Raspunderea civila in Noul

Cod civil

Raspunderea civila delictuala

Raspunderea civila contractuala

Sediul materiei. Conceptia Noului Cod

� Sediul materiei – Cartea a-V-a – titlul II – capitolul IV –

� Art. 1349 -1350 – nu se poate opta intre raspunderea contractuala si delictuala, daca

aceasta din urma ar fi mai favorabila

� Esenta raspunderii civile presupune indatorirea de reparare a unui prejudiciu

� Raspunderea delictuala – indatorirea oricarei persoane de a repara integral toate

prejudiciile cauzate altuia prin incalcarea obligatiei de a respecta regulile de conduita

pe care legea sau obiceiul locului le impune si de a nu aduce atingere drepturilor sau

intereselor legitime ale altora -1349 alin1-2 NCC

� Raspunderea contractuala – indatorirea oricarei persoane, parte intr-un contract de a

repara prejudiciul cauzat celeilate parti prin neexecutarea obligatiilor pe care le-a

contractat -1350 alin.1-2 NCC

Raspunderea contractuala

� Art. 1350 Noul Cod civil – debitorul contractual este obligat sa

repare pecuniar prejudiciul cauzat creditorului contractual prin

neexecutare, executare necorespunzatoare ori cu intarziere a

prestatiilor la care este indatorat pe baza unui contract valabil

incheiat

� Element de noutate – debitorul raspunde contractual si pentru fapta

altuia – reglementata expres de art. 1519 NCC – debitorul raspunde

pentru prejudiciile cauzate din culpa persoanei de care se foloseste

pentru executarea obligatiilor contractuale(persoane pe care le

substituie sau cu care se asociaza in executarea obligatiilor

contractuale)

Raspunderea contractuala

� Conditiile necesare pentru angajarea raspunderii – 3 conditii obiective: fapta ilicita contractuala constand in neexecutarea prestatiilor datorate de debitorul contractual; prejudiciul cauzat creditorului; raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu.

� Se ridica problema necesitatii existentei vinovatiei sau culpei – aceasta se regaseste reglementata la art. 1547 -1548, debitorul fiind tinut sa repare prejudiciile cauzate din culpa sa

� Astfel, raspunderea contractuala continua sa fie eminamente subiectiva, avand la baza vinovatia prezumata a debitorului

� S-au exprimat critici din aceasta perspectiva, intrucat nu se tine seama de clasificarea obligatiilor contractuale in obligatii de rezultat si obligatii de mijloace, nefiind corecta prezumarea culpei debitorului pentru obligatiile de mijloace doar din simplul fapt al neexecutarii prestatiilor

Raspunderea contractuala

� Art. 1527 – creditorul are dreptul sa pretinda constrangerea

debitorului la executarea in natura a obligatiei, cu exceptia cazului

cand executarea este imposibila

� Art. 1528 – creditorul poate executa el insusi, ori sa faca sa fie

executata obligatia, pe cheltuiala debitorului – exemple: obligatia de

predare a unor bunuri determinate generic, defrisarea unui teren,

saparea unui sant, mutarea unui gard

� Creditorul poate exercita acest drept numai dupa instiintarea

debitorului, fie odata cu punerea in intarziere, fie ulterior

acesteia(art. 1528 alin2)

