea corespunzatoare a 12 salarii minime brute pe tara( 670 lei, in anul 2011).

Contributia pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, este stabilita in functie de codul CAEN al firmei, procentul fiind variabil, intre 0,15 % si 0,85 %, aplicat asupra castigurilor brute realizate de catre cei care au fost in concediu medical, cu exceptia cazurilor de accidente de munca si boli profesionale.

Nu se include in baza de calcul:- sumele cuvenite pentru participarea salaritilor la profit;- avantajelle sub forma suportarii de catre angajator a contributiilor platite la fondurile de

pensii facultative in limita a 400 euro/ angajat( aceste venituri nici nu se impoziteaza la salariat si sunt deductibile in aceasta limita la calculul profitului impozabil);

- prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat;- prestatii suportate de bugetul sociale de stat pentru accidente de munca si boli

profesionale;

Contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, calculate prin aplicarea cotei de 0,25% asupra sumei castigurilor brute realizate de angajatii incadrati cu contract individual de munca, inclusive salariatii care cumuleaza salariul cu pensia.

Nu se include in baza de calcul:- compensatiile acordate, in conditiile legii sau a contractelor collective sau individuale

de munca , persoanelor concediate pentru motive care nu tin de persoana lor;- prestatiile suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat sau fondul national unic

pentru asigurari de sanatate, inclusive cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;

- veniturilor acordate potrivit prevederilor legale sub forma de participare a salariatilor la profit;

Calcularea costului total salarial:

Cts=Snet+Rsal+PsUnde: - Cts= cost total salarial

- Snet= salar net

13

- Rsal=retineri salariale- Ps=protectie sociala

Termenul de declarare a impozitului pe venit si a contributiilor sociale constituie si termen de plata. Informatiile privind contributiile sociale si impozitul pe salarii sunt prezentate organelor fiscale prin intermediul Declaratiei 112. Aceasta declaratie insa nu este intocmita pentru diferentele de impozit si contributii sociale stabile in urma inspectiei fiscale. Declaratia 112 se depune lunar, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza impozitul si contributiile. Aceleasi informatii referitoare la impozitele salariale sunt cuprinse si in Declaratia 100 privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

2.4. Reforma pensiilor

Statul a incercat imbunatatirea sistemului de pensii, prin adaugarea a inca doi piloni sau surse de pensie, celei existente, adica pensei publice de stat. Asadar avem:

Pilonul I: pensia publica de stat, bazata pe contributia angajatului de 9,5% din venitul lunar, precum de 19,75 % din venitul lunar al angajatului suportata de catre angajator;

Pilonul II: pensia privata obligatorie, formata din contributia individuala de 2% din venit pentru primii ani( incepand cu 2008), procent care va creste treptat, pana la 6%( pana in 2016) si care se va scadea din actuala contributie de 9,5%. Este obligatorie contributia persoanelor cu varsta sub 35 de ani si optionala pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 35- 45 de ani.

Pilonul III: pensia private facultativa, este un sistem de economise aleatoriu, bazat pe o contributie individuala, stabilita de cotizant, fara a depasi 15 % din salariul brut. Statul va asigura deducerea contributiei din impozitul pe venit al cotizantului, fara a depasi echivalentul a 200 euro intr-un an fiscal, iar angajatorul poate contribui financiar cu sume egale ce cele achitate de cotizant, pentru care i se acorda dreptul la deducerea contributiei din impozitul pe profit, fara a depasi echivalentul a 200 euro/ angajat, anual. Cotizantul are dreptul la pensie dupa implinirea varstei de 60 de ani si dupa ce a achitat cel putin 90 de contributii lunare.

Pentru persoanele care nu vor opta pentru sistemul de pensii private, pensia pe care o vor primi va fi calculate astfel:

- valoarea pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie;

- punctajul mediu anual de determina prin impartirea numarului de puncte( obtinut prin insumarea punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare) la numarul de ani corespunzator stagiului legal, complet de cotizare;

- punctajul annual se obtine prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respective, din insumarea numarului de puncte obtinute in fiecare luna;

- numarul de puncte obtinut in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut individual, inclusive sporurile si adaosurile, la salariul mediu brut lunar din luna respective, comunicat de Institutul National De Statistica;

Persoanele care aleg cotizarea si pentru un fond de pensii private obligatorii, adica cele cu varsta sub 35 de ani( in 2008) si cele cu varsta cuprinsa intre 35- 45 de ani, pensia lor va fi formata din: pensie publica de stat + pensie private obligatorie.

14

Daca participa de asemenea si la un fond de pensii pivat facultative, pensia va cuprinde: pensie publica de stat + pensie private obligatorie + pensie private facultative. Persoanele care aleg a contribui si la pensile private obligatorii, nu mai pot renunta la acest sistem mixt si de a reveni la pensia publica.

Formula de calcul a pensiilor private este urmatoarea:

Pensii private= [( Total contributii la fond privat + Capitalizare pe contributie) – Costurile de administrare si de depozitare a contributiei] / ( Numar de ani de pensie + Costurile anuitatilor)

- total contributii la fond privat= valoarea fondului individual de pensie;- capitalizarea pe contributie- este determinate de rentabilitatea fondului de pensii la care

angajatul s-a inscris;- costurile de administrare si de depozitare ale contributiei= comisioane de administrare

si alte taxe platite de angajat;- numar ani de pensie- calculate in functie de speranta medie de viata;- costurile anuitatilor= costurile generale de plata regulate a pensiei private individuale pe

durata anilor de pensie;

Contributia la un fondul de pensii private este o parte din contributia individuala datorata la sistemul public de pensii, asadar nu este o obligatie financiara suplimentara. In anul 2010, procentul transferat era de 2,5 %, urmand sa ajunga la 6% in 2016. Contributiile asigurarilor sociale trebuie achiatate la timp, deoarece sunt prevazute majorari de intarziere si chiar posibilitati de executare silita pentru incasarea obligatiilor de plata.

Informatiile privind declaratiile nominale ale angajatorilor si viramentele effectuate catre fondurile de pensii private sunt transmise lunar, pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost depuse declaratiile nominale, de catre CNPAS la ANAF.

In cazul in care sunt sesizate de catre ANAF situatii in care angajatorii nu au respectat prevederile legale privind declararea si plata contributiilor sociale, poate aplica sanctiunile prevazute de catre lege.

Angajatorii trebuie depuna declaratiile privind contributia pentru pensile private la timp, fiind obligati prin lege si totodata trebuie sa accepte virarea contributiilor in sistemul pensiilor facultative, daca angajatii solicita acest lucru.

Ponderea activelor totale in PIB

Pe parcursul perioadei analizate, 2008- 2011, s-au inregistrat variatii in ceea ce priveste numarul persoanelor care au optat pentru sistemul de pensii private, avand ca si rezultat cresterea semnificativa a valorii activelor nete, implicit a ponderii detinute in PIB.

15

 Perioada 2008 2009 2010 2011Total activ net (mil.lei) 916.2 2588.4 4659.9 6628.1Pilonul II 813.9 2384.4 4331.9 6206.8Pilonul III 84.3 204 328 421.3Participanti (mil .pers) 4.68 5.1 5.4 5.7Pilonul II 4.53 4.91 5.19 5.48Pilonul III 0.15 0.19 0.22 0.26Pondere in PIB (%) 0.19 0.53 0.9 1.24

Valoarea activului net a inregistrat cresteri semnificative pe parcursul celor 4 ani, cu aproximativ 182% fata de valoarea din 2008. In 2009 s-au constat o crestere de 282% fata de anul precedent, iar in 2010, de 80% comparativ cu 2009. Cresterea inregistrata in 2011, fata de 2010 este de 42%.

In decursul perioadei in care functioneaza sistemul de pensii privat s-au constatat cresteri si in ceea ce priveste numarul persoanelor implicate. Numarul acestora a crescut atat in cadrul Pilonului II cu 20,97%, cat si in cadrul Pilonului III cu 73,33%, pe parcursul anilor 2008- 2011. Numarul total de persoane cotizante pentru fondul privat de pensii a crescut cu 21,80% in 2011, comparativ cu 2008.

16

Deoarece atat activele nete, cat si PIB-ul in decursul perioadei analizate au avut evolutii ascendente, ponderea detinuta de catre activele nete in PIB este de asemenea ascendenta, inregistrand valori pozitive si o crestere totala de 552% in anul 2011, fata de anul 2008.

Comparatie intre sistemele de pensii private de tip Pilon II si pietelele altor state

TaraContributie din salariul brut (%)

Numar participanti ( mil. Pers.)

Active nete (mld. Euro)

Pondere in PIB (%)

Polonia 7.3 14.36 43.76 14.11Ungaria 8 3.02 9.63 10.34Bulgaria 5 3.16 1.34 3.97Slovacia 9 1.43 2.9 4.58Letonia 2 1.1 0.99 5.36Croatia 5 1.52 4.01 8.83Cehia 3 4.47 7.58 5.5Estonia 6 0.59 0.94 6.88Lituania 5.5 1 0.94 3.55Romania 2.5 4.57 0.56 0.49

17

In ceea ce priveste ponderea contributiilor din salariul brut cea mai mare valoare este inregistrata in Slovacia de 9% si cea mai mica in Romania, de 2.5%. Estonia are cel mai scazut numar de participant, de 0.59 mil. persoane, pe cand in Polonia sunt 14.36 mil. contribuabili, ca urmare si Activele nete detinute de acesta tara inregistreaza cele mai mari valori de 43.76 mld.euro. Cele mai mici valori ale activelor nete sunt in Romania, de aproximativ 0.56 mld.euro, detinand de asemenea si cea mai mica pondere in PIB de 0,49%. Cea mai mare pondere detinuta de activele nete in PIB este in Polonia si anume de 14.11%.

