raport - rplpsacele.ro · Ăduri cu valoare ridicata de conservare . raport . ... condiţiamajoră...

R.P.L.P. SĂCELE R.A.

RAPORT

privind Pădurile Cu Valoare Ridicata De Conservare, a speciile rare şi a

suprafeţelor importante pentru conservarea biodiversităţii din fondul forestier

proprietate publică a Municipiului Săcele conform prevederilor Standardelor şi a

criteriilor de certificare FSC®

Identificare. Management. Monitorizare

2014

PĂDURI CU VALOARE RIDICATA DE CONSERVARE

Raport

privind speciile rare şi suprafeţele importante pentru conservarea biodiversităţii

din fondul forestier proprietate publică a Municipiului Săcele conform

prevederilor Standardelor şi a criteriilor de certificare FSC®

Identificare. Management. Monitorizare

Regia Publica Locala a Padurilor Săcele R.A.

Judeţul Brasov

2014

Paduri cu Valoare Ridicata de Conservare REGIA PUBLICA LOCALA SACELE RA

Cuprins A. LISTA ACRONIME .......................................................................................................................................... 2

B. GLOSAR DE TERMENI................................................................................................................................... 3

C. PVRC – PREZENTARE CONCEPT .............................................................................................................. 4 C.1 SCOP ................................................................................................................................................................... 4 C.2 PREZENTAREA GENERALA A CONCEPTULUI ........................................................................................................ 4 C.3 METODOLOGIA DE IDENTIFICARE. PROCESUL DE EVALUARE. ............................................................................. 6

D. IDENTIFICARE. DESCRIERE. MANAGEMENT - PVRC ........................................................................ 8 D.1. VRC 1 ( 0.0 HA) SUPRAFEŢE FORESTIERE CARE CONŢIN CONCENTRAŢII DE BIODIVERSITATE DE IMPORTANŢĂ GLOBALĂ, REGIONALĂ ŞI NAŢIONALĂ (ENDEMITE, SPECII RARE, SPECII PERICLITATE). .............................................. 8 D.2. VRC 2 PEISAJE FORESTIERE EXTINSE DE IMPORTANTA GLOBALA, LOCALA SAU REGIONALA IN CARE POPPULAŢIILE SPECIILOR AUTOHTONE EXISTA IN FORMA LOR NATURALA DIN PUNCT DE VEDERE AL DISTRIBUTIEI SI DENSITATII .. 12 D.3. VRC 3 (168.3 HA - REZULTATELE EVALUARII) SUPRAFETE FORESTIERE CU ECOSISTEME RARE, AMENINTATE SAU PERICLITATE ............................................................................................................................................................ 13 D.4. VRC 4 (16.9 HA REZULTATELE EVALUARILOR) SUPRAFETE FORESTIERE CARE ASIGURA SERVICII DE MEDIU ESENTIALE IN SITUATII CRITICE ................................................................................................................................ 34 D.5. VRC 5 (0 HA REZULTATE) SUPRAFETE FORESTIERE ESENTIALE PENTRU SATISFACEREA NECESITATILOR DE BAZA ALE COMUNITATILOR LOCALE ......................................................................................................................................... 37 D.6. VRC 6 SUPRAFETE FORESTIERE CU VALOARE ESENTIALA PENTRU PASTRAREA IDENTITATII CULTURALE A UNEI COMUNITATI SAU UNEI ZONE. ................................................................................................................................... 38

E. EVIDENŢA SUPRAFETELOR ...................................................................................................................... 43

F. BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 44

7. ANEXE ................................................................................................................................................................... 45

1


A. Lista Acronime RPLP

Regia Publică Locală a Pădurilor

PVRC

Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare

u.a.

Unitate Amenajistica

UP

Unitate de Producţie

FSC

Forest Stewardship Council

VRC

Valoare Ridicată de Conservare

2


B. Glosar de termeni Biodiversitate Varietatea şi variabilitatea speciilor de plante şi

animale de pe planetă

Populaţie viabilă O componentă a biocenozei care prin mărimea efectivului, prin optimul structurii intrapopulaţionale reuşeşte să se integreze şi să-şi îndeplinească în cadrul ecosistemului dat rolul său în transferul de materie, energie şi informaţie.

Specie endemică Care trăieşte în cadrul unui teritoriu limitat.

Specie relictă Specie izolată pe o suprafaţă restrânsă din vechiul său areal de răspândire

Specie critic periclitată (CR)

Specia care se afla în foarte mare pericol de dispariţie. Ea îndeplineşte criteriile A-E (A=reducerea mărimii populaţiei; B=răspândirea geografică permanentă şi întâmplătoare; C şi D=mărimea populaţiei; E=estimarea probabilităţii de dispariţie) (v. Criteriile UICN, 2001).

Specie periclitată (EN) Specia care a se afla în mare pericol de dispariţie. Ea îndeplineşte criteriile A-E (A=reducerea mărimii populaţiei; B=răspândirea geografică permanentă şi întâmplătoare; C şi D=mărimea populaţiei; E=estimarea probabilităţii de dispariţie) (v. Criteriile UICN, 2001).

Specie vulnerabilă Specia care se află în pericol de dispariţie. Ea îndeplineşte unele din criteriile A-E (A=reducerea mărimii populaţiei; B=răspândirea geografică permanentă şi întâmplătoare; C şi D=mărimea populaţiei; E=estimarea probabilităţii de dispariţie)

Specie ameninţată Specia care, în urma unei evaluări, nu este încadrată in nici una din categoriile: critic periclitată, periclitată, vulnerabilă, dar care prezintă indicii pentru a fi încadrabilă aceste categorii, în viitorul apropiat.

3


C. PVRC – Prezentare Concept

1 Scop Prin implementarea conceptului de Păduri cu Valoare Ridicata de Conservare, se urmăreşte

introducerea unei noi abordări in modul de gospodărire a pădurilor in vederea obţinerii unui echilibru între interesele de ordin ecologic, social si economic. Realizarea acestui deziderat este posibila prin identificarea si aplicarea unui management adecvat, padurilor care se consideră că deţin valori de importanţă excepţională sau critică.

Conceptul de „păduri cu valoare ridicată de conservare (PVRC)” se regăseşte în cadrul Principiului 9 din sistemul de certificare al Forest Stewardship Council1 (FSC) şi a fost publicat pentru prima dată în anul 1999 (Jennings et al. 2003). Aşa cum reiese din titulatură, acest principiu se referă strict la anumite păduri care, după cum se poate vedea din textul acestei lucrări, îndeplinesc funcţii importante din anumite puncte de vedere (ecologic, social, cultural si nu doar d.p.d.v al biodiversităţii). În cadrul procesului de certificare, identificarea şi gospodărirea adecvată a Pădurilor cu Valoare Ridicată de Conservare reprezintă o cerinţă de bază. Un management necorespunzător al acestor păduri poate duce la emiterea unei condiţii majore2 sau chiar la suspendarea certificatului deja emis.

Astfel in cadrul procesului de certificare a padurilor in sistem FSC, Regia Publică Locala a Pădurilor Săcele RA sa angajat, sa identifice si sa gestioneze corespunzatoar Padurile cu Valoare Ridicata de Conservare, astfel încât să se menţină şi sporească VRC identificate. De asemenea sa elaborat si implementat un program de monitorizare care să urmărească realizarea acestor obiective.

2 Prezentarea generala a conceptului

Toate pădurile prezintă multiple valori de mediu şi sociale, constituind spre exemplu habitate ale vieţii sălbatice, asigurând protecţia bazinelor hidrografice torenţiale, oferind materiale de constructie, sau adăpostind un sit arheologic. Aşa cum se va vedea, acolo unde aceste valori sunt considerate a fi de o importanţă excepţională sau critică, pădurea poate fi definită ca o “pădure cu valori ridicate de conservare” (PVRC).

1 Organizaţie internaţională independentă, non profit, constituită în anul 1993 cu scopul de a promova o gospodărire responsabilă a pădurilor (http://www.fsc.org/about-fsc.html). 2Condiţia majoră rezultă dintr-o neconformitate considerată majoră care apare dacă, singură sau în combinaţie cu alte neconformităţi ale unor indicatori (1) rezultă sau este probabil să rezulte în neîndeplinirea obiectivelor fundamentale ale unui criteriu FSC de către unitatea forestieră sau (2) continuă o perioadă lungă de timp sau (3) se repetă sistematic sau (4) afectează o suprafaţă mare sau (5) nu este rezolvată în mod corect sau adecvat de managerul forestier dupa ce a fost identificată.

4


Cheia conceptului este identificarea valorilor ridicate de conservare a căror definiţie pentru fiecare categorie în parte este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul 1. Categorii de Valori Ridicate de Conservare (VRC)

VRC 1 Concentratii de biodiversitate (incluzand specii endemice, rare, amenintate sau periclitate) semnificative la nivel global, regional sau national.

VRC 2 Peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau national, in care exista populaţii viabile ale speciilor autohtone în forma lor naturală din punct de vedere al distribuţiei şi densităţii.

VRC 3 Ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate.

VRC 4 Servicii de mediu esenţiale în situaţii critice (inclusiv protecţia surselor de apă, controlul eroziunii, combaterea poluării etc.)

VRC 5 Nevoi de bază ale comunităţilor locale.

