Studiu privind implicarea companiilor din

Romania in activitati de "Responsabilitate

Sociala Corporatista"

Ce este responsabilitatea sociala?CSR (Corporate Social Responsibility) este o conceptie referitoare la contributia pe

care trebuie sa o aiba companiile la dezvoltarea societatii moderne. De-a lungul timpului,

aceasta contributie a fost teoretizata diferit de mai multe curente de gandire. Initiativele

“responsabile” ale companiilor au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate

citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs,

community development etc.

Pe masura ce statele si institutiile internationale si-au dat seama ca adoptarea principiilor de

CSR de catre companii serveste obiectivelor de dezvoltare durabila, a aparut si nevoia unor

standarde internationale pentru a defini ce inseamna un “comportament corporativ dezirabil”.

Natiunile Unite, Uniunea Europeana si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare

Economica sunt trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat in elaborarea unui

cadru care sa defineasca CSR si sa stabileasca indicatorii prin care poate fi evaluat in mod

transparent.

Acest cadru, a fost insotit de recomandari si principii care sa ghideze statele si autoritatile

locale in formularea de politici publice care sa promoveze, sa asigure transparenta si sa

sustina initiativele de CSR.

In consecinta, la ora actuala, pentru a demonstra ca este “responsabil social”, o companie

trebuie sa inteleaga care sunt principiile de CSR promovate la nivel international si sa

raporteze periodic in privinta integrarii acestor principii in activitatile sale.

Beneficiile responsabilitatii sociale corporatiste:

1. Programele de CSR ajuta companiile sa-si diferentieze concurenta si sa obtina

loialitate fata de brand

Sunt doi factori care fac din CSR, la ora actuala, o arma redutabila in constructia unui brand:

consumatorii au devenit mai informati, mai capabili sa-si exprime opiniile si mai

preocupati de subiecte care tin de sanatate, de mediu sau de problemele sociale,

piata a devenit din ce in ce mai aglomerata, iar brand-urile au fost fortate sa gaseasca

metode noi si relevante pentru a construi legaturi emotionale cu publicul.

Pentru ca raspund tocmai unor astfel de nevoi emotionale, programele de CSR sunt o buna

oportunitate de a comunica valorile brandului tau intr-un mod memorabil.

2. Programele de CSR ajuta companiile sa-si imbunatateasca reputatia companiei tale

La ora actuala, succesul companiilor depinde in mod direct de increderea pe care le-o acorda

comunitatea in care activeaza, autoritatile, mass-media sau partenerii. Fara aceasta incredere,

compania se supune mai multor riscuri. Spre exemplu devine vulnerabila in fata unor gesturi

de protest din partea unor grupuri sau organizatii de activisti. Isi pericliteaza relatia cu

autoritatile sau cu partenerii, care nu vor dori sa-si puna in pericol imaginea publica

asociindu-se cu o companie ale carei practici sunt discutabile. Nu in ultimul rand jurnalistii si

liderii de opinie vor tinde sa fie mai virulenti si mai sensibili la atacurile (cateodata

intentionate si false) la adresa companiei.

3. Programele de CSR ajuta companiile sa-si atraga si sa-si pastreze angajatii valorosi

Pentru orice companie care lucreaza intr-un mediu puternic concurential, atasamentul fata de

brand al angajatilor este esential. Iar atasamentul nu se obtine doar prin salarii ci mai ales prin

accentul pus pe valorile brandului.

Tipurile de programe pe "Responsabilitate sociala corporatista"

Programele de CSR pot fi impartite diferit conform mai multor tipologii. Din perspectiva unui

comunicator, cea mai utila credem ca este tipologia realizata de Philip Kotler si Nancy Lee in

cartea “Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for Your Company and Your

Cause”. Afla detalii despre fiecare program, care sunt beneficiile lui specifice si cand ar trebui

sa-l aplice compania ta.

1. Promovarea unei cauze (Cause Promotion):

Este un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse pentru:

a creste notorietatea si preocuparea publicului pentru o cauza, sau

pentru a mobiliza publicul sa doneze, sa participe sau sa voluntarieze in sprijinul unei

cauze.

