Page 14 UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI IASI Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia MediuluiPROIECT laManagement si Ingineria Sistemelor de ProductieIndrumator proiect:Student: Cotfas MadalinaCoord.Prof.Dr.Ing: Lupu Luminia Grupa: 2304 A An : III CuprinsLansarea n fabricaie;................................................Amplasarea i planul general al ntreprinderii;..........................Proiectarea managementului produciei;..........................................Proiectarea asigurrii calitii;.......................................................Proiectarea activitii auxiliare i de reparaii;..............................Managementul resurselor umane;.....................................................Proiectarea managementului ntreprinderii...................................... 1.1Prezentarea produsuluiAnvelopele Latex sunt obinute din cauciuc natural care este un produs de origine vegetal, o suspensie apoas secretat sub forma unor incluziuni in celulele cojii sau frunzelor plantelor producatoare de cauciuc.Cauciucul natural conine 93-94% hidrocarbur, cauciuc (poliizopren) si alte componenete. n extractul acetonic, care este 1,50-3,50%, se gasesc acid oleic, acid linoleic, acid stearic,sterine, glucide, carotinoide. Substantele cu continut de azot prezente n cauciucul natural sunt n principal albuminele si aminoacizii rezultai din descompunerea acestora, influennd viteza de vulcanizare i conferind o anumita protecie antidegradant, mrind absobia de ap. Macromoleculele cauciucului natural conin uniti de izopropen: Fabricarea unei anvelope nu este pur si simplu turnarea cauciucului intr-o matrit. Este un proces complex, care necesita o atenie extraordinar la detalii, majoritatea anvelopelor, sunt realizate manual cu mare atentie la calitate. Sistemul de calitate este masurat de multe ori de-a lungul procesului de fabricaie, se aplic n mod egal si cu aceeai rigurozitate in toate fabricile din intreaga lume. Aceasta garanteaz acelasi nivel de calitate ori de cate ori una dintre anvelope este in producie. Anvelopa este o sum complex a unei multitudini de pari.Succesul ei depinde de modul n care fiecare parte lucreaza impreun ca un intreg. Este un produs extrem de avansat folosind o mare varietate de materii prime. De fapt, mai mult de 200 de parti componente merg in procesul de fabricare a unei anvelope moderne. Aceste componente se mpart in cinci grupe:1. Cauciuc natural. Principalul component al straturilor benzii de rulare a anvelopei.2. Cauciuc sintetic. Un element esenial n benziile de rulare ale anvelopelor utilitarelor si 4x4.3. Negru de fum si silica. Utilizat ca agent de consolidare pentru a mbunatai caracteristicile de uzur ale anvelopei.4. Cabluri metalice si textile. Acestea compun scheletul anvelopei si garanteaz geometria si rigiditatea sa.5. Numeroi ageni chimici. Confer proprietai speciale anvelopei precum rezistena redus la rulare sau aderea foarte mareMetoda de obinere Procesul de obinere a unei anvelope incepe cu o seleie a diferitelor tipuri de cauciuc, raini speciale, negru de fum, pigmeni, antioxidani, bioxid de siliciu si alti aditivi care se vor combin pentru a conferi caracteristicile dorite. Pentru fiecare din componentele principale ale anvelopei se folosesc compui diferii. Un malaxor special combina diferitele materii prime pentru fiecare compus intr-o past omogen de culoare neagr si consistent. Pentru a asigura conformitatea amestecului, acest proces este supravegheat computerizat. Materialele compuse sunt trimise apoi spre a fi formate in flancuri (pereti laterali), benzi de rulare si alte componente ale anvelopei. n acest punct poate incepe asamblarea anvelopei. Primul compus care intra pe maina de produs anvelope este cauciucul interior, stratul de etanseizare produs dintr-un cauciuc care opreste trecerea apei si aerului si care va lua forma unui tub interior nlocuind funciile camerei la anvelopele clasice. Urmeaz apoi carcasa si breakerele (numite si centuri), cel mai adesea fabricate din otel si poliester. Acestea dau rezistenta anvelopei in acelai timp lasand-o flexibila, breakerele sunt tiate si montate la dimensiuni si unghiuri precise, specificate in proiectul anvelopei, pentru ai conferi acesteia caracteristicile de manevrabilitate si tinuta de drum urmarite. Urmeaz montarea talonului, doua inele formate din impletituri de sarm de otel imbracate in bronz. Talonul asigura etanseitatea imbinarii anvelopei cu janta. Banda de rulare si peretii laterali (flancurile) sunt apoi pozitionate deasupra breakerelor si carcasei si presate puternic. Rezultatul este o anvelopa "necoapta" care nu a fost supus nca vulcanizarii. Ultimul pas este vulcanizarea. Anvelopa "necoapta" este plasat intr-o matria si umflata puternic pentru a forma profilul benzii de rulare si marcajele de pe exteriorul flancului. Intreg ansamblul este incalzit apoi la peste 150 de grade Celsius pentru 12-15 minute pentru a vulcaniza cauciucul. Acest interval de 12-15 minute se refera la anvelope de autoturisme si vehicule comerciale usoare, anvelopele offroad si industriale suport procese de vulcanizare de pana la o zi. Fiecare anvelop este verificat si mostrele sunt extrase de pe banda si testate. Unele sunt inspectate cu raze X, altele sunt tiate pentru a cauta defeciuni, altele sunt rulate pe bancuri iar altele sunt testate pe strada pentru evaluarea inutei de drum, durabilitaii si economiei de carburant.1.2Identificarea clienilor potenialiCHESTIONAR 1.Suntei posesorul unui autovehicul?DaNu2. Folosii anvelope de la firma Latex pentru masina dumneavoastr?DaNu3.Ce v place mai mult la acest produs?CalitateaPretul 4.Conteaz preul sau calitatea? Preul CalitateaAmndouIndiferent5.La cumpararea unei anvelope luai n considerare sfatul unui prieten? DaNuPoateUneori6.Ct de des schimbai anvelopele la vehicolul dumneavoastr? Anual La 2 anin funcie de km parcuri 7.Suntei fidel unei anumite firme de anvelope ?DaNuPoateUneori8.Suntei mulumit de calitatea acestui produs?DaNuPoateUneori1.3Identificarea factorilor de succesFactorii cheie de success sunt indicatori care arat de ce o inteprindere reuete sau eueaz ntr-un anumit domeniu. Pentru anvelope factorii de success sunt prezentai n tabelul 1: Tabelul 1Factori cheie de succesImportanta (1-5)1. Cost redus de fabricaie42. Dezvoltarea unei reele dedistribuie43. Pre scazut al materiilor prime54. Tehnologia nepoluat55. Fora de munc calificat46. Calitatea produsului47. Campanii pt. publicitate48. Satisfacerea cererii clienilor41.4 Identificarea legaturilor inteprinderii cu mediul externLegturile inteprinderii seciei de producie al anvelopelor Latex sunt prezentate n tabelul 2. Tabel 2 Legturile inteprinderii cu mediul externFelul mediuluiComponenteIdentificareDirectClieniFurnizoriInstituii guvernamentaleFabrici de autoturisme, angrosisti i retaileri in domeniuMaterii prime, utilitaiGuvern, garda financiarIndirectEconomicTehnologicSocialPolitic ConcurenionalInternaionalInflaie, curs valutar, dobnziApariii de noi tehnologiiRepartiie demografic, cultura naionala, valori eticeReglementri ale coduluifiscal, reglementri ale codului munciiAlte marci distribuite pe piaCrize pe plan mondialFURNIZORII DE MATERIE PRIMFURNIZORII PRODUCATORIDE MATERIE PRIMBANCIS.C LATEX S.R.LACTIONARI DISTRIBUITORIFig. 