ramnicu sarat strategie de dezvoltare01

0

Primăria Râmnicu Sărat Consiliul Local Râmnicu Sărat

Primăria municipiului Râmnicu Sărat Consiliul Local Râmnicu Sărat

1

Cuprins Mesajul primarului Municipiului Râmnicu Sărat Partea I Contextul 3Secţiunea 1.1. Prefaţă - Justificarea strategiei 3Secţiunea 1.2. Context 4Secţiunea 1.3. Analiza SWOT a municipiului Râmnicu Sărat 27 Partea II Descrierea situaţiei curente la nivelul sectoarelor de activitate 28Secţiunea 2.1. Infrastructură urbană, mediu şi transport 28Secţiunea 2.2. Economie şi mediu de afaceri 43Secţiunea 2.3. Turism şi patrimoniu cultural 49Secţiunea 2.4. Infrastructură şi servicii sociale 52Secţiunea 2.5. Sănătate şi situaţii de urgenţă 61Secţiunea 2.6. Educaţie 67Secţiunea 2.7. Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) 72 Secţiunea 2.8. Societate civilă, tineret şi sport 76Secţiunea 2.9. Administraţie publică 81 Partea III Cadrul de dezvoltare strategică 84Secţiunea 3.1. Viziunea 84Secţiunea 3.2. Scopul 85Secţiunea 3.3. Afirmarea misiunii 85Secţiunea 3.4. Principii 86Secţiunea 3.5. Obiective, măsuri şi propuneri aferente priorităţilor sectoriale 87Secţiunea 3.6. Resurse financiare 120Secţiunea 3.7. Organizare instituţională 145Secţiunea 3.8. Monitorizare şi evaluare 149Secţiunea 3.9. Consultare publică 153 Partea IV Încadrarea strategiei în priorităţile regionale şi naţionale 158 Secţiunea 4.1. Relaţionare cu documentele programatice la nivel regional şi naţional 158Secţiunea 4.2. Regenerare urbană 189 Anexe: Anexa 1 – Matrice cadru logic Anexa 2 – Plan de acţiuni Anexa 3 – Date statistice


2

Mesajul primarului

Eu, Constantin Ghinioiu, primarul, împreună cu toţi consilierii aleşi în Consiliul Local al municipiului Râmnicu Sărat, suntem bucuroşi să prezentăm publicului Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007 – 2013.

Fundamentarea acestui document strategic evidenţiază puternica noastră motivaţie de a face o restructurare rapidă, dar necesară a administraţiei publice locale în lumina noilor provocări generate de aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Am

devenit parte a unui spaţiu de civilizaţie şi prosperitate în care suntem chemaţi să ne integrăm ca un municipiu respectat şi modern, cu trăsături ce conferă Râmnicului Sărat specificul său între municipiile României. Îndeplinirea Strategiei este un scop pentru atingerea căruia avem deplină determinare şi abilităţi de administrare pe care, şi până acum, le-am dovedit cu prisosinţă. Este o provocare ce ne deschide perspective spectaculoase, ce vor fi concretizate în condiţii moderne de muncă şi viaţă pentru toţi locuitorii municipiului. Este, în acelaşi timp, o cale spre progresul economic şi social la care vom ajunge prin punerea în valoare a capacităţii de organizare, administrative, profesionale a tuturor celor implicaţi – primar, viceprimar, consilieri, cetăţeni ai Râmnicului Sărat, prin eforturi comune, bazate pe principii şi valori ale democraţiei.

În efortul de modernizare prin îndeplinirea Strategiei nu suntem singuri. Pentru ca munca noastră să fie mai eficientă, vom solicita sprijinul şi vom construi parteneriate cu autorităţile naţionale şi judeţene, cu oameni de afaceri, vom atrage investitori, vom colabora cu instituţiile publice, cu toţii fiind interesaţi ca municipiul Râmnicu Sărat să devină un oraş la standarde cu adevărat europene.

Am fost învestiţi de cetăţeni cu datoria de a folosi cu chibzuinţă, în transparenţă şi cu eficienţă resursele umane, resursele financiare şi pe cele naturale, potenţialul de oportunităţi pentru obţinerea de fonduri şi tehnologie. În realizarea scopului nostru, mai mult decât până acum, nu ne vom abate de la o asemenea datorie.

Îi asigurăm pe cetăţenii municipiului că succesul nostru este garantat de ceea ce am făcut, împreună, până acum, de calitatea Strategiei, de hotărârea de a o pune în operă. Este pentru prima dată în istoria noastră când efortul comunităţii este făcut sub asemenea considerente, în mod programatic, prin asumarea răspunderii tuturor celor învestiţi în acest sens de locuitorii Râmnicului Sărat. De aceea, le adresăm mulţumirile noastre tuturor celor ce ne vor fi alături în efortul de modernizare a municipiului, care este o cauză comună a noastră, a tuturor.


3

Partea I – Contextul Secţiunea 1.1. Prefaţă - Justificarea strategiei

Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007 – 2013 prezintă acţiunile pe care administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării viitoare a municipiului şi relevă proiectele şi oportunităţile pe care ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană.

Ca parte a comunităţii europene, Râmnicu Sărat are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii şi de o strategie care să sublinieze rolul important ce revine

valorificării potenţialului de absorbţie a fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care, acum, suntem în măsură să o prezentăm cetăţenilor municipiului, are în vedere principalele direcţii de dezvoltare pe care oraşul ar trebui să le urmeze. Aceste direcţii sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională şi naţională, dar şi directivelor, valorilor şi principiilor europene. Fără îndoială că viitorul nostru se află în mâinile noastre, iar pentru a ni-l face aşa cum îl dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie specifică, în acord cu anumite principii şi valori.

Este foarte important ca efortul de elaborare a Strategiei să fie urmat de asumarea publică şi conştientă a acesteia. Consultarea publică ne-a asigurat că am identificat corect elementele ce corespund viziunii noastre şi ne-a ajutat să consolidăm scopurile şi obiectivele strategice. Acestea trasează principalele atribute ale acţiunii noastre pentru găsirea celor mai potrivite direcţii de dezvoltare care, odată implementate, vor schimba în mai bine viaţa locuitorilor municipiului.

Strategia Râmnicu Sărat pentru 2007 – 2013 îşi propune să aducă toţi factorii implicaţi în îndeplinirea sa la o stare de colaborare sub o aceeaşi viziune, pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cât şi a celor ce pot veni din exteriorul municipiului.


4

Secţiunea 1.2. Context Introducere

Contextul strategiei îşi propune să structureze şi să pună în valoare informaţia referitoare la municipiul Râmnicu Sărat pentru a uşura, astfel, analiza şi identificarea cu mai mare precizie a direcţiilor de acţiune cuprinse în orientarea strategică pentru dezvoltarea oraşului în perioada 2007 - 2013. Contextul începe cu prezentarea informaţiilor esenţiale despre municipiu, a unor date şi cifre în măsură să prezinte valoarea şi calitatea diferiţilor indicatori naturali şi socio – economici.

Sunt prezentate apoi poziţia geografică a oraşului şi un scurt istoric al Râmnicului

Sărat. Este important de menţionat că fundalul prezentat este doar un sumar al bogatei istorii a oraşului. Apoi sunt detaliate câteva informaţii despre peisaj, caracteristicile hidrografice şi climat.

Analiza teritorială este foarte importantă, pentru că oferă informaţii importante asupra fondului de infrastructură al municipiului, cu implicaţii imediate asupra posibilităţilor de dezvoltare a oraşului. Analiza teritorială este urmată de prezentarea resurselor umane de care dispune Municipiul Râmnicu Sărat.

Acest capitol continuă apoi cu informaţii esenţiale despre principalele sectoare social –

economice, care vor fi analizate mai departe în secţiunea de priorităţi strategice. De asemenea, sunt analizate educaţia, cultura, turismul, economia, sănătatea, agricultura şi administraţia publică.

În final, prin analiza contextului, se identifică prin SWOT principalele caracteristici ale oraşului, ca puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.


5

Prezentare generală

Coordonate geografice 45°23' latitudine nordică şi 27°03' longitudine estică

Judeţ Buzău Regiune Sud-est Comune vecine Slobozia Bradului, Râmnicelu, Valea

Râmnicului, Topliceni, Podgoria Distanţa marile oraşe (reţeaua de drumuri) Bucureşti (162 km) Buzău (32 km) Focşani (38 km) Bacău (141 km) Acces transport Drum (E85, DN22), cale ferată Altitudine 110-170 m Temperaturi Media anuală 10,5°C Cea mai mare medie 22°C (iulie) Cea mai mică medie 3°C (ianuarie) Precipitaţii anuale 562.4 mm Teritoriu - suprafaţa totală 5.286 ha Suprafaţa agricolă 3.806 ha Reţea totală de drum 141 km Retţea totală de apă 91.3 km Reţea totală de canalizare 63.1 km Reţea totală de gaz 97 km Totalul caselor construite 13,664 Populaţie 40.342 (2004) Raportul pe sexe 100 femei/92 bărbaţi Densitatea populaţiei 76 / km pătrat (2005) Creşterea anuală a populaţiei 1.7% (2005) Persoanele angajate 8.842 (2005) Totalul elevilor 9.600 Totalul profesorilor 680 Abonaţi Radio 8.913 Abonaţi TV 10.990 Abonaţi telefon (posturi fixe) 9.167


6

Scurt istoric

Deşi cu o istorie care se porneşte încă din antichitate, oraşul a fost atestat documentar în secolul XIV. Conform documentelor istorice, originea numelui provine din termenul latin Romanicus, sau, conform opiniei altor istorici, din cuvântul slav „raba” si „rabnic”. Termenul de „Sărat” a fost adăugat mai târziu, pentru a fi deosebit de oraşul Râmnicu Vâlcea. Oraşul are o istorie bogată, care a alternat perioade de prosperitate şi regres, datorită numeroaselor conflicte armate care au afectat întregul neam românesc de-a lungul vremii. Dintre acestea, putem enumera câteva mai importante, cum ar fi luptele purtate de domnitorii Moldovei şi Ţării Româneşti în Evul Mediu, luptele din timpul Războiului de Independenţă şi cele două războaie mondiale.

De-a lungul timpului, oraşul Râmnicu Sărat a fost cunoscut datorită poziţiei sale de târg de graniţă dintre Muntenia şi Ţara Românească. Cea mai importantă perioadă de dezvoltare a fost cea din timpul reformelor lui Cuza, când un avânt deosebit le-au avut iniţiativele de cultură şi educaţie (şcoli de elită, ziare etc.), care au pus bazele recunoaşterii Municipiului Râmnicu Sărat ca un puternic centru educaţional şi de cultură până în zilele noastre. Dintre cei mai însemnaţi oameni de ştiinţă şi cultură, cunoscuţi la nivel naţional şi internaţional, amintim, fără a diminua importanţa celorlalţi, pe: soprana de renume mondial Florica Cristoforeanu, pictorul Petre Iorgulescu-Yor, omul de ştiinţă Traian Săvulescu, fondatorul Şcolii Naţionale de Fitopatologie, eseistul şi criticul literar Emilian Constantinescu. Lista completă şi realizările acestor personalităţi care au marcat viaţa şi evoluţia oraşului se regăsesc în anexe.

Din punct de vedere administrativ, evoluţia târgului a fost destul de spectaculoasă,

devenind în 1862 capitală de judeţ. Acest lucru s-a datorat numeroaselor personalităţi care au luptat pentru a scoate în evidenţă localitatea, atât în plan cultural cât şi economic. Acest statut de capitală de judeţ a fost pierdut în urma re-organizării administrative realizate în perioada regimului comunist. În prezent, localitatea Râmnicu Sărat este al doilea oraş ca importanţă din judeţul Buzău, fiind catalogat din punct de vedere administrativ ca municipiu de rangul III.


7

Poziţionare geografică

Coordonate geografice. Râmnicu Sărat se găseşte în partea nord - estică a judeţului Buzău, între coordonatele geografice 45°23' latitudine nordică şi 27°03' longitudine estică.

Poziţia administrativă. Râmnicu Sărat aparţine celui de-al treilea mare judeţ din Regiunea de dezvoltare Sud- Est a României, Buzău, fiind unul dintre cele două municipii ale judeţului Buzău, învecinându-se cu cinci comune: Slobozia Bradului - în nord, Râmnicelul - în est, Valea Râmnicului - în sud şi Topliceni şi Podgoria - în vest.

Din punct de vedere administrativ, Râmnicu Sărat este un municipiu de mărime medie, având în special o funcţie industrială şi de furnizor de servicii pentru populaţia din zonă.

Distanţa faţă de oraşele mari. Râmnicu Sărat este accesibil cu trenul pe linia Bucureşti- Buzău – Bacău – Suceava, precum şi pe relaţia Bucureşti- Iaşi. Este la o distanţă de 162 Km de Bucureşti, 102 Km de Ploieşti, 247 Km de Iaşi, 141 Km de Bacău şi 286 Km de Suceava.

Municipiul se află pe drumul european E 85 (DN 2 – Bucureşti – Buzău – Bacău - Suceava), la o distanţă de 144 Km de Bucureşti, 32 Km de Buzău, 38 Km de Focşani şi 141 Km de Bacău. În exteriorul României, E 85 continuă cu drumul ce traversează Grecia şi Bulgaria.

Din Râmnicu Sărat pleacă un drum important, DN 22 - Râmnicu Sărat – Brăila - Tulcea. Pe acest drum, municipiul se află la o distanţă de 83 Km de Brăila (acces la portul de la Dunăre) şi 172 Km de Tulcea.


8

Peisaj şi caracteristici hidrografice

Râmnicu Sărat aparţine zonei de stepă. Municipiul s-a dezvoltat pe cursul râului Râmnic, de la o altitudine de 110 metri în partea sa de sud – est la o altitudine de 170 de metri în partea sa de nord- est. Râul Râmnicu Sărat este al doilea ca lungime - 123 Km - în judeţul Buzău şi reprezintă afluentul drept al Siretului. Izvorăşte din vârful Furu, traversează zona subcarpatică şi Câmpia Râmnicului şi se varsă în Siret cu o viteză de 17,7 cm / secundă. Principalii afluenţi sunt Sărăţel, Râmnicul, Motnău, Coţatcu şi Voetin.

Pânza de apă freatică poate fi găsită la o

adâncime de 6- 10 m, în timp ce rezervele de apă de adâncime se găsesc la adâncimea de 25 - 50 m. Atât apele freatice cât şi cele de suprafaţă s-au dovedit foarte importante pentru dezvoltarea socio-economică a municipiului. În apropiere de Râmnicu Sărat se află trei lacuri: Amara, situat la 25 de Km sud-est de Râmnicu Sărat, Jirlău, situat la 25 de Km sud de Râmnicu Sărat şi Balta Albă, situat la 21 Km de sud- est de municipiu. Ultimul are o apă foarte sărată, cu calităţi medicale, utilizate în tratamentul afecţiunilor reumato - dermatologice. Climă

Râmnicu Sărat are o climă temperat continentală.

Media anuală a temperaturii este de 10,5 grade Celsius, cu cea mai călduroasă medie lunară în luna iulie - 22 de grade Celsius, şi cu o medie de 3 grade Celsius pentru ianuarie, cea mai rece lună. Exceptând vara lui 2007, temperatura maximă înregistrată în oraş a fost de 39 de grade Celsius, în anul 1951, în timp ce minima a fost de minus 26,5 grade Celsius, în 1940. De obicei sunt mai mult de 100 de zile reci pe an, începând cu a doua jumătate a lui noiembrie.

În legătură cu precipitaţiile, oraşul suferă de secetă vara, cantitatea anuală medie de precipitaţii fiind de 562,4 mm, această cantitate crescând odată cu altitudinea.

Cele mai însemnate cantităţi se înregistrează în martie, iar cantitatea maximă căzută în 24 de ore a ajuns la 89,8 mm, în 1897.


9

Cel mai important vânt este Austrul, care bate din sud – vest, cu o pondere de 21,1%. Băltăreţul bate din în sud- est cu o pondere de 11,1% iar Crivăţul, din nord – est, cu o pondere de 36,3%. Floră şi faună

Flora în zonă este foarte bogată, oraşul fiind înconjurat de câmpii, păduri, dealuri şi un râu.

Zona râului este dominată de salcie cu speciile sale: salcia albă (Salix alba), salcia purpurie (Salix purpurea) şi salcie amestecată (Salix viminalis). Pe lângă acestea sunt alte specii dominante, ca plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), hamei (Humulus Lupus), mure (Rubus caesius) şi altă vegetaţie de pădure (Clematis vitalba).

În câmpie cresc specii precum: primulă (Primula elatior), păpădie (Taraxacum officinale), iarbă grasă (Polygonum hydropiper), rândunică genţiană (Gentiana ascletiadea) cât şi gherghină (Crataegus monogyna) şi porumbar (Prunus spinosa).

Fauna locală conţine specii de vânat, cum sunt maniferele - ursul sălbatic (Sus scrofa atilla thomas), vulpea (Vulpes vulpes), veveriţa (Sciurus vulgaris), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Printre păsări, cele mai comune în zonă sunt: cucul (Cucculus canorus), mierla (Turdus merula), cocostârcul (Ciconia ciconia) şi altele. Cele mai comune specii de peşti sunt: crapul (Cyprinus carpia), plătica (Abromis brama) şi guvidul (Leuciscus cephalus). Resurse naturale

Solul din câmpia Râmnicului este, în genere, foarte bogat şi fertil, în special tipul de sol cernoziom, care este favorabil cultivării de grâne, floarea-soarelui, plante tehnice şi medicinale.

Albia Râmnicului Sărat este bogată în materii prime pentru construcţii. Având în vedere activităţile extinse de construire în România, acestea reprezintă o importantă resursă care poate fi valorificată în perioada imediat următoare.

Oraşul are frumoase peisaje colinare spre Podgoria şi diferite locuri cu potenţial turistic natural care ar putea fi valorificate, mai cu seamă că piaţa turismului creşte exponenţial în întreaga lume.


10

Examinare teritorială

Municipiul are o suprafaţă de 5.286 ha, din care 3.806 ha (în 2005), reprezentând 72%, este teren agricol. Cea mai mare parte a terenului agricol este arabil, aşa cum se vede în tabelul 1.

În ultimii 15 ani, creşterea medie anuală la construcţia de case noi a fost sub 1%. Din cele 1104 case nou construite în această perioadă, 468 de case - însemnând 42% din total - au fost construite din fonduri publice, iar restul, în regie proprie de către populaţie (tabel 2).

Construcţia de locuinţe a avut o dezvoltare lentă, mai ales în ultima decadă (tabel 3). Acesta este unul dintre indicatorii care arată slaba dezvoltare a economiei în municipiu. Suprafaţa medie locuibilă este de 39 m pătraţi - 40 m pătraţi la casele private şi 25 m pătraţi la cele din fondul public.

Dezvoltarea reţelei de drumuri este stabilă din 1995. Reţeaua totală de drumuri în Râmnicu Sărat numără 145 Km. Circa 70% dintre acestea au fost parţial deteriorate, în principal din cauza lucrărilor de instalare a reţelelor de canalizare şi gaze, a traficului şi condiţiilor de climă.


11

Reţeaua totală de aducţiune a apei se întinde pe 90,2 Km de conductă şi acoperă cea

mai mare parte a municipiului, mai puţin zonele rezidenţiale recent construite (tabel 4). Dezvoltarea sistemului de canalizare a fost rapidă dar, după cum vedem din grafic, dezvoltarea sistemului de distribuţie a gazului metan a fost mai dinamică.

Datele de mai sus arată că majoritatea infrastructurii urbane din Râmnicu Sărat s-a dezvoltat în anii anteriori, cea mai vizibilă fiind extinderea reţelei de gaze, care s-a dezvoltat cu 622,4% în 10 ani, din 1996 până în 2005. Reţeaua de canalizare s-a dezvoltat cu 77% în 2005 faţă de 1996, dar dezvoltarea sa, cu cei 63,1 Km, se află, încă, sub nivelul necesităţilor oraşului. Resurse umane Populaţia

Populaţia Râmnicului Sărat a evoluat de la aproximativ 1000 de locuitori, în 1652, la

40 342 locuitori, în 2004, după cum urmează:

Începând cu anul 1999, Râmnicu Sărat, ca multe alte oraşe din România, s-a

confruntat cu migraţia populaţiei. Aceasta evoluţie demografică nu a fost uniformă, după cum


12

arată statisticile, dar există discrepanţe între variate surse oficiale. La recensământul din 2002 populaţia era de 38 828. Datele statistice nu au putut lua însă în considerare numărul mare de locuitori care au părăsit municipiul în ultimii ani, plecând la lucru în alte ţări sau în alte localităţi ale României, datorită faptului că majoritatea celor plecaţi nu declară acest lucru. Se estimează că o importantă parte a populaţiei a părăsit municipiul fără să se înregistreze şi, în consecinţă, nu a putut fi luată în considerare de statistici.

Raportul mediu pe sexe în Râmnicu Sărat este în favoarea femeilor. În total, la fiecare

100 de femei sunt 92 de bărbaţi, dominaţia feminină în municipiu fiind puternică, deşi numărul de născuţi vii şi primele vârste ale populaţiei arată o majoritate a bărbaţilor în comparaţie cu femeile. Opusul se manifestă la vârstele înaintate de populaţie, unde observăm mai multe femei decât bărbaţi.

O dominaţie numerică a femeilor se înregistrează între vârstele 25 şi 49 de ani, datorită emigrării populaţiei masculine din municipiu. Următorul grafic arată că, statistic, Râmnicu Sărat are o creştere uşoară, dar stabilă de populaţie.


13

La suta de locuitori, 48 au vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, reprezentând populaţia

activă, în comparaţie cu 52 de locuitori aflaţi în grupurile de vârstă 0-14 ani şi peste 65 ani. Raportul este considerat a fi bun pentru municipiu, dacă luăm în considerare emigrarea populaţiei economic active, după cum vom vedea mai jos. Nu există informaţie statistică disponibilă pentru calcularea mediei populaţiei casnice. Densitatea populaţiei în Râmnicu Sărat este de 76 locuitori pe Km pătrat, conform calculelor din 2005. Evoluţia densităţii populaţiei reflectă reducerea numărului acesteia, în principal datorită migraţiei.

Rata netă de migraţie a fost negativă în majoritatea timpului în ultimii 15 ani, în special perioada dintre 1996 şi 2000. Rata anuală de creştere a populaţiei a fost în general slabă, 1,7 la mia de locuitori în 2005. Rata redusă de creştere naturală a populaţiei se datorează ratei nete negative a migraţiei. Ca o consecinţă, rata de creştere a populaţiei a fost negativă în anii 90, dar a devenit pozitivă în ultimii 5 - 6 ani. În 2002, populaţia municipiului a crescut cu 4,4%, în 2003 - cu 1,3%, în 2004 - cu 2% iar în 2005 cu o rată de 1,7%.

Ca un răspuns la această migraţie masivă, Primăria din Râmnicu Sărat a încercat să încurajeze stabilizarea populaţiei, căreia i-a oferit teren şi infrastructură pentru construirea de locuinţe.


14

Analiza tabelelor din anexă indică faptul că populaţia activă are o cotă mai mare, creându-se premise bune pe termen scurt şi mediu pentru creşterea economică, deşi noile generaţii, de la 0 la 9 ani, au o cotă mai mică, creând potenţiale probleme pentru dezvoltarea pe termen lung a oraşului. Oricum, dacă ar fi să analizăm datele statistice, constatăm că Râmnicu Sărat are o populaţie mai tânără în raport cu zona în care se află şi cu judeţul din care face parte.

0-14 ani 15-59 ani > 60 ani Distribuţia populaţiei în 2002 Nr. % Nr. % Nr. % Nivel regional 495502 17.28 1837533 64.07 534901 18.65 La nivel de judeţ 83421 16.68 302631 60.50 114108 22.82 Râmnicu Sărat 7037 18.12 26658 68.66 5133 13.22

Râmnicu Sărat are o structură etnică omogenă. Aproape 95% dintre locuitori sunt

nativ români, 4,6% - rromi. Restul de 0,4% din populaţie este constituită din etnii variate.

Există rapoarte asupra numărului oficial de populaţie rromă care indică o proporţie de 10% din totalul locuitorilor. Se consideră că aceştia sunt mai bine integraţi social aici în comparaţie cu celelalte oraşe ale ţării. Acest aspect va fi tratat în detaliu la capitolul prioritate socială. Caracterul omogen al oraşului este reflectat şi în orientarea religioasă a oamenilor. Mai mult de 99% din totalul populaţiei este creştin ortodoxă iar restul aparţine variatelor grupuri religioase. Este important de menţionat că, în timpuri vechi, a existat aici o puternică comunitate de evrei, dar aceasta a descrescut cu timpul, ajungând în zilele noastre aproape de dispariţia completă. Urmaşii comunităţii care a emigrat reprezintă în momentul de faţă un segment de turişti, mare parte dintre ei având de revendicat proprietăţi. Şomaj şi personal angajat

Municipiul Râmnicu Sărat s-a bazat întotdeauna pe activităţile industriale. În anul 1990, aproape 23 000 de oameni lucrau în sectoarele industriale, comerciale, servicii şi agricole. În 2005, se mai înregistrau doar 8842 angajaţi. Declinul este datorat închiderii sau reducerii activităţii unor unităţi industriale din oraş, după cum se poate vedea şi în graficul următor.


15

Din datele de comparare a angajărilor în anii 1991 şi, respectiv, în 2005, se pot indentifica următoarele tendinţe:

- numărul de angajaţi în activităţi industriale s-a redus cu 5% - de la 59% în 1991, la 54% în 2005.

- numărul de angajaţi în construcţii a fost redus semnificativ, de la 5% în 1991, la 2% în 2005.

- reducerea activităţilor industriale a generat o descreştere în transporturi, depozitare, poştă; numărul de angajaţi în comunicaţii se află, de asemenea, în total declin: de la 7% în 1991, la 2% în 2005.

- reducerea numărului de angajări identificată mai sus a fost compensată, într-o anumită măsură, în sectorul comercial (4% creştere), sectorul de sănătate şi asistenţă socială (4% creştere) şi în administraţia publică (2% creştere).

- activitatea în agricultură, servicii financiare şi servicii comunitare (gaze, apă, căldură şi energie electrică) a menţinut aproape acelaşi procent de angajaţi din totalul celor angajaţi.

Drept consecinţă, mulţi oameni şi-au pierdut slujbele mai ales în activităţi care

aduceau creştere economică municipiului şi s-au mutat în sectoare bugetare (administraţie publică, sănătate) sau în comerţ. Reducerea activităţilor industriale a fost aproape inevitabilă în condiţiile în care fabricile în cauză nu au fost suficient de competitive pentru a face faţă competiţiei după decembrie 1989.


16

Educaţie De-a lungul timpului, locuitorii Râmnicului Sărat au dovedit un mare interes pentru educaţie, aşa cum este prezentat în anexe.

Astăzi, sistemul educaţional din Râmnicu Sărat numără 12 grădiniţe, cu circa 1000 de copii, 7 şcoli primare şi gimnaziale, 5 licee, 2 şcoli vocaţionale şi alte unităţi educaţionale, frecventate de 9 600 de elevi. Ei sunt educaţi şi pregătiţi de 680 de profesori.

Serviciile educaţionale ale municipiului sunt considerate foarte bune în comparaţie cu cele ale altor oraşe de aceeaşi mărime. Un argument în acest sens îl constituie rezultatele obţinute de elevii râmniceni la diferite concursuri naţionale şi internaţionale, unde au primit numeroase premii şi diplome. În ultimii ani, infrastructura majorităţii şcolilor a fost reabilitată iar câteva dintre ele au dotări didactice moderne.

Infrastructură educaţională

19 96

19 97

19 98

19 99

20 00

20 01

20 02

20 03

20 04

20 05

Unităţi educaţionale 35 35 31 28 26 25 25 25 25 25 Grădiniţe 13 13 13 13 12 12 12 12 12 12 Şcoală primară şi gimnaziu 10 10 9 8 7 7 7 7 7 7

Şcoli complementare şi de comerţ 5 5 4 2 2 1 1 1 1 1

Licee 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 Săli de clasă 307 308 286 238 268 238 236 233 233 235 Laboratoare şcolare 28 28 36 30 38 41 42 41 41 40 Ateliere şcolare 71 63 74 61 70 38 37 17 34 32

Datele prezentate mai sus indică o scădere semnificativă atât a numărului unităţilor educaţionale cât şi a numărului sălilor de clasă. De asemenea, sistemul de educaţie s-a confruntat cu o diminuare a numărului personalului didactic.

Angajările în educaţie pe parcursul ultimilor 15 ani se caracterizează prin două perioade principale. În prima perioadă, între 1993 – 1999, a crescut cu 75% numărul total al persoanelor angajate în educaţie. În a doua perioadă, între 2000- 2005, numărul total al angajaţilor a revenit la o medie de 800 de persoane. Angajaţii din sectorul educaţional reprezintă categoria cea mai numeroasă de bugetari din oraş.


17

Cultură

În Râmnicu Sărat au existat întotdeauna puternice iniţiative culturale. Reuşite în acest domeniu s-au făcut remarcate încă din secolul XIX.

Astăzi, în Râmnicu Sărat funcţionează Casa Culturală Florica Cristoforeanu, un muzeu, 3 cluburi şi 12 biblioteci. Casa de Cultură găzduieşte anual numeroase activităţi cum ar fi: festivaluri şi spectacole pentru copii, spectacole de teatru, celebrarea sărbătorilor specifice ale anului, festivaluri ale rromilor, dans, concursuri de literatură şi desen, concerte, lansări de carte, expoziţii, seminare, spectacole de divertisment, artă plastică, concursuri şcolare sau cu caracter regional şi naţional.

Biblioteca Publică deţine astăzi aproximativ 120 000 de volume, având una dintre cele mai bogate activităţi din judeţ. Ea vine în întâmpinarea cititorilor cu diverse activităţi culturale, medalioane aniversare, momente poetice, expoziţie tematică de carte şi alte activităţi similare. Turism

Râmnicu Sărat are numeroase puncte de atracţie turistică, printre care şi o serie de clădiri vechi foarte valoroase. Cele mai importante obiective cu valoare istorică în Râmnicu Sărat şi în zona înconjurătoare sunt: 1.Complexul Brâncovenesc reprezintă cel mai valoros monument al municipiului, compus din Casa Domnească şi Biserica Mănăstirii.

- Biserica a fost construită între anii 1691 – 1697 de marele domnitor Constantin Brâncoveanu împreună cu unchiul său, spătarul Mihai Cantacuzino, aşa cum indică inscripţiile de la intrarea în Biserică, dar originile sale par mult mai vechi, în condiţiile în care Biserica a fost menţionată în documente din secolul XVI iar alte surse rezultate din săpăturile arheologice făcute în zona complexului relevă existenţa sa încă din secolul XIV. În interiorul Bisericii se găsesc minunate picturi ale faimosului pictor Pârvu Mutu, dar şi coloane bogat ornamentate şi piloni priceput lucraţi. Biserica era descrisă de Alexandru Vlahuţă ca fiind un adevărat muzeu. - Casa Domnească a fost construită, de asemenea, la sfârşitul secolului XVII de Constantin Brâncoveanu şi conţine un foişor şi o pivniţă. Clădirea reprezintă o capodoperă arhitecturală. 2. Muzeul municipal Râmnicu Sărat a fost înfiinţat în 1960 şi are secţii de artă plastică, etnografie şi artă populară, ştiinţe naturale, istorie şi istoria culturii. Muzeul


18

găzduieşte numeroase expoziţii. Secţia de artă populară şi etnografie conţine costume şi unelte populare autentic manufacturate, avându-şi originea în valea Râmnicului.

Secţia de arte plastice este îmbogăţită cu opere valoroase ale unor artişti ca A. I. Steriade, C. Ressu, Iser, H. Catargi, Corneliu Baba, D. Ghiaţă, Al. Ciucurencu, Petre Iorgulescu-Yor, S. Popescu etc.

Secţia de ştiinţe ale naturii conţine mai mult de 18000 de exponate de faună şi floră a căror interconectare reface, cu minuţiozitate, natura zonei. Secţia de istorie expune numeroase piese arheologice descoperite în timpul săpăturilor de lângă Râmnicu Sărat şi care aparţin diferitelor stadii ale evoluţiei omenirii.

Secţia de istorie a culturii conţine printre altele camere memoriale ale celor doi mai valoroşi oameni care au trăit în oraş, Florica Cristoforeanu şi Traian Săvulescu.

Venitul muzeului este deosebit de mic. Spre exemplu, în 2005, totalul banilor încasaţi din biletele de intrare a fost de 153 RON, în timp ce banii pentru închirierea unor facilităţi însumează 4228 RON. În 2006, suma corespunzătoare biletelor vândute a fost de 300 RON, în timp ce venitul din închirieri ajunge la 3750 RON. În aceste condiţii, nu s-au făcut achiziţii pentru muzeu nici în 2005, nici în 2006.

3. Penitenciarul Râmnicu Sărat a fost folosit de regimul comunist în perioada 1948 - 1964 pentru închiderea liderilor politici democraţi, înalţi prelaţi ai bisericii greco - catolice, generali ai armatei române şi alte figuri importante ale vremii. Închisoarea este bine cunoscută ca un real infern al ororilor comuniste. La Râmnicu Sărat au fost închise mari personalităţi ca Ion Mihalache, decedat aici, Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu. După 1964, închisoarea a trecut sub jurisdicţia Ministerului Agriculturii, care a transformat clădirea în depozit şi piaţă pentru fructe şi legume. De la sfârşitul perioadei comuniste, multe persoane, inclusiv dintre cele care au fost închise aici, au încercat să cumpere clădirea şi să o transforme în muzeul Holocaustului comunist, dar fără succes, deoarece clădirea este declarată ca aparţinând patrimoniului naţional. Clădirea a fost cumpărată mai târziu de Ministerul Culturii şi va fi antreprenoriată de Institutul pentru investigarea crimelor comuniste, începând cu 2007, cu scopul de a o amenaja ca muzeu memorial. 4. Palatul Lupescu, în prezent Palatul Fiscal, a fost construit în 1890 şi reprezintă o piesă de arhitectură valoroasă. 5. Palatul Administrativ, astăzi sediul primăriei Râmnicu Sărat şi al Consiliului local, reprezintă un monument istoric şi arhitectural. Palatul a fost construit în 1897 şi este bine conservat. 6. Casa municipală de cultură Florica Cristoforeanu a fost construită între 1949 - 1959 şi deschisă în 1960. Găzduieşte o serie importantă de activităţi culturale, după cum s-a specificat anterior, ajungând la o medie de 60 de manifestări cu public anual. Cel mai cunoscut eveniment desfăşurat la Casa de Cultură este Festivalul de muzică locală Cântecul Oraşului, care a ajuns la a 34-a ediţie anul acesta. Festivalul aduce pe scenă numeroşi cântăreţi români şi alţi reprezentanţi ai artei cu o valoare


19

recunoscută. Veniturile obţinute din activităţile Casei de Cultură sunt mici, însumând 10833 RON în 2005, din care 6762 RON, valoarea biletelor de intrare, în timp ce restul de 4071 RON, încasări din închirieri. 7. Biblioteca Municipală este o clădire protejată, având statut de patrimoniu naţional şi, prin natura activităţilor desfăşurate (prezentate mai sus), are potenţial pe segmentul de turism cultural. 8. În Râmnicu Sărat există biserici foarte vechi şi frumoase care pot stimula interesul multor turişti dacă ar fi corespunzător promovate pe piaţa turismului. Prima în ordine cronologică, Biserica Piatra, cunoscută şi ca Biserica Domnească, a fost construită de Ştefan cel Mare între 1473 şi 1481, dar a suferit numeroase transformări cu trecerea timpului. A doua, Biserica Sfântul Dumitru Bagdat, ctitorită de boierul Dumitru Bagdat în 1707 are, de asemenea, o istorie lungă şi interesantă. A treia, Biserica Câţă, a fost construită în 1765 de boierii Niculeşti şi reparată în 1861 şi 1921. A patra, Biserica Naşterea Maicii Domnului, zidită în 1784, de către Asanache Nicolescu, biv vel pitar şi soţia sa Maria, în timpul domniei lui Mihai Şuţu. În zona învecinată Râmnicului Sărat există alte numeroase biserici vechi care au o mare valoare istorică şi religioasă, iar în oraş se află în construcţie o catedrală care va fi poziţionată lângă Primărie şi sala de sport şi care va constitui o importantă destinaţie religioasă pentru turişti. 9. Sinagoga Evreilor este unul dintre obiectivele care atestă existenţa unei puternice comunităţi de evrei în municipiu. 10. În Râmnicu Sărat se află şi monumentul lui Alexandru Vlahuţă, în faţa Casei de cultură, cât şi alte monumente construite în memoria Locotenent Colonelului Ion Buzoianu, a eroilor din perioada celui de-al doilea Război mondial, a luptătorilor de la 1877 şi 1913 sau cel pentru comemorarea evenimentelor din 1989, aflate în parcul central. În cimitirul Eternitatea se află obeliscul ridicat în 1946 în memoria ostaşilor români căzuţi în cel de-al doilea Război mondial. Cimitirul găzduieşte o alee a soldaţilor ruşi căzuţi în acelaşi război. 11. Staţiunea Balta Albă, situată la 25 Km sud-est de Râmnicu Sărat spre Brăila, este una dintre cele mai importante destinaţii de tratament balnear inclusă în circuitul naţional al staţiunilor de profil, situată lângă un lac al cărui nămol este recunoscut ca având proprietăţi terapeutice superioare.


20

Deşi există o ofertă turistică bogată, infrastructura municipiului în acest domeniu este

foarte săracă. Râmnicu Sărat are foarte puţine facilităţi de divertisment şi unităţi de cazare. Infrastructura turistică curentă este prezentată în tabelul de mai jos:

Unităţi de cazare

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Hoteluri 1 - - - - - - - - - Locuri în hoteluri 40 - - - - - - - - - Hanuri şi moteluri 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Locuri în hanuri moteluri 64 64 64 64 64 64 64 64 64 64

Unităţi cabaniere (total) 2 1 1 1 1 1 1 1 3 4

Locuri în unităţile cabaniere (total) 104 64 64 64 64 64 64 64 91 111

După cum se poate vedea în tabelul de mai sus, între 2004 şi 2006 numărul de locuri în unităţile de cazare aproape s-a dublat, dar nu este nici pe departe suficient pentru a susţine o activitate turistică la scară largă. Economie În această secţiune prezentăm principalele activităţi economice din Râmnicu Sărat. Industria este principala activitate economică a Municipiului Râmnicu Sărat, cu o pondere de circa 66,9% la venitul local. Municipiul dispune de o industrie cu ramuri diversificate:

Industria constructoare de maşini şi prelucrarea metalelor este reprezentată de două turnătorii de fontă: o fabrică de garnituri şi etanşare şi o fabrică de mecanică fină.

Industria chimică este reprezentată de o unitate de regenerare a uleiurilor petroliere uzate.

Industria materialelor de construcţii este în continuă expansiune, având ca produse de bază betoane, bolţari, pavele şi alte produse specifice.

Industria alimentară este foarte diversificată, în domeniile pâinii şi produselor de panificaţie, lactatelor, produse şi preparate din carne, prelucrarea legumelor şi fructelor şi altele.

Industria uşoară este axată pe: industria pielăriei şi încălţămintei şi industria de textile şi confecţii, care are o bună reprezentare în municipiu, prin intermediul a 16 companii de confecţii îmbrăcăminte şi 2 de prelucrare a pielii şi încălţăminte.

Mica industrie acoperă domeniul procesării lemnului şi a producţiei de mobilă.


21

Comerţul reprezintă 27,3% din economia locală, 80% fiind comerţ en detail iar 20%, comerţ en gross. Din totalul firmelor de comerţ, 63% sunt profilate pe produse alimentare iar restul de 37% pe produse industriale. În ceea ce priveşte piaţa de gross, sunt în prezent 20 de unităţi de desfacere în municipiu. Serviciile reprezintă doar 0,8% din economia locală. Printre cele mai dezvoltate servicii locale putem evidenţia: servicii de comunicaţii, servicii bancare, servicii auto, servicii de consultanţă în agricultură şi IMM, servicii de alimentaţie publică, servicii de utilităţi publice şi transport.

Agricultura Râmnicu Sărat a fost un important centru de producere şi procesare a legumelor, fructelor, strugurilor şi tutunului. În anii de după 1989, acest statut s-a schimbat, majoritatea unităţilor agricole de procesare fiind închise în timp ce productivitatea fermelor a scăzut dramatic. Municipiul are 3 226 de ha. de teren agricol, din care - 3 094 arabil, 91 ha. păşune şi 41 ha. viţă de vie. Din totalul terenului, 1045 ha aparţin societăţii agricole Voinţa, 944 ha sunt lucrate de arendaşi, în timp ce 1005 ha aparţin fermierilor individuali.

Evoluţia suprafeţelor cultivate în Râmnicu Sărat în ha este arătat în graficul de mai jos.


22

Principala cultură agricolă cultivată în municipiu este porumbul, pe 47% din totalul

suprafeţei, urmată de grâu şi secară, pe 29% din totalul suprafeţei, floarea-soarelui, pe 15%. Pe restul suprafeţei se cultivă o varietate de produse, cele mai importante fiind strugurii, cartofii, sfecla, fructele şi legumele.

Evoluţia producţiei de produse agricole din 1990 este prezentată în graficul următor:

Datele de mai sus indică scăderea suprafeţei ocupate cu livezi, a cultivării şi producţiei de struguri şi legume, proces legat şi de închiderea principalelor unităţi de procesare a acestui tip de produse. În general se poate observa că în afară de porumb şi cartofi toate celelalte produse agricole cunosc o cădere semnificativă spre ultima parte a perioadei analizate. Aceeaşi tendinţă a fost, de altfel, şi la nivel naţional.

Este, totuşi, de observat că în Zona Râmnicului Sărat, la Valea Râmnicului sunt produse cele mai mari cantităţi de usturoi şi ceapă din România. Valea Râmnicului are, de asemenea, un potenţial uriaş şi un climat favorabil pentru producerea legumelor, în timp ce terenurile deluroase oferă condiţii prielnice pentru fructe. În municipiu exista o fabrică de conserve recunoscută în regiune şi care colecta toate fructele şi legumele pe care le procesa şi conserva pentru ca apoi să le trimită pieţei interne şi internaţionale. Una dintre cele mai bune pieţe pentru această fabrică era Germania, unde erau exportate mari cantităţi de sucuri ecologice de fructe şi legume proaspete. Fabrica este acum închisă şi necesită investiţii pentru a putea produce din nou la aceleaşi standarde. Oricum se aşteaptă ca producţia de


23

fructe să-şi revină în condiţiile în care au fost plantate, după standarde europene, 32 ha de cireşi lângă Podgoria. Municipiul este înconjurat de plantaţii viticole, în special în partea vestică, înspre Podgoria. De vreme ce vechea fabrică de vin a fost închisă, producătorii nu au mijloace de a-i valorifica producţia, ci doar s–o transporte în alte oraşe. Oricum, însă, preţul strugurilor este destul de mic, iar producătorii nu sunt încurajaţi să livreze produse de mai bună calitate.

Zona Râmnicu Sărat cultiva şi mari suprafeţe cu tutun deşi, după închiderea fostei fabrici de ţigarete, producţia de tutun în zonă s-a diminuat.

În momentul de faţă, în zonă sunt trei instituţii care sprijină sectorul agricol: Oficiul de consultanţă agricolă al judeţului Buzău, direct subordonat Ministerului Agriculturii, Agenţia de plăţi şi intervenţie subordonată, de asemenea, Ministerului Agriculturii şi Registrul agricol, în cadrul Primăriei municipiului.