Focusul principal il constituie comunicarea persuasiva in sprijinul unuia dintre obiectivele

de mai sus. De aceea investitia principala a companiei consta in finantarea si/sau

implementarea campaniei de comunicare.Daca in urma campaniei rezulta fonduri sau alte

bunuri, acestea sunt de obicei preluate si gestionate de unul sau mai multi parteneri (institutii

publice sau organizatii neguvernamentale).

Ce poti urmari printr-o campanie de promovare a unei cauze:

Sa starnesti preocuparea publicului pentru o cauza (ex. prin prezentarea unor

statistici sau a unor marturii despre numarul de batrani sau de copii fara adapost,

despre numarul de caini vagabonzi care sunt ucisi in fiecare zi etc.)

Sa convingi publicul sa afle mai multe despre o cauza (ex. intrand pe un site,

participand la un seminar, solicitand o brosura sau un pachet educational)

Sa convingi publicul sa doneze timp pentru a sprijini o cauza (ex. actiuni de

ecologizare)

Sa convingi publicul sa doneze bani pentru o cauza (ex. printr-o sectiune de pe site-

ul companiei unde vizitatorii sa doneze bani unor ONG-uri partenere, prin recipiente

speciale plasate in punctele de desfacere etc.)

Sa convingi publicul sa doneze valori ne-financiare (ex. haine, aparate

electrocasnice, carti, jucarii etc.)

Sa convingi publicul sa participe intr-un fel sau altul alaturi de cauza (ex. sa

semneze o petitie, sa participe la un eveniment memorial, la un concert de protest, la o

expozitie de arta etc.)

2. Marketingul legat de o cauza (Cause Related Marketing):

Este un tip de program de CSR prin care o companie se angajeaza sa doneze in favoarea unei

cauze o suma care depinde de vanzarile pe care le realizeaza intr-o anumita perioada. In mod

obisnuit, o campanie de CRM (“Cause Related Marketing”) implica o “oferta”, care:

este valabila pentru o anumita perioada de timp,

se refera la un produs anume al companiei,

se realizeaza in beneficiul unui ONG, sau al unui alt partener, care are legitimitate in

privinta cauzei si capacitatea de a administra banii.

O campanie de CRM ofera cele mai multe beneficii pentru toate partile implicate:

consumatorii pot face o contributie, in mod gratuit, in favoarea ONG-ului sau a cauzei lor

favorite,

ONG-ul primeste o suma semnificativa de bani, intr-un mod relativ facil,

compania isi impulsioneaza vanzarile si creaza o legatura profunda si memorabila intre

brand si consumatori.

Cand este potrivita o campanie de marketing legat de o cauza

Marketing-ul legat de o cauza este cel mai potrivit pentru companii care:

au produse care se adreseaza unei baze mari de clienti;

au canale de distributie extinse si bine puse la punct;

au nevoie sa-si diferentieze produsele fata de produsele concurente.

E cazul companiilor din domenii ca: servicii financiare, transport, telecomunicatii etc.

Un alt criteriu este capacitatea de care dispune departamentul de marketing al companiei tale.

Pentru ca finalitatea unei campanii de CRM consta si in cresterea vanzarilor, departamentul de

marketing ar trebui sa ofere suport pentru: realizarea planului de campanie, stabilirea pietelor

tinta, realizarea si implementarea mixului de comunicare, stabilirea si aplicarea instrumentelor

de evaluare.

De asemenea, cand alegi cauza catre care se vor duce banii, trebuie sa ai in vedere atractivitatea

ei pentru un numar mare de oameni. Astfel, sunt preferate cauzele care tin de:

probleme majore de sanatate (cancer, SIDA),

probleme care afecteaza copii (educatie, violenta in familie, discriminare),

probleme sociale grave (dezastre naturale, persoane care nu au unde locui, saracie),

probleme de mediu.

3. Marketingul social (Corporate Social Marketing):

Este un program de CSR prin care compania isi propune sa schimbe un comportament

negativ sau sa convinga publicul sa adopte un comportament pozitiv.

Chiar daca in cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea gradului de

informare sau de educare, focusul principal il constituie schimbarea de comportament.

Alegerea comportamentului

De obicei, comportamentele vizate de o campanie trebuie sa fie legate de probleme grave ale

societatii. Toti suntem reticienti atunci cand cineva incearca sa ne schimbe comportamentul.

