ratiile furajere pentru diferitele specii si categori de animale

37
Normele de hrana Cunoasterea cerintelor de substante nutritive pentru diferitele specii si categori de animale este necesara pentru aplicarea alimentatiei rationale. Cerintele de substante nutritive ale animalelor sunt exprimate prin normele de hrana, care reprezinta cantitatea de subsante nutritive necesare unui animal in timp de 24 de ore atat pentru asigurarea functiilor vitale cat si pentru obtinerea diferitelor productii.La stabilirea normelor se tine seama de greutatea animalului, de starea fiziologica, de cantitatea si calitatea productiei pe care o da. Normele de hrana folosite la noi in tara sunt exprimate in: U.N., A.D., saruri minerale si vitamine. Pentru pasari se folosesc si norme exprimate in T.S.D., A.D. sau P.D., saruri si vitamine. Normele nu trebuie interpretete ca ceva fix, invariabil ci ele se pot adapta la conditiile concrete din fiecare gospodarie. 1

Upload: tzump

Post on 03-Jul-2015

8.962 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

Normele de hrana

Cunoasterea cerintelor de substante nutritive pentru diferitele specii si categori de animale este necesara pentru aplicarea alimentatiei rationale.

Cerintele de substante nutritive ale animalelor sunt exprimate prin normele de hrana, care reprezinta cantitatea de subsante nutritive necesare unui animal in timp de 24 de ore atat pentru asigurarea functiilor vitale cat si pentru obtinerea diferitelor productii.La stabilirea normelor se tine seama de greutatea animalului, de starea fiziologica, de cantitatea si calitatea productiei pe care o da.

Normele de hrana folosite la noi in tara sunt exprimate in: U.N., A.D., saruri minerale si vitamine. Pentru pasari se folosesc si norme exprimate in T.S.D., A.D. sau P.D., saruri si vitamine.

Normele nu trebuie interpretete ca ceva fix, invariabil ci ele se pot adapta la conditiile concrete din fiecare gospodarie.

1

Tehnica alcatuirii ratiilor

Ratia reprezinta cantitatea de nutreturi administrata unui animal in

timp de 24 de ore. Ca valoare nutritiva ratia trebuie sa corespunda normei.Pentru ca ratia sa fie considerata buna, trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii :- Sa fie completa, adica sa contina toate substantele nutritive

necesara animalului pentru care este destinata. Substantele nutritive trebuie sa se gaseasca intr-un anumit raport unele fata de altele. In aceasta directie intereseaza in primul rand raportul in care se gasesc substantele azotate fata de cele neazotate, cunoscut sub numele de “raport proteic” sau “raport nutritiv”.

- Sa fie satioasa,adica sa aiba un asemenea volum,care sa asigure animalului senzatia de satul, fara insa a-I incarca prea mult tubul digestiv.

- Sa fie gustoasa. Pentru ca ratia sa fie consumata cu placere , ea trebuie sa fie alcatuita din cat mai multe nutreturi de buna calitate.

- Ratia trebuie sa fie de buna calitate, adica sa nu contina nutreturi alterate sau toxice care sa dauneze sanatatii si nici nutreturi care sa influenteze in rau calitatea produselor obtinute.

- Sa fie economica. Pentru aceasta trebuie folosite la maxim nutreturile ieftine produse in gospodarie, reducandu-se cat mai mult consumul de concentrate.

Pentru alcatuirea corecta a ratiei trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :- Sa se cunoasca unitatiile de masura ale valorii nutritive si modul

de utilizare al tabelelor ce cuprind aceste valori.- Sa se inteleaga fondul normelor de alimentatie si sa se cunoasca

modul de utilizare al tabelelor de norme.Tehnica alcatuirii ratiei este urmatoarea :- Cu ajutorul tabelelor de norme se stabileste mai intai necesarul

de hrana pentru animalul a carui ratie urmeaza sa se intocmeasca. Norma se stabileste in U.N., A.D. sau P.D., saruri minerale (in special Ca si P) si vitamine. In unele situatii, de

2

exemplu la pasari, in loc de U.N. normele sunt exprimate in T.S.N.D. .

Dupa ce s-a stabilit necesarul de hrana se trece la stabilirea nutreturilor care vor intra in ratie, tinand seama de posibilitatiile gospodariei si de cerintele animalului.

Se trece apoi la alcatuirea propriu-zisa a ratiei, cand se stabileste cantitatea in care va intra fiecare nutret. Cunoscand valoarea nutritiva a fiecarui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a fiecatui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a cantitatiilor inscrise. Apoi prin tatonari, se micsoreaza sau se maresc cantitatiile din unele nutreturi, pana cand se obtine o ratie, care sa satisfaca necesarul de hrana si sa indeplineasca conditiile mentionate anterior. In orice ratie se introduc mai intai nutreturiile de baza dupa care se completeaza cu celelalte in scopul completarii ratiei.

Dupa ce ratia a fost completata se trece la verificarea ei. Se cerceteaza mai intai daca valoarea corespunde cu necesarul stabilit prin norma. Nu se admite ca voaloarea ratiei sa fie sub necesarul stabiulit prin norma, dar se admite o depasire cu pana la 10%.

Pentru a putea intocmi ratii pentru diferitele specii si categori de animale, se vor folosi tabelele de norme prezentate, precum si tabelele ce contin valoarea nutritiva a principalelor nutreturi folosite in hrana animalelor.