În Râmnicu Sărat funcţionează Liceul Agricol care pregăteşte personal suficient de bine calificat în domeniu. Oficiul de consultanţă agricolă organizează cursuri de pregătire pentru pentru calificare în următoarele domeniile: zootehnie, apicultură, mecanici agricoli. Beneficiarii au fost persoane atât din Râmnicu Sărat, cât şi din împrejurimi. Evoluţia producţiei municipiului în agricultură, în corespondenţă cu suprafaţa agricolă vă este prezentată pe o perioadă de 10 ani, până în 2003, dată pentru care există cele mai recente statistici. Comunicaţii

Accesul la comunicare şi surse media este relativ redus dacă ar fi să comparăm cu situaţia altor oraşe de aceeaşi mărime. Din cât se poate observa din tabelul de mai jos, doar înscrierile la telefonie fixă nu s-au modificat consistent în perioada analizată. La radio şi televiziune, în materie de înscrieri, au avut loc fluctuaţii importante în această perioadă, cele mai joase valori fiind înregistrate între 2000 şi 2002, mai puţin de 30%. În municipiu sunt două posturi radio: Radio Express FM şi Radio Focus FM. Cultura şi comunicaţiile

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Cinematografe 1 2 2 - - - - - - Biblioteci 15 17 17 12 14 13 13 12 13 Biblioteci publice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Înscrieri radio 8,744 4,563 4,761 5,073 2,600 2,490 2,517 11,329 8,913 Înscrieri TV 8,511 11,298 6,870 5,144 3,695 3,317 3,326 9,725 10,990 Oficii poştale 3 3 6 6 6 6 5 4 4 Înscrieri telefonie (fixă) 6770 6466 8194 7974 8102 8636 8865 8843 9167


24

Pe de altă parte, telefonia mobilă a cunoscut o creştere spectaculoasă la nivel naţional, cu aceleaşi efecte şi în Râmnicu Sărat, unde şi-au deschis reprezentanţe toţi marii furnizori în domeniu. Acelaşi fenomen se constată şi în cazul reţelelor de televiziune prin cablu şi satelit şi internet. Sănătate În ceea ce priveşte infrastructura de sănătate, Râmnicu Sărat are un spital, 13 săli de consultaţii şi 4 centre de sănătate. Evoluţia în timp a infrastructurii de sănătate este prezentată pe larg în tabelele de mai jos. Infrastructura

sistemului sanitar public

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Spitale 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Dispensare 12 10 10 4 3 1 2 1 1 1 Dispensare teritorial 6 6 6 - 3 1 - - - - Policlinici 2 2 2 - - - - - - - Cabinete medicale individuale - - - - - - -

17 12 11

Cabinete stomatologice - - - - - - - 6 6 6

Centre de plasament pentru copii

1 1 1 - - - - - - -

Creşe 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 Farmacii 2 1 1 1 1 1 2 2 2 2 Puncte farmaceutice 1 - - - 1 1 - - - - Cabinete medicale în şcoli - - - - - - -

4 4 4

Ambulatorii de specialitate - - - - - - - 1 1 1

Paturi în spitale 675 554 554 560 560 532 540 482 482 482 Paturi în creşe 75 75 75 75 75 75 60 60 75 75 Doctori 72 68 44 83 87 74 73 73 69 69 Din total: doctori de familie - - - - - - -

17 12 11

Dentisti 9 9 9 11 6 6 7 7 6 7 Farmacişti 10 2 3 4 2 4 2 2 2 2 Asistenţi medicali 336 259 255 376 309 320 336 316 313 310


25

Infrastructura

sistemului sanitar privat

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Cabinete medicale 6 11 9 9 10 10 11 9 9 -

Cabinete medicale de specialitate - - - - - - - 5 6 6

Cabinete medicale de familie - - - - - - - - 9 9

Cabinete stomatologice 2 4 4 4 4 4 6 7 10 10

Laboratoare medicale - - - - - - - - - 1

Laboratoare stomatologice - - 2 2 2 2 2 2 2 2

Farmacii 6 6 13 14 14 14 14 14 13 13

Puncte farmaceutice - - 1 1 1 1 1 1 - -

Medici - - - 10 10 10 - 9 13 14

Din total: medici de familie - - - - - - - 8 6 6

Dentişti - - 1 4 4 4 1 7 9 9

Asistenţi medicali - - 3 15 20 18 19 22 33 63

Societate civilă, tineret şi sport

Deşi mai timidă, societatea civilă din Râmnicu Sărat a început în ultimii ani să devină mai vizibilă prin apariţia unor organizaţii non-guvernamentale care s-au evidenţiat prin activităţi în următoarele domenii: cultură, tineret, sport, asistenţă socială şi minorităţi. Există în prezent, la nivelul Municipiului 3 ONG-uri focalizate pe activităţi de tineret şi sport, 2 pe asistenţă socială şi 2 pe minorităţi. Organizaţiile care activează în domeniul tineretului şi sportului se bazează în prezent pe o infrastructură modernă, compusă în principal din:

- o sală de sport municipală, care este o construcţie modernă, multifuncţională, dotată cu tribune, ce poate fi folosită pentru majoritatea sporturilor de interior;

- un stadion municipal, care a fost recent modernizat, dar care are nevoie, în continuare, de mari investiţii;


26

- un complex sportiv privat, ce dispune de terenuri pentru tenis, minifotbal şi alte sporturi;

- trei săli de sport în cadrul şcolilor; Structură administrativă Primăria oraşului este condusă de un primar şi 19 consilieri în Consiliul Local. Primăria este structurată în următoarele departamente: - Administraţie publică; - Achiziţii publice; - Informatică; - Urbanism; - Protecţia mediului; - Starea civilă; - Registrul populaţiei; - Mediu; - Audit financiar; - Administrarea resurselor umane; - Integrare europeană; - Protecţia civilă, situaţii de urgenţă şi pompieri; - Relaţia cu rromii; - Personal administrativ şi servicii; - Corpul de control fiscal; - Amenzi persoane; - Contabilitate şi finanţe; - Corpul de executori bugetari; - Inspecţie şi control comercial;

În cadrul departamentelor, sunt 90 de posturi, din care 8 pe poziţii administrative, 57 personal administrativ şi 25 personal contractual. Din totalitatea posturilor existente, doar 78 sunt momentan ocupate.

La nivel de servicii subordonate Consiliului Local, avem următoarele instituţii: Administraţia Domeniului Public, SC Acvaterm SA, Administraţia Pieţelor şi Oboarelor, Poliţia Comunitară.

Instituţiile deconcentrate ale administraţiei centrale prezente la nivelul Municipiului sunt: Poliţia Naţională, Judecătorie, Parchet, Birou Subprefectural, Administraţie Financiară, Trezorerie, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Direcţia Generală de Agricultură, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol


27

Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe Poziţie stategică pe drumul naţional şi pe reţeaua de cale ferată

Plan de ghidare foarte vechi şi lipsa planificării urbane

Bună acoperire a infrastructurii oraşului şi continua dezvoltare, în special în materie de drumuri, apă, canalizare şi gaz natural

Lipsă de teren de expansiune pentru municipalitate în dezvoltarea de noi activităţi economice

Interesul administraţiei locale în promovarea unei abordări strategice de dezvoltare

Lipsă de pieţe pentru produsele locale

Experienţă în implementarea proiectelor din fonduri externe

Lipsă de informare, consiliere şi sprijin pentru micii întreprinzători

Potenţial natural şi climat adecvat pentru cultivarea de produse ecologice

Slabă conformare la standardele europene, lipsa planificării strategice şi a atribuţiilor de conducere, cât şi slaba competitivitate a micilor întreprinderi

Înalt potenţial turistic Nivel scăzut de investiţii străine directe

Soluri foarte fertile de tip cernoziom Şomaj ridicat

Spirit comercial al întreprinzătorilor locali Migrarea tinerilor în alte ţări sau oraşe pentru slujbe mai bune sau din lipsa locului de muncă

Foarte bună creştere naturală a populaţiei, dacă e să comparăm cu nivel regional şi judeţean

Populaţia locală nu este suficient de calificată pentru nevoile pieţei

Servicii şi infrastructură educaţională foarte bună, creând un nivel educaţional de elită

Slabă utilizare a fondurilor europene

Nivel scăzut de poluare Lipsa personalului specializat în implementarea proiectelor fonduri donate

Lipsa conflictelor etnce şi religioase Infrastructură slabă de turism şi servicii şi săracă valorizare a moştenirii culturale şi a resurselor naturale în scopuri turistice

Bună administrare a sistemului de protecţie socială Slabă activitate ONG şi lipsa implicării societăţii civile în proiectele municipalităţii

Sprijin adus de organizaţiile străine în domeniul social şi de sănătate

Nivel scăzut de resurse disponibile de la bugetul local

Acces scăzut al populaţiei locale la informaţie, media şi comunicaţii

Oportunităţi Ameninţări

Disponibilitate de fonduri UE, mai ales prin Programul Operaţional Regional cu privire la renovarea urbană

Forţa de muncă poate continua să migreze către alte localităţi sau spre UE

Creşterea bugetului local datorat creşterii economice şi descentralizării

Depopularea municipalităţii o dată cu îmbătrânirea populaţiei

Deschiderea de noi pieţe pentru produsele locale cât şi dezvoltarea pieţei de turism

Incapacitatea agriculturii locale şi a industriei să ţină pasul cu standardele şi legislaţia uniunii

Dezvoltarea sistemului integrat extrvagant de conducere Dificultate în accederea la fonduri europene

Investiţii externe Dezvoltarea de probleme sociale şi şomaj

Parteneriate public-private şi stimuli pentru noii investitori

Competiţie din partea altor oraşe în accederea la fondurile europene

Dezvoltarea cererii de produse bio-agricole Schimbări în legislaţia naţională, afectând procesul de descentralizare

Mediu legsilativ complex şi instabil

Calamităţi naturale ce afectează populaţia, infrastructura şi culturile

Performanţă slabă a companiilor locale, forţate să înfrunte competitivitatea ridicată a companiilor europene

Lipsă de interes din partea părţilor regionale în contractarea de parteneriate pentru o dezvoltare comună


28

Partea II – Descrierea situaţiei curente la nivelul sectoarelor de activitate

În acestă parte a lucrării vor fi analizate sectoarele cheie pe care se va baza Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007- 2013 şi vor fi identificate priorităţile de dezvoltare. Astfel, în efortul de a împlini dezideratele Strategiei noastre, atenţia va fi concentrată pe următoarele domenii:

Infrastructură urbană, mediu şi transport Economie şi mediu de afaceri Turism şi patrimoniu cultural Infrastructură şi servicii sociale Sănătate şi situaţii de urgenţă Educaţie Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) Societate civilă, tineret şi sport Administraţie publică

Analiza unei priorităţi se bazează pe principalele date, calificative şi informaţii despre sectorul respectiv, aşa cum au fost ele identificate de către grupul strategic de dezvoltare şi ţine cont de considerentele avute în vedere pentru a se a ajunge la un anumit gen de concluzii. În această secţiune sunt identificate principalele probleme ale sectorului, cauzele care generează aceste probleme şi este făcută o analiză SWOT. Analiza făcută în cadrul acestei părţi va constitui punctul de plecare pentru stabilirea măsurilor şi proiectelor necesare pentru atingerea scopului şi obiectivelor Strategiei.

După finalizarea acestei secţiuni vor fi identificate obiective, măsuri şi proiecte pentru

fiecare dintre domeniile prezentate mai sus, în partea a III-a, intitulată “Cadrul de dezvoltare strategică”. Partea a IV va integra toate aceste domenii de intervenţie în jurul axei centrale a acestei Strategii, şi anume Regenerarea Urbană. 2.1. Infrastructură urbană, mediu şi transport Analiză

În cadrul acestei secţiuni vor fi analizate următoarele sub-domenii: urbanism şi amenajarea teritoriului, drumuri, transport public, utilităţi publice (reţelele de apă, canal, gaze şi energie electrică), parcuri şi spaţii verzi, gestionarea deşeurilor. Urbanism Din punct de vedere urbanistic, principalele aspecte urmărite vor fi accesibilitatea oraşului pentru populaţie, turişti şi agenţi economici, dar şi amenajarea teritoriului urban. În ceea ce priveşte accesibilitatea, trebuie subliniat faptul că oraşul dispune de căi de acces rutier şi feroviar care, coroborat cu poziţia strategică a acestuia pentru localităţile înconjurătoare îi conferă rolul de pol de dezvoltare urbană în zonă.


29

Situarea Râmnicului Sărat între Focşani şi Buzău, cele două reşedinţe ale judeţelor Vrancea şi Buzău, are o importantă influenţă asupra dezvoltării municipiului. În acelaşi timp, Râmnicu Sărat este mărginit de râul Râmnic la extremităţile sale vestice şi sudice, în timp ce partea de est este traversată de calea ferată naţională Bucureşti-Moldova. Oraşul este conectat la căile de acces între Moldova şi Muntenia şi la zona învecinată printr-un pod şi o subtraversare de cale ferată, ceea ce poate ridica probleme în viitor. Extremitatea sud - estică a municipiului este ocupată de o veche zonă industrială, care astăzi este folosită la scară mică. Deoarece părţile vestică, sudică şi estică ale municipiului sunt blocate de către localităţile din jur, singura posibilitate de dezvoltare a municipiului este în partea nordică.

Principala problemă de urbanism este reprezentată de imposibilitatea extinderii suprafeţei urbane a municipiului, fie din lipsă de spaţiu pentru extinderea oraşului fie din

cauza lipsei de fonduri pentru achiziţionare de teren şi trecerea acestuia în intravilan pentru schimbarea destinaţiei. Mulţi oameni solicită concesionarea unor terenuri pentru a construi case şi a demara activităţi economice iar Primăria vrea să sprijine această cerere. În acest scop, Primăria a elaborat studii de oportunitate şi planuri locale de urbanism, chiar în condiţiile în care terenurile din vecinătate sunt deţinute de persoane private. Singura zonă disponibilă pentru extinderea municipiului este cea a fostelor unităţi militare, situate în nordul Râmnicului Sărat şi aflate, acum, în administrarea Primăriei. Problema ar putea fi rezolvată

dacă Primăria ar reuşi să achiziţioneze terenuri de la proprietarii particulari, dar legislaţia este foarte puţin permisivă în acest sens. Potenţialele zone limitrofe ce pot fi cumpărate de Primărie sunt actualmente terenuri agricole, care ar trebui să fie atrase în intravilanul oraşului şi scoase din circuitul agricol. Planul urbanistic general este foarte vechi, datând din 1996, moment de când nu a mai fost nici măcar actualizat. Factorul principal care contribuie la imposibilitatea soluţionării problemei este că singura instituţie autorizată să actualizeze acest document este Institutul de proiectare Buzău pe care, din lipsă de fonduri, administraţia publică locală nu l-a putut angaja să facă reactualizarea planului. Analizând dispunerea în teren a municipiului, observăm că multe străzi sunt foarte înguste, dispuse fără respectarea vreunei norme de sistematizare. Zonele cu blocuri de locuinţe sunt puţine şi limitate ca suprafaţă. Majoritatea zonelor rezidenţiale sunt formate din case vechi, dar în ultimii ani s-au construit şi multe noi. Nu există date oficiale, dar se estimează că blocurile de apartamente ocupă 25% din suprafaţa totală a municipiului. De regulă, acestea sunt blocuri cu patru niveluri. Zona industrială ocupă 15% din suprafaţa municipiului, iar restul de 60% este ocupat de case. Zonele rezidenţiale formate din case s-ar putea extinde, în mică măsură, pe terenurile fostelor unităţi militare, dar acolo reţeaua de alimentare cu apă este prevăzut să ajungă în anul viitor. Problema cea mai


30

dificilă este legată de alimentarea cu energie electrică, în condiţiile în care compania de electricitate nu extinde reţeaua pentru mai puţin de 20 de case. Cum cererea pentru case este în continuă creştere, autorităţile locale se văd puse în situaţia de a nu putea oferi condiţii pentru dezvoltarea unor noi activităţi industriale pe terenurile fostelor unităţi militare. În legătură cu locuinţele, trebuie subliniat că în municipiu există numeroase case construite sau refăcute fără autorizaţie, ai căror proprietari nu au mijloacele materiale care să le permită respectarea standardelor în vigoare. Infrastructură şi servicii de transport

Lungimea totală a străzilor este de 145 Km, din care 112 Km sunt asfaltaţi. O mare parte din reţeaua stradală a fost degradată şi nu a mai fost reasfaltată după construirea reţelei de canalizare. Reţeaua de străzi a municipiului este prezentată alăturat. Municipiul este conectat la reţeaua de cale ferată, fiind traversat de majoritatea trenurilor care fac legătura între sud - est şi centrul României cu partea de nord - est. Staţia de cale ferată a oraşului este una dintre cele mai vechi din ţară, fiind

construită de celebrul inginer constructor Anghel Saligny. Există o mare problemă cu locurile de parcare în Râmnicu Sărat. De regulă, oamenii îşi parchează maşinile pe partea carosabilă a drumurilor. Sunt doar câteva locuri de parcare amenajate în municipiu. De aceea, este necesară o creştere cu cel puţin 60% la sută a zonelor de parcare în centrul oraşului. Majoritatea locurilor de parcare cu taxă, amenajate de municipalitate pe partea carosabilă a drumurilor, nu oferă facilităţi specifice unor astfel de locuri.

Faptul că municipiul este situat pe drumul

european E 85 a obligat autorităţile locale să ia măsuri pentru evitarea accidentelor de circulaţie. În acest sens au fost introduse limite de viteză în oraş şi au fost instalate semafoare. Principala problemă este reprezentată de traficul greoi şi neorganizat din interiorul municipiului, atât pentru vehicule cât şi

pentru pietoni. Aceasta se datorează faptului că sistemul de semnalizare a traficului este departe de a fi performant. De aceea, este nevoie de un sistem integrat care să fluidizeze traficul în interiorul oraşului, inclusiv pe alte drumuri larg circulate unde se produc ambuteiaje în trafic datorită lăţimii restrânse a străzilor, ca şi faptului că nu sunt amenajate suficiente locuri de parcare iar populaţia îşi parchează maşinile pe carosabil strâmtorând şi mai mult străzile.


31

În ceea ce priveşte accidentele cu victime, datele de mai jos indică evoluţia indicatorilor în perioada 2004- 2006:

Conform Poliţiei municipale, situaţia în Râmnicu Sărat, ca număr de victime din accidente de circulaţie, este mai bună decât situaţia la nivelul judeţului. Pentru a reduce numărul de accidente şi pentru a fluidiza traficul intern, administraţia locală realizează un studiu de fezabilitate pentru construirea, în partea vestică a oraşului, a unei şosele de centură care să preia tot traficul greu. O asemenea rută ocolitoare va diminua, însă, turismul, deoarece potenţialii turiştii o vor putea folosi şi nu vor mai intra în oraş unde ar putea admira obiectivele din zona centrală.

Transportul public în comun este asigurat în prezent de o companie ale cărei acţiuni sunt deţinute în totalitate de către Primărie. Compania se numeşte SC Transport Urban de Călători SA şi este condusă de un consiliu de administraţie. SC TUC SA furnizează servicii de transport public şi către câteva localităţi înconjurătoare: Râmnicelul, Valea Râmnicului, Topliceni şi Podgoria. Rutele de transport sunt astfel organizate încât să cuprindă 50% din distanţă în municipiu şi 50% distanţă în suburbii, pentru a fi capabilă să atragă cât mai mulţi utilizatori posibil. Din

cele patru comune, trei beneficiază de autobuz iar a patra de microbuz. Numărul total de vehicule pe care compania îl are în dotare este de patru autobuze şi două microbuze.

Compania asigură şi transportul şcolar, majoritatea elevilor din cele patru comune mergând la şcoală cu autobuzele TUC. Parcul auto este foarte vechi, majoritatea autobuzelor având mai mult de 15 ani, chiar dacă normele standard de funcţionare pentru ele prevăd o perioadă de 4-8 ani. Dintre toate vehiculele din dotarea TUC, doar un microbuz are un nivel de poluare mai mic, respectiv Euro2. O altă problemă este reprezentată de lipsa terminalelor pentru autobuze şi a refugiilor pentru staţiile de autobuz, în timp ce indicatoarele pentru staţie sunt improvizate.


32

În termeni financiari, cifra de afaceri anuală a companiei de transport public este următoarea:

Din datele de mai sus putem observa că respectiva companie a avut profit net de-a lungul anilor. Chiar dacă acesta ar putea fi pus pe seama inflaţiei crescânde dintr-o anume perioadă, se observă că şi atunci când inflaţia a scăzut, tendinţa de obţinere a profitului s-a menţinut. Autobuzele TUC asigură transportul pentru majoritatea elevilor şi muncitorilor din cele patru comune vecine Râmnicului Sărat şi sunt preferate în special pentru că ele respectă orarele, spre deosebire de autobuzele unor firme private, care acoperă transportul în aceleaşi zone iar preţul este mult mai mare decât cel practicat de TUC. Preţul biletelor TUC este mai mic, în medie, cu 60% decât celelalte preţuri. Chiar noii investitori apelează la TUC pentru transportul muncitorilor la şi de la locul de muncă, deoarece compania se bucură de încredere în municipiu. Mai jos este prezentat un tabel cu numărul persoanelor care călătoresc cu TUC din 1998 şi până în prezent:

În tabelul de mai sus se poate observa că, deşi economia municipiului a înregistrat o

scădere şi o mare parte a populaţiei a scăzut şi chiar dacă există o acerbă competiţie cu deţinătorii privaţi de mijloace de trasport, serviciul de transport public TUC a înregistrat o creştere constantă a numărului de clienţi. La data realizării Strategiei era prevăzut ca, de la 1 august 2007, parcul auto al TUC să fie înnoit cu patru microbuze cu o capacitate de 50-70 de locuri fiecare (23-27 scaune), care ar putea să acopere necesarul pentru transport public intern în municipiu şi suburbii. Consiliul municipal a aprobat după lungi dezbateri achiziţionarea acestor microbuze iar aprobarea reprezintă un semn pozitiv în condiţiile în care


33

TUC nu a primit, până în prezent, un sprijin substanţial de la Primăria oraşului. Compania a supravieţuit prin forţe proprii, bazându-se în special pe veniturile din zonele suburbane, nivelul transportului urban fiind insuficient pentru a acoperi nevoile financiare ale TUC. Parcuri şi spaţii verzi Parcurile şi spaţiile verzi sunt considerate a fi insuficiente pentru nevoile actuale ale municipiului, cât şi pentru a pune în valoare obiectivele turistice. Compartimentul responsabil cu întreţinerea acestora este Serviciul pentru dezvoltarea domeniului public, subordonat Primăriei. Serviciul are o pepinieră în care se cultivă flori, copaci şi arbuşti, dar această pepinieră are nevoie de apă, încălzire şi adăpostirea echipamentelor pentru a funcţiona la capacitate. Anual, sunt plantaţi în jur de 300 de copaci, însă doar 50 ajung la maturitate, restul fiind distruşi de unii dintre locuitori. Acelaşi serviciu a plantat aproape 4000 de salcâmi pe malurile râului Râmnic, dintre care doar 1000 se mai află la locul lor, restul fiind distruşi în acelaşi mod, deşi acolo există un serviciu de pază, care nu se dovedeşte însă prea eficient. Serviciul domeniului public are în dotare tractoare, maşini pentru tuns iarba, alte echipamente, dar sunt necesare, în continuare, investiţii pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale. De asemenea, este nevoie de mai mult personal pentru o bună administrare şi întreţinere a domeniului public. Programul finanţat de guvern prin AJOFM a fost util în acest sens, dar insuficient, deoarece majoritatea angajărilor a fost realizată pentru perioade de timp limitate, în special perioada de iarnă şi mai puţin de o cincime pe perioada verii.

În municipiu există 12 terenuri de joacă, dar nici unul nu este conform standardelor europene în acest domeniu. Terenurile existente sunt prevăzute cu dispozitive din metal - şi acelea parţial distruse de uzul excesiv de-a lungul anilor - iar normele europene prevăd ca ele să fie construite din materiale plastice.

Serviciul domeniului public este responsabil şi cu sterilizarea câinilor vagabonzi. Problema a devenit acută deoarece pe străzile Râmnicului Sărat vagabondează mulţi câini iar numărul persoanelor specializate în capturarea şi sterilizarea lor este mic. Nici adăpostul existent pentru câinii vagabonzi nu este suficient pentru nevoile curente. Încălzirea şi reţeaua de gaze

Situaţia detaliată a sistemului de încălzire din Râmnicu Sărat este prezentată în cele ce urmează:


34

Încălzirea în municipiu a fost asigurată de centrale termice de zonă, dar acestea sunt acum în mare majoritate închise, o dată cu apariţia pe piaţă a centralelor proprii de încălzire. Problema principală la capitolul încălzire o reprezintă accesibilitatea redusă a populaţiei la serviciile de încălzire, în principal din cauza creşterii preţului la combustibilul uilizat pentru producerea agentului termic, care a devenit greu suportabil pentru populaţie.

Funcţionarea unităţilor de încălzire centralizată este administrată de ACVATERM SA, companie deţinută de Consiliul Local al oraşului. Au existat 13 centrale termice, din care doar 6 mai funcţionează, la doar 20-30% din capacitatea lor iniţială. Toate centralele au fost renovate şi dotate cu echipamente moderne, dar o parte importantă a populaţiei nu a putut achita serviciile şi a renunţat la căldura furnizată în sistem centralizat. Din totalul de

7600 de apartamente conectate iniţial la sistemul centralizat de încălzire, doar 800 au mai rămas racordate. Beneficiarii rămaşi racordaţi întâmpină probleme, deoarece numărul mare de debranşări scade eficienţa sistemului, provoacă pierderi care sunt ulterior plătite de tot mai puţinii consumatori racordaţi.

Totuşi, tendinţa actuală este de rebranşare la reţea, din cauza ineficienţei unităţilor de încălzire individuale şi obligativităţii deţinătorilor acestora de a obţine autorizaţii de funcţionare. În eventualitatea că acest proces va avea loc, sistemul centralizat va avea toate şansele să funcţioneze din nou eficient şi la capacitate, mai ales că utilizează gaze naturale şi că încă se mai pot primi sume importante pentru centrale şi contorizare prin Programul guvernamental de termoficare 2006-2009, care poate completa dotarea şi modernizarea sistemului de încălzire în Râmnicu Sărat.

Majoritatea apartamentelor existente nu au termoizolaţie sau faţade reabilitate. Este aplicabil un program guvernamental prin care sunt acoperite 30% din costuri pentru termo-izolaţia clădirilor. Alte 30% din costuri sunt suportate de Consiliul local, iar restul de către proprietari. Surprinzător, încă nu au fost cereri pentru aceste fonduri, poate şi pentru că populaţia nu poate suporta costurile ce-i revin pentru reabilitarea termică a apartamentelor. În ceea ce priveşte furnizarea gazului metan, aproximativ 80% din municipiu este conectat la reţea încă din 1996. Singurul cartier neacoperit de reţea este Barasca. Apă potabilă

Alimentarea cu apă reprezintă o problemă pentru municipiu. Reţeaua de apă este foarte veche, are 60 de ani, aproape de termenul limită până la care poate fi exploatată. De altfel, cetăţenii se plâng, uneori, că la robinet apa vine cu rugină. Apă potabilă este extrasă din trei surse forate, în condiţiile în care zona Râmnicu Sărat este săracă în apă de suprafaţă iar apa râului este sărată. Staţia de pompare are o capacitate de 12 500 metri cubi. Reţeaua de furnizare a apei în oraş are 91,3 km, acoperind în totalitate necesităţile blocurilor de apartamente, în proporţie de 95% pe cele ale agenţilor economici, de 100% pe cele ale instituţiior publice. 98% din populaţia municipiului este conectată la reţeaua de apă, iar 74% dintre consumatori au contoare de apă.


35

În 2005, consumul total de apă potabilă a fost de 2 647 250 metri cubi, din care doar

1704 621 metri cubi au fost facturaţi, restul de 36% reprezentând pierderi. Acestea se datorează faptului că sunt multe pierderi, datorate instalaţiilor învechite, în timp ce populaţia şi agenţii economici au contoare şi plătesc doar ceea ce consumă. Pierderile sunt suportate de producător, vinovat pentru proasta întreţinere a conductelor. În 2006, ACVATERM a produs 2 525 123 metri cubi de apă potabilă, din care doar 1 676 102 au fost facturaţi, rezultând o pierdere de 34%. Evoluţia detaliată a facturilor la apă pe perioada 2000-2006 este prezentată în cele ce urmează.

Din datele de mai sus putem observa o scădere semnificativă a consumului de apă, în special la blocuri şi la agenţii economici, nevoiţi să-şi gospodărească mai bine apa după introducerea contorizării, dar şi datorită creşterii preţului apei potabile. Apă uzată

În ce priveşte transportul şi epurarea apei uzate, municipiul se confruntă cu o situaţie dificilă în ceea ce priveşte poluarea solului şi a emisarului râul Râmnicu Sărat, cu consecinţe asupra florei şi faunei acestui râu.

Canalizarea municipiului este întinsă pe o reţea de 63,1 km, care acoperă în jur de 90% din lungimea străzilor vechi ale municipiului, exceptând noile cartiere. În total, aproape 65% din municipiu este acoperit de reţeaua de canalizare. Cartierele Anghel Saligny, Alecu Bagdat şi Bariera Focşani, nou parcelate pentru construirea de case, nu sunt legate la reţea. Cantitatea de apă risipită din 2000 încoace este evidenţiată în următorul tabel:


36

Se prevede creşterea semnificativă a folosirii reţelei de canalizare ca urmare a extinderii prin proiectul Phare RO 0108.03.05.430 - Extinderea reţelei de canalizare în cadrul municipiului Râmnicu Sărat, aflat în implementare.

Municipiul deţine o staţie mecanico-biologică care, însă, este foarte veche şi trebuie înlocuită cu una nouă. ACVATERM a predat la începutul lui 2006, la Ministerul Mediului, studiul de fezabilitate Reabilitarea şi renovarea tehnologiei Staţiei de epurare a apei uzate din Municipiul Râmnicu Sărat şi aşteaptă ca proiectul să fie finanţat din fonduri structurale cu prioritate, până în 2012. Proiectul îşi propune să înlocuiască vechile unităţi ale Staţiei cu unele noi, în conformitate cu standardele europene.

În momentul de faţă, reţeaua de canalizare locală colectează apă folosită atât în gospodării cât şi de la agenţii economici. Următoarele companii deversează apa uzată în sistemul de canalizare al oraşului, în conformitate cu contractele încheiate în acest scop.


37

Apele uzate deversate în sistemul de canalizare al municipiului între 2003-2005 aveau

un nivel de poluare de CB05 şi indicatori MTS mai mari decât valorile limită admise prin Decizia de Guvern 325/ 2005, ce modifică Decizia de Guvern 188/ 2002. Din cauza vechimii şi slabei dotări a staţiei de epurare a apei uzate din municipiu, calitatea apei tratate şi deversate în râul Râmnic este foarte proastă. Potrivit Hotărârii de Guvern 325/ 2005, valorile admise pentru 2 dintre indicatorii de puritate a apei sunt de 35.0 mg/l pentru MTS şi de 25.0 mg/l pentru indicatorii CB05. Valorile acestor indicatori la Staţia de epurare din municipiu s-au înrăutăţit de-a lungul timpului, aşa cum se vede din tabelul de mai jos:

Staţia de epurare a apelor uzate din Râmnicu Sărat a fost realizată în trei etape, în

1972, 1976 şi respectiv 1980, fără coerenţă însă între cele trei etape, ceea ce a determinat mari probleme în exploatare şi întreţinere. Instalaţiile funcţionează doar parţial şi fără echipamentul modern necesar pentru a asigura calitatea apei epurate la nivelul indicatorilor prevăzuţi prin normele stabilite la nivel naţional. ACVATERM S.A. are echipamente relativ bune, inclusiv un laborator pentru calitatea şi monitorizarea apei, exceptând epurarea apei uzate. Personalul este insuficient şi are nevoie de specializare. ACVATERM S.A. va trebui să demonstreze că personalul său va fi capabil să administreze corespunzător proiectele realizate cu sprijinul Uniunii Europene.


38

ACVATERM S.A. vrea să devină operator regional pentru sistemele de apă, astfel încât să capete eligibilitate în obţinerea fondurilor structurale pentru dezvoltare. Pentru a deveni un operator regional autorizat, ACVATERM S.A. trebuie să furnizeze apă şi sevicii pentru apa uzată pentru cel puţin 100 000 de locuitori din zonă. În acest moment, compania livrează servicii pentru doar 32 000 de oameni, dar are disponibilitatea de a atrage şi cererea altor localităţi din zonă. Oricum, pentru a demonstra posibila eficienţă, ca preţ de cost, a ACVATERM ca operator regional este nevoie de eforturi deosebite în condiţiile în care poziţia geografică a municipiului nu permite realizarea unui sistem concentric în care să fie incluse comunele din jur, mai cu seamă că unele dintre acestea se află în judeţul Vrancea. Soluţia ar fi ca operatorii strategici în acest domeniu să fie stabiliţi la nivel de judeţ, datorită faptului că birocraţia administrativă ar face dificilă asocierea mai multor localităţi din judeţe diferite pentru organizarea unor sisteme de apă comune.

Reţele electrice Pentru iluminatul public, în municipiu sunt instalate circa 2.200 de lămpi, care sunt foarte vechi şi trebuie des înlocuite sau reparate. Serviciul de dezvoltare a domeniului public a cumpărat, recent, 600 de lămpi economice de foarte bună calitate şi speră ca în curând 75% din numărul total al lămpilor să fie înlocuite.

Gestionarea deşeurilor În 2006 se produceau 88 199,44 tone de deşeuri domestice în Râmnicu Sărat şi în 10 dintre comunele înconjurătoare, adică în 26 484 de gospodării. În prezent nu există servicii de colectare a deşeurilor în comune. Infrastructura pentru gestionarea deşeurilor este relativ slabă în Râmnicu Sărat. Deşeurile nu sunt colectate selectiv, în afară de ambalajele PET, care pot fi depozitate în containere separate în zonele blocurilor de apartamente sau care sunt colectate de populaţia rromă şi livrate spre reciclare. De asemenea, vehiculele de transport al deşeurilor domestice sunt sub standardele din domeniu. Groapa de gunoi a oraşului nu este conformă standardelor europene, fiind un real pericol pentru sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurător. De altfel, acest loc se află situat la doar 200 m de zona locuită şi nu este prevăzut cu garduri de protecţie. Chiar dacă este asigurată paza în două schimburi, încă sunt aspecte de siguranţă ce ar trebui avute în vedere. Groapa de gunoi nu este prevăzută cu instalaţii decantoare pentru apă şi nici cu instalaţii de degazeificare sau cu echipament de sortare, reciclare şi tratare a deşeurilor. Compania responsabilă cu gestionarea deşeurilor domestice în Râmnicu Sărat, SC RER Ecologic Buzău SA, a primit, recent, 442 921 euro dintr-un proiect Phare pentru construirea unei rampe de transfer al deşeurilor, atât pentru municipiu cât şi pentru zonele limitrofe, comunele din jur fiind de acord să pună bazele unei asociaţii pentru colectarea deşeurilor. Rampa de deşeuri va asigura servicii pentru 81 278 locuitori din Râmnicu Sărat şi alte 12 comune din jur. Rampa va fi organizată pe o suprafaţă de 8200 de metri pătraţi şi va fi dotată cu toate facilităţile necesare pentru acest tip de lucrări, la standarde europene, inclusiv pentru colectarea selectivă a deşeurilor.


39

În afară de cantitatea de deşeuri domestice, în 2006 se produceau 68 868.56 tone de deşeuri industriale. În cadrul companiei Fermit SA se află un vechi depozit de deşeuri tehnologice, cu o suprafaţă de 3 ha, nefolosit, iar firma transportă deşeuri tehnologice la Medgidia, la o mare distanţă şi la preţuri considerabile. În ce priveşte deşeurile de echipamente electronice, există un loc de depozitare, amenajat de Primărie, dar şi planuri de dezvoltare a activităţii. Conform legii, de organizarea depozitării acestor echipamente ar trebui să se ocupe distribuitorii şi producătorii lor, dar, constatând că ei nu fac acest lucru, Primăria se implică, chiar dacă nu are o responsabilitate prevăzută prin lege. Deşeurile medicale ale Spitalului local, în absenţa unui incinerator în municipiu, sunt transportate la Ploieşti pentru a fi incinerate. Concluzii

Râmnicu Sărat se găseşte foarte aproape de Focşani şi Buzău, oraşe care sunt principalii săi competitori în ceea ce priveşte impunerea ca pol urban. De asemenea, legislaţia existentă complică lucrurile în ceea ce priveşte o focalizare a intereselor comune, mai cu seamă că lipsa de interes şi cooperare a comunelor din jur limitează posibilităţile de progres în gospodărirea municipiului, prea mic pentru realizarea, pe cont propriu, a unor proiecte de anvergură. În orice caz, dezvoltarea economiei, împreună cu câteva intervenţii urbanistice specifice, s-ar putea dovedi benefică pentru atingerea scopului propus.

Râmnicu Sărat poate identifica noi terenuri pentru construirea de zone rezidenţiale şi poate aduce îmbunătăţiri zonelor urbane deja existente, conferindu-le atributele unor zone mai atractive. Fondurile europene disponibile vor putea contribui substanţial în această direcţie. Îmbunătăţirea unor utilităţi publice cum ar fi distribuţia de apă, încălzirea oraşului, canalizarea, colectarea integrată a deşeurilor şi tratarea apei reziduale cu ajutorul fondurilor

europene este absolut necesară.

Râmnicu Sărat este un oraş cu un plan urbanistic foarte vechi, iar lipsa terenului disponibil pune sub semnul întrebării expansiunea sa viitoare, mai cu seamă că nu există orientare şi planificare strategică în acest sens. De altfel, administraţia publică locală este limitată bugetar în realizarea unei planificări urbane moderne, chiar dacă specialiştii Primăriei sunt îndeajuns de competenţi pentru a face acest lucru.

Municipiul s-a confruntat în ultimii ani cu o creştere mare a cererii pentru case noi,

ceea ce ar putea determina mărirea valorii terenurilor pentru construcţii. În oraş nu sunt, însă, terenuri disponibile în acest scop. Lipsa terenurilor este evidentă şi în cazul parcărilor auto. În ceea ce priveşte traficul auto, din cauza îngustimii străzilor se produc accidente de circulaţie, problemă amplificată şi de trecerea prin municipiu, pe drumul european E 85, a maşinilor de tonaj greu. De aceea, este necesară o şosea care să ocolească Râmnicu Sărat şi pe care să fie deviate vehiculele grele.

Municipiul se învecinează cu râul Râmnic, fiind limitat ca posibilităţi de extindere în

partea estică. Turismul nu este prea bine sprijinit de estetica urâtă la vedere a faţadei caselor,

exceptând drumul central ce duce la piaţa centrală şi clădirea Primăriei, zone care într-o oarecare măsură sporesc aura oraşului.


40

Ca utilităţi publice, reţeaua de gaze este considerată foarte bună, iar reţelele de apă şi canalizare acoperă marea majoritate a nevoilor populaţiei. Vechimea reţelei de distribuţie a apei generează diminuări ale calităţii apei şi o slabă profitabilitate a companiei de distribuţie a apei. Administraţia publică locală se implică îndeajuns de bine, dar lipsa fondurilor de intervenţie este principalul motiv pentru situaţia existentă. Reţeaua de încălzire centrală este dezvoltată, dar mulţi locuitori preferă să folosească mijloace individuale de încălzire. De aceea, se înregistrează un mare procentaj al capacităţii de energie termică neutilizată, ceea ce scade profitabilitatea companiei de încălzire centrală, care a ajuns să depindă de consumul companiilor private. Altfel, se înregistrează mari pierderi de energie datorită nivelului scăzut de izolare termică a clădirilor. Se impune să fie întreprinse rapid acţiuni pentru a creşte încrederea publică în serviciile ACVATERM, revenirea la sistemul centralizat a celor debranşaţi, atât în interesul acestora cât şi în cel al companiei. În eventualitatea în care acest deziderat nu este realizabil, se impune găsirea de soluţii alternative pentru creşterea gradului de suportabilitate în rândul populaţiei în ceea ce priveşte costurile de încălzire.

ACVATERM S.A. este, de asemenea, responsabilă pentru tratarea apei uzate din

municipiu. Însă tehnologia de care dispune este foarte veche, în discordanţă cu legislaţia europeană, poluează râul Râmnicu Sărat cu deşeuri toxice şi are nevoie urgentă de reabilitare. Municipiul nu are un sistem integrat, la standarde europene, pentru colectarea deşeurilor. Capacitatea limitată a companiei de a deveni operator regional autorizat devine şi o potenţială ameninţare la impunerea Râmnicului Sărat ca pol urban.

Reţeauna locală de drumuri este nesatisfăcătoare. Ea necesită modernizarea şi reabilitarea completă, inclusiv a reţelelor încorporate în drum, dotarea cu mobilier stradal specific, amenajarea de piste pentru biciclete, accesul persoanelor cu handicap, fluidizarea accesului către străzile principale din oraş.

Sistemul de iluminat public a fost recent dotat cu noi lămpi

economice, fapt ce a reprezentat şi o bună operaţiune întreprinsă pentru înfrumuseţarea oraşului.

Serviciul pentru dezvoltarea domeniului public se preocupă cu toate mijloacele să dezvolte dimensiunea edilitar urbană a municipiului, chiar dacă resursele sale financiare şi umane sunt limitate. Râmnicu Sărat duce încă lipsă de suficiente spaţii verzi şi parcuri, terenuri de joacă la nivelul cerinţelor UE, cât şi de un sistem de semnalizare în trafic adecvat şi sigur.

Compania locală de transport public, deşi nu are cele mai bune dotări, furnizează

servicii bune şi permisibile ca preţ, iar oamenii par să aprecieze acest lucru. Rămân însă problema profitabilităţii scăzute, cea a autobuzelor vechi şi poluante, iar proiectele Companiei se limitează doar la construirea de noi staţii de autobuz.


41

Analiza SWOT Puncte tari Puncte slabe O bună reţea de gaze naturale (80%) şi perspective certe de dezvoltare viitoare

Slaba dezvoltare infrastructurală în preajma râului Râmnic nu permite extinderea rapidă a oraşului

Creşterea cererii de noi case ar putea ridica preţul terenurilor

Lipsa de terenuri pentru extinderea municipiului

O bună reţea de canalizare (90% din lungimea străzilor vechi) şi perspective de a se extinde

Planul urbanistic curent este foarte vechi şi municipalităţii îi lipseşte o planificare urbană modernă

Sisteme de încălzire centrală reabilitate Slabă accesibilitate a părţii estice la restul municipiului Excelentă acoperire a reţelelor de apă (98% din totalul populaţiei)

Municipiului îi lipsesc rutele de centură pentru drumuri în devierea traficului aglomerat

Nivel avansat de instalare a contoarelor de apă (74% din populaţie)

Administraţiei locale îi lipsesc fondurile pentru implementarea viziunii de planificare urbană

Municipalitatea este bine conectată la reţeaua de cale ferată naţională

Aspect extern estetic urât al vechilor blocuri de apartamente

Drumuri interne de bună calitate Vechile blocuri de apartamente au o proastă izolaţie termică, care generează pierderi de energie

Servicii bune oferite de compania de transport local la preţuri permisibile cu orare standard şi punctualitate

Cererea de terenuri pentru case este mai mare decât cererea pentru noi unităţi industriale, solicitând costuri suplimentare pentru bugetul consiliului local

Existenţa unor buni specialişti în cadrul serviciului de urbanism al Primăriei

Existenţa multor case construite sau refăcute fără autorizaţie

Compania publică de încălzire centralizată lucrează la doar 20-30 la sută din capacitate

Lipsa parcărilor atât în zona centrală cât şi în cartiere datorită drumurilor foarte strâmte

Servicii de iluminat public bune, după cumpărarea şi instalarea de lămpi economice

Existenţa unor locuri de parcare improprii

Bună implicare a Primăriei în problemele de infrastructură

Lipsa de garaje pentru uzul public

Bună administrare a companiei responsabile cu furnizarea apei şi colectarea apei reziduale

Străzile strâmte sunt cauza frecventă a ambuteiajelor în trafic şi a accidentelor în circulaţie

Profit scăzut pentru compania de transport public (SC TUC), ceea ce limitează posibilitatea de îmbunătăţire a serviciilor şi înnoire a autobuzelor

Stare învechită a mijloacelor de transport, autobuze şi microbuze poluante

Lipsa unor terminale de autobuze şi a unor staţii de autobuz amenajate şi dotate corespunzător pentru călători

Reţea de furnizare a apei învechită, motiv al pierderilor companiei publice de furnizare a apei (Acvaterm SA)

Proasta calitate a apei potabile a redus consumul de apă şi cifra de afaceri a companiei publice de furnizare a apei

Lipsa de surse naturale de apă potabilă Spaţii verzi şi parcuri insuficiente Capacitate limitată a Serviciului domeniului public Terenuri de joacă insuficiente şi necorespunzătoare Sistem de semnalizare în trafic sărac

Veniturile companiei de încălzire centrală depind mult de consumul firmelor private, în timp ce cetăţenii nu-şi permit achitarea facturilor

Poluarea râului, generată de deversarea apei reziduale de la staţia de tratare a apei

Potenţial slab al Acvaterm SA să devină operator regional autorizat

Nealinierea la standardele UE a depozitului de deşeuri local

Lipsa de facilităţi pentru colectarea selectivă a deşeurilor Absenţa unui incinerator în localitate sau în apropiere


42

Oportunităţi Ameninţări Existenţa unei foste baze militare, cu acces la utilităţile publice, care poate fi transformată în parc industrial

Apropierea faţă de Buzău şi Focşani ar putea limita rolul municipiului Râmnicu Sărat ca pol urban

Există terenuri disponibile pentru extinderea municipiuluii, utilizabile momentan doar agricol

Legislaţia complicată cu privire la gospodărire ar putea întârzia relansarea gospodăririi municipiului

Extinderea reţelei de canalizare prin programul Phare

Legislaţia naţională ar putea să nu permită municipiului să achiziţioneze terenuri pentru a se extinde

Fondurile UE pe diferite proiecte de infrastructură Lipsa de interes din partea comunelor vecine pentru parteneriate în proiecte regionale de infrastructură sau pentru concesionarea unor terenuri cu scopul dezvoltării municipiului

Transformarea ACVATERM SA în operator regional autorizat pentru apă şi apă reziduală

Masiva debranşare a populaţiei de la utilităţile urbane dacă preţul serviciilor rămâne ridicat

Achiziţionarea a 4 microbuze pentru transportul public local

Transportul pirat şi alte companii competitoare în transportul public pe aceleaşi rute

Programul guvernamental de termoficare 2006-2009, prin care s-ar putea finaliza reabilitarea centralelor şi contorizarea căldurii în oraş

Lipsa interesului regional şi naţional în materie de alocare de fonduri pentru îmbunătăţirea capacităţii instituţionale la nivel local

Existenţa unor programe şi fonduri pentru izolarea termică a locuinţelor

Imposibilitatea de asigurare a calităţii, continuităţii, eficienţei şi eficacităţii servicilor publice furnizate populaţiei şi de adaptare a acestor sevicii la nevoile reale ale populaţiei

Posibila reabilitare a staţiei de tratare a apei reziduale prin fonduri structurale UE

Potenţiala construire a unei rampe de transfer a deşeurilor şi a unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor cu un program de fonduri Phare


43

2.2. Economie şi mediu de afaceri Analiză Râmnicu Sărat reprezintă încă din vechime un municipiu cu o bogată tradiţie în comerţ. Mediul economic este compus din 821 de companii, cu o cifră de afaceri totală de 172 622 173 RON, din care industria are o cifră de afaceri de 89 115 105 RON. Industria

Principalele probleme ale sectorului industrial sunt reprezentate de lipsa diversificării producţiei industriale şi lipsa pieţelor de desfacere pentru produsele existente. Industria locală a suferit schimbări importante după 1989, majoritatea unităţilor de producţie fiind privatizate, însă doar câţiva dintre noii proprietari au reinvestit în companiile lor pentru a produce, în timp ce alţii, cum ar fi cei din sectorul de vinificaţie şi al conservelor din legume şi fructe, le-au cumpărat ca să le dezasambleze şi să le vândă bucată cu bucată. O a treia categorie o reprezintă cei care nu au închis unităţile de producţie, dar din lipsă de fonduri le-au redus activităţile la un nivel foarte scăzut.

