proiect mta

58
1 Elaborat Verificat Bivol Elena Litera Coala Coli T 38 Calculul indicatorilor de activitate a întreprinderilor de UTM FIMIT ITTA - 11 Aprobat T. contr. Nr. document Mod Coala Data Semnat Cuprins INTRODUCERE............................................2 CAPITOLUL I: Planul de transportări....................3 CAPITOLUL II: Programul de producere privind exploatarea materialului rulant....................................3 CAPITOLUL III: Programul de producţie de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a materialului rulant....11 CAPITOLUL IV: Planul dotării tehnico-materiale........13 CAPITOLUL V: Planul muncii şi salarizării............15 CAPITOLUL VI: Preţul de cost al serviciilor prestate de întreprindere.........................................21 CAPITOLUL VII: Eficienţa economică a activităţii întreprinderii de transport auto......................32 CAPITOLUL VIII: Indicatorii tehnico – economici ai întreprinderii de transport auto......................36 Concluzie.............................................37 Bibliografie..........................................38 I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613

Upload: luminita-popusoi

Post on 02-Feb-2016

56 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Proiect MTA

1

Elaborat

Verificat Bivol Elena

Litera

Coala Coli

T 38

Calculul indicatorilor de activitate a întreprinderilor

de transport autoUTM FIMIT

ITTA - 11Aprobat

T. contr.

Nr. documentMod Coala DataSemnat

CuprinsINTRODUCERE........................................................................................................2

CAPITOLUL I: Planul de transportări.......................................................................3

CAPITOLUL II: Programul de producere privind exploatarea materialului rulant. . .3

CAPITOLUL III: Programul de producţie de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a materialului rulant..................................................................................................11

CAPITOLUL IV: Planul dotării tehnico-materiale..................................................13

CAPITOLUL V: Planul muncii şi salarizării..........................................................15

CAPITOLUL VI: Preţul de cost al serviciilor prestate de întreprindere..................21

CAPITOLUL VII: Eficienţa economică a activităţii întreprinderii de transport auto..................................................................................................................................32

CAPITOLUL VIII: Indicatorii tehnico – economici ai întreprinderii de transport auto............................................................................................................................36

Concluzie..................................................................................................................37

Bibliografie...............................................................................................................38

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613

Page 2: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

INTRODUCERE

Transportul are o semnificaţie deosebită pentru relaţiile economice, politice şi culturale

dintre ţările lumii, servind drept instrument de legătură între ele. Deasemenea transportul auto în

aspectul intern, este o ramură importantă al economiei naţionale. Însemnătatea productivă a

transportului este determinată de necesitatea obiectivă de deplasare a încărcăturilor din locurile de

producere către consumatori. Sarcina principală a transportului auto este satisfacerea la timp şi

calitativ a cerinţelor de transport a populaţiei. În organizarea transportului se ia în consideraţie

sistemul de producere a materialelor şi consumul lor. Organizarea eficientă a procesului de

transport se bazează pe capacităţile specialistului de transport.

Odată cu creşterea numărului întreprinderilor specializate în realizarea produselor

importate şi a staţiilor de prelucrare a mărfurilor, în tempouri foarte mari a crescut şi volumul de

lucru a staţiilor de transport auto. De aceea ritmul de creştere a productivităţii lucrului în

domeniul prestării serviciilor prin intermediul transportului trebuie să depăşească fluxurile de

mărfuri.

Metodele de organizare a transportărilor auto sunt elaborate în conformitate cu cerinţele

sistemului de producere şi consum, deservit de transport, precum şi în baza coordonării activităţii

tuturor participanţilor la procesul de transportare. Elaborarea şi implementarea diferitor procese

tehnologice de prelucrare a mărfurilor asigură creşterea vitezei de distribuire a încărcăturilor şi o

utilizare mai efectivă a resurselor tehnice a transportului.

Aplicarea acestor metode şi procese tehnologice în practică sunt extrem de necesare, la

momentul dat, pentru relansarea economiei Republicii Moldova. Ca instrument de analiză și

implementare a noilor tehnologii pentru ridicarea productivității întreprinderilor de transport auto,

intervin planurile de afaceri, care scoate în evidență posibilitățile întreprinderilor și modalitățile de

eficientizare a utilizării resurselor acesteia pentru obținerea unui efect economic maxim posibil. În

cadrul planurilor de afacere sunt calculați indicatorii tehnico-exploataționali, consumurile ce reies

din activitatea productivă a întreprinderii, indicatorii de eficiență economică așteptați. Totodată în

planul de afaceri este indicat într-o formă succintă repartizarea funcțiilor și responsabilităților

între membrii personalului întreprinderii.

2

Page 3: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

CAPITOLUL I: Planul de transportări

Planul de transportări constituie baza pentru elaborarea secţiunilor rămase al planului de

afaceri pentru inițierea, extinderea sau reorganizare a întreprinderii de transport auto.

Acesta va conţine următoarele componente:

lista clientelei;

volumul de transporturi pe un an de zile pentru genurile de transporturi cu divizarea

pe trimestre;

lista punctelor de încărcare-descărcare;

distanţa de transportare a încărcăturilor pentru fiecare punct de încărcare-

descărcare.

Planificarea activităţii transportului de pasageri este efectuată în baza traficului de pasageri

şi orarului circulaţiei autobuzelor şi microbuzelor.

Planul financiar de transport este întocmit în baza datelor privind necesitatea în volumul

de transport al pasagerilor şi dispunerea de un parc de material rulant.

În dependenţă de scopurile de elaborare a business-planului a întreprinderilor de transport,

programul de producţie este elaborat în una din cele două variante:

a) asigurarea încărcării întreprinderii actuale în perioada planificată;

b) asigurarea necesităţii clientului în servicii de transport, reeşind din volumul necesar,

termeni şi distanţa de transport;

În varianta noastră acesta va asigura necesitatea clientului în servicii de transport, reeşind

din volumul necesar, termeni şi distanţa de transport.

Scopul de bază fiind proiectarea unei întreprinderi şi calculul indicatorilor financiari care

vor satisface cererea de servicii în transport pentru un volum de marfă și număr de pasageri

arbitrar aleși; care poate fi în prealabil utilizat ca model de calcul pentru un volum real de

transportări.

CAPITOLUL II: Programul de producere privind exploatarea materialului rulant

Una dintre sarcinile managerului la efectuarea calculului programului de producţie privind

exploatarea mijloacelor de transport auto constituie stabilirea indicatorilor tehnico-economici ai

parcului rulant la transportarea obiectelor şi pasagerilor. Ca durată de timp, aceşti indicatori vor fi

stabiliţi în primul rînd pentru traficul unui automobil şi pentru funcţionarea acestuia la schimbul

turei. Ulterior sunt stabiliţi indicatorii de activitate a parcului în 24 de ore.

3

Page 4: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

În continuare vom prezenta tabelul în care se vor include datele iniţiale şi tipul de material

rulant pe care îl vom utiliza.

Indicatori

Marcare, unitate de

măsură

Tipul vehiculelor

Camion Autobuz

1. Tipul automobiluluiMercedes-

Benz Actros

Mercedes

Tourismo

O350

2. Capacitatea de încărcare nominală qn , (t/pas.) 18 50

3. Distanţa medie a unei curse cu

încărcătură

lînc , (km) 20..80/

20..6060 50

4. Distanţa parcursă nulă:

la începutul turei;

la sfîrşitul turei;

l0' , (km) 1..5

l0' ' , (km)

4

4

0

0

5. Perioada calendaristică Zc , (zile) 365 365

6. Coeficientul utilizării capacităţii de

încărcare:

Static;

0.7..1

s 0,8 1

7. Coeficientul de emisie la rută e 0,8 0,8

8. Coeficientul nivelului de pregătire

tehnicăt 0,8 1

9. Coeficientul utilizării parcursului β 0,7..1 0,8 0,9

10. Volumul transportărilor

Q, tone/pas

100000…500000

70000…500000

500000 1000000

11. Viteza tehnicăvt, km/h

(25-45)45 45

Programul de producţie privind exploatarea materialului rulant (camion):

1. Deoarece autocamionul în permanenţă se află în circulaţie vom determina timpul de

circulaţie după relaţia:

tmi ş c=lî nc

β∗V t

= 600,8∗45

=1,66h (2.1)

Unde: Vt - viteza tehnică; β - coeficientul de utilizare a parcursului;

2. Timpul de încărcare-descărcare a camionului:

t î d=n î d∗qnom=3∗18=54 min=0,9 h (2.2)

4

Page 5: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Unde: nîd –norma de încărcare-descărcare a unei tone nîd=3 minute;

3. Timpul de îndeplinire a parcursului:

t c(r)=tmi ş c+t î d=1,66+0,9=2,56 h (2.3)

4. Timpul parcursului nul:

T 0=l0

, + l0,,

V t

=4+445

=0,17 h (2.4)

5. Durata staţionărilor pe parcursul îndeplinirii procesului:

B=T o+T pr+T if =0,17+1+0,383=1,553 h (2.5)

Unde: Tpr – timpul prînzului, Tpr=1h;

Tif – timpul reviziei tehnice, Tif=0,383h;

6. Timpul de mişcare real, luînd în consideraţie totalitatea coeficienţilor:

A=tmi ş c+δ 1∗tmi ş c+δ 2∗tmi ş c=1,66∗(1+0,35+0,1 )=2,407 h (2.6)

δ 1=tî d

t c

= 0,92,56

=0,35 (2.7)

7. Numărul de curse efectuate de un camion pe parcursul unei zile de muncă şi durata

concretă a acesteia cu parcursul nul şi alte pierderi de timp:

nc=T m−B

A=9−1,553

2,407=3,093 curse (2.8)

Unde: Tm – durata de muncă a conducătorului auto normată conform Codului Muncii;

Folosind relaţia următoare vom determina numărul de curse:

nc∗A+B≤ 12 (2.9)

4∗2,407+1,553=11,181≤ 12 ⇒nc=4 curse

8. Timpul de mişcare total:

Tmisc=Nc*tmisc=4*1,66=6,64h (2.10)

Însă din cîte cunoaştem cursa nu este formată numai din parcursul autovehiculului, ci şi

din durata de încărcare-descărcare.