Capitolul III Presiunea fiscala asupra muncii la nivelul

Uniunii Europene

Armonizarea fiscalitatii Romaniei cu fiscalitatea UE

Principalul obiectiv al UE in domeniul fiscal a fost armonizarea impozitelor directe si indirecte.Nivelul fiscalitatii existent in Romania este la limita inferioara a celui existent in tarile dezvoltate. Acest nivel este influentat si elemente precum: performantele economice, eficienta utilizarii surselor de finantare provenite din impozite sit axe, etc. In functie de nivelul fiscalitatii poate fi stabilita si presiunea fiscala, care in tarile mai putin dezvoltate este mai mica, decat cea existent la nivelul tarilor dezvoltate. Din acest motiv, armonizarea privind fiscalitatea directa, a fost lasata la latitudinea statelor membre, fiind stabilita in functie de necesitatea acestora de resurse. Referitor la impozitarea persoanelor fizice, armonizarea viza doua categorii de venituri: veniturile don dobanzi obtinute din strainatate si veniturile din dividente, insa singura directive adoptata reglementeaza veniturile din dobanzi.

18

 Odata cu aderarea la UE principalele reforme fiscal ale Romaniei vizau:- Reducerea cotei de impunere a profitului de la 25% la 16%;- Majorarea cotei de impunere pe venitul microintreprinderilor de la 1,5% la 3% din cifra

de afaceri;- Rambursarea TVA la iesirea din tara, pentru bunurile achizionate in Romania;- Modificarea sistemului de impunere a veniturilor persoanelor fizice de la sistemul in

cote progresive( 18%- 40%), la cota unica de 16%.

Comparatie intre impozitul pe venituri din salarii in Romania si si cel din dierite state ale UE

In Romania cota de impozitare unica aferenta veniturilor din salariile persoanelor fizice este de 16%. Tari precum Bulgaria si Slovacia au de asemenea o cota unica de impozitare, comparative cu alte tari in care aceasta variaza de la un caz la altul. In Austria, cotele de impozit variaza de la 21%, la 50% si sunt aplicate unui sistem de impunere global, care cuprinde veniturile din: agricultura si silvicultura, comert si afaceri,profesii libere, salarii, inevstitii si alte venituri.

In Belgia, cotele de impozit variaza de la 25%, la 50%, aplicate tot unui sistem global de impunere, din care face parte si salariile, insa sunt existente deduceri aferente unui plafon de 6.040 euro/ an pentru persoanele cu handicap si de 1280 eur/ an, pana la 4570 euro/ an pentru copii. Exista si o cota unica de 10% aferenta concedierilor si veniturilor din asigurari de viata.

In Germania, cotele de impozitare de 15%- 45% sunt aplicate tot unui sistem de impunere global, insa in cazul salariilor deducerea de baza este de 920 euro/an.

In Malta. Cotele variaza de la 0%, la 35% si sunt deduceri pentru scolarizare pentru copii si pentru pensia alimentara.In Olanda cotele de impozit sunt de 33,6%- 52%, aplicate tot unui sistem global de impunere.

In Polonia, cotele variaza de la 19%, pana la 40%, insa sunt existente deduceri pentru contributiile sociale sau pentru copii( 1173 PLN/ copil). Persoanele cu venituri din afara agriculturii pot opta pentru cota unica de impozitare de 19%.

In Portugalia, cotele de impozit sunt de la 10,5% , pana la 40%. Exista de asemenea si deduceri de pana 72% din salariul minim( 3.680 euro), iar plafonul neimpozabil pentru pensii este de 6000 euro/ an.

In Slovacia exista o cota unica de impozitare de 19% si deduceri aferente contributiilor de asigurari sociale si pensii private in limita a 12000 SKK.

Slovenia prezinta cote de impozit cu variatii de 16% pana la 41%. Deducerea generala este de 2959 euro. Deducerile pentru persoanele cu handicap sunt de 15824 euro, iar pentru persoanele de peste 65 ani de 1273 euro.

19

In Spania, cotele de impozit suntde 15,66% - 27,13%. Deducerile existente depind de situatia familiala, incepand de la un plafon neimpozabil de 5151 euro/an.

La nivelul Uniunii Europene, resursele bugetare investite in reduceri de impozite au avut ca si scop principal reducerea impozitelor aferente fortei de munca

Impactul bugetar al masurilor aferente impozitelor, pe fiecare tip de impozit, 2009: Masuri de sporire a veniturilor:

Masuri de reducere a impozitelor:

Teoria economica demonstreaza faptul ca impactul unei reforme fiscal pe piata fortei de munca depinde de diversi factori, cum ar fi: elasticitatea cererii si ofertei fortei de munca, modul in care prelevarile aferente bugetului sunt distribuite asupra indivizilor, gradul de centrallizare a negocierilor salariale si de impozitare a factorilor de productie alternative

Structura veniturilor fiscale in functie de tipul major de taxe

20

Labour raising

Consumption raising

Capital raising

Labour cutting

Consumption cutting

Capital cutting

PONDEREA CONTRIBUTIILOR SOCIALE IN PIB IN 2009

In general. Statele membre din Europa de est, care sunt caracterizate de o fiscalitate redusa, difera de multe ori si in ceea ce priveste compozitia lor. Cele mai multe state membre au veniturile formate din impozite directe, indirect si contributii sociale, cu ponderi aproximativ egale. Statele din estul Europei, au o ponderea redusa a impozitelor directe in veniturile colectate. Este fenomen este echilibrat de procentele mari aferente impozitelor indirect, contributiilor sociale, sau amandorora. Cele mai mari valori ale impozitelor indirect sunt in Bulgaria, de 53,2% si in Cipru, de 43,6%. Estonia si Ungaria, prezinta de asemenea, valori ridicate. In ceea ce priveste contributiile sociale, Cehia detine un procentaj dde 44,7%, iar in Slovacia si Spania, procentajele aferente depasesc 40%. In Danemarca, Suedia, Malta si UK, procentajele detinute de contributiile sociale in totalul veniturilor sunt foarte mici. Shimbari majore au fost remarcate in Lituania, Irlanda si Luxemburg, care au redus impozitele in detrimental contributiilor sociale, precum si in Suedia si Bulgaria, care au crescut impozitele indirect si au diminuat contributiile sociale si impozitele directe.

Evolutia ratelor implicite de impozitare a muncii

In perioada 2000- 2009 au avut loc mari schimbari in UE, care au avut ca si rezultat reducerea ratei implicite de impozitare mai ales in Bulgaria, Lituania, Romania( cu ~ 8 procente), dar si

21

Letonia, Suedia, Danemarca, Grecia, Cehia, Estonia, Irlanda, Polonia, Slovenia, Slovacia si Finlanda. Pe de alta parte, in Cipru, acesta a crescut. In alte state membre, procentele au scazut cu mai putin de 2,5%.

RATA DE IMPOZITARE ASUPRA FORTEI DE MUNCA IN UE (%)

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009BE 43.6 43.3 43.3 43.1 43.8 43.6 42.5 42.4 42.5 41.5BG 38.1 33.9 33.4 35.5 35.7 33.2 29.6 30.4 27.4 25.5CZ 40.7 40.3 41.2 41.4 41.8 41.7 41.2 41.5 39.2 36.4DK 41.0 40.8 38.8 38.1 37.5 37.2 36.9 36.6 36.2 35.0DE 40.7 40.5 40.4 40.4 39.2 38.8 38.9 38.7 39.2 38.8EE 37.8 37.3 37.8 36.9 35.8 33.8 33.6 34.0 33.7 35.0IE 28.5 27.4 26.0 25.0 26.3 25.3 25.3 25.7 25.3 25.5EL 34.5 34.6 34.4 35.0 33.6 34.0 32.5 33.0 32.2 29.7ES 30.5 31.4 31.8 31.8 31.9 32.3 32.8 33.7 33.1 31.8FR 42.0 41.6 41.2 41.5 41.4 41.9 41.8 41.4 41.5 41.1IT 42.2 42.1 42.0 41.9 41.6 41.3 41.1 42.4 43.0 42.6CY 21.5 22.8 22.2 22.7 22.7 24.5 24.1 24.0 24.7 26.1LV 36.6 36.5 37.8 36.6 36.4 33.0 33.0 31.1 28.5 28.7LT 41.2 40.3 38.1 36.9 36.1 34.9 33.7 33.2 32.7 33.1LU 29.9 29.6 28.4 29.2 28.9 30.0 30.4 31.2 31.7 31.7HU 41.4 40.9 41.2 39.3 38.3 38.4 38.8 41.0 42.1 41.0MT 20.6 21.4 20.8 20.4 20.4 20.8 20.7 20.5 19.6 20.2NL 34.5 30.6 30.9 31.5 31.4 31.6 34.4 35.1 36.2 35.5AT 40.1 40.6 40.8 40.8 41.0 40.8 40.8 41.0 41.3 40.3PL 33.5 33.2 32.4 32.7 32.7 33.8 35.3 34.1 32.6 30.7PT 22.3 22.8 22.8 22.9 22.3 22.4 23.1 23.7 23.3 23.1RO 33.5 31.0 31.2 29.6 29.0 28.1 30.1 30.2 27.3 24.3SI 37.7 37.5 37.6 37.7 37.5 37.5 37.3 35.9 35.9 34.9SK 36.3 37.1 36.7 36.1 34.5 32.9 30.4 31.0 33.1 31.2FI 44.0 44.1 43.8 42.5 41.6 41.6 41.6 41.3 41.4 40.4SE 46.8 45.5 43.8 43.6 43.6 43.7 43.0 41.3 41.2 39.4UK 25.6 25.3 24.3 24.7 25.2 26.1 26.3 26.5 26.4 25.1

RATA DE IMPOZITARE ASUPRA FORTEI DE MUNCA IN UE (%)

22

Putem remarca faptul ca exista discrepant mari in ceea ce priveste nivelul impozitarii fortei de munca intre statele membre. Pe de o parte se situeaza Malta- 20,2%, Portugalia- 23,1% si Romania cu 24,3%, care detin cele mai scazute valori. Pe de alta parte, tari precum: Italia, Belgia, Ungaria, Franta, Austria si Finlanda, inregistreaza o rata de impozitare implicita de peste 40%.

