Ce este biocenoza ? Ce este biocenoza ?

• Termenul biocenoză reprezintă un nivel supraindividual de organizare a materiei vii și descrie totalitatea organismelor vii, vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză) care interacționează între ele și care conviețuiesc într-un anumit mediu sau sector din biosferă (biotop), formând cu el un tot unitar și care se află într-un echilibru dinamic dependent de acel mediu. Ea se caracterizează printr-o anumită structură și funcționare dată de modelul circulației materiei, energiei și informației.

• Termenul biocenoză reprezintă un nivel supraindividual de organizare a materiei vii și descrie totalitatea organismelor vii, vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză) care interacționează între ele și care conviețuiesc într-un anumit mediu sau sector din biosferă (biotop), formând cu el un tot unitar și care se află într-un echilibru dinamic dependent de acel mediu. Ea se caracterizează printr-o anumită structură și funcționare dată de modelul circulației materiei, energiei și informației.

Relatii de interdependenta Relatii de interdependenta

• Între organismele unei biocenoze există numeroase relații de interdependență:

• intraspecifice:– de reproducere;– de concurență;

• interspecifice:– de concurență;– de cooperare;– de parazitism;– neutre.

• Între organismele unei biocenoze există numeroase relații de interdependență:

• intraspecifice:– de reproducere;– de concurență;

• interspecifice:– de concurență;– de cooperare;– de parazitism;– neutre.

Relaţii interspecifice stabilite pe criteriul efectului direct :• Intre indivizii a două specii diferite se stabilesc o serie de

relaţii • interspecifice sau coacţii, care pot fi exprimate matematic

prin următoarele • expresii:• relaţii bilateral neutre (0 0);• relaţii unilateral neutre şi unilateral pozitive sau negative • (0 +, 0 -);• relaţii bilateral pozitive (+ +);• relaţii bilateral negative (- -);• relaţii unilateral pozitive şi unilateral negative (- +).• Individul este avantajat ( + )• Individul este dezavantajat (-)• Insividul nu este afectat (0)

NEUTRALISMUL NEUTRALISMUL • Neutralismul este o relatie ideala,greu de identificat

intr-o biocenoza,deoarece orice actiune a unei specii influenteaza intregul ecosistem. Se considera,totusi, ca relatiile de neutralism sunt cele in care speciile nu se afecteaza in mod direct una pe cealalta. Un exemplu de neutralism ar fi relatia dintre insectele care sapa galerii in scoarta copacilor si limaxul, melcul fara cochilie, care se hraneste cu radacinile plantelor ierboase dintr-o padure. Desi cele doua specii animale ocupa aparent nise ecologice diferite, totusi plantele lemnoase si ierboase din padure concureaza pentru aceleasi resurse minerale din sol; o crestere a numarului gandacilor de scoarta ar putea duce la afectarea plantelor lemnoase; in aceste conditii, plantele ierboase ar fi avantajate si astfel s-ar putea produce o crestere a populatiei de melci.

• Neutralismul este o relatie ideala,greu de identificat intr-o biocenoza,deoarece orice actiune a unei specii influenteaza intregul ecosistem. Se considera,totusi, ca relatiile de neutralism sunt cele in care speciile nu se afecteaza in mod direct una pe cealalta. Un exemplu de neutralism ar fi relatia dintre insectele care sapa galerii in scoarta copacilor si limaxul, melcul fara cochilie, care se hraneste cu radacinile plantelor ierboase dintr-o padure. Desi cele doua specii animale ocupa aparent nise ecologice diferite, totusi plantele lemnoase si ierboase din padure concureaza pentru aceleasi resurse minerale din sol; o crestere a numarului gandacilor de scoarta ar putea duce la afectarea plantelor lemnoase; in aceste conditii, plantele ierboase ar fi avantajate si astfel s-ar putea produce o crestere a populatiei de melci.

Limaxul

-melcul fara cochilie

COMENSALISMULCOMENSALISMUL• Comensalismul este o relaţie între organisme în care unul beneficiază în timp ce

altul nu este afectat. Este posibil ca o relaţie de parazitism să se transforme într-una de comensalism pentru că parazitul în general tinde să se dezvolte astfel încât să nu producă gazdei daune prea mari, iar gazda încearcă să combată efectele negative ale parazitului. Deci s-ar putea ca în final să se ajungă la un punct în care gazda să nu fie dăunată deloc. Exemple de relaţii de comensalism din lumea vegetală sunt numeroase. Multe specii de orhidee utilizează copaci pe suprafaţa cărora cresc, copacii nici nu suferă, nici nu beneficiază, dar  orhideele au nevoie de o suprafaţă unde să se fixeze şi să beneficieze de lumină şi ploaie. De asemenea, muşchii, ferigile şi viţa de vie utilizează şi ei suprafaţa copacilor în acest fel. Un exemplu de relaţie comensală din lumea animalelor este cea stabilită între rechini şi peşti remora. Peştii remora au un fel de ventuză pe cap pe care o folosesc pentru a se ataşa de rechini. În acest fel ei pot înota împreună cu rechinii şi atunci când aceştia se hrănesc şi mai rămân bucăţi mici de peşte remora îl mănâncă. Rechinii nu par să fie influenţaţi pozitiv sau negativ de peştii remora. 

