Fukushima - Japonia11 martie 2011

PREZENTARE GENERALĂ

DERULAREA EVENIMENTELOR (1)

În data de 11 martie 2011, la ora 08.15 UTC, Centrul de Urgenţă şi Incident al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA) a fost notificat de către Centrul Internaţional pentru Securitate Seismică asupra producerii unui cutremur cu magnitudine 8,9 pe scara Richter în apropierea coastei de est a Honshu, Japonia.

Agenţia pentru Siguranţă Nucleară şi Industrială (NISA) a notificat AIEA asupra declarării stării de ALERTĂ la centrala nucleară de la Fukushima Daiichi. A fost, de asemenea, raportat un incendiu la centrala de la Onagawa, aceasta precum şi centralele.Fukushima Daini şi Tokai, fiind oprite în mod automat.

DERULAREA EVENIMENTELOR (2)

Dezastrul nuclear de la Fukushima Daiichi constă într-o serie de incendii, avarieri ale echipamentelor şi eliberări de material radioactiv de la Centrala Nucleară FukushimaI, în urma cutremurului de magnitudine 9 şi tsunami-ului din data de 11 martie 2011.

Centrala este compusă din şase reactoare separate cu apă fierbinte, deţinute de către Compania de Energie Electrică Tokyo (TEPCO). Acest accident este cel mai mare dintre accidentele care au avut loc în Japonia în urma cutremurului şi tsunami-ului, iar experţii consideră că acesta este cel de-al doilea accident ca mărime după cel de la Cernobâl, însă de o complexitate mai mare datorită multiplelor reactoare implicate.

DERULAREA EVENIMENTELOR (3)

Nu au fost erori de

construcţie la Fukushima

Daiichi, pur şi simplu,

proiectanţii nu au luat în

calcul posibilitatea ca

sursa de energie în caz de

urgenţă să fie

indisponibilă timp de mai

multe zile.

DERULAREA EVENIMENTELOR (4)

În următoarele zile, în lipsa alimentării cu energie electrică, operatorii centralei nucleare au căutat şi au improvizat soluţii pentru răcirea reactoarelor, precum şi pentru răcirea combustibilului nuclear uzat din bazinele de depozitare.

Zilnic şi chiar de mai multe ori pe zi, autorităţile nipone au informat instituţiile internaţionale cu responsabilităţi în domeniul managementului urgenţelor nucleare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru protecţia populaţiei.

Măsurile de intervenţie şi protecţie aplicate în primele zile

de la declanşarea evenimentului (1)

măsurarea nivelurilor de radioactivitate în jurul centralei la diverse distanţe faţă de aceasta;

injectarea de apă în incintele reactoarelor şi a bazinelor de combustibil uzat pentru răcirea acestora;

limitarea accesului personalului pe amplasamentul centralei;

Măsurile de intervenţie şi protecţie aplicate în primele zile

de la declanşarea evenimentului (2)

evacuarea populaţiei pe o rază de 20 km în jurul centralei Fukushima

Daiichi;

adăpostirea pe raza dintre cei 20 km evacuaţi şi 30 km faţă de centrală;

pregătirea pastilelor de iodură de potasiu pentru a fi administrate în caz

de necesitate.

administrarea iodurii de potasiu pentru persoanele evacuate.

CONCLUZII privind măsurile implementate

Conform calculelor efectuate de către Comisia Naţională pentru

Controlul Activităţilor Nucleare din România (CNCAN), măsurile

de protecţie implementate de către autorităţile nipone au fost

anticipate şi aplicate în mod corect, înainte de producerea primelor

emisii radioactive în atmosferă, având ca rezultat evitarea

expunerii populaţiei la nivele de radiaţii peste limita fondului

natural.