PROCENTUL DETINUT DE IMPOZITELE ASUPRA FORTEI DE MUNCA IN PIB

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009BE 24.2 24.7 24.8 24.6 24.0 23.8 23.0 23.0 23.6 23.7BG 14.2 12.7 12.1 12.9 12.8 11.8 10.3 10.5 9.9 9.9CZ 17.1 17.0 17.8 18.1 19.0 19.1 19.0 19.1 18.6 17.5DK 26.6 26.9 26.1 26.0 25.2 24.8 24.6 24.9 25.5 27.1DE 24.5 24.2 24.1 24.1 23.1 22.6 22.1 21.4 22.0 22.7EE 17.5 16.9 17.1 16.7 16.4 15.4 15.3 16.2 17.7 18.7IE 11.4 11.0 10.0 9.7 10.4 10.4 10.4 10.8 11.3 11.8EL 12.4 12.2 13.1 13.1 12.6 12.9 12.5 12.9 13.0 12.5ES 15.8 16.2 16.3 16.2 16.0 16.2 16.3 16.9 17.2 16.7FR 22.9 22.9 22.7 22.9 22.8 23.0 22.9 22.4 22.6 22.8IT 19.9 20.2 20.2 20.3 20.1 20.4 20.5 21.0 21.7 22.1CY 9.4 9.9 10.0 10.7 10.5 11.3 11.1 10.8 11.0 12.2LV 15.2 14.6 14.7 14.7 14.5 14.0 14.6 14.6 14.5 13.8LT 16.3 15.4 14.9 14.6 14.7 14.5 14.6 14.6 14.9 15.1

23

LU 15.3 16.0 15.4 15.3 15.3 15.4 14.8 14.9 15.3 16.4HU 19.0 19.0 19.0 18.5 17.9 18.3 18.3 19.9 20.6 19.7MT 9.7 10.7 10.2 10.3 10.5 10.2 10.1 9.7 9.4 9.8NL 20.4 18.0 18.4 18.8 18.6 18.2 19.6 19.5 20.3 20.9AT 24.0 24.3 24.2 24.4 23.9 23.4 23.3 23.2 23.8 24.2PL 14.2 14.4 13.4 13.2 12.5 12.8 13.4 13.0 13.1 12.1PT 11.6 11.9 12.0 12.2 11.9 12.2 12.4 12.6 12.7 13.0RO 13.2 12.9 12.4 11.1 10.7 11.0 11.6 11.8 11.6 11.9SI 20.7 21.0 20.8 20.9 20.8 20.6 20.2 19.2 19.3 19.6SK 15.0 15.1 15.0 14.4 13.3 12.5 11.5 11.6 12.4 12.5FI 23.7 23.8 23.7 23.3 22.7 23.2 23.0 22.3 23.0 23.8SE 30.8 30.8 29.7 29.9 29.6 29.1 28.4 27.3 27.7 27.4UK 14.1 14.2 13.5 13.5 13.7 14.3 14.3 14.4 14.2 14.0

In ceea ce priveste procentul detinut de impozitele aferente muncii in PIB, cele mai mari procente sunt detinute de cele aplicate in Suedia de 27,4% si in Danemarca de 27,1%. Cele mai mici procente sunt detinute de Bulgaria, de 9,9% si de Romania de 11,1%.

Taxele pe forta de munca

Impozitul pe venit privind forta de munca angajata- cuprinde toate impozitele directe legate de salarii, inclusiv contributiile sociale obligatorii, platite atat de angajati, cat si de angajatori.

In tarile nordice, valoarea inregistrata de impozitul pe venitul personal nu consta numai in impozitul pe venit datorat guvenului central, ci si impozitul datorat municipalitatii sau bisericii.

24

În Franţa, contribuţia socială generalizată şi contribuţia pentru reducerea datorieiinstituţiile de securitate socială sunt parţial înregistrate ca impozit pe venitul forţei de muncă. În Austria, „contribuţiile la camere " şi „promovarea clădirii rezidenţiale ", sunt, de asemenea, parţial înregistrate ca impozitul pe venit forţei de muncă . În Ungaria, taxa asupra întreprinderilor comunale este alocata forţei de muncă, angajatorilor „SSC si impozite pe salarii ".În Italia, o parte din veniturile din taxa IRAP, care este percepută ca o măsură a valoriiadăugată de către întreprinderi, a fost alocată angajatorilor pentru "Contribuţii sociale. În Belgia şi Portugalia, impozitele pe veniturile personale şi contribuţiile la asigurările sociale plătite de către UE, funcţionarii publici din instituţiile UE au fost excluse din calcule.

PROCENTUL DETINUT DE CONTRIBUTIILE AFERENTE MUNCII SUPORTATE DE ANGAJAT IN TOTALUL VENITURILOR DIN IMPOZITE

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009BE 49.1 50.0 50.2 50.1 49.4 48.9 47.9 48.4 49.1 50.5BG 44.1 40.3 41.7 40.8 38.4 36.8 32.5 30.9 29.9 33.5CZ 50.5 50.1 51.1 50.7 47.7 48.3 48.3 47.8 48.9 46.8DK 44.0 45.6 44.3 43.5 41.3 39.3 40.1 41.4 42.9 43.1DE 52.0 53.8 53.8 53.4 52.0 50.5 49.1 47.7 49.0 49.9EE 55.1 55.0 53.8 53.1 52.0 48.8 48.6 49.7 53.8 50.3IE 36.0 36.7 35.0 33.4 34.2 33.6 32.3 34.0 37.8 41.5EL 33.1 34.0 36.2 38.0 37.6 37.5 36.2 36.7 37.2 36.7ES 44.5 46.1 45.7 45.4 44.1 43.0 42.5 43.3 48.7 51.3FR 50.3 50.6 51.2 51.8 51.2 51.1 50.5 50.5 51.2 53.5IT 42.8 43.5 44.4 44.1 44.3 45.2 43.5 43.6 45.1 45.4CY 30.8 31.3 31.6 32.0 31.3 31.6 30.1 26.2 28.0 34.6LV 51.4 50.8 51.5 51.1 50.4 47.7 47.6 47.9 49.5 50.7LT 53.9 53.5 51.9 51.3 51.4 50.1 49.1 48.2 48.2 50.3LU 35.2 36.8 35.7 36.3 36.5 36.8 37.2 37.6 39.1 40.0HU 46.8 48.0 49.5 48.0 47.0 48.0 48.3 47.8 49.1 47.5MT 32.0 32.8 30.1 30.3 29.4 27.9 27.6 25.9 25.5 26.2NL 43.9 40.6 42.1 43.4 42.8 41.8 43.4 44.5 45.9 48.5AT 50.2 48.3 49.4 49.7 49.3 49.7 50.0 49.6 50.0 50.8PL 41.4 42.4 38.8 38.8 37.6 36.9 37.2 35.0 35.7 35.6PT 35.3 36.4 35.8 35.9 36.1 35.7 35.5 35.3 35.5 38.7RO 43.8 44.9 43.9 40.0 39.3 39.5 40.4 40.6 41.0 43.4SI 53.2 53.4 52.4 52.1 51.8 51.1 50.5 48.5 49.6 49.3SK 43.4 44.5 44.1 42.6 40.4 39.1 38.2 38.4 41.2 42.2FI 44.0 47.0 46.7 46.7 46.0 46.4 46.2 45.7 47.3 49.1SE 52.2 54.4 54.2 53.1 52.1 50.9 49.9 49.6 51.6 50.3UK 38.0 38.4 38.0 38.5 38.5 39.2 38.4 39.1 37.5 39.7

25

Concluzia desprinsa din acest grafic este ca ponderea cea mai mare este detinuta de Franta de 53,5%, urmata de tari precum Belgia si Austria, care detin ponderea de 50,8%. Cele mai mici valori sunt inregistrate in Malta- 26,2% si in Bulgaria- 33,5%.