1 Legturile inteprinderii cu mediul extern1.5Proiectarea actiunilor promotionaleDintre mijloacele de publicitate recomandate de literatura de specialitate am optat pentru o publicitate intensiv concretizat n:Bannere in marile centre comerciale Internet- realizarea unui site propriuReclame TV difuzate la ore de varf in care audienta e maximaFlyereCampanii de sponsorizare a unor sportivi Brouri informative ETAPA II. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTERPRINDERII 2.1Determinarea plasamentului inteprinderii cu ajutorul metodei ELECTREAmplasarea intr-o anumit localitate a unui obiectiv se realizeaz inndu-se seama de mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt: sursele de materii prime, de combustibili i energie, sursele de recrutare a forei de munc.Considerm c secia va fi amplasat pe lng o aglomeraie urban din Romnia care s ne asigure faciliti de recrutare a forei de munc . Analiznd posibilitile de amplasare ale acestei secii s-a ajuns la concluzia c exist mai multe variante de amplasament.V1- SIBIUV2-TIMISOARA V3-IAIV4-BUCURESTIIn funcie de fiecare variant aleas trebuie analizate urmtoarele criterii:C1- cheltuieli pentru aprovizionare C2-posibilitai estimate de vanzare a produsuluiC3-gradul de poluare in zona vizatC4-infrastructuraC5-distana faa de poteniali clieniAnaliznd cele patru variante din punct de vedere al celor 5 criterii s-a obinut matricea aprecierilor calitative redate n tabelul 2.1.Tabelul 2.1C1C2C3C4C5V1280F.B9B200V2250B7F.B180V3200B5B185V4180S5S150n cadrul aprecierii calitative se acord:Celui mai bun calificativ 1 i 0 calificativului necorespunztor. Celelalte primesc valori ntre 0 i 1.Pentru aprecierea calificativelor C1 i C2 se acord 1 pentru cea mai bun variant i 0 pentru varianta necorespunztoare. Celelalte primesc valori ntre 0 i 1. Tabelul 2.2C1C2C3C4C5S1108678S287768S388896S497786KJ3530283028KJ = 151K1 = 35/151=0,23K2 = 30/151 = 0,19K3 = 28/ 151 = 0,18K4 = 30/151 = 0,19K5 = 28/151 = 0,18 Cazul 1 pentru C1:U11 = (280-180)/(180-280) = 0U21 = (250-280)/(180-280)= 0,3U31 = (200-280)/(180-280) = 0,8U41 = (180-280)/(180-280) = 0Cazul 2 pentru C2 :B = 0,5Cazul 3 pentru C3:U11 = (9-9)/(5-9) = 0U21 = (7-9)/(5-9) = 0,5U31 = (5-9)/(5-9) = 0U41= (6-9)/(5-9) = 0,75Cazul 4 pentru C4:B = 0,5Cazul 5 pentru C5:U11 = (200-200)/(150-200) = 0U21 = (180-200)/(150-200) = 0,4U31 = (185-200)/(150-200) = 0,3U41 = (150-200)/(150-200) = 0 Tabel 2.3C1C2C3C4C5V100,5010V20,300,50,50,4V30,80,5000,3V4010,750,50KJ0,230,190,180,190,18b. Calculul coeficientului de concordan:Cv1v2 = ( 0,19+0,19) = 0,38Cv1v3= (0,19+0,18+0,19)=0,55Cv1v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6Cv2v1= (0,23+0,18+0,18)=0,59Cv2v3= (0,18+0,19+0,18)=0,55 Cv2v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6Cv3v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78Cv3v2= (0,23+0,19)=0,42Cv3v4= (0,23+0,18)=0,41Cv4v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78Cv4v2= (0,19+0,18+0,19)=0,56Cv4v3= (0,19+0,18+0,19)=0,56 Tabel 2.4V1V2V3V4V10,590,780,78V20,380,420,56V30,550,550,56V40,600,600,41c. Calculul indicelui de discordanTabelul 2.5V1V2V3V4V10,501,000,50V20,500,500,40V30,800,500,80V40,501,000,75V1V2 = 0,5V1V3 = 0,8V1V4 = 0,5V2V1 = 0,5V2V3 = 0,5V2V4 = 1V3V1 = 1V3V2 = 0,5V3V4 = 0,75V4V1 = 0,5V4V2 = 0,4V4V3 = 0,8Se calculeaz matricea diferenelor ca fiind:D= C(Vg,Vh) D(Vg,Vh)Rezultatele se trec ntr-un tabel ce conine 5 coloane i 4 linii. Pe diagonala primelor patru linii i coloane nu avem valori. Diferenele se trec n ultima coloan a tabelului 2.6 Tabel 2.6V1V2V3V4VgVhV10,09-0,220,200,07V2-0,12-0,080,16-0,4V3-0,250,05-0,24-0,44V40,10-0,40-0,34-0,64Cea mai mare valoare de pe ultima coloan indic varianta optim. Se observ c varianta optim este V1 adic amplasarea zonei industriale se va realiza n oraul Sibiu.2.2Amplasarea inteprinderii pe teritoriul localitiiInstalaia de fabricare a anvelopelor, va fi amplasat pe o platform industrial din localitatea Sibiu deoarece aceast soluie permite aprovizionarea cu materii prime, alimentarea facil cu energie electric, termic, cu ap, de servire feroviar si rutier. 2.3Stabilirea relaiei de dependen dintre diferitele compartimente i secia proiectatRelaia de dependen dintre compartimente i secie de producie a anvelopelor Latex sunt prezentate n figura 4.1Pavilion administrativ2Cabinet medical3cantina4Pavilion cercetare5C.T.C.6Sectia S17Sectia S28Sectia S39Sectia S410Depozit materii prime D111Depozit combustibil D212Depozit ambalaje D313Depozit produs finit D414Sectia mecano-energetica15Sectia transporturi LEGENDARelaiile de dependen dintre compartimentele din inteprindere i secia de producie - departarea necesar - departare preferabil - vecinatate preferabil -vecinatate necesar -vecinatate indiferent2.4Alegerea felului cldirilorLa proiectare trebuie s se asigure c cerina de baz adapostirea n mod economic a activitilor ce se desfoar, folosirea optim a suprafeelor de producie, comportamentarea relaionala a suprafeelor destinate activitailor funcionale precum i asigurarea unor condiii corespunztoare de iluminare , de condiionare a aerului, de izolare fonic.Avnd n vedere specificul procesului tehnologic care se desfoara n firma noastr s-a optat pentru sistemul monobloc pe vertical. Sistemul ales are urmatoarele avantaje:Folosirea eficient a terenurilorReducerea distanelor de transportAlegerea formei cldirilor se face inandu-se seama de fluxul general al materiei, de suprafeele necesare diferitelor unitai de producie, a soluiilor de amplasare a utilajelor.Pentru forma cladirilor s-a optat pentru litera i deoarece satisface cel mai bine necesitile fluxului nostru tehnologic.2.5Modalitati de extindere a cldiriintruct secia proiectat are prevzute dezvoltari ulterioare s-au luat n calcul suprafee pentru extindere. S-a ales varianta extinderii n lungul cldirii deoarece satisface cel mai bine specificul tehnologic. Modul de extindere al cldirilor este prezentat n figura 1.Fig 1.2.6 Stabilirea structurii de productieSECII DE BAZSECIA 1SECIA 2SECIA 3SECIA 4INTREPRINDEREA DE OBINERE A ANVELOPELORSECII AUXILIARESECIA ENERGETICSECIA DE REPARAIICOMPARTIMENTUL DEPOZITARESECII DESERVI RECOMPARTIMENTUL TRANSPORTLABORA TOAREDE CERCETAREDE CONTROL2.7 Amplasarea sectiei de organizare a intreprinderiiLa elaborarea planului general de organizare a ntreprinderii s-a inut cont de urmtoarele cerine:Cldirile seciei de producie i depozitele s fie amplasate n concordanu fluxul tehnologic, evitndu-se ncrucirile dintre fluxurile de oameni icel de materiale;Fluxurile de materii prime, materiale, produse finite trebuie s se desfoarepedrumulcelmaiscurtpentruarezultacelemaimicicheltuielidetransport;Seciile auxiliare se vor amplasa lng seciile de baz cu care au cele maimulte legturi;Cldirile se vor amplasa astfel nct s se asigure posibilitatea extinderii n viitor cu costuri ct mai mici.SECIA DE PRODUCIE A ANVELOPELORDepozit materii prime D1Depozit materii auxiliare D2Receptie materii primeCabinet medicalAsigurarea calitatiiVestiarCantinDepozit produse finite D3Depozit combustibili D4Pavilion administrativPavilion cercetareSectia transporturiSectia mecanico-energeticaIntrare/Iesire personalLivrare produse finiteETAPA III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCIEI3.1 Justificarea necesitii i oportunitii tehnologiei adoptatJustificarea se face n funcie de numeroi factori ai criteriilor de alegere a unei instalaii tehnologice, respective a procesului de fabricaie care st la baza proiectrii instalaiei. Tabel 3.1Nr.crt Criterii Factori1Criterii tehnologice- simplitatea procesului:faze i operaii tehnologice ct mai puine fr fabricaii anexe, fr recirculri de materiale;- flexibilitatea procesului: adaptri uoare pentru obinerea unor produse diferite;- tehnologie cu consum ct mai sczut de energie;-stabilitatea procesului: process autoregrabil, usor de condus-dificultati tehnice - siguran in exploatare : tehnologie care reduce la minimum posibilitaile de avarii, incendii , explozii, nu produc substane toxice , necesita presiuni si tenperaturi normale. 