Măsurile pe termen mediu (1)

Toate cele şase reactoare ale centralei nucleare Fukushima Daiichi sunt monitorizate şi răcite permanent pentru a se evita supraîncălzirea acestora şi topirea miezului radioactiv, încercându-se în acelaşi timp reconectarea generatoarelor de electricitate la reţeaua externă,

Reactoarele 5 şi 6 au fost reconectate la energie electrică încă din data de 18 martie 2011, reconectarea tuturor celor şase reactoare realizându-se pe data de 28 martie 2011,

În zilele de 7 aprilie, 11 aprilie, 12 aprilie şi 16 aprilie 2011, în Japonia s-au produs alte cutremure cu magnitudine între 6 şi 7 grade pe scara Richter, acestea neafectând însă centralele nucleare japoneze, din punct de vedere al creşterilor nivelurilor de radiaţii.

Măsurile pe termen mediu (2)

În data de17 aprilie 2011, Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei din Japonia (METI) a elaborat un plan de acţiuni pentru revenirea la normalitate după accidentul suvenit la centrala nucleară Fukushima Daiichi, planul ce se va desfăşura pe o perioadă de nouă luni şi are ca scop final remedierea zonei afectate, astfel încât persoanele evacuate să se poată întoarce acasă şi să-şi poată relua viaţa în condiţii de securitate şi siguranţă. De asemenea, pe data de 6 mai, METI a suspendat funcţionarea centralei nucleare de la Hamaoka, ca urmare a analizelor seismice pentru acea zonă, care au evidenţiat o probabilitate de 87% de producere a unui cutremur cu magnitudine mai mare de 8 grade pe scara Richter, într-un interval de 30 de ani. Pentru a preîntâmpina producerea unui accident sever la centrala de la Hamaoka se impune implementarea de măsuri speciale de protecţie pe termen mediu şi lung, dreptul de funcţionare fiind acordat după realizarea completă a acestor măsuri.

Planul de remediere al TEPCO (1)

Răcirea reactoarelor

În unităţile 1 şi 3 prioritatea este stabilirea circulaţiei apei prin Vasele de Presiune a Reactoarelor (RPV), recirculând apa contaminată, care trece printr-o unitate de tratare. În unitatea 2 anvelopa avariată va fi sigilată cu mâl înainte de a fi inundată. Vor fi construite noi circuite pentru schimb de căldură pentru toate cele trei unităţi avariate. Răcirea miezurilor este estimată să dureze între şase şi nouă luni. Planul nu face referire la mutarea combustibilului din reactoare.

Răcirea şi mutarea combustibilului uzat

Injecţia apei în bazinele de combustibil uzat va fi îmbunătăţită pentru toate patru reactoarele şi va fi refăcută circulaţia de răcire pentru eliminarea căldurii, cu ajutorul unor schimbătoare de căldură noi sau reparate. Va fi construită o structură de sprijin sub bazinul unităţii 4, apoi combustibilul va fi mutat în depozitul central de stocare.

Planul de remediere al TEPCO (2)

Managementul apei contaminate

Va fi instalat un depozit, împreună cu instalaţia de tratare a apei în vederea reciclării. Apa uşor contaminată va fi tratată, iar cea puternic contaminată va fi depozitată. Cea mai importantă prioritate o reprezintă limitarea contaminării apei din pânza freatică.

Contramăsuri împotriva cutremurelor şi a altor tsunamiuri

Se vor construi bariere temporare împotriva mareelor, generatoarele vor fi mutate pe suprafeţe mai înalte şi sunt prevăzute linii de rezervă pentru injecţia de apă.

Planul de remediere al TEPCO (3)

Limitarea eliberării radioactive în atmosferă

Este aplicată o răşină polimerică pentru sedimentarea prafului radioactiv şi sunt îndepărtate resturile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de lucru. O structură temporară uşoară va fi construită pentru a acoperi clădirile reactoarelor 1,3 şi 4, urmând a fi construită o structură mult mai solidă.

Pregătirea pentru întoarcerea persoanelor evacuate

Va fi extinsă monitorizarea şi se va face decontaminare atâta timp cât este necesar, astfel încât persoanele evacuate să se poată întoarce acasă.

