FACULTATEA DE INGINERIE“HERMANN OBERTH”

PROIECT LA DISCIPLINA TEHNOLOGIA DE MONTAJ

Autor: Mosora Alex-Sebastian Îndrumător: Anul : III Prof. Univ. Dr. Ing. Florea Specializare : TDDH

MEDIAŞ 2007

DATE GENERALE

Robinetul de colţ pentru calorifere se compune din corpul

robinetului, şurub, ţeavă filetată, garnitură ţeavă filetată, tijă

filetată,garnitură tijă filetată,corp pentru infiletat şi capac filetat.

Pe ţeava filetată se aşează garnitura ţevii filetate, apoi acestea

se aşează pe şurub după care întreg subansamblul format se

infiletează pe corpul robinetului. Urmează aşezarea garniturii tijei

filetate pe tija filetată. După această operaţie aceste piese se

infiletează în corpul robinetului, apoi se aşează garnitura pe corpul

pentru înfiletat, după care aceste piese se poziţionează în corpul

robinetului. În final se va înfileta pe corpul robinetului capacul cu

filet.

Robinetul are rolul de a închide/deschide, respectiv de a regla

curentul de apă ce intră în calorifer.

DATE INIŢIALE PENTRU ELABORAREA ŞI PROIECTAREA TEHNOLOGIE DE MONTAJ

Scopul propus este întocmirea unei tehnologii de asamblare pentru un robinetul de colţ pentru calorifere la un program de fabricaţie: n=140.000 buc/an.

În cazul montajului, diviziunea operaţiilor se realizează prin

fracţiunea operaţiilor de montaj în procese simple, care pot fi

operaţii de aşezare, poziţionare,înfiletare, control, ajustare-reglaj

sau combinaţii ale acestora.

Concentrarea operaţiilor se realizează prin înlănţuirea

operaţiilor de montaj în cadrul sistemului de montaj cu grad înalt

de mecanizare şi automatizare. Concentrarea operaţiilor de montaj

duce la reducerea timpului necesar manipulării.

Concentrarea operaţiilor de montaj duce la reducerea timpului

necesar manipulării precum şi la creşterea productivităţii prin

suprapunerea în timp a executării unor operaţii.

Pentru alegerea formei de organizare a montajului se pleacă de

la calculul parametrilor sistemului de montaj: număr de locuri de

muncă şi tactul.

DETERMINAREA NUMĂRULUI DE LOCURI DE MUNCĂ

unde:

t - timpul total de montaj al produsului [ore]; t=0,05866 ore

n-program de producţie [buc/an]; n=140.000 buc/an

F-fond de timp efectiv [ore/an]

unde: η - randamentul utilajului; η=0.7

z - numar de zile lucratoare pe an; z=250 zile/an

s - regim de lucru, numar de schimburi/zi; s=2 sch./zi

h - durata schimbului; h=8 ore

[ore/an]

locuri de muncă

CALCULUL TACTULUI DE MONTAJ

Tactul este intervalul de timp la care un produs părăseşte

sistemul de montaj.

sau [h/buc]

[h/buc]

Pentru a calcula ritmul şi numărul de locuri de muncă, se

foloseşte timpul de montaj (t) care este estimat pe baza de

normative.

Pentru a putea trece la un nivel superior de organizare a montajului

este necesar ca gradul de divizare a operaţiilor să fie suficient de

ridicat:

L≥3

Pentru alegerea variantei de organizare tehnologică a

montajului se poate folosi abaca, cu care se determină atât

numărul locurilor de muncă cât şi capacitatea de producţie şi seria

minimă de produse pentru care devine posibilă organizarea

montajului pe principalele diviziuni operaţionale.

CALCULUL CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE

Capacitatea de productie a sistemului de montaj este data de

relatia:

[buc/ora] sau [buc/ora]

[buc/ora]

[buc/ora]

ALEGEREA FORMEI DE ORGANIZARE A MONTAJULUI

Având numărul locurilor de muncă şi tactul determinate,

alegerea formei de organizare a montajului poate fi facută folosind

cutia morfologică, ţinând cont de 6 criterii principale:

1. timpul de montaj

2. tactul de montaj

3. numărul de locuri de muncă

4. condiţii de sincronizare a operaţiilor

5. masa sau/şi volumul produsului

6. condiţii de deplasare a produsului

În orice cutie morfologică fiecare caz posibil este reprezentat de o

traiectorie care trece prin câte o celula din cele 6 etaje.