Tipurile de alimentatie la animale

Prin “tip de alimentatie” se intelege aplicarea unei alimentatii cu particularitati cantitative si calitative caracteristice. Intr-un anumit tip de alimentatie predomina utilizarea timp mai indelungat a unui nutret sau a unor grupuri de nutreturi.

Tipul de alimentatie influenteaza marimea, calitatea si pretul de cost al productiei animalelor.

Tipurile de alimentatie sunt denumite dupa continutul ratiilor in nutreturile sau grupele de nutreturi care predomina.

Tipurile de alimentatie se stabilesc diferentiat pe zone naturale de productie si in cadrul acestora pe specii si categorii de animale.

In cazul vacilor cu lapte, principalele tipuri de alimentatie sunt :- Tipul “concentrat”, in care se administreaza o cantitate mare de

concentrate pentru 1 litru de lapte, respectiv 400-500 g.

3

- Tipul “semiconcentrat”, in care se administreaza 250-300 g concentrate pentru 1 litru de lapte.

- Tipul “putin concentrat”, in care marimea suplimentului de concentrate este de 110-220 g pentru 1 litru de lapte.

- Tipul “suculent”, in care predomina nutreturile suculente in timpul iernii.

- Tipul “voluminos” in care predomina nutreturile voluminoase revenind pentru 1 litru de lapte 0-100 g concentrate.

- Tipul “uscat” in care suculentele intra in proportie de 10% din substanta uscata a ratiei.

Pentru a se obtine productii la un pret de cost cat mai scazut, gospodariile trebuie sa se orienteze catre tipurile de alimentatie putin concentrate sau semiconcentrate, asigurand in ratii cantitati suficiente de nutreturi suculente.

Deci la stabilirea tipului de alimentatie, in afara de specie si cateagorie de animale pentru care se stabileste, trebuie sa se tina seama si de alegerea nutreturilor care in conditiile regiunii respective sunt mai eficiente.

4

Alimentatia taurinelor

Alimentatia taurinelor are un anumit specific, legat de particularitatiile anatomo-fiziologice ale tubului digestiv.Taurinele pot sa consume cantitati mari de nutreturi voluminoase si pot sa valorifice mai bine nutreturile cu un continut ridicat in celuloza (fin, paie, coceni etc.) decat celelalte specii de animale.Datorita microorganismelor existente in prestomacele lor au loc o serie de procese prin care isi asigura cantitati insemnate de proteina si vitamineTot datorita acdestor microorganisme, taurinele sunt aprovizionate cu vitaminele din complexul B si nu sufera din cauza insuficientei acestora in hrana.Exceptie fac numai viteii sugari pana cand se dezvolta prestomacele.

Particularitatile anatomo-fiziologice ale tubului dicestiv fac ca in hrana taurinelor sa fie mai indicate urmatoarele nutreturi : fanurile, paiele, cocenii de porumb, nutretul verde, nutretul murat, radacinoasele, bostanoasele, borhoturile etc..

Alimentatia taurinelor se diferentiaza in functie de categoria de animale, de productia pe care acestea o dau : tauri de productie, vaci gestante, vaci cu lapte, vitei si tineret de prasila, taurine puse la ingrasat si boi de munca.

Alimentatia taurilor de reproductie

Alimentatia, ingrijirea si intretinerea taurilor trebuie facuita asa incat sa fie mentinuti tot timpul in conditie de reporoductie si sa fie folositi o perioada de timp cat mai indelungata.In perioada de monta, tauriiu trebuie sa primeasca o cantitate de hrana mai mare fata de perioada de inactivitate.

5

Norme de hrana pentru taurii de reproductieGreutate vie, kg

U.N. P.D. g Ca, g P, g Sare, g Caroten, mg

In perioada de inactivitate700 6,7 670 41 27 41 300800 7,3 730 44 29 44 325

In perioada de activitate mijlocie700 7,3 912 47 37 47 365800 7,8 987 51 40 51 395

In perioada de activitate intensa700 8,7 1261 61 52 61 522800 9,4 1363 66 56 66 564

Pentru hranirea rationala a taurilor, nutreturile trebuie alese pentru asigurarea proteinei, a sarurilor minerale si a vitaminelor.Se va acorda o atentie deosebita nutreturilor care influenteaza favorabil spermatogeneza.

- Dintre fibroase fanurile de leguminoase (lucerna si trifoi) si fanul de borceag. Fanul se da in cantitate medie de 1, 1,5 kg zilnic penru 100 kg greutate vie.

- Dintre suculente se folosesc: morcovul rosu si nutretul murat in periuoada de stabulatie si nutretul verde in perioada de vara. Morcovul se da in cantitate de 2-4 kg pe cap si pe zi, iar nutretul murat 8-15 kg pe cap si pe zi.

- Dintre nutreturile concentrate cele mai indicate sunt: ovazul, taratele, sroturile, mazarea si porumbul. Se dau in cantitate de 2,5-3,5 kg pe cap si pe zi.

Taurii trebuie adapati de 2-4 ori pe zi, in functie de natura nutreturilor din ratie.

Alimentatia trebuie asociata cu masurile de igiena necesare si cu plimbarea zilnica timp de 1-2 ore.

6

Alimentatia vacilor gestante

Alimentatia vacilor gestante trebuie condusa incat sa se obtina vitei bine dezvoltati la fatare, sa se asigure depunerea de substante de rezerva in corp necesare pentru lactatia urmatoare si sa se mentina vacile intr-o stare buna.