Informaţii privind starea reactoarelor (1)

La unităţile U1 – U4 continuă lucrările pentru realimentarea cu energie electrică. De asemenea, echipele de intervenţie continuă răcirea zonei active la reactoarele de la unităţile U1 – U3, prin pomparea de apă în vasele reactoarelor.

Temperatura apei din bazinele de stocare a combustibilului uzat este monitorizată permanent şi, periodic, echipele de intervenţie pulverizează apă proaspătă peste bazine.

La unităţile U1 – U3, echipele de intervenţie pompează apa contaminată radioactiv cu I-131 şi Cs-137, acumulată în subsolul clădirilor turbinelor, introducând-o în sistemul de răcire al reactorului. Apa puternic contaminată radioactiv este transferată în Staţia de Tratare a Deşeurilor Radioactive. La unitatea U1, pentru reducerea acumulării de amestecuri inflamabile în anvelopa de protecţie a reactorului şi pentru a preîntâmpina riscul unei explozii, pe data de 6 aprilie, a început pomparea de nitrogen gazos în anvelopă, acţiune ce continuă şi în prezent.

Unităţile U5 şi U6 sunt oprite la rece, în condiţii de siguranţă

Informaţii privind starea reactoarelor (2)

Până pe data de 8 iulie 2011, compania TEPCO, deţinătoarea centralei nucleare, trebuie să realizeze şi să prezinte o evaluare a stării clădirilor la unităţile U1 – U4.

În data de 12 aprilie 2011, autorităţile japoneze au reclasificat accidentele nucleare de la unităţile U1 – U3 ale centralei nucleare de la Fukushima Daiichi ca fiind de nivel 7 pe scara INES. Reclasificarea s-a făcut luând în considerare faptul că toate accidentele de la centrală au constituit un singur eveniment. Nivelul 7 pe scara INES este definit ca „eveniment accidental din care rezultă eliberarea în mediu a unei cantităţi de material radioactiv echivalent cu emisia în atmosferă a mai mult de câteva zeci de mii de terabequereles de I-131. NISA a estimat că emisia în atmosferă a fost de aprox. 1,3x 10E17 Bq I-131 şi 6,1 x 10E15 Bq Cs-137, adică 10% din emisia de material radioactiv survenită în urma accidentului de la Cernobâl, singurul clasificat la nivelul 7 până acum.

Depunerile radioactive pe sol (1)

În data de 25 aprilie 2011, compania TEPCO a iniţiat un program de pulverizare de agent de fixare a la nivelul solului, pe amplasamentul centralei, pentru a preveni împrăştierea materialului radioactiv depus pe sol. Agentul de fixare este o răşină sintetică ce se ataşează la particulele de sol şi reduce fenomenul de resuspensie a particulelor de praf în aer.

În Japonia există 47 de prefecturi. Nu există date oficiale privind contaminarea radioactivă a solului în prefectura Fukushima, iar în prefectura Mayagi nu au fost prelevate probe din cauza distrugerilor foarte mari din urma tsunami-ului. În 28 din celelalte 45 de prefecturi nu au fost detectate depuneri radioactive în perioada 18 – 25 martie 2011, în prezent nemaiexistând contaminare radioactivă în aceste prefecturi. În 7 din cele 17 prefecturi rămase, depunerile sunt scăzute, valorile măsurate nereprezentând un risc pentru populaţie. Depunerile radioactive în Tokyo au survenit în perioada 21 – 24 martie 2011, când s-a produs transportul emisiilor radioactive dinspre Fukushima Daiichi, iar contaminarea semnificativă la nivelul solului în Tokyo s-a datorat precipitaţiilor din acea perioada.

Depunerile radioactive pe sol (2)

După data de 24 aprilie 2011, depunerile zilnice de I-131 măsurate s-au situat, în general, sub limitele de detecţie, dar se măsoară încă Cs-137 în depunerile zilnice, ceea ce înseamnă că emisiile de I-131 încep să devină nesemnificative, dar emisiile de Cs-137 continuă în prezent, ele nefiind complet stopate.

