proiect mgs

1. PREZENTAREA S.C. „INCSTAR” S.A.

Societatea comercială „INSTAR” S.A. este o firmă producătoare de încălţăminte destinată în special pentru femei şi copii, cunoscută în ţară şi străinătate şi care oferă potenţialilor săi parteneri comerciali sau investitori români şi străini o tradiţie îndelungată, personal calificat şi mijloace tehnico- economice pentru fabricarea şi promovarea produselor proprii.

1.1. Istoricul societăţii, situaţia generală prezentă şi viitoare

Societatea comercială „INCSTAR” S.A. s- a constituit prin preluarea parţială

a patrimoniului întreprinderii „FIPA”- Agnita şi anume a secţiei de, încălţăminte fiind organizată ca societate pe acţiuni, cu capital de stat în baza Legii nr. 15/07.08.1990, prin H.G. nr. 1296/1990 şi are ca obiect principal de activitate „producerea şi comercializarea de încălţăminte” în următoarea structură sortimentală:

a). – încălţăminte pentru femei şi copii; b). – încălţăminte confecţionată din piele, înlocuitori de piele, valorificări din

piele; c). – încălţăminte de stradă; d).– încălţăminte în următoarea gamă sortimentală: cizme, ghete, pantofi,

sandale. Societatea comercială „INCSTAR” S.A. este cunoscută în primul rând

pentru calitatea şi complexitatea executării de încălţăminte de orice tip, dar mai desfăşoară şi activităţi conexe, începând din anul 1994, cum ar fi producerea şi comercializarea de tălpi pentru încălţăminte.

Societatea este înmatriculată la Camera de Comerţ si Industrie a judeţului Sibiu, în Registrul comerţului nr. J 32/24 din 25.01.1991, iar codul de înregistrare fiscală este 811100, emis la data de 30.10.1992.

Fosta Întreprindere de Piele şi Încălţăminte – Agnita este atestată documentar din anul 1873 sub forma unei cooperaţii de producţie meşteşugărească.

In anul 1893 se construiesc hale noi, înfiinţându- se „Prima fabrică de piele, societatea cooperativistă din Agnita”, condusă de către Consiliul de Administraţie.

In anul 1983 societatea cooperativistă se transformă în societate anonimă. La 11 iunie 1984 prin Legea nr. 119/1948 are loc naţionalizarea principalelor

mijloace de producţie, dată la care şi Fabrica de Piele si Încălţăminte trece în proprietatea statului.

Analiza strategică INCSTAR Agnita

In anul 1948 – anul naţionalizării, în cadrul unităţii funcţionau 3 ateliere: tăbăcărie vegetală, tăbăcărie minerală şi încălţăminte, ce erau deservite de un număr de 144 de muncitori. In perioada 1964- 1966 tăbăcăria vegetală nemaifiind rentabilă se dezafectează, iar spaţiile existente au fost amenajate pentru fabricaţia de încălţăminte. Astfel, printr-o lucrare de investiţie de mică amploare, vechile hale sunt modernizate şi dotate cu 2 linii tehnologice cu utilaje noi.

In anii 1971- 1972 s-a construit o noua hală de producţie la secţia de încălţăminte, care este dotată cu încă două linii tehnologice noi şi utilajele necesare producţiei.

In anul 1990 secţia de încălţăminte s-a desprins din cadrul Întreprinderii de Piele şi Încălţăminte „FIPA”- Agnita.

Începând cu anul 1991, întreprinderea a cunoscut o reducere destul de puternica a activităţii datorită mai multor cauze cum sunt: starea precară a utilajelor, reducerea săptămânii de lucru la 5 zile, eliminarea lucrului prestat suplimentar, scăderea gradului de calificare a muncitorilor prin pensionarea masivă, unele conflicte de muncă, dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime odată cu desprinderea de tăbăcărie, creşterea gradului de complexitate a modelor.

Perioada 1992- 1994 marchează şi începutul unor cooperări cu firme din Anglia, Italia, Germania şi Elveţia, în paralel cu reducerea producţiei livrate pe piaţa internă.

Relaţiile partenerii străini s-au consolidat în această perioadă, existând premize favorabile pentru extinderea activităţii de export.

La sfârşitul anului 1994, societatea comercială „INCSTAR” S.A. – Agnita a realizat o cifră de afaceri de 1963,5 mil. lei cu un profit impozabil de 45,9 mil. lei, cu un număr de angajaţi de 742 persoane.

La data constituirii, capitalul social a fost de 65,5 mil. lei, capital care a fost majorat la 628,070 mil. lei ( conform H.G. 26/1992) si la 2777,5 mil. lei ( conform H.G. 500/1994) prin cererile de înscriere de menţiuni nr. 4079/20.09.1992 şi respectiv 3001/09.09.1994.

Societatea are în patrimoniu terenuri în suprafaţă totală de 13.053,38 m2, distribuite în două amplasamente, pentru care deţine certificat de atestare a dreptului de proprietate seria M 03, nr. 0920 emis la data de 15.03.1994.

In prezent, se urmăreşte retehnologizarea completă prin atragerea unor mijloace financiare atât prin împrumuturi bancare, cât şi prin atragerea unor clienţi dispuşi să utilizeze anumite linii de fabricaţie.

De asemenea, conducerea societăţii urmăreşte să realizeze un proces mai amplu de reorganizare a întregii societăţi în scopul revenirii în rândul firmelor cu renume, în domeniul fabricaţiei de încălţăminte.

Societatea se consideră pregătită pentru privatizare şi poate fi angrenată în orice formă de cooperare, de la vânzarea către proprii salariaţi la vânzarea prin


licitaţie publică şi găsirea unor investitori strategici, între aceste forme pot fi iniţiate diverse participări graduale (procentuale) în funcţie de ofertele cele mai atrăgătoare.

2. ANALIZA SITUAŢIEI 2.1. MEDIUL EXTERN GENERAL 2.1.1. Globalizare Pe plan global nivelul investiţiilor a crescut în ţările în curs de dezvoltare. O

situaţie specială se prezintă în Europa de Est datorită investiţiilor de capital făcute de ţările membre NATO şi Uniunii Europene ţărilor care se pregătesc în scopul aderării la aceste foruri. Firmele străine încearcă să folosească avantajele oferite concretizate prin scutiri de taxe vamale la importuri şi exporturi, credite cu dobânzi avantajoase şi rambursări pe termen lung.

În acest sens firmele autohtone pot să beneficieze la rândul lor de avantaje şi să încerce să încheie contracte cu firme din alte ţări care le pot aduce noi tehnologii de fabricaţie cât şi accesul pe alte pieţe.

1.2.1.2 Demografie

Populaţia municipiului Sibiu este în număr de 169.611 (sursa pagina de Internet a primăriei Sibiu) dintre care 89.296 femei şi 80.315 bărbaţi. Populaţia municipiului constituie un procent de 38,2 % din populaţia judeţului Sibiu. Dintre aceştia în municipiu 158.856 sunt de naţionalitate română, 4.158 de naţionalitate maghiară, 5.601 de naţionalitate germană şi 688 de naţionalitate rromi.

1.2.1.3 Economic

În graficul de mai jos este prezentată situaţia ratei inflaţiei în raport cu dobânda medie bancară pe anul 2002. Trebuie specificat că în lunile noiembrie şi decembrie valorile sunt estimate de către Ministerul Prognozei şi de Banca Naţională.