2Materii prime si auxiliareCalitatea necesara : corespunzatoare normalor existente Asigurarea cu materii prime si auxiliare : posibilitati de procurare in prezent si viitor Depozitare: asigurari cu material sitmic si constantManipulare simpl si transporturi usoare3UtilitaiEnergie electric : putere instalat ct mai mic , far vatiaii de sarcin cu putine porniri si opririAgentul terminc: dac se procur uor , instalaii auxiliare necesare.4Produse secundareConsumatorii probabili , cunoscuti de la inceput cu necesarul lor.5UtilajePosibilitati de fabricare cat mai economiceMontajul: cu mijloace despul de complexeDurata de functionare cat mai mare3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productieAcetilenaProaspat gazsolventAcid clorgidric gazos452 13Monovinil acetilen6 Acrilonitril brutProd.usoareAcrilonitril79108rezidiiProduse greleSchema tehnologic a instalatiei de sintez a acrilonitrilului din acetilen : 1 reactor2 coloana de absorbie3 coloana de desorbtie 4 separator5 coloana de absorbtie a monovinilacetilenei 7, 9, 10 coloane de distilare8 separatorReactorul este de tip coloan, cptusit cu un strat de cauciuc , acoperit cu trei straturi de crmida antiacid.Soluia de catalizator ocupa 2/3 n naltimea reactorului. La baza acestuia se trimite acetilena proaspt si recirculat, la un raport molar 6:1 fat de acidul cianhidric care se injecteaz in reactor , mai sus, in faza lichid. Pentru a realiza un contact cat mai bun intre reactani, reactorul este prevazut cu umplutur. Temperatura este de 80c .Excesul mare de acetilen este necesar deoarece HCN deplaseaz acetilena din complxul sau catalytic cu clorura cuproasa.n asemenea condiii conversia acetilenei este de 10-15%. Temperatura este de 80C este impusa de necesitatea desorbitei cat mai rapide a acrilonitrilului din produsul de reacie de evitarea acumularii produselor secundare, de evitarea catalizrii componentelor catalizatorului de de asigurare unei viteze de reacie corespunztoare.Produsul de reacie se supune absorbtieiin ap pentru reinerea acrilonitrilului sub form de solutie 2-3 %. Se retine in ap , o parte din vinil acetilen, divinilacetilen, aldehid acetic, lactonitril si cianbutadien. Soluia apoas de acrilonitril se supune separarii cu abur coloana 3 , la partea la partea superioara acestuia se separ un azeotrop, care conine 12% ap, i 88% acrilonitril . Apa de la baza coloanei de stripare 3 care mai conine o parte din produsele greu volatile, cianbutadien si lactonitrilul se recircula in coloana de abserbie.Una din dificultaile majore ale acestui procedeu este pierderea activitaii catalizatorului, datorit acumulrii de rsini si clorur de amoniu. 3.2.1 Proiectarea graficului de productie Et.VulcanizareBanda de rularePliuriTalonExtrudareAmestecaretimp3.2.2 Eloborarea graficului de productieGradul de dezvoltare a cerinelor recomandate pentru operatorul chimist este difereniat pe trei niveleFoarte important (F) Important (I)Neimportant (N)Graficul gradului de dezvoltare a cerinelor recomandate pentru operatorul chemist CERINENIVEL DE APRECIEREFIN1. Acuitatea vizuala 2. Acuitatea auditiv3. Atenia concentrat4. Atenia distributiv5. Rezistena neuro-psihic6. Rezistena la monotonie7. Dexteritatea manual 8. Inteligena9. Contieniozitatea3.3 Stabilirea structurii procesului de producieStructura este prezentat n tabelul de mai jos : Tabel 3.3Nr. CrtFelul procesuluiCaracterizareConcretizare1.Procese de bazaProcesele n care materia prim este transformat n produs finit- Amestecare- Extrudare- Talon- Pliuri- Banda de rulare- Vulcanizare2.Procese auxiliareProcesele care conduc la realizarea unor produse sau lucrari de baza al inteprinderii dar care condiioneaza buna desfaurarea a proceselor de baza- Secii de reparaie a utilajelor- Secii energetice- Urmarirea, reglarea msurarea i nregistrarea parametrilor tehnologici3.Procese de servireProcesele care contribuie la realizarea normal a proceselor de baz i auxiliare- Secii transport - Secii depozitare- Control tehnic de calitate4.Procese anexeAsigura valorificarea deeurilor- Valorificarea unei pri3.4 Caracterizarea procesului tehnologicProcesul tehnologic este caracterizat n tabelul de mai jos :Tabel 3.4Nr. CrtCARACTERIZAREVALORI1.Felul procesuluiContinuu2.Tipul producieiSerie3.Destinaia proceselor- Intern 70%- Extern 30%4.Factori care influeneaz organizarea produciei- Natura materiei prime- Natura procesului tehnologic- Natura produsului finitETAPA IV. Proiectarea asigurrii calitaii 4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calitiiControlul calitii produselor i serviciilor se planific la nivelul activitii fiecrei firme, iar alctuirea planurilor se realizeaz pe baza formulrii obiectivelor.n scopul realizrii controlului calitii este necesar s se stabileasc obiectivele strategice ale calitii, obiective care depind de principalii factori ai calitii: pieele - devin tot mai exigente att din partea cererii, ct i din partea ofertei i se specializeaz funcional. Aadar, un obiectiv determinant al controlului calitii n cadrul firmelor este de a asigura flexibilitate n satisfacerea cererii care se specializeaz. Acest obiectiv presupune fixarea performanelor produselor (urmrite i mbuntite) -productivitatea, fiabilitatea, disponibilitatea, randamentul, reducerea polurii de orice fel precum i crearea de condiii tehnologice echipamente i metode de control capabile s identifice i s msoare calitatea produselor. personalul necesit noi cunotine i deprinderi obinute prin educaie continu la locul de munc, i nu numai. Preteniile fa de calitatea pe care o asigur lucrtorii la locurile de munc sunt evideniate prin obiective ca extinderea conceptului de control al caliti produciei, avnd ca impact zero defecte. resursele financiare se urmrete reducerea costurilor de producie, care se poate realiza prin creterea productivitii muncii prin automatizare. Dar i aceasta necesit investiii, deci efectul ei asupra reducerii costurilor apare diminuat. Se mai poate aciona asupra costurilor calitii nsi, iar aceste aciuni depind de condiiile interne i externe ale firmei. materialele se modific i se diversific. Se impune folosirea probelor fizice i chimice de laborator i a unor echipamente de control adecvat. utilajele i tehnologiile folosite dac firma prevede s mecanizeze i s automatizeze noi procese n viitor, calitatea obiectelor muncii prelucrate n aceste procese va trebui aliniat la noile condiii. managementul firmei este singurul n msur s coreleze eforturile tuturor compartimentelor care au responsabiliti n asigurarea calitii produselor i serviciilor livrate pe pia. 4.2 Proiectarea atributiilor compartimentelor de asigurare a calitiiInginerii care conduc procesele de productie au in principal urmatoarele atributii pentru obtinerea unei calitati superioare a productiei :~ Asigurarea executarii tuturor reparatiilor necesare la timp si avand un nivel calitativ ridicat~ Asigurarea cu materiale necesare executarii reparaiilor la timp~ Aprovizionarea continua cu materie prima de calitate~ Asigurarea cu forta de munc calificata a fiecarui loc de munc si schimb~ Crearea unui microclimat optim pentru fiecare loc de munca~ Asigur pregatirea, programarea si urmarirea productiei.4.3Proiectarea atribuiilor managementului seciei privind asigurarea calitiiAsigurarea seciei cu materie prim de calitateAsigurarea efecturii unor reparatii la timp i de calitate Asigurarea perfecionrii profesionale a angajailorAsigurarea unui climat de munc corespunztor4.4Proiectarea atribuiilor operatorilor chimiti privind asigurarea calitiiRespectarea disciplinei tehnologice i a disciplinei munciiParticiparea la cursurile de perfecionare organizate n cadrul secieiAsigurarea unui climat de munc corespunztor4.5 Puncte de controlNr. CrtFaza de fabricatieParametri controlaiFrecventa controlului1Pregatirea materiei primeCalitatea materiei prime Compozitia materiei primeDe doua ori pe zi2Pregatirea instalatieiVerificarea instalatieiO data pe zi3Purificarea apeiFiltrarea apeiO data pe zi4SterilizareDistrugerea bacteriilorDe doua ori pe zi5UscareTemperaturaO data pe zi6AmbalareModul de ambalareDe trei ori pe ziETAPA V. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DESERVIRE5.1. Proiectarea activitailor de reparaieIn activitatile de productie sunt necesare verificarea, intretinerea si repararea uitilajelor.5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatieElaborarea graficului ciclului de reparatie se face de la ultima reparatie capitala. Se presupune ca aceasta a fost facuta la inceputul anului 2014.Rt- revizie tehnica = 600Rcl= revizie curenta de gradul 1=6000Rc2= revizie curenta de gradul =120000Rk= revizie capital =36000Den. uitilajData ultimei revizii RkLunaIFMAIIASONDIan. 2014RkRtRtRtRtRtRtRtRtRtRt2015Rc1RtRtRtRtRtRtRtRtRc2Rt2016Rc1RtRtRtRtRtRtRtRtRtRt2017Rc1RtRtRtRtRtRtRtRtRtRt Rk=360000/720=500Rc1=6000/720=8,3Rc2=120000/720=166Rt=600/720=0,83Revizia capital se face aproximativ odata la 10 ani. Reparatia curenta de gradul 2 se face amproximativ o data la 6 ani, iar reparatia curenta de gradul 1 se face in fiecare an. Revizia tehnica se face de fiecare data dupa fiecare revizie de gradul unu si doi.5.1.2. Elaborarea planului de reparatiiDenumire utilajDurata de serviciu (ani)Nr. deschimburiCiclul de reparaii [h] Durata n zileCost [%Vi]RtRc1Rc2RkRtRc1Rc2RkRtRc1Rc2Rt9360060001200003600000,524150,551540Se va calcula:a) numarul de reparaii de acelasi fel intre doua reparatii de grad superior, astfel: numarul de reparatii curente de gradul 2 (Rc2), intre doua reparatii capitale(Rk), notat cu m:m=Rk/Rc2-1=360000/120000-1=2 numarul de reparatii curente de gradul unu(Rc1) intre doua Rc2, notat cu q: q=Rc2/Rc1-1=120000/6000-1=19 numar de revizii tehnice (Rt) intre doua (Rc1), notat cu r: r=Rc1/Rt1=6000/600-1=9b) structura ciclului de reparatii este prezentata in figura urmatoare:Denumire utilajNumr reparaiiRt1Rc1Rc2RkReactor95425.1.3 Proiectarea obiectivelor activitaii de reparaieCa obiective ale activitii de reparaie propunem :Meninerea utilajelor n perfect stare de funcionare Limitarea cheltuielilor necesare reparaiilor Executarea reparaiilor n timp i de calitate Reducere la minim a duratei de reparaie Modernizarea utilajelor 5.1.4 Proiectarea organizrii activitii de reparaieOrganizarea reparaiilor se face organizat.Toate lucrrile de eviden, planificare i executarea interveniilor la utilaje se efectueaz de ctre compartimentul mecanic. Avantaje:Producerea i achizitionarea pieselor de schimb n condiii avantajoaseSubordonarea ierarhic i funcional unicSpecializarea raional a suprafeelor de producie i forei de munc Dezavantaje : Personal de conducere n plus pentru conducerea i organizarea acestor activiti Separarea activitilor de ntreinere i reparaii de activitile produciei de baza5.2.1Proiectarea transportului intern5.2.1 Proiectarea obiectivelor organizrii transportului internDintre obiective menionm:Amplasarea raional a depozitelorFolosirea unor metode de lucru eficiente la lucrrile de ncrcare i descarcareMecanizarea i automatizarea unor operaii de transport Reducerea cheltuielilor de transport5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectare n organizarea transportului internPrincipalele obiective ale organizarii rationale a activitii de transport intern sunt urmatoarele:~ Intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizrii lui~ Amplasarea optim a depozitelor~ Folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de transportat~ Intretinerea si exploatarea judicioas a mijloacelor de transport din dotare~ Exploatarea mijloacelor de transport de catre persoane calificate~ Efectuarea reparaiilor asupra mijloacelor de transport n timp optim. 5.2.3 Stabilirea transportului ce se realizeaz n inteprindereDesfurarea conducerii, produciei i a muncii n cadrul sistemului de fabricaie comport o serie de operaii de transport pentru material, utiliti, informaii i personal. 5.3Proiectarea activitii de depozitare1. Rolul si locul depozitarii in activitatea firmeiDin punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existenta unor spatii special amenajate pentru primirea materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrat in sistemul logistic al unei ntreprinderi, depozitarea faciliteaz viteza de desfasurare a activittilor logistice si uureaza fluxul materiilor prime, materialelor si produselor de la sursa la destinaie.La inceput depozitarea era privit ca un rau necesar, crescand costurile distributiei produselor, far a contribui semnificativ la cresterea valorii oferite consumatorilor. Accentul a fost pus succesiv pe producie, vanzri si produs. Importanta depozitrii, ca activitate creatoare de valoare pentru client a fost evideniat abia odat cu impunerea orientarii catre consumator, specifica marketingului.Depozitarea a devenit parte integranta a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT ( Metoda Just in Time). Aceast tehnic urmareste in principiu reducerea stocurilor de materiale si produse.Anii 70 au marcat preocupari pentru aplicarea noilor tehnologii in domeniul depozitrii. Echipamentele moderne de manipulare a mrfurilor si dezvoltarea unor metode moderne de ambalare au fost repede imbraisate de responsabilii cu managementul spatiilor de depozitare.In anii 80 accentul s-a mutat asupra proiectarii si amenajarii spaiilor de depozitare, pentru ca in anii 90 preocuprile de eficientizare a activitilor de depozitare s se focalizeze asupra aplicaiilor tehnologiei informaiei, precum codul cu bara si schimburile electronice de date.2. Funciile depozitriiDintre funciile depozitrii cu implicaii directe asupra eficientei de ansamblu a logisticii, ducand la scaderea costurilor logistice totale amintim urmatoarele:Consolidarea transporturilorFormarea sortimentelor de marfuriFacilitarea unor operaii specificeCorelarea temporar a cererii cu ofertaO a doua categorie de funcii ale depozitrii au implicaii asupra serviciilor oferite clienilor, dintre care cele mai importante sunt:Formarea stocurilor conjuncturaleFormarea sortimentelor de marfuriSuportul producieiAsigurarea prezenei pe piaa3. Principiile operaionale ale depozitriiOdata stabilit necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in proiectarea acestuia. In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere:a) utilizarea la maximum a suprafetei utile;b) eficientizarea micarii materialelor;c) planificarea modalitailor in care marfurile vor fi depozitate.a) Utilizarea la maxim a suprafeei utileIn proiectarea unui depozit trebuie considerate aspecte precum numarul de etaje ale depozitului, naltimea depozitului si fluxul bunurilor in spaiile de depozitare. In mod ideal un spatiu de depozitare va avea un singur nivel, pentru