proiect iaurt fructe

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

Specializarea Tehnologii speciale in industria alimentara

ANALIZA MERCEOLOGICA A IAURTULUI CU PULPA DE

CAPSUNI

Studenti:

Lisca Ionela

Stanculescu Catalin

Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................3

Capitolul I....................................................................................................................................................6

Tehnologia de obtinere...............................................................................................................................6

1.1. Concept........................................................................................................................................6

1.2. Tehnologia clasică de obţinere....................................................................................................6

Capitolul II.................................................................................................................................................15

Prezentarea marcilor analizate..................................................................................................................15

2.1. Danone...........................................................................................................................................15

2.2. ZuZu................................................................................................................................................17

2.3. Covalact..........................................................................................................................................18

2.4. Jogobella.........................................................................................................................................19

2.5. Milbona..........................................................................................................................................20

Capitolul III................................................................................................................................................21

Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni.................................................................................................21

3.1. Analiza pietei..................................................................................................................................21

3.2. Standardizarea................................................................................................................................24

3.3. Ambalarea si etichetarea................................................................................................................27

3.4. Codurile de bare............................................................................................................................31

3.5. Descrierea ambalajului...................................................................................................................34

3.5.1. Danone Nutriday Delicios........................................................................................................34

3.5.2. ZuZu.........................................................................................................................................36

3.5.3. Covalact de Tara......................................................................................................................37

3.5.4. Jogobella..................................................................................................................................38

3.5.5. Milbona....................................................................................................................................39

Concluzii....................................................................................................................................................48

Bibliografie................................................................................................................................................49

Introducere

Cuvintul iaurt vine din limba turca, cuvintul turc youghurmak avand semnificatia a

ingrosa. Cuvintul iaurt sau yogurt este utilizat in mod curent, atat in America de Nord, cat si

in Europa, fiind versiunea moderna a laptelui prins de altadata.

Iaurtul este un produs alimentar cunoscut şi folosit din vremuri străvechi, din Balcani

în Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Modul de preparare variază în funcţie de aria

culturală, însă toţi cei care au consumat laptele fermentat, din antichitate până astăzi, îi

cunosc virtuţile.

Într-una din cele mai celebre lucrări de medicină arabă, publicată în anul 633, este

recomandată folosirea iaurtului împotriva dizenteriei şi a tuturor bolilor inflamatorii ale

stomacului, ficatului şi intestinului. Folosind o sintagmă rămasă celebră, medicul arab

spune:“Curăţaţi-vă organismul de otrăvuri distrugându-le.”

Originar din Asia Mică şi Peninsula Balcanică, iaurtul se bucură de cea

mai mare apreciere din partea consumatorilor, fiind produsul lactat acid ce se

fabrică cel mai mult în ţara noastră, precum şi în multe alte ţări din întreaga lume, sub

diferite denumiri şi forme de prezentare.

La începutul secolului XX, la Paris, un savant rus, profesorul Ilya Ilich Metchnikoff,

directorul Institutului Pasteur, a arătat cum consumul frecvent de iaurt este benefic pentru

sănătate, datorită culturilor lactice de bacterii vii.

Iaurtul cu umplutură de fructe adăugate a fost patentat pentru prima dată în

1933, în Praga. În masă a fost produs de către compania Danone, în Statele Unite, în 1947.

Profesorul Metchnikoff a lansat ipoteza că longevitatea recunoscută a unor popoare

precum bulgarii, turcii şi armenii, se datorează unei particularităţi a dietei lor. Aceste

popoare consumau zilnic mari cantităţi de lapte fermentat (strămoşul iaurtului). El a

descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus

thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita

absolut din intamplare. In foarte multe tari: Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea

iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se

raspandeste si in Europa Occidentala.