Rata inflatiei lunare vs. dobanda medie bancara pe anul 2002

2,30

2,30

2,26

2,22

2,22

2,10

1,97

1,81

1,64

1,56

1,48

1,48

2,30

1,20

0,40

2,00

1,90

1,20

0,50

0,80

0,60

1,60

2,40

1,80

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna

%

Dobanda medie bancara Rata lunara a inflatiei

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia Produsului Intern Brut (PIB):

EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI 1999 – 2002

INDICATORI 1999 2000 2001 2002* 1. PIB real (%) -3,2 1,6 4,5 3 2.PIB nominal(mld.$) 34 36,7 37,9 38,9 3.PIB/locuitor($) 1.515 1.640 1.695 1.745

• - cifrele anului 2002 sunt previzionate în funcţie de ceilalţi ani

1.2.1.4 Politico-legal Întreprinderile mici (având între 10 şi 49 de angajaţi) din sfera producţiei de bunuri materiale şi/sau servicii beneficiază de anumite facilităţi fiscale, care se referă la:

Achiziţii publice – IMM beneficiază de reduceri de 50% pentru criteriile legate de cifra de afaceri şi garanţiile cerute în achiziţiile publice de bunuri de materiale, lucrări şi servicii;

Scutiri de taxe vamale – IMM sunt scutite de taxe vamale pentru importuri de maşini, instalaţii, echipamente industriale, instrumente, aparate, know-how, cu excepţia autoturismelor, şi la capitolul 90 din Tariful vamal de import al României, achiziţionate în vederea dezvoltării activităţii proprii de producţie sau servicii. Bunurile importate de IMM scutite de plata taxelor vamale sunt scutite implicit şi


de plata taxei pe valoare adăugată, de asemenea, IMM sunt scutite de plata taxelor vamale pentru importul de materii prime necesare pentru fabricarea produselor de către acestea, în cazul în care aceste produse sunt la rândul la scutite la plata taxelor vamale de import;

Profit brut reinvestit – cota parte din profitul brut reinvestit nu se impozitează. Profitul brut reinvestit reprezintă sumele utilizate pentru efectuarea de investiţii, aferente obiectului de activitate, de natura celor reglementate prin Legea nr. 15/1994;

Reducerea cotei impozitului pe profit – IMM beneficiază de reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20% în cazul în care creează noi locuri de muncă, dacă se asigură creşterea numărului scriptic cu cel puţin 10% faţă de anul financiar precedent;

1.2.1.5 Socio-cultural

După cum se ştie România beneficiază de avantajul unei forţe de muncă ieftine, educate şi calificate;

În ceea ce priveşte personalul cu studii superioare, angajatorii sunt nemulţumiţi de nivelul absolvenţilor de studii superioare din promoţiile ultimilor ani, ei solicită acum personal cu experienţă în muncă, dar nu se preocupă de perfecţionarea profesională, în viitor piaţa muncii se va confrunta cu o criză de specialişti în domeniul tehnic;

1.2.1.6 Tehnologic

În ultimii ani procesele tehnologice sunt în continuă modernizare pe piaţă se intră cu produse competitive executate cu tehnologii avansate. Astfel devin tot mai flexibile pentru a putea satisface cererea care este tot mai diversificată. 1.2.2. ANALIZA INDUSTRIEI (mediul extern specific)

1.2.2.1 Analiza mediului competitiv Pe plan internaţional producţia de trei perechi si jumătate de pantofi pe cap

de locuitor situează România aproape de Italia şi Franţa (4 perechi) sau Germania (4,5 perechi). Cea mai mare fabrică era până acum, din punctul de vedere al producţiei, Clujana, cu 4-5 milioane de perechi pe an. Pusă pe butuci de un management dezastruos, fabrica mai lucrează totuşi până la sfârşitul anului pentru italienii de la Carmen’s.

Pe plan naţional cele mai importante fabrici sunt: Flaros Bucureşti, Alpina Mureş, Antilopa Bucureşti, Aurora Tg. Frumos, Olimpia Oradea, toate cu producţii de 2-3 milioane perechi pantofi pe an, cu destinaţia Italia, Olanda, Germania.


Industria de încălţăminte este frumoasă la suprafaţă, dar roasă de dificultăţi în interior. Circuitul problemelor în industria încălţămintei este, de fapt, un cerc vicios. Fabricile de profil nu deţin capital circulant pentru a se aproviziona cu materii prime, astfel că nu prezintă garanţii pentru a putea obţine credite de la bănci. Fără împrumuturi, ele nu au capacitatea financiară de a achiziţiona utilaje străine moderne, în condiţiile în care o bandă de producţie nouă costă peste un milion de dolari. În lipsa retehnologizării, producţia este foarte mică (4-5 perechi/ om/zi) în comparaţie cu cea din alte ţări ca Italia, unde un muncitor produce dublu. Pe de altă parte, întrucât toate operaţiunile de fabricare a unei perechi de pantofi se fac în aceeaşi unitate de producţie, costurile sunt mult mai mari decât în Germania, unde fabricile sunt specializate pe faze, în procesul de producţie.

Pe plan local, concurenţa o reprezintă un număr semnificativ de întreprinderi mici şi mijlocii din care amintim: Cooperativa Gheata, B & B Shoes, Nic Prod AF., Vector S.R.L., S.C. Diana Comp S.R.L., S.C. Comixta S.R.L., Roşu S.R:L.

Dintre acestea prezentăm la câteva o scurtă analiză: Roşu S.R.L. cu un număr de 482 angajaţi produc încălţăminte sport şi de

protecţie în sistem lohn, având ca strategie diferenţierea afacerii: producţie marochinărie şi confecţii metalice. Cifra lor de afacere este de aproximativ 25 miliarde lei iar profitul înregistrat pe anul 2001 este de 845.256.000 lei.

Diana Comp S.R.L. cu un număr de 60 angajaţi folosesc o strategie asemănătoare: produc şi comercializează încălţăminte de protecţie, ortopedică şi deţin o tipografie. Cifra lor de afacere este 1,45 miliarde lei.

Comixta S.R.L au o cifră de afaceri de 986.000.000 de lei, producând şi comercializând încălţăminte de protecţie.

1.2.2.2 FORŢELE LUI PORTER

1. Pericolul de noi intrări şi bariere la intrarea pe piaţă

a) Volumul producţiei Pentru volumul producţiei necesar pentru ca o firmă să intre pe piaţa acestui

produs (încălţăminte din piele) barierele pentru noi intrări pe piaţă sunt mici, în general pentru produse de tipul acesta fiind indicate firme mici (cu flexibilitate ridicată);

b) Unicitatea produsului şi loialitatea consumatorului Loialitatea consumatorului se câştigă în cazul în care firma execută

încălţăminte de calitate şi îşi păstrează aceste caracteristici şi pe viitor. În ceea ce priveşte unicitatea produsului aceasta depinde de contractele

obţinute de la investitorii străini care pot veni cu modele noi. c) Cerinţe de capital


Cerinţele de capital sunt medii datorită liniilor flexibile, dar la introducerea de noi tehnologii aceste pot să devină mai mari.

d) Accesul la canalele de distribuţie

Accesul la canalele de distribuţie nu constituie o barieră pentru noile intrări pe piaţă, deoarece firma are propriul canal de distribuţie.

e) Costurile de substituţie Costurile de substituţie ale produselor sunt înalte, datorită sistemului de relaţii stabil pe care firma îl are cu clienţii acesteia;

f) Avantajele de cost, independente de volumul producţiei Un avantaj îl constituie amplasarea geografică a oraşului Sibiu, în centrul ţării, datorită faptului că se poate ajunge mai uşor la furnizori de cât alte firme care sunt amplasate în alte zone decât zona centrală. În plus faţă de competitorii externi beneficiază de avantajul unei mâini de lucru calificate şi ieftine ( costuri cu manopera scăzute ) precum şi de apropierea pe care o are ( din punct de vedere geografic ) faţă de piaţă;

g) Politica guvernamentală În proiectul de lege privind TVA, care s-a adoptat în februarie 2002 se

scuteşte de TVA pentru importuri de utilaje, inclusiv în zonele defavorizate, plata TVA va fi amânată până la realizarea investiţiei ( maxim 30 de luni ), scutirea de taxe vamale nu va mai implica scutire de TVA ;