În ceea ce priveşte personalul, industria locală suferă de pe urma lipsei de muncitori calificaţi în domeniul producţiei, după ce majoritatea acestora s-au pensionat iar pe plan local nu sunt cursuri vocaţionale în domeniile cerute de întreprinzători.

Industria textilă a confecţiilor este foarte puternică, ţinând ocupate o mare parte a femeilor din zonă.

Există şi o industrie puternică în construcţii, prin intermediul a foarte multe companii de construcţii stabilite în municipalitate, care execută construcţii pe tot parcursul ţării.

Majoritatea firmelor mici şi mijlocii din domeniul industrial operează cu echipament vechi, au făcut foarte puţine investiţii în echipament şi tehnologie nouă. Aceasta se reflectă în nivelul scăzut al productivităţii şi în costurile mari ale produselor. Companiile mici şi mijlocii reprezintă un sector necompetitiv, neputând atrage proiecte finanţate din fonduri europene. Acestea nu au implementat standarde de calitate sau de mediu - ISO - şi nu au dezvoltat instrumente de planificare corporatistă.


44

Servicii şi comerţ

Companiile comerciale au probleme de obicei în atragerea de împrumuturi şi dobânzile băncilor sunt ridicate pentru bugetul antreprenorilor.

Sectorul de servicii este relativ bun pentru mărimea oraşului, oricum există cerere şi pentru alte servicii în municipalitate de vreme ce nu sunt suficienţi furnizori de servicii activi pe piaţa locală.

Una dintre cele mai mari probleme înfruntată de companiile locale reprezintă lipsa de comunicare şi informare. Agenţii economici se plâng că primesc informaţiile despre oporunităţile de finanţare ale UE prea târziu chiar dacă se organizează sesiuni de informare de către primărie, ele nu sunt suficiente pentru nevoile companiilor. Prezenţa camerei locale de comerţ nu a fost exploatată încă de companiile locale deoarece aceştia au format o uniune a comerţului pentru a primi informaţii într-un mod mai organizat şi mai ieftin. În plus, nu este nici o

companie de consultanţă activă în municipalitate. În acelaşi mod nu există nici o companie de publicitate în oraş şi aceasta creează o prăpasite de marketing în cadrul companiilor locale, neavând mijloace eficiente de a-şi promova produsele.

Chiar dacă o mare parte a firmelor au creat site-uri de internet, sectorul ICT nu este suficient dezvoltat aici ca oriunde în România în special pentru populaţie, doar 25% dintre gospodării deţinând acces la internet.

Râmnicu Sărat are o piaţă modernă, dotată cu echipamente şi facilităţi care să asigure desfăşurarea activităţii la standarde europene. Atât comerţul en-gross cât şi cel en-detail continuă tradiţia seculară râmniceană, fiind foarte dezvoltate în raport cu alte localităţi de dimensiuni similare din România. Agricultură

Productivitatea acestui sector a fost sever afectată de seceta din ultimii ani, de lipsa echipamentului modern, fărămiţarea terenurilor agricole, lipsa sistemelor de irigaţii, degradarea continuă a terenurilor şi renunţarea, în numeroase situaţii, la folosirea îngrăşămintelor. Preţurile scăzute ale produselor agricole i-au demotivat pe fermieri şi au contribuit la subdezvoltarea sistemului.

Fermierii locali nu au

echipamentele necesare pentru a face o agricultură performantă, iar pentru a deveni competitivi pe piaţa naţională şi pe cea internaţională de profil au nevoie de utilaje noi, de mare productivitate. Nici unităţile mai mari de producţie agricolă, aşa cum este asociaţia Voinţa, cea mai mare din oraş, nu are suficiente echipamente şi


45

maşini agricole, iar pentru a executa lucrările agricole apelează la închirieri. Sistemul de irigaţii, care acoperea 200 de hectare, a devenit în mare parte nefuncţional, deoarece reţeaua de conducte a fost distrusă.

Prin lege, fermierii primesc de la Guvern şi de la Uniunea Europeană subvenţii pentru anumite culturi în valoare de până la 86 de euro/ha, precum şi alte fonduri pentru creşterea de taurine, porcine, albine, păsări, oi şi capre, dar aceste subvenţii, deşi se vor acorda şi în perioada 2007- 2013, nu par să îi ajute pe fermieri să producă şi să trăiască mai bine. Ca urmare, majoritatea dintre ei nu folosesc aceşti bani pentru activităţi agricole. Singura modalitate de verificare a modului de utilizare a subvenţiilor o reprezintă controalele la faţa

locului. Metoda propusă de Agenţia pentru plăţi şi intervenţii (APIA) din Râmnicu Sărat este alegerea unui eşantion de 5% dintre fermierii care au primit subvenţii şi apoi verificarea modului în care a fost lucrat pământul. Chiar dacă astfel se garantează justa întrebuinţare a subvenţiilor, nu este rezolvată problema de fond, a eficienţei investirii în agricultură. Agenţia consideră că soluţia cea mai bună ar fi ca banii să fie distribuiţi la marile asociaţii cărora, având specialişti, le-ar fi mult mai uşor să verifice realul impact al subvenţiilor asupra productivităţii.

Acesta este unul dintre motivele pentru care marile asociaţii trebuie încurajate. După cum ştim, agricultura devine competitivă doar pe suprafeţe mai mari. De altfel, în UE predomină lucrarea terenului agricol de către mari asociaţii, iar micile ferme au dispărut de-a lungul timpului. Fermierii locali din Râmnicu Sărat şi din localităţile vecine se arată reticenţi însă la ideea intrării într-o asociaţie, văzând-o ca pe o revenire la cooperativele agricole de producţie. Totuşi, în municipiul Râmnicu Sărat există mai multe asociaţii agricole: - Societatea agricolă Voinţa, cu 1045 ha de teren; - Asociaţia producătorilor de lapte; - Asociaţia crescătorilor de albine; - Asociaţia crescătorilor de bovine; - Asociaţia crescătorilor de ovine.

Aceste asociaţii nu sunt, însă, foarte active în promovarea intereselor producătorilor pe pieţele naţionale şi internaţionale.

În sectorul conservelor din fructe şi legume şi în cel al vinificaţiei, care cândva realizau exporturi pe pieţele internaţionale, este respinsă ideea asocierii cu producătorii, astfel că fermierilor le este dificil să-şi valorifice produsele pe piaţa naţională şi pe cea externă. Municipiul are un bun potenţial pentru agricultura ecologică. În comuna Puieşti, aproape de Râmnicu Sărat, sunt 44 de ha în care sunt realizate produse ecologice, culturile agricole fiind, în prezent, în al doilea an de conversie. Fermele produc în special plante medicinale şi cătină. De asemenea, în zona Ziduri sunt investitori care ar dori să producă legume ecologice.


46

Pentru promovarea agriculturii ecologice anul trecut a fost organizată la Râmnicu

Sărat o conferinţă pe această temă. Având în vedere că în anii trecuţi fermierii nu au avut puterea financiară pentru a cumpăra fertilizanţi, realizările de până în prezent indică o tendinţă de adaptare la cerinţele agriculturii ecologice, ceea ce asigură un avantaj competitiv fermierilor din zonă care au asemenea preocupări. Oricum, condiţiile în acest domeniu sunt foarte dure şi vor fi necesare eforturi pentru dobândirea etichetei Eco la unele produse. Concluzii

Activităţile industriale din zonă nu sunt foarte diversificate. Cifra de afaceri depinde foarte mult de industria de textile, de industria alimentară şi de alte activităţi din industria uşoară. Sectorul industrial a fost mult mai diversificat, dar după 1989 multe din activităţile industriale şi-au redus volumul ori au dispărut. De aceea, economia are nevoie de diversificare şi de creşterea competitivităţii unor companii care ar determina creşterea volumului de producţie şi a cifrei de afaceri în economia râmniceană. Şomajul în Râmnicu Sărat este ridicat, mai puţin în rândul femeilor, care au de lucru în industria textilă. Forţa de muncă nu are abilităţi profesionale deosebite, chiar dacă nivelul de educaţie al oamenilor este în general satisfăcător. Conducerile majorităţii companiilor au abilităţi de bază pentru o bună administrare a afacerilor, astfel încât se poate vorbi de posibilităţi manageriale pentru dezvoltarea economiei locale. În ceea ce priveşte pregătirea vocaţională în interiorul companiilor locale, aceasta nu este oferită prea des angajaţilor, situaţie în care nu se prea poate vorbi despre formarea managementului de nivel mediu, important atât pentru companiile mici cât şi pentru cele mijlocii.

Pe lângă aspectele ce ţin de calitatea managementului şi a forţei de muncă, majoritatea societăţilor au nevoie de retehnologizare, de echipament şi utilităţi moderne pentru a creşte capacitatea de producţie şi vânzările, dar mai ales, pentru a deveni competitive pe piaţa europeană. Lipsa fondurilor reprezintă principala cauză pentru care companiile nu şi-au extins activităţile la nivelurile prognozate, neavând nici capacitatea necesară pentru a primi granturi sau împrumuturi de la bănci, ori alt gen de fonduri, deşi sistemul bancar este relativ bine reprezentat în municipiu.

Autorităţile administraţiei locale îşi doresc şi încearcă să ajute întreprinderile mici să

crească, dar nu au încă mecanismele necesare în acest sens, ceea ce împiedică buna comunicare între autorităţi şi companiile sau investitorii locali. Administraţia publică locală a găsit, în anii precedenţi, câteva soluţii pentru a ajuta sectorul privat să beneficieze de fonduri europene, dar departamentul de specialitate mai are nevoie de personal pentru a sprijini efectiv companiile interesate. De asemenea, lipsa unor consultanţi specializaţi pe afaceri face ca unele oportunităţi de noi afaceri să fie pierdute iar oamenii să fie demotivaţi.

Râmnicu Sărat deţine o poziţie strategică în zonă, fiind situat pe un drum naţional şi internaţional, cu acces la calea ferată, având o infrastructură urbană dezvoltată aproape la media oraşelor din România. Este adevărat că municipiul este foarte aproape, la distanţă aproape egală, de două oraşe mai mari şi cu pieţe mai dezvoltate - Focşani şi Buzău, dar oportunităţile pe care le are pentru creşterea economică nu sunt exploatate în suficientă măsură.


47

Avem tradiţie în comerţ iar localnicii au foarte bune abilităţi antreprenoriale şi de comerţ, dar lipsa asociaţiilor de producători, ca şi capacitatea slabă a companiilor de a-şi promova produsele cu succes pe pieţele internaţională şi naţională, creează un mare obstacol pentru majoritatea micilor companii. Cum bogăţia nu se realizează uşor pe piaţa locală, salariile sunt foarte mici, generând migraţia oamenilor spre locuri unde pot avea servicii şi salarii mai bune. În agricultură, solul este considerat deosebit de bun, dar lipsa echipamentelor agricole moderne, a irigării şi dimensiunea mică a asociaţiilor agricole determină o scăzută punere în valoare a potenţialului agricol al municipiului.

România a devenit recent un paradis al investiţiilor pentru multe companii internaţionale. Sistemul legal din România se situează pe locul 7 în lume ca oportunităţi oferite pentru deschiderea de noi afaceri. Aceasta este o realitate de care cetăţenii şi autorităţile locale ar trebui să ţină seama. Competiţia regională pentru fondurile UE, la care iau parte şi alte oraşe şi municipii, poate scoate Râmnicu Sărat dintre potenţialii beneficiari dacă nu se acţionează repede şi

convingător, dacă nu sunt făcute programe temeinic argumentate în domeniile eligibile. Disponibilitatea granturilor UE creează oportunităţi şi pentru Râmnicu Sărat, după ce ţara noastră s-a integrat în Uniunea Europeană. Primăria a făcut paşi importanţi în această direcţie, elaborând Strategia de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2007-2013. Trebuie să construim prin puterile noastre şi să beneficiem de oportunitatea care ni se oferă, pentru a ne revitaliza economic şi pentru a atrage noi investiţii externe.

Municipiul are câteva puncte forte, dintre care amintim fosta bază militară, ce poate fi transformată într-un parc industrial modern, existenţa unei fabrici de regenerare a uleiurilor uzate şi a celei de prelucrare a tutunului, cu tot echipamentul necesar. De asemenea, resursele naturale şi climatul adecvat permit obţinerea de produse agricole ecologice. Sprijinită prin fonduri europene, agricultura va juca, fără îndoială, un rol important în creşterea economiei locale. Oricum, nivelul scăzut al competitivităţii locale în afaceri, capacitatea redusă de implementare a standardelor de calitate de către companii şi slaba absorţie de capital extern, asociată cu slaba diversificare a economiei locale, reprezintă o ameninţare la reuşita ieşirii din actuala recesiune economică. Toţi cei implicaţi din municipiu trebuie să-şi unească puterile şi, sub conducerea Primăriei, să stabilească parteneriate în sistem public - privat pentru a crea şi dezvolta fundamentul revitalizării economice în Râmnicu Sărat. Migraţia crescândă, nivelul ridicat de fărâmiţare a terenurilor şi slaba penetrare TIC în municipiu reprezintă o ameninţare pentru creşterea economică. Companiile locale trebuie să devină mai competitive, mai ales în stabilirea de proceduri de calitate moderne şi acreditate. De asemenea, trebuie să crească şi capacitatea de producţie ca şi nivelul profesional al angajaţilor, la standarde europene. Schimbările rapide de legislaţie şi apariţia mediului competitiv european reprezintă o ameninţare de luat în seamă de către agenţii economici locali, care trebuie să ia măsuri imediate.


48

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Un bun nivel mediu educaţional al populaţiei Lipsa forţei de muncă specializate şi a unui management corporatist

Industrie textilă puternică Lipsa forţei de muncă calificate în producţie

Şomaj redus în rândul femeilor Pregătirea vocaţională pentru angajaţii locali ai companiilor este foarte rară

Firme puternice de construcţii în oraş Tehnologia întreprinderilor mici şi mijlocii este învechită

Tradiţie centenară în procesarea lemnului Lipsa de fonduri nu le permite afaceriştilor locali să investească în tehnologie şi echipament

Interesul administraţiei locale în sprijinirea companiilor şi investitorilor

Dificultatea companiilor în obţinerea de fonduri datorită redusei conformizări la cerinţele băncilor

Infrastructură urbană bună pentru potenţialii investitori

Centrul oraşului nu este foarte atractiv pentru amenajarea de mari centre comerciale

Oraşul este situat pe un drum naţional şi pe reţeaua de cale ferată naţională

Lipsa de capital a comunităţii locale nu încurajează acordarea de francize

Sectorul bancar în oraş este dezvoltat Zona industrială existentă nu este bine dezvoltată iar infrastructura lipseşte

Existenţa unor bune reţele de comunicaţii Lipsa companiilor de consultanţă pe afaceri sau a altei forme instituţionale de sprijinire a serviciilor profesionale

Existenţa unui furnizor de produse agricole ecologice la nivel local

Cooperare ineficientă între companiile locale şi reprezentanţa locală a Camerei de comerţ

Soluri cernoziomice fertile, favorabile pentru dezvoltarea agriculturii

Capacitate slabă de marketing a companiilor locale, ceea ce nu permite explorarea de noi pieţe

Tradiţia comercială şi de negoţ a localnicilor Lipsa activităţilor de cercetare şi dezvoltare în cadrul majorităţii companiilor locale

Nivelul salarial scăzut din oraş poate constitui un stimul pentru potenţialii investitori Lipsa infrastructurii de irigatii în agricultură

Prezenţa unui oficiu local al Camerei de comerţ Lipsa unei asociaţii a proprietarilor Oraşul este situat foarte aproape de alte oraşe mari (Buzău şi Focşani) cu bune pieţe de desfacere Lipsa de echipament şi utilaje în agricultură

Experienţa administraţiei locale cu privire la absorbţia fondurilor de preaderare ale UE

Ineficienţa asociaţiilor locale agricole în promovarea intereselor fermierilor, datorată mărimii reduse a asociaţiilor

Existenţa unei fabrici de tutun de mare capacitate în zonă

Conştiinţă locală scăzută privind beneficiile organizării de asociaţii agricole

Capacitate de fabricare a uleiului în oraş Imposibilitatea fermierilor de a îşi vinde produsele la un preţ favorabil

Teren şi locaţii disponibile pentru înfiinţarea unui parc industrial modern în zona fostei unităţi militare Activităţi industriale insuficient diversificate

Potenţial natural şi climat adecvat pentru producţia de produse alimentare ecologice Grad ridicat de fărămiţare a terenurilor

Slabă capacitate în implementarea standardelor de calitate de către companiile locale (ca ISO)

Slaba productivitate a companiilor locale s-ar putea transforma în dezavantaj competitiv


49

Oportunităţi Ameninţări Creştere apreciabilă în sectorul construcţii din România Competiţie regională pentru surse de fonduri UE Recentele reforme legislative în România au plasat ţara pe locul 7 în lume la deschiderea pentru afaceri

Schimbări rapide ale legislaţiei economice fără instrumente de implementare rapidă în plan local

Parteneriate în sistem public-privat şi stimulente pentru noii investitori

Nivel ridicat al taxelor în comparaţie cu membrii UE avansaţi

Aderarea României la UE va creşte mediul competitiv şi legislativ al ţării Penetrarea ICT rămâne la nivel scăzut Disponibilitatea de fonduri UE Migraţie crescută datorită lipsei de locuri de muncă Posibilitatea exportării directe a produselor locale pe pieţele UE

Posibilă distrugere a recoltelor datorită calamităţilor naturale, inclusiv seceta

Potenţial de investiţii externe, în special după intrarea României în UE

Posibilă degradare a terenurilor, asemănător anilor anteriori

Printre numeroşii proprietari de ferme de subzistenţă s-ar putea dezvolta categoria noilor fermieri Potenţial pentru agricultură ecologică în zonă Utilizarea capacităţilor industriale actuale poate relansa rapid economia locală

2.3. Turism şi patrimoniu cultural Analiză La sfârşitul anului 2004, turismul reprezenta doar 0,3% din economia locală, iar de atunci situaţia nu s-a schimbat. Infrastructura şi serviciile turistice sunt slab dezvoltate iar oportunităţile turistice din zonă nu au avut prioritate, chiar dacă oraşul are un mare potenţial în acest domeniu. Municipiul are clădiri cu mare valoare istorică şi culturală, aşa cum am evidenţiat în prezentarea Centrului oraşului. Aceste clădiri reprezintă potenţiale destinaţii turistice, care trebuie promovate pentru a da consistenţă industriei turismului în municipiu. Vom încerca să evaluăm interesul turistic al tuturor clădirilor şi, apoi, să le includem în oferta noastră turistică.

Complexul Brâncovenesc. Prin aspectul său vechi şi spectaculos, complexul asigură premisele interesului turistic, în special pentru vizitatorii avizi de istorie şi arheologie; complexul reprezintă probabil cel mai valoros obiectiv turistic din Râmnicu Sărat. Muzeul municipal. Acest lăcaş de cultură reprezintă în mod categoric un obictiv turistic de primă mărime, care nu a fost însă promovat pe măsura valorii sale. Numărul impresionant al exponatelor şi diversitatea acestora, reflectând


50

artele plastice, etnografia, istoria, ştiinţele naturii şi istoria culturii, constituie cea mai de preţ bogăţie a muzeului. Fosta închisoare comunistă. Fosta închisoare comunistă poate constitui un important punct turistic al oraşului, aceasta fiind unul dintre puţinele locuri unde turişti din toată lumea pot vedea ororile regimului comunist. Aici sunt organizate periodic cursuri ale Universităţii de vară de către Institutul pentru investigarea crimelor comunismului. Vin aici studenţi ai facultăţilor de drept, sociologie, istorie, jurnalism din România şi Republica Moldova, pentru a studia şi înţelege mai bine ce s-a întâmplat în România în regimul comunist. Palatul Lupescu. Pentru a deveni obiectiv turistic trebuie să beneficieze de lucrări majore de reabilitare şi de amenajare a grădinii. Palatul este proprietate privată, iar destinaţia sa turistică trebuie impusă de cererea din domeniu. O asemenea cerere poate fi stimulată în situaţia în care centrul istoric al Râmnicului Sărat va fi valorificat ca zonă turistică. Palatul administrativ. Datorită folosirii lui ca sediu al Primăriei, Palatul nu a fost exploatat în scopuri turistice. În acest caz, Primăria va trebui să se mute într-o clădire nou construită şi modernă iar Palatul va fi reabilitat pentru a servi ca destinaţie turistică. Casa municipală de cultură. Casa municipală de cultură are toate şansele să servească drept centru de conferinţe şi ca gazdă pentru spectacole de teatru, muzică şi concursuri de dans, expoziţii etc. Poate deveni şi principal centru vocaţional de pregătire pentru râmniceni, situaţie în care va fi închiriată pentru activităţi companiilor private şi autorităţilor locale. Biblioteca municipală. Numărul şi diversitatea volumelor Bbibliotecii o fac a fi una dintre cele mai importante din judeţ. Această instituţie poate servi ca bibliotecă principală a polului urban Râmnicu Sărat prin atragerea de elevi, studenţi şi adulţi, prin organizarea altor activităţi specifice. Bisericile. Aşa cum am mai prezentat în lucrare, în Râmnicu Sărat şi comunele vecine există un număr impresionant de biserici ortodoxe, cele mai importante, ca obiective turistice, fiind Biserica Sfânta Paraschiva şi Biserica Sfântul Dumitru Bagdat. Valoarea istorică şi vechimea acestor biserici sunt argumente importante pentru atragerea turismului religios. În afară de bisericile existente, un obiectiv important va fi Catedrala, care se află în construcţie în apropierea Primăriei, pe atractiva rută turistică propusă. Sinagoga Evreiască. Sinagoga este o altă destinaţie turistică religioasă care trebuie să fie promovată în atragerea turiştilor, categoria ţintă fiind evreii din România şi din străinătate. De asemenea, monumentul Alexandru Vlahuţă, monumentul ridicat în memoria locotenent colonelului Ion Buzoianu şi obeliscul din cimitirul Eternitatea reprezintă obiective turistice valoroase, ce trebuie incluse în planul turistic al municipiului. Tot în centrul Râmnicului Sărat se găsesc multe case vechi şi frumoase, cu importantă valoare arhitecturală, în timp ce în partea estică a oraşului sunt două staţii vechi de tren, dintre care una, construită de celebrul inginer Anghel Saligny, este actuala Gară a oraşului, iar cealaltă, construită de acelaşi inginer, a avut ca proiect modele italiene.


51

Cadrul natural pare să aibă un potenţial uriaş pentru cicloturism pe Valea Râmnicului. Şi zona Podgoria, verde şi frumoasă, cu fâşii de pădure, dealuri, vii, pivniţe, situată pe un drum naţional, poate căpăta un potenţial turistic deosebit o dată cu construirea unei crame de degustare pentru iubitorii de vin. Totodată, multe dintre comunele învecinate au privelişti frumoase, care pot fi puse în valoare prin agroturism, mai ales după trecerea la agricultura ecologică. Municipiul este înconjurat şi de şantiere arheologice, zone de agrement frumoase, iar la 25 de km se află staţiunea Balta Albă, o staţiune balneară şi climaterică apreciată pe plan naţional datorită nămolului său cu proprietăţi terapeutice, şi care oferă o bună oportunitate pentru dezvoltarea turismului în zonă. În afară de obiectivele naturale şi culturale, Râmnicu Sărat are şi alte destinaţii potenţiale pentru turism. Ne referim în primul rând la subteranele oraşului, câteva tuneluri construite încă din timpuri străvechi pentru apărarea locului împotriva atacurilor barbare. Aceste tuneluri se găsesc într-o condiţie proastă, dar, restaurate, ar putea fi incluse în circuitul turistic al municipiului. În al doilea rând, Râmnicu Sărat ar putea beneficia de facilităţile sportive, printre care Sala de sport recent construită şi Complexul sportiv, unde pot fi organizate concursuri sportive pe plan local şi regional. În al treilea rând, există parcuri şi zone verzi care, prin înfrumuseţare şi reabilitare, ar putea contribui la satisfacţia turiştilor. Municipiul are şi alte locuri ce pot fi utile turiştilor: parcuri, magazine, ca şi râul Râmnicu Sărat care are, însă, nevoie de investiţii majore pentru a deveni atracţie turistică. Concluzii Oraşul are o bogată moştenire istorică şi culturală şi împrejurimi cu un mediu natural deosebit, care nu au fost însă valorificate ca sursă de venit la bugetul local. De asemenea, chiar dacă cererea pe piaţă pentru diferite tipuri de turism creşte simţitor, municipiul nu a exploatat, încă, nici o posibilitate de care dispune în acest domeniu. Infrastructura turismului nu s-a dezvoltat deloc, nefiind făcute investiţii nici din partea statului, nici a investitorilor privaţi. Râmnicu Sărat are acces la un drum naţional şi internaţional şi la reţeaua naţională de cale ferată, ceea ce constituie un avantaj strategic pentru dezvoltarea industriei turismului. Pe lângă clădirile istorice cu valoare deosebită din zona centrală şi traseul turistic propus, mai trebuie avute în vedere posibilităţile de turism în zonele vecine, cu referire la activităţile agroturistice, turismul religios şi de sănătate etc.

Turismul nu a reprezentat niciodată o prioritate a administraţiei publice locale, în condiţiile în care au lipsit şi fondurile pentru promovarea turismului. Ca urmare, nici nu au fost organizate acţiuni specifice, nici nu a fost realizată o publicitate care să atragă turiştii. Posibilitatea de a obţine granturi europene sau finanţări din alte surse, ca şi o nouă viziune, dinamică, a administraţiei publice locale pot schimba, radical, situaţia. De altfel, administraţia publică locală a căpătat, în ultimii ani, experienţă în ceea ce priveşte atât procedurile pentru


52

obţinerea de fonduri europene cât şi îmbunătăţirea mediului instituţional, fapt ce poate constitui un avantaj în dezvoltarea activităţilor de turism.

În momentul actual, oferta pentru turism este absolut dezamăgitoare, potenţialul turistic nefiind pus în valoare. Dar, tocmai de aceea, posibilităţile de dezvoltare a industriei turistice sunt mari. Creşterea cererii în turism, împreună cu noile oportunităţi de finanţare apărute o dată cu intrarea României în UE obligă Râmnicu Sărat să devină un jucător cunoscut în acest domeniu. Posibila creştere economică, realizarea noii zone urbane şi proiectele din domeniul transportului ar trebui să constituie argumentele municipiului în creşterea ponderii activităţii turistice. În acelaşi sens ar putea să contribuie dezvoltarea parteneriatelor între toţi cei implicaţi, ca şi conturarea unei viziuni turistice clare şi elaborarea unei strategii de turism care să valorifice elementele cheie din perspectivă culturală şi turistică. 2.4. Infrastructură şi servicii sociale Analiză În principal, structura de asistenţă socială a comunităţii noastre se compune dintr-un centru maternal pentru copiii cu probleme sociale, un centru pentru copiii cu dizabilităţi, o şcoală specială pentru copiii cu dizabilităţi, un centru pentru integrare prin terapie ocupaţională pentru persoanele cu dizabilităţi care părăsesc centrul de copii la 18 ani, un centru de sprijin şi asistenţă pentru cei bătrâni şi o cantină socială. Pe lângă aceste instituţii, mai există un Serviciu public de asistenţă socială responsabil cu consilierea socială şi acordarea de ajutoare pentru populaţia oraşului şi o filială a Agenţiei judeţene pentru ocuparea şi formarea forţei de muncă. Toate aceste instituţii au în centrul preocupărilor problemele sociale importante care apar în Râmnicu Sărat şi în comunele vecine. Mai jos, prezentăm, pe categorii, situaţia beneficiarilor de servicii sociale: Beneficiarii de ajutor social

Un număr important de oameni din Râmnicu Sărat trăiesc din ajutorul social, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Situaţia beneficiarilor din 2006 se prezintă astfel: - de ajutoare sociale beneficiază 1010 gospodării, numărând 2639 persoane, din care aproximativ 98% sunt de etnie rromă, conform Legii nr. 416 care prevede acordarea venitului minim garantat; - de ajutoare de încălzire beneficiază 7643 de gospodării, cu un număr total de 21 335 de persoane; - de alocaţii suplimentare şi alocaţii pentru familiile uniparentale beneficiază 1411 persoane; - plata indemnizaţiei pentru creşterea copilului timp de doi ani, pentru 30 de cazuri, în medie, pe lună; - alocaţii de stat pentru 531 de copii până la vârsta de 7 ani;


53

- sprijin pentru 133 de persoane cu gradul I de invaliditate, fie ca plăţi, fie ca asigurare a unui asistent, prin dispoziţiile Legii nr. 448 care stabileşte drepturile persoanelor cu dizabilităţi; - asigurarea hranei pentru 275 de persoane la cantina socială, de care beneficiază copii până la 18 ani, proveniţi din familii cu venituri mici, elevi provenind din familii dezavantajate, bătrâni fără venituri sau cu venituri mici, invalizi sau persoane cu boli cronice sau alte persoane fără venit; - ajutoare de urgenţă pentru 505 persoane care au suferit în urma unor calamităţi, incendii, accidente. Conform statisticilor, cererea pentru ajutoare sociale a fost în 2006 mai mare decât în 2005 cu până la 5,04%, ceea ce constituie un fenomen îngrijorător. Instituţia responsabilă cu investigaţiile sociale şi plăţile pentru persoane este Serviciul public de asistenţă socială, subordonat Primăriei. Pe lângă activităţile sociale propriu-zise, acest serviciu mai este responsabil şi cu

efectuarea a 40 de anchete sociale pe lună pentru autoritatea tutelară, pentru poliţie şi pentru Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului, cu stabilirea subvenţiei la energie electrică pentru persoanele cu handicap de gradul 1 şi 2 şi la transportul public, pentru persoanele care beneficiază de această facilitate. Acelaşi serviciu se ocupă şi de administrarea a două creşe, pregătirea dosarelor celor care beneficiază de mese gratuite la cantina socială, monitorizarea copiilor în situaţii de risc etc.

În condiţiile unei astfel de încărcări cu responsabilităţi, capacitatea Serviciului de a face faţă este redusă. Pe lângă faptul că numărul personalului este sub nivelul nevoilor, nici calificarea acestuia nu corespunde decât în mică măsură profilului Serviciului. În timp ce calificarea cerută pentru funcţionarii Serviciului este de asistent social, aici lucrează ingineri şi economişti. Situaţia poate fi schimbată prin pregătire de specialitate care, însă, nu poate fi asigurată deoarece

nu există banii necesari. La rândul ei, baza materială a Serviciului este săracă, existând doar un calculator la 5 angajaţi. Insuficient este şi numărul faxurilor, copiatoarelor şi altor echipamente de birou. Precară este şi situaţia financiară a Serviciului, deşi el beneficiază de cel mai mare buget alocat de Primărie unuia dintre serviciile sale. Bătrânii În centrul de asistenţă şi ajutor pentru bătrâni sunt cazate 80 de persoane provenind din întreaga ţară. Centrul este administrat de Direcţia judeţeană Buzău pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Centrul are 67 de angajaţi, număr insuficient dacă ne raportăm la standardele care cer un angajat pentru fiecare persoană asistată. Personalul este calificat, dar este nevoie să-şi perfecţioneze pregătirea în continuare, prin cursuri în domeniul tehnicilor de îngrijire. Se poate aprecia că serviciile furnizate sunt foarte bune, dacă avem în vedere că numărul celor decedaţi în Centru a fost de 28 în 2004, de 14 în 2005, de doar 5 în 2006, iar în 2007, până în prezent, doar de 2. Centrul a beneficiat de un grant al unei fundaţii româno-


54

olandeze şi este dotat cu echipament medical performant, ambulanţă, televizoare, aer condiţionat, bucătărie modernizată, spălătorie şi băi moderne. În judeţ mai există două centre de profil, a căror capacitate totală este de câteva zeci de persoane în condiţiile în care numărul de cereri se apropie de 2000. Tot pentru ajutorarea bătrânilor, Primăria a înfiinţat magazine de tip economat, care furnizează produse alimentare la preţuri mai mici decât cele de pe piaţă. Copiii instituţionalizaţi În mod obişnuit, sunt 53 de copii instituţionalizaţi în Centrul maternal din Râmnicu Sărat. Unii dintre aceştia au părinţi care, însă, nu le pot oferi condiţii de trai normale şi, prin urmare, i-au adus în Centru. În general, mulţi râmniceni lucrează fără o normă bine stabilită, peste 12 ore zilnic, inclusiv sâmbăta şi duminica. De aceea, sunt forţaţi să-şi lase copiii acasă, nesupravegheaţi, situaţie în care unii dintre ei ajung la Centrul maternal. Oricum, cea mai mare problemă o reprezintă educaţia părinţilor acestor copii, în special a celor de etnie rromă, care îşi iau periodic sau chiar zilnic copiii acasă pentru a-i ţine în aceleaşi condiţii precare, anulând, astfel, bunele rezultate obţinute de Centru în educarea lor. Cu privire la structura instituţională, Centrul maternal are o infrastructură corespunzătoare şi 25 de angajaţi calificaţi în domeniu, ce asigură serviciu permanent de foarte bună calitate. Persoanele cu dizabilităţi În Râmnicu Sărat trăieşte o importantă parte a persoanelor cu dizabilităţi din întregul judeţ. Astfel, 144 de copii cu handicap locuiesc permanent în Centrul special pentru copii, în timp ce alţi 6 vin zilnic din oraş. Din 150 de copii, 70% au pierdut contactul cu părinţii, dar angajaţii Centrului au reuşit să creeze un mediu care permite integrarea lor ca într-o familie mai mare.

Centrul are 100 de angajaţi, din care 55 se ocupă de educaţia copiilor, dar acest număr este considerat insuficient pentru nevoile actuale. Este, totodată, nevoie de psiho - terapeuţi, psihologi, medici psihiatri în Centrul şi Şcoala specială pentru copiii cu dizabilităţi, serviciile de acest gen fiind efectuate, acum, de persoane necalificate. La Centru, este nevoie de reabilitarea bucătăriei, spălătoriei, a gardurilor de securitate împrejmuitoare şi a centralei termice.

Centrul de integrare prin terapie ocupaţională răspunde de îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi medii, accentuate sau severe care părăsesc instituţiile de ajutorare după vârsta de 18 ani. Centrul este subordonat Direcţiei judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului şi asigură îngrijirea persoanelor aparţinând categoriilor de vârstă 18 - 35, 35 - 65 şi 65 - 90. Majoritatea persoanelor din Centru au probleme fizice, de vedere sau auditive. În Centru, sunt rezidente permanent 131 de persoane, 97 tineri şi 34 bătrâni, iar alte 18 persoane locuiesc în case protejate. 20 dintre aceste persoane au o slujbă în comunitate, în timp ce alte 18 lucrează în Centru. Centrul are un departament de consiliere psiho - socială, un departament medical şi ateliere de producţie specializate în croitorie. După plecarea din Centru, majoritatea persoanelor ajung să lucreze în industria confecţiilor textile, în construcţii şi ferme agro - zootehnice. Centrul, cu 107 angajaţi, are o bază materială bună şi este foarte bine condus în ultimii ani, având o situaţie economică bună. Aici au fost realizate lucrări importante din surse


55

proprii şi a fost obţinut profit în fiecare an. Există premise ca situaţia să fie îmbunătăţită prin aplicarea unei legi care obligă companiile să cumpăre produse de la atelierele unde lucrează persoane cu dizabilităţi. Aceeaşi lege mai obligă companiile cu mai mult de 100 de angajaţi fie la o cotă de 4% persoane cu dizabilităţi din numărul total de angajaţi, fie să plătească statului jumătate din salariul minim pentru fiecare post neocupat de o persoană cu handicap, potrivit legii. Pentru intrarea în Centru există deja o listă de aşteptare cu 400 de persoane cu handicap, cărora li se adaugă altele, ale căror cereri nu au fost înregistrate încă.

Una dintre problemele cele mai importante cu care aceste persoane se confruntă este faptul că societatea îi respinge pe cei cu nevoi speciale, chiar dacă au slujbă şi casă după părăsirea centrelor. Uneori, persoanele care au slujbă dar locuiesc în mediul rural nu se pot adapta în respectiva comunitate şi se întorc în Râmnicu Sărat, devenind persoane fără adăpost. Până acum, au fost derulate câteva proiecte menite să îmbunătăţească situaţia copiilor instituţionalizaţi. Primul a fost programul PHARE 2004- 2006, ce a finanţat proiectul numit Implementarea centrelor vocaţionale pentru integrarea socio - profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului. Prin al doilea program, PHARE 2005, au fost înfiinţate cinci case de tip familial în Râmnicu Sărat. Al treilea a permis organizarea unui schimb de experienţă între centrele de plasament din Râmnicu Sărat şi un centru din Germania. Şomerii Şomajul, care constituie o altă problemă importantă a oraşului, a fost generat de doi factori importanţi. Primul, recesiunea industrială ce a urmat perioadei comuniste, a condus la pierderea unui mare număr de locuri de muncă iar populaţia activă specializată în diferite ramuri industriale care au fost închise nu au mai găsit unde să lucreze. Al doilea factor îl reprezintă faptul că oraşul nu a prezentat, în general, atracţie pentru noii investitori. Numărul total de persoane angajate a scăzut de la 22 972, în 1990, la 8842, în 2005.


56

Cu privire la primul factor, mai jos este prezentată situaţia angajaţilor 1991- 2005 în domeniile principale de activitate:

Aşa cum se constată, industria a înregistrat cea mai spectaculoasă scădere ca număr de angajaţi, dintre toate ramurile, ceea ce a influenţat decisiv situţia de după 1990. Mai jos este prezentat un grafic ce ilustrează cel mai bine această situaţie:

În ciuda scăderii înregistrate după 1990, industria rămâne totuşi cel mai activ sector din oraş, angajând în 2005 mai mult de 50% din personal.


57

La sfârşitul anului 2006, rata şomajului a fost de 8,23%. A fost luat în calcul doar şomajul înregistrat, cuprinzându-i pe cei care primesc ajutor ori au depus dosarele pentru primirea ajutorului de şomaj. Conform unui studiu realizat la finele lui 2004, nivelul real al şomajului era de 25% din totalul populaţiei active. La sfârşitul anului 2006, s-au înregistrat 1786 de şomeri, din care doar 806 primeau ajutor. Tabelul de mai jos indică structura şomajului pe vârste şi ajutoarele primite:

Cel mai preocupant lucru este şomajul la categoria vârstnicilor, situaţie care predomină în oraş. După cum putem vedea, şomerii peste 35 de ani reprezintă aproape două treimi din numărul total al şomerilor. Această situaţie este generată de trei motive majore. Primul, ca oriunde în România, companiile nu angajează persoane peste o anumită vârstă, în special în sectorul de producţie, în condiţiile în care este nevoie de costuri mari pentru pregătire. Aceste costuri reprezintă o investiţie care presupune realizarea de profituri maxime pe termen lung, o asemenea perspectivă neexistând în cazul vârstnicilor, ce ies repede din procesul muncii. Pe de altă parte, tinerii sunt preferaţi şi pentru că sunt mai apţi pentru munca fizică. În al doilea rând, persoanele în vârstă au un nivel educaţional mai puţin adaptat noilor exigenţe de pe piaţa muncii decât al mediei celor tineri.

În al treilea rând, majoritatea şomerilor în vârstă au fost specializaţi în perioada

comunistă, în special în domeniul industrial, având profesii ce nu mai sunt, acum, căutate de agenţii economici din oraş. De altfel, şi capacitatea acestor agenţi de angaja forţă de muncă este redusă, ei utilizând tehnologii de producţie cu o bună productivitate ori fiind orientaţi spre alte activităţi economice decât cele industriale. Predominant, şomerii calificaţi la sfârşitul lui 2006 erau specializaţi în meseriile de mecanici, tâmplari, ţesători, vopsitori, în timp ce majoritatea locurilor de muncă disponibile în oraş se găseau în industria textilă şi în construcţii. În prezent există un program de reconversie profesională la nivelul AJOFM Buzău. Se încearcă, astfel, să fie adaptate abilităţile profesionale ale şomerilor la cerinţele


58

pieţei de muncă, prin cursuri de pregătire pentru cele mai solicitate posturi. Încă persistă problema şomerilor în vârstă, mulţi fără studii gimnaziale, în timp ce nivelul de educaţie cerut

pentru toate cursurile de pregătire propuse este mai mare, făcând dificilă integrarea celor ce nu au absolvit 8 clase. În al patrulea rând, chiar dacă nu sunt date statistice să confirme acest lucru, o mare parte a forţei de muncă a parăsit oraşul, în special tinerii, fie pentru alte regiuni ale ţării, fie peste hotare, pentru slujbe bine plătite. O altă problemă socială o reprezintă lipsa locurilor de muncă pentru bărbaţi. Dacă femeile sunt cerute pe piaţa dezvoltată a

textilelor, pentru că au o bună calificare şi abilităţi pentru această muncă, bărbaţii nu au multe alternative în găsirea unui loc de muncă. Majoritatea bărbaţilor lucrau în industrie, dar cum activitatea industrială a scăzut simţitor, mulţi au rămas fără loc de muncă. Mai mult decât atât, producţia în lohn din industria textilă din România se confruntă cu marele risc de transferare a afacerilor spre zone cu un preţ mai mic al forţei de muncă, mai cu seamă după intrarea în Uniunea Europeană şi după creşterea nivelului salariului minim pe economie. În consecinţă, există şi riscul de intrare în şomaj a unui mare număr de angajaţi ai firmelor care lucrează în lohn. Populaţia rromă În Râmnicu Sărat trăieşte o importantă comunitate de rromi. Se estimează că populaţia rromă numără peste 4200 persoane, din care 3900 sunt stabilite în trei mari cartiere situate la extremităţile oraşului: Zidari (Flămânda), Costieni şi Barasca. Mai jos prezentăm situaţia actuală a etniei rrome în Râmnicu Sărat, privind numărul caselor din fiecare cartier:

După cum se observă în tabelul de mai sus, condiţiile de viaţă sunt sărace dacă e să ne

gândim că, în medie, trăiesc 6 persoane în aceeaşi casă, de obicei mai mult de o familie. Nivelul scăzut al veniturilor creează imposibilitatea construirii de case, în special pentru familiile tinere de rromi. Mai mult de jumătate din casele existente sunt improprii. 340 dintre ele sunt făcute din chirpici, necesitând lucrări de reabilitare majore pentru a asigura condiţii proprii de trăit. Mai mult, dotarea cu infrastructură urbană este foarte modestă în cartierele cu populaţie rromă.


59

Chiar dacă o mare parte a populaţiei rrome nu este conectată la reţeaua orăşenească de

furnizare a apei, există ca surse alternative de apă potabilă puţurile forate. Accesul la apă potabilă este, deci, asigurat, dar după ce vechile fântâni nu mai pot folosite iar la puţuri au fost instalate contoare, procurarea apei a devenit delicată. Cu privire la furnizarea de gaze şi electricitate, chiar dacă există reţele, veniturile mici nu permit decât într-o mică proporţie populaţiei rrome să se conecteze la aceste utilităţi. Cât despre canalizare, infrastructura în cadrul cartierelor este foarte slab dezvoltată, creând probleme de igienă colectivă. În interiorul acestor cartiere nu sunt drumuri amenajate iar cele existente nu sunt asfaltate. Unul dintre principalele motive pentru lipsa infrastructurilor urbane în cartierele rrome este faptul că mai mult de 85% din numărul total al caselor a fost construit fără autorizaţie legală şi proprietarii nu au documente care să le ateste proprietatea.