9. Durata timpului pierdut pentru încărcarea-descărcarea camionului pe parcursul unei

ture:

Tî-d=δ2*Tmişc=4*0,9=3,6h (2.11)

10. Timpul întreruperilor tehnologice:

T ¿=δ2∗T mi ş c=0,1∗6,64=0,664 h (2.12)

11. Timpul îndeplinirii parcursului indică un ciclu desăvîrşit al procesului de transport care

include parcursul cu încărcătură, parcursul fără încărcătură şi încărcarea (descărcarea):

5

Page 6: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

T s=T mi ş c+T î d+T¿=6,64+3,6+0,664=10,904 h (2.13)

12. Timpul funcţionării pe linie este alcătuit din timpul în misiune şi timpul de prînz al

şoferului, prevăzut de reglementările în vigoare:

T l=T s+T pr î nz=10,904+1=11,904 h (2.14)

13. Timpul total de funcționare pe linie:

T tur=T l+T if=11,904+0,383=12,287 h (2.15)

14. Eficienţa utilizării timpului de mişcare pe durata îndeplinirii parcursului:

τ=T mi ş c

T s

= 6,6410,904

=0.60 (2.16)

15. Lungimea cursei:

lc(r )=l î nc

β= 60

0,8=75 km (2.17)

16. Parcursul mijlocului auto pe tură cu încărcătură:

Lîtur=nc∗β∗lc (r )=4∗0,8∗75=240 km (2.18)

17. Parcursul mijlocului auto total:

Ltur=∑i=1

n

lc(r )+ l0, + l0

,,=4∗75+4+4=308 km (2.19)

18. Viteza tehnică a traficului net reprezintă viteza medie a mijlocului de transport auto

pentru timpul în trafic:

V t=Ltur

T mi ş c

= 3086,64

=46,38 km /h (2.20)

19. Viteza exploataţională reală:

V e=Ltur

T s

= 30810,904

=28,246 km /h (2.21)

Însă indicatorii principali de exploatare a mijlocului de transport auto constituie volumul

de transporturi şi de încărcături transportate. Pentru determinarea exploatării generale pe tură a

mijlocului de transport auto în tone şi tono-kilometri sunt utilizate următoarele subordonări:

20. Productivitatea unităţii de transport pentru o oră de parcurs:

W ¿ ă=qn∗γ s

lî nc

β∗V e

+t î d+l0

, +l0, ,

V t∗nc

= 18∗0,860

0,8∗46,38+0,9+ 4+4

46,38∗4

=2,560 (2.22)

P¿ ă=W ¿ă∗lî nc

γs

=2,560∗600,8

=192 t∗km /h (2.23)

21. Productivitatea automobilului pe zi:

W tur=W ¿ă (T s−T ¿)=2,560∗(10.904−0,664 )=26,2144 t / zi (2.24)

6

Page 7: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Ptur=P¿ ă (T s−T¿ )=192∗(10,904−0,664 )=1966,08 t∗km / tur (2.25)

22. Coeficientul de utilizare a parcursului real:

β=Ltur

inc

Ltur

=240308

=0,779 (2.26)

Programul de producţie privind exploatarea materialului rulant (autobuz):

1. Timpul de circulaţie:

t c=lî nc

β∗V t

= 500,9∗45

=1,234 h (2.27)

2. Timpul de îmbarcare-debarcare a pasagerilor:

t î d=δ 1∗tmișc=0,3∗1,234=0,3702 h (2.28)

Unde: δ 1–coeficient de normare a timpului de îmbarcare-debarcare a pasagerilor în rute

suburbane;

3. Timpul de îndeplinire a parcursului:

tmișc=t c−t î d=1,234−0,3702=0,8638 h (2.29)

4. Timpul parcursului nul

T 0=l0

, + l0,,

V t

=1+145

=0 h

5. Durata staţionărilor pe parcursul îndeplinirii procesului:

B=T o+T pr+T if =0+1+0,383=1,383 h (2.30)

6. Timpul de mişcare real, luînd în consideraţie totalitatea coeficienţilor:

A=tmi ş c (1+δ 2 )+δ 1∗t c=0,8638+(1+0,1+0,3∗1,234)=1,32 h (2.31)

7. Numărul de curse efectuate de un camion pe parcursul unei zile de muncă şi durata

concretă a acesteia cu parcursul nul şi alte pierderi de timp:

nc=T m−B

A=9−1,383

1,32038=5,76 ≈ 6 curse (2.32)

Folosind relaţia următoare vom determina numărul de curse:

nc∗A+B≤ 12 (2.33)

6∗1,32038+1,383=9,30≤12 ⇒nc=6 curse

8. Timpul de mişcare total:

T mi ş ctot =nc∗tmi ş c=6∗0,8638=5,1828 h (2.34)

9. Durata timpului pierdut pentru îmbarcarea-debarcarea pasagerilor pe parcursul unei

ture:

7

Page 8: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

T id=nc¿ t î d=6∗0,3702=2,2212 (2.35)

10. Timpul întreruperilor tehnologice:

T ¿=δ2∗T mi ş c=0,1∗2,2212=0,22212h (2.36)

11. Timpul îndeplinirii parcursului indică un ciclu desăvîrşit al procesului de transport care

include parcursul cu încărcătură, parcursul fără încărcătură şi îmbarcarea (debarcarea):

T s=T mi ş c+T î d+T¿=5,1828+2,2212+0,22212=7,62612h (2.37)

12. Timpul total de funcționare pe linie:

T tur=T s+T pr+T if=7,62+1+0,383=9,00912 h (2.38)

13. Eficienţa utilizării timpului de mişcare pe durata îndeplinirii parcursului:

τ=T mi ş c

T s

= 5,18287,62612

=0,679 (2.39)

14. Lungimea cursei:

lc(r )=l î nc

β= 50

0,9=55,5 km (2.40)

15. Parcursul mijlocului auto pe tură cu pasageri:

Lîtur=nc∗β∗lc (r )=6∗0,9∗55,5=299,7 km (2.41)

16. Parcursul mijlocului auto total:

Ltur=∑i=1

n

lc(r )+ l0, + l0

,,=6∗55,5+0+0=333,33 km (2.42)

17. Viteza tehnică:

V t=Ltur

T mi ş c

= 333,35,1828

=64,30 km /h (2.43)

18. Viteza exploataţională reală:

V e=Ltur

T s

= 333,337,62612

=43,71 km /h (2.44)

19. Productivitatea unităţii de transport pentru o oră de parcurs:

W ¿ ă=qn∗γ s∗η

lî nc

β∗V t

+t î d+l0

, +l0,,

V t∗nc

= 50∗1∗250

0,9∗64,30+0,3702+ 0+0

64,30∗6

=81,287≃ 81pash (2.45)

P¿ ă=W ¿ă∗lî nc

η=81∗50

2=2025 pas∗km /h (2.46)

20. Productivitatea automobilului pe zi:

W tur=W ¿ă (T s−T ¿)=81∗(7,62612−0,22212)=599,724≃600 pas / zi (2.47)

Ptur=P¿ ă (T s−T¿ )=2025∗(7,62612−0,22212 )=14993,1≃14993 pas∗km / tur (2.48)

21. Coeficientul de utilizare a parcursului real:

8

Page 9: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

β=Ltur

inc

Ltur

= 299,7333,33

=0,899 (2.49)

Indicatorii de utilizare a parcului auto (de camioane)

Pentru evaluarea activităţii ÎTA sunt utilizate noţiunile automobil-zile (a·z), automobil-ore

(a·h). În cazul tipurilor de transport asigurate, volumului de transporturi şi termenilor acestora este

necesar de:

• a alege marca automobilului, capacitatea de încărcătură nominală a acestuia;

• a calcula valoarile numerice ale automobile-zilelor și automobile-orelor.

1. Numărul automobilelor de uzură medie:

A sc=Q

W tur∗Zc∗αe

= 50000026,2144∗365∗0,8

=65,32=65 camioane (2.50)

2. Numărul zilelor calendaristice pentru îndeplinirea comenzii propuse:

AZc=Q

W tur= 500000

26,2144=19073,49 a∗z (2.51)

3. Numărul zilelor curente (în stare bună de funcţionare):

AZ fn=αt∗AZ c=0,8∗19073,49=15258,79 a∗z (2.52)

4. Numărul de automobile necesare în exploatare, unități:

Ae=A sc∗α e=65∗0,8=52 camioane (2.53)

5. Numărul de zile necesare în exploatare:

AZe=Ae∗Zc=52∗365=18980 a∗z (2.54)

6. Numărul de zile în exploatare a unui automobil:

Ze=AZ e

A sc

=1898065

=292 zile (2.55)

Indicatorii generali ale activităţii parcului ÎTA pentru perioada calendaristică:

7. Parcursul total al întreprinderii:

LtotITA=Ltur∗AZ e=308∗18980=5845840 km (2.56)

8. Numărul total de curse a auto parcului:

N cITA=nc∗AZ e=4∗18980=75920 curse (2.57)

9. Numărul de automobil-ore în exploatare:

AOe=T stur∗AZ e=10,904∗18980=206957,92 a∗h (2.58)

10. Volumul total de transportări (tone pe an):

W totITA=W tur∗AZe=26,2144∗18980=496213,12 t (2.59)

11. Activitatea totală a parcului (t·km pe an):

PtotITA=Ptur∗AZ e=1966,08∗18980=37316198,4 t∗km (2.60)

9

Page 10: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Indicatorii de utilizare a parcului auto (de autobuze)

1. Numărul automobilelor de uzură medie:

A sc=W q

W tur ∙ Zc ∙ α e

= 1000000600 ∙365 ∙ 0,8

≃6 autobuze (2.68)

2. Numărul zilelor calendaristice pentru îndeplinirea comenzii propuse:

AZgs=A sc ∙ Zc=6 ∙365=2190 a ∙ z (2.69)

3. Numărul de automobile necesare în exploatare, unități:

Ae=A sc ∙ α e=6∙ 0,8≃5autobuze (2.70)

4. Numărul de zile necesare în exploatare:

AZe=Ae ∙ Zc=5 ∙ 365=1825 a ∙ z (2.71)

5. Numărul de zile în exploatare a unui automobil:

Ze=AZ e

A sc

=18256

≃304 zile (2.72)

6. Numărul zilelor curente (în stare bună de funcţionare):

AZ fn=αt ∙ AZgs=1∙ 2190=2190 a ∙ z (2.73)

Indicatorii generali ale activităţii parcului ÎTA pentru perioada calendaristică:

7. Parcursul total al întreprinderii:

LtotITA=Ltur ∙ AZ e=333,3 ∙ 1825=608272,5 km (2.74)

8. Numărul total de curse a auto parcului:

N cITA=nc ∙ AZ e=6 ∙1825=10950 curse (2.75)

9. Numărul de automobil-ore în exploatare:

AOe=T stur ∙ AZe=7,62 ∙ 1825=13906,5 a ∙ h (2.76)

10. Volumul total de transportări (pas pe an):

W totITA=W tur ∙ AZ e=600 ∙1825=1095000 pas (2.77)

11. Activitatea totală a parcului (pas·km pe an):

PtotITA=Ptur ∙ AZe=14993 ∙ 1825=27362225 pas ∙ km (2.78)

12. Intervalul mediu de circulaţie pe rută:

I r=t c(r)

Ae

=0,4565

=0,09h (2.79)

CAPITOLUL III: Programul de producţie de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a

materialului rulant

10

Page 11: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

După calculul indicatorilor de activitate a întreprinderii de transport, un factor ce nu

trebuie neglijat este întreţinea şi revizia tehnică a unităţilor de transport. În continuare vom calcula

volumul de lucru şi periodicitatea efectuării lucrărilor de reparaţie. La fel ca şi în cazul anterior

aceste calcule se vor efectua separat pentru camioane şi autocare.