Tinand seama de aceste considerente rezulta necesitatea hranirii vacilor in aceasta perioada cu ratii echilibrate si care contin cantitati suficiente de proteine si vitamine.

Durata repausului mamar variaza in functie de varsta, stare de intretinere, marimea productiei de lapte.

Pentru vacile adulte care dau un vitel pe an se considera ca perioada de repaus mamar este de 60 zile. Pentru vacile inca in crestere durata este in medie de 90 de zile.

Necesarul de hrana la vaci in ultima parte a gestatiei variaza in functie de productia probabila de lapte.

Vacile gestante a caror productie este de peste 3000 kg in cursul unei lactatii vor fi hranite cu hrana corespunzatoare unei vaci cu lapte de 10-12 kg productie zilnica.

Norme de hrana pentru vacile gestante (cu 60 zile inainte de fatare)Greutate vie, kg

U.N. P.N g Ca, g P ,g Sare, g Caroten, mg

Pana la 3000 kg lapte productie planificata dupa fatare500 7.0 770 70 42 45 350600 8.0 880 80 48 55 400

Cu o productie planificata de 3000- 5000 kg lapte pe an500 8.0 880 95 50 55 400600 8.6 945 110 60 65 430

Cu o productie planificata de 5000- 7000 kg lapte pe an500 9.0 1080 100 55 60 450600 10.0 1200 115 65 70 500

Pentru junicile gestante in ultimile 3 luni de gestatie400 7.0 840 63 42 49 325500 8.0 960 72 48 56 375

7

Cele mai indicate nutreturi in hrana vacilor gestante sunt :- Dintre nutreturile suculente - nutretul murat 20-25 kg, sfecla de

zahar 8-12 kg, sfecla de nutret 15- 20 kg pe cap si pe zi.- Dintre fibroase fanurile si paiele cerealelor de primavara, 1-1,5

kg/100kg greutate vie.- Dintre concentrate : taratele, porumbul, sroturile, mazarea 1,5-3

kg.Adaparea se face in 2-3 tainuri zilnice.

Alimentatia vacilor cu lapte

In prima zi dupa fatare vacile se hranesc numai cu fan de buna calitate si 1-2 kg tarte sub forma unui terci subtire. Treptat cantitatea de fan si concentrate se mareste. Se pot administra cantitati mari de nutreturi voluminoase (fibroase si suculente). Administrarea nutretului murat trebuie facuta in asociere cu fanul. Pentru 5-6 kg nutret murat, 1 kg fan de buna calitate.

Sfecla de zahar se poate da in cantitati zilnice de 8-16 kg. Borhoturile umede se pot da 20-35 kg pe cap si pe zi. Dovlecii si pepenii furajeri 25-30 kg pe cap si pe zi.Nutreturi concentrate 1 kg la 10 kg lapte si 3 kg la 15 kg lapte si 4 kg concentrate la 20 kg lapte.

Hranirea vacilor cu nutret verde se poate face la pasune, cu nutret verde cosit si administrat la grajd sau in tabere de vara. Pasunatul se face dupa un plan in care se stabilesc : incarcarea la hectar, numarul tarlalelor, timpul de pasunare pe o tarla, etc.. Suprafata de pasune necesara pentru o vaca este de 2,5 -5 ha pe pasunile de calitate slaba si 0,4- 0,5 ha pe cele de calitate foarte buna.Pe o pasune buna se pot obtine zilnic 10-12 kg lapte fara supliment de concentrate.

Adaparea vacilor variaza in functie de nutret si conditii climatice. Se apreciaza ca 4 l de apa pentru fiecare kg S.U. din ratie.

8

Alimentatia viteilor sugari

Nutreturile de baza in hrana viteilor sunt: colostrul, laptele integral si laptele zmantanit care se suplimenteaza cu amestecuri de concentrate, fan de buna calitate si nutreturi suculente.

Colostrul reprezinta unica hrana in prima saptamana de viata. In prima zi 4-5 tainuri a cate 1-1,5 kg si in zilele urmatoare cantitatea de colostru la un tain creste pana la 8-10 kg. Colostrul trebuie administrat imediat dupa ce a fost muls la temperatura de 37-38 grade C. Este bine ca pana la 3 saptamani viteii sa primeasca lapte de la mamele lor.

Cantitatea totala de lapte integral consumata de un vitel in perioada de alaptrare este intre 200-400 kg.

De la varsta de 3-4 saptamani se incepe substituirea laptelui integral cu laptele zmantanit, treptat cu 0,5 kg pana se inlocuieste total cu lapte zmantanit. Cantitatea ajungand la 10-12 kg zilnic dupa care se reduce in mod treptat pana la varsta de 4-6 luni.

Pe masura inaintarii in varsta hrana de baza trebuie suplimentata cu nutreturi concentrate, fan de buna calitate sau nutreturi suculente.

Nutreturile concentrate se introduc de la varsta de 2-3 saptamani. In perioada de iarna se introduc nutreturile suculente : morcovi, rosii si nutret murat. In perioada de vara hrana viteilor este formata din lapte, supliment de concentrate si nutret verde.