PROCENTUL DETINUT DE CONTRIBUTIILE AFERENTE MUNCII SUPORTATE DE ANGAJATOR IN TOTALUL VENITURILOR DIN IMPOZITE

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009BE 18.5 18.7 19.1 19.2 18.6 18.4 18.4 18.8 19.1 20.1BG 28.2 25.7 26.4 26.2 24.7 22.8 18.9 16.8 15.0 16.1CZ 29.3 29.2 29.8 29.4 27.5 27.9 28.1 27.6 29.0 28.0DK 0.9 1.2 1.1 1.0 1.0 1.0 1.0 1.1 1.1 1.1DE 17.8 18.5 18.5 18.6 18.5 18.0 17.3 16.6 16.5 16.9EE 34.6 34.8 33.9 33.1 32.5 32.2 32.0 32.4 35.5 34.7IE 8.5 9.6 9.5 9.2 8.9 8.9 9.1 9.7 11.1 11.7EL 14.1 14.7 16.3 16.8 16.4 16.0 15.4 15.9 16.3 15.6ES 25.6 26.4 26.0 26.1 25.4 24.7 24.2 23.9 26.8 28.5FR 27.5 27.5 28.1 28.5 28.1 27.9 28.0 28.2 28.5 30.2IT 24.0 24.3 24.9 25.2 25.4 26.0 25.0 24.9 25.2 25.4CY 15.2 15.2 14.9 16.7 18.5 18.8 17.5 14.7 15.8 19.5LV 25.1 23.9 24.3 22.8 22.1 20.9 20.8 20.7 20.6 23.1LT 28.0 28.0 27.5 27.4 26.8 25.7 25.7 25.8 26.6 29.6LU 11.2 12.0 12.2 12.4 12.6 12.1 12.0 11.8 12.1 12.8HU 27.1 26.8 26.9 26.2 25.6 26.5 26.0 24.9 24.9 23.9MT 10.0 10.3 9.3 9.3 8.9 8.5 8.2 7.6 8.0 8.0

26

NL 11.4 11.6 11.8 11.8 11.7 11.0 12.0 11.9 12.5 13.1AT 22.5 21.4 21.7 21.9 21.7 22.2 22.2 21.9 21.9 22.9PL 17.4 17.8 16.4 16.1 15.7 15.7 15.5 14.5 14.6 15.3PT 15.1 15.6 15.5 14.7 15.2 15.1 14.1 14.6 14.8 16.2RO 26.7 24.9 23.0 22.4 21.7 23.0 22.1 21.4 21.6 22.2SI 18.5 18.8 18.6 18.7 18.6 18.9 18.0 17.2 16.4 15.3SK 26.8 26.7 26.9 25.5 24.2 22.4 21.5 21.4 23.0 23.8FI 18.5 20.1 20.0 20.1 20.3 20.4 20.4 20.3 20.9 22.0SE 24.8 26.7 27.5 26.9 26.1 25.4 25.3 25.8 27.0 26.4UK 9.5 9.6 9.5 10.1 10.3 10.3 10.2 10.3 10.5 11.2

In ceea ce priveste procentul impozitelor suportate de angajat cele mai mari valori sunt inregistrate in Estonia de 35,7% si in Franta, de 30,2%. Cele mai mici valori sunt existente in Danemarca, si anume 1,1% si in UK de 11,2%.

Impozitul pe veniturile persoanelor ne-angajate, cuprinde toate impozitele şi contribuţiile sociale obligatorii provenite din veniturile aferente activităţilor independente, în cazul în care acestea ar putea fi identificate. Aceste venituri include transferurile sociale, care sunt plătite de către de stat (de exemplu: şomaj, de invaliditate şi prestaţii pentru îngrijirea sănătăţii) şi beneficiază de sistemele de pensii pentru limită de vârstă (atât de statşi sisteme de pensii ocupaţionale). Cele mai multe dintre aceste prestaţii plătite de persoanele ne-angajate sunt într-un fel sau altul legate de ocuparea forţei de muncă; contribuţiile pentru şomaj şi beneficiile actuale de pensii de stat sunt, de exemplu, plătite de către forţa de muncă activă, în timp ce schemele ocupaţionale de pensii sunt în majoritate finanţatein timpul in care au fost angajati.

27

- În unele state membre, plăţile sociale către stat sunt supuse impozitării veniturilor personale. În acest caz, o parte din suma ce este plătită de către stat este imediat rambursata bugetului de stat, în Metodologie şi note explicative sub formă de impozite. În multe cazuri, impozitele ridicate privind transferurile sociale sunt mai mult o convenţie contabila decât impozitele într-un sens propriu; mijloacele folosite pentru a produce un anumit transfer net.

- Regimul pensiilor şi tratamentul lor fiscal variază considerabil între statele membre. In cazul în care există up-front, scutirea de impozit pentru contribuţiile la pensiile finanţate, tinde să fie dată ca scutire de impozit pe venitul forţei de muncă. Pentru stat (primul pilon), soluţia este să le trateze în acelaşi mod ca şi transferuri de plăţi sociale, dar pentru locul de muncă (al doilea pilon) şi privat (al treilea pilon) problema pensiile este mult mai dificilă, deoarece acestea sunt, în general, cu finanţare privată, iar beneficiile nu sunt garantate de stat.Ca soluţie de compromis adoptata în acest raport, impozitul pe venitul din pensiile ocupaţionale este clasificat în cadrul categoriei forţei de muncă -non-salariaţi şi nu le include în veniturile din capital. - Al treilea pilon al pensiilor poate fi folosit ca un supliment de pensii de stat sau ocupaţionale. Participarea nu este de multe ori direct legata de ocuparea forţei de muncă sau exercitarea unei profesii, şi este organizata individual prin contract direct cu un furnizor. Taxele ridicate privind prestaţiile aferente pensiilor private ar trebui să fie alocate pentru venituri din capital.

Procentul detinut de impozitele aferente fortei de munca suportate de persoanele ne-angajate in totalul veniturilor din impozite

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009BE 4.5 4.6 4.6 4.7 4.0 4.1 3.9 3.9 4.0 4.0BG 0.8 0.9 0.8 0.8 0.9 1.0 0.9 0.7 0.6 0.7CZ 0.0 0.0 0.0 0.0 3.2 3.0 3.6 3.6 3.6 3.9DK 9.9 9.9 10.1 10.5 10.0 9.5 9.5 9.6 10.2 13.3DE 6.6 6.8 7.2 7.4 7.6 7.8 7.3 6.7 6.7 7.3EE 1.2 1.0 1.2 1.1 1.7 1.5 1.3 1.1 1.5 1.8IE 0.3 0.2 0.2 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2EL 2.7 2.8 2.7 2.7 2.8 3.0 3.4 3.7 3.8 4.5ES 2.2 2.4 2.5 2.5 2.4 2.4 2.4 2.4 3.1 3.6FR 1.7 1.6 1.5 1.6 1.7 1.7 1.6 1.4 1.4 1.4IT 4.8 5.2 5.1 5.1 5.3 5.4 5.2 5.1 5.4 5.8CY 0.8 0.8 0.3 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2LV 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.3 0.2 0.5 1.0LT 0.2 0.4 0.5 0.6 0.6 0.6 0.7 0.8 1.1 1.1LU 3.8 3.5 3.4 3.9 4.5 4.1 4.1 4.1 4.2 4.3HU 1.9 1.8 0.8 0.8 0.8 0.9 0.9 2.0 2.4 2.4MT 2.5 2.5 2.4 2.5 2.5 2.4 2.6 2.4 2.1 2.4NL 7.3 6.4 6.6 6.9 6.8 6.8 6.9 5.8 5.9 6.3AT 5.4 5.4 5.7 5.9 5.8 5.7 5.8 5.7 5.8 5.9PL 2.3 2.5 2.3 2.3 2.1 2.2 2.5 2.3 2.4 2.6PT 1.9 2.2 2.2 2.6 2.8 2.9 2.8 2.9 3.0 3.3

28

RO 0.0 0.0 0.0 0.1 0.1 0.1 0.2 0.2 0.2 0.6SI 1.9 2.4 2.4 2.6 2.6 2.3 2.3 2.2 2.3 2.8SK 0.7 1.0 1.3 1.2 1.7 0.9 1.2 1.2 1.1 1.3FI 6.2 6.0 6.2 6.2 6.2 6.3 6.4 6.2 6.0 6.1SE 7.5 7.9 8.4 9.5 9.4 8.6 8.9 8.0 8.0 8.2UK 0.4 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5

Contributiile suportate de persoanele neangajate detin cea mai mica pondere in Irlanda, de 0,2% urmata de UK, de 0,5%. Cel mai mare procentaj este inregistrat in Danemarca, de 13,3%, urmata de Suedia, cu 8,2%.

Impozitele pe veniturile din activitati independente

Problemele dezbatute la nivelul UE au fost, daca aceste venituri ar trebui tratate ca o remunerare a muncii si daca ar treb ui incluse in categoria impozitelor aferente muncii. Asadar, s-a ajuns la consensul de a considera aceste venituri ca si venituri din capital. Impozitele pe venit, precum şi contribuţiile sociale ale persoanelor care desfăşoară activităţi independente sunt, prin urmare, alocate pentru subcategoria veniturile din capital.