Raspunderea contractuala

� Plata de despagubiri banesti atunci cand executarea in natura nu

este sau nu mai este posibila ori creditorul nu o cere – daunele-

interese

� Ca si in vechiul Cod civil, daunele-interese continua sa fie

compensatorii si moratorii

� Diferenta dintre cele doua vizeaza posibilitatea cumularii cu

executarea in natura – cele compensatorii inlocuiesc executarea in

natura, si prin urmare nu se cumuleaza niciodata cu aceasta, decat

daca discutam despre o neexecutare partiala; cele moratorii se

cumuleaza cu executarea in natura, ori, dupa caz cu daunele-

interese compensatorii

Principii pentru stabilirea daunelor-interese

� 1. Principiul repararii integrale a prejudiciului – art. 1531 NCC – se tine

seama de pierderea efectiv suferita si de beneficiul nerealizat(solutie

identica si pe vechiul Cod – art. 1084) – in privinta prejudiciului moral sunt

avute in vedere criteriul gravitatii prejudiciului si criteriul echitatii

� 2. Principiul repararii prejudiciilor previzibile si a celor care sunt

urmarea directa si necesara a neexecutarii obligatiilor contractuale –

art. 1533 NCC – preluare art. 1085 si 1086 vechiul cod( in materie delictuala

se raspunde si pentru prejudiciile imprevizibile, in timp ce contractul este

opera vointei si previziunii partilor)

Exceptii de la principiul nr. 2

� A) ART. 1533 – interpretat per-a-contrario, prima fraza, partea finala – daca

neexecutarea contractului se datoreaza intentiei sau culpei grave a

debitorului, el poate fi tinut sa plateasca daune-interese si pentru

prejudiciile imprevizibile cauzate creditorului

� B) ART. 1533 – debitorul poate fi obligat la repararea numai a prejudiciului

direct, aflat in legatura de cauzalitate directa(creditorul contractual este

victima imediata), dar si in legatura de cauzalitate indirecta( victime

indirecte sunt tertii care sufera un prejudiciu prin ricoseu sau reflectare,

efect al prejudiciului suferit de creditor). Prejudiciul indirect exista atunci

cand intre el si cauza nu exista o legatura necesara ca de la cauza la efect,

si de aceea debitorul nu poate fi obligat sa-l repare

Repararea prejudiciilor

� Sunt avute in vedere - prejudiciile actuale

� - prejudiciile viitoare certe

� Nu sunt avute in vedere prejudiciile viitoare eventuale, a caror producere nu

este sigura – vor deveni certe cand s-au produs sau cand este cert ca se

vor produce - nu se confunda cu prejudiciile constand in pierderea unei

sanse - care poate fi reparat in masura probabilitatii sale de realizare(art.

1532 alin.2)

� Pierderea unei sanse presupune pierderea posibilitatii unei persoane de a

realiza un castig sau de a evita o pierdere: - neprezentarea unui avocat la

termen, clientul sau pierde sansa de a castiga procesul; proprietarul unui

cal de concurs pierde sansa obtinerii unui castig in cazul in care din cauza

intarzierii transportatorului, acel cal nu ia startul intr-o cursa hipica

Daune –interese pentru intarziere in executarea

obligatiilor contractuale

� Reglementare – art. 1535 -1536 NCC

� Se datoreaza de la scadenta datoriei pecuniare pana la momentul platiiintegrale de catre debitor a sumei datorate

� Se stabilesc si vor fi platite in cuantumul convenit de parti

� Daca partile nu au convenit un cuantum, vor fi platite in cuantumul prevazutde lege, egal cu dobanda legala

� Creditorul nu trebuie sa dovedeasca existenta si intinderea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin intarzierea la plata

� Cuantumul lor nu se micsoreaza, chiar daca debitorul ar dovedi ca prejudiciul suferit de creditor ar fi fost mai mic, art. 1535 alin1 fraza finala nepermitand debitorului o astfel de dovada

� Daca anterior scadentei, debitorul datora dobanzi conventionale mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt in cuantumul stabilit inainte de data scadentei