Programul de producţie de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a camioanelor

1. Parcursul corectat pînă la revizia tehnică de gradul 2 (RT-2), km:

L2cor=L2

n∙ k1 ∙ k3=16000 ∙ 0,9∙ 1,0=14400 km (3.1)

Unde: L2n- parcursul normativ pînă la RT-2, km (conform datelor standardizate);

k1 – coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile exploatării, (valoarea

se va lua conform recomandărilor), k1=0,9;

k3 – coeficientul corectării normativelor în dependenţă de condiţiile climaterice naturale,

(conform recomandărilor), k3=1,0;

2. Cantitatea RT-2:

N2=Ltot

L2cor =

584584014400

=405,96≃ 406 (3.2)

3. Parcursul corectat pînă la RT- 1, km;

L1cor=L1

n∙ k1 ∙ k3=4000∙ 0,9 ∙1,0=3600 km (3.3)

Unde: L1n- parcursul normativ pînă la RT-1, km (conform datelor standardizate);

4. Cantitatea RT-1:

N1=Ltot

L1cor −N2=

58458403600

−115≃1218 (3.4)

5. Cantitatea RZ:

N rz=AZ e=18980(3.5)

6. Volumul de lucru RZ, om-ore:

T rz=t rzn ∙ k2 ∙ N rz=0,5 ∙1,1 ∙18980=10439 om∙ h (3.6)

Unde: t rzn – volumul de lucru RZ, om-ore (după normative);

k2 – coeficientul corectării în dependenţă de modificaţia materialului rulant, k2=1,1;

7. Volumul de lucru RT-1, om-ore:

T 1=t1n ∙ k2 ∙ k5 ∙ N1=7,8 ∙1,1 ∙ 0,4 ∙ 1218=4180,176 om∙h (3.7)

Unde: t 1n- volumul de lucru RT-1, om-ore (după normative);

k5 - coeficientul corectării normativelor pe numărul de automobile;

8. Volumul de lucru RT-2, om-ore:

T 2=t 2n ∙ k2 ∙ k5 ∙ N2=31,2 ∙1,1 ∙0,4 ∙406=5573,568 om∙h (3.8)

11

Page 12: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Unde: t 2n- volumul de lucru RT-2, om-ore (după normative);

9. Volumul de lucru a reviziei curente (RC), om-ore:

T rc=t rcn ∙ k 1 ∙ k2∙ k 3 ∙ k4 ∙ k5 ∙

Ltot

1000=6,1 ∙ 0,9∙ 1,1∙ 1,0 ∙0,4 ∙

58458401000

=¿

¿14121.21 om∙ h (3.9)

Unde:t rcn - volumul de lucru normativ RC, om-ore (după recomandări);

k 4 - coeficientul corectării normativelor în dependenţă de parcursul la începutul

exploatării, (după recomandări);

10. Volumul de lucru RT şi RC, om-ore:

T totr =T rz+T 1+T2+T rc=10439+4180,176+5573,568+14121.21=¿

¿34313,954 om∙ h (3.10)

11. Volumul de lucru al lucrărilor auxiliare (secundare):

T aux=0,25∙ T totr =0,25 ∙34313,954=8578,4885 om∙ h (3.11)

Programul de producţie de întreţinere tehnică şi reparaţie curentă a autobuzelor

1. Parcursul corectat pînă la revizia tehnică de gradul 2 (RT-2), km:

L2cor=L2

n∙ k1 ∙ k3=20000 ∙ 0,9∙ 1,0=18000 km (3.12)

2. Cantitatea RT-2:

N2=Ltot

L2cor =

608272,518000

=33,8≃34 (3.13)

3. Parcursul corectat pînă la RT- 1, km;

L1cor=L1

n∙ k1 ∙ k3=5000 ∙ 0,9∙1,0=4500 km (3.14)

4. Cantitatea RT-1:

N1=Ltot

L1cor −N2=

608272,54500

−34≃101 (3.15)

5. Cantitatea RZ:

N rz=AZ e=1825 (3.16)

6. Volumul de lucru RZ, om-ore:

T rz=t rzn ∙ k2 ∙ N rz=0,5 ∙1 ∙1825=912,5 om ∙h (3.17)

7. Volumul de lucru RT-1, om-ore:

T 1=t1n ∙ k2 ∙ k5 ∙ N1=9 ∙ 1∙ 1,55 ∙101=1408,955 om∙ h (3.18)

8. Volumul de lucru RT-2, om-ore:

T 2=t 2n ∙ k2 ∙ k5 ∙ N2=36 ∙ 1∙1,55 ∙34=1897,2 om∙ h (3.19)

9. Volumul de lucru a reviziei curente (RC), om-ore:

12

Page 13: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

T rc=t rcn ∙ k 1 ∙ k2∙ k 3 ∙ k4 ∙ k5 ∙

Ltot

1000=4,2∙ 0,9 ∙1,0 ∙ 1,0∙0,7 ∙ 1,55 ∙

608272,51000

=2494,7 om ∙h (3.20)

10. Volumul de lucru RT şi RC, om-ore:

T totr =T rz+T 1+T2+T rc=2372,5+1408,95+1897,2+2494,7=8173,35 om∙ h (3.21)

11. Volumul de lucru al lucrărilor auxiliare (secundare):

T aux=0,25∙ T totr =0,25 ∙8173,35=2043,3 om ∙h (3.22)

CAPITOLUL IV: Planul dotării tehnico-materiale

Deoarece avem deja calculate parcursurile şi numărul scriptic de unităţi de transport putem

lejer să calculăm volumele de materiale necesare pentru întreţinerea întregului parc în condiţii

funcţionale. Calculul se va efectua la fel ca anterior pentru ambele categorii de transport camioane

şi autocare.

Planul dotării tehnico-materiale pentru camioane

1. Consumul total de combustibil, l:

T tot=0,01 ∙( N l ∙ LtotÎ TA+N p ∙ Ptot

Î TA ) ∙ (1+0,01 ∙ D )=0,01 ∙ (20 ∙ 5845840+1,3 ∙37316198,4 ) ∙ (1+0,01 ∙15 )=1902420,36 l

(4.1)

unde: N l – normativul de consum a combustibilului la linie la 100 km;

N p – normativul de consum a combustibilului la linie la 100 t·km;

D – coeficientul de supliment sau reducere pentru condiţiile de lucru a autovehiculului.

2. Cheltuielile pentru combustibil, cu evidenţa cheltuielilor de transportare şi păstrare

(7%) lei, se vor echivala cu:

C comb=T tot

1000∙ ρ∙ Pt ∙ 1,07=1902420,36

1000∙0,81 ∙16000∙ 1,07=26381243,6 lei (4.2)

unde: ρ - densitatea combustibilului: pentru motorină - ρ=0,81;

Pt – prețul en-gros pentru o tonă de motorină.

3. Cheltuieli totale pentru uleiuri și lubrifianți, lei:

Cul=0,01 ∙ ( Num ∙ Pum+Nut ∙ Put+Nus ∙ Pus+Nuc ∙ Puc ) ∙T tot ∙ K=0,01∙ (3,2∙ 150+0,4 ∙200+0,1∙100+0,3 ∙50 ) ∙ 1902420,36 ∙ 1,2=13354990,93 lei

(4.3)

unde: Num – normativul de consum a uleiului pentru motor la 1001 de combustibil;

Pum – preţul unui litru de ulei de motor;

Nut – normativul de consum a uleiului pentru transmisie la 1001 de combustibil;

13

Page 14: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Put – preţul unui litru de ulei de transmisie;

Nus – normativul de consum a uleiului special la 1001 de combustibil;

Pus – preţul unui litru de ulei special;

Nuc – normativul de consum a lubrifianţi plastici la 1001 de combustibil;

Puc – preţul unui kilogram de unsoare consistentă;

K – coeficientul de sporire a consumului de lubrifianţi şi uleiuri pentru vehicule.

4. Valoarea serviciilor prestate de terţi – autoservice (mentenanţa autovehiculului - RT şi

RC):

Cma=0,001 ∙ (T rc ∙ P rc+k ∙ N pr ) ∙ LtotÎTA=0,001 ∙ (2,7 ∙150+1,2 ∙300 ) ∙5845840=447206,76

(4.4)

Unde: T rc – volumul de lucru (complexitatea) de eliminare a defectelor (conform

indicațiilor);

Prc – preţul unei ore de reparaţie curentă (conform indicațiilor);

k – coeficientul de sporire cheltuielilor de reparație și mentenanță (pentru vehicule mai

vechi de 5 ani k=1,2);

N pr – norma cheltuielilor pentru piese de rezervă. Toate valorile coeficienților și

normativelor indicate mai sus sunt considerate pentru 1000 de km de parcurs.

5. Cheltuieli pentru pneuri:

C pn=n ∙Ltot

Lpnn

k1 ∙ k2∙ k3

∙ Ppn=16 ∙ 5845840

800000,9 ∙1,1 ∙1,0

∙ 7500=8681072,48lei (4.5)

unde: Lpnn – parcursul normativ al pneului;

N – numărul de pneuri, montate pe automobil;

Ppn – preţul de procurare a unui pneu.

6. Astfel putem calcula cheltuielile totale pentru aprovizionare și materiale după relaţia:

C tam=C comb+Cul+Cma+C pn=26381243,6+13354990,93+447206,76+8681072,48=48834513,77 lei

(4.6)

Planul dotării tehnico-materiale pentru autobuze

1. Consumul total de combustibil, l:

T tot=0,01 ∙(N l ∙ LtotÎTA ∙

M s ∙ N s

12 )=0,01 ∙20 ∙ 608272,75 ∙4 ∙512

=2027575 l (4.7)

unde: Ms - numărul lunilor de iarnă convenţionale, pentru Moldova Ms =4;

Hs - coeficientul de consum suplimentar al combustibilului iarna, Hs, = 5% .