Alimentatia tineretului taurin dupa intarcare

In perioada de stabulatie, nutretul de baza este fanul de buna calitate in special cel de leguminoase. Se poate da in medie 1,5-2 kg pentru 100 kg greutate vie. Nutreturi suculente 2-4 kg sfecla de nutret, 1-3 kg sfecla de zahar si 4-6 kg nutret murat, toate la 100 kg greutate vie. Adaparea se face de 2 ori pe zi iarna si de 3-4 ori pe zi vara. Cantitate de apa este de 4-5 kg pentru fiecare kg substanta uscata din ratie.

Alimentatia taurinelor puse la ingrasat

Ingrasarea taurinelor se face cu scopul de a obtine o cantitate sporita de carne buna, aceasta depinde de rasa, varsta, stare de intretinere si alimentatie.

9

Norme de ingrasare pentru taurinele adulte(pentru 1kg spor zilnic)

Greutate vie, kg

Necesarul pe cap si pe ziU.N. P.D., g Ca, g P, g Sare, g Caroten,

mgLa inceputul ingrasarii

400 9.0 585-675 24 16 50 60500 9.6 625-765 30 20 60 75600 10.2 665-765 36 24 70 90

La mijlocul ingrasarii400 9.8 635-735 26 17 50 65500 10.4 675-780 32 22 65 80600 11.0 715-827 39 26 75 95

La sfarsitul perioadei400 10.5 685-790 28 19 55 70500 11.1 720-835 35 23 70 90600 11.7 760-880 41 28 80 105

Durata perioadei de ingrasare variaza in functie de varsta. Astfel durata ingrasarii se poate imparti in 3 perioade:

- Perioada I care reprezinta circa 25% din durata ingrasarii si are ca scop obisnuirea animalelor cu consumul unor cantitati mari de nutreturi voluminoase si cu un consum redus de concentrate.

- Perioada a II-a reprezinta cca. 50% din durata ingrasarii, in care se administreaza cantitati maxime de nutreturi voluminoase asociate cu cantitati corespunzatoare de nutreturi concentrate.

- Perioada a III-a reprezinta 25% din durata ingrasarii, se mai numeste si perioada de finisare. In aceasta perioada se reduc nutreturile voluminoase si se mareste cantitatea de concentrate.

Ingrasarea pe baza de pasune este cel mai economic sistem de ingrasare, putandu-se realiza sporuri zilnice de 600-800 g.

Ingrasarea pe baza de porumb insilozat se face administrandu-se animalelor pana la 40-50 kg porumb insilozat zilnic la adulte si 10-45 kg la tineret.

Ingrasarea pe baza de borhot se practica mai ales pe langa fabricile de zahar si de spirt. Borhotul se poate folosi in stare proaspata , murata sau uscata. Ratia se completeaza cu 5-7 kg fibroase la adulte si 3-5 kg la tineret, la care se adauga un supliment de concentrate de 1-2 kg.

10

Ingrasarea taurinelor pe baza de radacinoase si tuberculi se practica in regiunile cultivatoare de cartofi si sfecla. Atat sfecla cat si cartofii se administreaza in stare cruda si sub forma tocata, in amestec cu paie, pleava sau coceni de porumb. Sfecla se poate da in cantitate de 30-50 kg, iar cartofii 15-25 kg pe cap si pe zi.

Ingrasarea pe baza de coceni murati da rezultate bune atunci cand cocenii au fost insilozati in nutreturi suculente, cu adaos de 0,5% uree sau in amestec cu melasa si adaos de uree. Ingrasarea se face in concentratii asemanatoare cu cele de la ingrasarea pe baza de porumb murat.

Ingrasarea pe baza de fan , animalele primesc ca hrana in medie 3 kg fan pentru fiecare 100 kg greutate vie. Ratia se suplimenteaza cu 1-2 kg concentrate.

Alimentatia boilor de munca

Hranirea boilor de munca trebuie facuta corespunzator muncii pe care acestia o efectueaza, luata in considerare la stabilirea normelor de munca.

Norme de hrana pentru boii de muncaGreutatea corporala,

in kgU.N. P.D.,

gCa,g

P,g

Sare,g

Caroten,mg

In repaus400 4.0 312 24 12 40 48500 5.0 390 30 20 40 60600 6.0 468 36 24 40 72

La munci usoare400 5.0 400 24 16 40 48500 6.1 488 30 20 40 60600 7.1 656 36 24 40 72

La munci mijloci400 6.4 512 24 16 40 48500 8.1 648 30 20 40 60600 9.4 776 36 24 40 72

La munci grele400 8.5 680 24 16 40 48500 10.6 848 30 20 40 60600 12.7 1016 36 24 40 72

11

La hranirea boilor de munca trebuie avut grija ca dupa consumarea unui tain sa li se lase o perioada de 1, 1½ ore pentru a rumega in voie. Adaparea trebuie sa se faca la fiecare tain, insa dupa cel putin o jumatate de ora de la terminarea lucrului.

Alimentatia bivolilor de munca

Alimentatia bivolilor este foarte apropiata de cea a taurinelor.Se poate co9nsidera insa ca bivolii nu sunt asa de pretentiosi si ca se multumesc cu o hrana formata din nutreturi mai putin valoroase. Din aceasta nu trebuie sa se traga concluzia gresita ca bivolii pot sa fie hraniti in mod saracacios. Ei trebuie sa fie hraniti pe baza de norme, folosindu-se aceleasi norme ca si la taurine, in functiie de productiile pe care le dau.