Modificari in statele membre UE

AUSTRIA

Forţa de muncă întregul trebuie inclusa in sistemului de securitate socială. Angajaţii si angajatorii trebuie să plătească contribuţiile ca un procent din veniturile lor până la plafonul anual de 58 500 euro (2010: 57540 euro); acest plafon se aplică, de asemenea persoanelor care desfăşoară o activitate independentă. Pentru angajati contribuţia este de aproximativ 18%, iar pentru angajatori este cu puţin peste 21,5%. Cu toate acestea, în anumite cazuri, ratele de contribuţie suplimentare sau tarifele reduse, cum ar fi contribuţiile reduse pentru asigurarea de

29

şomaj pentru persoanele cu venituri mici şi vechi, se aplică. Rata de contributie pentru care desfăşoară activităţi independente este de aproximativ 25%.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 14.8 14.9 14.7 14.7 14.7 14.6 14.4 14.3 14.3 14.3Angajatori 7.1 7 6.9 6.9 6.9 6.9 6.8 6.7 6.7 7Angajati 6 6.1 6 6.1 6 5.9 5.9 5.8 5.8 6.1Ne-ang/ liber- prof 1.6 1.7 1.7 1.8 1.9 1.8 1.8 1.8 1.8 1.9

Contributiile sociale scad cu 0,5% pe parcusul perioadei analizate, de la 14,8%, valoare inregistrata in 2000, la 14,3 in 2007, ramanand constanta si in prezent. Singura crestere inregistrata cu 0,1% este in 2001, dupa care scade cu 0,2, ajungand la 14,7%, din anul 2002, pana in 2004, iar apoi pe parcursul a 2 ani scade, cu 0,1% si 0,2%, inregistrand astfel in 2006, 14,4%.

30

Referitor la ponderile detinute de angajatori/ angajati pe parcursul perioadei, aceasta ramanand aproape constante. Contributia angajatorilor scade din 2000, pana in 2009 cu 0,1%, comparativ cu contributia angajatilor care creste cu 0,1%. Procentul contributiilor aferente persoanelor ne-angajate sau liberilor profesionisti creste de la valoarea de 1,6% din 2000, pana la valoarea de 1,9% din 2009.

Belgia

Sistemul contributiilor sociale este compus din contributiile angajatilor, angajatorilor si ale filialelor guvernului. Sumele sunt calculate pe baza salariului brut. Rata standard este de aproximativ 13% pentru angajati si de 35% pentru angajatori, dar exista reduceri pentru persoanele cu venituri reduse si pentru grupurile tinta.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 14 14.2 14.4 14.4 14 13.7 13.5 13.7 14 14.5Angajatori 8.3 8.5 8.6 8.6 8.4 8.2 8.2 8.3 8.5 8.8Angajati 4.4 4.6 4.6 4.5 4.4 4.3 4.1 4.2 4.3 4.4Ne-ang./ Liber-prof. 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.1 1.2 1.2 1.3 1.4

31

In decursul perioadei analizate, contributiile sociale inregistreaza valori oscilante, ramanand constante doar in anii 2002-2003, in primii trei ani cresc cu 0,4%, de la 14%, la 14,%, apoi scad cu 0,9%, ajungand in 2006 la 13,5%, dupa care au iarasi o evolutie ascendenta, pana la 14,5% in 2009.

Fluctuatiile aferente contributiilor suportate de angajator au aceeasi evolutie ca si contributiile sociale per ansamblu. In decursul perioadei analizate, acestea inregistreaza o crestere de 0,5%, ajungand de la valoarea de 14%, din 2000, la 14,5% in 2009. De asemenea, si contributiile aferente angajatilor cresc cu 0,5%, atingand in procentul de 8,8%. Cresterea aferenta contributiilor liber- profesionistilor este aproape constanta, fiind de doar 0,2%.

32

Bulgaria

Contributiile sunt datorate pentru fondurile publice de asigurări sociale, acoperind drepturile de pensie, sanatate şi maternitate, sănătate şi şomaj. In 2011, diferitele contributii se ridicau la 30.3% din venit. Dintre acestea, cele mai mari contributii sunt cele datorate fondului de pensii, care au crescut pana in 2011, de la 16%, la 17.8%. Aditional, statele au transferat anual fondului de pensii o suma egala cu 12% din venitul asigurat social al tuturor asiguratilor din anul respectiv. Nu au avut loc schimbari privind contributiile angajatilor si angajatorilor, proportia fiind de 60:40. Angajatorii trebuie sa plateasca contributii pentru Accidente de munca si Fondul de boala profesionala(0.4%- 1.1%)

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 10.8 9.8 9.6 10.3 10.2 9.7 8.3 8.1 7.8 7.7Angajatori 8.6 7.7 7.3 7.9 7.8 6.9 5.6 5.5 4.8 4.6Angajati 1.7 1.5 1.8 1.9 1.9 2.1 2.1 2.1 2.5 2.6Ne-ang./ Liber-prof. 0.5 0.6 0.5 0.6 0.6 0.6 0.5 0.5 0.4 0.4

Contributiile sociale, inregistreaza o scadere de 3,1%, inregistrand in 2009 valoarea de 7,7%, in timp de in 2000, aceasta era de 10,8%.

33

Contributiile datorate de angajatori au o evolutie oscilanta, singura crestere fiind in 2003. Analizand valoarea acestora in intreaga perioada, sesizam ca scad cu 4%, de la valoarea initiala de 8,6%, la 4,6%. In schimb, Contributiile datorate de angajati cresc cu 0,9%, de la 1,7%, la 2,6%. Ponderile aferente liber- profesionistilor scad cu doar 0,1%.

Cipru

Rata de contributie datorata de angajatori este de 8.5% si totodata trebuie sa plateasca un impozit pe salariu de 2% din salariul brut, fondului de coeziune sociala. Angajatii trebuie sa plateasca 6.8% din salariu pentru contributiile sociale , pana la un plafon de 52.104 eur. Liber- profesoinistii trebuie sa platesca 12.6% din venitul national, contributiilor sociale.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 6.5 6.8 6.7 7 7.7 8.3 7.8 7.5 7.7 8.6Angajatori 4.4 4.5 4.5 4.7 5.3 5.9 5.5 5.1 5.3 5.9Angajati 1.8 1.9 1.9 1.9 2.1 2.1 2 2.1 2.1 2.4Ne-ang./ Liber-prof. 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.3 0.4 0.3 0.4

34

Initial contributiile sociale au un trend ascedent, crescand de la 6,5%, la 8,3%, in 2005, dupa care scad, pana la 7,5% in 2007 si iarasi cresc cu 1,1%, ajungand la 8,6% in 2009.

Contributiile datorate de angajatori au cam aceeasi evolutie ca si contributiile sociale per ansamblu. Cresterea aferenta perioadei este de 2,1%, asadar procentul actual este de 8,6%. Cresterea aferenta contributiilor datorate de angajat este de 0,6%, acestea fiind de 2,4%. Contributiile datorate de liber-profesionisti cresc cu doar 0,1%, ajungand la 0,4%.

Cehia

Angajatii datoreaza o rata de 11%( 6.5% sunt contributiile aferente fondului de sanatate si 4.5% sunt asigurarile de sanatate). Contrbutiile angajatorilor sunt de 34%.

35

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 14.2 14.2 14.9 15 16 16.1 16.2 16.3 16.2 15.4Angajatori 9.9 9.9 10.4 10.5 10.3 10.3 10.3 10.3 10.3 9.7Angajati 3.5 3.5 3.6 3.7 3.6 3.6 3.6 3.6 3.6 3.1Ne-ang./ Liber-prof. 0.7 0.8 0 0.9 2.1 2.1 2.3 2.4 2.3 2.6

Contributiile sociale cresc pana in 2007 cu 2,1%, ajungand la 16,3%, dupa care scad cu 0,9%, atingand in 2009 cota de 15,4%.

Contributiile aferente angajatorilor scad cu 0,2%, ajungand astfel de 9.9% in 2000, la 9,7% in 2009. Cota aferenta angajatilor scade cu 0,4%, atingand procentul de 3,1%. In cazul liber-profesionistilor, cresterea este de 1,9%, procentul final, fiind de 2,6%.

36

Danemarca

Contributiile sociale a un rol diminuat.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 1.8 1.7 1.2 1.2 1.2 1.1 1 1 1 1Angajatori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Angajati 1.8 1.7 1.2 1.2 1.2 1.1 1 1 1 1Ne-ang./ Liber-prof. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

37

Contributiile sociale scad de la 1,8%, la 1%, si sunt suportate numai de catre angajati. Angajatorii si liber profesionistii, nu sunt obligati la plata acestor taxe.

Estonia

Angajatorul plateste o rata de 33% din salariul brut pentru fiecare angajat. O cota de 13% din taxa este transferata asigurarilor sociale de sanatate, restul de 20% avand destinatia fondurilor de pensii. Angajatii care au optat pentru pilonul II platesc o cota aditionala de 2%. Contributiile sociale ale angajatilor reprezinta doar 1.5% din veniturile din taxe.  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 10.9 10.7 11 10.6 10.3 10.3 10.1 10.6 11.7 13.1Angajatori 10.7 10.5 10.5 10.2 9.9 9.9 9.8 10.3 11.4 12.4Angajati 0 0 0.3 0.3 0.3 0.3 0.2 0.2 0.2 0.5Ne-ang./ Liber-prof. 0.2 0 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.2

Procentul actual al contributiilor sociale este de 13,1% si este rezultatul cresterii de 1,2% inregistrata pe parcursul perioadei.

38

Contributiile sociale sunt suportate aproape integral de angajatori, a caror cota a crescut cu 1,7%, in decursul perioadei, diferentele actuale de 0,5% ( aferente angajatilor) si de 0,2% ( aferente liber-profesionistilor), fiind nesemnificative.