Lucrările lui Metchnikoff şi notorietatea de care s-au bucurat au stimulat naşterea

industriei iaurtului. Prima companie producătoare de iaurt la scară industrială, cu fermenţi

furnizaţi de Institutul Pasteur a fost înfiinţată în 1919, la Barcelona, de Isaac Carasso. Fiul

acestuia, Daniel – sau Danone, cum îi spunea tatăl său – a dus afacerea mai departe în

Franţa, întreaga Europă şi apoi în întreaga lume. Datorită beneficiilor sale pentru sănătate,

primele borcane de iaurt au fost distribuite în farmacii.

Produsele din lapte fermentat, şi în special iaurtul, formează o categorie de alimente

importante pentru nutriţia noastră. Pe lângă gustul plăcut şi valoarea nutriţională, culturile

de fermenţi activi ai iaurtului au efecte pozitive asupra sănătăţii. În plus, iaurtul este o sursă

de proteine, calciu, fosfor şi vitamina B2.

In America de Nord, desi a cunoscut succesul mai tarziu, iaurtul este astazi consumat

in cantitati importante. Europenii continua totusi sa ramana cei mai mari consumatori de

iaurt, cantitatea consumata de ei fiind de aproximativ 12-20 l persoana pe an (in Canada, de

pilda, consumul este de 3,7 l de persoana pe an).

La început, iaurtul se obţinea din lapte de oaie, în prezent acesta se

fabrică cel mai mult din lapte de vacă, în mai multe tipuri ce se deosebesc prin

conţinutul dse grăsime şi substanţă uscată. În ultimii ani producţia realizată pe plan

mondial, precum şi în ţara noastră ,a crescut foarte mult ca urmare a perfecţionării

tehnologiei de fabricaţie, a îmbunătăţirii condiţiilor de ambalare şi a diversificării

formelor de prezentare, precum şi a fabricării unor noi sortimente (cu diferite

ingrediente şi arome). Toate acestea fac produsul mai atractiv, satisfăcând

diferitele preferinţe ale consumatorului.

Capitolul I

Tehnologia de obtinere

1.1. Concept

Iaurtul este un produs lactat acidulat dietetic ce este obţinut din laptele de vacă,

rezultat din activitatea a două bacterii lactice termofile (Streptococcus salivarius,

ssp.Thermophilus şi Lactobacilius delbreckii ssp. Bulgaricus), respectivi a doi fermenţi

asociaţi lactici.

Fermentaţia lactică se produce la temperatura de 44-45°C, intr-un interval de 2-3 ore.

Aciditatea formată poate conduce la coagularea laptelui, în care acesta nu trebuie să fie

sub 80° Dornic. Când iaurtul este fabricat trebuie să se menţină un judicios echilibru în

dezvoltarea celor două bacterii lactice, pentru a se obţine un produs suficient de acid şi

aromatic. Pentru dezvoltarea acestor bacterii este nevoie de prezenţa aminoacizilor,

peptidelor dar şi a lactozei.

Aroma şi gustul iaurtului, chiar aparenţa acestuia sunt date de diverşi compuşi

volatili şi aromatici a căror dezvoltare este favorizată de prezenţa lactozei. Acidul

lactic este cel care îi conferă iaurtului gustul acidulat, iar diacetilui îi conferă gustul

fin.

1.2. Tehnologia clasică de obţinere

Tehnologia clasică de obţinere a iaurtului cu pulpa de fructe presupune parcurgerea următoarelor etape:

Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui

Normalizare

Omogenizare

Pasteurizare

Răcire la temperatura de însămânţare

Însămânţare

Termostatare

Prerăcire

Amestecare

Ambalare

Răcire

Depozitare

a) Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui

Iaurtul se fabrică din lapte de vacă, oaie sau bivoliţă. Laptele materie primă trebuie să

fie propriu consumului uman, stabil la încălzire (aciditate de maximum 19ºT) şi să nu conţină

reziduuri de antibiotice.

b) Normalizarea (standardizarea)

Laptele utilizat în procesul tehnologic poate fi lapte crud integral, lapte parţial sau

total degresat sau lapte îmbogăţit cu unii constituenţi. Normalizarea laptelui se face în funcţie

de tipul dorit de iaurt:

Iaurt slab, din lapte smântânit cu maxim 0,1% grăsime;

Lapte gras, din lapte cu 2,8% grăsime;

Iaurt foarte gras, special, din lapte cu 6,0% grăsime.

iaurt extra, foarte gras, din lapte cu 4% grăsime şi 15%

substanţă uscată, ce se obţine prin concentrarea parţială a laptelui, operaţiune ce

poate fi făcută doar în fabrici sau secţii dotate cu instalaţii de concentrare cu vacuum,

special prevăzute în acest scop.

c ) O m o g e n i z a r e a

Omogenizarea se face în scopul de a împiedica separarea grăsimii şi de a

conferi produsului calităţi organoleptice superioare. Prin fragmentarea globulelor

de grăsime şi a miceliilor de cazeină sunt asigurate premizele formării unor

particule fine de coaguli, abia sesizabile la examenul organoleptic. Repartizarea grăsimii

se realizează uniform, cazeina este mai uşor digestibilă, iar eliminarea zerului este redusă.

Omogenizarea se realizează prin trecerea laptelui încălzit uşor (cca. 20–60ºC), printr-un aparat

special, la o presiune de cca. 150 atm.

d ) P a s t e u r i z a r e a

Pasteurizarea laptelui materie primă reprezintă o etapă extrem de

importantă, care influenţează atât salubritatea, cât şi proprietăţile organoleptice ale

produsului finit. În sistemul clasic, pasteurizarea se realizează prin încălzirea laptelui la 80–

90ºC, timp de 20–30 minute sau la 90–95ºC, timp de 5 minute. Pasteurizarea laptelui

se face în vane cu pereţii dubli sau în instalaţii de pasteurizare. Normele de

temperatură şi timp sunt mult superioare pasteurizării obişnuite. Acest lucru este

absolut necesar din mai multe considerente, atât de ordin microbiologic, cât şi de ordin

tehnologic.

Din punct de vedere microbilogic, încălzirea laptelui la asemenea temparaturi asigură

distrugerea tuturor bacteriilor lactice şi a bacteriilor de poluare (cel puţin formele vegetative).

Acest lucru este absolut necesar deoarece supravieţuirea în lapte a levurilor, a miceţilor şi a

uno r bac t e r i i a e robe a r e e f ec t e nega t i ve a sup ra conse rvab i l i t ă ţ i i

a ce s tu i a . Î n p lu s , p r i n aplicarea unor temperaturi ridicate are loc distrugerea

substanţelor naturale inhibatoare din lapte şi reducerea potenţialului redox al laptelui,

prin eliberarea unor aminoacizi şi scăderea cantităţii de oxigen dizolvat. T o a t e a c e s t e

e l e m e n t e c o n c u r ă l a c r e a r e a u n u i m e d i u a p r o a p e i d e a l

p e n t r u multiplicarea şi acţiunea microorganismelor din cultura starter. D i n p u n c t d e

v e d e r e t e h n o l o g i c , a p l i c a r e a u n o r t e m p e r a t u r i î n a l t e c o n d u c e l a

denaturarea parţială/totală a proteinelor solubile. În consecinţă, creşte capacitatea de

hidratarea proteinelor laptelui, fapt care conduce la formarea unui coagul cu o

consistenţă relative fermă, dar cremoasă, apreciat de către consumatori. C â n d

p a s t u r i z a r e a s e r e a l i z e a z ă î n v a n e , l a p t e l e e s t e a g i t a t c o n t i n u u

î n s c o p u l uniformizării temperaturii şi prevenirii fenomenului Maillard. Ca etapă

intermediară, după pasteurizare, poate interveni concentrarea laptelui, care a r e c a s cop

a t i nge rea unu i con ţ i nu t op t im de subs t an ţ ă u sca t ă ş i de g r ă s ime , ş i

i nd i r ec t , obţinerea unui coagul cu proprietăţi organoleptice superioare. Concentrarea

parţială asigură reducerea volumului iniţial al laptelui cu cca. 10–20%, astfel încât

conţinutul de substanţă uscată ajunge la cca. 15%, iar densitatea atinge 1,034–1,036 (se

indică în special la obţinerea iaurtului din lapte degresat, a iaurtului extra şi a iaurtului cremă).