VRC 6 Păstrarea identităţii culturale/religioase a unei comunităţi sau a unei zone.

Aşadar, în funcţie de rolul principal pe care îl îndeplinesc (conservarea biodiversităţii, rol social-cultural şi ecologic), rezultă ca atare 6 categorii de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare (PVRC):

PVRC 1 Suprafeţe forestiere3 care contin concentratii de biodiversitate (inclusiv specii endemice, rare, amenintate sau periclitate) semnificative la nivel global, regional sau national.

PVRC 2 Peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau national, in care exista populaţii viabile ale speciilor autohtone în forma lor naturală din punct de vedere al distribuţiei şi densităţii.

PVRC 3 Suprafeţe forestiere cu ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate.

PVRC 4 Suprafeţe forestiere care asigură servicii de mediu esenţiale în situaţii critice

3 Aici se iau în considerare atât păduri în sensul de ecosistem strict forestier cât şi alte ecosisteme din fondul forestier şi imediata vecinătate a acestuia care se încadrează într- una din categoriile de VRC descrise aici.

5


PVRC 5 Suprafeţe forestiere esenţiale pentru satisfacerea necesităţilor de bază ale

comunităţilor locale.

PVRC 6 Suprafeţe forestiere cu valoare esenţială pentru păstrarea identităţii culturale a unei comunităţi sau a unei zone.

IMPORTANT!

Nu trebuie înţeles însă că acest concept (i.e. PVRC) şi implicit Principiul 9 – Pădurile cu Valoare Ridicată de Conservare, din sistemul de certificare FSC, acoperă toate aspectele legate de biodiversitate. În acelaşi sistem de certificare ( FSC), Principiul 6 – Impactul asupra mediului, se referă la conservarea biodiversităţii (i.e. “Managementul forestier trebuie să conserve diversitatea biologică şi valorile asociate acesteia – e.g. resursele de apă, sol şi ecosistemele/peisajele sensibile – astfel încât să menţină funcţiile ecologice şi integritatea pădurii”) şi chiar în mod explicit (în criteriul 6.2) la speciile rare şi periclitate şi la habitatele acestora (în special la locuri de hrănire, de împerechere etc.). Aşadar, diferenţa între cele două principii constă în faptul că principiul 6 se referă la aspecte legate de biodiversitate în general şi oriunde apar ele, pe când principiul 9 se referă la acele suprafeţe forestiere unde acestea sunt critice aşa cum se va descrie mai jos. Ca urmare aceste două principii (6 şi 9) se completează unul pe celălalt şi ambele trebuie luate în considerare pentru certificare. Lucrarea de faţă se referă exclusiv la Principiul 9 – Pădurile cu Valoare Ridicată de Conservare !

3 Metodologia de identificare. Procesul de evaluare. În scopul identificării prezenţei Valorilor Ridicate de Conservare s-au parcurs urmatoarele etape

succesive: I. Planificarea procesului. Ca prim pas, administratorul padurilor a agreat echipa de evaluare

pentru identificarea valorilor ridicate de conservare. Aceasta include specialişti din structura proprie şi alţi specialişti considerandu-se necesară o expertiză auxiliară avand in vedere complexitatea VRC-urilor potentiale (e.g. speciile de plante în cazul VRC 1.2; speciile de animale sau păsări VRC 1.3; habitatele forestiere rare, ameniţate sau periclitate în cazul VRC 3). S-a considerat că o evaluare completă (i.e. ultima fază a evaluării) nu se poate face fără specialişti biologi (fiind identificate păduri cu rol important pentru biodiversitate). Tot in aceasta fază este necesară identificarea factorilor interesaţi din zona supusă evaluării şi consultarea lor referitor la existenţa pădurilor cu valoare ridicată de conservare.

II. Evaluarea preliminară a avut rolul de a acţiona ca un „filtru”, pentru a exclude rapid toate

acele păduri care cu siguranţă nu conţin VRC şi pentru a identifica pădurile care conţin sau ar putea conţine anumite VRC. În acest mod eforturile ulterioare (mai detaliate) de confirmare sau infirmare a prezenţei VRC s-au concentrat doar pe o parte din suprafaţa forestieră luată în studiu, reducând costurile procesului şi durata acestuia.

Această fază preliminară se bazează pe consultarea tuturor informaţiilor existente privitoare la arealul ce va fi certificat. Existenţa amenajamentului silvic in format GIS a îmbunătaţit calitatea procesului, respectiv reducerea timpului necesar evaluării.

6


Aceasta etapa reprezintă o fază de birou a procesului şi a presupus consultarea în principal a

următorelor surse: • Amenajamentele silvice şi hărţile amenajistice la nivel de unitate de producţie – au reprezentat

baza de pornire pentru evaluarea pădurilor. Pentru a simplifica procesul, acolo unde a fost posibil, a fost făcută o corespondenţă a VRC cu categoriile funcţionale, tipurile de padure, compozitiile, etc;

• Studii biologice, lucrări de specialitate; • Studiile de fundamentare ale ariilor naturale protejate; • Inventare ale biodiversităţii, studii/formulare de fundamentare a statului de arie protejată • Hărţi ale ariilor protejate din România, hărţi cu folosinţa terenurilor, hărţi geologice şi

pedologice, hărţi ale vegetaţiei. • Întâlniri cu principalii factori interesaţi (proprietari, administratori, instituţii ale statului, unităţi

de învăţământ şi cercetare, ONG-uri etc.) În urma evaluării preliminare suprafaţa forestieră parcursă se împarte în trei categorii: • fără Valoare Ridicată de Conservare • cu Valoare Ridicată de Conservare • potenţial cu Valoare Ridicată de Conservare Ultima categorie (i.e. potenţial VRC) necesită evaluare în teren pentru confirmare/infirmare şi ca

urmare, pentru acest caz mai este necesară încă o etapă: evaluarea completă. III. Evaluarea completă. Acolo unde evaluarea preliminară a indicat doar faptul că este posibil ca

o VRC să fie prezentă, a fost necesara o evaluare completă, care să confirme sau să infirme existenţa valorilor ridicate de conservare.

Evaluarea PVRC s-a facut pe baza recomandarilor prevazute in „Ghidul Practic pentru identificarea

padurilor cu valoare ridicata de conservare” editia 2013 coordonat de WWF pe baza ghidului general dezvoltat de compania de consultanta Proforest in 2005.

Important de mentionat este faptul ca procesul de evaluare a PVRC este unul deschis, astfel incat

toate observatile bine fundamentate in acest sens sunt binevenite şi vor fi luate in considerare pentru gospodărirea durabilă a ecosistemelor foresiere.

7


D. Identificare. Descriere. Management - PVRC

1. VRC 1 ( 16,5 ha) Suprafeţe forestiere care conţin concentraţii de biodiversitate de importanţă globală, regională şi naţională (endemite, specii rare, specii periclitate).

(1) Introducere În cadrul categoriei VRC 1 sunt incluse suprafeţe de pădure caracterizate de o diversitate

biologică foarte ridicată. Această diversitate deosebită se datorează unor “zone fierbinţi pentru biodiversitate”, sau „biodiversity hot spots” (i.e. zone cu concentraţie mare a unor specii cu un statut special – specii ameninţate, periclitate sau endemice) sau prezenţei unor ansambluri neobişnuite de grupuri ecologice şi taxonomice şi a concentraţiilor sezonale excepţionale de specii. Pentru sistematizare, aceasta categorie de valori ridicate de conservare conţine trei subcategorii si anume:

VRC 1.1 Arii protejate; VRC 1.2 Specii amenintate, periclitate si endemice; VRC 1.3 Utilitate sezonala critica.

VRC 1.1 Arii protejate: Ariile protejate reprezinta modalitatea de conservare „in situ” a biodiversităţii. Sistemul de arii protejate creat la nivelul ţării reprezintă componenta de bază prin care se implementează politicile de conservare a biodiversităţii existente la nivel naţional şi internaţional. Rezultatele evaluarilor: 0.0 ha Cu toate că titlul se referă în general la „arii protejate”, conceptul de VRC 1.1 se referă doar la suprafeţele forestiere din rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, suprafeţe declarate monumente ale naturii şi zone de protecţie integrală sau zone de protecţie strictă din ariile naturale protejate conform O.U.G. 57/2007 (art. 22 alin. 2 şi 4) si Legii 49 /2011. În urma analizei documentaţiilor rezervaţiilor existente şi a amenajamentelor silvice în vigoare nu a fost identificată prezenţa unor suprafeţe care îndelinesc condiţiile prevăzute în ghidul utilizat. In ce priveste siturile Natura 2000 (Directivei Habitate Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC şi Directivei Păsări – Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC) conform Ghidului PVRC, intrucât cel puţin în prezent nu au o zonare internă (avizata de autoritatile in domeniu) nu vor fi considerate PVRC in cadrul acestei categorii VRC 1.1. O data cu finalizarea planului de management (daca v-a exista o zonare) eventualele suprafeţe pot fi incluse în această subcategorie (VRC 1.1) si vor fi identificate conform planurilor de management aprobate prin HG (i.e. care vor descrie detaliat obiectivele specifice de management şi astfel vor identifica dacă există suprafeţe cu o diversitate ridicată ce necesita desemnarea ca rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, monumente ale naturii, zone de protecţie integrală sau zone de protecţie strictă). Amenintari: (1) nerespectarea statutului de protecţie strictă. Măsuri minime de conservare. Tratearea conform Tipului I functional (TI) - regim de protectie. Păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care prin lege este interzisă orice fel de exploatare de lemn sau de alte produse, fără aprobarea autoritatilor competente prevăzute în lege ca atare protecţia ei este asigurată. Vor fi permise deci interventii (in conditile date) in baza unor studii de specialitate doar pentru mentinerea /refacerea stării favorabile de conservare a habitatelor şi speciilor.