Finlanda

Contribuţiile la asigurările sociale sunt plătite atât de angajatori şi angajaţi. Contribuţia de asigurări de sănătate este, de asemenea, plătita de către pensionari. În 2011, rata venitului aferenta fortei pe munca este de 1,19% şi de 1,36% pe alte venituri (pensii şi alte beneficii). Angajatii platesc, de asemenea, o contribuţie de asigurări de şomaj (0,60%. din venitul brut) şi de pensii. Contribuţia pentru fondul de sanatate este de 6% din venitul brut pentru cei cu varsta de pana la 53 de ani si de 4,7% pentru ceilalti, şi asigurare de sănătate este de 0,83% din venitul brut pentru salariaţi şi 0,92 pentru care cei desfăşoară activităţi independente.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 11.9 12.1 11.9 11.8 11.7 12 12.2 11.9 12.1 12.8Angajatori 8.8 9 8.9 8.9 8.8 9 9 8.7 9 9.5Angajati 2.2 2.2 2.1 2.1 2.1 2.2 2.4 2.3 2.2 2.4Ne-ang./ Liber-prof. 1 0.9 0.8 0.8 0.8 0.8 0.9 0.9 0.9 1

39

Cu toate ca are o evolutie oscilanta, cresterea aferenta prioadei este de 0,9%, procentul final fiind de 12,8%.

Contributiile datorate de angajatori cresc cu 0,7%, cota finala fiind de 9,5%. Cele datorate de angajati cresc, cu 0,2%, atingand procentul de 2,4%. Contributiile datorate de liber-profesionisti in ciuda faptului ca au o evolutie oscilanta pe parcursul perioadei, valoarea initiala si cea finala sunt egale, si anume de 1%.

Franta

Sistemul francez de securitate socială este finanţat în principal prin contribuţiile şi impozitele deduse din venituri.Contributiile sociale de sanatate aferente angajatorilor sunt deosebit de mari şi variază între 14% (la nivelul salariului minim, în IMM-urile cu mai puţin de 20 de lucrători) şi 45%, în timp ce contributiile sociale de sanatate ale angajaţilor sunt în jurul valorii de 14%.

40

În general, venitul personal este, de asemenea, obiectul contribuţiei generală de asistenţă socială(CSG) şi datoriei de rambursare a taxei de bunăstare (CRDS).Rata de CSG standard este de 7,5%, în timp ce rata CRDS este de 0,5%.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 16.1 16.1 16.2 16.4 16.2 16.3 16.4 16.2 16.2 16.6Angajatori 11.1 11 11 11.1 11 11.1 11.1 10.9 11 11.2Angajati 4 4 4 4.1 4 4.1 4.1 4.1 4 4.1Ne-ang./ Liber-prof. 1 1.1 1.1 1.1 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.3

Evolutia contributiilor sociale este per ansamblu oscilanta, insa in decursul perioadei s-a inregistrat o crestere de 0,5%, cota finala fiind de 16,6%.

41

Nu s-au inregistrat diferente mari privind contributiile aferente angajatorilor si angajatilor, acestea crescand cu doar 0,1%. Cresterea aferenta contributiilor datorate de liber-profesionisti este de 0,3%.

Germania

Contribuţiilor de asigurări sociale pentru limită de vârstă sunt de19,9%, asigurările de şomaj- 2,8%, asigurarile pentru îngrijire medicală- 1,95% şi asigurarile de sănătate- 14,0%. Acestea sunt general plătite, jumatate de angajatori şi jumătate de angajaţi până nivelul plafonului. Cu toate acestea, angajaţii plătesc o contribuţie suplimentara de asigurari de sanatate, de 0,9% din venituri, conducând la o rată totală de 14,9%. Angajati fara copii plătesc o taxe suplimentara de 0,25% pentru asistenţa medicală.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 16.9 16.7 16.7 16.9 16.5 16.3 15.9 15.1 15.1 15.7Angajatori 7.5 7.4 7.3 7.4 7.2 7 6.8 6.5 6.5 6.7Angajati 6.8 6.7 6.6 6.7 6.5 6.4 6.3 6.1 6.1 6.3Ne-ang./ Liber-prof. 2.7 2.6 2.8 2.8 2.8 2.9 2.8 2.5 2.5 2.7

42

Cota aferenta contributiilor sociale a scazut cu 1,8%, de la 16,9%, in 2000, la 15,1%, in 2007, dupa care s-a mentinut la un nivel constant timp de doi ani, pe urma crescand cu 0,6%, atingand in 2009 valoarea de 15,7%.

Contributiile datorate de angajatori( 6,7%) si cele datorate de angajati( 6,3%) sunt aproape la un nivel egal. Contributiile aferente liberilor-profesionisti, cu toate ca au o evolutie oscilanta, cota finala este egala cu cea initiala si anume de 1%.

Grecia

Contribuţiilor angajaţilor sunt reţinute de angajator şi plătite la o rată de 16% pentru angajaţii cu gulere albe şi 19,45% pentru cei cu gulere albastre. După o îngheţare generalizată pe salarii,

43

plafonul lunar pentru anul 2010 este de 2432,25 euro, dacă ocuparea forţei de muncă a început înainte de 1 ianuarie 1993 şi de 5543,55euro, dacă ocuparea forţei de muncă a început ulterior.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 10.5 10.6 11.6 11.7 11.2 11.2 10.6 11.1 11 10.4Angajatori 4.9 4.9 5.5 5.4 5.1 5.1 4.8 5.1 5.2 4.7Angajati 4.1 4.2 4.5 4.7 4.4 4.5 4.1 4.2 4.2 4.3Ne-ang./ Liber-prof. 1.1 1.1 1.6 1.6 1.6 1.7 1.7 1.8 1.7 1.8

Contributiile sociale, initial cresc cu 1,2%, atingand procentul de 11,7% in 2003, dupa care scad la 10,6%, in 2006, iarasi cresc cu 0,5% in anul urmator, iar apoi scad cu 0,7%, atingand cota de 10,4% in 2009.

44

Cotele aferente angajatorilor scad cu 0,2%, ajungand la 4,7%. Cele aferente angajatilor cresc cu 0,2%, pana la procentul de 4,3%. Cotele aferente liber- profesionistilor cresc cu 0,7%, pana la 1,8%.

Ungaria

Contribuţiile la asigurările sociale constau in contribuţiile de asigurări de pensii şi contribuţiile de asigurări de sănătate. În cazul contribuţiilor de pensii plătite de angajaţi, se aplică un plafon. Sumă forfetară privind contribuţia de sănătate a fost eliminata la 1 ianuarie 2010. Creditul fiscal pentru plăţile către fondurile de voluntariat sau de pensii cont de economii, a fost redus de la 30% la 20% începând cu 2011. Plata obligatorie la fondurile de pensii private a fost desfiinţată, iar valoarea totală a contributiilor sociale merge la bugetul de stat. Contribuţiile aferente asigurărilor sociale includ contribuţiile angajatorilor de 27% si ale angajatilor de 17,5%.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 13 12.8 12.8 12.6 12.2 12.6 12.5 13.6 13.6 13Angajatori 10.5 10.1 10 9.8 9.4 9.7 9.5 9.6 9.7 9.1Angajati 2 2.1 2 2.2 2.3 2.3 2.4 2.3 3.2 3.2Ne-ang./ Liber-prof. 0.6 0.6 0.5 0.6 0.5 0.5 0.6 0.6 0.7 0.7

In ciuda faptului ca procentele aferente contributiilor sociale au o evolutie oscilanta, cota initiala este egala cu cea finala, de 13%.

45

Contributiile datorate de angajatori scad cu 1,4%, ajungand la 9,1%. Cele datorate de angajati cresc cu 1,2%, ajungand la 3,2%, pe cand cele aferente liber- profesionistilor cresc cu doar 0,1%.

Irlanda

Contribuţiile angajatorilor se ridică la 10,75% din salariu, fără nici un plafon. Rata privind contributia redusa a angajatorilor este de 8,5% si se aplică in cazul angajatilor cu venituri de sub 352 eur/ sapt. Ambele tarife includ un fond naţional de taxă de formare de 0,7%. Rata pentru contribuţiile salariaţilor legate de plata pentru asigurari sociale(PRSI) se ridică la 4%. Plafonul pentru aceasta contribuţie a angajatului este în prezent de 75036 euro.Cei care desfăşoară o activitate independentă plătesc o rată de impozitare de 3% din venit pana la 3174 euro/ an, fara plafon anual, şi o plată minimă de 253 eur/anii pe care se aplică.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 4.4 4.5 4.4 4.4 4.6 4.7 4.8 5 5.4 5.8Angajatori 2.7 2.8 2.7 2.7 2.7 2.7 2.9 3.1 3.3 3.3Angajati 1.5 1.5 1.5 1.6 1.7 1.7 1.6 1.7 1.9 2.3Ne-ang./ Liber-prof. 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2

46

Contributiile sociale in Irlanda au avut o evolutie ascendenta, de la 4,4 % in 2000, au atins 5.8% in anul 2009, ceea ce a determinat o crestere a presiunii fiscale in aceasta tara.

Atat contributiile datorate de angajatori, cat si cele de la angajati au crescut de la un an la altul pe intreaga perioada analizata .