De asemenea, în acest proiect de lege, a fost eliminată scutirea de TVA pentru materiile prime şi materialele importate destinate realizării de produse finite pentru export;

Este de aşteptat ca noile reglementări, care au intrat în vigoare în februarie 2002 să constituie bariere pentru noile intrări pe piaţă;

Piaţa externă si perspectivele acesteia

Producţia de încălţăminte exportată în anul 1994 a fost de 281,7 mii perechi (94,5% din producţia totală de încălţăminte) şi va creşte până în anul 1999 la un nivel de 590 mii perechi (92% din producţia totală). Calitatea, receptivitatea şi promptitudinea în onorarea contractelor au determinat consolidarea relaţiilor cu partenerii străini, în special Italia, Franţa, Germania, astfel încât, societatea comercială dispune de bune perspective. Structura exportului este reprezentată în prezent de exportul indirect, regim lohn, ce a deţinut în 1994 o pondere de 98% din total, dar şi export direct de încălţăminte.


Strategia societăţii prevede continuarea acestui tip de export din considerente legate de pătrunderea pe piaţa externă şi dobândirea de experienţă în design şi în activităţi promoţionale, în paralel cu reorientarea spre exportul direct de produse proprii, ce va creşte de cca. 14 ori în anul 1999 faţă de realizările anului 1994.

Vânzare şi marketing Societatea comercială are în atenţie dezvoltarea managementului promoţional în cadrul biroului marketing- export din subordinea directorului general, cu următoarele atribuţii:

- promovarea imaginii mărcii de fabrică, de produs şi de servicii „INCSTAR”; - participarea la acţiuni de contractare, târguri şi expoziţii; - acţiuni de reclamă direct în publicaţii cu circulaţie internaţională;

întocmirea de programe de relaţii cu clienţii şi întâlniri periodice cu aceştia.

2. Forţa furnizorilor Principalii furnizori de materii prime ai firmei SC „INCSTAR” S.A. sunt:

- S.C. TAMIV S.A. Braşov piele - S.C. ROMBOX S.A Agnita piele - S.C. IRANSIB S.R.L. piele - S.C. THE GIANT MARKET S.R.L. Piteşti piele - S.C. SIDERMA S.A. Bucureşti înlocuitori piele - S.C. SPUMOTIM S.A. Timişoara tălpi - S.C. URETAN S.A Timişoara tălpi - S.C. AMOCCO PRODCOM S.R.L. Oradea tălpi - S.C. DUCATEX S.R.L. Bucureşti tălpi - S.C. PANDA KAROLA TRADING S.R.L. Bucureşti tălpi - S.C. PHOENIX TRADING S.R.L tălpi - S.C. TEM – SIN S.R.L. tălpi - COOP CAUCIUCUL DEVA tălpi - S.C. FAM S.A. Galaţi accesorii - S.C. BRUMAL S.A accesorii - S.C. PANTEX S.R.L. fermoare - S.C. EUROPLAST S.A Bucureşti soluţii de lipit - S.C RESIN S.A Rm. Vâlcea soluţii de lipit - S.C. AGROVET IMPEX S.R.L. Sibiu ambalaje

Datorită numărului mare de furnizori pentru fiecare tip de materie primă

firma nu depinde de aceştia în mod considerabil.


Mai jos sunt prezentate ponderile principalilor furnizori de materii prime:

3. Forţa cumpărătorilor

2001 2002 Magazin propriu de desfacere SC Bizonul Com SRL (asociat in participatiune) 484.502.873 Magazin propriu 322.003.683

Magazin propriu de desfacere TOTAL 322.003.683 484.502.873 Intermediari SC Brintex SRL Brasov 290.702.100 176.178.000 SC Incom Center SRL Sibiu 166.455.000 SNC Chelaru Cluj Napoca 55.388.000

Intermediari TOTAL 512.545.100 176.178.000 Magazine din Sibiu SC Viky Sib SRL 162.285.400 82.996.000 SC Elf Cadouri SRL 18.221.000 66.261.500 SC Moda Sebastian SRL 29.395.000 19.955.000 SC Incom Center SRL 7.936.000 SC Tufin Com SRL Medias 28.974.000 SC Cibintex SA Sibiu 15.765.000 SC Start 2000 SRL 11.529.000 SC Stela Rom SRL 12.540.000 SC Divertis Com SRL 13.300.000

Magazine din Sibiu TOTAL 292.009.400 177.148.500 Magazine din afara Sibiului AF Florea Mircea Deva 44.663.000 SC Sercon Diana SRL Tg. Mures 25.421.000 11.805.000 SC Botezan Com SRL Ludus 5.520.000 7.360.000

Magazine din afara Sibiului TOTAL 30.941.000 63.828.000 Productie pt lohn SC Transilvania Sport SRL Medias 30.843.530

Productie pt lohn TOTAL 0 30.843.530 Productie la comanda SC Trans Agape SA Sibiu 27.672.000 SC Panificatie Dobrun SA Sibiu 20.931.500 Teatru Radu Stanca Sibiu 11.939.240 SC Panalim SA Cisnadie 9.408.000 Coop Gheata Sibiu 10.580.872 Corpul Gardienilor Publici Sibiu 8.331.933 Persoane fizice 10.580.872

Furnizorii de talpi

4% 5%

5%

7%

8%

8%

13%20%

30%

Coop Cauciucul

Amoco Prodcom

Tem-Sin

Phoenix Trading

Ducatex

Ottis Scott

Spumotim

Uretan

Panda Karola Trading

Furnizorii de pie le

9%

12%

13%

15%17%

17%

17%

Tamiv

Iransib

Rasital

Rombox

Punto Pelle

Siderma

The Giant Market


Productie la comanda TOTAL 99.444.417

Alti clienti 55.661.994 11.843.733

TOTAL 1.213.161.177 1.043.789.053

Clientii

26,54%

42,25%

24,07%

2,55%4,59%

46,42%

16,88% 16,97%

6,12%2,95%

9,53%

1,13%0,00%

5,00%

10,00%

15,00%

20,00%

25,00%

30,00%

35,00%

40,00%

45,00%

50,00%

Magazinpropriu dedesfacere

Intermediari Magazinedin Sibiu

Magazinedin afaraSibiului

Productiept lohn

Productie lacomanda

Alti clienti

20012002

Firma distribuie marfă clienţilor încheindu-se o convenţie de plată. Plata se efectuează în general după 20 de zile de la facturare. Termenul de plată poate să difere în funcţie de cantitatea achiziţionată. Încasările efectuându-se atât prin bancă cât şi prin casă.

4. Pericolul produselor de substituţie

Un produs de substituţie ar fi încălţămintea din înlocuitori de piele dar cu toate că, costurile pentru a produce acest tip de produse este mai mic firma produce încălţăminte din piele.

5. Intensitatea competiţiei Din datele colectate, pe piaţa industriei de încălţăminte se numără o serie de

firme care îşi desfăşoară activitatea în Sibiu. Dintre acestea le menţionăm pe cele cu o pondere semnificativă: Cooperativa Gheata, B & B Shoes, Nic Prod AF., Vector S.R.L., S.C. Diana Comp S.R.L., S.C. Comixta S.R.L..