• Comensalismul este o relaţie între organisme în care unul beneficiază în timp ce altul nu este afectat. Este posibil ca o relaţie de parazitism să se transforme într-una de comensalism pentru că parazitul în general tinde să se dezvolte astfel încât să nu producă gazdei daune prea mari, iar gazda încearcă să combată efectele negative ale parazitului. Deci s-ar putea ca în final să se ajungă la un punct în care gazda să nu fie dăunată deloc. Exemple de relaţii de comensalism din lumea vegetală sunt numeroase. Multe specii de orhidee utilizează copaci pe suprafaţa cărora cresc, copacii nici nu suferă, nici nu beneficiază, dar  orhideele au nevoie de o suprafaţă unde să se fixeze şi să beneficieze de lumină şi ploaie. De asemenea, muşchii, ferigile şi viţa de vie utilizează şi ei suprafaţa copacilor în acest fel. Un exemplu de relaţie comensală din lumea animalelor este cea stabilită între rechini şi peşti remora. Peştii remora au un fel de ventuză pe cap pe care o folosesc pentru a se ataşa de rechini. În acest fel ei pot înota împreună cu rechinii şi atunci când aceştia se hrănesc şi mai rămân bucăţi mici de peşte remora îl mănâncă. Rechinii nu par să fie influenţaţi pozitiv sau negativ de peştii remora. 

PESTII REMORA

Musuroi de furnici

Parazitismul • Parazitismul este tipul de relaţie ce implică un efect pozitiv pentru parazit şi un

efect negativ pentru gazdă. Parazitismul poate fi accidental, facultativ sau obligatoriu. In cazul parazitismului obligatoriu, organismul parazit suferă diverse modificări adaptative la viaţa parazitară, care fac ca acesta să nu mai poată duce o viaţă liberă. Astfel de modificări sunt: alungirea corpului pînă la 12 m la Taenia saginata (parazit al omului) sau lăţirea corpului (la cestode); prezenţa frecventă a organelor de fixare (cîrlige, ventuze) la cestode şi acontocefali; reducerea unor sisteme sau organe 48(digestiv, respirator, circulator, locomotor) şi dezvoltarea extremă a altora (organele reproducătoare); creşterea rezistenţei ouălor, care pot rezista perioade lungi în stare latentă până găsesc o nouă gazdă.

• Plantele sunt parazitate mai ales de specii de bacterii şi ciuperci, dar şi de unele plante superioare (Cuscuta, Melampyrum etc.).

• Paraziţii şi prădătorii inhibă creşterea numerică a gazdelor sau a prăzilor, dar stimulează evoluţia lor, întrucât acţionează ca factori ai selecţiei naturale, eliminând în primul rînd indivizii cu vitalitate scăzută, ori pe cei răniţi etc.

• Rezultatul relaţiilor interspecifice se manifestă prin adaptarea şi supravieţuirea speciilor, deci asigurarea în condiţii cât mai apropiate de cele optime a reproducerii, răspândirii, apărării şi nutriţiei.

Viermele de galbeaza – ficatul oilor

Pradatorismul• Prădatorul reprezintă relaţia dintre două vieţuitoare în care una numită prădator are avantaje

pozitive, iar a doua numită pradă, suferă efecte negative. De exemplu, jderul este un prădător al rozătoarelor şi păsărilor de pădure, Coccinela un prădător al Afidelor etc.

• Specializarea prădătorului pentru o pradă, presupune o anumită usurinţă de a ajunge la ea. Cu timpul, între populaţia prăzii şi a prădătorului apar oscilaţii de reglare a numărului de indivizi, astfel Volterra [8] a stabilit trei legi privind relaţia cantitativă dintre prădător şi pradă (respectiv dintre

• parazit şi gazdă), astfel:

• 1. Legea ciclurilor periodice, ce arată că în condiţii externe constante,

• numărul prădătorilor şi al prăzilor oscilează periodic.

• 2. Legea I-a a conservării valorilor medii, se referă la menţinerea

• constantă a numărului mediu la cele două specii, independent de oscilaţiile

• populaţiei.

• 3. Legea a II-a a conservării valorilor medii ce stabileşte influenţa

• apariţiei unui factor din afară care distruge echilibrul pradă - prădător. In

• această situaţie prădătorul (parazitul) este mai puternic dezavantajat, deoarece

• pe lângă distrugerea nemijlocită, prădătorul piere şi din cauza distrugerii

• prăzii. Numărul mediu al prăzilor (gazdelor) este mai puţin afectat, în schimb

• numărul mediu al prădătorilor este mult diminuat.

Bibliografie

• http://ro.wikipedia.org/wiki/Biocenoz%C4%83• http://www.scritube.com/geografie/

ecologie/Referat-Ecologie-generala-Infl451715249.php

• http://www.zibo.ro/planeta-blog/Micii-ecologisti-34/Habitatul-828