Referitor la venituri, 75,7% din populaţia rromă din Râmnicu Sărat are ca principală sursă de venit ajutorul acordat ca venit minim garantat, ceea ce reprezintă o problemă majoră pentru comunitatea locală. Referitor la veniturile rromilor, doar 1,6% din populaţia rromă are salarii stabile, în timp ce 19,4% sunt muncitori zilieri sau muncesc ocazional în domeniul confecţiilor, la colectarea fierului vechi, hârtiei sau deşeurilor plastice. Restul au ca venit principal ajutoarele de la autorităţi, venitul minim garantat, iar unii dintre ei, hrana de la

cantina socială. În situaţia în care nu au salarii pe timpul vieţii active, componenţii acestor comunităţi nu beneficiază de pensii, creând mai departe alte probleme sociale. Comunităţile rrome au şi alte probleme sociale importante. Astfel, din cauza prejudecăţilor, majoritatea femeilor rrome nu vor să meargă la medic atunci când sunt bolnave ori la consultaţii medicale periodice. Chiar dacă există consilieri sanitari care îndeamnă populaţia rromă din Râmnicu Sărat să meargă la şedinţe de planificare familială, pentru a se informa despre metodele de contracepţie şi sarcina nedorită, femeile rrome nu sunt interesate să le urmeze îndemnul. Majoritatea mamelor rrome nu-şi duc copiii la vaccinare, deşi sunt informate periodic despre beneficiile unei asemenea acţiuni. Toate acestea, combinate cu lipsa actelor de identitate şi asigurărilor medicale, cu lipsa educaţiei sanitare, conduc la o scădere continuă a nivelului de sănătate în comunitatea rromă.


60

În al doilea rând, nivelul de educaţie în comunitatea rromă este scăzut. Venitul mic al părinţilor, combinat cu lipsa perspectivelor reale pentru copii şi cu prejudecăţile, determină o situaţie critică în materie de educaţie. În prezent, doar 20% din populaţia rromă cu vârstă peste 14 ani are cel puţin patru clase. De aceea, rromii adulţi au dificultăţi în găsirea unei slujbe, majoritatea cursurilor de calificare cerând cel puţin 8 clase. În ultimii cinci ani, nivelul de educaţie al copiilor rromi s-a îmbunătăţit, după ce populaţia rromă din Râmnicu Sărat a beneficiat de un program PHARE ce îşi propune să reducă abandonul şcolar printre copiii etniei. Conform reprezentanţilor rromi, din numărul total al copiilor rromi, în jur de 54% frecventează şcoala. Chiar şi în condiţiile în care etnia rromă se confruntă cu probleme sociale majore, în Râmnicu Sărat nu se înregistrează conflicte interetnice. Totuşi un număr important de furturi şi infracţiuni minore sunt comise de cetăţeni de etnie rromă, făcând necesară o mai bună cooperare între poliţia naţională şi poliţia comunitară, pentru realizarea unui program de prevenire a infracţiunilor prin acţiuni de patrulare în comun a unor echipaje alcătuite din reprezentanţii celor două instituţii. Concluzii

Populaţia din Râmnicu Sărat se bucură de servicii sociale bune, câteva dintre unităţile de profil fiind dotate corespunzător, cu angajaţi bine pregătiţi profesional, dar la majoritatea dintre ele este evidentă lipsa de personal. Capacitatea acestor unităţi a fost depăşită cu mult timp în urmă, iar serviciile trebuie extinse pentru a face faţă cererii. Spre exemplu, populaţia îmbătrânită şi numărul crescut al bătrânilor cu nevoi speciale generează probleme, în special problema locuirii, Centrul de ajutor şi asistenţă pentru bătrâni fiind suprapopulat. Există o cerere mare de servicii de asistenţă socială pentru persoanele cu dizabilităţi din zonele vecine, care nu pot fi primite din cauza infrastructurii actuale. Primăria a cumpărat câteva apartamente şi a construit câteva case sociale pe care le-a închiriat săracilor, dar problemele sociale legate de locuire persistă, neexistând suficiente case sociale să acopere nevoile actuale. Concluzia principală a Grupului de dezvoltare strategică este că serviciile sociale funcţionează bine, au personal bine pregătit, profesionist, dar o extindere a tuturor unităţilor trebuie făcută pentru a satisface cererea crescândă.

Deşi în ultimii ani instituţiile locale care acordă asistenţă socială s-au dezvoltat foarte mult, se observă o axare a activităţilor pe prestaţii sociale, în detrimentul unor activităţi sociale diversificate, principalele cauze fiind reprezentate de lipsa de personal în acest domeniu şi lipsa unor spaţii şi resurse financiare. Persoanele beneficiare de prestaţii sociale

tind să devină dependente de acestea.

Sărăcia la cote înalte datorată recesiunii economice, creşterea migraţiei şi lipsa investiţiilor private au lovit municipiul generând o rată mare a şomajului, în special în rândul populaţiei rrome, ducând la disparităţi şi la creşterea sărăciei unor grupuri sociale. Lipsa locurilor de muncă pentru bărbaţi şi scăderea veniturilor familiilor au produs probleme sociale severe în rândul populaţiei. De asemenea, nivelul scăzut de educaţie şi conştientizare întâlnit la anumite categorii, în

special la populaţia rromă, conduce la consum mare de alcool şi la excludere socială. Altă problemă socială o constituie numărul mare de copii aflaţi în dificultate, ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă, ei rămânând nesupravegheaţi sau sub tutela bunicilor ori a rudelor.


61

Mentalitatea înapoiată a unei părţi a populaţiei, împreună cu lipsa procedurilor de monitorizare administrativă în cazurile de acordare a ajutoarelor sociale dau naştere la o distribuire eronată a acestora, mulţi dintre beneficiari având câştiguri şi de pe urma aşa zisei munci la negru.

În această situaţie, administraţia locală este hotărâtă să facă tot posibilul pentru a depăşi problemele sociale din Râmnicu Sărat, deşi bugetul este insuficient pentru a rezolva la un nivel corespunzător toate nevoile.

Este nevoie ca reducerea şomajului şi rezolvarea problemelor sociale să fie măsuri prioritare pentru administraţia publică locală, cu un respect deosebit faţă de viitorul comunităţii. Dacă vom creşte numărul beneficiarilor de servicii sociale nu vom rezolva cauzele problemei, ci doar vom furniza o soluţie pe termen scurt. Trebuie să asigurăm un viitor bun pentru Râmnicu Sărat iar îmbunătăţirea stării sociale nu este doar crucială, ci şi un indicator de performanţă pentru administraţia noastră. De aceea, ne propunem să folosim toate oportunităţile de finanţare existente pentru a face din Râmnicu Sărat unul dintre municipiile din România în care merită să munceşti şi să trăieşti.

Pentru a face posibil acest lucru, avem nevoie de parteneriate iar partenerii noştri vor fi autorităţile judeţene, regionale şi naţionale. Avem în vedere şi constituirea de parteneriate cu alte oraşe din lume, care au o bună expertiză în tratarea problemelor sectorului social. Va trebui de altfel să dezvoltăm propria noastră capacitate administrativă şi să efectuăm toate reformele necesare pentru a fi capabili să organizăm mai bine, să monitorizăm şi să controlăm toate serviciile de asistenţă socială din cadrul municipiului, pentru a reduce sărăcia, şomajul şi celelalte dificultăţi sociale importante cu care se confruntă oamenii în prezent. 2.5 Sănătate şi situaţii de urgenţă Analiză

Sănătatea din Râmnicu Sărat are o evidentă nevoie de îmbunătăţire. Sistemul medical nu este îndeajuns de dezvoltat, ducând lipsă de o infrastructură adecvată şi de specialişti. De altfel, pacienţii sunt deseori nevoiţi să meargă pentru asistenţă medicală în unităţi medicale din alte oraşe. În general, cetăţenii nu se încred în serviciile medicale de care pot beneficia în Râmnicu Sărat deoarece, adesea, aşteptările lor nu sunt îndeplinite.

Infrastructura Evoluţia infrastructurii şi a dotărilor medicale, publice şi private, la nivelul anului 1996, este prezentată în tabelele din anexă.

Din analiza datelor prezentate în anexe, putem vedea că, în sectorul medical din municipiu, încetul cu încetul, monopolul public a pierdut teren în favoarea sistemului privat. Numărul medicilor din sectorul public a scăzut, în timp ce numărul medicilor şi al asistentelor medicale din sectorul privat a crescut semnificativ. Serviciile furnizate în sectorul public s-au


62

diminuat drastic, numărul dispensarelor scăzând de la opt în 1996, la doar unul în 2005. În oraş, sectorul public nu mai avea, în 2005, nici o policlinică din cele două existente până în 1989. Un fapt ce trebuie apreciat ca fiind pozitiv este dezvoltarea ambulatoriului. Spitalul

Spitalul local asigură servicii medicale pentru o populaţie de 130 000 de locuitori din Râmnicu Sărat şi din comunele înconjurătoare ce aparţin judeţului Buzău, dar şi pentru unele persoane din judeţele vecine. În 2006, Spitalul a tratat 22464 pacienţi cu spitalizare completă, din care 96,2% cazuri din judeţul Buzău. 54% dintre bolnavii trataţi proveneau din zonele rurale. De asemenea, spitalul are un ambulatoriu care tratează în jur de 60 000 pacienţi pe an,

în timp ce în jur de 300 000 de investigaţii sunt făcute anual în cadrul laboratoarelor de investigaţii paraclinice ale Spitalului.

Numărul paturilor în Spitalul municipal a fost redus considerabil în ultimii 10 ani, fapt care concordă cu politica naţională de reducere a numărul pacienţilor internaţi şi de creştere a numărului cazurilor tratate ambulatoriu, din dorinţa de a reduce costurile sistemului medical şi de a trata afecţiunile medicale în funcţie de natura lor. Afecţiunile frecvent tratate în Spital sunt următoarele:

Spitalul este compus din următoarele secţii: medicină internă, chirurgie, pediatrie, ATI, ortopedie, nou-născuţi, obstetrică-ginecologie, cardiologie, neurologie, oftalmologie, ORL, dermatologie, boli infecţioase şi pneumologie. Spitalul nu este dotat cu secţii de urgenţe, chiar dacă are personalul necesar pentru aceasta şi structura sa poate fi uşor modificată pentru a o înfiinţa. Spitalul fiind finanţat în principal de Casa judeţeană de asigurări de sănătate, înfiinţarea acestei secţii este imposibil de realizat în situaţia în care Casa nu mai finanţează unităţile de urgenţă decât pentru spitalele de urgenţă. Pe de altă parte, chiar dacă Spitalul ar putea oferi servicii de urgenţă, serviciul de ambulanţă este extrem de slab dotat, având disponibile doar două ambulanţe, care au nevoie urgentă de echipament modern.


63

Spitalul a beneficiat în ultimii ani de sprijin financiar şi material pentru infrastructură şi echipament din partea unui spital olandez şi din partea consiliului local al unei localităţi din Franţa. Datorită ajutorului primit, spitalul din Râmnicu Sărat are, acum, un laborator modern, echipat cu aparatură de ultimă generaţie, 100 de paturi activate electric, o nouă spălătorie şi alte dotări medicale. De altfel, Spitalul a mai beneficiat în anii trecuţi şi de finanţare din surse locale, judeţene şi naţionale pentru următoarele investiţii: -în 2003 - 2004, reabilitarea sistemului central de încălzire al Spitalului, cu un cost total de 5 miliarde ROL, din care 75% primiţi de la Consiliul judeţean si 25% din surse proprii; -în 2005, instalaţii laparoscopice pentru Secţia de chirurgie, în valoare totală de 1,4 miliarde ROL; -în 2006, reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de sterilizare, cu un cost total de 1,85 miliarde ROL, din bugetul de stat. Cu toate acestea, Spitalului îi lipsesc dotările adecvate de aparatură şi echipament.

Deşi este atât de solicitat, ambulatoriul Spitalului are o slabă capacitate de a oferi servicii performante, motiv pentru care se impune dotarea cu aparatură şi încadrarea cu personal suplimentar, care să acopere specialităţile deficitare.

În ceea ce priveşte personalul, Spitalul se confruntă cu lipsa specialiştilor în neurologie, radiologie, ATI, BFT, nou-născuţi şi altele, în timp ce medici din alte părţi ale judeţului nu doresc să practice şi să locuiască în Râmnicu Sărat. Tabelul de mai jos indică structura angajaţilor Spitalului:

Număr de angajaţi Aprobat Ocupat Doctori

Alt personal superior

Infirmiere Personal auxiliar

Personal tehnico- administrativ

Muncitori

Spital 485 478 32 6 221 134 24 58 Ambulatoriu 36 32 10 - 20 2 - - Transferuri 26 24 2 - 22 - - - Total 547 531 44 6 263 136 24 58

În 2006, Spitalul a fost finanţat în mare parte de Casa de asigurări de sănătate a judeţului Buzău (90,8%), în timp ce restul veniturilor au provenit de la bugetul de stat (3,4%), bugetul local (0,4%), donaţii (3,8%) şi venituri proprii (1,6%). Finanţarea de la Casa judeţeană de asigurări de sănătate depinde de numărul de cazuri rezolvate pe fiecare secţie.


64

Aşa cum se poate vedea din datele de mai sus, media sumelor primite de la Casa de asigurări de sănătate Buzău este mai mică decât cea a sumelor primite de alte spitale din ţară, deoarece complexitatea cazurilor rezolvate pe fiecare secţie este în general mai mică decât media la nivel naţional (în afară de pneumo-ftiziologie, pediatrie şi medicină internă). Chiar dacă venitul provenit de la Casă este mic, conducerea Spitalului local reuşeşte să asigure o foarte bună situaţie financiară. În afară de donaţiile primite de la diferite spitale şi instituţii străine, Spitalul local obţine venituri din alte activităţi, cum ar fi Proiectul pentru studii clinice în care are ca partener o companie germană. Proiectul îşi propune să recruteze voluntari şi să testeze diferite medicamente. Structura cheltuielilor Spitalului este următoarea:

The structure of the Ramnicu Sarat hospital expendituresin 2006 - %

62.518.3

16.23

Personnel expensesGoods and servicesMedicinesCapital expenditures

Structura cheltuielilor Spitalului în 2006 - %

PersonalBunuri şi serviciiMedicamenteCheltuieli de capital

Servicii auxiliare şi situaţii de urgenţă Deşi este o localitate de mărime medie, datorită amplasării geografice, în Câmpia Râmnicului, lipsei formaţiunilor naturale care să ofere protecţie dar şi schimbărilor de climă din ultimii 5 ani, municipiul nostru s-a transformat într-o localitate prezentă mereu pe lista avertizărilor meteorologice, acestea variind între cod galben şi cod portocaliu pentru gradul de risc. La nivelul oraşului, există un Serviciu Voluntar pentru situaţii de urgenţă, apărut din necesitatea de a proteja viaţa cetăţenilor în următoarele situaţii de dezastru viscol, înzăpeziri şi pericol de îngheţ, viituri pe râul Râmnicu Sărat, caniculă, furtuni violente şi incendii. Până la înfiinţarea Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă Comitetul Local pentru situaţii de urgenţă apela la forţele de pompieri şi la forţele de poliţie, exprimând


65

adeseori necesitatea înfiinţării acestui Serviciu ca forţă complementară, deoarece resursele de intervenţie ale forţelor anterior amintite erau limitate şi trebuiau să acopere, şi comunele din jur. Resursele umane necesare au fost uşor de constituit, până în prezent serviciul fiind încadrat cu un număr de 86 voluntari. Datorită resurselor financiare limitate nu s-a putut face dotarea cu echipamente specifice necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţilor prevăzute. Formaţiunea de bază a acestui Serviciu şi în acelaşi timp cea mai bine antrenată este echipa de salvare şi prim ajutor, formată din tineri care au vârste între 18 -30 ani, pregătiţi pentru operaţiuni de salvare şi care provin din detaşamentul de intervenţie la dezastre al Subfilialei de Cruce Roşie Râmnicu Sărat. În ceea ce priveşte dotările, această formaţiune este singura care are în dotare 1 (una) auto sanitară care însă nu îndeplineşte toate condiţiile tehnice necesare unor intervenţii operative. Celelalte formaţiuni sunt încadrate cu voluntari din cadrul Primariei, SC TUC SA, ADP RM Sărat, SC Acvaterm SA, precum şi politişti comunitari. Personalul Serviciului participă la următoarele tipuri de intervenţii: - asistenţă sanitară la stingerea de incendii desfăşurate de secţia pompieri Râmnicu Sărat; - deblocarea căilor de comunicaţii şi a zonelor afectate în urma furtunilor - punct de prim ajutor pentru situaţii de caniculă - primul ajutor în situaţii de inundaţii şi cutremure Concluzii

Râmnicu Sărat găzduieşte un spital care deserveşte 130 000 locuitori din zonă. Recenta dotare a spitalului cu echipamente din partea unui partener francez şi a unui spital olandez a fost foarte utilă, dar rămân alte nevoi. O parte dintre acestea ar putea fi rezolvate dacă Spitalul ar obţine un statut mai bun pe plan regional, la care poate aspira datorită rezultatelor financiare bune pe care le are. Slăbiciunile serviciului de ambulanţă reprezintă un punct negativ pentru autorităţile medicale locale, care au datoria să facă faţă solicitărilor legate de poziţia strategică a municipiului Râmnicu Sărat, aflat pe traseul drumului european E85. Serviciile medicale de bază sunt asigurate, dar

este necesară întărirea capacităţii autorităţilor medicale din Municipiu în asigurarea serviciilor de sănătate, prin atragerea de specialişti şi creşterea volumului investiţiilor în dotări cu echipamente.

Ca majoritatea oraşelor româneşti, Râmnicu Sărat s-a confruntat cu o perioadă dificilă după privatizarea unităţilor medicale. Chiar în aceste condiţii, existenţa programelor naţionale de sănătate, alocarea unor sume mai mari de la bugetul local, ca şi accesul potenţial la fonduri structurale şi granturi din partea Băncii Mondiale, vor îmbunătăţi cu siguranţă situaţia asistenţei medicale. Legislaţia actuală nu este foarte stabilă şi generează uneori probleme, deoarece nu permite Casei să plătească un număr mai mare de servicii medicale, care ar putea determina creşterea bugetului şi a calităţii serviciilor medicale furnizate pe plan local. Având în vedere cele mai sus expuse şi persistenţa, în domeniul managementului prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă, a unui sistem instituţional parţial închegat, cu


66

funcţionare temporară şi care se activează abia la momentul producerii situaţiilor de urgenţă, incapabil să asigure un răspuns adecvat noilor provocări la adresa securităţii nationale, în contextul geostrategic actual şi al multiplicării, pe de o parte, şi a creşterii gravităţii, pe de altă parte, a riscurilor non militare la adresa securităţii naţionale, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al dezvoltării experimentelor ştiinţifice cu efecte imprevizibile, al diversificării activităţilor economice legale, şi nu numai, care utilizează, produc şi comercializeză substanţe periculoase, pentru a asigura instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal şi material modern şi a unor mecanisme manageriale perfectionate, menite să asigure, în mod unitar şi profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate şi ţinând seama de necesitatea accelerării procesului de asimilare a normelor europene în domeniul reformei administrative, putem concluziona că acest domeniu se confruntă cu două necesităţi majore: nevoia de profesionalizare a voluntarilor şi nevoia de dotare cu echipamente de intervenţie la standardele prevăzute de lege. Analiza SWOT


67

2.6. Educaţie Analiză

Râmnicu Sărat este recunoscut pentru calitatea învăţământului local. Mulţi dintre elevii noştri sunt printre cei mai buni din judeţ şi la competiţiile şcolare naţionale şi internaţionale, mulţi oameni recunosc elita existentă în acest domeniu în oraşul nostru. Ca un argument în susţinerea celor afirmate, vom menţiona câteva dintre performanţele obţinute de elevii noştri în 2006: - La concursuri şi olimpiade şcolare, faza naţională, au fost câştigate 31 de premii, în valoare totală de 5730 RON. - La concursuri şi olimpiade şcolare la nivel de judeţ, au fost obţinute 110 premii, în valoare totală de 3220 RON. Cei mai premiaţi elevi provin de la Colegiul Naţional Al. Vlahuţă, Şcoala generală nr 1, Şcoala generală nr. 5 şi Şcoala generală nr. 6. - La concursuri şcolare de arte şi meserii la nivel de judeţ, au fost câştigate 16 premii: 6 la specializarea veterinară, 4 la industria alimentară, 2 la specializarea agricolă şi 2 la specializarea mecanică, toate de către elevi ai Grupului Şcolar Agricol, şi alte două premii, la turism şi alimentaţie publică, de către elevi de la Grupul Şcolar Economic. Performanţa impresionantă a elevilor râmniceni arată că nivelul învăţământului din municipiu este ridicat şi ne dă speranţe pentru dezvoltarea viitoare a unei economii bazată pe cunoaştere. O problemă serioasă o constituie faptul că numărul copiilor a scăzut simţitor în Râmnicu Sărat, prefigurându-se o situaţie alarmantă în acest domeniu, dar politica naţională de încurajare a natalităţii a dus de curând, odată cu acordarea de beneficii importante, la creşterea natalităţii, determinând o semi-criză în învăţământul pre-şcolar datorită lipsei locurilor în grădiniţe de copii. Acest fenomen a determinat autorităţile să ia în calcul construirea de noi grădiniţe.

Tabelul din anexe arată evoluţia numărului de elevi, educatori şi unităţi educaţionale în ultimii 10 ani.

Se constată că media elevilor pe cadru didactic este mai mare în Râmnicu Sărat decât la nivel de judeţ, regional sau naţional în grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, în timp ce în licee media este mai mică. Situaţia este detaliată mai jos:


68

Credem că numărul de elevi din şcolile noastre va scădea dramatic pe viitor, aşa cum

se observă din Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) al judeţului Buzău:

Planul local de acţiune pentru învăţământ estimează că scăderea critică a populaţiei cu

vârsta cuprinsă între 7- 14 ani va conduce la o concentrare a activităţilor şcolare, ca şi la o mai mare competiţie între şcoli pentru atragerea elevilor. Partea pozitivă a unei asemenea situaţii o reprezintă posibilitatea de a creşte, astfel, calitatea educaţiei vocaţionale şi, în consecinţă, la mai buna integrare ocupaţională a absolvenţilor. Pentru educaţia vocaţională şi tehnică, în Râmnicu Sărat există patru furnizori de servicii, care asigură un număr semnificativ de absolvenţi în specializări cum sunt agricultura, comerţul şi serviciile.

În tabelul următor prezentăm comparativ planul şcolar aprobat şi cel realizat la şcolile de arte şi meserii în anul şcolar 2006 - 2007, pentru Râmnicu Sărat:


69

În ceea ce priveşte învăţământul în domeniul comerţului şi serviciilor, judeţul Buzău se situează pe ultimul loc în Regiunea de Sud-Est, cu 4,9% din numărul total al şcolilor de arte şi meserii, în timp ce Brăila ocupă primul loc, cu 7,40%. La nivelul judeţului Buzău, specializările comerţ şi servicii reprezintă 4,2%, dar se aşteaptă o creştere până la 12%, la nivelul anului 2013, datorită creşterii numărului de întreprinzători calificaţi în mediul rural, în special în agroturism.

În 2006, în Râmnicu Sărat, la profilurile servicii şi comerţ era înscris un procent de 8,67 din numărul total al elevilor de la şcolile de arte şi meserii. 50% din locurile în liceele tehnologice din municipiu erau ocupate de elevi la profilul servicii, mult mai mult decât valoarea înregistrată la nivel de judeţ - de 36,50%, sau la nivel regional - de 32,22%. Aceasta reprezintă o tendinţă promiţătoare pentru dezvoltarea viitoare a comerţului şi serviciilor în oraş. Planul local de acţiune pentru învăţământ

prevede că procentul celor calificaţi în servicii va reprezenta 44,20% la nivel de judeţ, până în 2013. La profilurile turism şi alimentaţie publică, în Râmnicu Sărat erau înregistraţi 17% din numărul total al elevilor şcolilor de arte şi meserii, mai mult decât media pe judeţ, de 13,40%, şi decât media regională, de 11,4%. Se aşteapă o cerere de 12 - 13% pentru 2013 conform Planului local de acţiune pentru învăţământ. De altfel, există şanse mari ca municipiul să se dezvolte în aceste domenii de activitate În învăţământul vocaţional, la şcolile de arte şi meserii din Râmnicu Sărat, 12,09% din totalul elevilor erau înregistraţi la profilul agricol, mult mai mult decât media de 6,1% la nivel de judeţ şi de 9,44% la nivel regional. Acesta este un fapt încurajator pentru dezvoltarea agriculturii în vecinătatea municipiului, cu precădere a agriculturii ecologice. În ceea ce priveşte infrastructura, câteva din şcolile locale au beneficiat de lucrări importante de reabilitare şi modernizare. Dar multe dintre ele nu au dotare şi infrastructură la nivel european. Printre cele mai importante facilităţi şi dotări necesare şcolilor locale sunt de menţionat următoarele: - cabinete medicale - echipament modern, ca videoproiectoare, calculatoare etc. - laboratoare de informatică şi echipamente de laborator - dotări şi facilităţi adecvate pentru sesiuni practice de pregătire desfăşurate în anumite specializări vocaţionale - săli de sport - reabilitarea şi efectuarea lucrărilor de întreţinere la unele spaţii - bibilioteci virtuale


70

Conform Inspectoratului şcolar judeţean, majoritatea şcolilor din Râmnicu Sărat au înaintat proiecte pentru dezvoltarea activităţilor şcolare şi au câştigat sau sunt pe cale să câştige banii necesari pentru acestea.

Desigur, aceste sume de bani nu vor fi suficiente pentru nevoile şcolilor, dar vom face tot posibilul să le suplimentăm pentru că educaţia reprezintă una dintre primele noastre priorităţi. Concluzii Râmnicu Sărat a fost întotdeauna un centru de educaţie şi cultură. Învăţământul se află la un bun nivel în municipiu, realitate confirmată de premiile anuale câştigate de elevii noştri în competiţiile regionale, naţionale şi internaţionale la care au participat. Municipiul are multe şcoli, unele dintre ele cu o bogată istorie, cu infrastructură foarte bună, dar rămân multe de făcut pentru a le aduce la standardele europene. Şcolile necesită dotare modernă, biblioteci, laboratoare şi săli de sport. Personalul didactic este foarte bine calificat, dar trebuie să i se ofere posibilităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii şi, în general, sprijin pentru pregătire în domeniul educaţiei.

Fondurile alocate din bugetul de stat pentru reabilitarea şi dotarea acestor şcoli sunt insuficiente faţă de nevoi, ceea ce, uneori, demotivează cadrele didactice, care sunt persoane dedicate muncii lor şi fac eforturi pentru a realiza lucruri de calitate în învăţământul râmnicean. De asemenea, în municipiu se înregistrează fenomenul abandonului şcolar, în special printre reprezentanţii etniei rrome, ceea ce creează probleme legate de includerea socială. O altă problemă o reprezintă accesul scăzut la servicii de

educaţie de calitate pentru elevii din localităţile rurale înconjurătoare. Mulţi elevi se confruntă cu probleme de transport, în special cei care locuiesc în localităţile apropiate, dar nu pot folosi mijloacele de transport în comun. Absenţa unui ONG cu orientare educaţională poate constitui un impediment în dezvoltarea viitoare a acestui sector în Râmnicu Sărat. Din analiza acestui sector mai rezultă că finalitatea procesului de educaţie nu atrage după sine încadrarea pe piaţa muncii, deoarece cererea de muncă nu este corelată cu oferta educaţională.


71

Râmnicu Sărat are un potenţial ridicat pentru a deveni un pol al excelenţei educaţionale în întreaga regiune. Infrastructura, ca şi abilităţile profesioniştilor din acest domeniu, pot fi mai departe exploatate pentru absorbţia de fonduri europene şi implementarea de proiecte educaţionale. Această perspectivă va ajuta municipiul în reconversia profesională a şomerilor şi asigurarea unei părţi a forţei de muncă, sprijinind astfel dezvoltarea activităţilor economice. Organizarea unor cursuri specializate pe arte şi meserii poate fi un bun exemplu în această direcţie. Administraţia locală din Râmnicu Sărat trebuie să acţioneze rapid pentru stabilirea de parteneriate cu participarea tuturor părţilor interesate, cel mai important fiind sectorul investiţional privat, care ar putea beneficia cu siguranţă de un astfel de parteneriat. De asemenea, trebuie să sprijinim pregătirea ulterioară a lucrătorilor calificaţi din Râmnicu Sărat, pentru a-i menţine şi pentru a îi motiva să rămână în oraşul nostru. Analiza SWOT


72

2.7. Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) Analiză Sectorul TIC se află în extindere în Râmnicu Sărat, ca peste tot în România. Mult mai mulţi oameni ajung să folosească computerul şi internetul, fie acasă, fie la locul de muncă. Departamentul informatic al Primăriei, responsabil cu monitorizarea pătrunderii TIC în municipiu, a furnizat Grupului de dezvoltare strategică următoarele date:

Utilizarea scăzută a TIC în cadrul companiilor atrage atenţia asupra insuficientei racordări a economiei municipiului la cerinţele managementului modern, performant. În domeniul educaţiei, situaţia este mai bună, aşa cum rezultă şi din datele prezentate mai jos:

Primăria a reuşit, în ultimii ani, să îmbunătăţească substanţial situaţia utilizării TIC în instituţie. Din 2004, ca urmare a unei schimbări în conducerea departamentului informatic, au fost făcute mai multe investiţii, astfel că, în prezent, aproape fiecare angajat are acces permanent la un computer personal şi internet de mare viteză.


73

Primăria are contract cu o companie specializată în servicii TIC şi este dotată cu următoarea infrastructură TIC:

Din cele 42 de calculatoare existente, 36 se află în Primărie şi sunt interconectate la o reţea locală, unul din cele 36 de calculatoare fiind folosit ca server. Şi în acest sector va fi nevoie de înnoire deoarece 30% din echipamentul IT este uzat fizic şi moral. La o privire generală, Primăria pare să fie bine echipată cu computere. Însă, din numărul total al acestora, 22 sunt folosite doar pentru serviciul local de taxe şi impozite, funcţionând cu programe specifice şi fiind interconectate într-o reţea separată, şi doar 20 rămân să fie folosite de celelalte compartimente, ceea ce este foarte puţin faţă de nevoile acestora. După analiza software-ului rezultă că sunt folosite programe diferite pentru sarcini specifice: taxe şi impozite, salarii, finanţe şi contabilitate, stare civilă, ca şi alte programe, la scară mai mică, pentru plata amenzilor, chirii şi concesiuni, casierie, arhive, autorizaţii şi taximetrie. Singurul

program cu utilizare generală, în toate birourile, este cel pentru consultarea legislaţiei. Nu există nici un program interactiv de uz comun, nici proceduri sau norme pentru activitatea de reţea. Această situaţie indică o lipsă de comunicare electronică în sau între servicii ori birouri.


74

De altfel, în timpul primei întâlniri a Grupului de lucru din cadrul Primăriei, doar doi participanţi din şapte aveau o adresă de e-mail, ceea ce înseamnă că respectivele computere sunt folosite în principal pentru procesare de text şi alte activităţi specifice. Primăria are o pagină web construită şi actualizată de propriii specialişti din departamentul informatic. Structura paginii web este bună, însă conţinutul necesită îmbunătăţiri. Spre exemplu, conexiunile la Legea 544 şi Legea 52 arată doar conţinutul legilor şi al normelor implementate, precum şi persoana responsabilă cu aplicarea lor, fără să arate procesul de aplicare, propunerile de legi sau proiectele de hotărâri aflate în dezbatere publică etc. Lipsa multor informaţii referitoare la activitatea Primăriei face necesară actualizarea urgentă, ca şi îmbunătăţirea conţinutului paginii electronice de prezentare a instituţiei. De asemenea, pe pagina web sunt prezentate diferite formulare şi documente utile cetăţenilor care, însă, nu pot fi descărcate in lipsa unor programe speciale. Din această cauză, taxele locale nu pot fi achitate electronic, iar cetăţenii nu au posibilitatea să afle ce sume au de plătit către autorităţile publice. Dar, chiar în aceste condiţii, gradul de colectare a taxelor este de aproape 100%. Primăria are pagină web, dar unităţile subordonate sunt lipsite de acest mijloc de comunicare. Abilităţile personalului Primăriei în utilizarea TIC sunt destul de reduse, dar se speră că ele vor fi îmbunătăţite după încheierea cursurilor organizate conform modulelor 1, 2 şi 3 ale programului ECDL, la care au participat toţi angajaţii. Sunt multe cazurile când personalul departamentului informatic trebuie să repare computerele blocate din cauza proastei utilizări sau să efectueze operaţiuni de scoatere a viruşilor, de reinstalare de programe şi alte activităţi similare. Din această cauză, specialiştii departamentului nu mai au suficient timp pentru elaborarea de noi proceduri TIC, atât de necesare activităţii din Primărie. O asemenea situaţie

conduce la concluzia că este nevoie de mai mult personal la departamentul informatic, ai cărui specialişti trebuie, de asemenea, pregătiţi prin cursuri speciale de administrare a bazelor de date, a reţelelor TIC, a sistemelor de operare şi administrare a serverelor. Conducerea departamentului a elaborat o strategie de dotare informatică a Primăriei, un document oficial care prezintă situaţia TIC în instituţie şi idei pentru un proiect în acest sens.


75

Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe Existenţa unei strategii pentru dezvoltarea sistemului informatic la nivelul Primăriei

Gradul limitat de folosire a IT în oraş

Existenţa unei infrastructuri informatice satisfăcătoare

Penetrare slabă a IT la nivelul populaţiei şi al companiilor

Personalul Primăriei participă la cursuri ECDL

Lipsa sistemelor informatice integrate

Compartimentul informatic al Primăriei are personal calificat

Lipsa programelor specifice de administrare a resurselor

O foarte bună structură informatică în sectorul educaţional

Site-ul Primăriei este realizat sumar iar vizibilitatea electronică a Primăriei este scăzută

Oportunităţi Ameninţări Atractivitate a pieţei locale pentru companiile IT

Slaba penetrare a IT la nivel naţional

Uniunea Europeană sprijină în mod deosebit finanţarea de proiecte în domeniul IT

Lipsa interesului pentru dezvoltarea sectorului IT în oraş


76

2.8. Societate civilă, tineret şi sport Analiză Societatea civilă Sistemul de reprezentare al societăţii civile în raport cu autorităţile din Râmnicu Sărat nu s-a dezvoltat suficient datorită lipsei de fonduri, a capacităţii şi a cunoştinţelor reduse privind atragerea de fonduri UE, a lipsei parteneriatelor între ONG-uri, dar şi faptului că, în municipiu, activitatea bazată pe voluntariat este practic inexistentă. În oraş există cinci ONG-uri active, dintre care două lucrează pe probleme de tineret, două au ca preocupări îngrijirea socială şi medicală, iar unul, activitatea culturală. Asociaţia de tineret” Viitorul începe azi” (VIA) este una dintre cele mai vechi organizaţii neguvernamentale din oraş. A fost înfiinţată în 2002 şi a pus în practică mai multe proiecte cu sprijinul Autorităţii naţionale pentru tineret. Astfel, a înfiinţat tabere pentru tineret, ocazie cu care participanţii la programele acestora au plantat copaci, au instalat panouri de conştientizare, au marcat trasee montane etc. De asemenea, începând cu 2004, la sfârşitul fiecărui an, VIA a premiat tinerii talentaţi în domeniile artei, literaturii şi sportului. Organizaţia editează publicaţia „Sensul Râmnicean”. Principalele acţiuni ale VIA, bazate pe voluntariat, vizează comportamentul civic, sportul şi turismul, cultura şi artele, în strânsă legătură cu problematica tineretului.

Asociaţia de dezvoltare comunitară „Râmnic European” a fost infiinţată relativ recent şi îşi propune câteva proiecte importante pentru tineret. Primul dintre acestea are ca obiectiv dezvoltarea unui Centru informaţional pentru tineret (CIT), care ar trebui să ofere informaţii şi consultanţă pentru tinerii din Râmnicu Sărat. O asemenea intenţie este susţinută de psihologi bine calificaţi şi specialişti în probleme de tineret. Centrul va efectua servicii în domeniile educaţiei, economiei, al legislaţiei, în cel social şi medical. Centrul va funcţiona în sediul Casei de cultură.

Asociaţia doreşte să organizeze Ziua tineretului în municipiu, prilej cu care vor avea loc manifestări cultural- artistice. Ziua tineretului se celebrează, în fiecare an, pe 1 septembrie. Asociaţia îşi propune să înfiinţeze un sistem de burse pentru elevii cu probleme sociale speciale, începând cu 2008. Asociaţia culturală „VALMAN” are o vechime de mai puţin de doi ani şi are ca principal scop organizarea de evenimente culturale. Asociaţia deţine şi o mică tipografie. Principalul proiect pe agenda Asociaţiei este organizarea, începând din 2007, a concursului de muzică de folk şi poezie pentru tineri „Valeriu Sterian”. Crucea Roşie şi Crucea Alb-Galbenă sunt cele două organizaţii care au ca preocupări îngrijirea socială şi medicală. Acestea funcţionează de mai puţin de 3 ani, timp în care s-au făcut remarcate, chiar dacă activitatea lor nu poate acoperi numeroasele probleme din acest domeniu. Crucea Roşie a fost puternic sprijinită de Primărie, fiind dotată cu spaţiu pentru sediu şi o ambulanţă. Organizaţia a defăşurat cursuri de pregătire pentru câteva zeci de persoane din municipiu, care au devenit voluntari ai Crucii Roşii.


77

Crucea Alb-Galbenă a încheiat câteva contracte cu Casa naţională de asigurări de sănătate şi asigură asistenţă medicală la domiciliu, dar capacitatea sa de acţiune este insuficientă pentru numărul persoanelor din Râmnicu Sărat care au nevoie de îngrijire la domiciliu. Pentru situaţiile de urgenţă, oraşul are o echipă specială de intervenţie formată din voluntari. Tineretul În domeniul activităţilor pentru tineret, Casa municipală de cultură organizează: - concursul „Cântecul oraşului” - concursul de eseuri şi poezie „Adolescenţa eternă” - concursul de dans, poezie şi cântec „Dragobete” - aici işi desfăşoară activitatea Cenaclul literar artistic „Al. Sihleanu”

La Lobby Club şi în sala de expoziţii „Pompiliu Dimitriu” au loc simpozioane tematice pe probleme de tineret şi sunt organizate expoziţii individuale sau de grup pentru tinerii artişti din Râmnicu Sărat. Tineretului din Râmnicu Sărat îi lipseşte, în general, iniţiativa, nefiind îndeajuns de implicat în procesul de luare a deciziilor la nivelul administraţiei publice locale. Este semnificativ, astfel, faptul că nu există în Râmnicu Sărat un consiliu al tinerilor.

Sportul Viaţa sportivă în Râmnicu Sărat este relativ activă, deşi poate fi mai dinamică în condiţiile în care oraşul are un potenţial demonstrat de performanţele obţinute de sportivii localnici la diferite competiţii naţionale şi internaţionale de unde, de-a lungul timpului, s-au

întors cu numeroase diplome şi premii. Oraşul este cunoscut în principal pentru echipele de volei şi sportivii de la lupte libere, dar sunt şi alte sporturi care au ilustrat mişcarea sportivă din Râmnicu Sărat. Principala structură sportivă este Clubul sportiv municipal (CSM), care are secţii de volei, fotbal, handbal, judo şi lupte libere, ce îşi desfăşoară activităţile de pregătire şi competiţionale în Sala sporturilor.

Clubul masculin de volei a promovat încă de acum trei ani în superliga naţională de volei şi a obţinut performanţe bune, clasându-se pe locul 8 în ediţia 2005 - 2006 şi pe locul 6


78

în ediţia 2006 - 2007. Dezvoltarea voleiului în oraş este asigurată de o pepinieră foarte bună de juniori, care au calităţi promiţătoare pentru marea performanţă. Echipa de fotbal din Râmnicu Sărat este înscrisă în Liga a III-a şi are ca obiectiv ca în viitoarele sezoane să promoveze în Liga a II-a. La nivelul copiilor, descoperă tainele acestui sport cel puţin 60 de mici sportivi, constituiţi în echipe care sunt înscrise în campionatele naţionale pentru diferite categorii de vârstă. Există, deci, şi la acest sport, viitor asigurat pentru municipiul Râmnicu Sărat.

În oraş există şi două echipe şcolare de handbal - una masculină şi una feminină, a căror pregătire este susţinută financiar de Clubul Sportiv Municipal. În Râmnicu Sărat, copiii se îndreaptă cu precădere către judo şi lupte libere. Mai mulţi sportivi care au învăţat judo şi lupte libere la Râmnicu Sărat au fost laureaţi la importante competiţii naţionale şi internaţionale. Dintre celelate sporturi, ramura cea mai bine reprezentată este karate, practicată în mai

multe cluburi private. Sporturile de iarnă nu sunt practicate, în formă organizată, în Râmnicu Sărat. A existat intenţia de a se construi un patinoar artificial printr-un proiect PHARE, proiect care însă nu a fost aprobat, iar bugetul local este incapabil să susţină o asemenea investiţie. În oraş există un mare potenţial pentru performanţa sportivă, iar faptul că generaţiile tinere se îndreaptă către sport ne îndreptăţeşte să sperăm că Râmnicu Sărat va mai produce campioni. În continuare, prezentăm rezultatele obţinute de elevii râmniceni la întrecerile sportive din 2006, la nivel judeţean şi naţional: - la olimpiade sportive şcolare, faza naţională - 9 premii în valoare de 2850 RON, din care 7 la tenis de masă, 1 la oină şi 1 la concursul „Floarea de colţ”. - la olimpiade sportive şcolare, faza judeţeană - 18 premii în valoare de 4120 RON, din care 5 la volei, 4 la tenis de masă, 3 la fotbal, 3 la handbal, 2 la baschet şi 1 la tetratlon. Râmnicu Sărat are următoarea infrastructură pentru sport:

- o sală de sport municipală, care este o construcţie modernă, multifuncţională, dotată cu tribune, ce poate fi folosită pentru majoritatea sporturilor de interior; - un stadion municipal, care a fost recent modernizat, dar care are nevoie, în continuare, de mari investiţii; - un complex sportiv privat, ce dispune de terenuri pentru tenis, minifotbal şi alte sporturi; - trei săli de sport în cadrul şcolilor; celelalte şcoli sunt nevoite să îşi desfăşoare orele de sport în săli de clasă,

improprii unui asemenea tip de activitate. Concluzii


79

Din analiza acestui sector rezultă că Organizaţiile neguvernamentale din Râmnicu Sărat nu sunt suficiente ca număr şi ca obiect de activitate şi se confruntă cu problema slabei vizibilităţi a activităţilor derulate. Organizaţiile neguvernamentale (ONG) din Râmnicu Sărat funcţionează în principal în domeniul tineretului şi al sănătăţii. Acestea se mândresc cu un personal calificat şi au o colaborare foarte bună cu Primăria. Fiind de curând constituite, organizaţiile neguvernamentale locale sunt lipsite de experienţa necesară pentru a contribui la rezolvarea mai rapidă a problemelor cu care se confruntă societatea civilă din Râmnicu Sărat şi nu au reuşit să-şi pună la punct strategii specifice societăţii civile în domeniul lor de acţiune. De aceea, se simte nevoia unei mai bune pregătiri a conducerilor şi membrilor acestor ONG, a extinderii colaborării şi parteneriatelor cu organizaţii similare, care au o experienţă superioară la nivel naţional şi internaţional. Asemenea parteneriate vor fi foarte utile şi pentru dezvoltarea de proiecte comune cu administraţia municipală.

Recenta intrare a României în UE şi legislaţia naţională tot mai favorabilă deschid perspectiva alocării de fonduri mai mari pentru ONG şi, prin urmare, pot fi puse bazele construirii unei societăţi civile solide şi active în Râmnicu Sărat. De această perspectivă trebuie să profite administraţia publică locală, iar organizaţiile neguvernamentale pot să-şi extindă parteneriatele cu autorităţile locale, judeţene şi cu cele de la nivelul Regiunii de dezvoltare, să capete mai multă experienţă şi autoritate pentru elaborarea, obţinerea finanţării şi implementarea de noi proiecte. Totodată, trebuie fructificate eficient oportunităţile de consultanţă şi pregătire gratuite, oferite de centrul de resurse ONG din Buzău pentru ONG locale. Este nevoie, în acelaşi timp, de participarea în proiecte şi programe naţionale în vederea sprijinirii iniţiativelor pentru tineret, ca şi de constituirea, în Râmnicu Sărat, a unui Consiliu local al tinerilor. Avem nevoie să clădim încrederea cetăţenilor noştri în aceste organizaţii, să cultivăm spiritul de voluntariat, de angajament şi participare, să evităm implicarea politicului în managamentul acestor organizaţii şi a acestora în politică. Spiritul de voluntariat trebuie stimulat, iar acesta reprezintă un lucru dificil de realizat în comunităţi cu un nivel ridicat de sărăcie şi cu multe alte probleme sociale. În acest sens, efortul trebuie să fie continuu şi bine organizat pentru a consolida şi a pune în valoare legăturile cetăţenilor cu societatea şi a determina asumarea voluntară a unor răspunderi faţă de comunitate. Lipsa unui Consiliu local al tinerilor constituie un obstacol substanţial în ceea ce priveşte implicarea tineretului în activităţi de voluntariat, proprii societăţii civile în comunităţile dinamice, democratice.

