Discriminarea în cadrul

raporturilor de muncă

prof. dr. Raluca Dimitriu

Fundamentul normativ

internațional și european

Declarația Universală a Drepturilor Omului: dreptul la egalitate în fața legii

și protecție împotriva discriminării

Convenția Europeană a Drepturilor Omului: interzicerea discriminării cu

privire la exercitarea drepturilor și libertăților prevăzute de convenție, cât și cu

privire la orice alte drepturi consacrate în reglementările interne.

Carta Socială Europeană revizuită: dreptul la egalitate de șanse și tratament

în materie de angajare și exercitare a profesiei.

Tratatul Uniunii Europene: combaterea oricărei discriminări bazate pe sex,

rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau

orientare sexuală.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: interzicerea

discriminării de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea,

originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau

convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o

minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea

sexuală.Raluca Dimitriu

Drept derivat

Directiva 2000/43/CE cu privire la implementarea

principiului tratamentului egal între persoane,

indiferent de originea rasială sau etnică;

Directiva 2000/78/CE de creare a unui cadru general

în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forței

de muncă și condițiile de muncă;

Directiva 2006/54/CE privind punerea în aplicare a

principiului egalității de șanse și al egalității de

tratament între bărbați și femei în materie de

încadrare în muncă și de muncă.

Raluca Dimitriu

Legislație românească

Constituția - art. 16 principiul egalității în drepturi și

art. 4 alin. (2)

Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind

prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de

discriminare

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse

între femei şi bărbaţi

Raluca Dimitriu

Raluca Dimitriu

Concepte cheie

Discriminarea directă

Discriminarea indirectă

Hărţuirea

Criterii protejate

Acţiuni pozitive

Comparabilitatea reală/virtuală

Multidiscriminarea

Raluca Dimitriu

Discriminare directă

= o persoană este tratată mai puţin favorabil (1)

decât este, a fost sau ar fi (2) o altă persoană,

într-o situaţie comparabilă (3), pe baza unuia

dintre criteriile protejate (4).

(1) Tratament mai puţin favorabil

• Un tratament diferit nu înseamnă neapărat un tratament mai puțin

favorabil.

• Deci probă dublă: caracter diferit + caracter dezavantajos.

• Ce însemnă “tratament”? Ar putea fi:

- un salariu mai mic, pentru aceeași muncă;

- o sancțiune, aplicată discriminatoriu;

- un beneficiu, neacordat tuturor;

- o simplă afirmație, chiar fără să existe o victimă identificabilă a

tratamentului discriminatoriu;

- refuzul unei angajări/promovări;

- interzicerea purtării la locul de muncă a unor simboluri

aparținând unei anume religii.

Raluca Dimitriu

(2) Salariatul comparabil

“Este” – de exemplu, cu cât este plătit salariatul

comparabil?

“A fost” – cu cât a fost plătit?

sau “Ar fi” – termen virtual: nu întotdeauna există salariați

comparabili angajați în aceeași unitate.

Raluca Dimitriu

(3) Situație comparabilă

Discriminarea directă implică o comparație, pe

un fundament comun.

Uneori termenul de comparație:

- femei gravide

- multidiscrminare

Raluca Dimitriu

(4) Criteriul protejat

Directivele cuprind o listă limitativă de criterii protejate: religia sau

credința, dizabilitatea, vârsta sau orientarea sexuală (Directiva

2000/78/CE), rasa sau originea etnică (Directiva 2000/43/CE), sexul

(Directiva 2006/54/EC; 2004/113/CE).

Alte criterii nu pot fi adăugate: cauza Chacón Navas v. Eurest

Colectividades SA, Case C-13/05, când criteriul bolii a fost exclus,

după ce Curtea l-a diferențiat de dizabilitate.

Dimpotrivă, lista de criterii protejate prevăzută de CEDO este

deschisă: “Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de

prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără nicio deosebire

bazată, în special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice

sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o

minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie”.

Raluca Dimitriu

Raluca Dimitriu

Discriminare indirectă

= o practică aparent neutră produce rezultate

discriminatorii

- intenția este nerelevantă

- răspundere obiectivă, care nu este influențată de

scopurile personale ale autorului.

- excepție: invocarea unui motiv obiectiv

Conexiunea cu criteriul

protejat

Raluca Dimitriu

• vârstăVechimea

• religieProgram de lucru

• religie, gen, dizabilitateȚinută (dress code)

• naționalitateCunoașterea unei limbi

• genÎnălțime

Raluca Dimitriu

Justificări obiective?

Da:

Vechime (dacă este obiectiv necesară)

Formare profesională (nivel de pregătire)

Maternitatea, dar numai proporţional

Cazul domeniilor speciale: armată,

poliţie, penitenciare, forţă de securitate

Raluca Dimitriu

Justificări obiective?