Alimentatia cabalinelor

O data cu mecanizarea proceselor de munca din agricultura socialista, rolul calului trece pe plan secundar. Dar trebuie sa existe o preocupare pentru a mari capacitatea de munca a cailor, prin creerea unui tip de cal adaptat muncilor agricole si prin imbunatatirea conditiilor de hranire.

Nutreturile specifice cailor sunt: - Dintre fibroase: fanurile de graminee si leguminoase, paiele,

pleava.- Dintre suculente: morcovii, sfecla, nutretul verde,nutretul murat.- Dintre concentrate: ovazul, orzul, porumbul, taratele, mazarea si

sroturile.Orice nutret nou introdus in ratie se va administra la inceput in cantitati

mici, pana cand tubul digestiv se obisnueste cu excitantii din acest nutret. Apa nu trebuie sa fie prea rece, pentru ca opreste secretia sucurilor digestive, dar nici calda, deoarece in acest caz se produce o slabire a activitatii secretorii.

12

Alimentatia armasarilor de reproductie

Alimentatia armasarilor trebuie astfel organizata incat sa se gaseasca in permanenta in conditie de buni reproducatori. Din aceasta cauza, alimentatia trebuie sa fie cat mai completa. Pregatirea pentru monta trebuie sa inceapa cu o luna, o luna si jumatate inainte de monta.

Norme de hrana pentru armasarii de reproductie, in perioada de

pregatire si de montaGreutatea corporala,

kgU.N. P.D.

gCa, g P, g Sare,

gCaroten,

mgArmasarii din rasele usoare si mijlocii

500 10.0 1300 60 50 35 350600 12.0 1360 70 60 42 420

Armasarii din rasele grele700 12.7 1650 75 65 49 440800 14.2 1850 85 70 56 500

Vara cand armasarii monteaza pot primi in ratie verdeata in cantitate de 15-20kg si concentrate 6-7 kg. Zilnic lapte zmantanit, pana la 5 kg si 2-3 oua crude, plimbati zilnic sau supusi la o munca usoara.

Alimentatia iepelor gestante

Ratia trebuie sa fie echilibrata in toate substantele nutritive, proteine, vitamine si saruri minerale. In prima perioada de gestatie pentru 100 kg greutate vie 2-5 kg fan. In ultima perioada 100 kg greutate vie intre 1-1,5 kg.

Vara, vitaminele sunt asigurate prin nutretul verde iar iarna prin fanul verde recoltat la timp si pastrat in conditii bune. In lipsa fanului, vitaminele se asigura cu morcovi rosii 20 mg pentru 100 kg greutate vie.

13

Norme de hrana pentru iepele gestanteGreutatea corporala,

kgU.N. P.D.

gCa, g P, g Sare,

gCaroten,

mgIepele din rasele usoare si mijloci

400 6.8 7.50 50 35 20 150500 8.5 900 60 45 25 190

Iepele din rasele grele600 9.9 1090 65 45 30 230700 11.3 1240 75 55 35 270

Ratia trebuie administrata in 4-5 tainuri mici. Apa trebuie sa aiba o temperatura de 8-10 grade C.

Alimentatia iepelor cu manz

Iarba de pasune sau nutretul verde cosit si dat la grajd constituie o hrana foarte buna care stimuleaza productia de lapte. O iapa in timp de 6 luni cat alapteaza poate da 1800-2000 kg lapte. In timpul iernii, nutreturile suculente si radacinoasele( morcovi) influenteaza productia de lapte. In ratia iepelor care alapteaza trebuie sa se adauge zilnic 20-30 g sare de bucatarie.

Norme de hrana pentruiepele care alapteaza

Greutatea corporala,

kgU.N. P.D.

gCa, g P, g Sare,

gCaroten,

mgIepele din rasele usoare si mijloci

400 8.4 840 65 35 24 185500 10.0 1000 75 45 30 220

Iepele din rasele grele600 12.0 1260 80 55 36 270700 14.0 1470 90 65 42 325

14

Alimentatia manjilor sugari

Prima hrana a manzului este colostrul, bogat in proteine, saruri minerale, vitamine, substante imunogene. De la trei saptamani se recomanda un supliment de concentrate din amestec de ovaz zdrobit, tarate, turte, boabe de leguminoase, faina de ovaz, creta furajera, sare.

Iarna trebuie sa consume fan, adapatul se face de 2-3 ori pe zi.

Alimentatia manjilor intarcati si a tineretului

Intarcarea manjilor se face la 6 luni, alteori la 5 luni sau chiar la 7-8 luni. Dupa intarcare hrana trebuie sa fie formata din aceleasi nutreturi, 3 kg ovaz si 4 kg fan. Un amestec de concentrate bun este format din 60% ovaz uruit, 20% tarate de grau, 20% mazare, bob, tarate. Iarna 4 kg fan de lucerna, 4kg amestec concentrate, 2-4 kg morcovi rosii, 1-2 kg paie de ovaz tocate.

Alimentatia cailor de munca

Dupa intensitatea muncii, alimentatia cailor se face diferit pentru munca usoara, mijlocie si grea.