14

Page 15: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

2. Cheltuielile pentru combustibil, cu evidenţa cheltuielilor de transportare şi păstrare

(7%) lei, se vor echivala cu:

C comb=T tot

1000∙ ρ∙ Pt ∙ 1,07=2027575

1000∙ 0,81 ∙16000 ∙ 1,07=281167880,4 lei (4.8)

3. Cheltuieli totale pentru uleiuri și lubrifianți, lei:

Cul=0,01 ∙ ( Num ∙ Pum+Nut ∙ Put+Nus ∙ Pus+Nuc ∙ Puc ) ∙T tot ∙ K=0,01∙ (3,2∙ 150+0,4 ∙200+0,1∙100+0,3 ∙50 ) ∙ 2027575 ∙1,2=14233576,5 lei

(4.9)

4. Valoarea serviciilor prestate de terţi – autoservice (mentenanţa autovehiculului - RT şi

RC):

Cma=0,001 ∙ (T rc ∙ P rc+k ∙ N pr ) ∙ LtotÎTA=0,001 ∙ (2,7 ∙150+1,2 ∙300 ) ∙608272,75=465328,65 lei

(4.10)

5. Cheltuieli pentru pneuri:

C pn=n ∙Ltot

Lpnn

k1 ∙ k2 ∙ k3

∙ Ppn=10 ∙ 608272,75

800000,9 ∙1,0 ∙ 1,0

∙7500=513239,64 lei (4.11)

6. Astfel putem calcula cheltuielile totale pentru aprovizionare după relaţia:

C tam=C comb+Cul+Cma+C pn=281167880,4+14233576,5+465328,65+513239,64=424020025,2 lei

(4.12)

CAPITOLUL V: Planul muncii şi salarizării

Personalul întreprinderilor de transport auto

Personalul întreprinderilor de transport auto include muncitorii (conducători auto,

muncitori de reparaţie şi auxiliari), personalul neproductiv şi personalul administrativ de

conducere.

Planificarea muncii acestora este bazată pe calculul efectivului lucrătorilor de toate

specialităţile prin compararea capacităţii lor de muncă cu fondul timpului de lucru pentru perioada

de calcul. Salarizarea lucrătorilor depinde de cererea şi oferta braţelor de muncă pe piaţa muncii,

volumul şi calitatea muncii, rezultatele şi nivelul de activitate, limitele mijloacelor alocate în

aceste scopuri nu este limitată în mărime maximală. În Codul muncii Republicii Moldova este

prevăzut că garanţiile de stat în domeniul salarizării muncii includ salariul minimal, tarifele de stat

de remunerare a muncii, precum şi plăţi suplimentare şi adaosuri cu caracter de compensare.

Sistemul de salarizare şi mărimea tarifelor şi salariilor, precum şi alte forme şi condiţii de

remunerare a muncii sunt stabilite prin negocierile colective sau individuale între angajator şi

15

Page 16: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

lucrători, care sunt fixate în contractele colective sau individuale. Întreprinderea este în drept să

majoreze mărimea plăţilor suplimentare şi adaosurilor în limitele mijloacelor proprii (alocate),

prevăzute în aceste scopuri în contractele colective sau în devizele de cheltuieli.

Stabilirea pentru fiecare specialitate a muncitorilor de producţie a fondului de

muncă

Stabilirea fondului de muncă pentru muncitorii antrenaţi în lucrul cu camioane:

Zc – zile în perioada calendaristică (365);

Zo – zile de odihnă (105);

Zcon – zile de concediu (28 zile calendaristice);

Zb – zile absenţă motivat [(1,5÷2,5)Zc / 100], Zb=8 zile;

Zsup – zile concediu suplimentar (10);

Zs – zile de sărbători ce nu coincid cu zilele de sîmbătă şi duminică (calculate conform

calendarului) (4 zile);

Zis – zile precedente zilelor de sărbătoare (calculate conform calendarului) (4);

Zcc - zile precedente zilelor de sărbătoare ce coincid cu concediul (2);

1. Calculul fondului timpului de muncă a unei zile de lucru, reieşind din săptămîna din 5

zile de lucru:

FTLi=[Zc− (Zo+Z s+Zcon+Zb+Z¿ ) ] ∙T n−( Z is+Zcc ) ∙T n' = [365−(105+4+28+8+10 ) ] ∙9−6 ∙ 1=1884 ore

(5.1)

unde: Tn - durata normativă a zilei de muncă (T = 9ore);

T n, - numărul de ore de reducere a zilei de lucru precedente zilei de sărbători (T n

, = 1 oră);

2. Fondul necesar al timpului de lucru a conducătorilor auto a întreprinderii auto pentru

îndeplinirea programului de producţie:

FnecesΣ =(T s

tur+T if ) ∙ AZ e=(10,904+0,383 ) ∙ 18980=214227,26 h (5.2)

3. Numărul de conducători auto ce activează în mediu pe zi la trafic:

N s=Fneces

Σ

FTLi

=214227,261884

=113,70≃114 pers (5.3)

4. Numărul muncitorilor de reparaţie:

Nmr=T tot

R

FTLi

=34313,951884

=18,21≃18 pers (5.4)

unde: T totR - manopera sumară a RT şi RC;

5. Numărul muncitorilor auxiliari:

Naux=T aux

FTLi

=8778,51884

=4,65≃5 pers (5.5)

16

Page 17: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Forma de salarizare a muncii lucrătorilor

Alegem forma de salarizare a muncii lucrătorilor:

• pentru conducătorii de autocamioane din cadrul ÎTA de mari proporţii de obicei este

aplicată plata muncii în acord;

• pentru alţi conducători auto, conductorii, muncitorii de reparaţie, auxiliari şi altor

muncitori, muncitori neproductivi şi administraţie, de obicei, se aplică plata pe unitate de timp-

premială, dar pot fi aplicate şi alte forme conform acordului cu angajatorul.

Calculul fondului de salarizare al conducătorilor auto, ce activează în condiţiile de plată a

muncii în acord:

6. Fondul de salarizare al conducătorilor auto:

FSLs=STOml ∙ N s ∙ FTLi=11 ∙114 ∙ 1884=2362536 lei (5.6)

Unde: N s- numărul de conducători auto.

7. Salariul tarifar orar al muncitorilor de clasa I:

STOml=ST ℑ

169∙K t=

900169

∙ 2,07=11 lei/oră (5.7)

Unde: ST ℑ-salariul tarifar lunar al muncitorului de clasa I conform normelor stabilite de

guvern;

K t-coeficientul tarifar conform Hotărîrii Guvernului în vigoare.

8. Calculul fondului de salarizare a muncitorilor de reparaţie şi auxiliari:

FSLs=STOms ∙ Nmr ∙FTLi=8 ∙18 ∙1884=271296 lei (5.8)

FSLs=STOmaux ∙ Naux ∙ FTLi=7 ∙ 25 ∙1884=329700 lei (5.9)

Unde: Nmun- numărul de muncitori de reparaţie;

Naux- numărul de muncitori auxiliari.

9. Salariul tarifar orar al muncitorilor de reparație și muncitorilor auxiliari:

STOms=ST ℑ

169∙ K t=

900169

∙ 1,59=8lei /oră (5.10)

STOmaux=ST ℑ

169∙K t=

900169

∙1,26=7 lei/oră (5.11)

Stabilirea fondului de muncă pentru muncitorii antrenaţi în lucrul cu autobuzele:

1. Calculul fondului timpului de muncă a unei zile de lucru, reieşind din săptămîna din 5

zile de lucru:

FTLi=[Zc− (Zo+Zs+Zcon+Zb+Z¿ ) ] ∙T n−( Z is+Zcc ) ∙T n' = [365−(105+4+28+8+10 ) ] ∙9−6 ∙1=1884ore

(5.12)

unde: Tn - durata normativă a zilei de muncă (T = 9ore);

17

Page 18: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

T n, - numărul de ore de reducere a zilei de lucru precedente zilei de sărbători (T n

, = 1 oră);

2. Fondul necesar al timpului de lucru a conducătorilor auto a întreprinderii auto pentru

îndeplinirea programului de producţie:

FnecesΣ =(T s

tur+T if ) ∙ AZ e=(7,62+0,383 ) ∙1825=14605,5 h (5.13)

3. Numărul de conducători auto ce activează în mediu pe zi la trafic:

N s=Fneces

Σ

FTLi

=14605,51884

=7,75≃8 pers (5.14)

4. Numărul muncitorilor de reparaţie:

Nmr=T tot

R

FTLi

=8173,351884

=4,33≃4 pers(5.15)

unde: T totR - manopera sumară a RT şi RC;

5. Numărul muncitorilor auxiliari:

Naux=T aux

FTLi

=2043,31884

=1,08≃1 pers (5.16)

6. Fondul de salarizare al conducătorilor auto:

FSLs=STOml ∙ N s ∙ FTLi=11 ∙8∙ 1884=165792 lei (5.17)

Unde: N s- numărul de conducători auto.

7. Salariul tarifar orar al muncitorilor de clasa I:

STOml=ST ℑ

169∙K t=

900169

∙ 2,07=11 lei/oră (5.18)

Unde: ST ℑ-salariul tarifar lunar al muncitorului de clasa I conform normelor stabilite de

guvern;

K t-coeficientul tarifar conform Hotărîrii Guvernului în vigoare.

8. Calculul fondului de salarizare a muncitorilor de reparaţie şi auxiliari:

FSLs=STOms ∙ Nmr ∙FTLi=8 ∙ 4 ∙ 1884=60288 lei (5.19)

FSLs=STOmaux ∙ Naux ∙ FTLi=7 ∙ 1 ∙1884=13188 lei (5.20)

Unde: Nmun- numărul de muncitori de reparaţie;

Naux- numărul de muncitori auxiliari.

9. Salariul tarifar orar al muncitorilor de reparație și muncitorilor auxiliari:

STOms=ST ℑ

169∙ K t=

900169

∙ 1,59=8lei /oră (5.21)

STOmaux=ST ℑ

169∙K t=

900169

∙1,26=7 lei/oră (5.22)

Regulamentul privind salarizarea muncii la ÎTA

18

Page 19: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Deoarece la momentul actual fiecare întreprindere în mod individual elaborează

Regulamentul privind salarizarea muncii, salariul tarifar minimal şi salariile de funcţie pot fi

majorate, conducîndu-se de Hotărîrea Guvernului RM. nr. 335 din 25.01.2001.

Suplimentar, în afară de fondul de salarizare, determinat conform salariilor tarifare, toţi

lucrătorii ÎTA primesc suplimente S, premii P şi Ssup salariu suplimentar. Mărimea acestora se

stabileşte pentru fiecare întreprindere prin Regulamentul privind salarizarea muncii în dependenţă

de rezultatele activităţii economice.

Astfel vom calcula numărul total de angajaţi la întreprindere.

1. Numărul total de conducători auto este egal cu:

NS=N sc+N sa=114+8=122 angajaţi (5.23)

2. Numărul de muncitori de reparaţie :

Nms=N msc+Nmsa=18+4=22 angajaţi (5.24)

3. Numărul de muncitori auxiliari:

Naux=Nauxc+Nauxa=5+1=6 angajaţi (5.25)

De asemenea în cadrul întreprinderii activează şi muncitori neproductivi, numărul cărora

este determinat de conducerea întreprinderii, reieșind din necesitățile și posibilitățile acesteia.