8


VRC 1.2 Specii ameninţate, periclitate şi endemice: Unul din aspectele cele mai importante referitoare la valoarea de biodiversitate este prezenţa speciilor ameninţate, periclitate sau endemice (conf. anexelor Ghidului PVRC). Pădurile care adăpostesc populaţii ale unor astfel de specii sunt categoric foarte importante pentru menţinerea biodiversităţii, deoarece aceste specii sunt foarte sensibile la schimbările mediului lor de viaţă (ex: modificarea habitatului, accesibilitatea anumitor resurse, modificarea raporturilor cu alte specii din biocenoză etc.), exploatare, boli etc. Orice schimbare majoră datorată unei anumite perturbări poate duce la dispariţia speciei, neexistând posibilitatea ca ulterior, după evenimentul perturbator, aceasta să se poată extinde din nou datorită exemplarelor existente în alte puncte ale arealului (i.e. aşa-numite refugii). Criteriul 6.24 din cadrul Principiului 6 al sistemului de certificare FSC (Principiul 6 FSC: Impactul asupra mediului) se referă la speciile rare, ameninţate sau periclitate în general. Ca urmare, acest ghid construit pe baza Principiului 9 al sistemului de certificare FSC (Principiul 9: Pădurile cu Valoare Ridicată de Conservare) se referă doar la acele suprafeţe forestiere care conţin concentraţii deosebite de specii rare sau ameninţate. În plus sunt incluse aici şi speciile endemice. Rezultatele evaluarilor: 0,0 ha Evaluarea preliminară A inceput cu verificarea listelor din Anexa 3 a "Ghidului Practic Privind Identificarea si Managementul Padurilor cu Valoare Ridicata de Conservare", care indică speciile de plante considerate importante pentru VRC 1.2. Pentru a verifica prezenţa unora dintre aceste specii s-au consultat lucrări de specialitate despre zonă, s-au cules informaţii de la instituţii de învăţământ si cercetare, ONG-uri de specialitate, APM, administratia silvica si desigur pe baza informaţiilor înscrise în coloanele „Biotop/Etaje de vegetaţie” şi „Ecologie” ale tabelelor din anexa 3. Astfel nu au fost identificate specii amenintate, periclitate sau endemice care pot sa existe in zona. Pentru confirmare a fost necesară o evaluare în teren (i.e. evaluarea completă). Evaluarea completă A fost necesara pentru a confirma dacă speciile de plante din anexa 3 apar într-adevăr în pădurile în cauză sau în ecosistemele (altele decât pădurea) limitrofe acestor păduri. Ca urmare, au fost necesare investigaţii în teren pentru determinarea prezenţei şi a numărului speciilor respective (pentru a vedea dacă este îndeplinită condiţia de prag). In urma evaluarilor pe teren nu a fost confirmată prezenta acestor specii. Pentru a verifica prezenţa unor astfel de concentratii s-au realizat transecte care au acoperit tipurile de habitate unde ar fi putut fi intalnite aceste specii. De asemenea nici in cazul acestor transecte nu au fost identificate speciile in cauza. Astfel in urma evaluarilor de teren se poate admite ca pana in prezent nu au fost identificate paduri in cadrul fondului forestier studiat compatibile cu VRC 1.2. Procesul de evaluare a PVRC este unul deschis, astfel incat daca vor fi determinate in viitor prezenţa unora din speciile vizate, suprafetele in cauza vor fi luate in considerare, declatate VRC 1.2.

4 Criteriul 6.2: “Se vor aplica măsuri de protecţie pentru speciile rare, periclitate şi pentru habitatele acestora (ex.: locuri de împerechere şi hrănire). Zonele de conservare şi ariile protejate trebuie stabilite în funcţie de volumul şi intensitatea activităţilor forestiere şi a unicităţii resurselor aflate în pericol. Vânătoarea, pescuitul, amplasarea de capcane şi recoltarea produselor forestiere în mod neadecvat trebuie atent controlate”.

9


VRC 1.3 Suprafete forestiere cu utilizare sezonala critica: Aceste suprafete asigura menţinerea unor specii care, doar în anumite perioade sau în anumite etape din viaţa lor, folosesc pădurea ca ecosistem. În astfel de perioade speciile respective se concentrează /utilizeaza sezonal anumite păduri care reprezintă (în acea perioadă) un habitat indispensabil pentru existenţa şi perpetuarea lor. Termenul de „utilizare sezonală critică” este folosit aici tocmai pentru a sublinia importanţa acestor locuri pentru existenţa speciilor respective şi mai ales importanta acestora în aceste perioade sau etape ale vieţii. Se includ aici locurile critice pentru reproducere, locurile pentru adăpost /iernat şi cele pentru migrare /conectivitate /pasaj. S-au luat în considerare doar speciile care, în anumite perioade ale existenţei depind de ecosistemul de pădure. Este deci cazul unor specii care în cursul vieţii au nevoie de habitate diverse (e.g. suprafeţe de pădure, rarişti, goluri, stâncării, turbării, cursuri şi luciuri de apă etc.) dar care se concentrează în păduri în anumite perioade critice pentru existenţa lor (i.e deci există o utilizare sezonală critică). Rezultatele evaluarilor: 16,5 ha Evaluarea preliminară A inceput cu verificarea listelor din Anexa 4 a "Ghidului Practic Privind Identificarea si Managementul Padurilor cu Valoare Ridicata de Conservare", care indică speciile si situatiile in care acestea realizeaza "concentratii critice". Astfel intr-un cadru mai general, pentru fondul forestier proprietate publică a Municipiului Săcele au aparut posibile urmatoarele situatii in raport cu speciile din zona, care comporta astfel de concentrari sezonale:

• zonele de rotit pentru cocosul de munte si cocosul de mesteacan; • zone de boncanit traditionale • zone stabile, recunoscute cu concentratii de barloage de urs.

Mai departe in cadrul evaluarii preliminare s-a colaborat cu specialisti biologi cu sprijinul carora s-a analizat fiecare situatie in parte in incercarea de a determina daca este posibila prezenta unor astfel de situatii in zona de studiu. Pentru aceasta s-au consultat lucrări de specialitate, Amenajamente silvice, (WWF - Baza de date a Padurilor cu Valoare Ridicata de conservare; SOR - Bird Important Forest), raportări oficiale cu referinte la teritoriu studiat, s-au cules informaţii de la ONG-uri de specialitate, au fost consultate APM, GNM si reprezentanti ai administratiei silvice precum şi administratori ai fondurilor de vânătoare peste care se suprapune arealul studiat. In urma analizei preliminare situatiile posibile au fost considerate doar zonele de boncanit traditionale. Pentru confirmari suplimentare au fost necesare evaluare în teren respectiv consultarea factorilor interesati (i.e. evaluarea completă).

Tabel 1.2. Suprafeţe identificate în etapa preliminară că s-ar încadra la VRC 1.3. Unitatea de productie u.a. Suprafata Subunitatea

de productie Grupa

functionala Tipul de padure

Varsta actuala

Lucrari propuse

8 Garcin 38 C 5.5 M 1-5I,1C 1111 145 T. conservare 8 Garcin 40 B 2.5 M 1-5I,1C 4141 90 T. igiena 8 Garcin 40 F 1.4 M 1-5I,2A 4141 75 T. igiena 8 Garcin 41 B 7.1 M 1-5I,1C 1411 95 T. igiena

Evaluarea completă A fost necesara pentru a confirma dacă exista într-adevăr în pădurile în cauză. Ca urmare, au fost necesare investigaţii în teren si interviuri cu factorii interesati pentru determinarea prezenţei situatiilor

10


respective. In acest sens au fost implicati specialisti, raportarile /evaluarile personalului silvic si mai ales rezultatele consultarilor publice.

(a) In urma evaluarilor pe teren şi a consultarilor publice pentru "zone de boncanit traditionale" au fost confirmate toate u.a.-urile identificate in evaluarea preliminara (Tabelul 1.2).

MANAGEMENT: În principiu managementul forestier trebuie să asigure liniştea în perioadele critice de utilizare a perimetrelor identificate ca si concentraţii deosebite. De asemenea prin măsurile de gospodarire propuse se va urmări crearea unei succesiuni de vârste, care să asigure atat continuitatea vegetaţiei forestiere cât si mentinerea unor structuri în cuprinsul trupurilor de pădure care sa permita indeplinirea functiilor atribuite.