Daunele-moratorii in cazul celorlalte obligatii de a

face

� Se pot stabili prin clauza penala

� Daca nu au fost stabilite prin clauza penala, in principiu sunt egale

cu dobanda legala si se calculeaza asupra echivalentului in bani al

obligatiei, incepand cu data de la care debitorul este in intarziere

� Daca creditorul face dovada ca prin intarzierea in executare i-a fost

cauzat un prejudiciu mai mare, daunele moratorii vor fi stabilite la

cererea lui la valoarea acelui prejudiciu

Punerea in intarziere a debitorului, conditie necesara in

principiu pentru obligarea lui la daune-interese

� Manifestarea unilaterala a creditorului prin care il atentioneaza pe debitor si

ii cere imperativ sa execute prestatia la care este obligat, deoarece din

uitare, neglijenta sau rea vointa nu a executat-o pana in acel moment

� Ca principiu, debitorul este considerat pus in intarziere prin simplul fapt al

neexecutarii la scadenta a obligatiei sale, insa formal, este necesara

punerea lui in intarziere

� Sediul materiei: 1521-1526 NCC

� Art. 1521 – punerea in intarziere poate opera la cererea creditorului , sau de

drept

� Punerea in intarziere, prin vointa creditorului se realizeaza prin notificare

scrisa sau prin cererea de chemare in judecata

Notificarea scrisa

� Se comunica debitorului prin executorul judecatoresc, sau prin orice

alt mijloc care asigura dovada ca i-a fost comunicata

� Punerea in intarziere prin aceasta modalitate are caracter supletiv,

in sensul ca fie prin lege, fie prin conventia partilor se poate

prevedea ca punerea in intarziere sa se faca intr-o alta forma, sau

chiar sa o inlature, stipuland ca debitorul va fi pus in intarziere fara

nicio alta formalitate, cand datoria devine scadenta

� Daca punerea in intarziere se realizeaza prin notificare, atunci

creditorul trebuie sa acorde debitorului un termen pentru executare

functie de natura obligatiei si de imprejurari

Notificarea scrisa - continuare

� Daca nu este acordat acest termen, debitorul poate executa obligatia intr-un termen rezonabil de la data comunicarii notificarii

� Pana la implinirea acelui termen, creditorul poate suspenda executarea propriei obligatii si plata daunelor-interese

� In schimb, nu poate(daca nu se prevede altfel, prin lege): - sa ceara rezolutiunea/rezilierea contractului/reducerea propriei obligatii in ipoteza unei executari partiale din aprtea debitorului

� Aceste drepturi pot fi exercitate de creditor, daca debitorul ilinformeaza ca nu va executa prestatiile in termenul stabilit// sau pot fi exercitate la expirarea termenului, daca obligatia nu a fost executata

Cererea de chemare in judecata

� Art. 1522 alin. 5 NCC – dreptul de a executa obligatia intr-un termen

rezonabil de la data cand cererea de chemare in judecata i-a fost

comunicata, daca nu a fost anterior pus in intarziere – daca obligatia

se executa in acest termen, cheltuielile de judecata raman in sarcina

creditorului

Intarzierea de drept in executarea obligatiei - art.

1523NCC

� Debitorul se afla de drept in intarziere, atunci cand s-a stipulat ca simpla implinire a termenului stabilit pentru executare produce acest efect

� Precum si in cazurile anume prevazute de lege:� Obligatia trebuia executata intr-un anumit termen, pe care debitorul l-a neglijat, sau

nu a executat-o imediat desi exista urgenta

� Debitorul a facut imposibila executarea in natura a obligatiei sau a incalcat o obligatie de a nu face

� Debitorul si-a manifestat neindoielnic intentia fata de creditor de a nu executa obligatia, sau in cazul unei obligatii cu executare succesiva refuza sau neglijeazarepetat executarea

� Nu a fost executata obligatia de a plati o suma de bani, asumata in exercitiulactivitatii unei intreprinderi

� Obligatia se naste din savarsirea unei fapte ilicite extracontractuale

Intarzierea de drept in executarea obligatiei

� Creditorul trebuie sa dovedeasca faptul ca debitorul se afla de drept

in intarziere – orice clauza contrara se considera nescrisa

� Nu se afla in intarziere debitorul care a facut oferta de executare,

chiar fara respectarea formalitatilor, dar creditorul a refuzat fara

temei legitim sa o primeasca

Consecintele punerii in intarziere

� 1. de la data punerii in intarziere, creditorul este indreptatit sa ceara daune-interese compensatori(se constata refuzul debitorului de a executa prestatiile datorate)