Arbitrar considerăm că la întreprindere activează muncitori neproductivi în număr de 11 persoane;

date despre funcţiile deţinute şi numărul lor sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 5.1: Repartizarea funcțiilor în cadrul muncitorilor neproductivi

Nr.

crt.Funcţia

Numărul

unităţilor

titulare

Salariul de

funcţie

lunar,lei

Suma

salariilor de

funcţie pe

lună, lei

1. Paznic 4 2200 8800

2. Deriticătoare 2 2000 4000

3. Răspunzători pe depozite 1 2500 2500

4. Măturători 1 1000 1000

Total 8 8 7700

4. Astfel numărul total de angajaţi va fi egal cu:

Nap=N S+Nms+Naux +Nnp=122+22+6+8=158 angajati (5.26)

5. Fondul de salarizare pentru angajaţii neproductivi pentru un an va fi egal cu:

FSLad=FSLlun ∙12=12700 ∙8=101600 lei (5.27)

Cunoscînd numărul anagajaților din sfera productivă și neproductivă a întreprinderii putem

să ne orientăm în privința numărului angajaților din corpul administrativ, care este indicat de a nu

19

Page 20: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

depăși 10% din numărul celorlalți angajați. Aceasta decurge din necesitatea de optimizare și

eficientizare a utilizării resurselor financiare ale întreprinderii pentru remunerarea muncii. În

procesul de optimizare a funcțiilor corpului administrativ este posibilă cumularea

responsabilităților a doi sau trei angajați pentru unul singur, astfel funcția de inginer pe securitatea

circulației rutiere și cea de inginer pe întreținere tehnică o poate deține una și aceeași persoană.

6. Numărul angajaților din corpul administrativ al întreprinderii:

Nad ≈ 0,1 ∙N ap≈ 0,1 ∙158 ≈ 16 angajati (5.28)

7. Următorul pas este de a stabili funcțiile corpului administrativ. Un model posibil este

indicat în tabelul ce urmează:

Tabelul 5.2: Repartizarea funcțiilor în cadrul corpului administrativ

Nr.

crt.

Denumirea, structura subdiviziunilor şi

funcţiilor

Gru

pa d

e sa

lari

zare

Num

ărul

uni

tăţi

lor

titu

lare

Sala

riul

de

func

ţie

luna

r,le

i

Sum

a sa

lari

ilor

de

func

ţie

pe lu

nă,le

i

1. Directol ÎTA 1 1 5000 5000

2. Inginer şef 1 2 4000 8000

3. Inginer SCR și întreţinerea tehnică 1 3 3500 10500

4. Şef serviciu de exploatare (Dispetcer) 1 3 3500 10500

5. Şef coloană 1 4 3000 12000

6. Contabil şef 1 3 3000 9000

TOTAL 16 22000

8. Vom calcula fondul de salarizarea anual pentru întreg corp administrativ:

FSLad=FSLadlun ∙12=55000 ∙12=660000lei (5.29)

9. Astfel fondul de salarizare pentru toată întreprinderea va fi egal cu:

FSLtot=∑ FSL=2362536+271296+329700+165792+60288+13188+152400+660000=4015200lei

(5.30)

Dintre care, pentru coloana de camioane:

20

Page 21: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

FSLtot=∑ FSL=2362536+271296+329700+76200+330000=3369732lei (5.31)

Coloana de autobuze:

FSLtot=∑ FSL=165792+60288+13188+76200+330000=645468 lei (5.32)

10. Fondul total de salarizare ÎTA, include defalcările pentru asigurarea socială şi asistenţă

medicală (23%, 3,5%):

FSLITA=1,265∙ FSLtot=1,265 ∙4015200=5079228 lei (5.33)

Dintre care, coloana de camioane:

FSLITA=1,265∙ FSLtot=1,265 ∙3369732=4262710,98 lei (5.34)

Coloana de autobuze:

FSLITA=1,265∙ FSLtot=1,265 ∙645468=816517,02 lei (5.35)

21

Page 22: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

CAPITOLUL VI: Preţul de cost al serviciilor prestate de întreprindere

Preţul de cost reprezintă expresia valorică a consumului de muncă umană, materializată

pentru efectuarea procesului economic. Acest indicator reflectă cheltuielile curente ale firmei,

efectuate pentru producerea şi realizarea producţiei, în expresie numerică.

În preţul de cost sunt incluse cheltuielile ce ţin de utilizarea mijloacelor fixe (amortizarea),

preţul materiei prime, materialelor şi carburanţilor şi altor resurse materiale, utilizate în procesul

de producţie, şi salarizarea muncii lucrătorilor ce participă la acest proces. Preţul de cost de

asemenea include cheltuielile legate de pregătirea procesului de producţie, cheltuieli de

administrare şi cheltuieli ce ţin de realizarea producţiei.

Mărimea şi structura preţului de cost constituie oglinda activităţii economice a fiecărei

firme. Preţul de cost este elementul principal de asigurare a competitivităţii şi stabilităţii firmei.

Preţul de cost devine astfel o pîrghie pentru argumentarea deciziilor firmei la toate etapele

de realizare a circulaţiei economice. Cu ajutorul acestora este argumentată posibilitatea

continuării activităţii economice şi începerii de desfăşurare a noilor genuri de activitate.

În sistemul nou de evidenţă contabilă, bazată pe standardele naţionale, sunt distinse

noţiunile de cheltuieli şi consum.

Cheltuielile – sunt determinate ca resurse, utilizate pentru fabricarea producţiei şi

acordarea serviciilor în scopul obţinerii venitului.

Consum – standardul naţional îl determină ca cheltuieli şi pierderi apărute în rezultatul

activităţii economico-financiare.

Preţul de cost al producţiei, constituie suma tuturor cheltuielilor şi altor cheltuielii,

necesare pentru fabricarea producţiei sau acordarea serviciilor.

Firmele sunt interesate în elaborarea şi aplicarea strategiei în domeniul administrării

cheltuielilor care ar asigura reducerea acestora ca bază a eficienţei activităţii economice.

În aceste scopuri este necesar de a asigura evidența şi clasificarea cheltuielilor incluse în

preţul de cost. Cheltuielile incluse în preţul de cost, pot fi divizate conform diferitor criterii de

categorii. În dependenţă de metoda includerii cheltuielilor în preţ de cost, acestea pot fi directe şi

indirecte.

Cheltuieli directe — cheltuieli proprii pentru un tip de producţie care pot fi nemijlocit

inclus în preţul ei de cost.

Cheltuielile, specifice pentru cîteva tipuri de producţie, se numesc cheltuieli indirecte

(cheltuieli ale secţiei, administrative de comandă etc.). Cheltuielile indirecte – sunt distribuite

pentru diferite tipuri de producţie, de exemplu, proporţional salarizării directe, calculate pentru

fiecare tip de producţie etc.

22

Page 23: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Preţul de cost al producţiei firmei include toate cheltuielile de producţie şi realizare a

rezultatelor activităţii economice. Aceasta înseamnă că în afară de cheltuielile de producţie, preţul

de cost include de asemenea cheltuielile care nu sunt legate de producţie ce ţin de transportul şi

realizarea producţiei. Suma totală a cheltuielilor de producţie şi care nu sunt legate de cheltuielile

de producţie constituie preţul de cost al producţiei.

Conform gradului de dependenţă de diversificare a volumului de producţie, cheltuielile pot

fi variabile şi permanente.

Cheltuielile variabile – includ cheltuielile care se modifică odată cu schimbarea volumului

de producţie. Cheltuielile respective includ cheltuielile pentru materie primă, consum, diferite

materiale, carburanţi, energie, salarizarea lucrătorilor de bază.

Cheltuielile permanente – (cheltuielile pe perioadă, cheltuielile de regie), includ

cheltuielile ce nu depind de modificarea volumului de producţie în anumite limite. Cheltuielile

respective includ cheltuielile administrative, plata pentru arenda încăperilor etc. Dar modificarea

volumului producţiei care depăşeşte anumite limite poate conduce la reducerea sau, dimpotrivă, la

majorarea cheltuielilor permanente.

Cheltuielile directe includ:

consumurile privind retirbuirea muncii conducătorilor auto;

consumurile de materiale: combustibil, uleiuri şi lubrifianţi, anvelope, revizii tehnice

şi revizii curente;

alte materiale: autorizaţii, taxe rutiere şi vamale, carnet TIR, certificate şi diverse

impozite.

În continuare vom realiza calculul pentru toate categoriile de cheltuieli ale întreprinderii de

transport auto, pentru camioane și autobuze separat, cu excepția cheltuielilor general-

administrative, care sunt cheltuieli caracteristice întregii activități a întreprinderii.

Cheltuieli directe, legate de achitarea diverselor taxe și certificate pentru prestarea

serviciilor de transport la nivel național (camioane)

1. Certificate de agreere:

Cag=A sc ∙T ag=65 ∙86=5590lei (6.1)

Unde: A sc – numărul scriptic de camioane;

T ag – taxa pentru certificat de agreere.

2. Impozit în fondul rutier:

C frcam=A sc ∙ T fr=65 ∙3000=195000 lei

C frrem=A sc ∙T fr=65 ∙3000=195000 lei

C frt=C frcam+C frrem=195000+195000=390000 lei (6.2)

23

Page 24: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

3. Asigurarea obligatorie a mijlocului de transport:

Caso=A sc ∙ T aso=65∙ 2000=130000lei (6.3)

4. Testarea tehnică anuală a mijlocului de transport auto:

C ttcam=A sc ∙ T tt=65 ∙240=15600 lei

C ttrem=A sc ∙T tt=65 ∙ 150=9750lei

C tttot=C ttcam ∙C ttrem=15600+9750=25360 lei (6.4)

5. Certificat sanitar:

C cs=A sc ∙T cs=65 ∙150=9750 lei (6.5)

6. Total:

C ttc=Cag+C frt+Caso+C tttot+C cs=5950+390000+130000+25360+9750=561060 lei (6.6)

Cheltuieli directe, legate de achitarea diverselor taxe și certificate pentru prestarea

serviciilor de transport la nivel național (autobuze)

1. Certificate de agreere:

Cag=A sc ∙T ag=6 ∙ 86=516 lei (6.7)

Unde: A sc – numărul scriptic de camioane;

T ag – taxa pentru certificat de agreere.

2. Impozit în fondul rutier:

C fr=A sc ∙T fr=6 ∙3600 ∙2=43200lei (6.8)

3. Asigurarea obligatorie a mijlocului de transport:

Caso=A sc ∙ T aso=6 ∙2000=12000 lei (6.9)

4. Testarea tehnică anuală a mijlocului de transport auto:

C tt=A sc ∙T tt=6 ∙ 240=1440lei (6.10)

5. Certificat sanitar:

C cs=A sc ∙T cs=6 ∙150=900 lei (6.11)

6. Total:

C ttc=Cag+C fr+Caso+Ctt+C cs=516+43200+12000+1440+900=58056 lei (6.12)

În componenţa cheltuielilor indirecte se includ:

uzarea mijloacelor fixe cu destinaţie de producţie (amortizarea);

salarizarea muncii şi consumul materialelor pentru necesităţile de producţie ce nu sunt

destinate pentru asigurarea proceselor de transportare;

întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe, cu excepţia materialului rulant;

24

Page 25: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

cheltuieli pentru deplasări;

arenda;

telecomunicaţii;

asigurarea pazei;

alte cheltuieli de producţie.