Necesarul de hrana se calculeaza considerand ca pentru 100kg greutate corporala sunt necesare 1-1,1 U.N. pentru asigurarea functiilor vitale. Norme de hrana pentru caii de muncaGreutatea corporala,

kgU.N. P.D.

gCa, g P, g Sare,

gCaroten,

mgIn perioada fara lucru

400 4.8 380 24 24 24 70500 5.7 460 30 30 30 85

La munci usoare400 7.5 600 32 32 28 95500 9.0 730 40 40 35 115

La munci mijloci400 10.8 860 50 50 32 135500 13 1040 60 60 40 160

La munci grele400 13.7 1100 60 60 36 170500 16.4 1310 75 75 45 205

15

Nutreturile specifice cailor sunt fibroasele care se pot da 2 kg pentru 100 kg greutate vie, nutretul verde 10-20 kg pe zi, concentratele 3-6 kg pe zi si radacinoasele 3-5 kg pe zi. Nutretul murat 6-10 kg. Caii sunt hraniti de 3 ori pe zi, adapatul se face de 3-4 ori pe zi.

Alimentatia porcilor

Specificul hranirii porcilor

In alimentatia porcilor intra nutrturi foarte variate din grupa concentratelor, suculentelor, a diferitelor reziduuri industriale si menajere. Ratiile trebuie sa fie alcatuite din nutreturi care contin proteina, vitamine si saruri minerale.

Nutreturile folosite in hrana porcilor

Acestea ocupa cea mai mare parte din valoarea nutritiva a ratiei si anume 75-95 % la porcii pusi la ingrasat, 80-85% la tineret, 50-75 % la scroafe si 70-80 % la vieri. Dintre concentrate, primul loc il ocupa porumbul apoi orzul, ovazul, boabele de leguminoase, taratele si sroturile.

Fainurile animale( faina de sange, de carne, de carne-oase si peste) pot ocupa 5-10 % din S.U. a ratiei. Pe langa nutreturile concentrate intra si nutreturi suculente, cele mai potrivite sunt sfecla de zahar, morcovii rosii, nutretul murat si nutretul verde.

La porcine, cerintele de substante nutritive difera in functie de varsta, categoria de productie, starea fiziologica, rasa.

Alimentatia vierilor de reproductie

Alimentatia vierilor trebuie dirijata asa incat sa ii mentina tot timpul intr-o conditie de reproductie, in cat sa fie vigurosi fara sa se ingrase. Necesarul de hrana pentru vieri, pentru fiecare U.N din necesar se va asigura

16

intre 110-150 kg P.D si anume: 110-120 g in perioada de repaus si activitate moderata; 130- 150 g in perioada de folosire intensa la monta.

Dintre nutreturile specifice se recomanda:- nutreturi concentrate: ovazul, taratele, mazarea, drojdiile

furajere, sroturile, porumbul.- Nutreturi de origine animala: laptele zmantanit si fainurile

animale.- Nutreturi suculente: morcovii rosii si sfecla de zahar, lucerna si

trifoi.- Nutreturi fibroase: faina de fan vitaminos de leguminoase.Volumul ratiei este in medie de 2,5 kg S.U. la 100 kg greutate vie iar

raportul nutritiv este ¼- 1/5.

Alimentatia scroafelor gestante

Durata gestatiei la scroafe este de 108-114 zile inpartita in 2 perioade din punct de vedere al cerintelor de hrana. In prima parte a gestatiei, scroafele tinere care nu s-au terminat cresterea primesc 2,5-3 U.N., iar scroafele adulte, 1-1,5 U.N. pe cap si pe zi.

Necesarul de proteina este de 100-130 g P.D. pentru o U.N.., iar necesarul de saruri minerale 6-8 g Ca si 3,5-4 g pe U.N..

In perioada a doua de gestatie suculentele se reduc pana la 25 % iar proteina se majoreaza cu 10-12 % fata de prima perioada. Dintre concentrate se recomanda urmatoarele nutreturi: orz, mazare, tarate, ovaz, sroturi, porumb. Cu 4-5 zile inaintea fatarii ratia de concentrate se reduce pana al 1/3-1/4 din cantitatea initiala.

Alimentatia scroafelor cu purcei

Alimentatia trebuie astfel dirijata incat sa asigure animalele cu cantitati suficiente de substante nutritive, proteina, saruri minerale si vitamine.

Pentru fiecare U.N. din ratie trebuie sa se asigure cate 115- 120 g P.D. pentru scroafele tinere si 100-110 g P.D. pentru scroafele adulte. Caroten 30-35 mg pentru 100kg greutate vie si 45-65 g sare de bucatarie pe cap si pe zi.

Sarurile minerale sunt necesare in cantitati de 6-7 g Ca si 4-4,5 g P la 1 U.N., 25-30 g sare de bucatarie pe cap si pe zi si 30 -35 mg caroten la 100 Kg greutate vie. Concentratele reprezinta 70-75 % din valoarea nutritiva a ratiei. Se recomanda taratele, orzul, ovazul, porumbul, mazarea, sroturile, drojdiile furajere.

17

Concentratele se dau in cantitati de 3- 5 kg pe cap si pe zi sub forma unui amestec alcatuit din 85 % tarate de grau orz, porumb, ovaz, in parti egaale si 15 % mazare, sroturi, drojdii furajere, fainuri animale. Laptele zmantanit se foloseste in cantitati medii de 3- 5 kg pe cap si pe zi.

O deosebita importanta o are apa de baut, adaparea se face de 5-6 ori pe zi.

Alimentatia pureceilor sugari

Dupa fatare, scroafele pot asigura in primele 15-20 de zile necesarul in substante nutritive. Din a 4- a saptamana se introduc nutreturile. Cand apar dintii purceii consuma graunte prajite si suplimente minerale, creta, faina de oase, carbune, lut rosu. In sapatmana a 2-a se introduc amesrtecuri de uruieli uscate cu continut bogat in proteina si scazut in celuloza, la care se adauga suplimentele minerale.