a usura operaiile de manipulare a produselor si a economisi resurse importante.Indiferent de suprafata ocupat, in proiectarea depozitului se va urmari folosirea la maximum a volumului respectiv a inaltimii acestuia. Majoritatea depozitelor au o inaltime cuprins intre 6-10 m, dar inaltimea depozitelor moderne, automatizate poate ajunge la 24 de m. Folosirea unor rafturi sau a altor echipamente specifice face posibil depozitarea pe vertical a mrfurilor, utilizand la maximum suprafaa de depozitare.In proiectarea depozitelor trebuie de asemenea sa se in seama de fluidizarea fluxului mrfurilor in spaiile de depozitare, indiferent de gradul de incarcare a acestora. In general acesta presupune ca produsele sa fie descarcate din mijloacele de transport la un capat al depozitului, depozitate in zona central si livrate la celalalt capat al depozitului.b) Eficientizarea manipulrii materialelorEficiena in manipularea materialelor implica doua aspecte:- mrfurile sa fie manipulate de un numar cat mai mic ori pe distane cat mai mari;- realizarea unor economii de scar, ceea ce implic preferina pentru manipularea concomitenta a unor loturi sau cantitai cat mai mari dintr-un anumit produs.c) Planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitateIn proiectarea unui depozit trebuie sa se ina cont de specificul marfurilor depozitate, indeosebi de volumul si de greutatea acestora. Produsele voluminoase vor fi depozitate la marginea interioar a suprafetelor de depozitare, in vecinatatea culoarului de transfer al marfurilor, astfel incat distanta pe care sunt manipulate sa fie minim. Produsele de volum redus vor fi depozitate la nivelele superioare de depozitare, volumul si greutatea mica facilitand manipularea cu usurina a acestora.Produsele grele vor fi depozitate in apropiere de sol, pentru a minimiza costurile cu manipularea lor. Produsele de densitate scazuta ocup in general un volum mare, putand fi insa depozitate atat la nivelul solului cat si pe rafturile superioare. Produsele mrunte pot necesita rafturi sau sertare de depozitare.5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizrii depozitriiAsigurarea integritii materiilor prime depozitate Folosirea mijloacelor moderne de depozitareAccesibilitatea direct la materialelor depozitate Folosirea unor suporturi adevarate 5.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depoziteIn cadrul intreprinderii Latex S.R.L. unde este amplasat sectia de obtinere a anvelopelor este necesar sa existe trei zone de depozitare distincte :~ Zona de depozitare a materiei prime~ Zona de depozitare produs finit~ Zona de de depozitare combustibil5.3.3 Proiectarea fluxurilor de material din interiorul intreprinderiiFluxul de material din interiorul depozitelor de materii prime:DEPOZITAREAvantaje:Aceast amplasare permite o desfurare logic n succesiunea fireasc, far ntorsturi inevitabileAsigura un numar de trasee de transport i a spaiilor ocupate de acesteaPosibilitti mai largi de mecanizare i utilizare mai raional a forei de munc i a dotarilor de primire i livrareDezavantaje :Apar unele greuti ca urmare a aglomerrilor de flux ce pot aprea la anumite momenteEtapa VI. MANEGEMENTUL RESURSELOR UMANE6.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectieFISA POSTULUI1. Denumirea postului: Inginer chimist 2. Sectia: Secie de producie Anvelope3. Denumirea superiorului direct: Tehnolog 4. Cerine:a. Studii necesare: studii tehnice superioare Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica b. Limitele de vrsta- discriminatorie: - minimum 28 de ani - maximum 45 de aniVrsta ocupantului: - 38 de anic. Experienta minima de specialitate: - 3 aniExperiena titularului de post: - 4 ani d. Valoarea minima admisa pentru testul de:competenta profesionala: -10 competenta manageriala: -8Valoarea testului susinut de titular:competenta profesionala: -10 competenta manageriala: - 9,5e. Caliti fizice si morale - comportamentele deinute de titularul postuluicerute de funcie:- rezistenta fizica- dinamism- onestitate- inovatorf. Alte cerine solicitate de funcie:cunotine n activitatea de proiectare a diverselor instalaii pentru procese de obinere a polimerilor.- titluarul postului a fost proiectant de tehnologii de prelucrarea a diveri polimeri timp de patru ani.starea civila ceruta preferenial de funcie: indiferent- starea titularului de post cstorit5. Rolul postului:-organizeaz,conducesiraspundedebuna desfasurare a activitii in rndul subalternilor si. 6 .Atribuii si responsabiliti:In domeniul produciei:-Asigur incadrarea personalului in limitele planului de personal si salarizare a programului de productie a sectiei;-Elaboreaza propuneri de imbunatatire a programului de fabricatie in sectie; -Urmareste si asigura aprovizionarea pe locuri de munca cu materii prime;-Urmarete efectuarea controlului macroscopic n cadrul sectiei; -Propune lucrari de intretinere mecanica necesara;-Elibereaz seria de fabricatie si comunica datele de stampilare operatorilor de la etichetare si ambalare;-Verific buna funcionare a instalaiilor ;-Raspunde de utilizarea complete a capacitilor de producie;-Asigur buna gospodrire a seciei, si a bunurilor materiale din dotare; -Acorda asistent tehnica personalului subordonat In domeniul asigurarii calitatii:-Urmrete si rspunde de calitatea lucrrilor efectuate de ctre personalul subordonat;-Oprete executarea operatiilor n cazul apariiei unor neconformiti, anunnd seful ierarhic pentru aceasta;In domeniul implementarii de tehnologii, produse noi- Urmarete si particip la experimentrile din secie privind aplicarea la scar industrial de tehnologii si produse noi;In domeniul securitatii muncii, protectiei mediului si PSI:-Rspunde de cunoaterea si respectarea normelor de securitate a muncii, igienico-sanitare si PSI n zona de clasa D;-Urmarete dotarea echipamentelor cu dispositive de securitate a muncii;-Rspunde de pstrarea si manipularea substanelor periculoase cu respectatrea legislaiei n vigoare;-Nu permite depozitarea la locul de munc a materiilor prime, auxiliare sau finite n ambalaje necorespunztoare, nemarcate sau n locuri care pun in pericol att securitatea produselor, ct si securitatea angajailor.In domeniul resurselor umane:-Particip la edintele comisisei de disciplin din cadrul seciei;-Propune recompensarea sau sancionarea muncitorilor din subordine;-Colaboreaz la elaborarea si reactualizarea fielor de post pentru personalul subordonat;Generale-Rspunde de ndeplinirea tuturor atribuiilor si responsabilitilor cuprinse in fia de postului-Respect secretul de serviciu i principiul confidentialitii datelor specifice activitii desfasurate;7. Limite de competenta:- dispune oprirea instalaiei pe care o conduce n cazul apariiei unor avarii, accidente, calamitati;etc.- cele impuse de indeplinirea atribuiilor din fisa postului, Regulamentul Intern si legislaia n vigoare cu privire la activitatea desfurat.8. Relatii:a. Ierarhice - este subordonat directorului tehnic si de producieb. Functionale: cu serviciile Plan - Prognoza, Pregatire-Programare-Urmarirea Produciei, Asigurarea Calitii, Management, Marketing, Aprovizionare, Resurse umane, Oficiul de calcul.c. De control - CTCd. De colaborare - cu seciile de produciee. De reprezentare - cu liderul sindical al seciei si al societiiDirectorSef sectie.. Luat la cunostinta de catre ocupantul postului...6.2 Proiectarea cerinelor necesare pentru operator tablonistOperatorul tablonist are rolul de a asigura condiii corespunztoare de munca, de a asigura reparaia utilajelor n timp optim, de a instrui personalul si de a-l indruma spre o mai buna perspectiva profesionala.6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnSe stabileste pentru fiecare factor de oboseal individual, valori necesare pentru odihna active exprimate n procente din timpul productiv.Cota procentuala pentru timpul de odihna1. Efort prin solicitarea neutron-psihica= 1%2. Incordarea organelor de simt = 1%3. Monotonia muncii = 1.5 % 4. Solicitarea dinamica = 1.5 %480. . . . . . . . . 