Analizînd cele menționate mai sus, putem să clasificăm cheltuielile indirecte în cheltuieli

legate de uzura mijloacelor de transport și cheltuieli general-administrative.

Mijloacele fixe la întreprinderile de transport sunt divizate pe următoarele grupe:

clădirile (încăperi de producţie, clădiri auxiliare şi suplimentare construcţii, care

asigură deservirea producţiei, încăperi administrative);

construcţii speciale (estacade, tuburi de scurgere a apei, drumuri, poduri);

instalaţii de transmisie (reţele electrice, apeducte, conducte de abur, conducte de

benzină);

maşini şi echipamente (maşini de forţă, de lucru şi echipament, aparate şi instalaţii de

măsurat şi reglare, tehnică de calcul);

mijloace de transport (transport auto, transport aerian, material rulant al căilor ferate);

inventarul de producţie şi apartenenţa cu destinaţie diferită;

inventarul administrativ de producţie (mobilă, butoaie, safeuri, tehnică diferită de

birou);

alte mijloace fixe.

Structura fondurilor fixe a diferitor firme este diversă. La multe firme anumite grupe de

mijloace fixe lipsesc, prevalînd unele categorii cu importanță mai mare pentru activitatea de bază

a firmei.

Conform alocării în procesul de producţie a acestora, mijloacele fixe se divizează în 2

părţi: activă, pasivă.

Partea activă – include mijloace fixe care contribuie în mod deosebit la funcţionarea

normală a proceselor de producţie: maşini şi echipamentul firmei. Mijloacele fixe active

influențează activ asupra obiectelor muncii şi nemijlocit participă la obţinerea producţiei finite.

Partea pasivă – include mijloacele fixe care nu influenţează direct asupra obiectelor

muncii, dar în acelaşi timp asigură efectuarea normală a activităţii economice a firmei.

Mijloacele fixe în expresie valorică pot fi luate în considerare în preţul iniţial, preţul

rezidual şi preţul restabilit.

Preţul iniţial – reprezintă totalitatea cheltuielilor pentru procurarea, livrarea şi instalarea

mijlocului fix concret. În preţul respectiv sunt incluse plăţile vamale, plăţile pe import şi oricare

25

Page 26: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

impozite ce ţin de procurarea mijlocului fix, cheltuielile legate de pregătirea terenului pentru

construcţii, montarea şi instalarea echipamentului necesar.

Mijloacele fixe sunt incluse în bilanțul contabil la preţul iniţial al acestora, şi conform

acestui preţ este stabilită uzarea lor sau norma de amortizare.

Preţul rezidual – exprimă partea preţului iniţial a mijloacelor fixe, care n-a fost transferat

pentru producţie. Preţul rezidual poate fi utilizat pentru caracteristica stării fizice a mijloacelor

fixe.

Preţul restabilit – reprezintă preţul mijloacelor fixe în preţuri curente, adică volumul

cheltuielilor, necesare pentru restabilirea mijloacelor fixe în condiţii moderne.

În legătură cu producerea inflaţiei, periodic se efectuează reevaluarea mijloacelor fixe prin

indexarea care se stabileşte de către guvern în vederea racordării fondurilor fixe la preţurile în

vigoare la momentul reevaluării.

Fondurile fixe în procesul de funcţionare a lor suferă uzură, permanent pierzînd din preţ,

care permanent se referă la preţul producţiei fabricate. Chiar fondurile fixe exploatate sunt supuse

uzurii, permanent pierzînd dintr-o parte a preţului iniţial.

Se disting două tipuri de uzură a mijloacelor fixe: fizică şi morală.

Sub uzură fizică se subînţelege pierderea anumitor capacităţi şi calităţi a fondurilor fixe în

rezultatul funcţionării acestora.

Uzura morală reprezintă deprecierea fondurilor fixe în timp pînă la expirarea termenului

de exploatare a lor. Uzura morală este condiţionată de progresul tehnico-ştiinţific care conduce la

apariţia echipamentului nou de o mai mare capacitate la un preţ mai redus. Astfel, unele maşini,

echipamentul şi instalaţiile în rezultatul uzurii morale pot ieşi din exploatare pînă la expirarea

termenului de exploatare. Astfel, uzura morală se manifestă ca pierdere a eficienţei şi oportunităţii

de utilizare a echipamentului pînă la expirarea termenului de uzură fizică a acestuia.

Expresia valorică a uzurii fizice şi morale se numeşte amortizare. Amortizarea fondurilor

fixe constituie repartizarea unei părţi a preţului iniţial la preţul de producţiei fabricate.

Suma anuală de amortizare a mijloacelor fixe pe parcursul termenului de funcţionare a lor

va asigura substituirea totală a acestora după ieşirea din funcţiune.

Termenul de funcţionare a mijloacelor fixe poate fi stabilit pe o perioadă anumită de timp,

pe parcursul căreia funcţionarea lor este eficientă, sau prin stabilirea cantităţii de producţie, care

poate fi obţinută în rezultatul exploatării acestora.

Calcularea amortizării şi raportarea acesteia la cheltuielile de producere se face în

conformitate cu standardul contabil naţional, aprobat de Guvernul Republicii Moldova. Conform

standardului respectiv mijloacele circulante se clasifică pe 5 grupe similare. Pentru fiecare grupă

norma de amortizare anuală este stabilită, reieşind din termenele de exploatare a lor:

26

Page 27: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

grupa I – clădiri administrative; norma anuală de amortizare – 3%;

grupa II – plantaţii silvice, de protecţie; norma anuală de amortizare – 8%;

grupa III – mijloace de transport, cu excepţia autoturismelor, autocarelor; norma de

amortizare – 10%;

grupa IV – inventarul de producţie şi administrativ, articole, autoturisme, autocare,

ediţii ale secţiilor de producţie; norma de amortizare – 20%;

grupa V – maşini şi echipament, instrumente, clădiri din lemn şi peliculă, plantaţii

pomicole; norma de amortizare – 30%.

Fiind liberi în alegerea metodei de calculare şi defalcare a uzurii mijloacelor fixe pentru

fiecare grupă, firmele pоt aplica normele expuse.

Este necesar de a ţine cont de faptul că amortizarea ca element al cheltuielilor de producţie

reduce baza impozabilă a firmei, deoarece micşorează venitul firmei.

Normele anuale al defalcărilor de amortizare Namr pentru materialul rulant se determină cu

evidenţa parcursului la utilizarea intensivă a automobilelor sau cu evidenţa duratei de serviciu,

dacă parcursul automobilului este mic. Deoarece la întreprinderile de transport auto, care au o

structură similară cu modelul de întreprindere analizat în proiectul dat, parcursul este mare, vom

calcula norma anuală de amortizare ținînd cont de valoarea numerică a acestuia.

Calculul uzurii pentru coloana de autocamioane:

1. Costul de bilanț a mijloacelor de transport:

CB=CBct +CBsr=250000+150000=500000 lei (6.13)

Unde: CBct – costul de bilanț al cap-tractorului, lei;

CBsr – costul de bilanț al semiremorcii, lei.

2. Norma amortizării:

Namr=100Lna

= 100300000

=0,00033 (6.14)

Unde:Lna – parcursul normativ de amortizare al automobilelor, km.

Pentru automobilele cu capacitatea de încărcare de peste 2t – 300 mii km, remorci şi

semiremorci – 200 mii km, automobile de tracţiune şi autobasculante cu capacitatea de încărcare

mare – 135-180 mii km, pentru autocare și autobuze – 350-500 mii km, pentru taximetri – 350 mii

km.

3. Uzura mijloacelor de transport cu evidența parcursului:

Camr=CB∙ Ltot

ÎTA ∙ Namr

1000 ∙ 100∙ A sc=

500000∙5845840 ∙ 0,000331000 ∙ 100

∙ 65=626966,34 lei (6.15)

Calculul uzurii pentru coloana de autobuze:

27

Page 28: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

1. Costul de bilanț a mijloacelor de transport:

CB=800000 lei (6.16)

2. Norma amortizării:

Namr=100Lna

= 100350000

=0,00028 (6.17)

3. Uzura mijloacelor de transport cu evidența parcursului:

Camr=CB∙ Ltot

ÎTA ∙ Namr

1000 ∙ 100∙ A sc=

400000 ∙ 608272,75∙ 0,000281000 ∙100

∙6=8157,2 lei (6.18)

În cadrul cheltuielilor indirecte se includ și cheltuielile legate de deplasarea anagajaților

antrenați în sfera productivă peste hotarele țării; deoarece studiem modelul unei întreprinderi

specializate în transportări naționale, vom exclude calculul acestei categorii de cheltuieli.

Altă categorie de cheltuieli indirecte o reprezintă cheltuielile general-administrative.

Modelul de calcul al acestora urmează.

Cheltuieli general-administrative la întreprinderile de transport auto

1. Chiria oficiului:

C co=12 ∙ Sof ∙T c=12∙ 120 ∙ 200=288000 lei (6.19)

Unde: Sof – suprafața oficiului, m2;

T c – taxa pentru chirie, lei/m2.

2. Plata pentru parcarea vehiculelor:

a. Autocamioane:

C pv=365∙ (1−αe ) ∙ A sc ∙ T p=365∙ (1−0,8 ) ∙65 ∙40=189000lei (6.20)

Unde: α e – coeficientul de emisie la linie (conform variantei);

T p – taxa pentru parcare, lei;

b. Autobuze:

C pv=365∙ (1−αe ) ∙ A sc ∙ T p=365∙ (1−0,8 ) ∙6 ∙ 40=17520lei (6.21)

c. Total:

C pv=∑ Cpv=189000+17520=206520 lei (6.22)

3. Întreținerea și reparația mijloacelor fixe cu destinație administrativă (tehnica de

calcul):

C tc=13

∙ N tc ∙ P tc=13

∙ 16 ∙ 9000=48000 lei (6.23)

Unde: N tc – numărul unităților tehnicii de calcul (numărul calculatoarelor, care îl

considerăm egal cu numărul angajaților din corpul administrativ);

28

Page 29: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Ptc – prețul mediu pentru un calculator.

4. Cheltuieli de birou (poştale, telefonice, telegrafice şi internet):

Cb=12 ∙Cbl=12 ∙1000=12000 lei (6.24)

Unde: Cbl – cheltuieli de birou lunare, lei.