Nu:

Cauza externă: solicitarea provenită din partea clienților;

“Nevoia femeilor de protecţie”, cu excepţia perioadei de

graviditate

costurile ridicate;

lipsa intenției. Nu contează intenția cu care a fost luată măsura

sau decizia, ci rezultatul acesteia;

tradițiile, pattern-ul cultural, obiceiurile religioase. Acesta creează

adesea un context propice discriminării (spre exemplu, a

discriminării de gen sau a celei pe criteriul orientării sexuale); cu

atât mai mult nu pot fi invocate pentru a o justifica.

Raluca Dimitriu

Hărţuire

= „hărţuire”: situaţia în care se manifestă un comportamentindezirabil legat de sexul unei persoane, având ca obiectsau ca efect prejudicierea demnităţii unei persoane şicrearea unui cadru intimidant, ostil, degradant, umilitor sauofensator

hărţuire sexuală

hărțuire psihologică - Legea nr. 232/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Amenda: 3.000 – 10.000 lei.

Criterii protejate

Gen

Religie sau confesiune

Rasa sau etnie

Naționalitate

Orientare sexuală

Dizabilitate

Vârstă

Etc.Raluca Dimitriu

Raluca Dimitriu

Discriminarea de gen:

Punctul de plecare

Rolul reproductiv perceput ca “rost al femeii pe lume”

„Dubla normă de lucru” – la locul de muncă şi în familie

Impactul negativ al egalităţii forţate, în perioada comunistă

Teorie: postmodernismul relaţiilor de gen (cu accent asupra diversităţii, în detrimentul apartenenţei la grup)

Realitate: epoca pre-modernă a relaţiilor de gen în unele ţări (România)

Raluca Dimitriu

Stereotipuri iniţiale generând

diferenţe de tratament:

Femeile au în îngrijire copii, deci sunt mai puţin

disponibile la locul de muncă

Bărbaţii întreţin familia, deci au nevoie de salarii mai

mari

Femeile sunt mai vulnerabile, deci trebuie protejate

Bărbatul = producător; femeia = consumatoare a

resurselor

Un adevărat bărbat are ca prioritate cariera.

O adevărată femeie are ca prioritate familia.

Catherine MacKinnon (judecător

al Curții Penale Internaționale)

„Fiziologia bărbaţilor defineşte majoritatea

sporturilor, nevoile lor definesc valoarea

asigurărilor de sănătate, biografiile lor definesc

aşteptările la locul de muncă şi modelele de

carieră de succes, preocupările lor definesc

calitatea în educaţie, experienţele şi obsesiile lor

definesc meritul, serviciul lor militar defineşte

cetăţenia, modul lor de a conduce definește istoria,

iar imaginea lor îl defineşte pe Dumnezeu”.

Raluca Dimitriu

Aplicaţie: pensionarea

Cultura grijii

Problema pensionării la vârste diferite a femeilor şi bărbaţilor.

OUG 96/2018 a modificat Codul muncii

“cultura grijii”

(copii,

vârstnici,

persoane

care

necesită

asistenţă în

familie)

opţiunea pentru

fracţiune de

normă, program

flexibil,

întreruperea

activităţii etc.

Stagiu de

cotizare

mai scurt

Pensie

mai

mică

Raluca Dimitriu

Aplicaţie: egalitatea de

remunerare

Problema confidenţialităţii salariilor

Sporuri pentru activitate neîntreruptă

Beneficii suplimentare pentru cei

angajaţi cu normă întreagă

Plata orelor suplimentare

Raluca Dimitriu

Aplicaţie: negocierea

colectivă

Sub-reprezentarea femeilor la negocierea

colectivă – raporturi colective de muncă

Punctul de vedere al femeilor este subreprezentat.

Aranjamente contractuale dezavantajoase sau

chiar muncă precară.

Perspectiva feminină absentă în contractele

colective de muncă.

Raluca Dimitriu

Aplicaţie: orele

suplimentare

Disponibilitatea mai redusă a femeilor pentru prestarea de ore suplimentare posibilitatea obţinerii unor venituri mai reduse decât bărbaţii, chiar şi în condiţiile respectării principiului „la muncă egală, venituri egale”.

Lipsa de disponibilitate pentru ore suplimentare poate să nici nu fie reală, dar ea va fi în continuare prezumată de angajator, ca fiind corespunzătoare modelului patriarhal de împărţire a sarcinilor în familie. Ca urmare, nici nu mai contează care este realitatea în fiecare caz; angajatorul are deja o reprezentare privind indisponibilitatea femeii pentru lucru prelungit.

Raluca Dimitriu

“Protecţia femeii”

Orice formulare privind “protecţia femeii” amplificăstereotipurile privind vulnerabilitatea acesteia.

Exemplu: Convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.89/1948 privind interzicerea muncii de noapte a femeilor.

Una este să interzici concedierea femeilor din motiv degraviditate, alta este să interzici concedierea femeilor gravidepentru orice motiv (România)

Victimismul - profeţie care se autorealizează

Compensarea distribuţiei inegale a sarcinilor în familie poateduce la perpetuarea acestei distribuţii inegale

Falsa opţiune: carieră sau familie? Sensul nu este acela că ocarieră e mai importantă decât familia şi copiii, ci că sunt la felde importante pentru ambele sexe