100% x. . . . . . . . . . . . 5% x= 24 minuteConsiderm c :Se lucreaz n 3 schimburiDurata unui schimb este de opt oreSe acorda doua zile libere pe sptmnDurata pauzei de masa este de 30 minute6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilorLMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMMJVSDLMMVariante_schimbA11111L22222222L33333L1111122222B222222L33333L11111111L22222L333C3333333L11111L22222L33333333L116.5 Proiectarea condiiilor de muncPentru asigurarea unor condiii de munca corespunztoare se stabilesc urmatoarele valori ale factorilor de ambian fizic si psihic, aa cum rezult din tabelul 6.5Nr. crt.Factori U.M.ValoareHala industrialTablou de comand1Microclimat:-temperatura-umiditate-viteza aerului-noxe oC % cm/s14-1640-6015-40Conform NPM16 1840 6015-2Iluminat Luxigeneral 300General i local200 - 5003Cromatica functional :-pereti-plafon-ui i pervazuri-utilaje -fond tablou de comanda-mobilieralbalbgrialbGriAlbMaroBej-Verde4Cromatica pentru securitate :-conducte-apa alb-gaz metan galben5Zgomotdb70 (pt frecventa medie)Pn la 70 (pentru frecven medie)6Muzica functionalaMuzica n 4 reprize distribuite astfel :- 15 min inainte si dupa inceperea programului;- 10 min nainte i dupa mas;- 15 min inainte de sfarsitul schimbului6.6 Proiectarea necesarului forei de muncLocuri de muncPentru brbiFuncii i studiiPentru femeipreferabil pot fi nlocuii de femeipreferabil pot fi nlocuite de brbaiFuncii de execuieElementareMediiSuperioareFuncii de conducereMediiSuperioare6.7 Proiectarea organigramei sectiei de productieStructura organizatoricSef de sectie coordonatorSef de sectie 1 inginer chimistmaistru chimistoperatori chimiti sef de sectie 2inginer chimistmaistru chimistoperatori chimiti sef de sectie 3inginer chimistmaistru chimistoperatori chimiti inginer instalatii psihologmaistru mecanicmecanicimuncitori calificai6.8 Calculul fondului de retribuire FunctiaNumar/SchimbNumar deSchimburiNumarTotalSalar lunarPe funcieSalar totalPe funcie1. Sef de sectie coordonator111450045002. Sef sectie schimb3394000360003.Ingineri chimisti specialisti3394200378004.Operatori chimiti 2363000180005. Psiholog111200020006. Maistru chimist1332500750007. Maistru mecanic133240072009. Mecanici23620001200010. Muncitori calificai25375200015000011. Secretariat/contabilitate31320006000=347500 leiEtapa VII. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTERPRINDERII7.1 Proiectarea misiunii intreprinderiiMisiunea sintetizeaz legea existenial a unei organizaii i expliciteaz viziunea acesteia. Ea determin evoluia organizaiei n sensul transformrii viziunii n realitate. Deci, exprimarea viziunii fondatorilor i a managerilor de vrf n legtur cu ceea ce trebuie s fac firma pe termen lung reprezint, n sensul cel mai larg, misiunea firmei.Viziunea unei organizaii reprezint o stare ideal proiectat n viitor i care configureaz o posibil i deziderabil dezvoltare a organizaiei respective. Ea presupune o gndire dinamic i capabil care s evalueze pe termen lung ansele de dezvoltare ale organizaiei si modul de a-si satisface potentialii client.7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderiiObiectivele ntreprinderiinsui mobilul nfiinrii unei ntreprinderi, al existenei, scopul confirmrii sale l constituie rezultatul pe care vrea, trebuie, ncearc s-l obin, la un nivel performant. Performana presupune ns nivelul tehnic (productivitatea mainilor i oamenilor), nivelul economic (cost sczut i cea mai bun calitate) i nivelul social (att prin rspunsul la nevoile consumatorilor, ct i prin salarii satisfctoare i un climat favorabil). n aceste condiii, ntreprinderea trebuie s rspund la un nivel superior cerinelor de tehnicitate, competitivitate, legitimitate i s obin eficacitate, eficien i efectivitate.n alt ordine de idei, obiectivele unei firme pot i trebuie s fie circumscrise principalelor niveluri de realizare n timp i spaiu, adic:- satisfacerea cererii pe msura manifestrii acesteia, n funcie de semnalul pieei din aval (pentru c vinzi ce ai produs, dar vei mai produce ce se cere i mai ales ce s-a vndut);- reducerea costurilor, dar nu prin diminuarea calitii;- creterea flexibilitii produciei (prin standardizri ale reperelor i operaiilor), pentru adaptarea rapid la condiiile mediului;- creterea fiabilitii i calitii produciei, adic producerea unor bunuri i servicii superioare celor de pe pia, dup opinia pieei;- reducerea timpului de livrare i deci diminuarea stocurilor;- asigurarea concordanei ntre obiectivele ntreprinderii i aspiraiile personalului.Obiectivele fundamentale ale ntreprinderii rmn ns profitul, creterea sau dezvoltarea, securitatea i responsabilitile sociale, acestea fiind condiionate att de calitatea i structura climatului intern, ct i de calitatea i amploarea relaiilor cu mediul.Pornindu-se de la scopul nfiinrii firmei, se pot stabili i analiza obiectivele fundamentale ale acesteia. Orice obiectiv fundamental este atins prin realizarea altor obiective derivate.Obinerea de profit trebuie s fie n concordan cu prevederile strategice ale firmei, pe termen lung, nu s devin un scop n sine. Preurile i tarifele prea mari pot influena negativ cererea, pot avea ca efect pierderea clientelei i, uneori, desfurarea unei activiti la ntmplare.Trebuie subliniat c profitul stimuleaz agentul s-i perfecioneze activitatea i, totodat, prin prelevarea unor pri la buget, contribuie la finanarea nvmntului, sntii, culturii, administraiei de stat i aprrii.Principalele forme ale profitului care se pot determina sunt:- profitul brut ca diferen ntre ncasrile obinute ntr-o perioad de vnzare a bunurilor realizate i cheltuielilor lor de producie;- profitul net care se obine dup scderea din profitul brut a salariilor ntreprinderilor, a dobnzii la capitalul investit, chiria pentru cldiri, arenda pentru pmnt, donaiile pentru activitile culturale, tiinifice i sportive.ntreprinztorii care produc cu costuri mai reduse dect cele medii, obin un profit suplimentar, iar cei care vnd la pre de monopol, obin un profit mult mai mare dect cel normal. Structura profitului normal se compune dintr-o parte care reprezint remunerarea muncii de coordonare i conducere a ntreprinztorului, iar o alt parte este constituit din recompensa (dobnda) pentru capitalul adus firmei.Spre deosebire de celelalte venituri, profitul are un caracter aleatoriu i depinde de succesul n afaceri ca i de succesul ntreprinztorului de a nu se confrunta cu o concuren distrugtoare cu tulburri politice sau financiare i cu restricii legislative.n concluzie, profitul este important pentru ntreprindere i societate deoarece face posibil dezvoltarea general a economiei.2. Funciile ntreprinderiiPrin definiie, funcia unei firme reprezint un ansamblu de activiti omogene i/sau complementare desfurate de un personal de o anumit specialitate, folosind metode i tehnici specifice.Principalele funcii ale ntreprinderii, derivnd din nsi obiectivele sale, sunt acelea de a vinde, a cumpra i utiliza factorii de producie de care dispune. Unei funcii i este specific utilizarea de