Radioactivitatea apei potabile este monitorizată continuu de către autorităţile japoneze, iar după restricţiile impuse, datorită creşterilor din perioada 21 – 24 martie, în prezent toate aceste restricţii au fost ridicate.

Produsele vegetale sunt în continuare monitorizate de către autorităţi, păstrându-se restricţiile de consum şi comercializare pentru anumite vegetale din prefectura Fukushima, Ibaraki, Tochigi şi Gunma.

Depunerile radioactive pe sol (3)

În 22 aprilie 2011, autorităţile japoneze au adoptat un Plan Susţinut de

Monitorizare a Radioactivităţii Mediului cu scopul de a obţine imaginea

completă a contaminării mediului în zona de influenţă a centralei

Fukushima Daiichi şi de a susţine prin măsurile implementate protecţia

populaţiei

Radioactivitatea apei de mare (1)

Autorităţile au raportat deversări accidentale de ape radioactive, survenite prin crăpăturile de la clădirea turbinelor la unitatea U2 a centralei nucleare. Autorităţile japoneze au monitorizat şi organismele marine, pe lângă monitorizarea apei de mare. Din primele măsurători efectuate, rezultatele sunt sub limita de detecţie a aparaturii, ceea ce înseamnă că organismele marine nu sunt deocamdată afectate de concentraţiile de I-131 şi Cs-137 măsurate în apa de mare.

Deversările accidentale au fost stopate şi s-au efectuat lucrări suplimentare pentru a se evita alte scurgeri radioactive în mare.

Radioactivitatea apei de mare (2)

Autorităţile japoneze estimează că impactul acestor deversări accidentale de apă radioactivă, care au survenit la unitatea U2 , asupra unei persoane din populaţie ar de 0,6 mSv/an, în condiţiile în care persoana respectivă ar consuma zilnic, timp de un an, plante marine şi hrană din mare din zona unde apele contaminate radioactiv au fost deversate. Comparativ cu expunerea populaţiei la fondul natural de radiaţii, estimată la nivel mondial ca fiind în medie de 2,4 mSv/an, această creştere ar reprezenta 25% în plus faţă de expunerea medie naturală, această expunere nereprezentând un risc pentru populaţia din zona respectivă.

Măsuri de protecţie pentru populaţia din Japonia (1)

restricţii în consumul şi comercializarea produselor care depăşesc limitele maxim admise în legislaţia japoneză (lapte, anumite vegetale)

Adoptarea de noi valori de referinţă pentru scanarea persoanelor în vederea verificării contaminării radioactive,

Administrarea iodurii de potasiu pe durata evacuării pentru toate persoanele evacuate,

Monitorizarea radioactivităţii apei de mare,

Îmbunătăţirea măsurilor privind controlul radiaţiilor pe amplasamentul centralei nucleare pentru evitarea contaminărilor accidentale,

Măsuri de protecţie pentru populaţia din Japonia (2)

Revizuirea planurilor şi a sistemelor de securitate nucleară pentru toate instalaţiile nucleare din Japonia, astfel încât să se poată asigura răcirea zonei active a reactoarelor şi a combustibilului uzat din bazinele de stocare în condiţiile în care este întreruptă complet alimentarea cu energie electrică,

Evacuarea a peste 380.000 de persoane şi adăpostirea acestora în 2.300 de adăposturi, ca urmare a tsunami-ului;

Interzicerea accesului pe raza de 20 km în jurul centralei,

Interzicerea zborurilor aeriene pe o rază de 30 km în jurul centralei

Măsuri de protecţie pentru populaţia din Japonia (3)

Transmiterea de recomandări pentru populaţia din zona de peste 30 km şi pentru cei evacuaţi pentru a putea evita contaminarea cu material radioactiv depus pe sol,

Verificarea contaminării radioactive a 175.045 de persoane în perioada 13 martie – 29 aprilie 2011,