Între aceşti competitori rivalitatea este medie, piaţa este împărţită, un real pericol fiind reprezentat de Cooperativa Gheata care este recunoscută ca o firmă de tradiţie în Sibiu. Ritmul de creştere al pieţei este lent cu mici inflexiuni de sezon, în acest caz


acţiunile de atragere ale consumatorilor de la ceilalţi competitori nu vor avea o amploare prea mare. Ca şi politică de gestionare a stocurilor, firmele preferă să lucreze cu stocuri mici pentru a reduce costurile fixe.

1.2.3 TENDINŢELE DIN MEDIU

Conform unui studiu de piaţă publicat de capital. ro la 30 septembrie 1999, România exportă anual pantofi în valoare de 600 milioane USD. Oricum, nu este mult, pentru că cele 29 milioane de perechi de pantofi exportate anual (80% în Europa) nu reprezintă nici măcar 1% din cele un miliard şi jumătate de perechi de încălţăminte vândute anual pe bătrânul continent. Realitatea este ca statul câştigă numai vreo 200 de milioane USD. Restul se duce pe apa Sâmbetei, din cauza plăţilor pentru materiile prime din import (mai ales piele) şi a sistemului de lohn în care lucrează 90 % din producătorii români.

Adică pantofii sunt manufacturaţi aici, expediaţi în Italia, de regulă, după care revin în ţară sub forma de import, la un preţ corespunzător şi în cutii pe care figurează numele producătorului străin, nu al fabricii româneşti. Este si cazul Carmen’s, care produce un milion şi jumătate de perechi de pantofi de piele în şase fabrici din ţară. La ora actuală, pe piaţă se află 74,9 milioane de perechi de încălţări, conform informaţiilor primite de la Direcţia Textile Pielărie din cadrul Ministerului Industriei si Comerţului. Dintre acestea, numai 8,6 milioane sunt producţie autohtonă, restul de 66,3 milioane provenind din import. Cele 8,6 milioane se împart astfel: 4,2 milioane sunt din piele naturală, 0,2 milioane din înlocuitori, iar 4,2 milioane din mase plastice şi cauciuc. În ceea ce priveşte importurile, lucrurile stau la fel doar in cazul încălţămintei din piele, care reprezintă 4 milioane de perechi. Restul reprezintă 26 milioane de încălţări din înlocuitori şi 36,3 milioane perechi din mase plastice şi cauciuc. Aproximativ 70% din întreaga producţie provine din fostele fabrici de stat, privatizate acum, cu excepţia a două dintre ele: Clujana (Cluj-Napoca) si Olimpia (Oradea). Oferta pieţei este bogată, însă cererea este în scădere, în condiţiile în care o pereche de pantofi din piele costă intre 400.000 lei şi trei milioane (pantofi de lux, din import).

În ciuda faptului că nivelul lor de trai este printre cele mai scăzute din Europa, românii cumpără anual îmbrăcăminte şi încălţăminte în valoare de un miliard de dolari, lucru care face ca piaţa românească să fie considerată una cu potenţial pentru marile lanţuri de magazine occidentale, se arată într-o analiză publicata de just-style.com. În acest sens unele bănci româneşti au încercat să susţină producţia în lohn prin oferirea de credite. De exemplu Alpha Bank oferă


credit în lei pentru o perioadă de un an, cu dobândă de 27 %, dar exportatorii vor plătii doar 13,5 %.

Companii precum Nike sau Adidas preferă să meargă pe mână fabricilor româneşti care au ajuns să producă mult mai ieftin decât cele din Hong- Kong sau Malaiezia.

Fie că este vorba de mici întreprinzători - peste 1.000 - fie că e vorba de foste întreprinderi de stat - vreo 60 la număr - aproape toţi preferă să lucreze cu străinii şi să se rezume la profitul mic, dar comod şi sigur obţinut astfel, adică o sumă in jur de trei miliarde lei pe an.

Relansarea industriei de încălţăminte nu va fi posibilă dacă firmele din domeniu nu vor lucra cu materii prime româneşti - măcar jumătate din producţia totală să fie obţinută astfel - şi dacă nu se vor găsi alte pieţe de desfacere a mărfurilor. O soluţie ar fi preţuri minime în vamă, pentru stoparea importurilor subevaluate, dar acordurile comerciale la care a aderat România nu permit acest lucru. Oricum, atâta timp cât sistemul în lohn va funcţiona, fabricile de încălţăminte nu vor putea fi privatizate cu adevărat.

Tipuri de încălţăminte din producţia autohtonă (milioane perechi)

4,24,2

0,2

mase plastice ş i cauciuc piele naturală înlocuitori

Perechi anuale de încălţăminte(milioane)

8,60

66,30

Producţie autohtonă Provenind din import

1.2.4.1 Raport de gestiune al Consiliului de Administraţie întocmit pe baza datelor din bilanţul contabil încheiat la 31.12.2003.

Consiliul de Administraţie în şedinţele lunare a analizat probleme legate de realizarea obiectului de activitate al societăţii, producţia de încălţăminte, probleme legate de politicile salariale, asigurând un climat corespunzător, în cadrul societăţii ne apărând probleme sociale, asigurând respectarea prevederilor din contractul colectiv de muncă. A constituit problematica consiliului de administraţie analiza financiară a societăţii a capacităţii de plată pentru evitarea situaţiilor de blocaj financiar.


Lună de lună prioritar a constituit analiza programului de fabricaţie, asigurarea bazei materiale, corelarea producţiei cu comenzile primite din partea partenerilor externi. Comenzile la export, realizarea acestora a constituit, lună de lună, obiect al dezbaterilor consiliului de administraţie. Trimestrial şi semestrial s-a analizat situaţia economico- financiară a societăţii luându-se măsuri pentru înlăturarea deficientelor constatate, astfel încât sa se asigure condiţiile pentru desfăşurarea unei activităţi eficiente în perioada următoare. Cu toate eforturile depuse pe parcursul exerciţiului financiar s-au întâmpinat multe greutăţi care au condus la influenţarea negativă a rezultatelor societăţii. In acest sens menţionăm:

- lipsa de comenzi pentru acoperirea integrala a capacităţii de producţie, a impus ca în luna februarie, martie o parte din personal să fie trimisă în concediu de odihnă peste programarea iniţială a concediilor.

- defecţiunile în sistemul energetic au perturbat în anumite perioade ale anului activitatea productivă a societăţii.

Rezultatele economico- financiare ale societăţii s-au concretizat în încheierea exerciţiului în condiţii de eficienţă asigurându-se acoperirea tuturor cheltuielilor prin venituri proprii şi obţinerea de profit.

Indicatorii economico- financiari ai societăţii rezultaţi din evidentele societăţii au fost consemnaţi pe baza de documente justificative, fiind înregistraţi în contabilitate, respectându-se principiile contabilităţii respectiv al continuităţii, al prudenţei, al independenţei exerciţiului financiar.

Analiza nevărsării la termen şi a majorărilor aferente au fost analizate la timpul respectiv în consiliul de administraţie.

In anul expirat activitatea societăţii a fost orientată în principal pentru producţia de încălţăminte destinată exportului, peste 96%, producţie executată în lohn prin care s-a asigurat baza tehnico- materială, accesorii, alte materiale auxiliare, piese de schimb. Societatea asigurând utilităţile (energie, gaz, apa) şi adezivi.

Pentru formarea unei imagini clare cu privire la principalii indicatori economico- financiari prezentam situaţia acestora comparativ cu realizările anului precedent, cu prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli.