11


2. VRC 2 (0,0 ha) Peisaje forestiere extinse de importanta globala, locala sau regionala in care poppulaţiile speciilor autohtone exista in forma lor naturala din punct de vedere al distributiei si densitatii

(1) Introducere. Această categorie de VRC are ca scop identificarea acelor păduri care: (1) conţin populaţii viabile ale majorităţii dacă nu tuturor speciilor care apar în forma lor naturală şi (2) ale căror procese ecologice (ex. regimul perturbărilor naturale, succesiunea pădurilor, distribuţia şi abundenţa speciilor) sunt complet sau relativ neafectate de activităţi antropice recente. Conditiile prag pentru aceasta categorie sunt: - peisaj forestier cu suprafeţe mai mari de 10.000 ha, din care minim 7.000 ha sunt păduri; - din totalul suprafeţei forestiere, minim 30% sunt păduri cu structuri primare; - din totalul suprafetei maxim 10% păduri antropizate; - din totalul suprafetei restul până la 100% reprezintă păduri secundare. Rezultatele evaluarilor: 0 ha Evaluarea preliminară Desemnarea VRC 2 se face la nivel naţional prin implicarea autorităţilor în domeniu si /sau organizatiilor de specialitate, astfel evaluarea preliminară urmăreşte doar confirmarea suprapunerii unor suprafeţe din unitatea de management cu peisajul VRC2 existent în zona de interes. În cazul în care este confirmată o astfel de suprapunere, suprafeţele respective sunt desemnate ca PVRC2 fără a mai fi necesară o evaluare completă. Au fost analizate in acest sens Studiul ICAS & GREEN PACE privind Peisajul Forestier Intact respectiv Studiul ICAS PIN-MATRA/2001/018 – „Inventory and strategy for sustainable management and protection of virgin forests in Romania” si astfel se constata ca suprafata evaluată nu se suprapune peste un astfel de peisaj forestier deja desemnat.

Fig. 4.2.1 Peisaj Forestier Intact (GreenPace)

Astfel in urma evaluarilor preliminare se poate admite că nu există paduri in cadrul fondului forestier studiat compatibile cu VRC 2.

12


3. VRC 3 (348,9 ha) Suprafete forestiere cu ecosisteme rare, amenintate sau periclitate (1) Identificarea VRC 3. Pentru identificare si constituirea PVRC 3 s-au parcurs integral suprafetele supuse evaluarii pentru a confirma: prezenta ecosistemelor rare, amenintate sau periclitate (conform Anexei 4 a Ghidului practic de identificare si management al padurilor cu valoare ridicata de conservare) in starea favorabila de conservare respectiv daca sunt indeplinite criteriile si indicatorii ce definesc padurile cu structuri primare (conform Anexei 3 a Ghidului practic de identificare si management al padurilor cu valoare ridicata de conservare). Evaluarea a avut scopul de a confirma existenta ecosistemelor rare, amenintate sau periclitate in stare favorabila de conservare respectiv existenta structurilor primare pentru ecosistemele forestiere. Pentru aceasta au fost necesare evaluari specifice ce au cuprins inclusiv evaluarea in teren a suprafetelor pentru: (i) identificarea tipurilor de ecosisteme si a starii favorabile de conservare respectiv (ii) verificarea indeplinirii criteriilor si indicatorilor ce definesc padurile cu structuri primare conform definitiilor si criteriilor din Ghidului practic pentru Identificarea si Managementul Padurilor cu valoare ridicata de Conservare. Activitatile au cuprins inclusiv localizarea si delimitarea pe harti in format GIS a suprafetelor validate ca PVRC 3. (2) Constituire PVRC 3 (localizare & cartare). Propunerile de constituire a PVRC 3, au luat in considerare (i) particularitatile ecologice ale ecosistemelor forestiere identificate respectiv (ii) structura ecosistemelor, (iii) factorii de risc, respectiv (iv) strategiile de management preconizate pentru mentinerea /imbunatatirea starii favorabile de conservare a ecosistemelor forestiere. A. Ecosisteme rare.

S-au constituit ca PVRC 3 ecosistemele forestiere ca întreg care indeplinesc conditiile de definire, alaturi de care (dupa caz), se vor lua in considerare si alte ecosisteme din imediata vecinatate - esentiale pentru mentinerea /imbunatatirea starii favorabile de conservare – inclusiv pentru crearea unui cadru administrativ eficient. Astfel au fost raportate unitati amenajistice ca intreg precizandu-se daca habitatul ocupa intreaga unitate sau doar partial din suprafata. Ca masura de management ramane administratorilor solutia subparcelarii distincte prin lucrarile de amenajare a padurilor. B. Ecosisteme forestiere cu structuri primare. Nu s-au identificat suprafete ce ar putea fii considerate ca fiind Ecosisteme cu structuri primare.

(3) Habitate identificate

3.B3.3. Păduri de Alnus incana de pe râurile de munte Arinișurile albe constituiau un habitat comun de păduri ripariene de-a lungul râurilor montane în cadrul etajului nemoral superior (al fagului) și al etajului boreal (al molidului) în Carpați. Din păcate, drumurile forestiere și lucrările hidrotehnice numeroase au început să afecteze din secolul XIX masiv

13


albiile și luncile râurilor de munte distrugând în cea mai mare parte arboretele de arin alb și degradându-le structural și funcțional pe cele rămase. În arealul studiat arinișurile albe sunt împărțite pe trei bazine hidrografice (Târlung, Doftana, Gârcin). Starea lor de conservare este extrem de diferită. În bazinul Târlungului se află probabil cea mai mare arie de arinișuri albe bine conservate din toți Carpații Românești. Tocmai pentru conservarea acestora s-a înființat situl Natura 2000 ROSCI 0001 Arinișurile de pe Târlung. Aceste arinișuri au o valoare naturală excepțională cu so structură și funcții foarte bine conservate chiar dacă din păcate nu mai alcătuiesc o bandă continuă de păduri ripariene în lungul Târlungului. Totuși, nu mai puțin de 16 parcele forestiere cu arinișuri bine conservate au fost identificate aici, dintre care 8 (cele situate la sud de confluența dintre Târlung și Urlatul Mare) sunt într-o stare excepțională de conservare fiind indentificat chiar un sector de râu cu aspect ancestral, cu pădure ripariană de arin alb practic aflată în stare primară (cel aflat între părțile de nord ale parcelelor 401206056 D și E). Au fost identificate speciile indicatoare ale stării de bună conservare ale arrinișurilor și anume: Geum rivale, Doronicum austriacum, Petasites hybridus, Equisetum telmateja, Paris quadrifolia, Polystichum sertiferum, Thalictrum aequilegifolium, Chaerophyllum cicutaria, Stachys sylvatica, Spiraea ulmifolia. Când aceste specii apar în populații mari și au o abundență-dominanță mare în arinișuri, la care se adaugă lipsa speciilor ruderale, starea de conservare a arinișului alb este foarte bună. Din păcate, pe măsură ce înaintăm spre nord ajungând la arinișurile din lungul DN 1A arinișurile distruse parțial sau total de lucrări hidrotehnice, înlocuite de plantații de molid și ruderalizate parțial din cauza pășunatului se înmulțesc. De asemenea se constată invadarea acestora la nord de confluența cu Urlatul Mare masiv de către paltinul de munte Acer pseudoplatanus, acesta alcătuind în foarte multe cazuri în mod exclusiv subarboretul, împiedicând regenerarea și distrugând sinuziile originare arbustivă și herbacee ale acestor arinișuri. Se presupune că înmulțirea excesivă a paltinului de munte este încurajată de disturbările induse de lucrările hidrotehnice în albia râului Târlung, specia provenind cu siguranță din afluxul masiv de semințe furnizat de habitatele de paltin de munte (PVRC 3.8) frecvente pe stâncăriile Pietrei Mari dar și în făgetele și molidișurile din bazinul superior al Târlungului. Se impune conservarea strictă a arinișurilor albe impecabil conservate din partea sudică a cursului Târlungului și luarea unor măsuri de refacere, nu foarte dificile, pentru cele de pe restul cursului, până la Săcele. În bazinele Doftanei și Gârcinului arinișurile albe nu sunt rare dar cele rămase nedefrișate sunt în întregime supuse pășunatului și au un covor vegetal ierbaceu practic complet ruderalizat, chiar daca deseori mai sunt prezente specii caracteristice, precum Telekia speciosa (care însă nu are nici o valoare pentru indicarea stării de conservare a arboretelor). Invaziile de paltin de munte Acer pseudoplatanus ca în cazul bazinului hidrografic precedent, sunt frecvente. Speciile ruderale sau care pătrund masiv în arinișurile albe ca urmare a suprapășunatului cu ovine sau vite sunt Bellis perennis, Dactylis glomerata, Prunella vulgaris, Cirsium lanceolatum, Poa trivialis, Stachys annua, Taraxacum officinale, Trifolium pratense, etc. Interesantă din punct de vedere ecologic este dizlocuirea unor specii native abundente în arinișurile bine conservate din regiune (precum Geum rivale) cu specii înrudite ruderale zoochore ce devin ele frecvente în urma degradării arinișurilor prin suprapășunat (Geum urbanum). Aceasta este situația întâlnită în aceste ultime două bazine hidrografice cu excepția parcelei 401208050 C la 1,5 km sud de cabana Ursu, pe valea Gârcinului. Există ca atare o foarte mare diferență în ce privește starea de conservare a arinișurilor albe de pe Gârcin și Doftana, pe de o parte și a celor de pe Târlung, pe de alta. Gradul de antropizare a celor dintâi este foarte mare pe când cele pe Târlungul superior, fiind probabil de mult mai puțină vreme supuse exploatării economice, ca de altfel întregul bazin sunt într-o stare foarte bună care merită a fi pe deplin conservată. În afara amenajementelor silvice ale OS Săcele dar totuși pe teritoriul acestora, arinișuri albe destul de consistente de 20-30 ani au fost identificate la confluența dintre valea Timișului și valea Chilerea. Totuși și acestea au un grad ridicat de ruderalizare.