Cutia morfologică are urmatoarea formă:

A B C

1Timp de

montaj

Foarte

scurt(s)Mediu(min) Lung(ore)

2 Capacitate <1 buc/oraIntre 1 si

60>60 buc/ora

3Nr. locuri de

muncaL<=3 3<L<=16 L>16

4Cond.

sincronizare

Nerealizabi

lPosibil Mic

5Masa vol.

produsMare Mediu Mic

6Conditi

deplasareGrele Mijlocii Usoare

Dacă intervine oricare din condiţiile

Se alege montaj stationar

Se alege montaj glisant

Se alege montaj automat

1 2 3 4 5 6

B B B B C C

Ca urmare se va adopta montaj glisant.

ÎNTOCMIREA SCHEMEI DE MONTAJ

Scopul este însuşirea cunoştinţelor necesare pentru

întocmirea schemei de montaj pentru un produs.

Schema de asamblare este reprezentarea grafică a succesiunii

asamblării pieselor şi unităţilor de asamblare în cadrul produsului.

Schema de asamblare asigură o imagine clară asupra tuturor

pieselor şi unităţilor de asamblare ce intră în produsul dat şi asupra

numarului de bucăţi.

În cadrul schemei de asamblare fiecare piesă se reprezintă

printr-un dreptunghi în interiorul căruia se scrie numărul reperului.

Reperul se va înscrie într-o listă ataşată schemei de ansamblu.

Luând în considerare schema de montaj, vom avea 6 operaţii de

montaj având timpii conform STAS repartizaţi astfel:

1. pentru aşezarea garnituri pe ţeava filetată timpul este de 0,1

min; t1=0,1 min

2. pentru aşezarea subansamblului format din garnitură şi

ţeavă filetată pe şurub timpul este de 0,1min; t2=0,1 min

3. pentru aşezarea garnituri pe tija filetată timpul este de

0,1min t3=0,1 min

4. pentru aşezarea garnituri pe corpul pentru înfiletat timpul

este 0,1 min t4=0,1 min

5. pentru înfiletarea subansamblului fornat din garnitură,ţeavă

filetată şi şurub pe corpul robinetului, timpul este de 0,36min

t5=0,36 min

6. pentru înşurubarea subansamblului fornat din garnitură şi

tijă filetată pe corpul robinetului timpul necesar este de

0,30min t6=0,30 min

7. pentru poiţionarea subansamblului fornat din garnitură şi

corp pentru înfiletat pe corpul robinetului, timpul este de

0,1min t7=0,1 min

8. pentru înfiletarea capacului filetat pe corpul robinetului,

timpul este de 0,36min t8=0,36 min

9. pentru reglarea robinetului timpul necesar este de 0,1min

t9=2 min

10. conform standardelor în vigoare se alege un timp de

pregătire a pieselor înainte de începerea procesului de

asamblare de 10 min tpi=10 min

ti=t1+t2+t3+t4+t5+t6+t7+t8+t9+t10;

ta=0

CALCULUL LUNGIMII DE BANDĂ ŞI LUNGIMII SECŢIUNII DE BANDĂ

În funcţie de durata unei operaţii de asamblare se delimitează

sectorul din linia de asamblare, aferent acelei operaţii:

li = vd·ti (m)

unde: ti- timpul cât durează operaţia “i” (min)

vd- viteza de deplasare a benzii; vd = 0,5 (m/min)

l1 = vd·t1 = 0,5·0,1 = 0,05m

l2 = vd·t2 = 0,5·0,1 = 0,05m

l3 = vd·t3 = 0,5·0,1 = 0,05m

l4 = vd·t4 = 0,5·0,1 = 0,05m

l5 = vd·t5 = 0,5·0,36 = 0,18m

l6 = vd·t6 = 0,5·0,3 = 0,15m

l7 = vd·t7 = 0,5·0,1 = 0,05m

l8 = vd·t8 = 0,5·0,36 = 0,18m

l9 = vd·t9 = 0,5·2 = 1m

Lungimea totală a liniei de asamblare va fi:

CALCULUL RITMULUI DE ASAMBLARE LA CARE UN PRODUS PĂRĂSEŞTE LINIA

CALCULUL COSTULUI OPERAŢIEI DE MONTAJ

Costul operaţiei de montaj se calculează cu relaţia:

unde: Co,i – costul operaţiei i de montaj [lei]

ti – norma de timp de la operatia i [min/buc]

Sm,i – retribuţia orară a operatorului care realizează operaţia

i [lei/ora]

Φ – cheltuieli de regie pe secţie [%], (10%<φ<60%)

Ka – coeficient anual de amortizare a utilajelor; K+a+

Cu,i - costul sistemului tehnologic care realizează operaţia „i”

[lei]

F – fondul anual de timp al utilajului [ore/an]

η – coeficient de încărcare a utilajului (60%<η<80%)

Astfel pentru fiecare operaţie vom avea:

Costul total Ct al montajului produsului se calculeaza cu relatia:

[lei]

CALCULUL EFICIENŢEI ECONOMICE

Compararea economică a variantelor tehnologice.