De aceea, pentru ca o campanie de marketing social sa fie justificata, problema pe care o

abordezi trebuie sa afecteze un numar semnificativ de persoane iar rezolvarea ei sa fie

urgenta (daca nu s-ar adopta comportamentul dorit ar exista riscuri majore).

Cele mai des intalnite probleme tin de:

Amenintari la adresa vietii sau a sigurantei (ex. siguranta in trafic, violenta in

familie, pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea accidentelor etc.)

Sanatate (ex. cancer la san, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale inimii, HIV

etc.)

Mediu (ex. folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, protejarea rezervatiilor

naturale etc.)

Implicarea civica (ex. voluntariat, participarea la vot, donarea de sange, prevenirea

crimelor sau a infractiunilor etc.)

Cand este potrivita o campanie de Marketing Social

Atunci cand exista o legatura intre profilul companiei si problema sociala

Alegerea unei probleme si a unui comportament care sa fie schimbat trebuie sa tina seama de

profilul companiei tale si de modelul ei de business.

Un motiv pentru a face o campanie de marketing social ar fi daca problema pe care o abordezi

ar fi foarte importanta pentru clientii tai.

4. Actiuni filantropice (Corporate Philantropy):

Este un tip de program prin care compania contribuie in mod direct, cu bani sau produse la

sprijinirea unei cauze.

Actiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de initiativa de CSR. Pentru mult timp, companiile

au avut contibutii dispersate si intamplatoare. In ultima vreme insa exista tendinta de a alinia

aceste contributii cu strategia generala de afaceri.

Astfel, companiile:

isi aleg cauzele pe care le sprijina in concordanta cu obiectivele de afaceri,

tind sa intre mai degraba in parteneriate pe termen lung (cu un ONG sau o institutie), decat

sa aiba o implicare formala intr-o cauza,

isi extind optiunile in ceea ce priveste donatiile, de la bani, la alte resurse (ex. produsele in

exces, expertiza tehnica, punerea la dispozitie a canalelor de distributie etc.),

isi implica mai mult angajatii in alegerea cauzelor.

Ce forme pot lua activitatile filantropice:

Donatii in bani (ex. compania ofera bani intr-un program pentru ajutorarea persoanelor

fara adapost)

Finantari (ex. compania lanseaza un program propriu de finantare la care pot depune

proiecte ONG-urile de mediu)

Burse (ex. compania initiaza un program de burse de studiu pentru tineri defavorizati)

Donatii in produse sau servicii (ex. o companie IT doneaza calculatoare pentru scolile din

mediul rural; o companie de telecomunicatii ofera linii telefonice speciale pentru a ajuta la

strangerea de fonduri)

Oferire de expertiza (ex. o companie cu profil medical ajuta la realizarea unor materiale de

informare despre droguri)

Acces la canalele de distributie, locatiile sau echipamentele companiei (ex. o firma de

transport isi pune la dispozitie masinile de marfa pentru a duce provizii unor sinistrati; un lant

de benzinarii ofera recipiente pentru colectarea uleiului de motor uzat).

Cand sunt potrivite actiunile filantropice:

Atunci cand vrei sa intaresti pozitionarea brandului. Cauzele in care investesti transmit unul

dintre cele mai emotionale mesaje despre brand-ul tau. Aceste cauze pot deveni argumente

credibile in comunicarea despre brand.

5. Voluntariatul in comunitate (Community Volunteering):

Este un tip de initiativa prin care compania ii incurajeaza pe angajatii sai sa voluntarieze in

sprijinul comunitatii, al unui ONG sau al unei cauze.

Voluntariatul angajatilor este o forma clasica de CSR. Ceea ce este nou in ultima perioada este

tendinta companiilor de a folosi voluntariatul pentru:

a da mai mult impact altor initiative sociale;

a servi obiectivelor de business si comunicarii valorilor companiei.