14


Fig. 1 - Structura geologică a teritoriului O.S. Săcele extinsă pe teritoriul a trei unități montane (Masivul Piatra Mare la vest și în centru, Munții Ciucașului (arealul klippei calcaroase Tesla) în extremitatea estică și Munții Grohotișu - Bobu în extremitatea sudică. Pe flancul vestic, la vest de valea Gârcinului Mic până la valea Timișului, formațiunile conglomeratice mezocretacice cu klippe calcaroase jurasic superioare din Piatra mare favorizează un relief accidentat cu văi prăpăstioase, adânci și substrate stâncoase bogate în baze pentru păduri, favorabile instalării habitatelor PVRC B3.8 și E1.17 care au nevoie de asemenea condiții de mediu. În partea largă centrală din bazinele Doftanei Ardelene, Gârcinului Mare și Târlungului inferior Formațiunea de Sinaia cretacic inferioară este cea care predomină, cu roci mult mai moi, șistoase-argiloase ceea ce determină apariția unui relief de muncei joși cu văi largi cu lunci late, bine dezvoltate, în care se instalează arinișurile albe ale habitatului PVRC B3.3 (sursa: Patrulius, D. (1955) - Orașul Stalin harta geologică scara 1: 100.000, Comitetul Geologic al RPR, București).

Fig. 2 - Amplasarea habitatelor de arinișuri albe investigate pe teritoriul O.S. Săcele.

15


Fig. 3 - Drum forestier traversând și distrugând brutal structurile arinișelor foarte bine conservate de pe Târlungul superior (parcela 401206050 C).

Fig. 4 - Sinuzie ierbacee foarte bine conservată, lipsită de specii ruderale invazive în arinișurile de pe Târlungul superior, parcela 401206050 G.

16


Fig. 5 - Detaliu din sinuzia ierbacee a arinișului din imaginea precedentă cu speecii indicatoare de bună conservare precum Geum rivale, Chaerophyllum cicutaria, etc și lipsă totală a speciilor ruderale.

Fig. 6 - Speciile indicatoare de bună conservare a arinișurilor albe de pe Târlung, Geum rivale, Chaerophyllum cicutaria, Doronicum austriacum (când se află în populații mari în sinuzia ierbacee a acestora, se constată și lipsa totală a speciilor ruderale).

17


Fig. 7 - Geum rivale în parcela 401206050 E pe Târlungul superior.

Fig. 7a - Doronicum austriacum în parcela 401206050 E pe Târlungul superior.

18


Fig. 7b - Paris quadrifolia specie indicatoare de bună conservare a arinișurilor albe, în parcela 401206050 E.

Fig. 8 - Lemnul mort căzut și lemnul mort pe picior nu trebuie îndepărtate din arinișurile foarte bine conservate de pe Târlungul superior. constituind microhabitate deosebit de valoroase pentru nevertebratele specifice pădurilor ripariene montane (parcela 401206054 C).

19


Fig. 9 - Modificări ale peisajului majore există și în bazinul superior al Târlungului - se observă lunca largă a râului favorizată în dezvoltarea sa prin eroziune laterală de rocile moi șistoase argiloase (Formațiunea de Sinaia) din munceii joși cu arinișurile albe restrânse mult de defrișări, suprapășunat și lucrări hidrotehnice și de menținere a drumului forestier. La baza versanților există două cordoane de molidiș plantat în locul unor făgete ce au fost ușor de defrișat iar mai sus se pot observa făgeto-brădetele originare. Totuși încă arinișurile albe din acest perimetru sunt bine păstrate (parcela 401206050 A).

Fig. 10 - Impactul lucrărilor de întreținere a drumului forestier asupra arinișelor bine păstrate de pe Târlungul superior (parcela 401206054 C).

20


Fig. 11 - Ariniș alb cu floră și substrat arbustiv (Spiraea ulmifolia) foarte bine păstrate și arbori bătrâni pentru specia Alnus incana (parcela 401206054 B).

Fig. 12 - Spiraea ulmifolia specie arbustivă specifică arinișurilor albe bine conservate prezentă în parcela 401206054 C pe Târlungul superior.

21


Fig. 13 - Ariniș alb excepțional păstrat, cu multă Spiraea ulmifolia în sinuzia arbustivă, parcela 401206054 C pe Târlungul superior.

22


Fig. 14 - Plantație de molid în lunca Târlungului superior în locul unor arinișuri albe, care distrug toate structurile ecologice inițiale (partea nordică a parcelei 401206054 C).

Fig. 15 - Singurul sector de râu unde pădurea ripariană de arin alb este conservată la nivel ancestral originar, astfel încât și cursul Târlungului (în centrul imaginii) este abia vizibil din vegetație (între extremitățile nordice ale parcelelor 401206056 D și 401206056 E).

23


Fig. 16 - Distrugerea mijlocului parcelei de arin alb 401206072 A de lucrările hidrotehnice pentru repararea unui pod prăbușit în 2013 pe un drum forestier.

Fig. 17 - Lucrări hidrotehnice și de consolidare a drumului forestier masive în perimetrul parcelei 401206075 C care au îndepărtat cea mai mare parte a arinișului alb în 2014.

24


Fig. 18 - În parcela 401206084 A o mare parte din vechea albie a Târlungului, pe acest sector despletită a devenit seacă prin adâncirea artificială a albiei în dreptul versantului drept. Astfel arinșurile albe de pe vechile ostroave au rămas suspendate deasupra albiei inactive care este plină de resturi de exploatare și folosită ca pășune. Se recomandă reactivarea fostei albii majore și reactivarea structurilor naturale ale peisajului.

25


Fig. 19 - Parcelele de arin alb de pe cursul inferior al Târlungului, în dreptul DN 1A sunt într-o stare de conservare mai puțin favorabilă decât cele de pe cursul superior (în imagine parcela 401206090 G)..

26


Fig. 20 - Invazie de paltin de munte în arinișul alb din parcela 401206090 A pe cursul inferior al Târlungului în dreptul DN1A. Aceste invazii par a fi favorizare a lucrările hidrotehnice din albie.

Fig. 21 - Ariniș alb suspendat deasupra albiei Târlungului inferior pe podul unei terase fluviale, la baza versantului stâng (parcela 401206097 B).

27


Fig. 22 - Sinuzia ierbacee puternic ruderalizată din cauza suprapășunatului a arinișurilor albe de pe valea Gârcinului (parcela 401208048 C). Se observă alături de specia diferențială Telekia speciosa speciile ruderale antropofile Bellis perennis, Cirsium lanceolatum, Geum urbanum, etc.

28


Fig. 23 - Specia ruderală Geum urbanum (dreapta, în imaginea de jos) înlocuiește în arinișurile albe degradate prin suprapășunat de pe văile Gârcinului și Doftanei Ardelene specia nativă Geum rivale (stânga, în imaginea de jos).

29


3.B3.8. Păduri de Fraxinus excelsior, Acer pseudoplatanus şi Ulmus glabra cu Lunaria rediviva din văi înguste, umede de munte Pădurile de surduc cu paltin de munte, amestecate rar cu frasin comun, tei pucios și ulm de munte sunt frecvente pe versanții văilor prăpăstioase sculptate în roci conglomeratice cretacice de la periferia masivului Piatra Mare, mai ales pe macroversantul estic. Molidișurile rare de stâncării cu Saxifraga cuneifolia sunt dominante aici, dar arboretele de paltin alcătuiesc frecvent mici insule mai ales pe talvegurile abrupte ale torenților. Au fost identificate 16 parcele unde se află astfel de habitate forestiere. Conservarea lor nu este dificilă, ele putând fi afectate doar de deschiderea de noi cariere.

Fig. 24 - Versanții abrupți estici ai Pietrei Mari au cele mai multe parcele ce includ habitatul B3.8 cu paltin de munte pe stâncării, dispersate printre molidișurile rare de stâncărie.

Fig. 25 - Insulă de paltin de munte, tei pucios, frasin și fag (în centrul imaginii) pe versantul abrupt al vârfului Chiba înconjurate de molidișurile de stâncărie (parcela 401208081 D).

30


(4) Evidenta PVRC identificate: 3.B3.3. Păduri de Alnus incana de pe râurile de munte

IDUA Pondere ua (%) Detalii VRC Măsuri management

401206050 C 100

Ariniș alb pe v. Târlunugului, la nord de cabana Caprei. Este plurien, arbori de 10-60 ani. Drumul forestier trece

direct în lungul parcelei, există tăieri ocazionale și amenințarea unor lucrări hidrotehnice. Cu toate acestea,

arinișul este admirabil conservat cu o floră naturală, dominată de Petasites hybridus, Geum rivale (specie indicatoare, când apare în populații mari a stării de conservare bune) fără specii ruderale, strat arbustiv

dezvoltat, lemn mort pe picior și bușteni mulți.