� 2. de la data punerii in intarziere incep sa curga si sunt calculate daunele interese moratorii

� 3. de la data punerii in intarziere debitorul raspunde pentru orice pieire fortuita a bunului, cu exceptia cazului cand legea sau partile au convenit expres ca o asemenea imprejurare il libereaza pe debitor de insasiexecutarea obligatiei – fata de vechiul cod civil, NCC prevede ca la art 1274 ca riscul pieirii fortuite a bunului este suportat de debitorul obligatiei de predare, cat timp bunul nu a fost predat, chiar daca proprietatea a fost transferata. Debitorul obligatiei de predare pierde dreptul la contraprestatie, iar daca a incasat-o trebuie sa o restituie. Riscul pieirii fortuite trece la creditor numai daca acesta a fost pus in intarziere pentru ca a refuzat nejustificat sa primeasca bunul in cauza

Diminuarea daunelor-interese datorate de debitor in

situatia si in masura in care prejudiciul este imputabil

creditorului� Element de noutate in legislatia romaneasca –art. 1534 alin. 1 NCC – desi

in doctrina si jurisprudenta a fost antamata

� Consta in diminuarea proportionala a despagubirilor datorate de debitor

daca si creditorul, prin actiunea sau omisiunea sa culpabila a contribuit la

producerea prejudiciului

� Partile contractante au datoria de a coopera in vederea unei bune executari

a contractului, fiind o datorie comuna si reciproca a acestora

� Ex: expeditorul faciliteaza transportul daca transmite in timp util

transportatorului actele necesare pentru indeplinirea unor formalitati

obligatorii; clientul unui croitor trebuie sa se prezinte la acesta la termenele

stabilite, sau de cate ori este necesar

Obligatia creditorului de a evita sau minimiza prejudiciul

pe care debitorul trebuie sa-l repare

� Art. 1534 alin. 2 NCC – debitorul nu datoreaza despagubiri pentru

prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minima

diligenta. Creditorul poate insa recupera cheltuielile rezonabile

facute in vederea limitarii prejudiciului

� Reglementata in acelasi cadru al obligatiei de cooperare si loialitate

CLAUZA PENALA (1)

� Art. 1538-1543 – conventia sau clauza dintr-un contract prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor sale contractuale

� Clauza penala are o natura mixta

� Clauza penala are la baza : functia reparatorie, functia sanctionatorie si functia cominatorie

� Se repara prejudiciul cauzat creditorului si in acelasi timp se pedepsestecomportamentul ilicit al debitorului care consta in neexecutarea obligatiilorsale contractuale

� Se deosebeste de daunele –interese acordate potrivit dreptului comun, avand in vedere ca in sarcina creditorului nu este prevazuta obligatia de a dovedi existenta si intinderea prejudiciului( art. 1538 alin. 4NCC)

CLAUZA PENALA (2)

� Punerea in executare a clauzei penale nu poate fi cumulata cu

executarea in natura a obligatiei contractuale originare – Regula

� Exceptia - ar fi posibila doar atunci cand partile au stipulat cumulul

pentru intarzierea in executare a obligatiilor sau executarea de catre

debitor in alt loc decat cel stabilit

� Are caracter accesoriu fata de obligatia principala, pentru

garantarea executarii careia a fost stipulata

� Poate fi acordata numai daca obligatia principala nu se executa

CLAUZA PENALA (3)