Printre actiunile pe care le poate face o companie pentru a stimula voluntariatul angajatilor se

numara:

promovarea voluntariatului ca valoare organizationala;

recomandarea anumitor cauze prin intermediul comunicarii interne;

recrutarea si organizarea echipelor de voluntari;

sprijinirea angajatilor in efortul de a gasi o cauza potrivita, oferindu-le resurse sau

programe de “matching” (ex. prin intermediul intranetului, al unor cataloage, al unor

programe software etc.);

oferirea de zile libere platite, pe care angajatii sa le foloseasca pentru a voluntaria;

acordarea de finantari ONG-urilor care reusesc sa ii convinga pe angajatii companiei

sa voluntarieze (ex. sumele donate sunt proportionale cu numarul de ore voluntariate de

angajatii companiei pentru un anumit ONG);

recunoasterea angajatilor care s-au remarcat in cadrul actiunilor de voluntariat (ex.

prin newsletter-ul intern, prin insigne sau alte obiecte onorifice, prin prezentari in cadrul

evenimentelor interne ale companiei etc.)

6. Practici de afaceri responsabile social (Socially Responsible Business Practices):

Practicile responsabile social sunt initiative prin care o companie isi imbunatateste, in mod

voluntar modul de operare, in asa fel incat sa contribuie la binele general al comunitatii si la

protejarea mediului.

Pentru ca o initiativa sa fie considerata ca facand parte din CSR, este esential caracterul ei

voluntar. Cu alte cuvinte, nu poate fi considerata ca fiind o initiativa de CSR o schimbare pe

care compania o adopta ca urmare a presiunilor din partea autoritatilor, a organizatii

neguvernamentale sau a consumatorilor.

In ce domenii pot fi operate schimbari:

O companie poate opera schimbari pentru adoptarea unor practici responsabile social in

domenii ca:

designul locatiilor in care opereaza (ex. proiectarea sediilor, a unitatilor de productie sau

de desfacere in asa fel incat: sa existe un nivel mai mare de siguranta, sa fie protejat mediul, sa

scada consumul de energie etc.)

imbunatatirea procesele de productie (ex. eliminarea deseurilor, reducerea nivelului de

substante chimice folosite ca ingrasaminte etc.)

retragerea unor produse care pot fi considerate daunatoare, chiar daca nu sunt

ilegale

alegerea unor materiale de productie si de ambalare care sa protejeze mediul (ex. sa

permita reducerea cantitatii de deseuri, sa faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile

toxice etc.)

oferirea de informatii obiective despre produse (ex. ambalajele contin si informatii

despre: efectele negative potentiale ale consumului, volumul de activitati fizice necesar pentru a

arde caloriile sau grasimile pe care le contine un produs etc.)

dezvoltarea de programe care sa urmareasca binele angajatilor (ex. asistenta

medicala, consiliere psihologica, facilitati pentru recreere sau sport etc.)

asigurarea unor politici de marketing responsabile in special in ceea ce ii priveste pe

copii (ex. sa nu fie permisa vanzarea online copiilor minori, sa retraga programele de marketing

ale unor produse cu potential daunator din scoli etc.)

imbunatatirea accesului la produsele comercializate pentru persoanele cu dizabilitati

(ex. rampe de acces in magazine, fomate alternative de print, site-uri web accesibile etc.).

Cand este potrivita adoptarea unor practici de afaceri responsabile social:

Atunci cand publicul ar putea considera ca o practica a companiei tale contribuie (cel putin in

parte) la o problema sociala importanta.

Caracteristici de baza:

Prezentul studiu a fost realizat in cadrul proiectului “Parteneriat pentru dezvoltare”, finantat

prin Fondul Social European, Programul Operational Sectorial “Dezvoltarea Resurselor

Umane”, Axa prioritara 3 “Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor”, DMI 3.3

“Dezvoltarea parteneriatelor si incurajarea initiativelor partenerilor socialisi societatii civile”.

Una din activitatile proiectului a fost realizarea unui studiu privind responsabilitatea sociala a

intreprinderilor din regiunile proiectului cu privire la actiunile de ocupare si incluziune

sociala a categoriilor dezavantajate. Chestionarul a fost trimis in format electronic catre 500

de companii din regiunile vizate.

Descrierea metodologiei:

Parametrii studiului au constat in:

Volumul esantionului: 60 de companii.

Tipul esantionului: esantionare aleatoare (probabilista)

Selectia participantilor: chestionarele au fost distribuite prin e-mail companiilor alese.