Oprirea tăierilor ocazionale, reducerea impactului lucrărilor

hidrotehnice, oprirea strictă de la pășunatul cu turmele de oi ce

circulă în perimetru. Lemnul mort nu trebuie îndepărtat.

401206050 G 100 Ariniș alb plurien 10-80(100) ani foarte bine conservat, bine protejat fiind situat dincolo de râul Târlung față de

drumul forestier.




401206050 A 100 Ariniș alb plurien 30-100 ani, foarte bine conservat, bine

protejat fiind situat dincolo de râul Târlung față de drumul forestier.




401206054 B 30 Ariniș alb echien, 20 ani, puțin ruderalizat din cauza

pășunatului ocazional. În partea de vest parcela acoperă baza versantului, unde se află un făget.




401206056 G 100 Ariniș alb heterogen cu multe pâlcuri de tufărișuri, echien (20 ani), bine conservat.




401206056 A 100

Renie cu ariniș alb bine conservat (mult Petasites hybridus) dar nu prea compact (consistența

coronamentului 0,4) heterogen (cu multe poieni și pâlcuri de tufărișuri) plurien (15-70 ani).




401206056 E 80

Ariniș alb heterogen cu pălcuri de molid, paltin de munte și fag, dar care la capătul nordic are un ariniș alb

foarte bine conservat, compact cu o floră și un strat arbustiv excepțional conservate, care se unesc peste râul

Târlung cu arboretele de aceeași natură din capătul nordic al parcelei 401206056 D. Aici se află probabil

singurul sector de râu de munte din regiune și probabil printre foarte puținele din țară perfect conservat, ci

pădurea ripariană de arin alb în stare ancestrală, cu toate structurile perfect conservate. Este un adevărat model

privind standardele de conservare pentru habitatul PVRC 3.3. Coordonatele unde pot fi văzute acest sector

de râu sunt 450 29 00.8 N / 250 49 25.5 E.

Singul sector de râu montan impecabil conservat (un adevărat

standard ecologic) se află la capătul nordic al acestei parcele și al celei

vecine dinspre est. Interzicerea oricăror forme de exploatare,

lucrări hidrotehnice, modificarea traseului drumului forestier spre

cursul râului sau extiderea spre râu a lucrărilor de amenajare a acestuia.

31


IDUA Pondere

ua (%) Detalii VRC Măsuri management

401206056 D 10

Parcelă ocupată în cea mai mare parte de o plantație de molid, dar la capătul nordic se află un arboret de arin aln impecabil conservat care face corp comun cu cel similar din parcela 401206056 E realizând aici cel mai frumos

conservat sector de râu montan din regiune.

Singul sector de râu montan impecabil conservat (un adevărat

standard ecologic) se află la capătul nordic al acestei parcele și al celei vecine dinspre vest. Interzicerea

oricăror forme de exploatare, lucrări hidrotehnice, modificarea traseului drumului forestier spre

cursul râului sau extiderea spre râu a lucrărilor de amenajare a acestuia.

401206071 A 100 Ariniș alb echien relativ bine conservat, echien 30-40 ani, cu sectoare de renii foarte frumoase, dar puternic

invadat de Acer platanoides.

Intervenție pentru extragerea lui Acer pseudoplatanus care tinde să

sufoce arinii. Împiedicarea lucrărilor hidrotehnice, pentru drumuri forestiere, a tăierilor

ocazionale și lucrărilor de gospodărire de orice fel.

401206072 A 30

Parcelă heterogenă, ocupată în partea sudică de o plantație de molid iar în cea nordică de un ariniș alb

echien (30 ani) bine conservat dar distrus în mare parte de surparea unui pod în 2013 care se reface în 2014.

Împiedicarea pe viior în partea de nord a parcelei a lucrărilor

inginerești de orice fel, neextinderea lucrărilor la drumul

forestier spre est în perimetrul arinișului.

401206084 A 20

Parcelă heterogenă care are arinișul distrus prin exploatare la capătul vestic și are o plantație de molid la

cel estic, dar care prezintă în arealul central o situație deosebit e interesantă cu grupuri de arin alb relativ bine

conservate situate pr foste ostroave ale albiei Târlungului. Din păcate prin lucrări hidrotehnice care sunt chiar acum în curs albia râului a fost canalizată exclusiv spre malul drept, pentru a proteja drumul

forestier de pe malul opus, fapt ce ne lipsește acum de un sector de râu cu arinișuri naturale situate pe maluri și

ostroave.

Restabilirea cursului râului pe vechea albie despletitp cu

ostroavele ocupate încă de arinișuri albe. Stabilirea de lucrări de

protejare a drumului forestier care să nu afecteze albia și arinișurile,

stabilirea de condiții pentru refacerea benzii de ariniș de pe

malul stâng.

401206088 B 100 Ariniș alb compact plurien 10-30 ani, cu tufărișuri

compacte de Salix și vegetația ierboasă ruderalizată în mare parte.

Stabilirea de condiții de refacare a arinișului prin împiedicarea

pășunatului și lucrărilor hidrotehnice.

401206088 B 100 Ariniș alb echien 30 ani foarte bine conservat cu Petasites hybridus abundent.

Împiedicarea eploatărilor, pășunatului și lucrărilor

hidrotehnice.

401206090 A 100 Ariniș alb compact invadat masiv de paltin de munte și puternic ruderalizat. Este traversat de o conductă foarte

mare de apă și afectat de lucrări hidrotehnice.

Extragerea selectivă a lui Acer pseudoplatanus, asigurarea unor condiții generale de refacere a

arboretului.

401206097 B 90 Ariniș alb cu frasin și fag compact, într-un areal

microdepresionar alungit realizat pe o terasă înaltă a râului Târlung.

Împiedicarea exploatărilor și lucrărilor de gospodărire, trasarea

drumurilor forestiere.

401206097 C 100 Ariniș alb cu frasin și fag compact, într-un areal

microdepresionar alungit realizat pe o terasă înaltă a râului Târlung.

Împiedicarea exploatărilor și lucrărilor de gospodărire, trasarea

drumurilor forestiere.

401208050 C 100

Singura parcelă de ariniș alb bine conservată de pe cursul Gârcinului, arboret plurien 10-40 ani rărit însă pe

alocuri cu mult Equisetum telmateja și Petasites hybridus.

Împiedicarea exploatărilor, lucrărilor de gospodărire de orice fel, a celor hidrothenice, pentru

drumuri forestoere și a pășunatului, toți acești factori fiind implicați în

degradarea sau distrrugerea celorlaltor parcele de arin alb din bazinele Gârcinului și Doftanei.

32


3.B3.8. Păduri de Fraxinus excelsior, Acer pseudoplatanus şi Ulmus glabra cu Lunaria rediviva din văi înguste, umede de munte

IDUA Pondere ua (%) Detalii VRC Măsuri management

401203019 C 15 Molidiș amestecat cu fag pe versantul sudic al Dl.

Chiba cu porțiuni stâncoase cu pădure de Acer pseudoplatanus.

Lucrari de conservare care sa permita mentinerea / refacerea starii favorabile de

conservare a ecosistemelor.

401203020 A 40 Pădure rărită pe versant sudic stâncos cu perimetre consistente din habitatele B3.8 și E1.17



401208079 B 20 Pădure rărită pe versant stâncos sudic cu torenți abrupți cu perimetre din habitatul B3,8, sub Vf. Piatra Mică.



401208080 B 15 Pădure rărită pe versant stâncos sudic cu torenți abrupți cu perimetre din habitatul B3.8, sub Vf. Piatra Mică.



401208081 D 25 Pădure rărită pe versant stâncos estic cu torenți abrupți cu perimetre din habitatul B3.8, sub Vf. Piatra Mică.



401208084 E 15 Pădure rărită pe versant stâncos estic cu torenți abrupți cu perimetre din habitatul B3.8, sub Vf. Piatra Mică.



401208085 C 15 Pădure rărită pe versant stâncos estic cu torenți abrupți cu perimetre din habitatul B3.8, sub Vf. Chiva.



401208081 C 80 Arboret de paltin de munte la baza unui versant abrupt stâncos, la est de muntele Piatra Mică.



401208078 B 10 Pădure rărită de molid pe versantul abrupt stâncos

conglomeratic de la est de vf. Piatra Mare ce conține insular arborete de paltin de munte.



























401203051 20 Făget rar cu insule de paltin de munte în areale stâncoase conglomeratice, la sud de Timișu de Jos.



33


4. VRC 4 (189,3 ha) Suprafete forestiere care asigura servicii de mediu esentiale in situatii critice

Introducere

Este cunoscut faptul ca pădurile sunt importante pentru serviciile care le oferă societăţii. În anumite cazuri însă, serviciile de mediu pentru comunităţile umane sunt cruciale. Aşadar aceste servicii trebuie menţinute în permanenţă printr-un management adecvat. Serviciul oferit poate fi considerat ca o Valorare Ridicată de Conservare dacă pierderea acestuia are un impact catastrofal asupra obiectivului în cauză (e.g. comunităţile umane, lucrări de investiţii). Datorită faptului că există o serie de servicii distincte asigurate de ecosisteme, s-au luat in considerare următoarele trei subcategorii:

• PVRC4.1. Păduri de importanţă deosebită pentru sursele de apă.

• PVRC4.2. Păduri critice pentru controlul procesului de eroziune.