Din datele prezentate rezultă o evoluţie ascendentă a producţiei fizice, datele sunt mai concludente analizându-se evoluţia acestora pe trimestre conform graficelor anexate.

Din datele prezentate în tabelul cu indicatorii reţin atenţia evoluţia profitului net pe acţiune şi a dividendului pe acţiune:


- profitul net/ acţiune a crescut faţă de anul precedent cu 1.272 lei/ acţiune, dividendul/ acţiune creste cu 633 lei. O influentă asupra dividendului pe acţiune a avut-o repartizarea din profitul net a următoarelor sume:

- fond de participare la profit – 1.792.630 mii lei - repartizare la sume proprii a diferenţelor dintre cota de 25% şi 5% pentru

activitatea de export – 2.340.049 mii lei. Total – 4.132.679 mii lei

Faţă de anul trecut nu au apărut modificări cu privire la capitalul social. Prin programul de dezvoltare al societăţii s-au achiziţionat şi executat următoarele: 9 maşini de cusut, în valoare de 344.357 mii lei, 3 calculatoare PC 37.902 mii lei, 5 transpaleţi 42.558 mii lei, un motostivuitor 100.840 mii lei, modernizare centrală termică 509.322 mii lei, achiziţionare casă protocol şi modernizare 316.318 mii lei, modernizare secţia I 281.077 mii lei, modernizare secţia II 236.010 mii lei şi 2 microcentrale pentru seră în valoare de 53.474 mii lei. Valoarea totală a investiţiilor executate din surse proprii a fost de 1.834.352 mii lei. 1.2.4.2 Analiza bilanţului contabil încheiat la 31.12.2001

Datele menţionate în bilanţ au la bază înregistrări contabile efectuate pe bază de documente astfel încât acestea să reflecte realitatea indicatorilor economico- financiari raportaţi prin bilanţul contabil. Din conţinutul bilanţului rezultă că faţă de finele anului 2000 conturile de activ total reprezintă o creştere cu 3.711.087 mii lei din care: Active imobilizate – 1.179.609 mii lei In cadrul acestora se constată o creştere a imobilizărilor corporale cu 1.166.103 mii lei concretizate în principal în investiţiile menţionate. Activele imobilizate sunt influenţate cu amortizarea acestora la nivel de 662.872 mii lei. Activele circulante prezintă o creştere de 3.637.333 mii lei. In cadrul acestora au intervenit următoarele modificări:

- Creşterea stocului de materii prime, materiale, semifabricate, produse finite, mărfuri, ambalaje cu 1.430.172 mii lei.

- Creştere a clienţilor cu 541.250 mii lei. - Scăderea conturilor de activ reprezentând alte creanţe cu suma de 259.023 mii

lei în principal diminuarea soldurilor debitorilor. - O creştere a disponibilului în conturi la bănci în devize 330.362 mii lei. Referitor la conturile de pasiv modificarea bilanţieră prezintă o creştere cu

3.711.087 mii lei concretizată în: 1. O creştere a capitalurilor proprii cu 2.534.270 mii lei din care:


- creşterea fondului de rezervă cu 2.521.962 mii lei, reprezentând diferenţa de impozit pe profit dintre cota de 25% şi 5% aplicată la profitul obţinut din activitatea de export. 2. O diminuare a împrumuturilor şi datorii asimilate cu 693.808 mii lei.

Aceste împrumuturi au fost concretizate într-o linie de credit la un nivel de 1.600.000 mii lei precum şi a ratelor, a dobânzilor aferente contractului de leasing financiar pentru achiziţionarea unui mijloc de transport (59.818 mii lei).

3. O creştere a obligaţiilor de plată faţă de furnizori cu 479.918 mii lei. Furnizorii sunt în termen legal de plată. Se prezintă în anexă situaţia furnizorilor neachitaţi. 4. Alte datorii se înregistrează o creştere cu 1.402.493 mii lei.

In această categorie se regăsesc la finele anului obligaţii de plată la nivel de 9.799.918 mii lei concretizate în:

- salarii 651.247 mii lei achitate în luna ianuarie- datorii curente - contribuţii la asigurări sociale şi contribuţie şomaj 5% - 1.496.441 mii lei din

care re eşalonări din anii precedenţi 347.057 mii lei. - Penalizări pentru neplata în termen a C.A.S- ului şi a altor contribuţii

832.813 mii lei eşalonate până la finele anului 2002. - Impozit pe salarii 256.844 mii lei aferente salariilor din decembrie plătite în

ianuarie 2002. - Alte datorii (impozite, taxe) 935.558 mii lei – datorii curente. - Impozit pe profit 142.222 mii lei achitate în ianuarie 2002. - Dividende 5.544.789 mii lei de repartizat din care aferente anului 1999 suma

de 5.961 mii lei, aferente anului 2000 – 38.924 mii lei şi aferente anului 2001 – 5.305.850 mii lei.

1.2.4.3 Analiza conţinutului contului de profit şi pierdere încheiat la

31.12.2001 Conţinutul contului de profit şi pierdere se caracterizează prin aceea că are

proprietatea de a sintetiza rezultatele economice obţinute în urma desfăşurării activităţii, constituind în acelaşi timp şi motivaţia agentului economic.

Din conţinutul formularului rezultă că acesta cuprinde: - cifra de afaceri, veniturile şi cheltuielile exerciţiului grupate după natura lor

precum şi rezultatul exerciţiului profit sau pierdere. - Datele prezentate în anexă, la formularul „contul de profit şi pierdere”

reflectă rezultatele comparative faţă de anul precedent după cum urmează:

EXERCITIUL FINANCIAR % FATA DE


INDICATORI An precedent Mii lei

An curent Mii lei

An precedent

Cifra de afaceri Alte venituri Total venituri din exploatare Cheltuieli exploatare Profit exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Pierdere din activ. financiare Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale Rezultat excepţional - Pierdere Venituri totale Cheltuieli totale Profit brut Impozit pe profit Profit net

56.186.7951.620.205

57.807.00050.209.949

7.597.0511.567.7732.445.815

878.04220.369

1.666.704

1.646.33559.395.14254.322.468

5.072.674437.151

4.635.523

94.643.137 2.436.374

96.206.763 82.949.090 13.258.673

1.898.752 2.966.461 1.067.708

178.343 1.917.084

1.738.741

98.283.859 87.831.635 10.452.224

831.780 9.620.443

168150160165175121121122176115

106165162206190208

Veniturile din exploatare şi rezultatele din exploatare sunt obţinute ca urmare a valorificării produselor finite pe piaţa internă şi externă. Din conţinutul structurii cheltuielilor rezulta ca o pondere o deţin cheltuielile cu personalul 46,68%, din care cheltuieli cu renumeraţia personalului 35%, cheltuieli cu materialele 29,9%, cheltuieli cu servicii executate de terţi 12,8%, cheltuieli cu impozite, taxe, vărsăminte 2,14%.

