Razboiul troian

Menelau

Menelau sau Menelaos a fost fiul lui Atreu - regele cetăţii Micene - şi fratele lui Agamemnon. Alungat impreuna cu Agamemnon din cetatea Mycene de catre Egist, Menelaus se refugiaza la Sparta. Aici, cei doi frati se casatoresc cu fetele regelui Tyndareus. Odata cu mana Elenei, Tyndareus ii daruieste lui Menelaus si tronul sau, facandu-si-l urmas. Menelaus domneste multi ani in pace asupra Lacedaemonului, alaturi de Helena - cu care are si o fiica, Hermione - pana in ziua in care soseste la curtea sa Paris, fiul regelui Priamus. Cu sprijinul Aphroditei, care-i fagaduise lui Paris drept sotie pe cea mai frumoasa dintre muritoare, acesta din urma o rapeste pe Helena si fuge cu ea la Troia. Menelaus cere atunci sprijinul celorlalte polisuri si porneste expeditia impotriva Troiei. Comandantul suprem al armatei este Agamemnon. In luptele care au loc, Menelaus e mereu in primele randuri. El il raneste pe Paris, ucide nenumarati eroi troieni, se bate cu Aeneas si, in sfarsit, patrunde in cetate inchis fiind, impreuna cu ceilalti greci, in pantecele calului de lemn. In noaptea incendierii cetatii, el asalteaza casa lui Deiphobus, fratele lui Paris, cu care se casatorise Helena dupa moartea acestuia din urma, si il ucide. Cand se afla insa, in sfarsit, fata in fata cu propria sotie, e coplesit de sentimentul dragostei profunde pe care o nutreste inca fata de ea si o iarta. Dupa distrugerea Troiei cei doi iau din nou calea marii, spre a se intoarce acasa.

Agamemnon Agamemnon a fost izgonit din Micene împreună cu fratele său, Menelau. Cei doi s-au refugiat la Tyndareos, regele Spartei. Acolo s-au căsătorit cu fiicele regelui, Clitemnestra şi Elena. Agamemnon a avut patru copii cu Clitemnestra: Ifigenia, Chrysothemis, Electra şi Oreste.Când Agamemnon s-a înapoiat acasă, la Micene, el a fost primit cu bucurie de popor dar nu şi de soţia sa, Clitemnestra, care împreună cu amantul acesteia, Egist, l-a asasinat pe Agamemnon şi pe susţinătorii săi, devenind asfel regină împreună cu Egist. Mai târziu, fiul lui Agamemnon, Oreste, împreună cu prietenul să Pylade şi sora sa Electra, l-a răzbunat pe tatăl său, ucigându-şi mama şi pe amant.

• La nunta dintre Thetis şi Peleu, toti zeii au fost invitati cu excepţia zeiţei Eris, personificarea discordiei.

• Insultată, ea şi-a făcut apariţia la nuntă invizibilă şi a adus un cadou de nuntă sau l-a aruncat de la uşă. Cadoul era un măr de aur pe care erau inscripţionate cuvintele “Te Kallisti" ("Celei mai frumoase"). Hera, Atena si Afrodita au revendicat mărul şi s-au certat mult timp din cauza lui.

• Nici unul din ceilalţi zei nu a putut să îşi dea cu părerea, pentru că favorizând-o pe una din ele, atrăgea supararea celorlalte 2.

• În cele din urmă, Zeus le-a trimis împreună cu Hermes, la prinţul Paris, pe când acesta era încă păstor pe Muntele Ida. Toate cele 3 zeiţe au încercat să-l mituiască pe tânăr. Hera i-a promis ca-l va face rege peste toata Asia (în acea perioadă, "Asia" era numele pentru Asia Mică de astăzi), Atena i-a promis că-l va înzestra cu darul elocvenţei si victorii in lupte, iar Afrodita era dispusă să i-o dea ca iubită pe Elena, regina Spartei, una din cele mai frumoase muritoare. Paris i-a cedat mărul Afroditei, apoi după mai multe incidente şi-a aflat descendenţa regală.