Domeniile de activitate ale companiilor respondente sunt: procesare PVC, industria

materialelor, consultanta si management, consultanta in proprietate industriala, cercetare si

servicii, comert, salubrizare, petrolier, cercetare si dezvoltare, industria grea, protectia

bunurilor si transportul de valori, servicii juridice, IT, tehnica medicala, constructii si retele

edilitare, servicii sanitare, productia de centrale termice, cercetare-proiectare masini agricole,

proiectare si consultanta in domeniul energiei si infrastructurii, productie materiale de

constructii, training, bancar.

Companiile cuprinse in studiu isi au sediul in toate regiunile vizate prin proiect: Bucuresti

Ilfov, Nord Est, Nord Vest, Vest, Centru.

Predominante au fost companiile din regiunea Bucuresti Ilfov.

Interpretarea rezultatelor studiului "Responsabilitatea sociala corporatista":

Figura 1.

Figura 1 reprezinta optiunile respondentilor cu privire la definirea conceptului de

responsabilitate sociala corporatista. Rezultatele arata ca majoritatea respondentilor considera

ca aceasta poate fi definita ca “sprijinul corporatiilor pentru actiuni cu caracter social”,

29,69% optand pentru aceasta definitie. Urmatoarele definitii pe care respondentii le

considera cele mai corecte pentru a caracteriza responsabilitatea sociala sunt

“responsabilitatea sociala corporatista ca forma de civism corporatista” si “etica in afaceri”

ambele cu o pondere de 18,75%. O viziune diferita insa o au 14,06%, respectiv 9,38% dintre

respondenti, care considera ca responsabilitatea sociala corporatista este o “modalitatea de a

crea relatii de afaceri stabile si profitabile pentru toti cei implicati” si o “strategie de

management”. Definitiile RSC ca fiind actiuni de respectare a standardelor de mediu,

protectie a interesului public si modalitate de promovarea a imaginii companiei au fost

considerate mai putin parte din aceasta arie a responsabilitatii sociale. In concluzie, se poate

afirma ca sfera corporatista detine notiunea responsabilitatii sociale si a ceea ce implica acest

domeniu in materie de actiuni sociale.

19%

9%

30%

3%

19%

14%2%5%

Care dintre optiuni considerati ca e cea mai potrivita pentru a defini responsabili-tatea sociala?

a.etica in afaceri b.strategie de management

c. sprijin pentru actiuni cu caracter social

d.protectie pentru interesul public

e.o forma de civism corporatista f. o modalitate de a crea relatii de afaceri stabile si profitabile pentru toti cei implicati

g. o modalitate de promovare si publici-tate a imaginiii companiei

h.respectarea standardelor de mediu

Figura 2.

Figura 2 demonstreza faptul ca 76,19% dintre companiile chestionate au incluse in strategiile

lor de dezvoltare actiuni cu caracter social. 14,29% nu prevad astfel de actiuni, iar restul de

9,52% nu vizeaza o astfel de politica.

Figura 3.

Respondentii care la intrebarea anterioara (fig. 2) au mentionat ca vizeaza o astfel de politica

si au inclusa in strategia lor de dezvoltare un asemenea tip de actiune, la urmatoarea intrebare

76%

14%10%

Aveti inclusa in strategia de dezvoltare a companiei dvs.obiective pentru sustinerea actiunilor de respon-sabilitate sociala corporatista?

a. Da

b. Nu

c.Nu avem o astfel de politica

13%

31%

4%

33%

7%4%8%

Daca aveti incluse astfel de obiective, ce sectoare ale comunitatii vizati pentru in-terventie si spriijin?

a. sanatate

b. educatie

c.ocupare

d.mediu

e. drepturile omului

f.sport

g.cultura

(fig.3) au avut de specificat sectoarele si domeniile in care intervin prin activitati de

responsabilitate sociala. Astfel se poate remarca in figura de mai sus ca predomina activitatile

de protectie a mediului cu o pondere de 33,33%, fiind urmate de activitati sociale si de

sustinere a domeniului educational (30,56%), sanatate (12,5%) si cultura (8,33%). Mai putin

vizate sunt sectoarele ocuparii fortei de munca, drepturile omului si sportul. O parte dintre

respondenti au specificat ca domeniul lor de interes si interventie este sprijinirea copiilor

orfani si aflati in dificultate.

Figura 4.