� Creditorul are drept de optiune intre a cere executarea in natura a

obligatiei principale, cand este posibila si o doreste si intre a cere

executarea clauzei penale – art. 1538alin. 2 NCC

� Nu poate fi cumulata cu executarea in natura afara de exceptiile de

la art. 1539 NCC

� Debitorul nu are nici un drept de optiune – el are doua obligatii

contractuale: 1) cea principala la care s-a angajat prin vointa sa; 2)

cea accesorie si subsidiara – executarea prestatiei stabilita in clauza

penala. El este tinut in primul rand la executarea obligatiei

principale, neputandu-se libera prin oferta de executare a clauzei

penale

CLAUZA PENALA (4)

1. Rezolutiunea sau rezilierea contractului principal nu afecteaza existenta si executarea clauzei penale care a fost stipulata pentru neexecutarea in natura a obligatiilor debitorului

2. insa, clauza penala stipulata pentru intarzierea in executare va fi desfiintata ca o consecinta a rezolutiunii sau rezilierii contractului principal

Ca principiu, instantele de judecata nu pot interveni asupra clauzei penale

Exista doua exceptii – 1) poate fi diminuata, daca exista o executare partiala in natura, in limita in care aceasta a profitat creditorului; 2) poate fi redusa daca este vadit excesiva fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului, dar si astfel redusa trebuie sa ramanasuperioara obligatiei principale

CLAUZA PENALA (5)

� Art. 1542 – cand obligatia principala este indivizibila, fara a fi solidara, iar neexecutarea rezulta din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi ceruta in totalitate fie de la cel care nu a executat, fie de la ceilalticodebitori, corespunzator partii sale. Acestia se pot regresa contra celui care a provocat neexecutarea

� Art. 1543 – cand obligatia principala este divizibila, penalitatea este de asemenea, divizibila, fiind suportata numai de codebitorul vinovat de neexecutare si numai pentru partea de care este tinut. Exceptie – candclauza penala a fot stipulata pentru a nu se face o plata partiala, iar unul dintre codebitori a impiedicat executarea obligatiei principale in totlaitate; inaceasta situatie poate fi ceruta acelui codebitor, ceilalti ramanand obligatinumai proportional cu partea fiecaruia din datoria principala, fara limitarea dreptului de regres contra celui care nu si-a executat obligatia in intregime, desi ar fi trebuit sa o faca

Arvuna si clauza penala

� Art. 1544 -1546 NCC

� Arvuna - clauza contractuala accesorie, pe baza careia o parte remite celeilate parti contractante la momentul incheierii contractului o suma de bani sau alt bun fungibil, cu titlul de garantie a indepliniriiobligatiilor si uneori ca despagubire pentru prejudiciul cauzat prin neexecutare, sau prin dezicerea de contract

� Arvuna este confirmatorie si penalizatoare

� Arvuna confirmatorie – este cu rol de clauza penala – daca obligatiaprincipala este executata, atunci arvuna fie se imputa asupra prestatiei principale, fie se restituie. In nici un caz daca obligatiaprincipala este executata in intregime, arvuna nu se poate pastra, pentru ca s-ar imbogati fara justa cauza

Arvuna si clauza penala

� Daca obligatia principala nu este executata, si era in sarcina partii care a dat arvuna, cealalta parte poate denunta contractul si retine arvuna; cand neexecutarea provine din partea celui care a primit arvuna, celalalt poate denunta unilateral contractul si cere restituirea dublului acesteia

� Daca partea care si-a executat obligatia opteaza pentru cerere de obligare la executarea obligatiei sau de rezolutiune, atunci are dreptul la daune-interese in conditiile dreptului comun

� Arvuna penalizatoare – cu rol de dezicere – este pretul platit pentru denuntareaunilaterala de catre partea in favoarea careia a fost stipulata – fie se pierde, fie restituie dublul acesteia, functie de partea care a dat-o/platit-o si in beneficiul careia a fost stabilita. Nu se mai poate cere rezolutiunea sau executarea silita a obligatiei. Daca nu intervine dezicerea, contractul se consolideaza si arvuna se imputa asupra obligatiei principale

� Daca intervine incetarea contractului din cauze care nu antreneaza raspundereapartilor, atunci se restituie in toate cazurile