CHELTUIELI PPOCENTE % cu personalul 46.68%

renumeraţia personalului 35% cu materialele 29.9%

cu servicii executate de terţi 12.8% impozite, taxe, vărsăminte 2.14%


46.68%

35%29.90%

12.80%

2.14%

0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%

cu personalul

renumeratia personalului

cu materialele

cu servicii executate detertiimpozite, taxe, varsaminte

Cheltuielile financiare sunt concretizate în dobânzi de 1.363.841 mii lei şi diferenţe de curs valutar 1.602.618 mii lei. La cheltuielile excepţionale se regăsesc penalităţi plătite pentru C.A.S, fond de sănătate şi şomaj achitate conform graficului de eşalonare întocmit cu Inspectoratul pentru muncă şi ocrotiri sociale, aferente obligaţiilor nevirate la bugetul de asigurări sociale. Din conţinutul graficului rezultă următoarele obligaţii de plată: 2.409.768.073 majorări C.A.S provenite din anul 1996, 1997, 1998, 1999. 990.301.324 contribuţie C.A.S aferente anilor 1996, 1997, 1998, 1999. 203.478.024 contribuţie 5% şomaj aferente anilor 1996, 1997, 1998, 1999. 354.686.975 majorări 5% şomaj 1995, 1996, 1997, 1998, 1999. 582.365.327 majorări 7% sănătate aferente anilor 1997, 1998, 1999. 4.540.599.723 Din sumele respective s-au achitat în anul:

2000 2001 Majorări 7% 582.365.327

Majorări C.A.S 642.604.816 963.907.224 Contribuţia C.A.S 264.080.352 396.120.528

Contribuţia 5% şomaj 84.782.510 101.739.012 Majorări şomaj 147.786.240 177.343.488

1.721.619.245 1.634.110.252 Total sume achitate în anii 2000 şi 2001 = 3.360.729.497 mii lei


Au rămas de plată: - majorări C.A.S – 803.256.033 eşalonate până în a X-a, 2002 - contribuţii C.A.S – 330.100.444 eşalonate până în a X-a 2002 - şomaj 5% – 16.956.502 eşalonate până în a II-a 2002 - majorări 5% – 29.557.248 eşalonate până în a II-a 2002

1.179.870.227Prin deducerea din veniturile totale a cheltuielilor totale rezultă un profit brut la nivel 10.452.224 mii lei.

Pentru calculul impozitului pe profit s-a întocmit în anexa detaliată de unde rezultă profitul brut impozabil la nivel de 12.687.321 mii lei, în care s-au inclus cheltuielile nedeductibile. S-a efectuat calculul impozitului pe profit pentru activitatea de export şi 25% pentru activitatea internă. Din profitul brut s-a scăzut impozitul pe profit net la nivelul de 831.781 mii lei rezultând un profit net la nivel de 9.620.443 mii lei. Consiliul de administraţie analizând destinaţiile conform prevederilor legale supune spre aprobare adunării generale a acţionarilor următoarea repartizare: - constituirea fondului de rezervă la nivel de 5% din profitul brut – 181.913 mii lei - fond de participare a salariaţilor la profit conform contractului colectiv –

1.792.630 mii lei - surse proprii de finanţare – diferenţa între cota de 25% şi cea de 5% din

profitul brut calculat ca impozit pe profit – 2.340.049 mii lei. Dividende de plătit 5.305.851 mii lei. Cunoscând datele din bilanţ, conţinutul contului de profit şi pierdere prezentăm în continuare principalii indicatori economico- financiari ai societăţii pentru exerciţiul financiar 2001 după cum urmează:

1.2.5 ANALIZA STRATEGICĂ 1.2.5.1 Factori cheie de succes Raportul calitate-preţ avantajos al produsului, susţinut de o productivitate

ridicată şi de eficienţa producţiei sunt factori cheie pentru succesul pe piaţă. Un alt factor îl constituie reţeaua de distribuţie, respectiv relaţiile pe care firma le are cu clienţii externi. Distribuţia acestui produs este asigurată prin intermediul magazinului propriu de desfacere situat în zonă centrală şi prin alte magazine cu specific de pe aria oraşului Sibiu. Produsele firmei mai sunt distribuite şi în alte judeţe din întreaga tară.


1.2.5.2 Strategii

Strategia de succes aplicată în acest caz constă în obţinerea unor produse la un cost cât mai scăzut, dar care să corespundă normelor şi standardelor din UE.

De asemenea, producţia firmei trebuie să fie cât mai aproape de cererea de pe piaţă, să nu se lucreze pe stocuri, pentru a nu imobiliza banii.

Pentru aceasta producţia trebuie organizată cât mai eficient posibil, iar organizarea firmei trebuie să răspundă acestor cereri. În acest scop au fost aranjate liniile de producţie şi de asamblare ergonomic, astfel încât producţia să fie cât mai eficientă.

1.2.5.3 Strategia de dezvoltare a societăţii

Fără a fi neapărat legat de noţiunea de privatizare, societatea a conceput un

program de restructurare care să cuprindă ca politici generale următoarele acţiuni: - modernizarea strict necesară a tehnologiilor existente în scopul diversificării

şi creşterii nivelului calificativ al produselor finite corespunzător standardelor internaţionale si cerinţelor pieţelor;

- direcţionarea eforturilor de investiţii numai in aria utilajelor de înlocuire de stricta necesitate si sistematizare in regim intensiv prin efectuarea de lucrări de reparaţii curente, capitale;

- creşterea volumului de vânzări prin pătrunderea de noi pieţe si promovarea imaginii de marca si a mărcii de produs;

- lărgirea relaţiilor de cooperare cu parteneri tradiţionali, in special cei din tarile Europei de Vest pentru cooperare in producţie si vânzări;

Necesităţile de retehnologizare, modernizare şi înlocuire sunt mari, datorită uzurii tehnice şi morale destul de avansate a cca. 80% din utilajele aferente dotării existente.

Strategia programului investiţional de retehnologizare prevede achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor necesare, eşalonat în perioada 1999- 2001 pentru modernizarea liniilor de fabricaţie existente, fapt ce ar permite realizarea unor produse de încălţăminte la nivelul performanţelor mondiale din punct de vedere al calităţii.

Pentru realizarea lui se estimează o evoluţie pozitivă a producţiei fizice, precum si a principalilor indicatori economico- financiari.

Pentru relansarea si revigorarea activităţii economico- financiare si creşterea profitabilităţii societăţii comerciale, este absolut retehnologizarea si modernizarea masiva a parcului de utilaje, in limita disponibilităţilor financiare preliminate in fiecare an si prin găsirea unor noi surse de finanţare prin atragerea investitorilor străini cu care firma are încheiate contracte de colaborare.


1.2.5.3 Competenţe performante a) Resurse tangibile

• financiare: firma deţine capital circulant pentru a se aproviziona cu materii prime, prezentând astfel garanţii pentru a obţine credite de la bănci.

• fizice: firma deţine terenuri în suprafaţă totală de 13.053,38 m2, distribuite în două amplasamente, pentru care deţine certificat de atestare a dreptului de proprietate seria M 03, nr. 0920 emis la data de 15.03.1994.

• umane: Categoria de personal Nr. % TOTAL PERSONAL, din care:

788 100

1. Personal de conducere

11 1.40

2. Personal administrativ si de specialitate

28 3.55

3. Personal productiv, din care:

734 93.15

3.1 Tehnic productiv si maiştri

30 3.8

574 72.843.2 Muncitori, din care - direct productivi - indirect productivi 130 16.50

4. Personal auxiliar (activităţi neindustriale, pază, pompieri)

15 1.90


788

11 28

734

30

574

130

15

100

1.43.55

93.15

3.8

72.84

16.5 1.90

100

200

300

400

500

600

700

800

TOTAL PERSONAL, din care:

1. Personal de conducere

2. Personal administrativ si despecialitate3. Personal productiv, din care:

3.1 Tehnic productiv si maistri

3.2 Muncitori, din care - directproductivi - indirect productivi4. Personal auxiliar (activitatineindustriale, paza, pompieri)

1.2.5.4 Structura organizatorică Structura organizatorică actuală este prezentată în graficul de mai sus. Organigrama societăţii este prezentată în figura ce urmează:


LEGENDĂ:

A.G.A – ADUNAREA GENERALA A ACŢIONARILOR C.A – CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE D.G. – MANAGER GENERAL D.A. – MANAGER ADJUNCT I.Ş. – INGINER ŞEF C.Ş – CONTABIL ŞEF BRMDS – Biroul relaţii muncă, dezvoltare, salarizare C-CTC-L – Colectiv CTC – Laborator B-ASSP-PSI – Biroul administraţie social, sector paza, PSI BPUP – Biroul pregătire si urmărirea producţiei BONM – Biroul organizare, normarea muncii APPT – Atelier proiectare produse, tehnologii BAT – Biroul aprovizionare transport BDE – Biroul desfacere export BFPCR – Biroul financiar preţ- cost rentabilizare BC – Biroul contabilitate S.I. – Secţia incăltăminte AME – Atelier mecano- energetic CTC- F – Control tehnic de calitate finit C – Croit Ş – Ştanţă P.C. 01 – Pregătit cusut 01 P.C. 02 – Pregătit cusut 02 P.C. 03 – Pregătit cusut 03 TTF 01 – Tras tălpuit finisat 01 TTF 02 – Tras tălpuit finisat 02 TTF 03 – Tras tălpuit finisat 03 CRM – Creare reproducere modele IM – întreţinere mecanică IE – Întreţinere electrica PSR – piese de schimb reparaţii

b) Resurse intangibile

• Reputaţie: firma a dat dovadă de seriozitate de-a lungul timpului în relaţiile sale cu clienţii şi furnizorii, firma este cunoscută şi pe alte pieţe de desfacere în afară de cele locale.

1.2.5.5 Capabilităţi

logistica intrărilor: în funcţie de cererea de pe piaţă, firma se aprovizionează

prin intermediul firmelor furnizoare de materie primă şi materiale, eliminând astfel stocurile mari de produse;

operaţii : realizarea produselor se face conform unui proces tehnologic de fabricaţie standardizat;


logistica ieşirilor : produsele se realizează în funcţie de cererea de pe piaţă iar livrarea produselor se realizează cu ajutorul mijloculor de transport proprii (avantaj competitiv faţă de celelalte firme din Sibiu) sau cu ajutorul unei firmelor de distribuţie pentru clienţii din alte judeţe şi din străinătate;

1.2.5.6 Piaţa societăţii comerciale Societatea comercială „INCSTAR” S.A. s- a impus pe piaţă internă si pe cea

externă prin: - tradiţie îndelungată in domeniul confecţiei de încălţăminte; - produsele specifice: încălţăminte din piele naturală si înlocuitori intr-o gamă

sortimentală diversificată destinată pentru femei si copii; - respectarea cerinţelor cumpărătorilor si a partenerilor comerciali cu privire la

modele, calitate, cantitate si termene de livrare; 1.2.5.7 Piaţa internă şi reţeaua de distribuţie

In anul 1998, din totalul producţiei de încălţăminte cca. 6,5% a fost livrată pieţei interne. Aceste ponderi se vor situa la un nivel de cca. 8% in perioada 1999- 2001, determinate în funcţie de prognoza cererii interne pentru sortimentele realizate. Desfacerea produselor pe piaţa internă se face prin reţeaua magazinelor de stat, a clienţilor privaţi din întreaga ţară, precum şi prin magazinul propriu. Pentru promovarea produselor realizate, S.C. „ INCSTAR” S.A. işi propune ca măsură urgentă dezvoltarea reţelei de distribuţie în toată ţara, şi participarea susţinută a reprezentanţilor fabricii la cât mai multe târguri şi expoziţii. 1.2.6 EVALUAREA PERFORMANŢELOR 1.2.6.1 Calculul indicatorilor

Pentru anul 2000:

Indicatori de lichiditate 1. Lichiditatea generală = Active circulante/Datorii curente = 11.072.230/12.525.334=0,88 2. Lichiditatea imediată = (Active circulante - Stocuri)/Datorii curente = (11.072.230-5.748.616)/12.525.334=0,42 3. Rata solvabilităţii generale =


Active totale/Datorii curente = 19.157.935/12.525.334=1,52 Indicatori de echilibru financiar 1. Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent =

4.557.877/10.811.762=0,42 Capital propriu = Capital social + Rezerve 2. Rata de finanţare a stocurilor = Fond de rulment/Stocuri = (10.811.762-

5.952.962)/5.748.616=0,84% 3. Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale =

12.525.334/19.157.935=65,37%

Indicatori de gestiune financiară

1. Rotaţia activelor circulante = Cifra de afaceri/Active circulante = 56.186.795/11.072.230=507 rotaţii

Viteza de rotaţie (in zile) = 360/Rotatia activului = 71 de zile.

Indicatori de rentabilitate

1. Rata rentabilităţii economice = Profit brut/Capital permanent = 5.072.674/10.811.762=46,91%

2. Rata rentabilităţii financiare = Profit brut/Capital propriu = 5.072.674/4.557.877=112,94%

3. Rentabilitatea la cifra de afaceri = Profit brut/Cifra de afaceri = 5.072.674/56.186.795=9,02%

4. Rentabilitatea profitului net la cifra de afaceri = 9.620.443/94.643.137=10,16%

Pentru anul 2001:

Indicatori de lichiditate 1. Lichiditatea generală = Active circulante/Datorii curente = 14.709.563/12.381.521=1,18 2. Lichiditatea imediată = (Active circulante - Stocuri)/datorii curente = (14.709.563-7.178.788)/12.381.521=0,60 3. Rata solvabilitatii generale = Active totale/datorii curente = 22.869.022/12.381.521=1,84


Indicatori de echilibru financiar 1. Rata autonomiei financiare =Capital propriu/Capital permanent =

9.151.943/10.811.762=0,84 Capital propriu = Capital social + Rezerve 2. Rata de finanţare a stocurilor = Fond de rulment/Stocuri = (10.811.762-

7.132.572)/7.178.788=0,51% 3. Rata datoriilor = Datorii totale/Active totale =

13.713.997/22.869.022=59,96% Indicatori de gestiune financiară

1. Rotaţia activelor circulante = Cifra de afaceri/Active circulante = 94.643.137/14.709.563=643 rotaţii

Viteza de rotaţie (in zile) = 360/Rotatia activului = 55,98 de zile.


1. Rata rentabilităţii economice = Profit brut/Capital permanent = 10.452.224/10.811.762=96,67%

2. Rata rentabilităţii financiare = Profit brut/Capital propriu = 3. 10.452.224/9.151.643=114,21% 4. Rentabilitatea la cifra de afaceri = Profit brut/Cifra de afaceri =

10.452.224/94.643.137=11,04% 5. Rentabilitatea profitului net la cifra de afaceri =

9.620.443/94.643.137=10,16% In figurile de mai jos este reprezentată evoluţia indicatorilor calculaţi pentru anii 2000 şi 2001:


0.88

1.18

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2

EVOLUTIA INDICATORILOR DE LICHIDITATE

Lichiditatea generala 2001 1.18

Lichiditatea generala 2000 0.88

0.42

0.6

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6Lichiditatea imediata 2001 0.6

Lichiditatea imediata 2000 0.42

1.52

1.84

0 0.5 1 1.5 2Rata solvabilitatii generale2001

1.84

Rata solvabilitatii generale2000

1.52


0.42

0.84

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

EVOLUTIA INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR

Rata autonomiei financiare2001

0.84

Rata autonomiei financiare2000

0.42

0.84

0.51

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1Rata de finantare a stocurilor2001