Italia

Exista mai multe contribuţii obligatorii, în funcţie de tipul şi dimensiunea afacerii şi de caracteristicile angajatului. Ratele totală variază de la 40% la aproximativ 45%.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

47

Contributii sociale 12.1 12 12.1 12.3 12.3 12.5 12.5 13.5 13.5 13.8Angajatori 8.4 8.3 8.4 8.7 8.6 8.8 8.7 9 9.2 9.5Angajati 2.3 2.3 2.3 2.3 2.2 2.2 2.2 2.3 2.5 2.6Ne-ang./ Liber-prof. 1.4 1.3 1.3 1.4 1.5 1.6 1.6 1.7 1.8 1.8

Contributiile sociale au avut o evolutie ascendenta, crescand de la un an la altul, inregistrand in 2000 valoarea de 12,1 %, iar la sfarsitul perioadei atingand 13,8 %.

Presiunea fiscala asupra muncii a crescut si in Italia, deoarece se poate observa cu exactitate cresterea contributiilor atat pentru angajator , cat si pentru angajat.

Letonia

48

Rata de contribuţie a crescut din ianuarie 2011 la 35.09%. Acest tarif include contributia angajatorilor de 24.09% si a angajatilor, de 11%. Cota aferenta liber-profesionistilor este de 31.52%. Baza impozabilă pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente este de douăsprezece ori minimul salarial lunar (3 382 eur).

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 9.9 9.2 9.3 8.9 8.7 8.4 8.8 8.7 8.2 8.5Angajatori 7.4 6.8 6.9 6.4 6.3 6.1 6.3 6.3 5.9 6.2Angajati 2.5 2.4 2.4 2.4 2.4 2.3 2.4 2.4 2.2 2.3Ne-ang./ Liber-prof. 0 0 0 0 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1

Letonia este una din tarile in care contributiile sociale au scazut de la un an la altul, valoarea maxima fiind in 2000 de 9.9%, urmand a se diminua treptat de de un an la altul.

49

Datorita scaderii cotelor atat pentru angajatori , cat si pentru angajati, putem mentiona ca presiunea fiscala ascupra muncii in aceasta tara a scazut, incurajand munca si investitiile.

Lituania

Contribuţia de asigurări sociale de bază este de 30,8% din care 27,8% sunt datorate de către angajator şi 3,0%, de cătreangajat. Asigurare de sănătate de bază este de 9%, din care cota suportata de angajator este de 3% şi cea suportata de angajat de 6%. Cota de asigurare aferenta bolilor profesionale şi accidentelor de muncă se ridică la 0,3%.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 9.4 8.9 8.6 8.5 8.4 8.1 8.4 8.6 9 11.6Angajatori 8.4 8 7.8 7.7 7.5 7.3 7.5 7.6 8 8.6Angajati 0.8 0.8 0.7 0.7 0.8 0.7 0.8 0.8 0.9 2.6Ne-ang./ Liber-prof. 0.1 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.4

Contributiile sociale au inregistrat o scadere din 2009 pana in 2005, iar apoi continua sa creasca datorita cresterii cotelor , atingand valoarea cea mai mare in 2009 de 11,6.

50

Se poate observa o diminuare a cotelor de la un an la altul, atat pentru angajat cat si pentru angajator, insa anul 2009 este anul in care cresc brusc cotele sociale si deasemenea creste presiunea fiscala asupra muncii.

Luxemburg

Contribuţiile asigurărilor sociale pentru pensii, asigurări de sănătate şi alocaţii familiale sunt percepute pe salariul brut. Sistemului de pensii este finanţat prin contributiile guvernul central, angajatorilor şi angajaţiilor. Contribuţie de 16% din salariul brut este plătită ata de angajatori, cât şi de angajaţi. Guvernul central participă cu 8% din totalulcontribuţiilor plătite pe salarii. Sistemului de sănătate este finanţat prin contributiile guvernului central, angajatorilor şi angajaţilori. Contributia pentru sănătate este de aproximativ 5% din salariul brut si este plătită atât de angajatori, cât şi de angajaţii.Guvernul central participă cu 37% din totalul contribuţiilor plătite pe salarii. Rata de contribuţie de 1,4% la asigurări de îngrijire pe termen lung, este suportata de către angajaţi (percepute pe venitul total brutinclusiv veniturile provenite din averea personală). Ajutoarele de şomaj sunt plătite din Fondul de ocuparea a forţei de muncă. Acest fond special centralizează veniturile din impozitul pe solidaritate plătite de angajatori şi angajaţi, venituri din anumite accize, produse petroliere si dotari bugetare direct de la guvernul central.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 10.1 10.9 10.9 10.8 10.7 10.4 9.9 9.9 10 11Angajatori 4.4 4.8 4.8 4.7 4.7 4.6 4.3 4.2 4.3 4.8Angajati 4.5 4.9 4.8 4.7 4.5 4.6 4.4 4.5 4.6 5.1Ne-ang./ Liber-prof. 1.2 1.3 1.3 1.3 1.6 1.3 1.2 1.2 1.2 1.3

51

In Luxemburg, in 2000 contributiile au fost scazute, insa in anul urmator au crescut semnificativ cu 0.8%, urmand ca apoi sa se diminueze pana in anii 2006-2007 atingand 9,9 %. Anul 2009 a fost anul cu cea mai mare valoare, si anume de 11 %.

Se observa o oscilatie atat pentru angajat cat si pentru angajator pe intreaga perioada analizata

Malta

In acest sistem de securitate socială, angajatul, angajatorul, şi guvernul,contribuie fiecare cu 10% din salariul unui angajat de bază (până la o contribuţie maximă de 33,03 euro/sapt pe pentru persoanele născutepână la 31 decembrie 1962 şi de 35,39 euro/ sapt pentru persoanele născute dupa 31 decembrie 1962. Persoanele care desfăşoară activităţi independente contribuie

52

cu o rată de 15%, care este compensată de guvern, pana la limită maximă anuală de 1840 euro pentru angajaţi şi 2760 euro pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente. Cota angajatorului de contribuţiilor de securitate socială este deductibilă pentru scopuri privind impozitul pe venit.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 6.4 6.9 6.5 6.5 6.5 6.4 6.1 5.8 6.1 6Angajatori 2.8 3.1 2.9 2.9 2.9 2.9 2.8 2.6 2.7 2.7Angajati 2.8 3.1 2.9 2.9 2.9 2.9 2.7 2.6 2.7 2.7Ne-ang./ Liber-prof. 0.8 0.7 0.7 0.7 0.7 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6

Contributiile sociale pentru Malta au cunoscut o evolutie descendenta incepand cu perioada anului 2001, care a inregistrat cea mai mare valoare.

53

Atat contributiile pentru angajat , cat si cele pentru angajator , au oscilat de la un an la altul, insa au inregistrat scaderi ale cotelor de la un an la altul.

Olanda

Pentru asigurările de sănătate de bază, fiecare adult plăteşte o sumă fixă de, în medie, de 1012 euro/ an. În plus, 7.05% din veniturile brute sunt plătite până la un venit maxim de 33189 euro.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 12.9 13.4 12.9 12.8 12.3 12.3 12.2 12 11.3 11.3Angajatori 5.7 5.7 5.4 5.2 4.9 4.9 4.8 4.8 4.7 4.6Angajati 5.5 5.5 5.1 5.2 5 4.8 4.9 4.8 4.6 4.2Ne-ang./ Liber-prof. 1.8 2.1 2.5 2.4 2.4 2.5 2.5 2.4 2 2.5

54

Asemanator Maltei , si in Olanda contributiile sociale au scazut de la 13,4 % in 2001, la 11,3% in 2008 si 2009.

Diminuarea cotelor pentru contributii a fost inregistrata atat pentru angajati cat si pentru angajatori de la un an la altul.

Portugalia

Cota aferenta angajatilor este de 11% din salariul lor brut, fără nici un plafon.Cota aferenta angajatorilor diferă în funcţie de contractul de muncă. În 2011, cota aferenta contractelor pe o perioada nedeterminata era de 23.75%, si pentru contracte pe perioadă determinată, de 26,1%.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

55

Contributii sociale 8 8.3 8.4 8.6 8.3 8.4 8.4 8.5 8.7 9Angajatori 4.7 4.8 4.9 4.6 4.6 4.8 4.5 4.8 4.8 5Angajati 2.9 3 3.1 3.5 3.2 3.2 3.6 3.5 3.5 3.6Ne-ang./ Liber-prof. 0.4 0.4 0.4 0.5 0.4 0.5 0.3 0.2 0.3 0.4

Valoarea cea mai ridicata a contributiilor sociale a fost inregistrata in 2009 , in valoare de 9 %, evolutia acestora fiind asendenta de la un an la altul.

Se poate observa cresterea cea mai mare atat pentru angajator, in valoare de 5 %, dar si pentru angajat, de 3,6 % in anul 2009.

Romania

Toate contribuţiile sociale sunt deductibile pentru impozitul pe venit.

56

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 11.1 10.5 10.7 9.4 9.1 9.6 9.7 9.7 9.3 9.4Angajatori 8.1 7.1 6.5 6.2 5.9 6.4 6.3 6.2 6 6Angajati 3 3.8 4.2 3.1 3 3 3.3 3.3 3.2 3.3Ne-ang./ Liber-prof. 0 0 0.1 0.2 0.2 0.2 0.1 0.2 0.1 0.2

In Romania s-a incercat o diminuarea a presiunii fiscale asupra muncii, prin reducerea trepatata a cotelor de impozitare atata a angajatorului, cat si a angajatului.

Astfel din anul 2000 se observa o scadere a cotelor atat pentru angajat, cat si pt angajator, atingand in anul 2009 6 % pentru angajator , si 3.3 % pentru angajat.