În domeniul sportului este nevoie de finanţare pentru construirea unor spaţii de pregătire, ca şi pentru sprijinirea unor centre de pregătire pentru copii şi tineri, unde să lucreze profesori şi antrenori locali, care să poată descoperi noi talente. În această idee, intenţionăm să lărgim aria sporturilor practicate în municipiu şi să implicăm sectorul privat în sponsorizarea cluburilor sportive.

La nivel de performanţe, se remarcă sportivii de la judo şi volei, care evoluează în

ligile naţionale. Aceleaşi ramuri sportive beneficiază de o infrastructură bună după ce, recent, în municipiu a fost construită sala de sport. Se impune, însă, dezvoltarea infrastructurii necesare şi altor sporturi, în special a celor de iarnă, astfel încât râmnicenii să poată desfăşura o activitate sportivă diversă, să aibă condiţii bune de pregătire, începând de la copii până la echipele de seniori. Este, de asemenea, nevoie de sprijin financiar pentru sportul şcolar, ca şi pentru echipe care pregătesc viitorii sportivi de performanţă ai municipiului, deoarece suportarea cheltuielilor de către sportivi este o povară pe care puţini dintre ei o pot suporta. În ceea ce priveşte sportul practicat pentru menţinerea stării de sănătate, se impun programe de sensibilizare a populaţiei, care să-i încurajeze să practice sportul în timpul liber. Analiza SWOT


80


81

2.9. Administraţie locală

Aşa cum am menţionat mai devreme, Primăria este condusă de un primar, un viceprimar şi un secretar al municipiului, numărul total al personalului fiind de 90 de angajaţi, din care 8 au funcţii de conducere, 57 sunt funcţionari publici iar 25 sunt personal contractual. Instituţia este structurată în direcţii, servicii şi compartimente. Legătura între

direcţii şi compartimente se realizează fie direct, fie prin intermediul diferitelor servicii, şi nu există o structură administrativă de tip birou, deşi în unele cazuri sunt indeplinite condiţiile de personal. Aceasta duce la un nivel scăzut de delegare a competenţei, datorat numărului mic de funcţii de conducere şi absenţei unor manageri la nivelul mediu. Regulamentul de organizare şi funcţionare nu este actualizat şi nu mai corespunde structurii organigramei Primăriei. De altfel, câteva funcţii de conducere coordonează mai multe servicii şi compartimente diferite ale Primăriei, în situaţia în care se impune o coordonare specializată pentru fiecare compartiment. Prin urmare, chiar dacă teoretic este foarte bună, structura de coordonare nu este funcţională în toate elementele sale. Cetăţenilor le este permisă participarea la şedinţele de Consiliu, se pot adresa Primăriei şi Consiliului cu petiţii scrise şi pot obţine audienţe. Audienţele se desfăşoară cu participarea reprezentanţilor sau a conducătorilor departamentelor, pentru ca solicitanţii să primească, pe cât posibil pe loc, informaţia dorită. La rândul lor, reprezentanţii autorităţii publice primesc sarcini de a soluţiona, în mod operativ, problemele ridicate de cetăţeni la audienţe. Totuşi, la terminarea audienţelor nu se procedează la o evaluare a problemelor şi a modalităţilor de rezolvare a acestora. Analiza amănunţită a compartimentelor relevă o distribuţie echilibrată a personalului. În general, în afară de cursurile ECDL, participarea funcţionarilor publici la activităţi de pregătire profesională specializată este redusă: în 2006, doar trei persoane au urmat astfel de cursuri. La nivelul Primăriei, nu a fost elaborat un program de pregătire sau planuri de dezvoltare a carierei, iar personalul este rar promovat. În activitatea de elaborare a a Strategiei municipiului, Grupul de lucru a participat la şedinţe de pregătire pentru a-şi însuşi aptitudini legate de fondurile structurale, planificare strategică, administrarea circuitului de proiecte, elaborarea fişelor de proiecte, ca şi pentru comunicare şi muncă în echipă. Asemenea


82

aptitudini le vor facilita membrilor Grupului implicarea în activitatea de implementare a Strategiei. În orice caz, Compartimentul de integrare europeană, responsabil cu implementarea proiectelor finanţate de UE, se confruntă cu o mare lipsă de personal. De fapt, există doar un angajat bine calificat, ceea ce este total insuficient pentru gestionarea unui portofoliu mai larg de proiecte. La nivel relaţional, există o bună comunicare între Primărie şi celelalte instituţii locale. Chiar dacă nivelul parteneriatelor în care Primăria este implicată este scăzut, există câteva parteneriate care funcţionează bine. Spre exemplu, între Primărie şi Poliţia locală există o colaborare eficientă în acţiuni comune ale poliţiei naţionale şi poliţiei comunitare, aflată sub autoritatea Primăriei, în domeniul siguranţei publice şi prevenirii infracţiunilor. În acelaşi sens, poate fi amintită colaborarea dintre Primărie şi un ONG pe probleme ale tineretului. Un aspect care atrage atenţia îl constituie practica de a fi declarate parteneriate între instituţii, fără a exista un acord formal care să ateste relaţia partenerială. Ca urmare, de regulă, eforturile comune sunt lipsite de anganjamente specifice şi de rezultate palpabile, mai cu seamă că nu sunt convenite proceduri şi mecanisme care să poată descrie rolul fiecărui partener, zone de acţiune etc. În cadrul unor proiecte complexe, în special al celor finanţate de UE, definirea clară a responsabilităţilor între parteneri este vitală, pentru a putea arăta autorităţii finanţatoare mecanismul implementării şi faptul că banii vor fi cheltuiţi cu folos. Credem că este relevant de spus că o intenţie, demnă de toată atenţia, a municipalităţii, de a realiza proiecte de colaborare cu două mari oraşe din Turcia şi China, a pierdut mult din entuziasmul iniţial, nefiind puse în practică. Conducerea Primăriei e hotărâtă să facă tot posibilul pentru atragerea de fonduri în vederea dezvoltării municipiului în baza unui plan strategic şi metodologic, primul pas major făcut în această direcţie fiind elaborarea Strategiei de dezvoltare pentru perioada 2007- 2013. Concluzii În afară de organizarea, pentru angajaţi, a cursurilor ECDL, Primăria nu are o strategie de dezvoltare a carierei personalului, astfel încât acesta să-şi cunoască perspectivele la locul de muncă şi să fie stimulat să se pregătească pentru a obţine performanţe profesionale superioare. Conducerea Primăriei ar trebui să creeze oportunităţi de dezvoltare a carierei şi să ofere suficient de multe şi de variate cursuri de pregătire pentru întregul personal, beneficiind şi de deschiderile pe care le face Strategia pentru perioada 2007 - 2013. Există oportunităţi foarte bine conturate pentru finanţare, mai cu seamă din fonduri europene, dar Primăria încă nu are capacitatea de absorbţie pentru asemenea fonduri, compartimentul de integrare europeană, responsabil cu această activitate, ducând o lipsă acută de personal. În prezent, există câteva parteneriate între unele instituţii, care sunt însă lipsite de instrumente de lucru şi sunt, deci, lipsite de forţă din chiar momentul constituirii lor. Implementarea Strategiei ne obligă la parteneriate puternice, cu proceduri de acţiune agreate şi acceptate de parteneri şi cu o conducere capabilă să evalueze corect rezultatele activităţilor. Aşa cum am mai spus, Strategia de dezvoltare pentru perioada 2007 - 2013 reprezintă un prim pas important făcut pentru definirea unei concepţii privind modul în care administraţia locală va lucra pentru implementarea proiectelor. Există o finanţare potenţială pentru Râmnicu Sărat iar administraţia locală nu-şi permite să piardă această oportunitate.


83

Structura şi capacitatea administraţiei publice locale, în mod special cele ale Primăriei, pentru implementarea la scară largă a proiectelor, sunt încă reduse, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării nivelul de valorificare a şanselor ce apar pentru dezvoltarea municipiului Râmnicu Sărat pe coordonate europene, moderne. De aceea, primul obiectiv strategic al conducerii municipiului ar putea fi chiar sporirea competenţei administraţiei publice locale, astfel încât aceasta să devină capabilă să asigure aplicarea acelor programe care să asigure creşterea economică. Sprijinul guvernamental pentru absorţia de fonduri nu va fi suficient, pentru că ne vom confrunta cu nevoia de implementare a unor ample proiecte finanţate de UE. De aceea este necesară elaborarea unei strategii de consolidare instituţională, cu obiective specifice, cu termene precise de aplicare şi cu stabilirea modalităţilor de monitorizare. Mergând pe această direcţie, este de dorit realizarea de parteneriate şi înfrăţirea municipiului nostru cu oraşe din alte ţări, care au administraţii publice cu practici avansate de lucru. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe Existenţa unei puternice determinări şi motivaţii din partea administraţiei locale pentru dezvoltarea oraşului

Lipsa funcţiilor de conducere la nivel mediu, care să permită delegarea de competenţe şi responsabilităţi

Existenţa unor specialişti experimentaţi în câteva dintre departamentele Primăriei şi în o parte din serviciile publice subodonate Primăriei

Slabă comunicare internă, fără norme şi proceduri formale

Existenţa câtorva parteneriate între instituţii pe plan local

Slaba capacitate de atragere şi implementare a fondurilor pe proiecte UE

Lipsa unei interfeţe în relaţia cu publicul, care ar putea recepta observaţii şi propuneri de la cetăţeni

Lipsa planurilor de pregătire profesională pentru personalul Primăriei

Lipsa de personal specializat pentru accesarea de fonduri, administrarea proiectelor finanţate de UE şi implementarea Strategiei

Nivel scăzut de parteneriat între instituţiile din oraş

Parteneriatele între instituţiile locale au un caracter mai mult formal

Oportunităţi Ameninţări Fonduri UE disponibile pentru modernizarea administraţiilor locale

Lipsa resurselor financiare pentru crearea şi stimularea unei unităţi de implementare a proiectelor

Sprijin guvernamental pentru dezvoltarea unităţilor de implementare a proiectelor

Lipsa de interes pe plan local pentru constituirea de parteneriate

Parteneriate între Râmnicu Sărat şi oraşe din alte ţări

Slaba capacitate a administraţiei publice locale de a absorbi granturi


84

Partea III Cadrul de dezvoltare strategică

Această parte are ca scop transpunerea nevoilor oraşului în măsuri şi proiecte, în strânsă legătură cu obiectivele şi viziunea Strategiei. Vor fi prezentate pe rând viziunea, scopul strategiei, misiunea, principiile pe care se bazează strategia şi sectoarele prioritare de dezvoltare, la care vor fi prezentate măsurile de dezvoltare şi proiectele/intervenţiile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse, cu orientare pe finanţarea externă. Intervenţiile propuse sunt descrise în amănunt şi sunt încadrate în timp, pe perioada de programare 2007 – 2013. Secţiunea 3.1. Viziunea

“Dezvoltăm viitorul prin valorificarea trecutului”

La fel ca majoritatea oraşelor de mărime mijlocie din Europa, ne vom dezvolta pe baza specificităţii noastre, care ne va diferenţia de alte oraşe similare şi ne va ajuta să ne dezvoltăm aproape în acelaşi ritm ca oraşele mari. Începem acum competiţia cu alte oraşe, având avantajul de a deţine valori şi potenţial pentru dezvoltarea comunităţii noastre, în ceea ce priveşte obiectivele cultural–istorice, resursele naturale, cât şi un spirit comercial

dezvoltat pe plan local şi o poziţie geografică favorabilă dezvoltării comerţului şi turismului. Fundamentându-ne pe aceste baze solide, noi ne vedem viitorul astfel: Până în 2013, Râmnicu Sărat va deveni o locaţie a armoniei între localnici şi turişti, între etnii şi religii, între dezvoltarea economică şi utilizarea raţională a resurselor naturale, şi în general, între vechi şi modern, unde inovaţia şi economia bazată pe cunoaştere va merge mână în mână cu conservarea vestigiilor noastre cultural – istorice iar activităţile economice vor fi adecvate scopurilor turistice. În 2013, Râmnicu Sărat va fi un pol de creştere urbană, unde:

Identitatea noastră şi mărcile locale istorice, culturale, tradiţionale, de agricultură şi

cele comerciale vor fi devenit principalul instrument al dezvoltării noastre, jucând un rol major în atragerea turiştilor şi a investitorilor

Cetăţenii trăiesc într-un mediu sănătos şi armonios care valorizează incluziunea

socială, participarea şi un stil de viaţă responsabil

Toţi factorii implicaţi, atât locali cât şi din împrejurimi, se strâng laolaltă pentru a da naştere unui parteneriat solid, pentru a contribui cu toţii la dezvoltarea în ansamblu a oraşului şi a zonei înconjurătoare, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare


85

Vizitatorii beneficiază de experienţe unice care îi determină să vină din nou şi să ne promoveze oraşul şi împrejurimile peste hotare

Astfel, în 2013 Râmnicu Sărat îşi va fi atins visul de a deveni un oraş dinamic, un adevărat motor pentru dezvoltarea ariei sale de influenţă. Secţiunea 3.2. Scopul

Scopul acestei Strategii este acela de a conduce la creşterea calităţii vieţii pentru cetăţeni şi crearea de noi locuri de muncă, prin implementarea unor măsuri de reabilitare/dezvoltare/modernizare a infrastructurii, dezvoltarea turismului, a societăţii civile, a serviciilor sociale, a culturii şi a infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi antreprenoriatului, având ca rezultat transformarea municipiului Râmnicu Sărat în pol local de dezvoltare urbană. Secţiunea 3.3. Afirmarea misiunii Misiunea noastră este de a mobiliza toate resursele umane, materiale şi financiare, de la nivel local, regional şi naţional, pentru a implementa cu succes măsurile şi proiectele propuse în cadrul acestei strategii, pentru atingerea obiectivelor noastre şi realizarea viziunii, astfel încât dorinţa de a transforma municipiul într-un pol de creştere urbană să devină realitate.

Avem de parcurs un proces centrat pe colaborare, participare, consultare publică, planificare judicioasă, capacitate organizatorică şi eforturi susţinute. Suntem cu toţii parte a acestui proces şi avem cu toţii interesul de a face din Râmnicu Sărat un municipiu european, modern, dinamic, prosper şi incluziv, iar angajarea tuturor părţilor într-un parteneriat puternic, unit şi constructiv de tip public - privat dar şi de tip zonal este crucială pentru reuşita acestei cauze.

Pentru realizarea acestui parteneriat la cel mai bun nivel şi pentru maximizarea rezultatelor avem cu toţii nevoie să ne întemeiem colaborarea pe aceleaşi principii şi valori ce vor reprezenta instrumentele orientării strategice. Vom monitoriza şi evalua propria performanţă ca mijloc de stabilire a capacităţii structurale de a ne îndeplini obiectivele, în conformitate cu aşteptările iniţiale. Este de datoria noastră să fim ferm angajaţi în asigurarea eficienţei fiecărui instrument procedural de implementare pe care îl construim. De asemenea, avem datoria să urmărim îmbunătăţirea continuă a activităţii şi să evaluăm permanent drumul parcurs, pentru a face posibile eliminarea deficienţelor şi maximizarea rezultatelor.


86

Secţiunea 3.4. Principii

Oportunităţi egale Ne vom lupta să ne asigurăm

că fiecare membru al comunităţii noastre are acces egal la locuri de muncă, servicii medicale şi de altă natură furnizate de către comunitate, fără diferenţiere legată de etnie, religie, sex, dizabilităţi, opinie politică şi aşa mai departe.

Responsabilitate socială Promovăm cu tărie dezvoltarea responsabilităţii sociale în cadrul comunităţii noastre,

la toate nivelele, în administraţia publică, companii, societatea civilă şi cetăţeni. Participare

Suntem de părere că singura soluţie fezabilă să ne asigurăm că strategia generează maximum de beneficii, atât pentru oraş ca întreg cât şi pentru comunităţile socio-economice, este să dezvoltăm parteneriate puternice la nivelul oraşului şi a zonei înconjurătoare, cu toţi factorii interesaţi care sunt în măsură să contribuie la implementarea strategiei oraşului nostru. Acest parteneriat va asigura avantaje pentru fiecare factor implicat, bazat pe nevoile lor reale şi pe capacitatea acestora de a contribui la realizarea obiectivelor noastre comune. Sustenabilitate

Credem cu tărie că sustenabilitatea poate fi obţinută numai prin promovarea unei abordări integrate asupra creşterii economice, coeziunii sociale şi protecţiei mediului, pentru a obţine o dezvoltare durabilă a oraşului nostru. Suntem convinşi că deciziile, acţiunile şi comportamentele care nu dăunează mediului vor duce la o utilizare raţională a resurselor, o competitivitate sporită a companiilor locale şi o viaţă mai bună pentru cetăţenii noştri. Abordarea noastră va crea externalităţi pozitive asupra oraşului şi a zonelor înconjurătoare şi un interes sporit din partea cetăţenilor, companiilor şi antreprenorilor de a locui sau de a se muta în Râmnicu Sărat. Bună guvernare

Promovăm cu tărie principiile Guvernării Europene, aşa cum sunt ele definite în Carta Albă. Aceste principii includ: transparenţa, participarea, responsabilitatea, eficacitatea şi coerenţa. Ne vom asigura că aceste principii sunt strict urmate în toate deciziile, politicile şi acţiunile noastre.


87

3.5. Obiective, măsuri şi propuneri aferente priorităţilor sectoriale de dezvoltare Introducere

Dacă în prima parte a acestei strategii am delimitat contextul şi am identificat problemele comunităţii râmnicene, în această ultimă parte ne propunem să promovăm o serie de măsuri şi proiecte prin care vrem să intervenim la nivelul unor domenii prioritare pentru a atinge scopul de a asigura o dezvoltare bazată pe principiul coeziunii economice şi sociale a municipiului Râmnicu Sărat de care să beneficieze, în final, cetăţenii noştri. Cuantificarea acestor activităţi a fost realizată prin analizarea unor investiţii similare, pe baza studiilor de fezabilitate existente, sau prin utilizarea indicatorilor de preţ orientativi publicaţi în Metodologia pentru elaborarea, monitorizarea şi revizuirea Planurilor regionale de gestionare a deşeurilor, pentru proiectele în domeniu.

Concluziile generale asupra revigorării oraşului abordează chestiuni nu numai de natură socială sau economică ci identifică ca importante protecţia mediului, dezvoltarea societăţii civile, crearea societăţii informaţionale, axată pe tehnologii moderne de comunicaţii şi valorificarea tradiţiilor sau produselor culturale locale.

În continuare vă propunem acţiuni şi intervenţii în 9 domenii prioritare:

Infrastructură urbană, mediu şi transport, este ştiinţa de a amenaja şi gestiona

teritoriul astfel încât nevoile de locuire şi de desfăşurare a activităţilor umane să fie satisfăcute de o manieră cât mai apropiată de standardele comune oricărui oraş care nu se doreşte doar un spaţiu funcţional ci şi un mediu armonios, frumos şi propice dezvoltării potenţialului uman.

Economie si mediul de afaceri. Administrarea eficientă a resurselor astfel încât un număr cât mai mare de cetăţeni să beneficieze de ele, în satisfacerea nevoilor, presupune nu numai dezvoltarea investiţiilor în economie dar şi realizarea de activităţi şi acţiuni care să asigure crearea de noi locuri de muncă sau creşterea vizibilităţii mediului de afaceri. Proiectele propuse vor acoperi subsectoare prioritare precum, agricultura, meşteşugurile şi artizanatul, marea şi mica industrie şi vor încerca să exploateze pozitiv relaţiile cu domenii cu care se intersectează precum turismul sau educaţia.

Turismul şi patrimoniul cultural. Considerat de alte naţiuni şi comunităţi drept o sursă importantă de bunăstare, turismul a fost neglijat în ultima decadă pornindu-se de la premiza că municipiul nostru nu are ce oferi din punct de vedere al peisajului, nu este suficient de mare pentru a dezvolta universităţi naţionale sau pentru a organiza activităţi cultural sportive care să aducă turişti, şi prin urmare nu poate dezvolta o piaţă a turismului. Analiza strategică a dezvăluit resurse neaşteptate: un patrimoniu cultural-istoric-religios ce necesită introducerea în circuitul turistic şi o bogată paletă de activităţi culturale care necesită mediatizare.

Infrastructura şi serviciile sociale. Considerată prioritate la nivel naţional,

problematica sărăciei şi excluziunii sociale a beneficiat de multiple programe locale şi naţionale care au permis dezvoltarea unui Serviciu de asistenţă socială puternic, dar care drept răspuns la nevoile cetăţenilor defavorizaţi s-au specializat pe prestaţii sociale. Un nou pas în limitarea efectelor declinului economic şi social al municipiului îl constituie dezvoltarea de servicii sociale care să transpună efortul financiar al comunităţii din planuri de susţinere de tip


88

ajutorul social care încurajează dependenţa de stat în proiecte axate pe reintegrarea în comunitate.

Sănătate şi situaţii de urgenţă. O comunitate pentru a se dezvolta armonios are

nevoie de oameni sănătoşi. Cu cât serviciile de sănătate beneficiază de investiţii în aparatură, în tehnică şi în pregătirea continuă a personalului medical, cu atât avem şanse mai mari pentru a avea un potenţial uman caracterizat prin capacitate de efort şi de muncă sporită. Efectele urmărite de noi prin proiectele incluse în acest document strategic sunt de creare de condiţii optime pentru desfăşurarea actului medical sau pentru salvarea de cât mai multe vieţi în situaţii de urgenţă.

Educaţia. Desi sistemul de educaţie formal din municipiul Râmnicu Sărat poate fi cu

uşurinţă considerat un reper al excelenţei, există sectoare ce trebuie abordate datorită dinamicii economico-sociale care a condus la o discrepanţă între oferta educaţională şi cererea de pe piaţa muncii. Prioritatea educaţie este prioritatea care se intersectează cel mai bine cu domeniul economic avansând măsuri comune ce urmăresc echilibrarea între cererea ofertei de muncă cu calificările pe care le obţin absolvenţii de licee sau din grupuri şcolare, astfel încât să avem un număr de şomeri cât mai scăzut, cunoscut fiind faptul că existenţa sistemului de educaţie rezidă în formarea resurselor umane care acoperă necesarul de muncă.

Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Am propus sectoare de dezvoltare, am

analizat oportunităţile şi priorităţile, dar cel mai important este să creem condiţiile pentru a dezvolta aceste sectoare, să aducem mai aprope mijloacele moderne prin care fiecare beneficiar al acestei strategii să poate progresa, cel mai important instrument fiind tehnologia informatică şi de comunicaţii.

Societate civilă, tineret şi sport. În ultimii ani s-a făcut tot mai acut simţită nevoia de

planificare a investiţiilor din comunitatea noastră pentru a obţine rezultate care să satisfacă cât mai mult nevoile cetăţenilor din Râmnicu Sărat. De aceea, în orice măsură întreprinsă de autoritatea locală trebuie consultaţi reprezentanţii societăţii civile. Din păcate, în Râmnicu Sărat analiza acestui sector arată o slabă dezvoltare a ONG-urilor, majoritate din lipsă de informaţii sau din lipsă de fonduri. De aceea, am introdus câteva activităţi cu menirea de a susţine dezvoltarea acestor asociaţii şi fundaţii care pe lângă rolul consultativ pot acoperi şi domeniile de activitate unde autoritatea locală nu are resurse să acţioneze.

Administraţie publică. O comunitate este guvernată de o administraţie, dacă această administraţie nu dispune de resursele necesare implementării programelor de dezvoltare locală, întregul municipiu suferă, nu se realizează progresul şi dezvoltarea, de aceea am considerat prioritar sectorul administraţiei publice.

În continuarea demersului strategic propunem pentru atingerea obiectivelor generale şi

specifice ale Strategiei municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007-2013, următoarele măsuri şi proiecte care vor fi completate cu un tabel privind estimarea necesarului de fonduri pentru implementarea lor şi o analiză a posibilităţii de susţinere de la bugetul local.


89

Prioritatea 1. Infrastructură urbană, mediu şi transport Obiectiv General

Transformarea municipiului Râmnicu Sărat într-un pol urban cu unităţi furnizoare de servicii pentru întreaga zonă şi dezvoltarea sa ca un oraş modern, cu infrastructură urbană reabilitată şi estetică, promotoare a creşterii economiei locale şi a turismului, respectând mediul înconjurător. Obiective specifice i Îmbunătăţirea aspectului estetic urban al municipiului Râmnicu Sărat, cu abordare urbană modernă, specifică secolului XXI, cu zone clar determinate economic, turistic, de agrement, servicii urbane integrate şi standarde de viaţă. ii Dezvoltarea reţelei de furnizare a apei potabile, a celei pentru apă reziduală, a serviciilor de transport public bazate pe operatori regionali şi pe un puternic parteneriat cu localităţile vecine Râmnicului Sărat, pentru o utilizare optimă a resurselor şi o mai mare integrare şi conectare cu municipiul a comunităţilor din zonele rurale. iii Reabilitarea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de servicii publice a oraşului şi asigurarea calităţii serviciilor furnizate, pe baza monitorizării indicatorilor de performanţă, pentru a acoperi atât nevoile economiei cât şi pe cele ale populaţiei. Măsura 1.1 Resistematizarea oraşului, este necesară o resistematizare a municipiului astfel încât să poată fi pus în funcţiune un circuit turistic dar şi municipiul să poată căpăta noi dimensiuni de dezvoltare economică, un aspect plăcut pentru a deveni accesibil uşor oricărui vizitator. Trei proiecte majore şi o acţiune sunt necesare pentru a asigura o dezvoltare armonioasă din punct de vedere funcţional-estetic:

1.1.1 Actualizarea planului urban de referinţă După cum s-a relevat în partea de analiză, planul urbanistic al municipiului este foarte vechi şi nu respectă tendinţele actuale de dezvoltare. De aceea, este urgentă nevoie să fie elaborat unul nou. Noul plan ar trebui să integreze Strategia de dezvoltare a municipiului şi ar trebui să includă dezvoltarea de noi zone economice sau rezidenţiale. 1.1.2 Elaborarea unui studiu privind extinderea spaţiului intravilan al oraşului Trebuie identificate noi posibilităţi de extindere a zonei urbane cu destinaţia locuinţe sau pentru activităţi economice. 1.1.3 Întocmirea cărţilor funciare a tuturor terenurilor şi clădirilor aflate în patrimoniul public 1.1.4 Angajarea unui arhitect sau contractarea servicilor unei firme de arhitectură


90

Măsuri Măsura 1.2 Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport a municipiului Trăim într-o societate în care dispar graniţele circulaţiei persoanelor şi mărfurilor, nevoia de siguranţă în trafic este tot mai ridicată, mijloacele moderne de transport de toate tipurile şi nevoia de deplasare în condiţii de timp redus, consum minim de carburant, de utilizare de mijloace ecologice de deplasare (ex. biciclete), dar şi circulaţia fluidă a pietonilor fac din infrastructura de transport una din priorităţile oricărui oraş care doreşte să ofere o viaţă mai bună cetăţenilor.

1.2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de străzi a municipalităţii Toate străzile ar trebui asfaltate şi dotate cu facilităţile necesare, inclusiv trotuare şi borduri. Trebuie înlăturate rădăcinile copacilor tăiaţi, întărite bordurile şi amenajate intersecţiile. Lăţimea străzilor trebuie extinsă pe cât posibil, pentru a fluidiza traficul şi pentru a reduce ambuteiajele. Mai mult, strada ar trebui dotată cu refugii pentru autobuze şi ar trebui să fie mobilată cu echipamentele de semnalizare de trafic necesare. Se recomandă ca prioritate modernizarea străzilor pe care au fost instalate, deja,

infrastructuri de canalizare, gaze şi reţele de apă dar şi a celor care nu au beneficiat de aceste investiţii. Pentru acestea din urmă, pe lângă acţiunile de reabilitare a covorului asfaltic se va merge în paralel cu înlocuirea şi/sau extinderea reţelelor de apă- canalizare gaze sau electricitate. 1.2.2 Dezvoltarea şi monitorizarea de noi sisteme de semnalizare în trafic Cum sistemul de semnalizare în trafic este depăşit în momentul de faţă, este nevoie să fie dezvoltat unul nou, integrat, care să conţină semne, lumini şi un sistem de monitorizare a străzii (semne de reducere a vitezei, semafoare cu semnalizare a timpului de aşteptare). 1.2.3 Construirea şoselei de centură a municipalităţii Pentru a prelua traficul greu din municipiu, pentru a reduce zgomotul şi poluarea aerului şi pentru prevenirea deteriorării drumurilor şi a clădirilor prin vibraţii, trebuie construită o rută ocolitoare, în partea vestică pentru traficul spre Buzău şi spre Focşani, pe DN2. Municipiul are un studiu de fezabilitate pentru acest proiect şi există oportunitatea accederii la fonduri europene, mai ales că Râmnicu Sărat este situat pe drumul E85, drum european care aparţine reţelei trans europene (TEN -T). 1.2.4 Crearea de noi parcări şi alte facilităţi pentru vehicule Parcările ar trebui dimensionate la nevoile reale ale populaţiei, luând în considerare şi nevoile turismului. Parcările pentru autovehicule ar trebui să fie supra sau subterane şi ar trebui construite mai mult în zona centrală a oraşului, în timp ce parcările de camioane ar trebui poziţionate pe drumurile de centură sau la ieşirile din municipiu. Fiind o zonă de tranzit pentru camioane, Râmnicu Sărat ar fi trebuit să integreze facilităţi precum ateliere mecanice şi parcări pentru camioane, ca şi alte locaţii de găzduire şi recreere.


91

1.2.5 Îmbunătăţirea infrastructurii companiei de transport public Compania de transport public ar trebui dotată cu un garaj echipat cu un punct de reparaţii şi cu infrastructura specială conţinând racordul la reteaua de gaze naturale, facilităţi sanitare standard pentru angajaţi, baie, toalete, o mică staţie de spălare a vehiculelor şi un sistem de colectare a deşeurilor, sistem de canalizare şi altele.

1.2.6 Achiziţionarea unui sistem de siguranţă LPR pentru recunoaşterea autovehiculelor care încalcă legea în proporţie de 98% Acest sistem va fi montat pe segmentul de drum european care străbate municipiul Râmnicu Sărat.

Măsura 1.3 Infrastructura de locuinţe şi spaţii publice

1.3.1 Reabilitarea clădirilor pe baza unui proiect integrat: faţade, izolaţie termică şi consolidare

Pentru blocurile de apartamente, dat fiind statutul financiar al proprietarilor, ar putea fi identificate alte modalităţi de reabilitare a clădirilor. Un exemplu ar putea fi acordarea pentru agenţii economici a permisiunii de a construi, pentru uzul propriu, noi etaje pe blocurile existente (dacă soluţiile tehnice se vor dovedi fezabile şi dacă respectivele clădiri pot suporta o greutate superioară) în schimbul reabilitării termice a clădirilor şi finisării faţadelor. Anumite blocuri de apartamente ca şi unele clădiri vechi au nevoie de lucrări de consolidare, având în vedere că municipiul este situat aproape de zona seismică Vrancea. Desigur, este nevoie de expertiza necesară pentru identificarea clădirilor la care este nevoie şi este posibil acest tip de lucrări. În Râmnicu Sărat exista 340 de blocuri din care 90% necesită

reabilitare şi izolare termică. 1.3.2 Crearea de noi terenuri de joacă şi modernizarea spaţiilor publice Spaţiile publice trebuie amenajate cu copaci, flori şi mobilier specific şi păstrate în stare de curăţenie de către localnici şi turişti, în mod egal. În momentul de faţă există în municipiu câteva parcuri şi spaţii verzi care par să fie suficiente pentru nevoile locale. Oricum, în perspectiva dezvoltării activităţilor turistice, este nevoie de dezvoltarea de noi zone verzi, fiind cunoscută aprecierea turiştilor pentru călătoriile în oraşele mici, liniştite şi cu multă verdeaţă. Trebuie să ne străduim să menţinem oraşul curat şi să îl amenajăm floral, nu doar în scopuri turistice, ci pentru noi şi pentru copiii noştri, care vor dori, astfel, să se stabilească aici, acasă. În primul rând ar trebui să fie amenajat un teren de joacă de dimensiuni mari în zona centrală a municipiului, în conformitate cu standardele moderne. În al doilea rând, spaţiile dintre blocurile de apartamente ar trebui să fie modernizate şi transformate în terenuri de joacă şi zone verzi pentru cartiere.


92

1.3.3 Dezvoltarea serviciului de ecarisaj Este nevoie de un sistem performant de prindere, sterilizare şi adăpostire a câinilor vagabonzi, de mărirea adăpostului şi de suplimentarea personalul de aici, ca şi de dotarea cu echipament adecvat.

Măsura 1.4 Infrastructura de utilităţi publice

1.4.1 Modernizarea şi extinderea iluminatului public Becurile actuale ar trebui înlocuite cu unele economice, noi şi ecologice. Este posibil un proiect finanţat UE care poate aduce mai mult decât numărul necesar, adică 1000 de becuri cu neon. Un grad sporit de siguranţă a cetăţeanului pe timpul nopţii ar fi asigurat prin extinderea reţelei electrice pe străzile unde iluminatul este, acum, inexistent. Pentru

aceasta ar trebui să fie creat, inclusiv în scopuri turistice, un parteneriat cu compania care furnizează energia electrică.

1.4.2 Extinderea reţelei de gaze naturale Reţeaua ar trebui extinsă acolo unde nu există, în cartierele Barasca, Slam Râmnic, Bariera Focşani, Extindere Anghel Saligny şi Alecu Bagdad şi în zonele industriale ce vor apărea.

1.4.3 Modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi de furnizare a apei Se are în vedere îmbunătăţirea stării surselor de apă, a pompelor şi a forajelor. În orice caz trebuie reînnoită reţeaua de conducte pentru a reduce pierderile, pentru a obţine o apă potabilă de calitate pentru cetăţeni şi agenţii economici şi trebuie extinsă reţeaua în zonele în care nu există, în special în

cartierele nou construite. Cu privire la canalizare, dezvoltarea reţelei ar trebui continuată după terminarea proiectului Phare, în funcţie de nevoile utilizatorilor.

1.4.4 Construirea unei noi staţii de epurare a apei uzate Noua staţie de tratare a apei uzate ar trebui construită în ideea preluării activităţii celei de acum, dar dotată cu instalaţii moderne pentru tratament mecanic, chimic şi biologic. Capacitatea sa ar trebui să aibă în vedere regionalizarea serviciilor de apă şi apă reziduală, dacă Acvaterm va deveni operator regional.

Măsura 1.5 Îmbunătăţirea stării mediului înconjurător

1.5.1 Elaborarea unui plan de acţiune în domeniul mediului Întrucât protecţia mediului este politică orizontală a UE şi reprezintă o precondiţie pentru dezvoltarea durabilă a oraşului nostru, se va acorda o atenţie sporită acestui sector prin elaborarea unui plan de acţiune pentru mediu, care să conţină modalităţi clare de implementarea a legislaţiei de mediu şi instrumente de aplicare a acestora, dar şi indicatori de monitorizare şi modalităţi de constrângere, pe principiul poluatorul plăteşte.


93

1.5.2 Dezvoltarea de surse de energie eficiente şi ecologice – Proiect pilot centrală pentru energie termică şi apă caldă pentru 1000 locuitori Deoarece sursele energetice devin din ce în ce mai limitate şi carburanţii clasici sunt din ce în ce mai scumpi, Râmnicu Sărat, ca şi alte oraşe din România, trebuie să identifice noi surse de energie, regenerabile. În primul rând, deoarece municipiul este încadrat în harta naţională a zonelor de resurse de energie regenerabilă la domeniul biomasă, vom identifica diferite proiecte pentru valorificarea acestei oportunităţi. În al doilea rând, ar trebui să fie construite centrale pentru producerea de energie electrică şi termică prin cogenerare. Desigur, trebuie făcute, mai întâi, studii pentru a verifica fezabilitatea acestor proiecte. 1.5.3 Construirea unui incinerator de deşeuri cu producere de energie Coşul de fum al centralei termice de la Fermit S.A. îndeplineşte toate cerinţele pentru a fi transformat într-un incinerator, care ar putea fi folosit pentru arderea deşeurilor cu valoare energetică din municipiu, ca şi a deşeurilor tehnologice şi medicale. De la acest obiectiv există acces direct la calea ferată, astfel că incineratorul ar putea fi utilizat la scară mare şi ar putea fi făcut eficient prin arderea deşeurilor din municipiu şi a celor provenite din zone limitrofe Râmnicului Sărat. Pentru ca acest proiect să fie implementat, conducerea Fermit S.A. îşi propune să cedeze drepturile de proprietate asupra centralei termice şi a coşului de fum, inclusiv asupra terenului pe care acestea se află, dorind, în schimb, un parteneriat puternic la care să participe şi Primăria, astfel încât preţul proiectului să nu fie împovărător pentru nici una dintre părţi.

1.5.4 Închiderea gropii de gunoi a oraşului Pentru a preveni orice risc pentru sănătatea populaţiei şi calitatea mediului, va trebui să luăm cele mai eficiente măsuri pentru paza şi supravegherea evoluţiei indicatorilor de mediu la groapa de gunoi, până la momentul când vom reuşi să o închidem. Râmnicu Sărat a primit o perioadă de graţie de la Uniunea Europeană pentru închiderea gropii până în 2017. 1.5.5 Program de colectare selectivă a deşeurilor pentru zona urbană, finanţat din resurse locale sau Fondul de Mediu Prin intermediul acestui proiect vor fi cumpărate şi folosite trei tipuri de containere, diferit colorate, în corespondenţă cu tipul de deşeuri ce vor fi colectate selectiv: albastru pentru hârtie, galben pentru PET şi verde pentru sticlă.

1.5.6 Organizarea de campanii de conştientizare pentru sprijinirea colectării selective a deşeurilor Vom sprijini activitatea de colectare selectivă a deşeurilor prin organizarea de campanii de informare, educare şi conştientizare a comunităţii noastre, inclusiv în sectorul economic. Se vor organiza două campanii cu două grupuri ţintă diferite, elevii şi cetăţenii municipiului în ansamblu inclusiv agenţii economici.


94

1.5.7 Decontaminarea vechii zone industriale Vechea zonă industrială conţine o importantă cantitate de teren contaminat care necesită decontaminare şi repunerea în circuitul productiv. Spre exemplu, aşa cum s-a menţionat şi mai devreme, Fermit S.A. deţine în spaţiu un vechi depozit tehnologic de deşeuri ce trebuie închis. Aceeaşi companie mai deţine şi o unitate de încălzire care furniza căldură pentru municipiu. Unitatea de încălzire trebuie demolată iar terenul aferent să fie decontaminat. Este nevoie de un parteneriat puternic între cei implicaţi în această zonă pentru ca terenul să fie refolosit eficient. 1.5.8 Reabilitarea şi consolidarea malurilor râului Râmnicu Sărat Râul Râmnicu Sărat a produs inundaţii în trecut şi ar trebui să facem tot posibilul pentru ca, în viitor, un asemenea fenomen să fie evitat şi să nu mai fie afectate infrastructura municipiului şi viaţa cetăţenilor. Avem nevoie să prevenim surparea malurilor prin mijloace de consolidare şi alte lucrări conexe.

1.5.9 Campanie la nivel local de încurajare a adopţiilor de animale fără stăpân Intenţionăm să promovăm acest proiect în mass-media locală dar şi prin stimulări financiare a celor care vor adopta aceste animale, cu impact semnificativ asupra reducerii fenomenului de vagabondaj.

Măsura 1.6 Monitorizarea şi evaluarea serviciilor urbane

1.6.1 Stabilirea unui sistem integrat de monitorizare şi evaluare a serviciilor urbane, bazat pe un set indicatori de performanţă clar delimitat Autorităţile locale trebuie să fie capabile să organizeze activitatea furnizorilor de utilităţi urbane, astfel încât aceştia să ofere servicii suficiente şi de calitate pentru comunitate. În acest sens trebuie să stabilim responsabilităţi clare pentru autorităţile locale şi pentru furnizorii de servicii urbane. De aceea, trebuie să stabilim un set de indicatori de performanţă clari şi cuantificabili pentru calitate, continuitate şi eficienţă a serviciilor furnizate. Indicatorii prezentaţi mai sus trebuie atent monitorizaţi prin mijloace de control administrativ, iar performanţa acestor servicii ar trebui evaluată bazându-ne pe informaţia primită în timpul proceselor de monitorizare. Această abordare este prevăzută şi în Strategia judeţului Buzău pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare şi a utilităţilor publice pentru perioada următoare. 1.6.2 Implementare a sistemului de calitate ISO 9001/2000


95

Prioritatea 2. Economie şi mediu de afaceri Obiectiv General

Revitalizarea economiei locale şi transformarea acesteia într-una dinamică, prosperă şi diversificată şi îmbunătăţirea competitivităţii afacerilor locale prin sporirea abilităţilor angajaţilor locali şi a capacităţii manageriale la nivelul mediu de decizie, în paralel cu promovarea unor mecanisme administrative transparente, menite să sprijine afacerile locale şi să atragă investiţii străine Obiective specifice i Dezvoltarea economiei locale printr-o serie diversificată de iniţiative şi acţiuni, bazate pe libera competiţie, care să genereze o scădere imediată a şomajului, reducerea migraţiei şi a gradului de sărăcie. ii Îmbunătăţirea abilităţilor profesionale ale oamenilor, educaţia prin învăţare continuă şi pregătire vocaţională, dezvoltarea capacităţilor la nivel managerial mediu atât în sectorul public cât şi în sectorul privat. iii Dezvoltarea unor mecanisme şi proceduri instituţionale care să ofere administraţiei locale posibilitatea să colaboreze cu companiile private şi investitorii, cu scopul realizării unei creşteri economice susţinute. Măsuri Măsura 2.1 Elaborarea şi implementarea unui plan de acţiune pentru formarea forţei de muncă necesare în Râmnicu Sărat

2.1.1 Înfiinţarea unui centru de pregătire pentru categoriile de forţă de muncă lipsite de abilităţile care să le permită să se alăture pieţei muncii Într-o primă fază, ar trebui identificate toate persoanele active care nu au calificare sau cărora calificarea, educaţia şi priceperea nu le permit intrarea pe piaţa de muncă. După aceea centrul de pregătire ar trebui să organizeze şi să furnizeze cursuri de pregătire specifice şi adaptate cerinţelor pieţei. Participanţii ar trebui încurajaţi să urmeze aceste cursuri fără plată, prin mijloace care să-i

intereseze. În acelaşi timp, ar trebui convenită, prin parteneriat cu companiile locale, asigurarea practicii cursanţilor la locul de muncă. Acest lucru trebuie făcut cu uşurinţă din moment ce companiile pot recruta angajaţi fără costuri de pregătire. Un astfel de proiect este foarte posibil să fie finanţat deoarece acest tip de acţiune este puternic sprijinit de UE şi sunt multe exemple de proiecte de fonduri structurale realizate pe acest considerent. În ceea ce priveşte sectorul agricol, cursurile de pregătire sunt vitale şi se aşteaptă o cerere mare, în condiţiile în care cei ce doresc să primească bani


96

europeni trebuie să facă dovada calificării. De aceea, centrul de pregătire la care s-a făcut referire mai devreme ar trebui să cuprindă o secţiune specială pentru sectorul agricol. Mai mult decât atât, pentru şcolile vocaţionale trebuie asigurat un curriculum adaptat nevoilor pieţei locale.

2.1.2 Înfiinţarea unui comitet de corelare a ofertei pieţei de muncă cu oferta sistemului local de educaţie Acest comitet va identifica şi monitoriza nevoile pieţei de muncă şi va elabora recomandări privind modificarea programelor educaţionale la nivel local. 2.1.3 Crearea unui brand local Acest brand trebuie să permită valorificarea resurselor şi tradiţiilor locale prin crearea unei imagini de excelenţă, de marcă, pentru produsele specifice. 2.1.4 Încurajarea înfiinţării asociaţiei oamenilor de afaceri din Râmnicu Sărat Această acţiune se va realiza prin lansarea unei invitaţii publice către firmele potenţial interesate.

Măsura 2.2 Revigorarea industriei locale meşteşugăreşti

2.2.1 Redeschiderea şcolii de arte şi meserii După reapariţia lor în sistemul educaţional naţional, se aşteaptă ca şcolile de arte şi meserii să pregătească elevii în meseriile căutate pe piaţa locală. 2.2.2 Redeschiderea unităţilor tradiţionale meşteşugăreşti prin înfiinţarea unui micro-sat al meşteşugarilor În vederea revigorării unui sector în general neglijat de intervenţiile economice, anume meşteşugăritul, propunem înfiinţarea unui micro sat de arte şi meserii. Acesta va trebui amplasat în apropierea drumului europea E 85. Prin acest proiect propunem amenajarea de spaţii funcţionale (micro ateliere) în care meşteşugari locali să desfăşoare activitatea cu posibilitatea urmăririi de către vizitatori şi turişti a procesului de execuţie. Acest micro sat va mai cuprinde şi spaţii expoziţionale cu posibilităţi de vânzare a produselor. Beneficiarii acestui proiect vor fi diverşi artizani locali, cojocari, broderie manuală, croşetat, împletituri din nuiele şi mături, tâmplărie lemn, cusături tradiţionale şi goblenuri, ţesători de covoare în stil tradiţional, torsul şi dărăcit al lânii. Pentru vizibilitate şi asigurarea vizitatorilor se vor amplasa panouri şi indicatoare publicitare pe DE E 85, de asemenea, se vor face demersuri către operatorii de turism să includă acest obiectiv în circuitele lor. 2.2.3 Organizarea unui târg de arte şi meserii Acest târg va atrage artizanii şi meşteşugarii din Râmnicu Sărat şi zonele înconjurătoare pentru promovarea produselor din zonă şi dezvoltarea sectorului. 2.2.4 Creşterea vizibilităţii produselor artizanale locale Aceasta se poate face prin participarea la diferite târguri şi manifestări de profil naţionale şi internaţionale, şi prin realizarea de site-uri şi materiale promoţionale.