concepte, cunotine, tehnici, metode, etc. din acelai domeniu, din domenii nrudite sau complementare.Funciile au un caracter dinamic, coninutu lor se schimb odat cu dezvoltarea economic, cu evoluia concepiilor privind managementul, cu amplificarea dimensiunii firmei i retehnologizarea ei, prin ncorporarea de noi atribuii, sarcini, prin dispariia altora, modificndu-se raporturile dintre ele.Principalele funcii ale ntreprinderilor sunt urmtoarele:- de cercetare dezvoltare;- de producie (prestare);- comercial;- de marketing;- financiar-contabil;- de personal.7.3. Proiectarea stagiilor pe domenii de activitateElaborarea oricarei strategii presupune o documentare amanuntita asupra activitatilor de ansamblu ale firmei si in mod special ale celor referitoare la domeniile : financiar, commercial, domeniul de productie, resurse umane, cercetare-dezvoltare si managerial.Numai o cunoastere profunda a aspectelor si tendintelor ce caracterizeaza fiecare din aceste domenii luate separat si apoi o evoluare a activitatii de ansamblu a firmei pot conduce la elaborarea unei strategii viabile, care sa poata fi apoi aplicata cu success.Domeniul financiar:-Sa creasca profitul din exploatare-Sa se asigure solvabillitatea firmei pe termen lung -Sa existe o evolutie rapida a cifrei de afaceriDomeniul financiar:-Incheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori-Personalul din acest domeniu sa aiba o pregatire tehnica si economica -Respectarea planului de reparatii capitalDomeniul productiei:-Folosirea unor materii prime si material de calitate -Stocurile mari de produce finiteDomeniul resurselor umane: -Calitatea buna a personalului-Atasamentul personalului fata de firma si obiectivele acesteia Domeniul managerial:-Folosirea unui sistem de management participativ-Folosirea unui sistem de motivare extrinseaca si intrinseca a personalului -Flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare.7.4 Alegerea unei metode de conducereMetoda conducerii prin proiectMetoda de conducere prin proiect este utilizat n rezolvarea unor probleme ivite n procesul de conducere, ntr-un termen scurt, n condiii optime i cu cheltuieli minime.Aceast metod se refer la stabilirea ordinii optime n executarea operaiunilor legate de proiect i un consum minim de resurse pentru realizarea activitii proiectate.Etapele ce se cer n aplicarea acestei metode:a)- definirea proiectului prin formularea clar a obiectivului i a indicatorilor de evaluare a lucrrii sau activitii;b)- organizarea conducerii i a structurilor care vor concura la execuia proiectului, numirea responsabilului de proiect, a elementelor operaionale i descrierea rezultatelor finale;c)- execuia proiectului avnd ca faze: planificarea i organizarea aciunii, repartizarea resurselor, coordonarea i ndrumarea colaboratorilor, motivarea diferitelor aciuni prin formularea de sarcini clare i uor de neles de ctre subordonai, precum i modul de colaborare cu diferite compartimente din unitate;d)- finalizarea proiectului i dizolvarea colectivului (se ntocmete documentaie cu privire la rezultatele lucrrii i a studiului de eficien, fcndu-se comparaiile posibile i necesare).Succesul acestei metode cere ca eful de proiect (managerul) s posede cunotine i aptitudini de conductor, dar s fie i un bun specialist.Problemele cu care se confrunt aplicarea acestei metode de conducere:- o instabilitate organizatoric (eful i colaboratorii ocup posturi cu caracter temporar);- ritmul rapid n care se succed deciziile, care sunt unice, iar uneori imprevizibile;- unele stri conflictuale care apar ntre personalul integrat n proiect i ceilali angajai ai organizaiei.7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat1. Sa se tina sedinte saptamanale. 2. Sa se aprecieze opiniile fiecaruia.3. Folosirea de imagini, grafice pentru ca esentialul din comunicare sa fie inteles si retinut.4. Tolerarea parerilor diferite.5. Limbajul corpului sa fie in concordanta cu idea transmisa.7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor1. Recompensarea orelor suplimentare. 2. Acordarea de prime de vacanta.3. Respectarea pauzelor.4. Aprecierea muncii angajatului.5. Abonamente oferite de catre firma pentru angajati pentru cursuri de perfectionare7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioaraRegulament:Obligaiile conducerii societiiConducerea societii n vederea bunei desfurri a activitii se oblig:S pun la dispoziia salariailor spaiu de lucru cu dotri, mijloace materiale i de lucru necesare asigurrii unor condiii corespunztoare de munc pentru atingerea standardelor de performan cerute ndeplinirii sarcinilor ce-i revin fiecruia;S urmreasc periodic modul n care dotarea compartimentelor de munc este realizat, n raport de cerinele i specificul fiecrei activiti;S organizeze activitatea salariailor innd cont de strategia de dezvoltare, preciznd prin fia postului atribuiile fiecruia n raport de studiile, pregtirea profesional i specialitatea acestora, stabilind n mod corect i echitabil volumul de munc al fiecruia;S rspund pentru legalitatea i oportunitatea dispoziiilor date subalternilor, att n cadrul societii ct i n afara acesteia;S organizeze periodic forme de instruire i formare profesional n raport de realizarea i calitatea muncii fiecrui salariat, indiferent de nivelul sau natura studiilor avute;S sprijine i s stimuleze iniiativa i capacitatea profesional a salariailor;S asigure condiiile necesare aplicrii dispoziiilor legale n vigoare referitoare la securitatea muncii i prevenirea incendiilor, timpul de lucru i de odihn, acordarea drepturilor pentru munc prestat;S plteasc drepturile salariale la termenele i n condiiile stabilite.S creeze condiii de prevenire i nlturare a tuturor cauzelor sau Salariaii au ndatorireaa) S i ndeplineasc cu profesionalism, loialitate, corectitudine i n mod contiincios ndatoririle de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar putea s aduc prejudicii societii;b) S se abin de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice n exercitarea atribuiilor ce le revin;c) S rspund, potrivi legii, de ndeplinirea atribuiilor ce le revin din funcia pe care o dein, precum i a atribuiilor ce le sunt delegate; d) S se conformeze dispoziiilor date de efii crora le sunt subordonai direct, cu excepia cazurilor n care apreciaz c aceste dispoziii sunt ilegale; e) S pstreze secretul de stat i secretul de serviciu n condiiile legii;f) S pstreze confidenialitatea n legtura cu faptele, informaiile sau documentele de care iau cunotiin n exercitarea funciei;g) S nu solicite sau s accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alii, daruri sau alte avantaje.h) S i perfecioneze pregtirea profesionala fie n cadrul societii, fie urmnd cursuri de perfecionare organizate n acest scop;i)De a lucra n societate cel puin cinci ani de la terminarea unei forme de instruire, specializare sau perfecionare cu o durata mai mare de trei luni, n ara sau n strintate;j)S se conformeze programului de lucru al societii;k) S anune, personal sau prin alt persoan, conducerea societii situaia n care, din motive obiective ori din cauza mbolnvirii absenteaz de la serviciu, n cursul zilei n care are loc absena, sau n cel mult 24 de ore;l)S aib o atitudine demna i corect, respectuoas, dnd dovad de iniiativ, creativitate, spirit constructiv, prezen de spirit, capacitate decizional operativ, diplomaie;m) S aduc la cunotina efilor ierarhici orice neregul constatat, abateri sau greuti n munc;n) S aib o comportare corect i demn n cadrul relaiilor de serviciu, s-i