O intrebare reprezentativa pentru acest studiu este analiza gradului de implicare al

corporatiilor in proiecte de responsabilitate sociala corporatista. Datele din figura de mai sus

arata ca 27,50% dintre companiile cuprinse in prezentul studiu nu deruleaza si nici nu au

derulat un asemenea proiect. 22,5% au desfasurat astfel de proiecte si au in implementare.

Numarul total al proiectelor in care acestia s-au implicat este de 60, iar fiecare companie a

implementat in medie 2-3 proiecte - un numar infim de companii a derulat intre 5 si 7

proiecte.

18%

28%

5%

50%

Ati derulati si finantat vreodata proiecte care sa sustina practici de respon-sabilitate corporatista?

a. Da

b. Nu

c.Sunt in implementare

Daca DA, care este numarul proiectelor

Figura 5.

Figura 5 reprezinta domeniile sociale in care companiile care au in practica astfel de proiecte

si activitati, intervin. Se poate observa ca acestea se implica in special prin implementarea

unor proiecte de mediu si dezvoltare durabila, 47,37% dintre respondenti. Aceasta tendinta

majoritara ar putea fi privita ca o consecinta a presiunii politicilor europene si internationale

privind dezvoltarea durabila si protectia mediului.

O parte dintre respondenti intervin prin programe de dezvoltare a competentelor profesionale,

sustinerea spitalelor, educatie antreprenoriala, educatie privind protectia mediului si

sprijinirea copiilor.

Domeniul culturii, cel educational si de ajutorare a tinerilor aflati in dificultate reprezinta un

alt domeniu de interventie, dupa dezvoltarea durabila, in ceea ce priveste actiunile de

responsabilitate sociala. Campaniile de informare atat in domeniul sanatatii, cat si in alte

domenii sociale prioritare sunt mai putin vizate decat cele enumerate anterior - companiile

implicandu-se in astfel de actiuni in proportie de aprox. 8%. Domeniile cele mai putin vizate,

raman ocuparea si programele sportive, unde doar 3,51%, respectiv 1,75% dintre companii

intervin prin proiecte de responsabilitate sociala.

4%

11%

47%14%

7%

16%2%

Care sunt domeniile in care interveniti prin ajutorare sociala si sustinere a interesului public in vederea promovarii incluziunii sociale?

a. promovarea ocuparii in randul cat-egoriilor dezavantajate

b. informare si interventie

c. dezvoltare durabila si protectia mediu-lui

d. oportunitati educationale pentru copiii si tinerii aflati in dificultate

e. campanii de informare si tratament privind sanatatea pentru comunitati aflate in situatii dificile

f. cultura si sustinerea talentelor

g. programe si concursuri sportive pen-tru grupurile de tineri dezavantajati si marginalizati social

Figura 6.

Figura de mai sus arata tipologia programelor de responsabilitate sociala pe care companiile

le aleg spre implementare. Majoritatea respondentilor au afirmat ca opteaza pentru programe

care vizeaza practici de afaceri responsabile social (30,14%), actiuni filantropice (20,55%),

programe de marketing social. Mai putine dintre companii insa, opteaza pentru programe care

urmaresc promovarea unei cauze, voluntariat in comunitate sau marketing legat de o cauza.

Figura 7.

7%14%

18%

21% 11%

30%

Care sunt tipurile de programe de responsabilitate sociala pe care le implemen-tati/le-ati implementat?

a. promovarea unei cauze

b. marketing legat de o cauza

c. marketing social

d. actiuni filantropice

e. voluntariat in comunitate

f. practici de afaceri responsabile social

46%

41%

13%

Daca nu ati derulat sau nu derulati asemenea proiecte, compania dvs. ar fi dispusa pe viitor sa se implice in activitati de RSC?

a. Da

b.Probabil

c.Putin probabil

d.Niciodata

In ceea ce priveste disponbilitatea de participare si implicare in cadrul unor astfel de

programe sau proiecte, toti respondentii s-au aratat deschisi. 46,5% dintre respondenti au

afirmat hotarat ca s-ar implica, 41,3% au mentionat ca exista o probabilitate sa se implice, iar

13,04% au afirmat ca exista o probabilitate mica. Nici un respondent nu a bifat optiunea ca

nu s-ar implica niciodata. Se poate observa ca domeniul responsabilitatii sociale corporatiste

este inca la inceput in Romania, avand in vedere lipsa unor obiective bine stabilite in acest

sens si punerea lor in practica.