Măsura 2.3 Dezvoltarea şi diversificarea investiţiilor


97

2.3.1 Elaborarea unei strategii locale de marketing pentru atragerea de investitori Autorităţile locale din Râmnicu Sărat elaborează o strategie şi un plan detaliat de acţiune pentru atragerea de investitori în municipiu. Pentru ca Râmnicu Sărat să fie capabil să facă faţă competiţiei cu cele două oraşe apropiate, Buzău şi Focşani, strategia sa ar trebui să ia în considerare stimularea financiară prin scutire de taxe şi subvenţii pentru investitori, când este cazul. De asemenea, ar trebui să ofere teren pentru investiţii şi construirea de facilităţi şi infrastructură pentru unităţile de producţie din municipiu. De asemenea, Strategia ar trebui să se concentreze pe sprijinirea companiilor interesate în formarea forţei de muncă. Aceasta strategie de marketing trebuie să promoveze produsele şi serviciile oferite de micii întreprinzători pe pieţele externe. În acest sens este foarte importantă încurajarea asocierii micilor întreprinzători în structuri reprezentative şi de cooperare.

2.3.2 Înfiinţarea unui parc industrial în Râmnicu Sărat Noul parc industrial ar putea fi construit în perimetrul fostelor unităţi militare, situat în partea de nord a municipiului, înspre Focşani. Zona are multe spaţii şi clădiri ce pot fi adaptate ca unităţi de producţie şi depozitare. Parcul ar trebui să fie concentrat mai mult pe producători mici decât pe o fabrică mare. Opţiunea recomandată este să fie atrase industrii care să dezvolte lanţuri de producţie, procesare şi export.

2.3.3 Înfiinţarea unui centru de consultanţă pentru afaceri

Centrul va fi finanţat din surse locale sau naţionale ori sponsorizări şi va asigura consultanţă pentru companiile locale, cu planuri de afaceri, oportunităţi de afaceri, proiecte pentru fonduri europene, împrumuturi bancare, reţele de afaceri, inovaţie, schimb tehnologic şi de know-how, certificate şi atestate, ca şi legislaţie şi standarde naţionale şi locale. Centrul trebuie dimensionat la nevoile mediului economic şi lăsat să îşi susţină activitatea din propriile venituri, dar într-un mod care să asigure costuri minime pentru companiile beneficiare.

Măsura 2.4 Revigorarea sectorului agricol

2.4.1 Organizarea anuală a festivalului local pentru desemnarea şi premierea celor mai frumoase şi productive exemplare de animale În cadrul acestui festival se vor organiza comisii de bonitare constituite din specialişti (medici veterinari, ingineri zootehnişti, reprezentant al uniunii crescătorilor de animale) care vor acorda note penrtru bonitarea animalelor din concurs, medalii şi premii proprietarilor. De asemenea, vor fi introduse concursuri de îndemânare la tuns oi, de muls, organizându-se şi expoziţii de utilaje în domeniul creşterii de animale dar şi agricole, produse lactate.

2.4.2 Înfiinţarea unui punct de colectare pentru struguri, fructe şi legume Acestea ar putea fi vândute în mare parte pe piaţa locală, în timp ce restul ar putea fi procesate şi conservate în unităţile de mai sus pentru pieţele naţionale şi internaţionale.


98

2.4.3 Organizarea de expoziţii şi acordarea de facilităţi pentru producătorii de utilaje care oferă reduceri la achiziţia de utilaje agricultorilor locali (ex: scutiri de la plata impozitelor locale). 2.4.4 Sprijinirea de iniţiative pentru dezvoltarea producţiei de legume şi creşterea de animale specifice zonei

Măsura 2.5 Suport pentru înfiinţarea unor mari unităţi agricole de producţie Aici sunt vizate vinificaţia şi producerea conservelor de legume şi fructe. Se intenţionează redeschiderea unităţilor de producţie existente sau construirea altora noi prin parteneriat public - privat. Recomandăm o analiză pentru a găsi cea mai bună soluţie în această privinţă, deoarece redeschiderea vechilor fabrici poate fi ineficientă din punct de vedere al costurilor.

2.5.1 Realizarea unei vizite de lucru cu potenţialii investitori Aceştia se vor deplasa pe parcursul unei săptămâni pentru a discuta cu oamenii de afaceri locali din sectorul agricol pentru posibile colaborări. 2.5.2 Includerea în oferta economică a municipiului a ofertei de afaceri din sectorul agricol 2.5.3 Acordarea de facilităţi locale de tip fiscal pentru cei care contribuie la redeschiderea unei fabrici

Măsura 2.6 Dezvoltarea agriculturii ecologice

2.6.1 Înfiinţarea unui punct de informare privind agricultura ecologică, în parteneriat cu Centrul de Consultanţă Agricolă Dat fiind mediul favorabil pentru aceasta, municipiul trebuie să se străduiască să devină centru al agriculturii ecologice până în 2013, pentru a fi în avantaj în competiţia pe piaţa europeană, mai ales că Uniunea Europeană urmăreşte trecerea spre produse agricole ecologice. De altfel, tendinţa pe piaţă este în această direcţie. 2.6.2 Dezvoltarea unui parteneriat puternic între producătorii de produse ecologice, dar şi între aceştia şi autorităţile locale, ca şi cu ceilalţi factori implicaţi Parteneriatul trebuie să ducă mai departe, la crearea unui grup puternic care să promoveze interesele locale în domeniu la nivel naţional şi european.

Măsura 2.7 Dezvoltarea sistemelor de irigaţii

2.7.1 Elaborarea unui studiu pentru a stabili soluţia cea mai bună, ca preţ de cost, pentru irigarea zonei agricole a municipiului Desigur, principala condiţie pentru înfiinţarea şi gestionarea sistemului de irigaţii este reprezentată de constituirea unei asociaţii a utilizatorilor de apă, care va trebui să administreze activitatea în domeniu. 2.7.2 Construirea unor noi reţele de irigaţii


99

Deoarece clima secetoasă din Râmnicu Sărat determină o nevoie acută de irigaţii, trebuie îmbunătăţită urgent eficienţa în acest sector, în special în condiţiile orientării spre agricultura ecologică, ştiut fiind că irigaţiile pot îmbunătăţi productivitatea terenului cu până la 50%.

Măsura 2.8 Îmbunătăţirea mediului de comunicare şi informare pentru companiile locale şi promovarea parteneriatului local

2.8.1 Dezvoltarea unor acţiuni de informare a companiilor locale Este necesară o mai susţinută implicare a autorităţilor publice în activitatea de informare a companiilor locale, sens în care Primăria trebuie să suplimenteze personalul implicat în astfel de activităţi. 2.8.2 Stabilirea de parteneriate care să îmbunătăţească climatul de comunicare al companiilor locale Este nevoie să fie înfiinţată o echipă care să se ocupe de îmbunătăţirea comunicării între companiile locale şi între acestea şi mediul economic naţional şi internaţional. Aceasta ar trebui făcută printr-un parteneriat solid între autorităţile locale, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură a judeţului Buzău şi societăţile comerciale din Râmnicu Sărat. 2.8.3 Publicarea unei broşuri care să conţină toate procedurile necesare a fi

parcurse pentru demararea unei afaceri în Râmnicu Sărat 2.8.4 Realizarea de studii şi crearea unei baze de date necesare dezvoltării IMM-urilor Aceste studii şi cercetări trebuie să identifice acele bunuri şi servicii aflate în cantitate insuficientă pe piaţă, analiza comportamentului consumatorului şi folosirea acestor studii în cadrul eforturilor de dezvoltare a sectorului precum şi în marketing. 2.8.5 Crearea unei baze de date imobiliare folositoare posibililor investitori Proiectul urmăreşte constituirea unei baze de date cu informaţii generale cu toate terenurile disponibile, preţul acestora, gradul de vizibilitate, folositoare posibililor investitori.

Măsura 2.9 Îmbunătăţirea abilităţilor de conducere în sectorul privat

2.9.1 Organizarea de cursuri de pregătire la nivel local pentru managerii de companii locale Centrul de consultanţă pentru afaceri ar trebui să asigure pentru întreprinzătorii locali cursuri de pregătire orientate spre performanţă, responsabilitate socială corporatistă, calitate, respectarea standardelor de mediu şi altele, pentru îmbunătăţirea abilităţilor manageriale şi a competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii din municipiu.

Măsura 2.10 Creşterea vizibilităţii ofertei economice a Municipiului la nivel regional, naţional şi internaţional

2.10.1 Elaborarea şi Publicarea ofertei economice a municipiului pe canale media atât naţionale cât şi internaţionale Pentru sprijinirea sectorului agricol, este nevoie de o promovare puternică a asociaţiilor mari ale fermierilor, ca şi a fermelor mai mari, care să poată primi subvenţii prin care să fie îmbunătăţit randamentul şi să crească producţia. De asemenea, promovarea


100

industriei şi meşteşugurilor locale este imperativ necesară pentru creşterea vizibilităţii economice a oraşului. 2.10.2 Organizarea de conferinţe şi seminarii tematice la nivel local Autoritatea locală împreună cu instituţii specializate va demara un program anual de seminarii şi conferinţe care să asigure informarea asupra problemelor de interes economic şi cerinţelor specifice domeniului. 2.10.3 Organizarea de întâlniri pentru schimb de experienţă în domeniul managementului corporatist În vederea creşterii calităţii managementului se vor organiza anual întâlniri între manageri din ţară pentru schimb de experienţă şi bună practică. Primăria îşi propune să fie iniţiatoarea şi gazda acestor evenimente.

Prioritatea 3. Turism şi patrimoniu cultural Obiectiv General

Îmbunătăţirea vizibilităţii municipiului în mediile turistice naţionale şi internaţionale, un accent deosebit fiind pus pe reabilitarea tuturor obiectivelor locale cu potenţial turistic şi cultural, dezvoltarea unei infrastructuri turistice care să susţină viitoarea cerere turistică, promovarea de destinaţii turistice prin mijloace de marketing şi, în special, creşterea atractivităţii oraşului, începând cu centrul său istoric. Obiective specifice i Dezvoltarea potenţialului turistic al oraşului Râmnicu Sărat prin mijloace de promovare a patrimoniului cultural şi dezvoltarea unei noi infrastructuri şi a serviciilor de turism. ii Dezvoltarea potenţialului de turism în regiune prin parteneriate şi proiecte comune cu localităţile vecine care sunt potenţiale destinaţii turistice. iii Creşterea vizibilităţii municipiului la nivel naţional şi internaţional prin promovarea puternică a valorilor şi culturii locale, ca şi prin dezvoltarea activităţilor de sport şi agrement. Măsuri Măsura 3.1 Elaborarea unui plan de acţiune pentru turism Pentru a pune în valoare cât mai bine potenţialul turistic al municipiului, Primăria ar trebui să elaboreze un plan de acţiune pentru turism care să detalieze toate proiectele şi activităţile necesar a fi implementate. Măsura 3.2 Reabilitarea clădirilor şi infrastructurii de patrimoniu a oraşului şi includerea acestora în circuitul turistic Patrimoniul local trebuie introdus în circuitul turistic naţional şi regional dar acest lucru nu se poate face cu clădiri deteriorate sau imposibil de vizitat. Aceste obiective necesită lucrări majore de reabilitare, finisări şi zugrăveli în interior şi exterior.


101

3.2.1 Restaurarea obiectivelor de patrimoniu din Râmnicu Sărat (Complexul Brâncovenesc, Muzeul Municipal, fosta închisoare comunistă, Palatul Lupescu, Sinagoga evreiască şi Gara)

3.2.2 Realizarea de Studii de fezabilitate pentru aceste 6 obiective

3.2.3 Inventarierea tuturor obiectivelor de patrimoniu şi

identificarea nevoilor de reabilitare 3.2.4 Parteneriat între Consiliul Local Râmnicu Sărat şi Biserică în vederea restaurării şi consolidării bisericilor cu potenţial turistic O parte din obiectivele istorice vizate de această măsura sunt şi lăcaşuri de cult, de aceeea se impune colaborarea cu reprezentanţii biserici pentru o valorificare în comun a acestei resurse. 3.2.5 Restaurarea centrului istoric al oraşului, în special a caselor vechi, printr-un program de stimulare în parteneriat a proprietarilor acestora Turismul local trebuie extins de la principalele drumuri turistice înspre celelalte părţi ale municipiului, unde se află clădiri foarte vechi, cu o valoare arhitecturală deosebită. Şi aceste clădiri necesită refacere şi restaurare ca să poată adăposti diferite activităţi culturale, vestigii istorice locale, produse artizanale, suveniruri şi alte produse pentru atragerea turiştilor.

Măsura 3.3 Dezvoltarea unor trasee turistice şi a zonelor de agrement în Râmnicu Sărat şi în împrejurimi

3.3.1 Dezvoltarea unui traseu turistic cultural, de cumpărături, sporturi şi agrement în zona centrală a Râmnicului Sărat Traseul pe care îl propunem cuprinde parcurgerea celei mai vechi zone din municipiu, ce concentrează marea majoritate a atracţiilor turistice, cum ar fi Complexul Brâncovenesc, Muzeul municipal, Piaţa centrală construită după standarde europene, Casa de cultură, Colegiul Naţional Alexandru Vlahuţă, Parcul central cu monumentele sale, Palatul administrativ, Catedrala, Gara CFR, fosta închisoare comunistă, Biblioteca


102

municipală, majoritatea caselor vechi şi Sala de sport a municipiului, ca şi un complex sportiv privat.

Cum zona este aproape de drumul european E85, există posibilitatea accesului direct al călătorilor şi turiştilor spre acest traseu, care începe pe strada Victoriei, un bulevard modern, cu clădiri noi şi reabilitate, cu multe magazine, cu o infrastructură bine întreţinută şi dotată cu diverse amenajamente florale. Apoi, pe dreapta, pe strada Braşoveni descoperim un parc mare care are la extremităţi

Complexul Brâncovenesc şi Muzeul municipal. În Piaţă sunt vândute fructe şi legume proaspete, flori şi alte produse. Zona mai este delimitată de următoarele străzi: Primăverii, Constantin Brâncoveanu, Mihai Eminescu, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu şi Prinţul Ferdinand. Toate străzile menţionate mai sus sunt populate de case foarte vechi, ce pot fi o destinaţie turistică specială. În Parcul central găsim copaci seculari şi monumente. Pe aceeaşi rută se află Casa municipală de cultură, Colegiul Naţional Alexandru Vlahuţă, Palatul administrativ, Catedrala şi Sala de sport a municipiului. Mergând pe strada Eminescu, până în partea de vest, vom găsi un complex sportiv modern dotat cu teren şi facilităţi pentru diferite sporturi: fotbal, tenis şi altele. La capătul străzii întâlnim bulevardul Digului, situat pe malul estic al râului. Aici dorim să amenajăm o zonă de promenadă, precum şi terenuri de înot, terenuri de echitaţie şi alte facilităţi de acelaşi fel. Întrucât municipiul nu are un bazin de înot mare sau alte atracţii acvatice moderne, realizarea acestora este foarte importantă atât pentru turişti cât şi pentru comunitate. În cele din urmă, în partea estică a rutei propuse, străzile Nicolae Bălcescu, Horia şi I. Mihalache creează un triunghi delimitat la vârfuri de Palatul administrativ, Gara CFR şi fosta închisoare comunistă. Acest perimetru permite momentan un nivel de trafic scăzut şi, în consecinţă, ne propunem să transformăm zona, cu acces exclusiv pentru pietoni şi biciclete. Pistele pentru biciclete ar trebui să meargă prin spatele Palatului administrativ, pe bulevardul Bălcescu şi, mai departe, pe strada Eminescu înspre zona de promenada ce va fi deschisă plimbărilor şi sportului, pe această rută aflându-se Sala de sport şi complexul sportiv, ca şi Parcul central şi alte zone cu spaţii verzi. Pentru o imagine completă a traseului propus, harta alăturată indică detaliile.


103

În magazinele de pe această rută ar putea fi promovate şi vândute produse artizanale locale, confecţii textile tradiţionale, pantofi din piele, curele şi genţi, suveniruri, dar şi mâncare tradiţională, vinuri locale şi altele. Pentru un mai mare efect, unele artere de circulaţie ar trebui să fie pietonale, în timp ce altele să fie prevăzute cu piste pentru biciclete şi pentru persoanele cu dizabilităţi.

3.3.2 Dezvoltarea unui traseu turistic de agrement pe valea Râmnicului, prevăzut cu piste pentru cicloturism, trasee, indicatoare, refugii, alte facilităţi şi servicii turistice În zona Podgoria, pe ambele părţi ale râului Râmnic, trebuie creată o zonă de recreere şi pentru petrecerea timpului liber, tot prin parteneriat cu proprietarii terenurilor, cu consiliile locale ale localităţilor şi cu cetăţenii. Drumul spre această zonă ar trebui modernizat şi dotat cu piste pentru biciclete, şi ar trebui organizate rute de transport public.


104

Pentru a asigura finanţarea necesară în vederea punerii în operă a acestor proiecte trebuie să fie realizate parteneriate în sistem public - privat pe baza infrastructurii din zonă. 3.3.3 Dezvoltarea unui complex de agrement în Râmnicu Sărat Acest complex ar trebui poziţionat pe malul drept al râului Râmnicu Sărat, cât mai aproape de ruta turistică propusă. Suprafaţa construită ar fi de 10.000 mp, complexul incluzând un hotel de 4 stele, restaurante, piscine, săli de bowling, fitness, cinema. Dezvoltarea acestui complex trebuie să fie rezultatul unui parteneriat public-privat. 3.3.4 Organizarea degustării de vinuri în Râmnicu Sărat şi împrejurimi Râmnicu Sărat este înconjurat de podgorii faimoase pentru calitatea vinului, iar proprietarii pot fi încurajaţi să constituie parteneriate cu Primăria şi să creeze crame şi pivniţe turistice în apropierea locurilor de producere a vinului. În acelaşi scop ar putea fi puse în valoare şi tunelurile existente sub oraş. Aparent, aceste tuneluri sunt, în majoritate, de nefolosit, dar sunt anumite părţi care sunt bine conservate. Un studiu privind starea tunelurilor şi posibilitatea introducerii lor în circuitul turistic ar putea releva un important potenţial de câştig pentru întreprinzători şi pentru municipiu, în general. Mai trebuie să întocmim o hartă a pivniţelor turistice şi să organizăm o rută a podgoriilor locale. Dacă vinurile locale ar fi marcă înregistrată, ar putea fi promovate şi mai bine pivniţele. De asemenea, pot fi organizate festivaluri şi sărbători ale vinurilor.

Măsura 3.4 Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor pentru turism

Turiştii, odată atraşi trebuie să beneficieze de confort şi siguranţă care pot fi obţinute numai prin încurajarea întreprinzătorilor din sectorul turism să acceseze proiecte care să asigure îmbunătăţirea serviciilor şi dezvoltarea reţelei locale de unităţi de cazare.

3.4.1 Construirea de noi spaţii de cazare şi servicii conexe în municipiu Pentru a susţine corespunzător activitatea turistică, municipiul trebuie să propună o serie de dotări - hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri. 3.4.2 Dezvoltarea resurselor umane din domeniul turismului (cursuri de formare profesională)

Măsura 3.5 Valorificarea meşteşugurilor şi tradiţiilor locale Acestă măsură este complementară Priorităţii Economiei şi mediul de afaceri şi va contribui la crearea de noi locuri de muncă şi a unei pieţe de desfacere pentru produsele artizanale.

3.5.1 Înfiinţarea şi promovarea unui mini sat meşteşugăresc Consiliul Local va înfiinţa acest aşezământ şi va asigura buna funcţionare a acestuia. Acest mini sat va fi amenajat, de asemenea manieră, încât activitatea de producţie să poată fi văzută de turişti. Vor fi, de asemenea, amenajate puncte de desfacere pentru

artizanat şi materiale informative.


105

Atelierele de artizanat trebuie redeschise şi susţinute în acelaşi timp cu formarea forţei de muncă specializate în artă populară tradiţională. Investiţiile s-ar putea realiza în parteneriat public - privat, iar autorităţile locale trebuie să se asigure că investitorii au sau vor avea resursele financiare necesare pentru realizarea proiectelor.

Măsura 3.6 Îmbunătăţirea vizibilităţii municipiului Publicitatea este sufletul comerţului cum bine spune un proverb, întrega comunitate trebuie să-şi canalizeze eforturile de a face cunoscut la nivel naţional oraşul nostru şi oferta lui turistică.

3.6.1 Dezvoltarea unui plan de promovare a turismului local Pentru a atrage turişti români şi străini în Râmnicu Sărat, se impune o activitate bine organizată, bazată pe un un plan de marketing care să includă şi promovare media, un portal pe Internet, participare la târguri de turism naţionale şi internaţionale. Unul dintre grupurile ţintă îl reprezintă evreii, date fiind tradiţia şi legătura istorică a acestora cu municipiul. 3.6.2 Crearea de parteneriate locale pentru dezvoltarea turismului Pentru a fi capabili să dezvoltăm potenţialul turistic al municipiului trebuie să stabilim un puternic parteneriat cu autorităţile locale, cu instituţiile locale de cultură şi cu proprietarii clădirilor, cu agenţii economici, investitorii, societatea civilă şi cetăţenii. Se doreşte înfiinţarea unei asociaţii de promovare a turismului în zona Râmnic. 3.6.3 Promovarea turismului local Una dintre măsurile ce trebuie luate în această privinţă este instalarea de indicatoare turistice şi semne în toate zonele oraşului, mai ales pe drumul european E85 şi crearea a două puncte de informare turistică la cele două ieşiri din oraş, spre Focşani şi Buzău. Punctele de informare trebuie dotate cu materiale de prezentare, fluturaşi şi broşuri. Este necesară pregătirea unor ghizi cu cunoştinţe despre istoria locală, tradiţii şi obiceiuri.

Măsura 3.7 Organizarea unor evenimente cultural artistice în municipiu

3.7.1 Reluarea Sărbătorii Salcâmului şi organizarea unui festival al florii de salcâm şi mierii Sărbătoarea Salcâmului care se ţinea acum 15 ani la motelul Poieniţa, în perioada înfloririi salcâmului. Cu această ocazie poate fi oferită turiştilor mâncarea tradiţională bazată pe flori de salcâm, cum ar fi gogoşile din floare de salcâm, gemul din flori de salcâm, prăjiturile cu flori de salcâm, precum şi vinurile tradiţionale pentru zona Râmnicului Sărat. Vom încuraja locuitorii să planteze şi să întreţină salcâmi, acordând premii celor care au cele mai bune rezultate şi vom încuraja constituirea de parteneriate cu producătorii de miere de salcâm. 3.7.2 Noaptea porţilor deschise a instituţiilor de cultură din Râmnicu Sărat În această noapte, instituţiile de cultură din Râmnicu Sărat vor organiza un program special pentru public cu activităţi cultural – artistice, cu acces gratuit şi mediatizare susţinută. 3.7.3 Alte evenimente cultural – artistice În afară de festivalul muzical ”Cântarea Oraşului”, municipiul trebuie să mai găzduiască şi alte evenimente care să promoveze valorile locale şi să atragă turiştii. Pot fi organizate evenimente comercial - culturale cum ar fi târgurile meşteşugăreşti,


106

expoziţii cu produse ale bucătăriei locale, festivaluri ale vinului, târguri comerciale pentru produse specifice zonei, concerte, stagiuni teatrale, festivaluri pentru copii, de muzică rromă şi festivaluri tradiţionale. Evenimentele trebuie foarte bine concepute, promovate şi organizate şi trebuie să fie reprezentative pentru municipiu.

Prioritatea 4. Infrastructură şi servicii sociale Obiectiv General Transformarea Municipiului Râmnicu Sărat într-un oraş cu o comunitate sănătoasă, incluzivă şi social responsabilă, unde toţi cetăţenii trăiesc într-un mediu curat şi sigur, respectând egalitatea de şanse şi valorile umane. Obiective specifice i Dezvoltarea serviciilor sociale în municipiu, atât în ce priveşte infrastructura, cât şi calificarea personalului, în aşa fel încât toate categoriile dezavantajate să primească sprijin, în funcţie de nevoile lor. ii Stabilirea unui puternic parteneriat local între factorii cu responsabilităţi în domeniul social, pentru a contribui la dezvoltarea socială a oraşului. iii Crearea unei societăţi incluzive, sănătoase şi social responsabile. Măsuri Măsura 4.1 Implementarea politicilor sociale prin noi instrumente care să sprijine trecerea de la o politică socială cu centrul de greutate pe prestaţii sociale la una care tinde să îmbunătăţească calitatea şi diversitatea serviciilor astfel încât persoanele defavorizate să aibă un grad cât mai scăzut de dependenţă faţă de Stat.

4.1.1 Alcătuirea unui comitet local pentru asistenţă socială În municipiu trebuie să se constituie un grup de coordonare, format din conducătorii tuturor unităţilor de asistenţă socială, care să planifice şi să asigure furnizarea de servicii sociale integrate. Acest grup va fi responsabil cu elaborarea unor direcţii strategice care să determine modernizarea asistenţei sociale din municipiu. 4.1.2. Elaborarea unui plan local de acţiune socială Având în vedere volumul problemelor sociale, avem nevoie de un plan de acţiune detaliat, care să prioritizeze intervenţiile sociale, pe grupuri ţintă specifice, care să prevadă nivelul şi sursele bugetelor necesare şi să fixeze cu claritate termene şi obiective. Planul ar trebui să ia în considerare toate scenariile posibile pentru fiecare proiect, plecând de la scopul de a obţine fonduri structurale, dar proiectele care nu sunt eligibile pe acest tip de finanţare trebuie susţinute pentru o finanţare bazată pe bugetul local sau naţional.

Măsura 4.2 Dezvoltarea infrastructurii sociale şi încurajarea apariţiei de noi servicii în domeniu


107

4.2.1 Înfiinţarea unui centru de sprijin al familiei Un astfel de centru ar trebui să asigure servicii medicale şi sociale pentru toate categoriile defavorizate - bătrâni, copii, copii cu nevoi speciale şi expuşi la probleme sociale, persoanele cu dizabilităţi. Centrul mai trebuie să furnizeze servicii de consiliere pentru copiii abandonaţii de părinţi, pentru femeile expuse la violenţă domestică, în legătură cu efectele negative ale consumului de alcool, consilierea pentru părinţi şi copii în vederea prevenirii abandonului şcolar, consilierea persoanelor cu dizabilităţi pentru a le adapta la comunitate, consilierea în legătură cu planificarea familială.

4.2.2 Înfiinţarea unui centru de zi pentru bătrâni singuri În cadrul acestui centru va funcţiona o sală de lectură, o sală de vizionare materiale video, o sală de activităţi recreative, o sală de activităţi practice. Centrul va fi dotat cu microbuz pentru deplasare de agrement în zonă. Personalul acestui centru va consta în: consilier social, instructori pentru activiti de recreere şi o asistentă medicală.

4.2.3 Înfiinţarea unui centru de îngrijire la domiciliu Proiectul poate obţine finanţare cu prioritate având în vedere că UE încurajează îngrijirea ambulatorie la domiciliu, ca alternativă la construirea de noi spaţii de cazare. 4.2.4 Înfiinţarea unui centru pentru rromi în Râmnicu Sărat Centrul va trebui să ofere cursuri de calificare profesională şi servicii de consiliere pentru populaţia rromă. El ar trebui poziţionat între cele două mari cartiere de rromi, să aibă angajat personal de etnie rromă, în măsura posibilului, pentru ca rromii să-şi exprime, fără nici un fel de reţineri sau prejudecăţi, problemele. Aici am putea rezolva problemele de consiliere şi planificare familială, de educaţie sanitară şi asistenţă socială, dar şi pe cele legate de pregătirea profesională, de includerea pe piaţa de muncă sau referitoare la dezvoltarea unei cariere. Acest obiectiv pare posibil, atât timp cât există sprijin din partea celor doi reprezentanţi ai rromilor în Consiliul local. 4.2.5 Crearea unor ateliere protejate pentru persoanele cu dizabilităţi În ceea ce priveşte adulţii cu dizabilităţi, atelierele protejate sunt foarte eficiente în momentul de faţă, atât pentru persoanele care pot fi integrate pe piaţa muncii, cât şi pentru instituţia în sine, care devine astfel capabilă să-şi susţină activitatea din resurse proprii, fără să depindă de bugetul oraşului. Deschiderea unor asemenea noi centre va reprezenta o foarte bună investiţie, având în vedere că cererea este ridicată şi că spaţiul în centrul existent este limitat. De când Centrul vocaţional nu mai funcţionează iar Şcoala specială pentru copii cu dizabilităţi nu mai are un curicullum adecvat abilităţilor, dorinţelor copiilor şi nici nevoilor pieţei de muncă, este nevoie să fie înfiinţate ateliere în care aceşti copii să fie pregătiţi pentru viaţă. Atelierele vor trebui să ofere copiilor instituţionalizaţi condiţii de pregătire în diferite domenii, pentru a asigura o diversitate de calificări vocaţionale, în funcţie de dorinţele şi abilităţile lor. În această privinţă, atelierele ar putea să se axeze


108

pe activităţi cum ar fi zugrăvitul, broderia, grădinăritul sau altele, apreciate de copiii cu nevoi speciale. Prin munca lor, copiii ar putea obţine un venit suplimentar pentru traiul zilnic, care să se adauge alocaţiilor. În aceste ateliere ar trebui amenajate cu spaţii pentru socializare. Deoarece, potrivit legii, doar ONG-urile pot înfiinţa asemenea ateliere protejate, trebuie să ne implicăm ca parteneri ai acestora pentru aceste activităţi.

4.2.6 Construirea de locuinţe pentru a acoperi cererea de locuinţe existentă în Râmnicu Sărat Vor fi construite două categorii de locuinţe: locuinţe cu destinaţie socială şi locuinţe pentru tineri.

Măsura 4.3 Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea vizibilităţii nevoilor sociale ale oraşului

4.3.1 Îmbunătăţirea competenţei profesionale a personalului din asistenţa socială În centrele şi în şolile speciale este nevoie de psiho-terapeuţi, psihologi şi medici psihiatri, pentru că, în prezent, o mare parte a personalului nu are calificarea necesară pentru a presta servicii de calitate. Totodată, deoarece nu există nici un centru de neuropsihiatrie în judeţ şi avem nevoie de specialişti în psihopedagogia socială, ne propunem să dezvoltăm un mini - centru universitar care să asigure specialişti pentru toate instituţiile sociale din Râmnicu Sărat. 4.3.2 Adaptarea forţei de muncă vârstnice la nevoile pieţei Ar trebui să asigurăm reconversia forţei de muncă spre noile cerinţe ale pieţei. Acest deziderat ar putea fi atins prin intermediul centrului de pregătire propus în cadrul priorităţii Economice şi cu sprijinul comitetului de corelare a ofertei pieţei de muncă cu oferta sistemului local de educaţie. 4.3.3 Campanii de educare şi conştientizare a populaţiei pe problema socială Campaniile trebuie focalizate pe următoarele teme: protecţia drepturilor copilului, copii cu nevoi speciale, cultură civică, responsabilitate socială, lupta împotriva discriminării, şanse egale etc. Pentru atingerea acestui scop este nevoie să implicăm ONG- urile locale specializate în domeniul social, pentru a reduce costurile prin folosirea campaniilor bazate pe voluntari: broşuri, organizarea de evenimente, fluturaşi, sesiuni de informare. Biserica trebuie, de asemenea, implicată în acest proces, fiind binecunoscut faptul că această instituţie reprezintă un bun exemplu pentru populaţia locală. Se vor realiza o campanie de conştientizare prin educaţie şcolară şi o campanie de conştientizare şi informare prin mass media locală.

Prioritatea 5. Sănătate şi situaţii de urgenţă Obiectiv General Transformarea municipiului Râmnicu Sărat într-un centru special de sănatate în zonă, cu servicii avansate, de calitate şi furnizate de înalţi profesionişti, care să determine îmbunătăţirea culturii medicale a populaţiei şi să ofere servicii de sănătate în noi domenii, cu echipament modern, în unităţi medicale reabilitate.


109

Obiective specifice i Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate a municipiului, astfel încât să fie în măsură să asigure servicii medicale la nivel european locuitorilor din Râmnicu Sărat şi din localităţile învecinate. ii Creşterea ofertei de servicii medicale în oraş, prin înfiinţarea unor noi secţii medicale şi furnizarea unor noi servicii de către unităţile sanitare locale, pentru a oferi bolnavilor şansa de a fi trataţi aici şi pentru a atrage pacienţi din alte localităţi. iii Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, prin perfecţionarea pregătirii personalului medical, prin sesiuni de instruire periodică şi prin atragerea de specialişti în oraş. iv Dezvoltarea capacităţii autorităţii locale, Consiliului Local al municipiului Râmnicu Sărat, pentru gestionarea mai eficientă a serviciilor publice descentralizate prin continuarea procesului de modernizare a Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă din municipiul Râmnicu Sărat. Măsuri Măsura 5.1 Dezvoltarea serviciilor de urgenţă la nivel local

5.1.1 Înfiinţarea unei secţii de urgenţe în cadrul spitalului Spitalul municipal are nevoie imediată de înfiinţarea unei secţii de urgenţe având în vedere poziţia geografică a Râmnicului Sărat, oraş înconjurat de multe comune, care însumează aproximativ 100000 de locuitori, şi necesitatea furnizării de servicii de urgenţă pentru persoanele aflate în tranzit prin oraş, pe drumul european E85, unul dintre cele mai circulate drumuri din România, unde se produc, frecvent, accidente de circulaţie. Secţia de urgenţe va trebui dotată cu echipament modern, pentru a face posibile intervenţiile rapide şi de calitate. 5.1.2 Modernizarea şi dotarea Serviciului de Ambulanţă Serviciul de ambulanţă ar trebui modernizat şi dotat cu ambulanţe performante, în măsură să asigure intervenţii rapide şi de calitate atunci când este necesar. 5.1.3 Dotarea cu echipamente şi utilaje pentru eficientizarea activităţii din cadrul Serviciului Voluntar pentru situaţii de urgenţă din Râmnicu Sărat

5.1.4 Campania de conştientizare şi informare prin mass media locală asupra situaţiilor de urgenţă

Măsura 5.2 Reabilitarea şi dotarea infrastructurii de sănătate a oraşului

5.2.1 Reabilitarea infrastructurii şi dotarea Spitalului Municipal Pentru a funcţiona corespunzător şi a asigura servicii de calitate locuitorilor din municipiu şi din zonele învecinate, Spitalul are nevoie de lucrări de reabilitare şi dotare cu echipament modern. În primul rând trebuie reparat acoperişul clădirii, dar trebuie făcute şi alte


110

lucrări de modernizare. Ca dotare, principalele nevoi ale Spitalului sunt următoarele: - un aparat tomograf - 3- 4 aparate de ecografie - 5- 6 defibrilatoare - 10 monitoare - 6 electrocardiografe - un aparat Roentgen - două endoscoape - două instrumente de chirurgie şi ginecologie - un aparat de dializă, în Râmnicu Sărat existând o severă patologie renală (trei sferturi din cazurile din judeţ) -un mijloc de transport între secţiile exterioare ale spitalului. În situaţia în care bugetul Spitalului şi bugetul local nu permit procurarea acestor echipamente, vom trece la extinderea parteneriatelor actuale la alte forme de sprijin, încercând să identificăm parteneri din străinătate cu care să colaborăm. 5.2.2 Reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului Şi ambulatoriul Spitalului necesită lucrări de modernizare, cum ar fi: - reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, în special cu ţevi şi bazine; - reabilitarea reţelei electrice, care este foarte veche şi are un grad ridicat de uzură; - izolarea termică a clădirii ambulatoriului; - înlocuirea tâmplăriei din lemn cu panouri termopan; - instalarea de uşi de acces cu senzori şi rampe de acces pentru persoanele invalide; - acoperirea suprafeţelor de trafic cu materiale rezistente, antistatice şi antiseptice; - finisarea şi zugrăvirea interiorului şi exteriorului clădirii; - dotarea cu echipamente specifice: scaune pentru invalizi, dulăpioare etc. În condiţiile în care tratamentul în ambulatoriu reprezintă o soluţie eficientă pentru cazurile în care nu e nevoie de internare, reabilitarea şi modernizarea ambulatoriului ar trebui să fie o prioritate de prim ordin pe agenda noastră. 5.2.3 Modernizarea şi reabilitarea compartimentului de primire urgenţe Compartimentul de primire urgenţe necesită lucrări de modermizare, cum ar fi: - compartimentări; - linoleum de trafic intens; - tâmplărie termopan; - instalaţie electrică; - instalaţii sanitare; - aparatură de urgenţă.

Măsura 5.3 Dezvoltarea resurselor umane în domeniul medical

5.3.1 Pregătirea personalului medical al Spitalului Pentru a putea oferi servicii medicale la standarde înalte, oraşul trebuie să investească în pregătirea personalului. Personalul trebuie pregătit atât cum să folosească echipamentul şi aparatele noi, dar şi în legătură cu metodele şi tehnicile moderne de asistenţă şi îngrijire.


111

5.3.2 Atragerea de medici specialişti în oraş Valoarea şi numărul specialiştilor sunt cruciale pentru calitatea actului medical. În această privinţă ar trebui să facem tot posibilul pentru a ne păstra specialiştii actuali şi să încercăm să atragem alţi specialişti, acoperind, astfel, nevoile pe care comunitatea le are în acest domeniu. În acest sens ar trebui să le oferim stimulente şi avantaje pentru a-i motiva să rămână în oraş, creându-le un mediu de lucru profesional şi dându-le posibilitatea să dezvolte proiecte de cercetare, să se perfecţioneze mai rapid şi să poată avansa, astfel, în carieră. 5.3.3 Profesionalizarea voluntarilor din echipele de intervenţie ale Serviciului pentru situaţii de urgenţă Acest fapt se poate realiza prin organizarea de cursuri de specialitate, schimburi de experienţă şi implicarea în concursuri naţionale şi regionale.

Măsura 5.4 Diversificarea ofertei de servicii medicale Spitalului trebuie să i se asigure dotarea cu aparatură şi un număr sporit de specialişti cu înaltă calificare, pentru a fi în măsură să diversifice oferta medicală şi să trateze cele mai multe dintre afecţiunile cu care se confruntă locuitorii municipiului. În acest fel, multe dintre cazurile medicale care, de obicei, sunt trimise în alte oraşe, ar putea fi rezolvate aici, cu consecinţe pozitive şi pentru Spital şi pentru pacienţi. Dacă Spitalul va fi capabil să ofere aceste servicii îşi va spori veniturile, îşi va crea mai multe posibilităţi de dezvoltare, iar pacienţii ar suporta mai uşor perioadele de tratament, inclusiv sub aspect financiar. Măsura 5.5 Campanii sanitare de educare şi conştientizare Populaţia municipiului ar trebui să fie mai responsabilă şi să acorde mai multă atenţie sănătăţii. O campanie organizată în acest scop îi va ajuta pe cetăţeni să înţeleagă mai bine căile de prevenire a diferitelor boli, ca şi faptul că prevenirea este mult mai ieftină decât tratamentul, atât pentru pacient cât şi pentru sistemul medical. Campania de conştientizare şi informare prin mass media locală asupra riscurilor. Prioritatea 6. Educaţie Obiective Generale

Dezvoltarea oraşului ca un centru educaţional modern pentru întreaga regiune, în continuarea bogatei noastre tradiţii educaţionale, cu folosirea sistemelor avansate de cunoaştere în unităţile de învaţământ, urmărind sporirea resurselor umane şi crearea unui parteneriat strategic cu entităţile economice locale, pentru dezvoltarea absolvenţilor pe plan profesional, cu un nivel ridicat de adaptare la cerinţele pieţei muncii. Obiective specifice i Asigurarea, pentru copiii noştri, a unui mediu educaţional performant, dotat cu infrastructură şi echipament moderne şi cu personal calificat.


112

ii Dezvoltarea sistemului de educaţie tehnică şi vocaţională, pentru a crea o bază cuprinzătoare de resurse umane specializate, cu calificări adaptate nevoilor pieţei forţei de muncă, care să contribuie la o creştere economică rapidă şi durabilă în municipiu. iii Asigurarea unui mediu incluziv şi a unui parteneriat solid pentru integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii. Măsuri Măsura 6.1 Dotarea şi extinderea/diversificarea infrastructurii educaţionale

6.1.1 Crearea unui centru de excelenţă pentru copiii dotaţi Elita noastră şcolară ar trebui să aibă la dispoziţie un centru adecvat, dotat cu toate facilităţile pentru educaţie şi cercetare, pentru asigurarea unei baze solide de învăţământ. Dorim să transformăm Râmnicu Sărat într-un centru de excelenţă în educaţie, iar atingerea acestui obiectiv va contribui şi la creşterea vizibilităţii oraşului nostru.

6.1.2 Crearea unui campus şcolar vocaţional Dată fiind nevoia de personal calificat pentru dezvoltarea economică a municipiului şi ţinând cont că Şcoala de arte şi meserii de pe strada Toamnei nu mai funcţionează, dorim să creăm acolo un campus şcolar vocaţional. Infrastructura şcolii se menţine în stare bună şi există suficient teren pentru construirea campusului. Acesta ar

trebui dotat cu toate facilităţile necesare: cămine, cantină, terenuri pentru sport, cabinet medical, laboratoare, bibliotecă, echipament informatic şi alte dotări corespunzătoare fiecărei specialităţi. Campusul va fi dimensionat la nevoile educaţionale ale profesiilor căutate în oraş şi localităţile din împrejurimi, tocmai pentru că dorim să aducem Râmnicului Sărat o importantă forţă de muncă tânără, care să atragă investitori şi care să contribuie decisiv la dezvoltarea zonei. Acest tip de campus este puternic susţinut de UE şi, potrivit documentelor programatice naţionale, are toate şansele să fie finanţat. Pentru aceasta este nevoie şi de sprijinul autorităţilor judeţene. 6.1.3 Dotarea instituţiilor educaţionale cu echipamente moderne Deoarece educaţia reprezintă una dintre primele priorităţi pe agenda noastră, ne vom strădui să asigurăm unităţilor noastre şcolare cele mai bune condiţii, pentru o activitate de calitate europeană. Cu siguranţă, aceasta presupune un efort important pentru bugetul oraşului, dar constituie o investiţie pe termen lung ce se va regăsi în dezvoltarea Râmnicului Sărat.


113

6.2 Asigurarea accesului la educaţie pentru grupurile dezavantajate 6.2.1 Dotarea şcolilor şi a liceelor cu mijloace auto proprii pentru transportul elevilor de la domiciliu la şcoală Acest fapt va duce la creşterea gradului de frecventare a cursurilor şi la siguranţa elevilor. Se propune achiziţionarea a 6 autobuze şcolare pentru înfiinţarea unei linii şcolare, care să transporte elevii de acasă la şcoală şi invers. 6.2.2 Încheierea unui parteneriat între autorităţile locale şi şcoli fie pentru înfiinţarea unei reţele de transport al elevilor din mediul rural care urmează cursuri în oraş, fie pentru găzduirea acestora în Râmnicu Sărat Pentru zona rurală apropiată, Râmnicu Sărat reprezintă un pol de dezvoltare care trebuie să asigure accesul elevilor la educaţie, cu precădere la educaţia vocaţională. În această privinţă, ar trebui create parteneriate cu comunele pentru asigurarea mijloacelor de transport sau găzduire la sediile şcolilor din oraş sau în noul campus vocaţional. Pe acelaşi considerent, vom încerca să creăm un sistem de burse plătite de autorităţi sau companii pentru elevii din zonele rurale. Este de aşteptat ca oraşul nostru să preia un număr important de elevi din localităţile vecine pentru educaţie vocaţională, deoarece administratorii învăţământului naţional, regional şi judeţean consideră inadecvată dezvoltarea acesuti tip de şcoli în zona rurală, din cauza nivelului mare de investiţii de care ar avea nevoie, dificultăţii de a asigura profesori calificaţi şi a incapacităţii firmelor din mediul rural de a asigura ucenicia pentru aceşti copiii.

6.2.3 Înfiinţarea unui centru de zi pentru sprijinirea copiilor aflaţi în risc de abandon şcolar Dorim să creăm un mediu adecvat de comunicare între cei implicaţi în procesul educativ din oraş. În primul rând, ar trebui să îmbunătăţim implicarea părinţilor în procesul educaţional al copiilor, prin intermediul unor campanii de conştientizare şi al unor sesiuni de informare. În al doilea rând, va trebuie să organizăm mai multe sesiuni de pregătire pentru profesori, în care să punem accentul pe dezvoltarea comunicării elev - profesor la toate nivelurile. Campania de conştientizare şi informare prin mass media locală asupra situaţiilor de urgenţă.