• PVRC4.3. Paduri cu impact critic asupra terenurilor agricole şi calităţii aerului. Evaluarea preliminară

In acasta faza s-au evaluat toate datele disponibile din diversele surse existente identificate (existenţa unor astfel de informatii în format GIS a imbunatatit calitatea procesului respectiv reducerea timpului necesar evaluării). Procesului a implicat consultarea în principal a următorelor surse:

• Amenajamente silvice şi hărţile amenajistice la nivel de unitate de producţie; • Modelul digital al terenului; • Consultarea factorilor interesati ( reprezentanti ai comunitatilor locale din zoana);

Astfel, au fost identificate urmatoarele situatii : PVRC 4.1. Păduri de importanta deosebita pentru sursele de apa:

a) Păduri situate in zona limitrofa a resurselor de apa pentru comunitatile din zona;

Tabel 1.5. Suprafeţe identificate în etapa preliminară că s-ar încadra la 4.1.a. – 29,2 ha

Unitatea de productie u.a. Suprafata Subunitatea de

productie Grupa


Varsta actuala

Lucrari propuse

3 Piatra Mare 155 A 4 M 1-1A,2A 1341 135 T. conservare 3 Piatra Mare 156 A 12.7 M 1-1A,2A 1341 35 Curatiri 3 Piatra Mare 163 B 1 M 1-1A,4B 1341 110 T. conservare 3 Piatra Mare 406 5.4 M 1-1A,4B 1141 105 T. conservare 3 Piatra Mare 407 6.1 M 1-1A,4B 1141 95 T. conservare

Rezultatele evaluarilor: 29,2 ha

34


PVRC 4.2. Păduri critice pentru controlul procesului de eroziune:

a) Păduri situate pe stâncării, grohotişuri, terenuri cu eroziune în adâncime, terenuri cu

înclinare mai mare precum şi pădurile de pe terenurile cu eroziune evidentă;

Tabel 1.7. Suprafeţe identificate în etapa preliminară că s-ar încadra la VRC 4.2.a. – 160,1 ha

Unitatea de productie u.a. Suprafata Subunitatea

de productie Grupa


Varsta actuala

Lucrari propuse

3 Piatra Mare 6 B 2.1 M 1-2A, 4151 115 T. conservare 3 Piatra Mare 40 A 8.8 M 1-2A, 4114 135 T. conservare 3 Piatra Mare 68 A 29 M 1-2A,4I 1341 130 T. conservare 3 Piatra Mare 68 B 3.1 M 1-2A,4I 1341 40 Rarituri 3 Piatra Mare 68 C 3.4 M 1-2A,4I 1341 40 Rarituri 3 Piatra Mare 68 D 0.2 M 1-2A,4I 1341 75 T. igiena 3 Piatra Mare 77 A 2.9 M 1-2A, 1211 140 T. conservare 3 Piatra Mare 77 B 11.6 M 1-2A, 1241 145 T. conservare 3 Piatra Mare 158 A 10 M 1-2A,4B 1341 110 T. conservare 3 Piatra Mare 159 E 12.3 M 1-2A, 4114 110 T. conservare 3 Piatra Mare 164 A 10.7 M 1-2A,4B 4114 110 T. conservare 3 Piatra Mare 171 A 0.2 M 1-2A,4I 1341 110 T. igiena

7 Doftana 3 A 34.2 M 1-2A,1C 2212 60 Rarituri 8 Garcin 108 A 1.7 M 1-2A,4B 4114 70 T. igiena 8 Garcin 111 9.6 M 1-2A,2D 4111 110 T. conservare 8 Garcin 112 11.7 A 1-4B, 4111 110 T. igiena 8 Garcin 113 8.6 A 1-4B, 4111 110 T. igiena

Rezultatele evaluarilor: 160,1 ha c) păduri situate pe nisipuri mobile sau pe terenuri alunecătoare;

Tabel 1.8. Suprafeţe identificate în etapa preliminară că s-ar încadra la VRC 4.2.c. – 3,9 ha

Unitatea de productie u.a. Suprafata Subunitatea

de productie Grupa


Varsta actuala

Lucrari propuse

6 Tarlung 62 B 0.9 M 1-2H 4114 105 T. igiena 6 Tarlung 70 A 1.6 M 1-2H 1171 35 Rarituri 6 Tarlung 90 F 0.3 M 1-2H 2212 70 T. igiena 6 Tarlung 90 G 1.1 M 1-2H 9821 60 T. igiena

Rezultatele evaluarilor: 3,9 ha

35


Evaluarea completa /finala In urma evaluarii complete toate ua-urile identificate in evaluarea principala fiind validate ca PVRC-uri.

Amenintari Factori antropici: Aplicarea necorespunzatoare a lucrarilor speciale de conservare; Neaplicarea la timp a lucrarilor de ingrijire; Utilizarea unor tehnologii de exploatare cu impact ridicat asupra terenurilor; Taieri in delict; Factori abiotici si biotici: Doboraturi de vant; Ploi torentiale. Alunecari de teren si eroziune in adancime.

Masuri minime de conservare Datorita conditiilor specifice grele (terenuri argiloase cu inclinare puternica, grohotisuri, stancarii, eroziune si alunecari active) aceste ecosisteme au un rol esential in prevenirea si controlul procesului de eroziune. In principiu gospodarirea acestor ecosistme necesita o atentie deosebita si interventii prudente motiv pentru care sunt tratate conform tipului funcţional II (TII) - regim de conservare. • Gospodărirea, prin lucrări de conservare, va urmări strict perpetuarea ecosistemelor în cauză si

realizarea de structuri care sa indeplineasca cu maxim de eficienta functiile speciale de protectie atribuite.

• Tăieri de conservare5 se vor face doar acolo unde regenerarea ecosistemului o cere şi se va evita extragerea materialului lemnos rezultat din zonele cu conditii specifice grele.

• Se vor folosii tehnologii de exploatare cu impact ecologic redus (funiculare, atelaje, etc) • Taierile de conservare se vor autoriza pe cat posibil in lunile de iarna (sol inghetat, strat de zapada)

atunci cand inpactul asupra solului si ochiurilor de semintis este minim.

5 Tăierile de conservare reprezintă doar una din categoriile lucrărilor de conservare alaturi de lucrarile de ajutorare a regenerarii naturale si ingrijirea semintisului.

36


5. VRC 5 (0 ha rezultate) Suprafete forestiere esentiale pentru satisfacerea necesitatilor de baza ale comunitatilor locale

Introducere.

In aceasta categorie pot fi încadrate păduri care oferă anumite produse esenţiale pentru existenţa membrilor comunităţii. Pădurile devin esenţiale atunci când comunităţile în cauză nu au alte alternative pentru a obţine respectivele produse (e.g. comunităţile sunt izolate cel puţin în anumite perioade ale anului) sau alternativele existente nu sunt fezabile din punct de vedere economic (financiar). Doar în astfel de cazuri se justifică desemnarea acestora ca păduri cu valoare ridicată de conservare conform categoriei 5.

În România, în general aceste produse sunt:

• lemnul de foc (necesar încălzirii locuinţelor şi pentru gătit)

• lemnul pentru construcţii diverse

• lemn pentru obţinerea unor produse meşteşugăreşti.

De asemenea, o pădure nu poate fi desemnată ca PVRC 5 dacă exploatarea resurselor este excesiva, chiar în condiţiile în care activităţile sunt tradiţionale şi comunităţile respective sunt dependente de aceste resurse.

Evaluarea preliminară

Având în vedere conditiile "de prag" menţionate mai sus (comunitati izolate, inexistenta resusrselor alternative), evaluarea suprafeţelor care pot sa constituie VRC 5 s-a finalizat încă din faza de evaluare preliminară. Astfel pe baza consultarilor publice dar şi in urma analizei datelor disponibile (ortofotoplanuri, harti topografice, amenajamentele silvice, distributia pe proprietari a fondului forestier national din zona) se poate adminete ca nu exista astfel de suprafete (VRC 5) in zona supusa certificarii.

37


6. VRC 6 (92,9 ha) Suprafete forestiere cu valoare esentiala pentru pastrarea identitatii culturale a unei comunitati sau unei zone.

Identificare

Identificarea VRC 6 s-a făcut prin deplasări la locaţiile indicate in urma consultarilor publice efectuate. În timpul identificărilor făcute la faţa locului s-au notat date despre amplasamentul locaşului de cult, sau după caz a obiectivului turistic ori zonei în care se desfăşoară manifestări folclorice, activităţile şi frecvenţa lor precum şi starea şi situaţia suprafeţelor forestiere din jurul sau din vecinătatea acestora.