Figura 8.

La intrebarea, care ar fi domeniile in care companiile din Romania ar trebui sa se implice mai

mult - din figura de mai sus se poate deduce ca in cea mai mare parte companiile considera ca

domeniile principale de interventie ar trebui sa fie in sectoarele educatiei, sanatatii, mediului

si ocuparii. Mai putini considera ca ar trebui sa se intervina in domeniul culturii, drepturilor

omului sau sport. O cauza a acestor optiuni, s-ar putea sa fie datorata problemelor si limitelor

multiple semnalate in ultima perioada in aceste sectoare.

18%

37% 12%

17%

4%5%7%

Care credeti ca este domeniul in care ar trebui sa se implice mai mult companiile din Romania prin activi-tati de RSC ?

a.sanatate

b.educatie

c.ocupare

d.mediu

e. drepturile omului

f.sport

g.cultura

Figura 9.

Figura 9 arata aria de implementare a programelor de responsabilitate sociala pe care

companiie le deruleaza sau le-au derulat. Majoritatea programelor au fost derulate la nivel

local, la nivelul unei comunitati si mai putin la nivel regional si national. Mediul in care s-a

intervenit a fost in principal cel urban cu o pondere de 34,04% , fiind urmat de cel rural cu

doar 9,75%. Aceasta demonstreaza o disparitate destul de accentuata, avand in vedere ca in

mediul rural astfel de programe ar fi mai mult decat utile.

Figura 10.

15%

7%

33% 15%

31%

Care sunt/au fost motivele derularii unor asemenea actiuni?

a.recunoastere si vizibilitate la nivel national

b. recunoastere si vizibilitate la nivel international

c.identificarea problemelor sociale si incercarea de remediere a acestora

d. promovarea produselor si servici-ilor

e. cresterea imaginii companiei

10%7%

28%

12% 10%

34%

La ce nivel sunt/au fost desfasurate proiectele initiate de compania dvs.?

A. a.national

b.regional

c.local

d. la nivelul unei comunitatii

B.a.rural

b. urban

O intrebare relevanta in cadrul prezentului studiu este aflarea motivului implicarii

companiilor in asemenea actiuni. Rezultatele reliefeaza o situatie interesanta, urmarind datele

din fig.10 – astfel, prin comparare ponderea raspunsurilor ca aceasta implicare se datoreaza

identificarii problemelor sociale si incercarii de remediere a acestora cu ponderea

raspunsurilor ca aceasta se datoreaza dorintei de crestere a imaginii, se afla aproape la

egalitate. Aceste doua motive sunt urmate intr-o proportie mai mica de motivele, precum

recunoasterea si vizibilitatea sau promovarea produselor. Se poate constata astfel, ca aceste

implicari se datoreaza dorintei de crestere a imaginii prin remedierea problemelor cu caracter

social.

Figura 11.

Ultima intrebare din cadrul chestionarului urmareste analiza modului de publicare a

activitatilor unor astfel de proiecte sau programe, respectiv rezultate. Datele arata ca 61,19%

nu au publicat astfel de rapoarte si doar 16,42% intocmesc asemenea documente justificative,

majoritatea fiind rapoarte de mediu, rapoarte anuale integrale, rapoarte sociale, privind

dezvoltarea durabila etc.

16%

61%

9%

6%3%1%3%

Compania dvs. a publicat rapoarte sau comunicate, care sa ateste implicarea in activi-tati de RSC?

A.a.Da b. Nu

B. Daca raspunsul este DA, bifati tipul de raport

a. Raport de mediu

b.Raport social c.Raport privind dezvoltarea durabila

d.Raport privind cetatenia corporatista e.Raport annual integral (inclusiv RSC)

Concluziile studiului

In urma interpretarii studiului se poate constata ca domeniul responsabilitatii sociale

corporatiste in Romania este un domeniu lipsit de maturitate, cu putine rezultate si obiective

bine conturate.

Companiile cuprinse in studiu detin cunostinte si notiuni generale despre ce presupune acest

domeniu. Desi, definitiile bifate au fost in marea lor majoritate corecte si strategiile de

dezvoltare ale companiilor cuprind astfel de obiective, punerea in practica a acestora nu este

transpusa in realitate in cazul multora dintre companiile chestionate. Doar 17,5% au avut sau

au in implementare proiecte cu actiuni de responsabilitate sociala, majoritatea fiind companii

cu capital strain ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei.