Purceii se pot intarca la o varsta mai timpurie, la cateva zile dupa fatare sau la 3-4 saptamani. Laptele matern sete inlocuit cu amestecuri din lapte zmantanit uscat, uruieli, tarate, drojdie uscata, fainuri anmimale, faina de fan,saruri minerale si antibiotice.

Alimentatia pureceilor intarcati si a tineretului de prasila

La varsta de 3-4 luni cand purceii ating greutatea de 30 -35 kg se face separarea lor in doua gategorii: tineret pentru prasila si tineret destinat ingrasarii. Cerintele de hrana variaza in functie de varsta, greutate corporala, spor de crestere.

Necesarul de P.D. pentru o U.N. variaza in legatura cu varsta astfel: Varsta, in

luni2 4 6 8 10

P.D. g/ U.N.

135 125 115 105 100

Calitatea proteinei influenteaza sporul de crestere si gradul de utilizare

a hranei. Nutreturile de baza sunt concentratele din amestecuri de porumb, orz, mazare, tarate, sroturi. Nutreturile de origine animala, laptele zmantanit este de neinlocuit, in toata perioada de crestere. Concentratele se completeaza cu nutreturile suculente si nutret verde. Vara in ratiile pentru tineretul de prasila, faina de fan si sfecla se inlpocuiesc cu pasune la discretie.

18

Alimentatia porcilor pusi la ingrasat

In raport cu scopul si cu varsta la care porcii se pun la ingrasat se deosebesc 3 tipuri principale de ingrasare.

1- Ingrasaree pentru carne: a)ingrasarea timpurie pentru carne b)ingrasearea pentru bacon2- Ingrasarea mixta3- Ingrasarea pentru grasimeIn functie de nutreturile de baza folosite in ratii se disting urmatoarele

forme de ingrasare:- Ingrasesarea pe baza de cereale porumb si orz.- Ingrasarea pe baza de cartofi sau alte suculente: sfecla de zahar,

bostanoase.- Ingrasarea pe baza de resturi alimentare.

Influenta nutreturilor asupra calitatii carnii si grasimii

Nutreturile cum sunt porumbul, ovazul, sroturile, influenteaza nefavorabil calitatea grasimii dandu-I o consistenta moale spre deosebire de nutreturi ca orzul, mazarea, cartoful, sfecla de zahar, nutretul verde, laptele zmantanit, care dau o consuistenta tare si calitate mai buna grasimii. Necesarul pentru 1kg spor creste paralel cu varsta si caloricitatea depunerilor, fiind cuprins intre 3-5 U.N..

Greutate corporala, in kg Spor realizat, in g20-40 300-40040-60 400-50060-90 500-70090-140 700-800

Peste 140 600-700

Ingrasarea timpurie pentru carne

Rasele din tara noastra care se preteaza la acest fel de ingrasare sunt: marele alb, alb de banat, porcul romanesc, berc, bazna si metisii.

Din punct de vedere al nutreturilor se practica : - ingrasarea pe baza de porumb si de orz completata cu nutreturi

proteice.

19

- Ingrasarea pe baza de cartofi sau alte suculente completat cu concentrate.In ingrasarea pe baza de concentrate, porumbul si orzul ocupa in medie

70 % din amestec. Dintre suculente pe langa cartofi si sfecla de zahar se mai pot folosi bostanoasele, nutretul verde fraget de lucerna si trifoi.

Ingrasarea pentru bacon

In ingrasarea porcilor pentru bacon se tine cont de alegerea si proportionarea nutreturilor in ratie. Nutreturi cu influenta favorabila sunt: laptele zmantanit, orzul, faina de lucerna, drojdiile furajere, sroturile de soia, mazarea, cartofii, sfecla de zahar, nutretul verde, nutretul murat, zerul, faqina de carne-oase.

Cantitati de nutreturi recomandate in ratia porcilor ingrasati pentru baconNutretul Cantitati in kg pe cap si pe zi

Lapte zmantanit 1-3Zer 6-7

Nutret verde` 2-4Nutret murat 1.5

Orz Pana la 100%Porumb Pana la 30%

Uruiala de mazare Pana la 25%Sroturi de floarea soarelui 10-15%

Fainuri animale 5-10%Cartofi 40-50%

Sfecla de zahar 15-25%Faina de fan de lucerna 5-20%

Ingrasarea mixta pentru carne si grasime

In acest sistem de ingrasare se obtine pe langa carne si o cantitate mai mare de grasime.

Animalele se pun la ingrasat de la 4-10 luni cand ating 150-160 kg greutate vie. Ca nutret de baza este folosita sfecla de zahar, bostanoasele si faina de fan de leguminoase 5-10 % din valoarea nutritiva a ratiei.

20

Se consuma in medie 4,5-5,5 U.N. pentru un kg spor si se realizeaza sporuri medii de 700 -800 pe cap si pe zi.

Ingrasarea pentru grasime

Se practica pe scara redusa. Se ingrasa porcii adulti reformati timp de cca. 3 luni folosindu-se ratii cu nutreturi de cereale, cartofi, sfecla, bostanoase, borhoturi.

Se consuma in medie 6-7 U.N. pentru 1kg spor si se realizeaza sporul de la 1,3 kg – 0,7 kg pe cap si pe zi.