57

Slovacia

Atât angajaţii şi angajatorii trebuie să plătească contribuţiile asigurărilor: pentru pensii (4% şi respectiv 14%), sănătate (4% şi respectiv 10%), invaliditate (ambele 3%) şi concediu medical (ambele categorii 1,4%), precum şi contrbutiile asigurărilor pentru şomaj (1% ambele). In plus, angajatorii trebuie să plătească 0,8% din salariile brute pentru asigurari pentru accidente, 4,75% pentru fondul de solidaritate şi 0,25% pentru fondul de garantare.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 14.1 14.3 14.6 13.8 13.1 12.6 11.7 11.7 12 12.6Angajatori 9.1 8.9 8.9 8.4 7.6 7 6.3 6.3 6.7 6.9Angajati 2.9 3 3 2.8 2.9 3 2.8 2.8 2.9 3Ne-ang./ Liber-prof. 2.1 2.5 2.8 2.6 2.6 2.6 2.7 2.6 2.4 2.8

58

Si in Slovecia s-a incercat o diminuare a contributiilor sociale , care au fost cele mai mari in 2002 de , 14,6%, iar in 2008 au fost cele mai redus e in valoare de 12 %, urmand ca in anul 2009 sa creasca la 12,6%, avand loc o crestere atat pentru angajat cat si pentru angajator.

Slovenia

Angajatii contribuie cu 22.1% din salariul brut total, din care 15,5% este destinata asigurărilor de pensii. Contribuţiile sociale sunt, de asemenea, datorate de angajatori în numele angajaţilor lor (rata totală plătită de angajatori este de 16,1%).

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii soociale 14.3 14.5 14.3 14.2 14.2 14.2 14 13.7 14 15Angajatori 5.5 5.5 5.4 5.4 5.4 5.5 5.5 5.4 5.5 5.8Angajati 7.8 7.7 7.6 7.5 7.5 7.5 7.3 7.2 7.4 7.8Ne-ang./ Liber-prof. 1 1.3 1.3 1.3 1.4 1.2 1.2 1.1 1.1 1.4

59

Slovenia a oncercat deasemenea diminuarea contributiilor sociale de la 14,4% ub 2001, atingand valoarea minima de 13, 7 % in 2007, insa in anul 2009, datorita lipsei de venituri la buget, si aceasta tara a crescut cotele atingand 15%.

Spania

Cota aferenta angajatilor este de 4,7% din salariul brut, iar cea aferenta angajatorilor este de 23,6%. Lucrătorii independenţi contribuie între 26,5% şi 29,8% din veniturile lor, cu o plată minimă de 250 euro pe lună.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Contributii sociale 12 12.2 12.1 12.2 12.2 12.1 12.1 12.2 12.3 12.4Angajatori 8.7 8.8 8.8 8.9 8.8 8.8 8.8 8.9 8.9 8.7

60

Angajati 1.9 1.9 1.9 1.9 1.9 1.9 1.9 1.9 2 1.9Ne-ang./ Liber-prof. 1.4 1.4 1.4 1.4 1.5 1.4 1.4 1.4 1.4 1.8

Contributiile sociale in Spania , au avut o evolutie treptat ascendenta din anii 2005-2006 cand au fost in valoare de 12, 1 %, urmand ca , cota maxima sa se inregistreze in 2009 de 12,4%.

Suedia

Există trei categorii de contribuţii de asigurări sociale. Cea mai mare parte este plătită de către angajatori ca un impozit pe salarii la o rată de 31.42%. Angajatii trebuie sa plătească o primă de asigurare de pensie suplimentară in valoare de 7% . Contribuabilii care desfăşoară activităţi independente datoreaza o cota de 28.97% din veniturile lor.  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

61

Contributii sociale 12.5 12.2 11 11 10.7 10.3 9.3 9.4 8.5 8.2Angajatori 10.1 10.6 10.3 10 9.7 9.7 9.1 9.1 8.2 7.9Angajati 2.1 1.4 0.7 0.7 0.7 0.4 0 0 0.1 0.1Ne-ang./ Liber-prof. 0.2 0.3 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.3 0.2 0.2

Suedia este una din tarile care a reusit sa reduca treptat , in fiecare an cotele contributiilor sociale. Astfel din 2000, cand valoarea lor a fost de 12,5 %, acestea au scazut in fiecare an, ajungand in 2009 la o cota de 8,2 %. Diminuarea a avut loc atat pentru angajator cat si pentru angajat.

U.K.

  2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

62

Contributii sociale 6.2 6.2 5.9 6.3 6.6 6.7 6.7 6.6 6.8 6.8Angajatori 3.5 3.5 3.3 3.5 3.6 3.7 3.7 3.7 3.9 3.9Angajati 2.5 2.5 2.4 2.5 2.7 2.8 2.8 2.7 2.6 2.7Ne-ang./ Liber-prof. 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2

Anglia, este tara care, se poate observa si din grafice, a incercat diminuarea cotelor pana in anul 2002 cand s-a inregistrat valoarea minima de 5.9%, insa apoi pe restul perioadei analizate se poate observa o crestere treptata de la un an la altun, ajungand ca in 2009 sa fie de 6,8%.

Concluzii

63

Extindrerea rolului economic si social al statului a generat o crestere a presiunii fiscale in ultimele doua decenii avand in vedere sursa de acoperire a cheltuielilor publice o reprezinta taxele si impozitele, presiunea fiscala inregistreaza, in consecinta, aceeasi tendinta de crestere pe care o manifesta cu pregnanta cheltuielile publice. Desi guvernele au nevoie de venituri, acestea trebuie sa fie precaute in incercarea lor de a maximiza veniturile fiscale pentru ca situatia sa nu ia alta turnura, intorcandu-se impotriva propriilor interese si sa genereze efecte nedorite.

Cresterea presiunii fiscale asupra muncii are mai multe efecte negative:1)Economie subterana: desfasurarea de activitati economice fara a avea forme legale si fara a plati ctre bugetul statului taxe si impozite2)Reducerea competitivitatii pe plan international: cresterea costurilor cu munca se reflecta si in pretul final al produselor si serviciilor, ceea ce duce la inechitate pe plan international.3)Efectele economice: o scadere a puterii de cumparare generata de scaderea veniturilor nete ale contribuabililor.

In conditiile in care atat in Romania cat si in Uniunea Europeana numarul persoanelor care muncesc este mai mic decat numarul persoanelor care beneficiaza de ajutor din partea statului ( ajutoare sociale, pensii, indemnizatii etc.) in viitor exista doar 2 solutii pentru pastrarea echilibrului intre cele 2 categorii:1)stimularea muncii ( prin scaderea poverii fiscale asupra acesteia) si aducerea economiei negre in zona economiei legale, fapt care ar determina cresterea taxelor si impozitelor colectate de stat, dat fiind faptul ca in toate tarile economia neagra are dimensiuni apreciabile.2)scaderea contributiilor sociale pentru angajatori in vederea stimumarii societatilor sa nu faca reduceri de personal din potriva sa stimuleze angajarea.

Reducerea ratei de impozitare:Pe baza stattisticilor europene, am observat ca majoritatea statelor au redus rata de immpozitare asupra fortei de munca, din dorinta de a lasa mai multe lichiditati la dispozitia consumatorilor, lichiditati care vor fi reintroduce in economie generand pentru buget incasari din taxele pe consum. Desi majoritatea statelor au redus cota de impozitare asupra muncii, procentul detinut de aceste impozite in PIB s-a mentinut aproximativ constatnt pe perioada analizata din cauza cresterii salariilor, care au dus la cresterea bazei de impozitare.

Contributiile angajatorilor:Jumatate din tarile analizate au crescut contributiile angajatorilor in 2009 fata de 2000, insa data fiind criza economica actuala o astfel de crestere nu face altceva decat sa creasca costul societatilor cu angajatii, putand grabi deciziile de restructurare sau disponibilizare a personalului, mutand o parte a economiei in zona neagra a acesteia.

Pensiile private:Neincrederea in sistemele de pensii de stat din Romania si din Uniunea Europeana a generat in ultimii ani o crestere a numarului de participanti la fondurile de pensii private, care desi reprezinta o obligatie financiara suplimentara, bazata pe o contributie individuala, alta decat cea obligatorie catre fondul de pensii de stat si privata obligatorie, rezultand o presiune sumplimentara asupra muncii. Aceasta crestere a numarului de participanti la pensiile private a generat si o crestere a ponderilor in PIB ale acestor contributii.

64

Bibliografie:

- Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările

ulterioare

- OMPF 3055/2009 Privind Reglementarile Contabile Conforme cu Directivele Europene

publicat in M.O nr.704/200

- Legea 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003, Codul muncii 2011

- Mara, R., (2011), “ Finante publice si fiscalitate intre teorie si practica”, Editura Risoprint,

Cluj- Napoca;

- Tulai, C., (2003), „Finanţele Publice şi Fiscalitatea”, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca

- Văcărel, I., ş.a., (2007), „Finanţe publice”, Ed. IV, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

- Matis D. ,Pop A. (2010), „Contabilitate financiara”, Ed.Alma-Mater, Cluj-Napoca

- Tulai C., Serbu S., (2005), „Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale”, Ed. Editura Casa

Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca

- http://ec.europa.eu/tedb

- http://ec.europa.eu/taxtrends

- http://www.insse.ro

- http://www.csspp.ro/

- www. contabilul .ro

- www.mfinante.ro

65