Măsura 6.3 Corelarea cererii de forţă de muncă cu oferta educaţională

6.3.1 Încheierea de parteneriate între şcolile vocaţionale şi firmele locale Trebuie să ne asigurăm că şcolile vocaţionale din oraş vor furniza calificare în conformitate cu nevoile pieţei locale, iar pentru aceasta trebuie să implicăm mediul de afaceri. Firmele locale trebuie făcute să înţeleagă nevoia de acţiune comună şi să pună la dispoziţie facilităţi pentru activităţile de practică a elevilor şi să ofere tot sprijinul, astfel încât să aibă mai târziu la dispoziţie muncitori calificaţi, care nu mai necesită costuri de pregătire. Totodată, curriculum - ul va trebui adaptat la nevoile pieţei, fiind recomandat unul flexibil, uşor de modificat în funcţie de noile solicitări ale pieţei muncii.


114

6.3.2 Înfiinţarea unui comitet de corelare a ofertei pieţei de muncă cu oferta sistemului local de educaţie Acest comitet va identifica şi monitoriza nevoile pieţei de muncă şi va elabora recomandări privind modificarea programelor educaţionale la nivel local. Proiectul este comun priorităţilor Educaţie şi Economie. Aşa cum a fost estimat în Planul local de acţiune pentru învăţământ al judeţului Buzău, sectoarele comerţ şi servicii se vor confrunta cu o nevoie importantă de muncitori calificaţi până în 2013, de aproape 400% la nivel de judeţ, de la 4,2% la 12% din cererea totală pentru calificări vocaţionale. Deoarece scopul nostru principal este dezvoltarea economică a municipiului, în principal dezvoltarea industriei, turismului, serviciilor şi comerţului, ne vom strădui să asigurăm numărul de persoane calificate de care este nevoie în aceste zone, şi să atragem cât mai mulţi investitori care vor găsi, aici, condiţii adecvate pentru deschiderea de afaceri. Trebuie să avem în vedere că numărul râmnicenilor în vârstă de peste 60 de ani va creşte şi că, în perspectivă, va fi o mare nevoie de servicii de asistenţă medicală şi socială, iar noi suntem datori să asigurăm resurse umane specializate în acest scop.

Măsura 6.4 Creşterea gradului de siguranţă în şcoli

6.4.1 Introducerea de sisteme de monitorizare a perimetrului şcolar Chiar dacă şcolile sunt protejate de efective de poliţie comunitară, dorim să dotăm aceste instituţii cu sisteme profesionale de monitorizare, compuse din camere de supraveghere şi echipament de monitorizare, pentru a preveni comportamentele necorespunzătoare şi pentru a asigura o bună calitate a actului educaţional.

Prioritatea 7. TIC Obiectiv General

Creşterea gradului de utilizare a facilităţilor ITC în oraş, atât pentru mediul economic cât şi pentru instituţiile publice şi populaţie, prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor de ITC şi îmbunătăţirea accesului la astfel de facilităţi. Obiective Specifice i Dezvoltarea la nivel european a infrastructurii TIC în municipiu şi încurajarea dezvoltării acesteia şi în zonele înconjurătoare. ii Îmbunătăţirea accesului la TIC pentru populaţie şi mediul economic, prin implementarea unor programe de informare şi sprijinire pentru procurarea de echipamente, soft-uri şi conectare la serviciile din domeniu. iii Stimularea pătrunderii tehnologiilor avansate în municipiu, atât în sectorul public cât şi în cel privat, şi furnizarea mai multor servicii IT prin intermediul autorităţilor publice locale. Măsuri


115

Măsura 7.1 Creşterea accesului la societatea informaţională pentru cetăţeni şi mediul de afaceri

7 7.1.1 Campanie de informare a populaţiei şi oamenilor de afaceri interesaţi privind obţinerea de fonduri pentru dotarea IT şi comunicaţii.

7.1.2 Implementarea unui proiect denumit “internet pentru fiecare” Se va face un parteneriat cu companiile locale furnizoare de internet şi se va încerca accesarea de Fonduri Structurale. Proiectul va viza creşterea numărului de utilizatori de internet. Proiectul va propune acordarea de sprijin financiar familiilor interesate de achiziţionarea unui computer şi de conectarea acestuia la internet. El va putea fi abordat integrat sau în 2 etape, întâi sprijinirea pentru achiziţia de computere şi apoi un proiect de conectare la internet şi va include şi o componentă de instruire în vederea utilizării. Se recomandă un parteneriat public- privat cu companiile locale de furnizare de internet.

Măsura 7.2 Elaborarea şi implementarea unei strategii IT la nivelul municipiului

7.2.1 Susţinerea utilizării ICT în oraş Pentru a susţine folosirea facilităţilor ICT şi a echipamentelor în oraşul nostru, cu precădere la nivelul populaţiei şi al agenţilor economici, dar şi în şcolile unde acest lucru se întâmplă deja vom elabora o strategie locala prin care sa incurajam dezvoltarea societatii informationale. De aceea, Consiliul Local se va implica şi va deveni partener în orice proiect care îşi propune dezvoltarea sectorului ICT în beneficiul comunităţii noastre.

Prioritatea 8. Societate civilă, tineret şi sport Obiectiv general Creşterea nivelului voluntariatului în Râmnicu Sărat prin implicarea societăţii civile în problemele sociale alături de ceilalţi factori responsabili; dezvoltarea unor activităţi de tineret şi sportive, promovate în primul rând la nivel de cluburi şi şcoli, sprijinite de administraţia publică locală.


116

Obiective Specifice i Susţinerea parteneriatelor pentru dezvoltarea sectorului ONG în municipiu. ii Stimularea participării comunităţii locale şi a voluntarilor tineri la activităţi obşteşti, de interes general. iii Creşterea numărului şi diversificarea activităţilor sportive în municipiu şi zona înconjurătoare. Măsuri

Măsura 8.1 Creşterea implicării societăţii civile în viaţa publică din Râmnicu Sărat

8.1.1 Implementarea unui program care să stimuleze financiar realizarea de proiecte cu impact asupra societăţii civile de către ONG-uri active sau nou înfiinţate în domeniul tineretului Aceasta presupune constituirea unui fond pentru finantarea proiectelor propuse de ONG-urile de tineret, selecţia de proiecte de către autoritatea locală care va urmări implementarea programului. 8.1.2 Adoptarea şi implementarea unui program de consultări periodice între administraţia locală şi societatea civilă 8.1.3 Încurajarea creării de parteneriate între societatea civilă şi alte organisme Organizaţiile neguvernamentale trebuie să constituie parteneriate între ele, cu instituţiile, firmele şi şcolile din municipiu, pentru elaborarea de proiecte comune şi implementarea acestora în beneficiul comunităţii. 8.1.4 Înfiinţarea unui instrument financiar prin care Consiliul Local sprijină în mod organizat şi pe principiul egalităţii de şanse şi al concurenţei, cele mai bune proiecte propuse de către ONG-uri, în domeniile: sănătate, social, educaţie, mediu şi promovarea democraţiei/drepturilor omului.

Valoarea contribuţiei de la bugetul local pentru fiecare proiect se va constitui într-o sumă fixă pentru fiecare proiect selectat, urmând a fi stabilită şi alocată din bugetul local la începutul fiecărui an. Deasemenea, Consiliul Local va stabili numărul maxim de proiecte ce vor fi finanţate. Măsura 8.2 Crearea de noi instrumente pentru sprijinul tinerilor

8.2.1 Constituirea unui Consiliu Local al Tinerilor Uniunea Europeană recomandă participarea tinerilor la viaţa publică. O asemenea recomandare vine să consolideze convingerea noastră că toate politicile sectoriale ar trebui să conţină o dimensiune de tineret. De aceea, dorim să constituim în Râmnicu Sărat un Consiliu local al tinerilor, pentru a facilita implicarea acestei categorii a


117

populaţiei în administrarea oraşului, deoarece tinerii sunt cei ce vor beneficia de pe urma investiţiilor pe termen lung. Intenţionăm să implicăm tineretul în administrarea localităţii, stimulând participarea şi dialogul, pentru a face cunoscute problemele cu care tinerii se confruntă şi pentru a le dezvolta spiritul răspunderii pentru viitorul oraşului, care este şi viitorul lor. 8.2.2 Înfiinţarea unui Centru pentru tineret Aşa cum am menţionat în partea de analiză, o organizaţie neguvernamentală din oraş şi-a propus să înfiinţeze un Centru de informare pentru tineret (CIT). Se doreşte ca, astfel, să fie oferite servicii de informare şi consiliere, organizaţia neavând capacitatea să-şi pună la punct o infrastructură pentru alt gen de activităţi. Iniţiativa privind înfiinţarea Centrului de informare pentru tineret ar trebui susţinută printr-un parteneriat prin care să fie asigurate serviciile menţionate mai sus, ca şi activităţi culturale, expoziţii de artă şi sportive, cursuri şi simpozioane pentru tineri. Centrul ar urma să furnizeze şi alte servicii specifice, cum ar fi consilierea în cariera profesională, sprijinirea iniţiativelor de afaceri şi pentru debutul în afaceri, pregătirea în domeniul IT, protecţia mediului şi comunicarea. Centrul ar mai trebui să se ocupe şi de crearea unei platforme electronice de informare şi a unui forum de dezbateri, precum şi crearea de legături cu diferite organizaţii de tineret din ţară şi din lume, pentru schimburi culturale şi de experienţă între tineri. 8.2.3 Finanţarea de către Consiliul Local a unei burse de studiu de nivel universitar pentru tinerii supra-dotaţi Această bursă va recunoşte meritele extraordinare ale absolventului de liceu care a reuşit să obţine cele mai importante performanţe la nivel naţional/internaţional în anul respectiv.

Măsura 8.3 Dezvoltarea infrastructurii sportive

8.3.1 Modernizarea Stadionului municipal Stadionul local va trebui modernizat la standarde europene şi dotat cu facilităţi pentru practicarea şi altor sporturi în afară de fotbal, ca şi pentru organizarea de spectacole, concerte şi alte manifestări culturale. Stadionul trebuie dotat cu pistă de alergare şi alte facilităţi pentru atletism: săritura în înălţime, săritura în lungime, aruncarea ciocanului, a discului şi a suliţei. De asemenea, sunt de dorit o instalaţie nocturnă şi o tabelă de mari dimensiuni. 8.3.2 Construirea unui patinoar în Râmnicu Sărat Deoarece în municipiu nu există în prezent nici un loc amenajat pentru practicarea sporturilor de iarnă, cea mai bună soluţie ar fi deschiderea unui patinoar, care ar putea fi prevăzut şi cu pistă pentru patinaj viteză. Aici, cei interesaţi ar trebui să găsească echipamente pentru hochei, patinaj şi alte sporturi pe gheaţă. Pe perioada verii, patinoarul ar putea fi amenajat pentru practicarea altor sporturi sau activităţi de agrement, astfel încât să fie asigurată folosirea sa pemanentă, în folosul cetăţenilor municipiului. Pentru materializarea unui asemenea proiect este nevoie de un parteneriat public-privat, bugetul local nefiind suficient pentru susţinerea investiţiei. Luăm în calcul şi posibilitatea de a beneficia de fonduri UE pentru realizarea unui astfel de proiect. 8.3.3 Crearea de noi spaţii pentru sport în şcoli


118

Pentru că majoritatea şcolilor nu sunt dotate cu săli de sport, vom face tot posibilul pentru a sprijini investiţii şi alte măsuri care să asigure o activitate sportivă corespunzătoare pentru toţi elevii din municipiu. 8.3.4 Campanie de încurajare a cetăţenilor urbei de a practica sportul în timpul liber prin construirea a 3 terenuri de basket si 4 terenuri de fotbal cu gazon artificial pentru sport în cartiere, ca alternative de petrecere a timpului liber.

Prioritatea 9. Administraţie publică Măsura 9.1 Realizarea unui sistem unitar de gestionare a datelor

9.1.1 Realizarea unui sistem de colectare şi stocare a datelor la nivelul autorităţilor locale Va trebui să realizăm un sistem de colectare şi stocare a datelor relevante, atât din interiorul Primăriei cât şi de la alte instituţii din oraş. 9.1.2 Înfiinţarea unui birou pentru centralizarea tuturor datelor şi informaţii statistice din instituţiile locale O soluţie ar putea fi introducerea unei platforme electronice pentru date, care ar urma să fie administrată de departamentul informatic al Primăriei şi care ar putea fi accesată de tot personalul. 9.1.3 Utilizarea aceloraşi programe informatice şi baze de daze de către instituţiile publice din Râmnicu Sărat Această măsură va duce la eliminarea discrepanţelor şi ineficienţei în centralizarea datelor şi utilizarea lor. 9.1.4 Dezvoltarea unui sistem de gestionare a informaţiilor în flux permanent Ne propunem să dezvoltăm un sistem de gestionare a informaţiei în flux permanent, pentru comunicare şi schimb informaţional între Primărie şi alte instituţii publice şi private din oraş. Vom putea, astfel, să sprijinim activităţile de planificare strategică punând la dispoziţia celor interesaţi date referitoare la toate domeniile vieţii economice, sociale, culturale etc. din municipiu. Acest sistem ar trebui gestionat de acelaşi birou din cadrul compartimentului informatic al Primăriei şi ar trebui să includă baze de date şi proceduri de colectare, procesare şi stocare a datelor şi informaţiei. Sistemul va oferi protecţia totală a informaţiei aparţinând instituţiilor private şi persoanelor.

Măsura 9.2 Îmbunătăţirea performantelor administraţiei publice locale

9.2.1 Introducerea unui sistem de indicatori de performanţă la nivelul Primăriei Sistemul propus va facilita Primăriei monitorizarea şi evaluarea modului de funcţionare a tuturor departamentelor, pentru creşterea eficienţei serviciilor publice oferite populaţiei, în strânsă legătură cu implementarea Strategiei de dezvoltare locală. Indicatorii vor fi determinaţi în funcţie de resursele şi capacitatea disponibile, în conformitate cu legislaţia românească şi cu cele mai bune practici în domeniu de la nivel european. 9.2.2 Crearea unei structuri eficiente pentru coordonarea accesării fondurilor europene şi implementării proiectelor


119

Deoarece resursele umane sunt cheia implementării Strategiei, o importanţă deosebită va fi acordată acestui aspect. Vom suplimenta şi vom pregăti resursele umane, pentru a crea o puternică unitate de implementare a proiectelor. Propunerile pentru acest domeniu sunt cuprinse în secţiunea din Strategie care se referă la Organizare instituţională, unde sunt prezentate detaliat soluţiile privind coordonarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei. 9.2.3 Crearea de parteneriate strategice Pentru a putea să ne atingem scopurile este nevoie să încheiem parteneriate stabile cu instituţiile locale şi cu alţi parteneri din municipiu şi din regiune, pentru a contribui în comun la punerea în operă a Strategiei 2007-2013, care va avea un impact major asupra oraşului şi a localităţilor vecine.

9.2.4 Elaborarea şi punerea în practică a unui program de pregătire profesională Dezvoltarea globală este foarte rapidă iar avantajul competiţional al unor instituţii şi companii se bazează în principal pe abilităţile şi aptitudinile personalului. Personalul nostru ar trebui să aibă acces la informaţii şi să fie la curent cu legislaţia şi cu cele mai noi practici din domeniu. Pentru ca acest lucru să fie posibil, trebuie să stabilim un program de pregătire continuă a personalului, în diferite domenii de interes. Fără îndoială că unele activităţi vor avea prioritate pe agenda noastră. Planul de acţiune ar trebui bazat pe o analiză a sarcinilor pe care le implică noile responsabilităţi şi a legislaţiei, ca şi pe cele mai recente tehnici de lucru. 9.2.5 Elaborarea şi implementarea unei strategii de comunicare Îmbunătăţirea mediului comunicaţional ar trebui să fie unul dintre scopurile noastre principale, ca instrument primordial în implementarea participativă şi responsabilă a Strategiei de dezvoltare 2007-2013. Strategia de comunicare ar trebui să se vizeze atât comunicarea în interiorul Primăriei cât şi comunicarea cu alţi factori locali implicaţi, cu cetăţenii şi cu instituţiile naţionale şi internaţionale. Pentru comunicarea cu factorii locali, ar trebui să elaborăm un plan de îmbunătăţire a comunicării în ce priveşte cetăţenii şi companiile şi care să cuprindă dezbateri publice, consultări şi implicarea cetăţenilor în procesul decizional privind prezentul şi viitorul municipiului. Este nevoie, totodată, de înfiinţarea unui birou de relaţii publice, ca o interfaţă între cetăţeni şi administraţia locală. Cu privire la relaţiile internaţionale, ne propunem să realizăm cât mai multe parteneriate prin înfrăţirea cu oraşe din alte ţări, pentru schimb de experienţă, pentru preluarea celor mai bune practici şi pentru stabilirea de contacte comerciale şi turistice. 9.2.6 Realizarea unei analize privind schimbări structurale în cadrul Primăriei Soluţiile propuse după o astfel de analiză ar trebui să conducă la o separare clară a atribuţiilor în cadrul Primăriei, ca şi stabilirea structurii fiecărui birou, ceea ce va permite apariţia a câteva poziţii de conducere la nivel mediu şi va spori responsabilitatea personalului. 9.2.7 Introducerea unui sistem de plată electronică a taxelor la nivel local Pentru că taxele şi impozitele locale reprezintă 22% din veniturile bugetului local iar în activitatea de colectare se consumă multe resurse financiare şi umane, a apărut necesitatea de a construi şi pune în funcţiune o platformă pentru plata electronică a taxelor şi impozitelor şi a unui punct informaţional unde cetăţenii şi companiile vor putea să se informeze în legătură cu valoarea taxelor pe care le au de plătit. Desigur, aceasta nu va rezolva imediat problema, pentru că majoritatea cetăţenilor nu au dotarea informatică necesară şi nici nu au abilitatea de a utiliza acest tip de serviciu. Însă, prin


120

înfiinţarea platformei şi a punctului informaţional vom face un pas înainte spre creşterea eficacităţii colectării taxelor în Râmnicu Sărat.

9.2.8 Îmbunătăţirea infrastructurii şi echipamentelor IT din cadrul Primăriei Prin intermediul acestei măsuri ne propunem să înnoim dotarea tehnologică a Primăriei şi să asigurăm securitatea reţelelor noastre şi a programelor utilizate.

9.2.9 Realizarea de cursuri de pregătire IT pentru personalul Primăriei Chiar dacă majoritatea personalului nostru a urmat sau urmează cursuri ECDL, este nevoie să continuăm pregătirea deoarece

aceasta este singura modalitate de a asigura o administraţie eficientă într-o societate bazată pe cunoaştere. Personalul din domeniul IT trebuie să participe la cursuri specializate pentru baze de date, reţele IT, sisteme de operare şi servere pentru a putea face faţă necesităţilor actuale, ca şi celor viitoare, care vor impune actualizarea sistemului informatic al Primăriei.

3.6 Resurse Financiare 1. Elementul determinant al dezvoltării unei comunităţi îl reprezintă strategia financiară - principalul instrument de identificare şi asigurare a resurselor adiţionale şi de finanţare a investiţiilor prioritare. Strategia financiară cuprinde un ansamblu de politici financiare, strategii, planuri şi programe, ajută la formarea unei stabilităţi financiare, întăreşte eligibilitatea pentru acordarea de credite, accesarea de granturi şi obţinerea de sume ce vor fi alocate României prin Fondurile Structurale. Întărirea managementului financiar, alături de managementul municipal şi managementul serviciilor publice, reprezintă unul din obiectivele principale ale unei comunităţi şi presupune o mai bună gestionare a fondurilor, atragerea de noi surse de finanţare, aceasta conducând implicit la realizarea direcţiilor şi obiectivelor de dezvoltare a municipiului. Managementul financiar defineşte politici financiare pe termen lung, asigură stabilitate financiară prin anticiparea surselor de finanţare, conduce la evitarea risipei resurselor prin anticiparea impactului proiectelor, conduce la creşterea credibilităţii financiare. Managementul municipal conduce la ameliorarea cooperării şi comunicării în interiorul administraţiei locale şi cu exteriorul. Managementul serviciilor publice conduce la concentrarea atenţiei asupra obiectivelor şi nevoilor comunităţii, prin selectarea acestora în concordanţă cu nevoile comunităţii.


121

Elaborarea unei strategii financiare la nivelul municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007-2013 este impusă de nivelul insuficient al surselor financiare, de gestionarea ineficientă a veniturilor, de necunoaşterea reală a activelor şi nevoilor comunităţii generatoare de venituri şi de finanţarea cheltuielilor de investiţii pe termen scurt. Ameliorarea finanţelor publice locale reprezintă una din direcţiile principale ale strategiei financiare, care presupune utilizarea eficientă a activelor comunităţii şi investiţiilor locale, practici bugetare îmbunătăţite, întărirea surselor bugetului local, diversificarea şi creşterea numărului de surse de finanţare a dezvoltării locale. Aceasta presupune revizuirea necesarului de investiţii la nivelul comunităţii, planificarea multianuală a cheltuielilor de capital pe baza criteriilor de selecţie, evaluarea surselor proprii de finanţare pe termen lung, stabilirea costurilor optime ale proiectelor, consecvenţa analizei financiare în adoptarea strategiei. În analiza resurselor financiare trebuie avut în vedere faptul că dezvoltarea locală creează noi bunuri şi servicii generatoare de venituri, generând în acelasi timp o piaţă de capital potenţialilor investitori, creşterea credibilităţii financiare, mari şanse în obţinerea de împrumuturi bancare, obligaţiuni municipale şi finanţări nerambursabile.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE-planificare fizic ă

-planificare financiar ă-institu ţionalizare

RESURSE LOCALE-terenuri, clădiri, resurse naturale

-activit ţi, serviciiă-institu ţii, organizare

-resurse umane-resurse financiare

BUGET LOCAL INVESTIŢII

ÎMPRUMUTURI-bancare

-obligaţiuni municipale-Fonduri Structurale

Implementarea Strategiei de dezvoltare nu este posibilă fără o planificare eficientă şi fără o serie de instrumente care să conducă la îmbunătăţirea practicilor bugetare, instituţionalizarea procesului de elaborare şi actualizare continuă a Strategiei, de fundamentare a bugetului local şi a programului de investiţii pe termen lung, asigurând un cadru democratic în adoptarea deciziilor.


122

2. Resurse Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat pentru perioada 2007-2013 va fi principalul instrument de identificare şi asigurare a resurselor adiţionale şi finanţare a investiţiilor prioritare. Procesul de implementare a Strategiei municipiului necesită îmbinarea resurselor umane, a celor de capital şi a resurselor fizice. Resursele umane sunt cetăţenii, liderii politici, mediul de afaceri, funcţionarii publici, aleşii locali, structurile obşteşti, organizaţiile neguvernamentale, toţi partenerii participanţi la elaborarea Strategiei. Resursele de capital sunt reprezentate de resursele bugetare locale, alocaţiile guvernamentale naţionale şi regionale, ajutoarele de stat, sursele de finanţare ale UE, resursele investitorilor privaţi locali, resursele investitorilor străini, resursele persoanelor care lucrează peste graniţe, resursele oferite de Loterie, munca de voluntariat şi caritate, sponsorizări etc. Resursele fizice sunt reprezentate de clădiri, facilităţile industriale, pământ, ape, produse naturale, situri arheologice etc. Într-o economie modernă, de regulă, necesarul de resurse depăşeşte posibilităţile de procurare a acestora. De asemenea, în timp ce resursele au un caracter limitat, cererea de resurse înregistrează o tendinţa de creştere continuă. 2.1. Resursele financiare Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor băneşti necesare realizării obiectivelor economico-sociale într-o anumitã perioadă de timp. La nivel naţional, resursele financiare includ: - resursele financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice; - resursele financiare ale unităţilor publice şi private; - resursele financiare ale organizaţiilor fără scop lucrativ; - resursele financiare ale populaţiei. Între resursele financiare ale societãţii şi resursele financiare publice există un raport ca de la întreg la parte, deoarece resursele financiare ale societăţii au o sferă de cuprindere mult mai largă. Alături de resursele financiare publice, resursele financiare ale societăţii includ şi resursele financiare private.


123

Datorită caracterului limitat al resurselor financiare, o problemă foarte importantă a societăţii o constituie alocarea resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri (publice, mixte şi private). Deciziile privind alocarea resurselor între sectorul public şi cel privat influenţează decisiv atât producţia de bunuri publice cât şi raportul dintre acestea şi bunurile private. În teoria finanţelor publice, se apreciază că alocarea resurselor este optimă atunci când cerinţele consumatorilor sunt satisfăcute la un nivel maxim, prin intermediul sectorului privat şi al celui public. În toate ţările se manifestă o cerere sporită de resurse financiare, generată de creşterea nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât cel al evoluţiei produsului intern brut. Însă satisfacerea cererii de resurse financiare publice este influenţată de un ansamblu de factori, cum sunt: - factori economici, care imprimă o anumită evoluţie produsului intern brut, ceea ce poate determina creşterea veniturilor impozabile; - factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării nevoilor de educaţie, sănătate, protecţie şi asigurări sociale etc.; - factori demografici, care pot influenţa, în anumite condiţii, atât numărul populaţiei active, cât şi creşterea numărului contribuabililor;


124

- factori monetari (masa monetară, creditul, dobânda), care îşi transmit influenţa prin preţ, respectiv creşterea preţurilor accentuează fenomenele inflaţioniste, care la rândul lor generează sporirea resurselor din impozite şi taxe; - factori politici şi militari, care prin măsurile de politică economică, socială şi financiară pe care le implică, pot avea ca efect creşterea producţiei şi a veniturilor, a contribuţiilor pentru asigurările sociale, a fiscalităţii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influenţând, în acelaşi timp, nivelul resurselor financiare publice; - factori de natură financiară, care sintetizează influenţa factorilor prezentaţi anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice. Resursele financiare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, parte componentă a structurii resurselor financiare aferente bugetului general (central) consolidat, includ: a) venituri proprii, formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete; d) donaţii şi sponsorizări. Descentralizarea financiară, componentă importantă a procesului de descentralizare care are loc în cadrul reformei din administraţia publică, a cunoscut în decursul anilor mutaţii importante, autorităţilor publice locale fiindu-le transferate de la autorităţile centrale tot mai multe activităţi, urmare a faptului că acestea deţin cele mai complete informaţii, pe baza cărora pot lua decizii mai bine justificate în legătură cu alocarea resurselor financiare locale, decât organele de specialitate de la nivel central. Este de subliniat faptul că transferul competenţelor către autorităţile locale nu s-a realizat în concordanţă cu transferul resurselor, ceea ce presupune abordarea din partea autorităţilor locale a unui management financiar eficient, menit să găsească cele mai optime soluţii de finanţare a tuturor acţiunilor. Crearea unui management financiar durabil şi stabil, realizarea unei planificări strategice coerente, a unor politici cu impact social optim care să conducă la creşterea credibilităţii financiare a municipiului, sunt posibile în condiţiile în care resursele financiare trecute şi viitoare sunt supuse unei analize financiare reale. Analiza financiară are scopul de a stabili: � potenţialul financiar al municipiului pe termen lung în vederea finanţării investiţiilor şi creşterii credibilităţii financiare; � nivelul până la care investiţiile se vor acoperi din venituri proprii; � gradul de îndatorare; � politicile fiscale pe care municipalitatea urmează a le aplica pe termen lung. Avantajele analizei financiare constau în faptul că: � prezintă rezultatele financiare pentru o perioadă anterioară; � realizează o prognoză a veniturilor şi cheltuielilor viitoare; � dă posibilitatea efectuării unor scenarii privind aplicarea politicilor financiare viitoare, luând în calcul factorii externi care influenţează atât veniturile cât şi cheltuielile: o cotele adiţionale din unele venituri ale bugetului de stat; o baza de impozitare a impozitelor şi taxelor locale;


125

o sumele de echilibrare a bugetului local; o nivelul salariilor personalului care lucrează în administraţie şi unităţile subordonate; o evoluţia costurilor pentru materiale şi servicii; o politica de subvenţionare; � este un cash flow al autorităţii locale, înregistrând fluxurile monetare şi nu contabilitatea angajamentelor. 2.1. 1. Resursele financiare existente în municipiul Râmnicu Sărat Bugetul local, principalul instrument de asigurare a autonomiei decizionale a autorităţii administraţiei publice locale, de valorificare eficientă a resurselor locale şi de îmbunătăţire a utilizării fondurilor locale, are menirea de a asigura dimensionarea cheltuielilor în limitele veniturilor proprii, de a stimula iniţiativa locală, de a face posibilă selectarea priorităţilor de finanţare în raport cu strategia de dezvoltare economico-socială a localităţii şi de a permite exercitarea controlului asupra utilizării fondurilor financiare. Cadrul legal privind elaborarea bugetului local îl constituie Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, Legea bugetară anuală, Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi Legea Contabilităţii 81/2001, republicată. Veniturile bugetului local sunt împărţite în trei mari categorii: venituri proprii, alocaţii de la bugetul de stat (sume defalcate din TVA) şi subvenţii.


126


127

Analizând evoluţia veniturilor bugetului local al municipiului Râmnicu Sărat în ultimii doi ani se observă preocuparea municipalităţii pentru creşterea veniturilor proprii, astfel că în anul 2006 acestea au crescut cu 34,47% faţă de 2005. Creşteri semnificative s-au înregistrat la cotele defalcate din impozitul pe venit, cu 53%, urmare a politicii guvernamentale de introducere a cotei unice de impozitare a salariilor, la venituri nefiscale, cu 53%, prin atragerea de venituri din concesiuni, prestări servicii şi la venituri din capital, cu 96%, prin valorificarea bunurilor. Evoluţia veniturilor proprii în perioada 2005-2006

27163278

1361

120

41593575

2082

2360 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000

Cote şi sume defalcatedin impozitul pe venit

Venituri fiscale

Venituri nefiscale

Venituri din capital

2005 2006

În ceea ce priveşte ponderea categoriilor de venit, bugetul este încă bazat în mare parte pe alocaţiile de la bugetul de stat (circa 74% în 2005 şi 72% în 2006), nefolosindu-se la capacitate maximă potenţialul de autofinanţare. Ponderea categoriilor de venituri

În perioada următoare, pentru a sprijini realizarea obiectivelor strategice ale municipiului este necesară generarea de resurse proprii. În acest sens trebuie intensificate acţiunile de identificare a masei impozabile, de instituire de noi taxe speciale, de îmbunătăţire a managementului financiar. Un aspect îmbucurător este că autoritatea locală este permanent


128

interesată de felul în care arată municipiul, în această perioadă investind masiv pentru infrastructură, dovada fiind împrumuturile contractate în acest scop. În ceea ce priveşte cheltuielile, acestea sunt limitate, având în vedere cheltuielile obligatorii care trebuie angajate anual potrivit Legii bugetului şi actelor normative specifice, ceea ce face imposibilă o prioritizare reală a celorlalte cheltuieli strict necesare pentru dezvoltarea comunităţii.

Prin bugetul local se finanţează mai multe domenii de activitate după cum urmează: �Sănătate - finanţarea Spitalului municipal; �Cultură - finanţarea Bibliotecii, Casei de cultură, muzeelor, activităţilor sportive, serviciilor religioase şi întreţinerea parcurilor şi a zonelor de agrement; �Educaţie - finanţarea serviciilor de întreţinere a unităţilor şcolare din învăţământul preuniversitar de stat şi activităţi de modernizare a acestora; �Asistenţă socială - finanţarea include asigurarea drepturilor pentru persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora, respectiv salarii şi gratuităţi pe transportul urban de călători, plata ajutorului social şi asigurarea de combustibil pentru încălzirea locuinţei pe perioada de iarnă pentru persoanele fără venituri sau cu venituri mici, îngrijirea persoanelor în vârstă la domiciliu, activitatea cantinei şi creşelor; �Servicii publice - finanţarea iluminatului public, alimentării cu apă, distribuţiei energiei termice, dezvoltarea sistemului de locuinţe, salubritatea stradală, întreţinerea, repararea şi marcarea străzilor, canalizarea, administrarea pieţelor publice etc.


129

Evoluţia cheltuielilor pe activităţi

Analizând structura execuţiei bugetelor locale ale municipiului Râmnicu Sărat pe anii 2005 şi 2006 se poate observa că ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile din învăţământ (47%, respectiv 53%), urmând serviciile publice (24%, respectiv 22%), asistenţa socială (12% în fiecare an) şi serviciul datoriei publice (2% în 2005 şi cca 3% în 2006), în această perioadă municipiul contractând o serie de credite în lei şi valută pentru executarea lucrărilor de canalizare şi turnare covor asfaltic pe străzile municipiului. Cheltuielile de capital în total buget reprezintă circa 12%, ceea ce ilustrează interesul administraţiei locale spre dezvoltare, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor, creşterea atractivităţii municipiului atât pentru investitori cât şi pentru cetăţeni şi turişti. Sintetizând informaţiile prezentate, referitoare la veniturile realizate în perioada 2005 - 2006, într-o serie de indicatori financiari, se poate evidenţia în ce măsură municipiul deţine controlul asupra veniturilor locale, dacă există un nivel corespunzător al acestora precum şi posibilitatea ca aceste resurse să fie disponibile şi în anii următori. Predictibilitatea veniturilor este esenţială în analiza de credit, întrucât achitarea/rambursarea datoriei implică un anumit grafic de efectuare a plăţilor şi respectarea acestuia, indiferent dacă avem momente mai bune sau mai rele. Pentru o analiză mai realistă a acestor indicatori se impune o reorganizare a datelor financiare, denumită Declaraţia de venituri şi cheltuieli, care este structurată pe două categorii de bugete şi anume: �bugetul operaţional, constituit din veniturile şi cheltuielile necesare pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii activităţilor curente (salarii, bunuri şi servicii, transferuri, alte cheltuieli); �bugetul de capital, constituit din cheltuielile pentru investiţii şi veniturile aferente; Declaraţia de venituri şi cheltuieli reprezentă principalul instrument al managementului financiar, este un raport asupra performanţelor financiare ale municipiului într-o anumită perioadă de timp.


130

INDICATORII BUGETULUI OPERAŢIONAL SUNT: �Venituri curente (venituri sigure formate din impozitele şi taxele locale necesare pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare a serviciilor publice); �Cheltuieli operaţionale (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, subvenţii, asistenţă socială, alte cheltuieli, transferuri); �Surplus operaţional curent (venituri curente- cheltuieli operaţionale); �Alte surse de finanţare a cheltuielilor curente (o serie de resurse adiţionale, mai puţin stabile de la an la an, utilizate pentru echilibrarea bugetului local şi/sau pentru subvenţionarea unor activităţi. Pe aceste venituri nu se poate conta pentru finanţarea serviciului datoriei publice (ex. sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate sau pentru echilibrarea bugetului, subvenţii de la bugetul de stat sau alte bugete alocate pentru activităţi curente); �Venituri recurente (venituri curente la care se adaugă alte surse de finanţare a cheltuielilor curente); �Surplusul operaţional net (surplus operaţional curent la care se adaugă alte surse de finanţare a cheltuielilor curente sau venituri recurente minus cheltuieli curente) indică existenţa unor resurse rămase în urma finanţării cheltuielilor operaţionale, ce pot fi utilizate pentru: oplata dobânzilor, comisioanelor şi rambursării împrumutului contractat sau a unui posibil împrumut; ofinanţarea cheltuielilor de capital; INDICATORII BUGETULUI DE CAPITAL SUNT: �Fonduri disponibile pentru investiţii �Surplus operaţional net destinat pentru finanţarea cheltuielilor de capital; �Alte surse de finanţare a cheltuielilor de capital; �Cheltuieli de capital, necesarul de fonduri pentru finanţarea proiectelor de investiţii propuse; �Fond de rezervă pentru acoperirea variaţiilor fizice şi de preţ; �Total surplus (fonduri disponibile pentru investiţii minus cheltuielile de capital şi fondul de rezervă) Declaraţia de venituri şi cheltuieli pentru anii 2005 şi 2006


131

Starea financiară a oraşului poate fi descrisă în funcţie de diferenţa dintre necesarul de cheltuieli şi resursele disponibile, fiind măsurabilă printr-o serie de indicatori grupaţi în 4 subgrupe: 1.Capacitatea de a genera venituri 2.Rigiditatea cheltuielilor 3.Capacitatea de îndatorare 4.Capacitatea de management financiar Capacitatea de a genera venituri defineşte existenţa unui nivel corespunzător al veniturilor şi măsura în care administraţia locală are controlul asupra veniturilor locale.

Se observă că: �procentul impozitului pe proprietate în totalul veniturilor cunoaşte un trend descrescător, chiar în condiţiile în care impozitul pe proprietate a crescut în 2006 cu 10% faţă de anul 2005; �procentul de venituri fiscale în totalul veniturilor s-a menţinut în anul 2006 la nivelul anului 2005; �procentul veniturilor recurente în totalul veniturilor a înregistrat în anul 2006 o creştere uşoară faţă de anul 2005; �procentul de venituri recurente în totalul veniturilor înregistrează un trend uşor descrescător, determinând creşterea ponderii veniturilor de capital destinat finanţării investiţiilor. �Veniturile curente pe cap de locuitor au crescut în anul 2006 faţă de 2005 cu cca 34%; Din analiza acestui tip de indicatori se poate concluziona că în perioada 2005-2006 oraşul a primit sume substanţiale pentru echilibrarea bugetului, în timp ce veniturile curente au reprezentat în anul 2006 un procent de 27% din totalul veniturilor. Rigiditatea cheltuielilor defineşte gradul de flexibilitate pe care îl are autoritatea locală în alocarea resurselor pentru diferite destinaţii.


132

Din analiza acestui grup de indicatori, rezultă cât de flexibile sau de rigide sunt diferitele tipuri de cheltuieli. Flexibilitatea cheltuielilor ajută comunitatea să fie mai credibilă financiar. Cu cât rigiditatea cheltuielilor este mai mică, cu atât administraţiei publice locale îi este mai uşor să reducă cheltuielile, atunci când situaţia o cere, astfel încât să fie capabilă să asigure onorarea serviciului datoriei publice. Cu menţiunea că aceşti indicatori sunt cumulativi, analizându-i putem desprinde concluzia: cheltuielile au devenit mai puţin flexibile spre sfârşitul perioadei analizate, acest lucru fiind determinat, în principal, de creşterea cheltuielilor pentru plata salariilor. Această rigiditate crescută a cheltuielilor se datorează prevederilor legislative, care au impus autorităţilor locale o serie de noi categorii de cheltuieli fără asigurarea surselor de finanţare. Capacitatea de îndatorare (de investire şi de contractare de datorie) defineşte măsura în care autoritatea locală acordă importanţă cheltuielilor de capital şi capacitatea acesteia de a atrage finanţare pe termen lung pentru finanţarea investiţiilor.


133

Într-o formulare foarte simplă, capacitatea de îndatorare este determinată de cât de mult poate pune deoparte municipalitatea din veniturile recurente pentru a plăti serviciul anual al datoriei publice. Din diagramă se poate observa că municipalitatea a avut stabilitate în ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor din bugetul local, cheltuielile de capital reprezentând 11% din total cheltuieli. Capacitatea de management financiar defineşte gradul în care autoritatea publică locală este capabilă să facă un management al resurselor.

Din indicatorii prezentaţi mai sus şi din diagramă se poate observa faptul că municipalitatea nu se autofinanţează în întregime, o parte tot mai mare din venituri fiind alocată de la bugetul statului. Concluzia constă în faptul că municipalitatea nu a întreprins toate măsurile de atragere a surselor proprii de finanţare pe linia maximizării acestora, încasării la nivelul debitelor etc. 2.1.2 Resursele financiare viitoare ale municipiului Râmnicu Sărat Analizând situaţia actuală a municipiului Râmnicu Sărat, comparativ cu tendinţele naţionale şi internaţionale privind serviciile financiare municipale, s-a ajuns la concluzia că există o tendinţă generală pentru: �creşterea tuturor tipurilor de cheltuieli: oCheltuieli „obligatorii” cerute de autorităţile guvernamentale (ex. educaţie, sănătate, cultură, asistenţă socială); oCheltuieli „libere” asigurate de municipalitate. �acordarea unei priorităţi mai mari cheltuielilor operaţionale decât cheltuielilor de capital, �creşterea tot mai mare a responsabilităţilor prin descentralizarea acestora de către stat şi neasigurarea de resurse financiare suficiente pentru îndeplinirea acestora. În majoritatea ţărilor europene, datorită faptului că organizaţiile guvernamentale centrale dispun de capital redus pentru investiţii majore, autorităţile locale caută fonduri, fie prin împrumuturi bancare, fie prin emiterea de obligaţiuni municipale, concesionarea de terenuri, privatizare sau finanţarea iniţiativelor locale în parteneriat cu organizaţiile private (aşa numitele iniţiative ale parteneriatelor publice private). În ţările UE mai puţin dezvoltate, programele Uniunii Europene, cum ar fi Fondurile Structurale, sunt o sursa foarte importantă (dacă nu majoră) de finanţare a diferitelor iniţiative locale.


134

Problema accesării Fondurilor Structurale este asociată cu capacitatea de absorbţie la nivel local şi necesitatea de cofinanţare. Datorită faptului că majoritatea regiunilor din România aparţin categoriei aşa numitelor regiuni ale UE subdezvoltate (rămase în urmă faţă de media UE), implementarea Fondurilor Structurale va necesita 15% cofinanţare de la nivel national, iar autorităţile locale vor avea valoarea minimă de cofinanţare de 2%. Una dintre priorităţile principale ale municipiului Râmnicu Sărat va fi accesul la Fondurile Structurale disponibile începând cu 2007. România va beneficia de fonduri structurale de circa 28 - 30 miliarde de euro din partea Uniunii Europene în perioada 2007-2013 şi acestea au ca destinaţie finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declinul industrial, combaterea şomajului de lungă durată, inserţia profesională a tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale. Există 4 tipuri de Fonduri Structurale, fiecare dintre acestea acoperind un domeniu tematic bine specificat. O Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDER) sprijină crearea de infrastructuri, investiţiile destinate ocupării forţei de muncă, proiectele de dezvoltare locală şi asistenţa întreprinderilor mici.

• Fondul Social European (FSE) este menit să promoveze reintegrarea pe piaţa forţei de muncă a şomerilor şi a grupurilor defavorizate, în special prin finanţarea sistemelor de instruire şi a sistemelor de asistenţă la angajare.

• Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP) contribuie la adaptarea şi modernizarea acestui sector.

• Secţiunea "Orientare" a Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA-Secţiunea Orientare) finanţează măsuri în vederea dezvoltării rurale şi oferă sprijin agricultorilor, în special în regiunile rămase în urmă.

• Pe lângă Fondurile Structurale există şi alte instrumente financiare, printre care Fondul de Coeziune.

Din totalul bugetului alocat României - peste 11 miliarde Euro sunt pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală şi peste 17 miliarde Euro - Instrumente Structurale; Din fondurile structurale şi de coeziune ale UE pot fi finanţate 14 domenii: -Cercetare şi dezvoltare tehnologică -Informatizarea societăţii -Transport -Energie -Protecţia mediului şi prevenirea riscului -Turism -Cultură -Regenerare urbană şi rurală -Suport pentru companii şi antreprenori -Acces la locuri de muncă stabile -Incluziune socială pentru persoane defavorizate -Dezvoltarea capitalului uman -Investiţii în infrastructura socială, inclusiv cea de sănătate şi educaţie -Promovarea dezvoltării parteneriatului


135

O altă posibilitate pentru obţinerea resurselor extrafinanciare este reprezentată de Instituţiile financiare internaţionale:

• Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) înfiinţată la Londra, în 1991, cu scopul de a asista ţările Europei Centrale şi de Est şi ale Asiei Centrale, în perioada de tranziţie către economia de piaţă. La ora actuală. BERD are 61 de membri (59 de ţări-inclusiv România, Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii), cu un total al operaţiunilor în 27 de ţări. BERD asigură împrumuturi, investiţii imparţiale şi garanţii pentru proiectele sectorului privat şi public din domeniile financiar, infrastructură, industrie şi comerţ. Activităţile sale includ promovarea sectorului privat, consolidarea instituţiilor financiare şi a sistemelor legale şi dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a sprijini sectorul privat. BERD lucrează în strânsă cooperare cu alte instituţii financiare internaţionale, cum ar fi Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii.

• Banca Mondială (BM) oferă un bogat sortiment de instrumente care să finanţeze eforturile de reducere a sărăciei şi de dezvoltare a economiei din întreaga lume, inclusiv împrumuturi şi granturi. Banca are două tipuri de instrumente de împrumut:

• Împrumuturile de investiţii - finanţarea bunurilor, a acţiunilor şi serviciilor în sprijinirea proiectelor de dezvoltare economică şi socială, într-o gamă largă de sectoare. Acestea durează de la cinci până la zece ani. Proiectele care pot fi finanţate prin Împrumuturi de investiţii ale BM variază ca tematică, de la reducerea sărăciei urbane (de exemplu incluzând contractori privaţi în noile activităţi de construire a locuinţelor) până la dezvoltarea rurală (formalizând dreptul de proprietate asupra pamânturilor, cu scopul de a spori siguranţa micilor fermieri); sistemul de apă şi cel sanitar (îmbunătăţirea eficienţei utilităţilor de apă); managementul resurselor naturale (asigurarea instruirii în activităţile forestiere şi fermiere); reconstrucţia post-conflictuală (reintegrarea soldaţilor în comunitate); educaţie (promovarea educaţiei fetelor) şi sănătate (înfiinţarea cabinetelor rurale pentru instruire în protecţia muncii).