• Elena era cea mai frumoasă muritoare, una din fiicele lui Tyndareus, regele Spartei.

• Elena a avut o mulţime de peţitori, dar tatăl său nu a ales nici unul să-i fie soţ, de teamă să nu provoace revolta celorlalţi. Printre numeroşii peţitori se numărau şi Ulise, Aiax, Menelaus, Patrocles etc.

Te Kallisti

• Într-un final, Ulise a propus un plan pentru a rezolva dilema. În schimbul suportului lui Tyndareus în peţirea Penelopei, el a sugerat ca Elena să-şi aleagă singură soţul şi nu tatăl ei (aşa cum se obişnuia în Grecia din Antichitate până în secolul al XX-lea).

• Elena a hotărât să se căsătorească cu Menelaus. Dar Menelaus nu era acolo, să o peţească personal ci îl trimisese pe fratele lui, Agamemnon, să îi îndeplinească această sarcină.

• De asemenea, Menelaus i-a promis Afroditei un hecatomb, adică sacrificarea a 100 de boi, dacă o va câştiga pe Elena şi nu şi-a ţinut promisiunea, ceea ce a mâniat-o pe zeiţa iubirii.

• Însurându-se cu Elena, Menelaus a moştenit tronul Spartei, mai ales deoarece Castor şi Pollux au devenit zei, iar Agamemnon s-a căsătorit cu Clitemnestra şi a redobândit cetatea Argos.

• Având o misiune diplomatică în Sparta, Paris o vede pe Elena şi se îndrăgosteşte de ea. Tocmai în acea perioadă, Menelaus era plecat în Creta pentru a-l înmormânta pe unchiul lui, Crateus.

• Paris, cu ajutorul Afroditei o ademeneşte pe Elena şi o răpeşte, ducând-o în Troia împreună cu o parte din comorile regelui spartan.

• Menelaus i-a cerut lui Agamemnon să spele prin răzbunare onoarea pierdută în urma răpirii Elenei. Acesta a fost de acord şi l-a trimis pe Nestor împreună cu alţi emisari la curtea tuturor regilor şi prinţilor ahei, cerându-le să-şi respecte jurământul şi să o readucă pe Elena.

•

• Aheii au asediat cetatea Troia timp de nouă ani. Ei i-au atacat pe troieni şi pe aliaţii acestora, dar în acelaşi timp, fiind constrânşi de împrejurări au fost nevoiţi să valorifice economic resursele zonei şi au cultivat pământul peninsulei Traciei.

• Sfârşitul războiului a venit cu un ultim plan. Ulise a născocit un nou şiretlic - un gigantic cal de lemn, gol în interior (calul era animal sacru în Troia). A fost construit de Epeius şi pregătit de zeiţa Atena. Era făcut din lemn de corn luat dintr-o pădure sacră a lui Apollo. Calul avea inscripţia următoare: Grecii dedică această ofrandă Atenei pentru întoarcerea lor acasă. Fiind gol în interior, calul a fost umplut cu soldaţi, aflaţi sub comanda lui Ulise. Restul armatei a ars taberele şi s-a îndreptat cu corăbiile spre Tenedos.

• Când troienii au descoperit că grecii au plecat, crezând că războiul s-a încheiat, s-au bucurat şi au dus calul în cetate, în timp ce dezbăteau ce să facă cu el. Unii erau de părere să îl arunce de pe stânci, alţii să îi dea foc, în timp ce câţiva se gândeau să-l dedice zeiţei Atena.

• Aheii au intrat în oraş şi au început să ucidă populaţia care dormea. Un mare masacru a urmat, masacru care a continuat de noaptea până ziua.

• Neoptolemus l-a ucis pe Priam, care a încercat să se adăpostească la altarul lui Zeus. Menelaus i-a luat viaţa lui Deiphobus, soţul Elenei după moartea lui Paris, şi era gata-gata să o ucidă şi pe Elena, însă a fost oprit de frumuseţea ei neasemuită. De aceea, regele spartan a luat-o şi a dus-o pe corăbii.

Caderea Troiei

Ahile