Alimentatia oilor

Avand o productie destul de variata- lapte, carne, lana, necesita o hrana bogata, echilibrata in toate substantele nutritive.

Nutreturile cele mai utilizate sunt: - Dintre fibroase: fanurile, vrejii de leguminoase, paiele cerealelor de primavara, cocenii de porumb si frunzalul. - Dintre suculente: nutretul murat si sfecla in perioada de stabulatie, iar vara, masa verde.

Alimentatia berbecilor de reproductie

Norme de hrana pentru berbecii de reproductieGreutatea corporala,

kgU.N. P.D.

gCa, g P, g Sare,

gCaroten,

mgIn perioada de repaus

60 1.2-1.5 105-135 6.5-7.5 3.7-4.2 10 12-1880 1.4-1.7 125-155 7.5-8.5 4.5-5.0 11 16-24100 1.6-1.9 145-175 9-9.5 4.3-5.8 13 20-30

In perioada de pregatire si la monta moderata (2-3 monte pe zi)60 1.7-2 190-245 9-10 6.5-7 15 21-30

21

80 1.9-2.2 210-265 10-11 7.5-8 16 32-40100 2.1-2.4 230-283 11-12 8.5-9 18 40-50

In perioada de activitate intensa (4-5 monte pe zi)60 1.8-2.3 250-355 12-13.5 9-10 15 30-4080 2.2-2.6 290-385 14-15.5 11-12 16 40-50100 2.4-2.8 325-420 16-17.5 13-14 18 50-60

In perioada in care berbecii nu sunt folositi la monta, ratia este 1,5- 2,5 kg/cap/zi. In perioada de vara, ratia este 8-10 kg masa verde si un supliment de concentrate. In perioada pregatitoare pentru monta ratia este 1,5-2,5 kg fan, 4-6 kg masa verde sau 0,5-1,5 kg morcovi si 1-2 kg nutret murat.

In cazul folosirii intensa la monta, 3-4 monte pe zi cantitatea de concentrate creste pana la 1000-1500g.

Alimentatia oilor gestante

Cu o luna inainte de inceperea sezonului de monta, oile vor fi intretinute pe pasuni de buna calitate din care se consuma 8-10 kg masa verde zilnic si sa primeasca 150-250 g concentrate.

Cele mai indicate nutreturi concentrate sunt : porumbul, mazarea si taratele. Cand trec la stabulatie, in hrana se introduc fanurile, vrejii de mazare, paiele cerealelor de primavara si cocenii de porumb. In a doua jumatate aperioadei de gestatie, cele mai indicate nutreturi sunt: fanul de leguminoase sau de borceag in cantitate de 1-1,5 kg pe cap si pe zi. Acestea se suplimenteaza cu 300-400 g concentrate formate din mazare, porumb si tarate.

Alimentatia oilor in lactatie

In primele zile dupa fatare, oile se hranesc numai cu fan de cea mai buna calitate. Nutreturile de baza sunt: leguminoase 1-1,5 kg pe cap si pe zi, vrej de mazare sau paie de orz/ovaz 0,5-1,5 kg. Nutreturile suculente, insilozate sau sfecla 1,5-2,5 kg pe cap si pe zi. Ratia de baza se completeaza cu 400-500 g concentrate din porumb, mazare, tarate si sroturi.

Alimentatia mieilor si a tineretului ovin

22

In primele 3-4 saptamani de viata singura hrana o constituie laptele supt de la mama. De la 2-3 saptamani se hranesc cu nutreturi concentrate dinb faina de ovaz, faina de porumb si tarate. Prin fan li se asigura vitamine si saruri minerale iar prin nutreturi, proteina. Alaptarea se face de 5-6 ori pe zi pana la 10 zile, de 4-5 ori pana la 15 zile iar apoi de 3 ori pe zi. Intarcarea se face la 2,5-3 luni.

Hranirea mieilor se face la pasune sa ajunga pana toamna la o greutate corporala de 35-45 kg. In perioada de stabulatie , ratia este de 1-1,5 kg fan, 0,5 kg vrej de mazare, 1-1,5 kg nutret murat sau sfecla si 150-200 g concentrate din tarate, mazare, porumb si sroturi.

Alimentatia ovinelor puse la ingrasat

Nutreturile de baza pot fi: pasunea, nutreturile fibroase, nutretul insilozat, borhoturile.

Norme de hrana pentru ovineGreutatea corporala,

kgU.N. P.D.

gCa, g P, g Sare,

gCaroten,

mgNorme de hrana pentru ingrasarea ovinelor

40 1.25-1.50

90-110 4 2.7 8 6

60 1.55-2.05

110-140 6 3.5 10 8

80 2-2.7 140-190 8 4.3 12 10Norme de hrana pentru batalii producatori de lana

40 0.8-0.9 63-72 2.4 2 8 860 1.0-1.1 81-91 3.2 2.4 10 1280 1.2-1.3 99-108 4 2.8 12 16100 1.4-1.5 117-126 4.8 3.2 14 20

Ingrasarea ovinelor pe pasune este cea mai economica, ea dureaza 2-3 luni si ovinele au un spor de 1-15 kg de crestere in greutate. In afara de pasune, oile mai primesc si un supliment de concentrate in functie de calitatea nutretului verde, in medie de 200- 500 g. Prin aplicarea unui pasunat corespunzator se mareste productivitatea cresterii oilor

23