ajute colegii sau colaboratorii n aducerea la ndeplinire a obligaiilor de serviciu i s se suplineasc n cadrul specialitii lor;o) S se prezinte la serviciu n inut decent, s fac i s menin ordinea i curenia la locul de munc, conform sarcinilor ce-i revin prin fia postului;p) S fumeze numai n spaiile special amenajate;q) S cunoasc i s respecte politicile de securitate i protecia muncii i de prevenire i stingere a incendiilor;r) S nu utilizeze timpul de lucru n scopuri personale;s) S aduc la cunotin superiorului ierarhic orice abatere de la prevederile prezentului regulament svrit de ali salariai, sau, vizitatori ai societii;t) S respecte n totalitate prevederile prezentului regulament i s pstreze confidenialitatea privind coninutul acestuia7.8 Proiectarea unui contract de munca individualCONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCAIncheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a salariatilor*)Partile contractului:Angajator,persoanajuridica,_________________________________________cusediulin________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul ______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentata legal prin ____________________ in calitate de __________________Salariatul/salariata dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea ________________, str. __________________, nr. _______, judetul ____________ posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ______, nr. __________, eliberat/eliberata de _________________, la data de ___________, CNP___________________, autorizaie de munc/permis de edere n scop de munc seria ________, nr. ___________ din data __________________Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:Obiectul contractului: _________________________________________ Durata contractului: nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand sa inceapa activitatea la data de ________________; determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post.Locul de munca:Activitatea se desfasoara la (secie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc) __________________din sediul social/punct de lucru/alt loc de munc organizat alangajatorului_____________________________________________________2.Inlipsaunuilocdemuncafixsalariatulvadesfasuraactivitateaastfel: ___________________________________________________________________Felul muncii:Functia/meseria ____________________ conform Clasificarii ocupatiilor din RomaniaAtributiile postului:Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca *)F.Criteriile de evaluare a activitii profesionale a salariatului:________________________________________________________Conditii de munca:1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.2. Activitatea prestat se desfoar n condiii normale/deosebite/speciale de munc, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificrile i completrile ulterioare.Durata muncii:1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana.Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi / ore noapte)Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului colectiv de munca aplicabil.2. O fraciune de norm de _____ ore/zi, _____ ore/sptman_____________.a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte)b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.Concediul:Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu durata muncii (normaintreaga, fractiune de norma).De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________.Salariul:1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei.2. Alte elemente constitutive:a) sporuri __________________b) indemnizatii ______________b1)prestaii suplimentare n bani________________________________________b2)modalitatea prestaiilor suplimentare n natur__________________________c) alte adaosuri _____________3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:a) echipament individual de protectie ______________________b) echipament individual de lucru _________________________c) materiale igienico-sanitare ____________________________d) alimentatie de protectie ______________________________e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________L. Alte clauze:Perioada de prob este de ____________________ zile calendaristice;Perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca.Perioada de preaviz n cazul demisiei este de ______ zile lucrtoare, conform Legii nr. 53/2003 -Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare sau Contractului colectiv de munca aplicabiln cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca.M. Drepturi si obligatii generale ale partilor: 1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:dreptul la acces la formare profesional.dreptul la repaos zilnic si saptamanal.dreptul la concediul de odihna annual.dreptul la egalitate de sanse si de tratament.dreptul la securitate si sanatate in munca.dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.a)Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului.b) Obligatia de a respecta disciplina muncii.c)Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu. d) Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate. e)Obligatia de ra respecta secretul de serviciu.2. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:a)Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor. b) Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu.c)Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.d) S stabileasc obiectivele de performan individual ale salariatului; 4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:a)S nmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munc, anterior nceperii activitii.S acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munc, din contractul colectiv de munc aplicabil i din lege.b) Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.c)Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca.d) S elibereze, la cerere, un document care s ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfurat de acesta, durata activitii, salariul, vechimea n munc, n meserie i specialitate.e)Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului.N. Dispozitii finale:Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003 Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. _____/________ la Inspectoratul teritorial de munc, Municipiului Bucureti / Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale.Orice modificare privind clauzele contractuale n timpul executrii contractului individual de munc impune incheierea unui act adiional la contract, conform dispoziiilor legale, cu excepia situaiilor n care o asemenea modificare este prevzut n mod expres de lege.Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.O. Conflictele n legtur cu ncheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau ncetarea prezentului contract individual de munc sunt soluionate de instana judectoreasc competent material si teritorial, potrivit legii.Angajator,Salariat, Semntura____________ Data____________________ Reprezentant legal, ______________________Pe data de ________________ prezentul contract nceteaz n temeiul art. _______ din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificrile i completrile ulterioare n urma ndeplinirii procedurii legale. Angajator,________________________7.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindereMunca si Raspalat pe masura, doar la LATEX!7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager M + S + I / T = RM munc S - satisfacie I inteligen T - timp