Sfera de interventie este destul de limitata vizand in special sectoarele cu problemele

cele mai mediatizate precum, educatia, sanatatea, mediul, etc si foarte putin domeniile

ocuparii, cultura sau sport. In ceea ce priveste tipurile de programe acestea se concentreaza in

special pe actiuni filantropice, practici de afaceri responsabile social sau programe de

marketing social. Totusi, companiile ar dori pe viitor sa se implice in astfel de programe si

considera ca acestea sunt extrem de necesare in contextul social al Romaniei mizand in

continuare doar pe cateva domenii (educational, sanatate, etc.), aceasta reflectand o viziune

restransa a ariei de interventie. O alta problema identificata in cadrul studiului este faptul ca

aceste companii au vizat si vizeaza in special mediul urban si proiecte de nivel local, ceea ce

demontreaza inca o data limitele acestei practici in sectorul afacerilor.

Principalul scop al sectorului privat este acela de a genera profit si valoare. Prin astfel

de activitati, sectorul privat contribuie la cresterea economica si dezvoltarea sociala. Pe

termen lung, este atat in interesul societatii, cat si al companiilor de a avea un sector privat

care sa functioneze in mod responsabil si care sa dezvolte produse si servicii ce ajuta la

solutionarea unor probleme sociale si de mediu.

Strategiile si activitatile de CSR ale companiilor trebuie dezvoltate si practicate prin

implicarea angajatilor si/sau a reprezentantilor acestora, prin dialog cu furnizorii, clienii si alti

actori relevanti. Este recomandabil ca sindicatele sa fie implicate activ in aplicarea efoturilor

de CSR ale companiilor.

Abilitatea de a transforma ideile in solutii noi nu a fost niciodata mai importanta pentru

succesul afacerii si obtinerea unei dezvoltari sociale pozitive. Inovatia este cheia

competitivitatii, generarii de valoare si crestere durabila pentru companii si societate in

general. Prin dezvoltarea de noi produse si servicii, tehnonologii, procese de productie, forme

de organizare si modele de parteneriat, sectorul privat poate contribui semnificativ la

depasirea provocarilor cu care se confrunta societatea.

Inovatia si abilitatea de adaptare sunt fundamentale pentru adresarea provocarilor sociale si de

mediu.

Recomandari pentru companiile romanesti in directia actiunii in domeniu CSR:

- Sa integreze o cunoastere buna a CSR la nivelul actionarilor/proprietarilor, echipei de

management si in cultura companiei;

- Sa construiasca si sa dezvolte expertiza necesara la nivelul companiei;

- Sa cunoasca recomandarile internationale si sa le urmeze;

- Sa adere la diverse foruri nationale si/sau internationale in domeniul promovarii CSR;

- Sa realizeze si sa implementeze proceduri si recomandari interne de aplicare a CSR;

- Sa urmeze propriile proceduri cu privire la lantul de furnizori, prin adoptarea unor

standarde, controlul procedurilor si cresterea capacitatii;

- Sa aplice si sa adapteze bune practici din alte tari sau ale altor companii;

- Sa dezvolte propriile standarde de CSR, folosind bune practici din domeniul de activitate;

- Sa stabileasca mecanisme de raportare si notificare a problemelor legate de CSR;

- Sa demonstreze transparenta cu privire la consecintele economice, sociale si de mediu ale

activitatilor companiei;

- Sa se informeze permanent cu privire la noutatile din acest domeniu.

Companiile trebuie sa fie constiente cu privire la problemele existente in „sfera lor de

influenta” si care le afecteaza activitatea sau sunt rezultatul activitatii lor. Companiile au

responsabilitati concrete fata de societate. Activitatile companiilor au consecinte financiare,

de mediu si sociale si este natural ca acestea sa isi asume responsabilitati in consecinta. Cu

toate acestea nivelul de responsabilitate nu este definit in mod clar. Conform Reprezentantului

Special al Secretarului General al ONU pentru afaceri si drepturile omului, punctul de plecare

al responsabilitatii sociale a companiilor trebuie sa fie manifestarea „grijii” companiei pentru

efectele activitatii proprii