5. Uzura obiectelor de mică valoare (rechizite de birou, hîrtie, procurarea actelor

normative instructive, abonamente la ediţii periodice şi speciale):

Comv=12∙ Comvl=12∙ 200=2400 lei (6.25)

Unde: Comvl – cheltuieli pentru procurarea obiectelor de mică valoare lunară, lei.

6. Perfecționarea cadrelor (cîte 3 pe an):

C pc=N ap ∙C cpc=3∙ 4500=13500 lei (6.26)

Unde: Nap – numărul de angajați delegați la perfecționare pe an;

C cpc – costul cursurilor de perfecționare a unui cadru, lei.

7. Cheltuieli de reprezentare: C r=10000 lei (6.27)

8. Cheltuieli de judecată și arbitraj: C ja=7000 lei (6.28)

9. Plăți pentru servicii bancare:

C sb=12 ∙ N trb ∙ T trb=12 ∙ 30∙6=2160 lei (6.29)

Unde: N trb – numărul mediu lunar de tranzacții bancare (transferuri);

T trb – taxa de plată pentru o tranzacție bancară, lei.

10. Protecția mediului ambiant:

C pma=A sc ∙ T pma=71 ∙63=4473 lei (6.30)

Unde: T pma – taxa anuală pentru protecția mediului ambiant, lei.

11. Ocrotirea sănătății și securitatea muncii: Cos=1200 lei (6.31)

12. Impozit pentru salubrizare: I sb=18 ∙ 3∙ Nan=18 ∙ 3∙ 2=108lei (6.32)

Unde: Nan – numărul de angajați noi la întreprindere în perioada examinată.

13. Cheltuieli de întreținere a mijloacelor de transport de serviciu (4 autoturisme):

C îmts=Amts ∙∑ Cî=3 ∙ (Camr+Ccomb+Cul+Canv +Cma+C ita+C parcare )=4 ∙ (14280+48300+8478+2160+10560+1300+2500 )=4 ∙ 87578=350312lei

(6.33)

Unde: Amts – numărul mijloacelor de transport de serviciu.

a. Norma anuală de amortizare:

Namr=100T ut

=1007

=14,28 % /an (6.34)

Unde: T ut – termenul funcționării utile a autoturismului, ani.

b. Amortizarea autoturismului:

29

Page 30: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Camr=CBauto ∙N amr

100=200000∙

14,28100

=28560 lei (6.35)

Unde: CBauto – costul de bilanț al autoturismului, lei.

c. Consum de combustibil:

T tot=0,01 ∙( N l ∙ LautÎTA ) ∙ (1+0,01 ∙D )=0,01 ∙ (8 ∙30000 ) ∙ (1+0,01 ∙ 15 )=2760 l (6.36)

Unde: N l – norma liniară de consum, l/100km;

LautÎTA – parcursul anual a unui autoturism, km;

D – sporire la consum pentru perioada de iarnă.

d. Cheltuieli pentru consumul de combustibil:

C comb=T tot ∙ Pcomb=2760 ∙17,5=48300 lei (6.37)

Unde: Pcomb – prețul unui litru de combustibil, lei.

e. Cheltuieli pentru consumul de ulei și lubrifianți:

Cul=0,01 ∙ ( Num ∙ Pum+Nut ∙ Put+Nus ∙ Pus+Nuc ∙ Puc ) ∙T tot ∙ K=0,01∙ (2,4 ∙ 150+0,4 ∙ 200+0,1 ∙50+0,2∙ 50 ) ∙2760 ∙1,2=13579,2 lei

(6.38)

Unde: Num – normativul de consum a uleiului pentru motor la 1001 de combustibil;

Pum – preţul unui litru de ulei de motor;

Nut – normativul de consum a uleiului pentru transmisie la 1001 de combustibil;

Put – preţul unui litru de ulei de transmisie;

Nus – normativul de consum a uleiului special la 1001 de combustibil;

Pus – preţul unui litru de ulei special;

Nuc – normativul de consum a lubrifianţi plastici la 1001 de combustibil;

Puc – preţul unui kilogram de unsoare consistentă;

K – coeficientul de sporire a consumului de lubrifianţi şi uleiuri pentru vehicule.

f. Cheltuieli pentru anvelope:

Canv=0,001∙ 0,01 ∙ N anv ∙ Panv ∙ nanv ∙ Laut=0,001∙ 0,01 ∙1,5 ∙ 1200∙4 ∙30000=2160 lei

(6.39)

Unde: Nanv – normativul cheltuielilor la restabilirea uzurii şi pentru reparaţiile

anvelopelor, %/1000km;

Panv – prețul anvelopei, lei;

nanv – numărul de anvelope instalate pe autoturism;

Laut– parcursul anual al autoturismului, km.

g. Cheltuieli legate de mentenanța autoturismului:

Cma=0,001 ∙ (T rc ∙ P rc+k ∙ N pr ) ∙ LautÎTA=0,001 ∙ (2 ∙100+1,2∙160 ) ∙30000=11760 lei (6.40)

30

Page 31: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Unde: T rc – volumul de lucru (complexitatea) de eliminare a defectelor (conform

indicațiilor);

Prc – preţul unei ore de reparaţie curentă (conform indicațiilor);

k – coeficientul de sporire cheltuielilor de reparație și mentenanță (pentru vehicule mai

vechi de 5 ani k=1,2);

N pr – norma cheltuielilor pentru piese de rezervă. Toate valorile coeficineților și

normativelor indicate mai sus sunt considerate pentru 1000 de km de parcurs.

h. Impozite și taxe: C ita=1300 lei (6.41)

i. Parcare: C parcare=2500 lei (6.42)

14. Servicii comunale:

C sc=12∙ C scl=12 ∙1000=12000 lei (6.43)

Unde: C scl – cheltuieli pentru servicii comunale lunare, lei.

15. Servicii de audit, notariale, juridice: Canj=1700lei (6.44)

16. Reclama serviciilor: C rs=7000lei (6.45)

17. Cheltuieli general-administrative:

a. Totale:

Cg−aΣ =∑ Cg−a

ÎTA =C co+C pv+C tc+Cb+Comv+C pc+C r+C ja+C sb+C pma+Cos+ I sb+C îmts+C sc+Canj+C rs=288000+206520+4800+12000+2400+13500+10000+7000+2160+4473+1200+108+350312+12000+1700+7000=923173lei

(6.46)

b. Cheltuielile ce revin coloanei de autocamioane (91,55%)*:

Cg−acam =0,9155 ∙Cg−a

Σ =0,9155 ∙ 923173=845164,88 lei (6.47)

c. Cheltuielile ce revin coloanei de autobuze (8,45%)*:

Cg−aab =0,0845 ∙Cg−a

Σ =0,0845 ∙ 923173=78008,1 lei (6.48)

* - conform ponderii numărului de vehicule ale coloanei în numărul total de mijloace de

transport implicate în prestarea serviciilor de transport propriu-zise.

18. Cheltuieli totale:

a. Coloana de autocamioane:

CΣcam=∑C cam=C tam+FSL ÎTA+Cttc+Camr+Cg−a

cam =48834513,77+50779228+561060+626966,34+845164,88=101646933 lei

(6.49)

b. Coloana de autobuze:

CΣab=∑Cab=C tam+FSLÎTA+C ttc+Camr+Cg−a

ab =424020025,2+816517,02+58050+8157,2+78008,1=43362734,52 lei

(6.50)

c. Totale întreprindere:

CΣÎTA=CΣ

cam+C Σab=101646933+43362734,52=145009667,5 (6.51)

19. Prețul de cost al transportărilor:

31

Page 32: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

a. Autocamioane:

Sicam=

CΣcam

PtotÎTA = 101646933

37316198,4=2,72 lei/ tkm (6.52)

b. Autobuze:

Siab=

CΣab

PtotÎTA =43362734,52

27362225=1,58 lei/ paskm (6.53)

Fig. 6.1: Ponderea cheltuielilor pe întreprindere

Fig. 6.2: Structura cheltuielilor pe întreprindere

autocamioane70,1%

autobuze29,9%

Ponderea cheltuielilor pe întreprindere

82%

13%

1% 0% 4%

Structura cheltuielilor pe întreprindere

aprovizionare și materiale

salarizare

taxe și certificate

amortizarea mijloacelor de transport

general-administrative

32

Page 33: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

CAPITOLUL VII: Eficienţa economică a activităţii întreprinderii de transport auto

La caracterizarea activităţii economice este necesar de a distinge noţiunea de eficienţă

economică.

Efect – rezultat al activităţii economice. El poate fi caracterizat cu ajutorul diferitor indici

naturali şi băneşti. În calitate de efect economic poate fi volumul producţiei, economia resurselor

materiale şi umane, profitul.

Este cunoscut faptul că economia de piaţă a fiecărei firmei se reduce la obţinerea unui

profit cît mai înalt în comparaţie cu resursele cheltuite.

Prin urmare, sub noţiunea de eficiență economică cel mai frecvent se subînţelege profitul

obţinut. Dar efectul ca atare nu reflectă în măsură deplină caracterul raţional al activităţii

economice.

Eficienţa economică – categorie economică care permite de a compara rezultatul obţinut

cu cheltuielile efectuate şi exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuielile efectuate).

Eficienţa economică permite comparaţia atît la nivel macroeconomic, cît şi

microeconomic. Dar o importanţă deosebită are eficienţa economică la nivel de firmă, deoarece

gradul eficienţei economice la nivel macro este stabilit de gradul nivelului microeconomic între

agenții economici naționali.

Eficienţa economică a firmelor se rezumă în condițiile actuale în tendinţa utilizării cît mai

optime și eficiente a resurselor, necesare pentru asigurarea creşterii economice a firmelor,

creșterea productivității și a rentabilității.

Valoarea profitului justifică din punct de vedere economic utilizarea capitalului, fiind în

acelaşi timp o compensare pentru iniţiativa şi riscul asumat de către antreprenori.

Venitul, în ultimă instanţă, exprimă realizarea interesului propriu al colectivului de muncă

al firmei. În economia de piaţă venitul constituie stimulentul de bază pentru economie şi investiţii,

extinderea producţiei şi asigurarea activităţii economice. Totodată, tendinţele faţă de majorarea

maximă a profitului stimulează antreprenorii să manifeste iniţiativă şi să-şi asume un anumit risc,

ceea ce duce la ridicarea competitivităţii şi calității serviciilor prestate sau bunurilor produse.

Astfel, în condiţiile economiei de piaţă scopul fiecărei firme este obţinerea unui venit mai

mare în calcul la volumul capitalului utilizat. Creşterea mărimii venitului, obţinut de firmă are o

însemnătate deosebită şi pentru societate, fiind o sursă nu mai puţin importantă de formare a

bugetului de stat. Mai mult decît atît, venitul constituie o sursă principală de autofinanţare şi

creştere economică, sursă a stimulării economice a colectivelor de muncă, a investițiilor.