Eficienţa economică a unei tehnologii se stabileşte de

preferinţă prin compararea economică a mai multor variante, din

care una poate fi „tehnologia actuală”, cealaltă „tehnologia

propusă”.

De regulă se consideră cheltuielile de producţie pentru

realizarea cantităţii „x” de produse prevăzute a se fabrica.

Aceste cheltuieli pot fi sub forma:

Cx=A·x-B

unde: x - cantitatea de produse (buc)

A - cheltuielile de produse variabile, care se repetă cu fiecare

produs.

B - cheltuielile de produse fixe, independent de cantitatea

produsă.

Metoda costului orei de lucru

În calculele de comparare a două variante tehnologice de

montaj, costurile materialelor se pot neglija de obicei deoarece

acesta nu se schimbă de la o metodă de lucru la alta. În acest caz

folosirea parametrului costului orei de lucru prezintă avantaje de

ordin practice.

Cx=H·(x·Tf + Tr)

unde: H - costul unei ore de lucru a instalaţiei tehnologice proiectate

Tf - timpul cât instalaţia respectivă este ocupată pentru

montarea uni ansamblu

Tr - timpul cât instalaţia respectivă este ocupată pentru

reglaje la o producţie anuală de „x” ansamble.

Costul orei de lucru se calculează cu relaţia:

unde:

R0 - retribuţia orară a muncitorului (echipei) care deserveşte

instalaţia.

RC – cota parte din retribuţia orară aferentă instalaţiei pentru

deservire şi conducere

E – valoarea consumului orar de energie

I – valoarea de înlocuire a instalaţiei

M – reprezintă cheltuielile de întreţinere şi reparaţii pe toată durata

de viaţă a instalaţiei

A – încarcarea instalaţiei în ore pe an (A=xTf+Tr)

a – durata de viaţă estimată a instalaţiei

Tehnologia - var.1 montaj stationar cu un loc de muncă

Tr1=100 ore

Tehnologia – var.2 montaj staţionar cu 3 locuri de muncă

Tr2=800 ore

I1= 0

Tr1= 100 ore (montaj manual)

Tr2= 800 ore (montaj glisant)

I2= 334.000 lei (valoarea benzi)

Ro1= 6 lei/oră

Ro2= 6·L= 18 lei/oră

Rc1= 2·Ro1/3 = 4 lei/oră

Rc2= Rc1·L = 4·3 = 12 lei/oră

H0= Roi+Rci+Ei+Vi

H1= Ro1+Rc1+E1+V1=6+4+0,2+3,671 =13,87(lei/oră)

H2= Ro2+Rc2+E2+V2=24+16+3,2+36,71= 69,91(lei/oră)

CALCULUL RAPORTULUI MINIM DE REDUCERE A MANOPEREI

Care este reducerea de manopera(in raport cu situatia

actuala) de la care devine economica folosirea unei

tehnologii mai evaluate?

Condiţia e îndeplinită.

COMPARAREA COSTURILOR IN FUNCTIE DE SERIA DE FABRICATIE

Acest calcul e uzual în toate cazurile în care poate fi luată în

considerare creşterea nivelului produselor. Se compară costurile

Cx1 şi Cx2 rezultate din aplicarea a două variante tehnologice T1 şi

T2 şi se calculează cantitatea critică de produse Xc, cu formula:

22f11f

11r22rc HTHT

HTHTX

[buc]

XC=675,89 este mai mic decât 140000 deci rezultă că var.2

tehnologică este mai eficientă.

CALCULUL DURATEI DE RECUPERARE A INVESTIŢIEI

Rezultă din raportul dintre valoarea investiţiei suplimentare şi

economia anuală de costuri de fabricaţie realizată:

[an]

[ani]

SCHEMA DE ANSAMBLU

R1 - Corp robinetR2 – Ţeavă filetatăR3 - Garnitură tijă

filetatăR4 – ŞurubR5 – Tijă filetatăR6 – Garnitură tijă

filetatăR7 – Corp pentru

înfiletatR8 – GarniturăR9 – Capac filetat