0.51

Rata de finantare a stocurilor2000

0.84

65.37

59.96

56 58 60 62 64 66Rata datoriilor 2001 59.96

Rata datoriilor 2000 65.37


507

643

0 100 200 300 400 500 600 700

EVOLTIA INDICATORILOR DE GESTIUNE FINANCIARA

Rotatia activelor circulante 2001 643

Rotatia activelor circulante 2000 507

46.91

96.67

0 20 40 60 80 100

EVOLUTIA INDICATORILOR DE RENTABILITATE

Rata rentabilitatii economice2001

96.67

Rata rentabilitatii economice2000

46.91

112.94

114.21

112 112.5 113 113.5 114 114.5

Rata rentabilitatii financiare 2001 114.21

Rata rentabilitatii financiare 2000 112.94


9.02

11.04

0 2 4 6 8 10 12

Rentabilitatea la cifra de afaceri2001

11.04

Rentabilitatea la cifra de afaceri2000

9.02

10.16

10.16

0 2 4 6 8 10 12

Rentabilitatea profitului netla cifra de afaceri 2001

10.16

Rentabilitatea profitului netla cifra de afaceri 2000

10.16

Analiza indicatorilor

DENUMIRE INDICATOR VALOARE COMENTARII Indicatori de lichiditate

2000 0.88 Lichiditatea generală 2001 1.18

2000 0.42 Lichiditatea imediată 2001 0.60

2000 1.52 Rata solvabilităţii generale 2001 1.84

Indicator satisfăcător. Indicator satisfăcător. Indicator foarte bun.

Indicatori de echilibru financiar

2000 0.42 Rata autonomiei financiare 2001 0.84

Rezultatul exerciţiului este bun.


2000 0.84 Rata de finanţare a stocurilor 2001 0.51

Indicator satisfăcător.

2000 65.37 Rata datoriilor

2001 59.96


Indicatori de gestiune financiară

2000 507 Rotaţia activelor circulante 2001 643



2000 46.91 Rata rentabilităţii economice 2001 96.67

2000 112.94 Rata rentabilităţii financiare 2001 114.21

2000 9.02 Rentabilitatea profitului net la cifra de afaceri 2001 10.16

. Indicator bun. Indicator foarte bun.

1.3 ANALIZA P.O.S.T ANALIZA ORGANIZAŢIEI ANALIZA MEDIULUI Puncte tari

• Spaţiul propriu în care îşi desfăşoară activitatea de producţie

• Utilaje care îi permit o diversificare mare a produselor.

• Diversificarea producţiei prin atacarea a două segmente de piaţă (încălţăminte din piele şi înlocuitori).

• Magazin propriu de desfacere • Raport preţ – calitate competitiv

Oportunităţi


Puncte slabe • lipsa unui serviciu de marketing • lipsa unui serviciu de cercetare-

dezvoltare • fluctuaţii ale cererii în funcţie de

sezon • strategie concentrată de costuri

joase

Pericole

1.3.1 ANALIZA ORGANIZAŢIEI

1.3.1.1 PUNCTE TARI

Deţine spaţiul propriu în care îşi desfăşoară activitatea de producţie deci firma nu este nevoită să închirieze spaţii de producţii sau de depozitare. În plus firma deţine şi un număr de utilaje care îi permit o diversificare mai mare a produselor. Diversificarea producţiei prin atacarea a două segmente de piaţă (încălţăminte din piele şi înlocuitori). Deţine propriul magazin de desfacere. Produsele de încălţăminte prezintă un raport preţ – calitate competitiv, adresându-se populaţiei cu venituri medii.

1.3.1.2 PUNCTE SLABE Se remarcă lipsa unui serviciu de marketing care să realizeze un studiu al pieţei produsului în ţară şi care să descopere alte produse pe care firma le-ar putea produce în viitor;

Se remarcă de asemenea lipsa unui serviciu de cercetare-dezvoltare care ar permite firmei să reducă riscul scăderii cererii produsului pe care îl produce actual;

Partea de creaţie este elementul cheie, alături de alegerea celor mai ieftini furnizori de materii prime. Există unele fluctuaţii ale cererii în funcţie de sezon.

Firma aplică o strategie concentrată de costuri joase, care se poate dovedi riscantă în condiţiile în care scade cererea de produs;

Investiţiile în tehnologie nouă costă foarte mult o linie de fabricaţie la mâna a doua costă trei miliarde, iar una nouă, minimum 150.000 de dolari.


1.3.2 ANALIZA MEDIULUI

1.3.2.1 OPORTUNITĂŢI

Absorbţia pieţei este încă bună si depinde de segmentul pe care îl ataci. Cea mai rentabilă este producţia pentru femei. Apoi, cel mai profitabil este considerat eşantionul de clienţi până în 30 de ani. Astfel, modelele care se vând foarte bine sunt cele sport şi elegante.

Segmentul cu intrarea cea mai bună pe piaţă este cel al produselor cu valori medii. Varianta materiale foarte bune - preţuri mari trebuie susţinută foarte bine de reclamă, deoarece intri în competiţie cu încălţămintea de firmă, unde numele mărcii vinde produsul.

Este mai convenabil să produci cu piele prelucrată în ţară, deoarece este mai ieftină însă pentru tălpi sau materiale mai deosebite se fac, de regulă, importuri din Italia.

O altă oportunitate ar fi obţinerea unui contract cu o firmă din exterior de gen producţie lohn care aduce profit mic dar sigur, precum şi know – how – ul firmelor de pe piaţa externă.

Încălţămintea care vine de pe piaţa asiatică este în cea mai mare parte din înlocuitori, rămânând astfel de exploatat la maxim producţia din piele, la preturi care să reziste pe piaţă.

1.3.2.2 PERICOLE

Creşterea concurenţei pe piaţă concretizată prin investiţii făcute de firmele

concurente în tehnologie şi echipamente, sau prin introducerea de noi produse În acest gen de afacere producţia este decalată, asta înseamnă că se lucrează

în devans cu cinci-şase luni, pentru ca marfa să aibă timp să ajungă în magazine cu două luni înainte de a începe vânzarea propriu-zisă. Dacă ai produs mai târziu, te bate concurenţa. Modelele noi sau originale, dar si cele clasice, te conduc, cu siguranţă, spre câştiguri frumoase. Produsele de substituţie, în general produsele din Asia care sunt ieftine şi sunt de o calitate inferioară. Adezivii sunt cel mai sensibil punct al procesului de fabricaţie. Este bine ca aceştia să fie cat mai rezistenţi, altfel iţi poţi compromite întreaga producţie, dar si numele firmei.

Furnizorii de materii prime în cazul în care firma depinde de aceştia. Proiecte de lege care să defavorizeze firmele de producţie.


1.4 FORMULAREA STRATEGIEI Strategia de viitor a firmei presupune dezvoltarea sau creşterea pe piaţa locală. Aceasta poate fi realizată prin obţinerea de cât mai mulţi clienţi şi distribuitori prin promovarea produselor oferite de firmă cu ajutorul unor agenţi de vânzări, prin apelarea la o firmă de publicitatea sau prin intermediul mass- mediei. Creşterea numărului de clienţi va implica mărirea producţiei. Aceasta se poate face prin păstrarea modelelor actuale, dar de preferat ar fi ca în urma unei cercetări de marketing privind cerinţele clienţilor să se introducă noi modele cu un nou design şi un look plăcut. În urma studierii surselor externe firmei (presa locală, naţională, internet) s-a constatat că femeile cumpără des decât bărbaţii încălţăminte. Deci ar fi indicat în cazul în care se încearcă introducerea de noi modele ca acestea să fie preponderent adresate lor. În perioadele în care cererea este scăzută firma poate să adopte o strategie de obţinere a unor contracte de producţie în lohn.

proiect mgs

Documents