Constituire PVRC 6 (localizare & cartare). Constituirea suprafeţelor forestiere ca VRC 6 s-a făcut prin evaluări la faţa locului şi chestionarea factorilor interesaţi ţinând seama de condiţiile de prag, stabilite în „Ghidul practic pentru identificarea si managementul padurilor cu valoare ridicata de conservare – WWF, editia 2013”, respectiv dacă: a. Există sărbători şi obiceiuri cu importanţă istorică care se desfăşoară în spaţiul pădurii supuse evaluării, evenimente esenţiale pentru identitatea culturală locală; b. Pădurea supusă evaluării (identificate prin acte legislative sau prin lucrări literare) are certă valoare culturală (locală sau naţională), valoare ce a fost transmisă prin legende sau opere literare; c. Există monumente istorice sau locaşuri de cult şi de pelerinaj în spaţiul pădurii supuse evaluării sau în imediata vecinătate a acesteia; d. Sunt constituite în rezervaţii naturale cu rol peisagistic. (3) „Obiectiv” MĂNĂSTIREA „ÎNĂLŢAREA DOMNULUI”, BRĂDET - SĂCELE - BRAȘOV

Ridicarea acestei Mănăstiri cu obște de călugări, a început în 26.06.2002, de către Stareţul Protosinghel Galaction Ungureanu.

Mănăstirea este situată pe Valea Doftanei, la 3 km de șoseaua naţională DN 1A în localitatea Brădet - Săcele, într-o zonă cu un peisaj mirific, fiind înconjurată de pădure.

La data 07.07.2003, s-a sfinţit și aşezat piatra de temelie, după care s-a continuat cu ridicarea noului Lăcaș participând mai mulţi arhierei, preoţi şi o mulţime de credincioşi. Identificarea suprafeţelor forestiere limitrofe s-a făcut prin deplasare în teren unde s-a constatat existenţa unei suprafeţe forestiere, constituită dintr-un amestec de fag, moild şi brad, în partea de est si nord-est a complexului mânăstiresc. Aceasta suprafata forestiera asigurand protecţie şi confort persoanelor venite la serviciile religioase din timpul sărbătorilor de vară şi mai ales la hramul mânăstirii. Prin consultarea planurilor amenajistice s-a constatat că aceasta este inclusă în u.a.-urile 3 A si 3 B, UP VII Doftana, în suprafaţă de 36.0 ha.

38


39


MONUMENTUL SOLDATILOR MAGHIARI – REVOLUTIA DIN 1848

Aflat pe un deal in padurea de la Timisul de Jos, aproape de DN 1, monumentul soldatilor maghiari a fost construit in 1912 si renovat in 1990.

El reprezinta un omagiu adus soldatilor maghiari cazuti in revolutia pasoptista din 1848. Aceasta a izbucnit in februarie 1848, la Paris, iar la 13 martie la Viena. Doua zile mai tarziu, tinerii maghiari in frunte cu poetul Petofi Sandor au obligat o tipografie sa tipareasca proclamatia in 12 puncte fara aprobarea cenzurii. Multimea a mers apoi la Muzeul National, unde Petofi a recitat poezia „Desteapta-te, maghiarule”. Dupa aceea si-au impus revendicarile in fata reprezentantului Curtii de la Viena. Nou infiintatul parlament ungar a legiferat revendicarile cuprinse in proclamatie, insa nu a eliberat robii, respectiv nu a acceptat revendicarile slovacilor, sarbilor, croatilor si romanilor. Din aceasta cauza, minoritatile nationale au sprijinit Curtea de la Viena. In vara anului 1848, austriecii au declansat ofensive dinspre Croatia si in Transilvania, dar au fost infranti. In sprijinul Curtii de la Viena a venit Imperiul Tarist, care a trimis in iunie 1849 o armata compusa din 200.000 de soldati. O luna mai tarziu, revolutionarii s-au predat austriecilor in localitatea Siria, de langa Arad. La 6 octombrie, autoritatile austriece au executat la Arad pe cei 13 generali maghiari care au condus trupele armatei ungare.

Monumentul se afla in interiorul u.a.-ului 171 A (0.2 ha), UP III Piatra Mare.

40


ZILELE SĂCELELOR (SÂNTILIA, FESTIVALUL FECIORILOR) – Poiana Anghelescu Zilele Săcelelor (Sântilia, Festivalul feciorilor), este o veche sărbătoare a mocanilor din Săcele, care are loc pe 20 iulie, în ziua de Sf. Ilie, într-un loc cunoscut ca Poiana Anghelescu. Este foarte legată de viaţa şi munca mocanilor din Săcele, care strabateau mari distanţe cu turmele lor de oi. Specific acestei sărbători este oferirea de cadouri fetelor cu care urmau să se căsătorească, furci de tors şi tipare pentru caş, crestate cu măiestrie. După ce îşi duceau turmele în munţi, ei nu mai aveau voie să mai coboare în sat, şi nici să fie vizitaţi de soţii sau de iubite. Scopul sărbătorii „Sântilia” era de a face schimb de produse şi de cunoaştere a tinerilor în vederea căsătoriei. Astăzi săcelenii sarbatoresc timp de patru zile prin spectacole artistice specifice, consumă produse tradiţionale şi participă la târguri. Locul în care se desfăşoară manifestarea este înconjurat de arborete de pin si molid cu vârstă peste 70 de ani, cuprinse în UP VIII Garcin, u.a.-urile 105, 106 A,B,C,D,E, 107 A,B,V1,V2, cu o suprafaţă de 56.7 ha. (4) Amenintari:

• Exploatări necontrolate de pe suprafeţele forestiere din vecinătatea sau în jurul lăcaşelor de

cult/terenurilor unde se desfăşoară manifestarea folclorică/obiectivelor turistice • practicarea off-roadingului pe drumurile de acces şi în interiorul pădurii • extinderea perimetrelor de exploatare a unor cariere de piatră situate în vecinătate • depozitarea ilegală a deşeurilor menajere • alterarea structurii relativ pluriene a pădurilor din imediata vecinătate • practicarea unui turism necontrolat în pădurile din apropiere • extinderea zonelor de locuit în detrimentul pădurilor din jurul lăcaşelor de cult • construirea de pârtii de schi sau alte amenajări cu scop turistic care pot afecta suprafeţele

forestiere din jurul obiectivelor • neaplicarea de lucrări de ajutoarere a regenerarii naturale

(5) Masuri de management: Tipul II functional (TII) – nu se va reglementa proces de productie a masei lemnoase. Vor fi supuse regimului de conservare fiind permise:

• Lucrari speciale de conservare (inclusiv taieri de conservare) • Taieri de igiena • Lucrari de ingrijire si conducere a arboretelor catre compozitii si structuri diverse

41


• Lucrari de elagaj

(6) Evidenta PVRC identificate:

OS UP ua Supr.,ha

Pon-dere

Categ. VRC

Subcateg. VRC Detalii VRC Masuri

management RPLP OS

Stejarul RA I Bunesti 64 A 7.4 1.95 6 6.C Manastirea Bunesti TII – tip functional

42


E. Evidenţa suprafetelor

Cod Descriere Suprafata (ha)

VRC 1

Concentratii de biodiversitate (incluzand specii endemice, rare, amenintate sau periclitate) semnificative la nivel global, regional

sau national. 0.0

VRC 2

Peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau national, in care exista populaţii viabile ale speciilor autohtone

în forma lor naturală din punct de vedere al distribuţiei şi densităţii.

0.0

VRC 3

Ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate. 168.3

VRC 4

Servicii de mediu esenţiale în situaţii critice (inclusiv protecţia surselor de apă, controlul eroziunii, combaterea poluării etc.)

16.9

VRC 5

Nevoi de bază ale comunităţilor locale. 0.0

VRC 6

Păstrarea identităţii culturale/religioase a unei comunităţi sau a unei zone.

1.95

Total general 187.15

43


F. Bibliografie

Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005 - Cartea rosie a vertebratelor din Romania, Muzeul National de Istorie Naturala "Gr. Antipa", Bucuresti; Candrea B., Lazar G., Tudoran G., Stancioiu T., 2009 - Habitate forestiere de importanta comunitara incluse in proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine si forestiere din Romania. Monitorizarea starii de conservare, Edit. Universitatii "Transilvania" din Brasov, Brasov; Dihoru, G., Negrean, G., 2009 - Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Editura Academiei Române, Bucureşti; Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2006 - Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/23/EEC), Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti; Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I.A., 2005 - Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti; Munteanu, D., 2009 - Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca; Stancioiu T., Lazar G., Tudoran G., Candrea B., Predoiu G., Sofletea N., 2008 - Habitate forestiere de interes comunitar incluse in proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: "Habitate prioritare alpine, subalpine si forestiere din Romania. Masuri de gospodarire, Edit. Universitatii "Transilvania" din Brasov, Brasov; Sanda V., Öllerer K., Burescu P., 2008 - Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie, Edit. ARS DOCENDI – Universitatea din Bucureşti; *** Amenajamente silvice: *** Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. 2005. Cartea Roşie a Vertebratelor din România. Bucureşti

*** www.forestmapping.net - interactive map of Biologically Important Forests with country reports;

*** www.sor.ro – website of the Romanian Ornitological Society (SOR

*** http://forest.birdlife.org – web page of the European BirdLife Forest Task Force

44


7. Anexe

7.1 Piese scrise

Anexa 1 - Lista factori interesati consultati Anexa 2 - Consultarea publica privind identificarea Padurilor cu Valoare Ridicata de Conservare Anexa 3 - Planul de Monitorizare a PVRC – RPL STEJARUL RA

7.2 Piese desenate

Anexa 4 - Harta Padurilor cu Valoare Ridicata de Conservare - RPL STEJARUL RA Anexa 5 - Harta Ariilor Protejate

45

raport - rplpsacele.ro · Ăduri cu valoare ridicata de conservare . raport . ... condiţiamajoră...

Documents