În practica economică sînt utilizate următoarele noţiuni de profit:

33

Page 34: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

a. Profitul de bilanţ sau brut al firmei – Pb se determină ca diferenţa între încasările

totale (veniturile totale) Vt şi cheltuielile totale C :

Pb= Vt - C

Profitul de bilanţ se calculează ca rezultat al tuturor genurilor de activitate ale firmei. El

include venitul obţinut din genul principal de activitate al firmei, activităţii comerciale, financiare,

investiţionale.

b. Profitul impozabil Pimp se calculează prin reţinerea din profitul brut (de bilanț) a

cheltuielilor simple necesare, rambursate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal,

exclusiv în limitele activităţii de întreprinzător. În general anume venitul impozabil constituie

profitul net al firmei.

c. Profitul net Pnet se calculează ca diferenţa între profitul de bilanţ şi profitul impozabil

– Pimp:

Pnet =Pb – Pimp

Profitul net rămîne la dispoziţia firmei şi poate fi utilizat pentru achitarea dividendelor pe

acţiuni, adaosurilor lucrătorilor pentru lucrul efectuat, sau poate fi cheltuit pentru extinderea

firmei – reutilarea tehnică, implementarea tehnologiilor noi, completarea mijloacelor fixe.

Calculul venitului din transportări (coloana de autocamioane)

1. Tariful pe venit (pentru un coeficient de acumulare de Nacm=1,17):

t=Sicam ∙ N acm=2,72 ∙ 1,17=3,1824 lei / tkm (7.1)

2. Venitul din transportări (încasarea netă):

V t=t ∙ PtotÎTA=3,1824 ∙ 37316198,4=118755069,8 lei (7.2)

Calculul profitului (coloana de autocamioane)

1. Profitul brut:

Pb=V t−C Σcam=118755069,8−101646933=17108136,79 lei (7.3)

2. Impozitul pe venit (profitul impozabil):

I v=0,12 ∙Pb=0,12 ∙17108136,79 1=2052976,41lei (7.4)

3. Profitul net:

Pn=Pb−I v=17108136,79−2052976,41=15055160,38 lei (7.5)

Calculul rentabilității (coloana de autocamioane)

Aprecierea corectă a eficienţei activităţii economice poate fi dată doar în cazul comparaţiei

masei de profit obţinute cu eforturile depuse. Comparaţia respectivă este efectuată cu ajutorul

rentabilităţii.

34

Page 35: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

1. Rentabilitatea resurselor consumate:

Rrc=Pb

CΣcam ∙ 100%=17108136,79

101646933∙100 %=168,3 % (7.6)

2. Coeficientul încasării nete:

K în=Pn+Camr

V t

=15055160,38+626966,34118755069,8

=0,13 (7.7)

3. Rentabilitatea vînzărilor (prestării serviciilor):

R v=Pb

V t

∙100 %=17108136,79118755069,8

∙ 100%=14,4 % (7.8)

4. Rentabilitatea financiară (pentru coloana de autocamioane):

R f=Pn

CΣcam ∙100 %=15055160,38

101646933∙ 100%=14,81 % (7.9)

Calculul venitului din transportări (coloana de autobuze)

1. Tariful pe venit (pentru un coeficient de acumulare de Nacm=1,17):

t=Siab ∙ N acm=1,58 ∙1,17=1,848 lei / paskm (7.10)

2. Venitul din transportări (încasarea netă):

V t=t ∙ PtotÎTA=1,848 ∙27262225=50396949,14 lei (7.11)

Calculul profitului (coloana de autobuze)

1. Profitul brut:

Pb=V t−C Σab=50396949,14−43362734,52=703421,62 lei (7.12)

2. Impozitul pe venit (profitul impozabil):

I v=0,12 ∙Pb=0,12 ∙703421,62=84410,59 lei (7.13)

3. Profitul net:

Pn=Pb−I v=703421,62−84410,59=619011,03 lei (7.14)

Calculul rentabilității (coloana de autobuze)

1. Rentabilitatea resurselor consumate:

Rrc=Pb

CΣab ∙ 100 %= 703421,62

43362734,52∙ 100 %=1,62% (7.15)

2. Coeficientul încasării nete:

K în=Pn+Camr

V t

=619011,03+8157,250396949,14

=0,012 (7.16)

3. Rentabilitatea vînzărilor (prestării serviciilor):

35

Page 36: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

R v=Pb

V t

∙100 %= 809552,024956513,12

∙ 100 %=16,33 % (7.17)

4. Rentabilitatea financiară (pentru coloana de autobuze):

R f=Pn

CΣcam ∙100 %= 619011,03

43362734,52∙100%=1,42 % (7.18)

Calculul termenului răscumpărării investiției în mijloace de transport pe

întreprindere

1. Profitul net total pe întreprindere:

PnΣ=Pn

cam+Pnab=15055160,38+619011,03=15674171,41lei (7.19)

2. Rentabilitatea financiară a întreprinderii de transport:

R f=Pn

Σ

CΣÎTA ∙100 %=1,08 ∙100 %=108 % (7.20)

3. Costul de bilanț total al mijloacelor de transport:

CBt=A sccam ∙CBcam+ A sc

ab ∙ CBab=65 ∙500000+6 ∙ 800000=32980000 lei (7.21)

4. Termenul de răscumpărare a investițiilor în mijloacele de transport:

T ri=CBt

PnΣ = 132980000

15674171,41=2,10 ani (7.22)

36

Page 37: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

CAPITOLUL VIII: Indicatorii tehnico – economici ai întreprinderii de transport auto

Nr.Indicatorii

Simbolizarea,

unităţile de

măsură

Valoarea indicatorilor

Camioane Autobuze

1. Numărul scriptic de automobile Asc , unit. 65 66

2.Coeficientul de pregătire

tehnicăt 0,9 0,81

3. Coeficientul de emisie la rută e 0,88 0,79

4. Timpul de serviciu TS, ore 10,904 7,62

5. Parcursul zilnic total Ltur , km 412,16 128,3

6. Parcursul zilnic încărcat Lînctur 199,99 119,98

7. Capacitatea medie de încărcare qn , t(pas.) 18 50

8.Coeficientul de utilizare a

parcursului realβ 0,48 0,93

9.Coeficienții de utilizare a

capacităţii de încărcare reali

s

d

0,8

0,77

1,00

1,0055

10. Volumul transportărilor P, t∙km(pas∙km) 118755069,8 50396949,14

11. Veniturile întreprinderii Vt, lei 11858640,3 4956513,12

12. Numărul angajaților Nap 158

13. Cheltuieli anuale CΣ , lei101646933 43362734,52

145009667,5

14.Rentabilitatea resurselor

consumateRrc,% 168,3 1,62

15. Coeficientul încasării nete Kîn 0,13 0,012

16. Rentabilitatea vînzărilor R v, % 14,4 16,33

17. Rentabilitatea financiară R f , %14,81 1,42

108

19. Profitul brut Pb, lei 17108136,79 703421,62

20. Impozitul pe venit Iv, lei 2052976,41 84410,59

21. Profitul net Pnet, lei1500055160.38 619011,03

156741171,41

22.

Termenul de răscumpărare a

investițiilor în mijloacele de

transport

T ri, ani 2,10

37

Page 38: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Concluzie

Activitatea economică a oricărei întreprinderi şi dezvoltarea ei ulterioară se bazează în

primul rînd pe o proiectare tehnologică durabilă şi pe o prezicere acceptabilă a viitorului

întreprinderii.

Analizînd rezultatele obţinute mai sus, se observă că întreprinderea proiectată este una

profitabilă, rata profitului obţinută fiind în limite destul de bune. Însă sunt şi factori care

influenţează negativ profitul, cum ar fi cei de natură tehnică şi exploataţională, şi anume:

1. Consum ridicat de combustibil, lubrifianţi, materiale de reparaţie etc;

2. Condiţii nefavorabile de exploatare (starea rea a drumurilor);

3. Rute relativ scurte, cu întreruperi mari de timp, care duc la pierderea timpului util.

Pentru a asigura o creştere stabilă a profitului putem întreprinde următoarele:

Scăderea consumului de combustibil, a lubrifianţilor prin alegerea unui regim de

viteză proporţional cu lucrul autovehiculelor, dar şi prin implementarea tehnologiilor noi de

testare, care să înlăture sau să prevină apariţia unor defecte ce duc la consumul excesiv de

combustibil şi ulei;

Trecerea la curse (rute) mai lungi, care deşi necesită cheltuiele mai mari, au şi o

rentabilitate mai bună;

Alegerea unui astfel de regim de lucru pentru conducători-auto, astfel încît să se

micşoreze numărul lor.

Ca celulă a economiei naţionale întreprinderea de transport auto fiind formată din

subsisteme, este la rîndul ei o subsistemă în cadrul unei sisteme mai mari – ramura de transport în

cadrul sferei de servicii a economiei naţionale. În sistemul dat întreprinderea de transport auto este

o componentă de bază ce produce lucru util, fiind un sistem deschis cu relaţii cu mediul extern,

intrările căruia pot fi prezentate sub forma de surse materiale, surse de mună, investiţii, inovaţii.

Astfel responsabilităţile întreprinderilor de transport auto se rezumă la:

a. Asigurarea transportului de mărfuri şi de călători calitativ şi în termenii stabiliţi;

b. Să îndeplinească comenzile de stat pentru asigurarea necesităţilor apărării şi protecţiei

statului;

c. Să asigure corespunderea stării tehnice a mijloacelor de transport şi căilor de

comunicaţie cerinţelor securităţii;

d. Să protejeze mediul ambiant.

Rolul ÎTA este acordarea serviciilor de transport de mărfuri şi de călători şi asigurarea

fluxului de finanţe.

Planificarea corectă a resurselor financiare, le permite înmtreprinderilor de transport să se

menţină, şi chiar să elaboreze cîteva strategii de dezvoltare pe termen lung în timpul apropiat.

38

Page 39: Proiect MTA

I.T.T.A. 527.1. 4. 2. 613Nr. documentMod Coala

Coala

DataSemnat

Desigur, în activitatea lor, întreprindererile se întîlnit cu diverse probleme, care trebuie

depăşite, în acest context depistarea erorilor se poate face doar ţinînd cont de planul iniţial după

care s-a dezvoltat întreprinderea, în cazul nostru acest plan îl serveşte proiectul realizat. Calculînd

rentabilitatea economică, putem aprecia va aduce sau nu rezultate pozitive activitatea noastră ca

întreprinzător.

Bibliografie

1. Tudor Alcaz, Iurie Guber, Natalia Starţeva: „Managementul întreprinderilor de

transport” (calculul indicatorilor de activitate a ÎTA) – U.T.M. Chişinău 2006;

2. A. Corpocean, I. Rotaru: „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto” (coeficienții

de corectare) – U.T.M. Chişinău 2010;

3. Codul Muncii al Republicii Moldova;

4. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 59-62, 14 aprilie 2006.

39