• Împrumuturi financiare externe, uşor rambursabile, pentru a sprijini reformele politice şi institutionale. De obicei, acestea durează de la unu până la trei ani. Dezvoltarea operaţiunilor politicilor de împrumut, în general are ca scop promovarea structurilor de piaţă competitive (de exemplu, reforma legală şi de reglementare), denaturarea corectă a regimurilor încurajatoare (reforma impozitelor şi comerţului), stabilirea adecvată a monitorizării şi protecţiei (reforma sectorului financiar), crearea unui mediu favorabil care duce la investiţiile sectorului privat (reforma judiciară, adoptarea unui cod modern de investiţii), încurajarea activităţii sectorului privat (privatizarea şi parteneriatele de tip public - privat), promovarea unei bune guvernări (reforma serviciului civic) şi micşorarea efectelor adverse, pe termen scurt, ale activităţii de adaptare.

De asemenea, un număr limitat de granturi este disponibil prin bancă, fie finanţat direct, fie administrat prin intermediul parteneriatelor. Majoritatea sunt elaborate în aşa fel încât să încurajeze inovaţia, colaborarea cu alte organizaţii şi participarea factorilor implicaţi, la nivel naţional şi local. �Banca Europeană de Investiţii (BEI) acordă împrumuturi pentru a asigura cofinanţarea proiectelor mari de infrastructură, sprijinite de alte instrumente financiare ale Uniunii Europene. Investiţiile sprijinite de BEI sunt grupate în şase priorităţi operaţionale, anume: �Coeziunea economică şi socială în cadrul UE; �Implementare Iniţiative inovatoare 2010; �Dezvoltarea reţelelor trans-europene şi de acces;


136

�Sprijinul dezvoltării UE şi cooperarea politicilor în ţările partenere; �Protecţia şi îmbunătăţirea mediului; �Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii precum şi companiile de mărime intermediară; �Sprijinul capitalului uman, în special sănătatea; �Dividente private (Concept folosit în ţările în curs de dezvoltare). �Obligaţiuni municipale - Emiterea unei obligaţiuni municipale este o soluţie financiară pe termen lung, care asigură o bază de finanţare mai mare pentru municipalităţi. Obligaţiunile sunt obligaţii de datorie publică, emise de state, oraşe, judeţe şi alte entităţi guvernamentale, pentru a strânge bani necesari construirii şcolilor, autostrăzilor, spitalelor şi a sistemelor de canalizare precum şi multe alte proiecte pentru binele publicului. Obligaţiunile municipale se folosesc deja în România din 2001 (există multe oraşe care accesează deja acest tip de finanţare, unele chiar a doua oară). �Facilităţile de credit pentru municipalităţi sunt linii de credit oferite de băncile autorităţilor locale. De obicei, acestea cer foarte multe informaţii suplimentare, necesitând un set complet de garanţii, în general şi garanţii colaterale. Deseori, acestea sunt furnizate doar pentru o scurtă perioadă de timp, deoarece bancherii se tem de schimbările politice şi preferă să împrumute bani pe o perioadă care cuprinde mandatul Primarului şi al Consiliului Local. �Parteneriatele de tip Public - Privat (PPP) pot aparea într-un spectru variat al activităţilor şi serviciilor locale: în sectorul transportului, în sistemul de canalizare şi acţiunile de depozitare a deşeurilor, în dezvoltarea urbană şi regională, în construirea locuinţelor şi în protecţia mediului, precum şi în operaţiunile culturale, educaţionale şi facilităţile de recreere. De regulă, investitorii privaţi prezintă interes pentru regiunile în criză economică sau zone cu cerere comercială scăzută, doar când sectorul public oferă iniţiative atractive, în particular de tip financiar sau regulator planificare şi când în ciuda problemelor pe care le întâmpină, zonele vizate par să posede potenţial pentru dezvoltarea economică şi financiară. Accesul la instrumentele financiare ale Uniunii Europene, în special accesul la Fondurile Structurale ale UE, va ajuta oraşul în implementarea, în mare proporţie, a acţiunilor propuse în noua Strategie de dezvoltare a municipiului. Întrebarea care se pune este dacă municipiul Râmnicu Sărat poate să susţina financiar cofinanţarea acestor Fonduri Structurale, dacă are capacitatea financiară să acceadă pe lângă acestea şi la alte surse de finanţare: împrumuturi, obligaţiuni municipale. Acest lucru nu se poate realiza decât după o analiză financiară judicioasă a situaţiei actuale şi de perspectivă a municipiului atât sub aspectul resurselor financiare cât şi al cheltuielilor şi al realizării programului de investiţii pe termen lung. Pentru a obţine fonduri, indiferent sub ce formă, municipiul trebuie să-şi dovedească credibilitatea financiară, sens în care s-a propus întocmirea unui plan de afaceri, a unui memorandum de credibilitate financiară. Deşi identifică veniturile şi cheltuielile unui an fiscal, planul de afaceri trebuie privit într-un context multianual, anii anteriori şi anul curent asigurând un punct de pornire şi de ghidare în estimarea nivelurilor veniturilor şi cheltuielilor anului fiscal următor. Dacă autoritatea locală priveşte bugetul în acest context, multianual, aceasta va fi mai bine poziţionată pentru a minimaliza impactul inflaţiei, declinul veniturilor şi creşterile în nivelul de cost al serviciilor.


137

STRATEGII

PROGRAME

BUGET

COMPARAŢIE CU REZULTATELE PREVIZIUNI

TENDINŢEfuncţie de:

- Evoluţii recente- O serie de factori interni şi externi

IPOTEZE-Evoluţia inflaţiei- Creşterea /descreşterea bazei de impozitare-Impactul legislaţiei în vigoare-Impactul reformelor guvernamentale şi/sau locale

Desigur, aşa cum s-a prezentat, cheltuielile cu priorităţile depăşesc în general resursele financiare. În vederea efectuării unei analize reale a posibilităţilor de finanţare, municipalitatea trebuie să inventarieze nevoile, să le prioritizeze în funcţie de anumite criterii şi să le repartizeze anual în buget în funcţie de sursele financiare curente şi cele ce urmează a se obţine. Realizarea unui plan pe mai mulţi ani necesită pregătirea unei prognoze pe termen mediu sau lung asupra veniturilor, cheltuielilor şi surplusului operaţional rezultat care poate fi utilizat pentru investiţii şi acoperirea serviciului datoriei publice. Programul de investiţii reprezintă: -instrumentul principal de management strategic care defineşte clar direcţiile de dezvoltare a comunităţii, prognozele pentru toate investiţiile şi stabileşte proceduri clare privind deciziile strategice ale municipalităţii şi unităţilor, companiilor din subordine; -un sistem eficient de informaţii monitorizate, planificate, analizate, necesare în luarea deciziilor strategice şi operaţionale; -instrumentul tehnic de implementare a politicilor stabilite, cuprinzând proiecţia pe termen lung a veniturilor şi cheltuielilor, atragerea surselor de finanţare externe; -sursă de informare pentru comunitate, fiind şi un document de raportare a realizărilor investiţiilor propuse; -proces creat pe baza analizei nevoilor şi obligaţiilor;


138

Pentru perioada 2007 - 2013, la baza întocmirii programului anual de investiţii trebuie să stea programul de investiţii pe termen lung, program care, prin proiectele ce-l alcătuiesc, conduce la înfăptuirea strategiei de dezvoltare a comunităţii. Planificarea investiţiilor pe termen lung conduce la realizarea unor planuri realiste, formularea unei planificări strategice coerente, la o finanţare flexibilă, optimă, echilibrată şi echitabilă a proiectelor, la implementarea planificării fiscale pe termen lung, respectarea procedurilor şi procesului de decizie, la monitorizarea procesului de elaborare şi implementare a bugetului de capital, transparenţă în planificare, creşterea nivelului de conştientizare a comunităţii prin implicarea la procesul de planificare bugetară. Programul de investiţii pe termen lung reflectă o abordare complexă a elementelor cheie ale strategiei de dezvoltare a comunităţii locale precum şi a strategiei financiare, stabileşte priorităţile de investiţii planificate, având la bază consultarea cetăţenilor privind identificarea unor investiţii noi, stimulează finanţarea infrastructurii, oferind informaţii potenţialilor investitori. În realizarea proiecţiei bugetului pe perioada 2007-2013, recomandăm utilizarea unui model financiar care să permită efectuarea unor scenarii în măsură să permită alegerea soluţiei celei mai eficiente. Scenariile privesc estimarea veniturilor şi a cheltuielilor, având în vedere variantele de creştere sau diminuare a veniturilor şi cheltuielilor, astfel: �în varianta optimistă se are în vedere o creştere mare a veniturilor şi o creştere mică a cheltuielilor; �în varianta moderată se are în vedere o creştere moderată atât a veniturilor cât şi cheltuielilor; �în varianta pesimistă se are în vedere o creştere mică a veniturilor şi o creştere mare a cheltuielilor; În alegerea acestor creşteri s-a avut în vedere ca pe tot parcursul anilor 2007-2013 veniturile recurente să acopere cheltuielile operaţionale şi să rezulte un surplus operaţional cel mult egal cu serviciul datoriei publice. De asemenea, în cadrul analizei se vor avea în vedere două situaţii şi anume realizarea investiţiilor “fără împrumut” şi “cu împrumut”. Din punct de vedere al politicii investiţionale, Consiliul local doreşte să refacă în doi ani infrastructura stradală, investiţie care este evaluată la 25.000 mii lei. Redăm mai jos Declaraţia de venituri şi cheltuieli pentru anii 2007 şi 2013 în cele 3 variante: Varianta moderată (creştere moderată a veniturilor şi creştere moderată a cheltuielilor - creştere a veniturilor recurente cu 2,24% şi a cheltuielilor operaţionale cu 1,81%); -fără imprumut


139

-cu împrumut ( 25.000 mii lei pe 20 ani, 2 ani graţie, dobândă 9%)


140

Varianta optimistă (creştere mare a veniturilor şi creştere mică a cheltuielilor - creştere a veniturilor recurente cu 3,24 % şi a cheltuielilor operaţionale cu 0,81%); fără împrumut

- cu împrumut (25.000 mii lei pe 20 ani, 2 ani graţie, dobândă 9%)


141

Varianta pesimistă (creştere mică a veniturilor şi creştere mare a cheltuielilor - creştere a veniturilor recurente cu 1,25% şi a cheltuielilor operaţionale cu 2,81%); -fără împrumut

-cu împrumut

Din analiza efectuată se desprinde faptul că municipalitatea se poate împrumuta cu cei 25.000 mii lei pentru refacerea infrastructurii stradale atât în condiţiile unei creşteri moderate a veniturilor şi cheltuielilor, precum şi în varianta optimistă, în timp ce în varianta pesimistă surplusul operaţional nu acoperă serviciul datoriei publice în condiţiile efectuării unui nou împrumut pe termen lung. După cum se poate observa, finanţarea prin împrumuturi a investiţiilor va permite implementarea proiectelor mai devreme decât în condiţiile finanţării acestora numai din venituri proprii, dată fiind şi diversitatea investiţiilor care fac parte din programul investiţional pe termen lung. De exemplu, dacă va fi finanţată numai din venituri proprii, aceasta în condiţiile variantei moderate, infrastructura stradală va fi finalizată într-o perioadă de 6 ani, timp în care


142

municipalitatea nu va mai investi în nici o altă lucrare. Apelarea la un împrumut va permite eliberarea de fonduri pentru alte proiecte, executarea în timp real şi la costuri reale a investiţiilor.

Din diagramele alăturate se poate uşor observa care este tendinţa surplusului operaţional: -în creştere în cazul variantelor moderată şi optimistă; -în scădere în varianta pesimistă; Aceste tendinţe influenţează în mod diferit repartizarea surplusului operaţional, care trebuie mai întâi să acopere serviciul datoriei publice şi ce mai rămâne să finanţeze programul de investiţii. În varianta moderată şi în cea optimistă, surplusul operaţional este în măsură să acopere serviciul datoriei publice şi să finanţeze o parte din cheltuielile de investiţii. În varianta pesimistă, începând cu anul 2009, surplusul operaţional nu acoperă serviciul datoriei publice, înregistrându-se un deficit operaţional, ceea ce ne conduce la concluzia că în această variantă nu este posibil ca municipalitatea să se împrumute. În funcţie de modul cum sunt gestionate veniturile şi cheltuielile bugetului local, municipiul va putea să-şi creeze acel surplus operaţional din care să acopere serviciul datoriei prezente şi viitoare şi să finanţeze parţial/sau integral cheltuielile de capital. În perioada 2007 - 2013, punctul maxim al serviciului datoriei publice va fi atins în anul 2010, an în care finanţarea investiţiilor va avea cel mai scăzut nivel, urmând ca din anul 2011 aceasta să înregistreze o creştere rezultată din surplusul operaţional rămas după scăderea serviciului datoriei publice.

Varianta moderată

0100020003000400050006000

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

surplusoperaţional

serviciuldatorieipublicefinanţareainvestiţiilor

0

2000

4000

6000

8000

10000

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

surplusoperaţional


-4000-3000-2000-1000

010002000300040005000

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

surplusoperaţional


deficitoperaţional


143

Evoluţia surplusului operaţional şi repartizarea acestuia în perioada 2007-2013 în varianta moderată

Din analiza efectuată rezultă că municipalitatea înregistrează un excedent (surplus operaţional) fiindcapabilă să contribuie la cofinanţarea de noi proiecte prin atragerea de Fonduri Structurale. Având în vedere previziunile privind situaţia financiară pentru anii 2007-2013, pentru municipiul Râmnicu Sărat se pot identifica o serie de indicatori financiari care pot demonstra capacitatea de a susţine serviciul datoriei publice în această perioadă precum şi posibilitatea cofinanţării proiectelor structurale. În exemplul nostru se merge pe varianta moderată.


144

Unul din indicatorii principali pe baza căruia muncipalitatea hotărăşte să împrumute sau nu este capacitatea de îndatorare, care reprezintă volumul de resurse pe care îl poate reţine din totalul veniturilor operaţionale în fiecare an în decursul mai multor ani, în scopul de a achita serviciul datoriei publice locale fără a afecta parametrii creditului. Serviciul datoriei publice se achită din veniturile operaţionale. Atunci când se contractează un împrumut, serviciul datoriei publice va fi onorat pe o perioadă de mai mulţi ani. Pentru aceasta municipiul trebuie să se asigure că aceste fonduri există în fiecare an, pe perioada pentru care a fost contractat creditul. Cea mai prudentă abordare este să se conteze pe acele fonduri pentru care există siguranţa că sunt disponibile, de exemplu veniturile proprii. Întrebarea care se pune este cât de mult se poate împrumuta municipiul Râmnicu Sărat în condiţiile în care Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale precizează un procent de 30% din veniturile proprii. Indicatorul care reliefează capacitatea de îndatorare este rata serviciului datoriei publice, care se calculează ca raport între serviciul anual al datoriei publice locale şi veniturile proprii. În situaţia în care municipiul nu se împrumută, rata serviciului datoriei publice pentru anul 2007 este 2,43% , în 2008 este 2,14%, iar în 2013 este de 9,58%. Pe perioada analizată, rata serviciului datoriei publice locale înregistrează un trend uşor descrescător, ceea ce demonstrează că municipalitatea deţine o situaţie financiară solidă şi se poate împrumuta începând cu anul 2008 cu 25.000 mii lei. Deşi municipiul se încadrează în limita datoriei publice de 30%, estimarea serviciului se face pentru toata durata contractării împrumutului întrucât rata poate varia de la an la an. Din această analiză se poate bine observa că municipiul Râmnicu Sărat dispune de credibilitate financiară în vederea accesării de noi resurse financiare în vederea realizării Strategiei de dezvoltare a municipiului, fiindu-i deschisă calea spre Fondurile Structurale. În analiza resurselor financiare trebuie avut în vedere faptul că dezvoltarea locală creează noi bunuri şi servicii generatoare de venituri, oferind în acelaşi timp o piaţă de capital potenţialilor investitori, creşterea credibilităţii financiare, mari şanse în obţinerea de împrumuturi, obligaţiuni municipale, finanţări nerambursabile. Implementarea Strategiei de dezvoltare nu este posibilă fără o planificare financiară eficientă utilizând o serie de instrumente care să conducă la îmbunătăţirea practicilor bugetare, instituţionalizarea procesului de elaborare şi actualizare continuă a Strategiei de dezvoltare, de fundamentare a bugetului local şi a programului de investiţii pe termen lung, asigurând un cadru democratic în adoptarea deciziilor.


145

3.7. Organizare instituţională

Pentru a putea implementa Strategia de dezvoltare la cel mai bun nivel, municipiul Râmnicu Sărat trebuie să îşi creeze structuri instituţionale corespunzătoare. În acest sens, pentru a asigura implementarea Strategiei în conformitate cu nevoile reale şi cu resursele comunităţii, Primăria intenţionează să construiască o structură de implementare pe trei niveluri. Va fi astfel format un Comitet director, care îşi va asuma în mod direct responsabilitatea pentru toate deciziile luate şi strategiile aplicate. Comitetul director va coordona Parteneriatul strategic la nivel de oraş, ceea ce cere implicarea şi participarea activă a instituţiilor, a firmelor şi a tuturor oamenilor pe care Strategia îi favorizează sau îi afectează. Comitetul director va trebui să garanteze deplinul control democratic al procesului de implementare şi va fi responsabil cu organizarea Unităţii de implementare a strategiei, entitate ce va fi creată în cadrul Primăriei.

Comitetul director va fi coordonatorul aplicării Strategiei şi va fi compus din reprezentanţi ai tuturor domeniilor de activitate din comunitate, din conducătorii celor mai importante instituţii, ai companiilor şi societăţii civile din oraş. Sugerăm ca acest comitet să se întâlnească de cel puţin

de două ori pe lună şi să fie compus din aproximativ 10-15 membri. Conducerea va fi asigurată de primarul municipiului Râmnicu Sărat, ca autoritate executivă în oraş şi promotor al Strategiei pentru perioada 2007-2013. Printre cele mai importante sarcini ale Comitetului director se numără: - orientarea comunităţii în procesul de conturare a viziunii - supravegherea modului de implementare, monitorizare, revizuire şi evaluare a Strategiei, inclusiv pregătirea programelor anuale de implementare a Planurilor Strategice şi a Programelor Operaţionale; - stabilirea de parteneriate strategice între beneficiari şi sprijinirea organizării şi colaborării acestora în cadrul unor dezbateri tematice, ateliere, târguri, campanii de conştientizare, conferinţe şi sesiuni de pregătire; - încurajarea şi promovarea participării întreprinderilor, a instituţiilor publice, a ONG-urilor şi a locuitorilor la activităţile organizate în vederea sporirii interesului comunităţii şi asigurarea participării celor implicaţi în procesul de implementare a Strategiei; - punerea de acord a planurilor, a parteneriatelor şi iniţiativelor, constituindu-se, astfel, un adevărat forum în care furnizorii de servicii pot lucra efectiv împreună pentru a răspunde nevoilor şi priorităţilor locale. Un rol foarte important îl vor avea promovarea dialogului între parteneri şi evitarea conflictelor; - Coordonarea relaţiei cu donatorii, verificarea aplicaţiilor pentru fonduri înaintate către donatori de către de Unitatea de implementare a strategiei şi supravegherea derulării


146

proiectelor realizate din fondurile obţinute, astfel încât să fie asigurată concordanţa lor cu viziunea strategică şi obiectivele Strategiei. - îmbunătăţirea capacităţii de conducere în instituţiile publice locale; -elaborarea unui plan de acţiune pentru creşterea performanţelor managementului în instituţiile publice şi monitorizarea principalilor indicatori de performanţă; -promovarea interesului public al municipiului, în forumuri naţionale şi internaţionale -continuarea reformei în administraţia publică locală. Comitetul director va avea ca sarcină realizarea la nivelul municipiului a unui Parteneriat strategic, care va avea structură şi program operaţional proprii. Strategia pentru Râmnicu Sărat reprezintă un punct de plecare foarte important pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a municipiului, dar este doar un prim pas şi este nevoie ca toate forţele importante ale comunităţii râmnicene să se implice pentru construirea unui viitor sigur pentru oraş şi locuitorii săi. În Uniunea Europeană, Parteneriatul strategic reprezintă formula recunoscută şi acceptată pentru şi coordonarea factorilor cheie implicaţi în procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a unei strategii. Parteneriatul strategic solicită implicarea şi participarea activă a persoanelor şi organizaţiilor ce beneficiază de pe urma aplicării Strategiei, garantând astfel un control democratic deplin al procesului de implementare. Este foarte important să fie îmbunătăţită capacitatea instituţiilor din Râmnicu Sărat de a promova şi de a impune conceptul unui Parteneriat strategic bazat pe cooperarea pe multiple planuri între parteneri. Într-o societate globalizată, toate domeniile şi sectoarele vieţii sociale relaţionează între ele, cerând o abordare unitară, integrată. Modelul propus de noi promovează atât o colaborare pe verticală şi pe orizontală, cât şi participarea inter-sectorială a partenerilor. Acest model este inspirat de cele mai bune practici în domeniu din Europa şi de experienţele marilor municipii şi oraşe în implementarea propriilor strategii, ţinând cont de specificul local, de cerinţele şi nevoile Râmnicului Sărat. Este de aşteptat ca Parteneriatul strategic să funcţioneze în baza unor acorduri, iar Comitetul director să asigure implicarea partenerilor în elaborarea acelor proiecte de care sunt interesaţi în mod direct sau indirect. Toţi partenerii trebuie să aibă dreptul de a participa la luarea deciziilor, dar şi să fie responsabilizaţi să participe la implementarea Strategiei. Consiliul local al municipiului Râmnicu Sărat va dezbate şi va aproba Strategia şi va fi implicat în toate etapele planificării, proces pe care îl va conduce prin Comisia de evaluare şi monitorizare a Strategiei, constituită din consilieri locali. Consiliul va da aprobarea finală direcţiilor prioritare ale Strategiei, în baza recomandărilor Comisiei. Consiliul local al municipiului va lucra în colaborare cu consiliile locale ale comunelor învecinate pentru elaborarea unor proiecte comune, pe bază de parteneriat. Primarul municipiului Râmnicu Sărat va coordona şi va conduce acest proces. Departamentele şi personalul Primăriei au imaginea reală a situaţiei din oraş în domeniile de care răspund, au şi cunoştinţele care să le permită să ofere idei valoroase pentru schimbarea în mai bine a acesteia. De aceea, acestea vor coordona şi procesul de implementare în toate etapele, începând cu planificarea implementării, programarea activităţilor operaţionale, alocarea sarcinilor etc. Primarul va nominaliza, din personalul Primăriei, persoanele cele mai potrivite pentru a face parte din Comitetul director şi va participa la întâlnirile Comisiei de monitorizare şi evaluare a Strategiei. Tot Primăria va elabora un Program operaţional care, alături de Planul de acţiune strategică, vor alcătui un cuprinzător Plan de implementare, cu mandate şi responsabilităţi clare şi bine definite pentru toţi cei care participă la împlinirea viziunii asupra oraşului nostru.


147

Primăria va stabili un sistem de monitorizare a Strategiei şi un Plan de evaluare a performanţei şi de monitorizare periodică, va evalua şi va măsura nivelul de îndeplinire a direcţiilor Strategiei şi va informa cetăţenii, Comitetul director şi Consiliul local al municipiului privind stadiul de implementare.

Organizaţiile neguvernamentale, cetăţenii şi firmele sunt cei mai în măsură să-şi afirme aspiraţiile pentru comunitatea din care fac parte şi de aceea vor fi încurajaţi şi determinaţi să gândească strategic şi să devină parteneri în procesul de implementare. Ei vor fi implicaţi în sesiuni de elaborare a viziunii asupra viitorului oraşului, a obiectivelor, a priorităţilor, a recomandărilor şi a acţiunilor.

Consultanţii vor fi chemaţi să-şi folosească experienţa dobândită în situaţii similare în Uniunea Europeană. Ei ne vor sprijini cu expertiză pentru modelarea relaţională a comunităţii noastre, pentru constituirea de parteneriate şi planificarea strategică, pentru colectarea de date şi analiză şi pentru alte activităţi similare. Ei vor participa la elaborarea programelor operaţionale, a planului de acţiune şi a aplicaţiilor pentru proiecte la nivelul de calitate din UE, ceea ce va permite accesarea unor surse de finanţare şi implementarea de proiecte pentru dezvoltarea oraşului.

Pentru a dobândi capacitatea tehnică şi administrativă necesară implementării Strategiei, Comitetul director va înfiinţa Unitatea de implementare a Strategiei, care va fi dimensionată şi încadrată cu personal calificat în funcţie de necesităţile proiectului propus pentru implementare. Unitatea va fi dimensionată în funcţie de necesităţile existente în diferite momente, raportate la numărul, valoarea şi importanţa proiectelor administrate în acelaşi timp. Este, de asemenea, nevoie şi de o echipă alcătuită din cel puţin patru persoane, specializate în finanţe, în domeniul tehnic, în contabilitate şi în management, care să lucreze permanent împreună şi să asigure continuitatea Strategiei.

Dintre numeroasele beneficii ale înfiinţării acestei Unităţi de implementare a Strategiei, vom enumera doar câteva: - managementul accesării surselor de finanţare şi al proiectelor se va face de către oameni cu roluri şi responsabilităţi bine conturate, reflectate în calitatea muncii şi a deciziilor; - reducerea suprasolicitării personalului din departamentele de investiţii şi de integrare europeană, prin preluarea unora dintre activităţi de către membrii altor departamente reprezentate în Unitate; - diseminarea cunoştinţelor se va face la un nivel extins în cadrul Primăriei şi asta va conduce la o implicare largă şi de calitate şi a altor persoane, din alte departamente; - faptul că mulţi oameni sunt implicaţi în activităţi de administrare a proiectului, asociat cu specializări ale acestora pentru activităţi bine determinate (cum ar fi proiectarea, pregătirea implementării, managementul financiar, relaţia cu partenerii, raportarea şi evaluarea), va conduce la o creştere a capacităţii Primăriei de a elabora şi conduce mai multe proiecte, şi de asemenea, a capacităţii de absorbţie şi implementare Printre altele, Unitatea de implementare a Strategiei va mai fi responsabilă cu realizarea următoarelor activităţi: -elaborează propuneri pentru proiecte finanţate din fonduri ale Uniunii Europene, în conformitate cu Strategia locală şi alte documente programatice la nivel de oraş -întocmeşte fişele de proiect, coordonează pregătirea studiilor şi a documentaţiilor tehnice pentru proiecte


148

- organizează licitaţiile şi evaluează ofertele, selectează câştigătorii, negociază şi aprobă contractele - supraveghează respectarea obligaţiilor de către contractori, în conformitate cu termenii de referinţă; - certifică cheltuielile declarate în facturi pentru ca plăţile să fie aprobate; - planifică şi răspunde de implementarea corespunzătoare a activităţilor aprobate pentru proiecte; - coordonează şi monitorizează implementarea proiectelor, ţinând evidenţa activităţilor desfăşurate; - raportează Comitetului director toate informaţiile relevante cu privire la elaborarea, implementarea şi monitorizarea proiectelor. Reprezentarea grafică a structurii propuse pentru Unitatea de implementare a Strategiei este prezentată mai jos. Reprezentarea grafică a structurii propuse pentru Unitatea de implementare a Strategiei este prezentată mai jos.

Vă prezentăm în cele ce urmează etapele organizării structurilor propuse a lucra la implementarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat, 2007-2013:


149

3.8. Monitorizare şi evaluare Strategia nu va deveni efectivă şi nu va fi eficientă dacă nu creăm un mecanism de monitorizare, control şi evaluare a întregului proces şi de implementare, în special, a corecţiilor propuse, cunoscut fiind faptul că, de obicei, pe parcurs, intervin o serie de factori neprevăzuţi. De aceea, trebuie să fim capabili să acţionăm prompt, pentru a avea satisfacţia de a ne fi îndeplinit obiectivele strategice. În această secţiune vom prezenta metodologia de monitorizare şi evaluare stabilită în acest sens şi care presupune următoarele faze: Faza 1: monitorizarea procesului de implementare - aceasta trebuie să asigure faptul că proiectele şi acţiunile prevăzute în Strategie se desfăşoară şi că resursele sunt alocate şi folosite efectiv; Faza 2: monitorizarea rezultatelor - pentru fiecare acţiune propusă în cadrul Strategiei am prevăzut rezultatele potenţiale iar acestea trebuie monitorizate până la îndeplinire; Faza 3: evaluarea progreselor în implementare, până la îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor; Faza 4: folosirea informaţiilor dobândite, în scopul îmbunătăţirii Strategiei, şi informarea decidenţilor de la diferite niveluri.


150

Pentru a parcurge cu succes prima fază, trebuie să elaborăm o serie de indicatori ce urmează a fi folosiţi la măsurarea progresului şi a performanţei în procesul de atingere a obiectivului propus. În mod ideal, toţi indicatorii ar trebui să fie obiectivi, verificabili şi clar înţeleşi de către toate părţile implicate în fiecare acţiune. Trebuie identificaţi o serie de indicatori fizici, economici, sociali şi de comportament, care să răspundă următoarelor condiţii fundamentale: - să fie în legătură directă cu acţiunile, obiectivele şi scopurile definite de Strategie, - indicatorii trebuie definiţi şi analizaţi ca un element al unui cadru logic al relaţiilor dintre scopuri, obiective şi acţiuni, pe de o parte, şi rezultatele urmărite. - este esenţial ca aceşti indicatori să fie cunoscuţi şi acceptaţi de către toţi factorii implicaţi, inclusiv de aceia care sunt afectaţi în mod indirect. Astfel se va putea ajunge la constatarea unor diferenţe iar implicarea tuturor celor interesaţi va asigura încadrarea în timpul programat, mai cu seamă că aceşti indicatori privesc şi domeniul lor de activitate; - este important să fie stabilit un sistem de conducere pe bază de indicatori, care să prevadă cine este responsabil de urmărirea fiecărui indicator şi modul în care informaţia furnizată de aceştia este folosită în procesul de aplicare a Strategiei;

- obiectivele strategice au fost propuse în contextul unui mediu schimbător din punct de vedere economic şi social; de aceea, este foarte importantă flexibilitatea în stabilirea unor astfel de indicatori, care, dacă este necesar, să poată fi revăzuţi, actualizaţi şi reformulaţi.

- Pasul 1: Trebuie să ne asigurăm că scopurile, împreună cu obiectivele şi acţiunile strategice sunt clar definite şi acceptate; că acţiunile întreprinse au cerinţe clar identificate.

Monitorizarea rezultatelor

Evaluarea progreselor

Revedereastrategiei şi

aplicarea noilor măsuri

Monitorizarea implementării


151

- Pasul 2: Trebuie să identificăm indicatorii fiecărei ţinte în urma consultării celor implicaţi, pe baza criteriilor de relevanţă, încredere şi costuri efective; de asemenea îi vom implica pe aceia care afectează sau sunt afectaţi de Strategie şi care deţin informaţii sau expertiză, făcându-i, mai departe, responsabili de implementarea acestor indicatori.

- Pasul 3: Trebuie făcută o selecţie a indicatorilor pentru a identifica resursele umane şi

financiare şi pentru a ne asigura că acestea sunt împărţite şi folosite eficient. - - Pasul 4: Trebuie să ne asigurăm că indicatorii sunt clari relaţionaţi cu ţintele şi că

sprijină atingerea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor. - - Pasul 5: Trebuie să calculăm resursele umane şi financiare necesare pentru aplicarea

setului de indicatori, a bugetului şi a analizei cost-beneficiu. - - Pasul 6: Trebuie să găsim consensul cu agenţiile şi instituţiile care vor fi responsabile

de aplicarea diferiţilor indicatori privind frecvenţa şi modul de implementare. Fiecare instituţie, agenţie sau altă parte implicată va avea alocaţi anumiţi indicatori pentru a-i aplica în funcţie de specificitatea fiecărei activităţi şi de gradul de implicare în procesul de implementare a Strategiei. Frecvenţa activităţilor de monitorizare şi raportare ar trebui să se bazeze pe cât de rapid se schimbă condiţiile, şi pe semnificaţia schimbării. În general, procesele trebuie monitorizate frecvent şi trebuie să fie parte a activităţilor de conducere obişnuite. Acţiunea de monitorizare este în general legată de anumite momente ale implementării Strategiei. Monitorizarea va avea un orizont mai larg de timp, depinzând de obiectivul specific, care poate fi lunar, trimestrial sau bianual. Monitorizarea poate fi şi anuală. Progresul în atingerea scopurilor propuse poate să apară după ani de zile, ceea ce va însemna o monitorizare anuală, dar cu raportare la fiecare an sau chiar la trei ani, depinzând de ţinte bine definite.

- - Pasul 7: Trebuie să determinăm modul în care informaţiile rezultate din implementarea

indicatorilor vor fi manageriate, cum sunt folosite în procesele de decizie specifice.

După stabilirea indicatorilor, ne vom concentra pe colectarea de date. În primul rând trebuie să alegem instrumentele şi metoda de colectare a datelor. Această alegere se va baza pe evaluare, capacitatea şi abilităţile celor implicaţi şi resursele disponibile. Pentru fiecare scop şi rezultat, vor fi identificate date tehnice specifice care să furnizeze informaţiile necesare. Alegerea tehnicii este importantă deoarece ea va influenţa rapiditatea cu care va fi însuşită. Trebuie să ne asigurăm că tehnica aleasă este corespunzătoare, înţeleasă de toate părţile implicate şi statistic valabilă. Observaţia, analiza de registru, interviurile cu grupuri de analiză, chestionarele şi sondajele sunt doar câteva instrumente ce vor fi folosite în procesul de colectare de date.

După ce datele au fost adunate, următorul pas îl reprezintă analiza acestora. Metoda de procesare a datelor va fi dată de nevoile părţilor, mediul în care datele sunt colectate şi de obiectivul şi indicatorul în sine. Este foarte important ca aceşti factori să fie avuţi în vedere pentru a avea precizie şi credibilitate în procedura de procesare a datelor.

După ce datele au fost analizate, le putem evalua. Procesul de evaluare va releva următoarele rezultate: - evaluarea va arăta rezutatele clare ale valorii adăugate pentru fiecare sector prioritar evaluat;


152

- deoarece nu totul poate fi evaluat, se va face o distincţie clară cu privire la ce poate fi inclus sau exclus din evaluare; - participarea entităţilor responsabile va fi monitorizată şi evaluată în opoziţie cu rolurile şi responsabilităţile lor pe parcursul procesului de evaluare; - evaluarea se va face pe bază de parteneriat, deschidere şi transparenţă; toate metodele de investigaţie şi evaluare se vor baza pe proceduri şi etică de cercetare; - vor fi făcute recomandări specifice în legătură cu fiecare obiectiv sau indicator; toate recomandările vor fi revăzute şi acceptate de cei implicaţi. Procesul de monitorizare şi evaluare ne va furniza informaţii referitoare la progresul în atingerea ţintelor noastre. Un bun sistem de monitorizare şi evaluare ar trebui să sprijine îmbunătăţirea şi adaptarea la niveluri variate. Pentru nivelul de conducere a proiectului, un sistem de monitorizare şi evaluare trebuie să asigure informaţiile necesare pentru îmbunătăţirea eficienţei procesului de implementare şi a performanţei celor implicaţi. La nivel strategic, trebuie susţinută revederea periodică a Strategiei în sine, pentru a reevalua acţiunile întreprinse şi a lua în considerare contextele mereu schimbătoare. Chiar sistemul de evaluare şi monitorizare trebuie supus la revizuiri periodice.

Evaluarea nu reprezintă, însă, punctul final al procesului de aplicare a Strategiei. Trebuie să urmărim continuu implementarea obiectivelor noastre strategice, sens în care avem nevoie de un sistem performant de conducere.

Scopul sistemului performant de conducere va fi să amelioreze comunicarea la nivel de performanţă între toţi cei implicaţi în procesul de implementare a Strategiei şi la nivelul parteneriatelor din oraşul nostru. Avem nevoie să elaborăm un sistem performant de conducere în Consiliul local al municipiului Râmnicu Sărat, care să asigure alinierea misiunii Consiliului cu nevoile existente şi performanţele aşteptate.

Programul va oferi două modalităţi de comunicare între toţi actorii sociali, economici etc. din municipiu, va stabili pentru Râmnicu Sărat obiective clare, consistente şi măsurabile în relaţie directă cu valorile şi competenţele; va sprijini articularea nevoilor de pregătire şi dezvoltare a carierei şi va stabili criteriile pe baza cărora deciziile vor fi recunoscute şi

apreciate.

Sistemul de

management al performanţei se va încheia cu elaborarea unui document final privind managementul performanţei, care va stabili bazele pentru evaluarea viitoare, rapoartele referitoare la progresul implementării şi publicarea realizărilor obţinute în beneficiul cetăţenilor din Râmnicu Sărat.


153

3.9. Consultare publică

Scopul acestei secţiuni este de a stabili un cadru de consultare publică, care poate fi

utilizat cu succes pentru dezvoltarea de politici la nivelul oraşului, pentru procesele de luare a deciziilor, şi implicit pentru implementarea Strategiei oraşului. Considerăm procesul de consultare publică ca fiind unul dintre cei mai importanţi factori, care asigură o manieră democratică şi eficace de luare a deciziilor.De aceea, dorim să implicăm în procesele de consultare publică nu numai factorii interesaţi, semnatari ai Parteneriatului Strategic, ci toţi membrii comunităţii noastre, întrucât Strategia îşi propune bunăstărea tuturor cetăţenilor oraşului nostru şi Consiliul local reprezintă interesele tuturor alegătorilor. Cetăţenii au ales Consiliul municipal pentru a lua decizii în locul lor, dar rolul cetăţenilor nu ar trebui să se oprească aici. Trebuie să dăm oamenilor oportunitatea de a se implica mult mai mult în schiţarea propriului viitor.

Intenţionăm să realizăm un proces de consultare bazat pe următoarele principii:

Orice proces de consultare ar trebui să fie organizat pentru utilizarea eficientă a timpului şi a resurselor ce îi sunt alocate; şi

Orice proces de consultare ar trebui să servească la promovarea scopului pentru care a fost organizat.

Ca o consecinţă, acţiunile de consultare vor furniza în general:

informaţii către participanţi despre scopul şi obiectivele consultării; Posibilitatea participanţilor de a-şi exprima propriile păreri; Posibilitatea de a construi pe baza părerilor exprimate şi, oricând este posibil, de a

discuta şi de a ajunge la anumite concluzii, consens sau recomandări; şi Posibilitatea participanţilor de a se angaja în implementarea Strategiei.

Pe baza bunelor practici existente la nivelul UE, intenţionăm să consultăm comunitatea prin:

Mediatizarea oricăror consultări publice prin anunţuri făcute în media locală, fluturaşi etc.

Atragerea atenţiei tuturor grupurilor interesate şi a persoanelor asupra consultării şi realizarea unor abordări directe către factorii implicaţi relevanţi;

Consultare în scris, în mod normal, dar, acolo unde este potrivit, prin realizarea unor întâlniri cu grupuri şi instituţii representative în şedinţe plenare sau individual şi/sau solicitarea de răspunsuri sub alte forme;

Consultări scrise, asigurându-ne că răspunsurile pot fi date şi în format electronic; Asigurarea că Documentele Consultării sunt cât mai simple şi concise posibil şi că

acestea includ rezumate ale problemelor esenţiale asupra cărora se aşteaptă diverse opinii.

Furnizarea unui fond de informaţii potrivit în legătură cu obiectele consultării şi transparenţă referitor la problemele esenţiale asupra cărora se aşteaptă diverse opinii;

Explicarea posibilului impact în raport cu opţiunile identificate; Adresarea de întrebări, ori de câte ori este posibil; şi Confirmarea răspunsurilor primite

Abordarea noastră de consultare publică cuprinde cinci tipuri de implicare publică. În primul rând, vom informa cetăţenii şi comunitatea despre planurile noastre la nivelul Consiliului. În


154

al doilea rând, vom fundamenta procesele de luare a deciziilor pe cercetare, prin colectare de informaţii asupra opiniilor, priorităţilor şi atitudinii publicului. În al treilea rând, vom consulta comunitatea, prin deliberări, dezbateri publice şi alte forme de consultare publică. În al patrulea rând, vom încerca să colaborăm cu comunitatea prin parteneriat. Şi în al cincilea rând, vom face tot posibilul să delegăm anumite acţiuni de luare a deciziilor către diferite grupuri formate din cetăţeni neimplicaţi în administraţie. Abordarea de consultare propusă tinde să asigure eficacitatea şi semnificativitatea proceselor de consultare pentru persoanele care furnizează informaţii, precum şi pentru cei ce folosesc informaţiile. Mai mult, ne străduim să ne asigurăm că rezultatele consultării şi cercetarea sunt luate în considerare în mod serios în formularea politicii şi în procesul decizional şi că aceste rezultate vor conduce la o mai eficientă folosire a resurselor locale.

După finalizarea procesului de consultare pentru un anumit aspect al Strategiei:

Vom analiza cu atenţie toate răspunsurile şi, în ceea ce priveşte consultările referitoare la problemele majore şi politici, vom face disponibile toate rezultatele exerciţiului de consultare, împreună cu părerile exprimate şi motivele principale pentru decizia finală (explicând inclusiv de ce alte opţiuni alternative nu au fost adoptate);

Vom respecta confidenţialitatea respondenţilor, acolo unde este cerut; şi

Dacă este considerat adecvat, vom publica (doar dacă respondentul nu a cerut ca răspunsul să îi fie păstrat confidenţial) sau rezuma toate răspunsurile primite.

În scopul dezvoltării Strategiei, consultăm şi angajăm cetăţenii, astfel încât aceştia să poată influenţa viziunea noastră, obiectivele şi priorităţile, asigurându-ne că acestea sunt cât mai apropiate de nevoile reale şi aşteptările lor. În acest sens, propunem următorul chestionar ce urmează a fi adresat cetăţenilor. CHESTIONAR PENTRU CONSULTARE PUBLICĂ

Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat

2007-2013

Vă rugăm să răspundeţi la întrebările de mai jos după ce aţi citit Strategia de dezvoltare supusă dezbaterii, disponibilă la Biroul de Informare Europeană din cadrul Primăriei municipiului Râmnicu Sărat:

1. Consideraţi acest document ca fiind important şi util?

Da Nu

Dacă Nu, vă rugăm să argumentaţi alegerea dumneavoastră.


155

2. Consideraţi că Strategia este transparentă şi completă?

Da Nu

Dacă Nu, vă rugăm să ne oferiţi sugestii şi punctul dumneavoastră de vedere.

3. Sunteţi de părere că Strategia prezintă un conţinut relevant şi adecvat scopului pentru care a fost elaborată?

Da Nu

Dacă Nu, vă rugăm să ne oferiţi sugestii şi punctul dumneavoastră de vedere.

4. Sunteţi de acord că Viziunea propusă pentru Râmnicu Sărat 2013 este adecvată şi posibil de a putea fi realizată?

sunt total de acord sunt de acord nu sunt nici de acord, dar nici nu dezaprob nu sunt de acord nu sunt deloc de acord

Vă rugăm să menţionaţi cum anume ar putea fi îmbunătăţită Viziunea.

5. Sunteţi de acord că Principiile pe baza cărora Viziunea ar putea deveni reală sunt adecvate?


Vă rugăm să menţionaţi cum anume ar putea fi îmbunătăţite Principiile.

6. Sunteţi de acord că Obiectivele Strategice sunt adecvate şi reflectă pe deplin dezvoltarea, nevoile şi potenţialul oraşului nostru?


156


Vă rugăm să menţionaţi cum anume ar putea fi îmbunătăţite Obiectivele Strategice.

7. Sunteţi de acord că lista priorităţilor de dezvoltare este completă şi acoperă toate aspectele relevante ale vieţii comunităţii noastre?


Vă rugăm să argumentaţi alegerea făcută şi să faceţi menţiuni referitoare la eventualele domenii care nu au fost suficient analizate.

8. Sunteţi de acord că priorităţile de dezvoltare sunt prezentate suficient de detaliat?


Vă rugăm să argumentaţi alegerea făcută.

9. Strategia de dezvoltare vizează perioada 2007-2013. Consideraţi că încadrarea în timp a Strategiei oraşului Râmnicu Sărat este adecvată?


Vă rugăm să argumentaţi alegerea făcută.

10. Vă rugăm să formulaţi comentarii cu privire la eventualele aspecte care nu au fost luate în considerare la elaborarea Strategiei.


157

11. Aveţi alte comentarii referitoare la Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Sărat?

12. Dacă doriţi să vă implicaţi în revizuirea ulterioară a Strategiei, vă rugăm să ne furnizaţi datele dumneavoastră de contact şi domeniul care vă interesează.

ramnicu sarat strategie de dezvoltare01

Documents