Scanarea copiilor cu vârste între 0 şi 15 ani în vederea verificării contaminării tiroidei cu iod radioactiv, toate rezultatele încadrându-se sub limita maxim admisă adoptată de autorităţi (0,2 mSv/h),

Măsuri de protecţie pentru populaţia din Japonia (4)

Delimitarea a două zone de protecţie pe termen lung:

„zona planificată pentru evacuare deliberată”, situată imediat după raza de 20 km – populaţia ar încasa 20 mSv în următorul an dacă ar rămâne să locuiască în acea zonă,

„zona pregătită pentru evacuare”, distanţa cuprinsă între razele de 20 km şi 30 km faţă de centrală. Femeile însărcinate, copiii, persoanele bolnave nu trebuie să intre în această zonă. Grădiniţele, şcolile şi universităţile vor rămâne închise în acea zonă,

Interzicerea cultivării orezului în zonele de evacuare,

Adoptarea unei strategii pe termen mediu privind folosirea cădirilor şcolilor şi a zonelor din vecinătatea acestora, în prefectura Fukushima.

Distribuţia contaminării pe Glob (1)

Canada a raportat concentraţii foarte mici de I-131 şi Cs-137, aceste valori reprezentând urme ale poluantului radioactiv, fără a prezenta risc pentru mediu sau populaţie.

Având în vedre circulaţia maselor de aer în perioada emisiilor radioactive, precum şi distanţele foarte mari parcurse, ţinând cont de procesele de dispersie atmosferică şi diluţia poluantului pe durata transportului, pentru Europa şi, implicit, pentru România, emisiile radioactive din perioada 14 martie -15 aprilie 2011 de la centrala nucleară Fukushima Daiichi nu reprezintă un risc radiologic.

Distribuţia contaminării pe Glob (2)

În România, staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului au măsurat, începând cu data de 28 martie 2011, valori de I-131 şi Cs-137 peste limita de detecţie atât în probele de aerosoli atmosferici, cât şi în depunerile atmosferice. Valorile măsurate sunt foarte mici şi nu reprezintă risc radiologic pentru populaţia din România sau pentru mediul înconjurător.

Ministerul Japonez al Administraţiei, Infrastructurii, Transportului şi Turismului a emis un ghid pentru monitorizării radioactivităţii în porturi, cu scopul de a oferi autorităţilor portuare ale statelor străine informaţii şi date reale privind situaţia transporturilor maritime.

Schimbul de informaţii la nivel internaţional (1)

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA);

furnizarea de informaţii referitoare la statutul centralei nucleare şi

măsurile de protecţie pentru populaţie;

informaţii referitoare la contaminările radioactive;

informaţii referitoare la asistenţa tehnică şi umanitară;

Centrul de Monitorizare şi Informare (MIC) al Comisiei Europene;

Asistenţă umanitară;

informaţii referitoare la asistenţa tehnică şi umanitară;

furnizarea de informaţii referitoare la statutul centralei nucleare şi

măsurile de protecţie pentru populaţie;

Comisia Europeană prin sistemul ECURIE;

Schimbul de informaţii la nivel internaţional (2)

EADRCC al NATO;

Ambasada României în Japonia prin MAE;

Organizaţia Meteorologică Mondială (WMO)

Pentru prognozele meteorologice

Organizaţia Mondială pentru Sănătate (WHO)

Pentru recomandări privind protecţia sănătăţii populaţiei.

Recomandările autorităţilor române în contextul

evenimentelor din Japonia

Evitarea călătoriilor care nu sunt necesare în Japonia;

Evitarea deplasărilor în partea de NE a Japoniei;

Înregistrarea cetăţenilor români din Japonia în Registrul Unic al Ambasadei României;

Respectarea cu stricteţe a anunţurilor şi recomandărilor autorităţilor centrale şi locale nipone;

Analizarea necesităţii prezenţei cetăţenilor români în Japonia şi părăsirea ţării pentru o mai mare siguranţă;