e )Răc i rea l ap te lu i l a t empera tura de în sămânţare

După expirarea timpului de menţinere la temperaturi ridicate (80–90ºC sau 90–95ºC),

în vanele de fermentare sau în rezervorul instalaţiei de pasteurizare, laptele este

răcit la temperatura de 45–48ºC pentru însămânţare cu culturi lactice. Operaţiunea se

realizează prin introducerea de apă rece de la reţea între pereţii dubli sau canalele

spirale ale vanei, sub agitare continuă a laptelui. Temperatura la care se face

răcirea laptelui, depăşeşte cu puţin temperatura optimă de dezvoltare a

microflorei specifice iaurtului – care este de 43–45ºC, depaşire ce se face cu scopul de

a acoperi pierderile de căldură ce se produc în mod inevitabil în timpul peamabalării şi a

manipulării ambalajelor cu lapte însămânţat, până la introducerea în termostat.

f ) Î n s ă m â n ţ a r e a l a p t e l u i

Pentru fermentarea laptelui şi obţinerea produsului cu proprietăţi specifice, laptele se

însămânţează cu o cultură liofilizată de bacterii lactice prin „inoculare directă” ce

are în componen ţ ă bac t e r i i l e l a c t i c e t e rmof i l e : Streptococcus termophilus si

Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus. De asemenea însămânţarea laptelui mai poate fi făcută cu

maia de bacterii lactice selecţionate. În timpul adăugării culturilor starter şi după aceea, laptele

va fi agitat, pentru a asigura o repartizare cât mai uniformă a acestora. Un aspect

important ce trebuie avut în vedere la însămânţarea laptelui este corelarea cantităţilor de

lapte din vană cu capacitatea termostatului, în sensul că, întreaga cantitate de lapte însămânţat

şi ambalat, rezultat dintr-o vană, să intre în totalitate în camera de termostat existentă. De

asemenea, la stabilirea cantităţilor de lapte ce se însămânţează se va ţine seamă de capacitatea

maşinii de ambalare, astfel ca operaţiunea să nu dureze prea mult (cel mult o oră), întrucât, o

durată prea mare ar putea să dăuneze procesului de coagulare a laptelui.

g)Ambalarea laptelui însămânţat

După încorporarea fructelor se trece la dozarea în ambalaje din polipropilenă/polistiren

(125 -150g pen t ru po r ţ i i i nd iv idua l e s au 500g pen t ru po r ţ i i f ami l i a l e ) ş i

î nch ide re cu fo l i e de aluminiu. Dozarea iaurtului în ambalaje se va realiza cu ajutorul

unei maşini automate de ambalare produse lactate vâscoase, la pahare

Paharele cu iaurt se aşează în navete de material plastic şi se introduc în camera de

răcire pentru răcirea finală.

Lapte însămânţat destinat fabricării iaurtului, poate fi ambalat în:

Pahare din material plastic, cu capacitate de 125–500 g,

închise prin termosudar cucapace din folie de aluminiu;

Flacoane din material plastic (PET), închise cu capac înfiletat,

având capacitatea de 250–1000 g;

Găletuţe din material plastic, închise cu capac aplicat, sigilat

şi prevăzute cu mâner flexibil, având capacitatea de 1000 g.

Condiţiile care trebuie să le îndeplinească ambalajele folosite sunt, în general aceleaşi

ca la ambalarea laptelui de consum. De asemenea, se vor respecta prevederile din

normele i g i en i co - san i t a r e pen t ru a l imen t e ş i Norma san i t a r ă ve t e r i na r ă

r e f e r i t oa r e l a ma t e r i a l e l e f o lo s i t e l a con fec ţ i ona rea amba l a j e lo r , p r ecum

ş i cond i ţ i i l e î n c a r e s e f a ce amba l a r ea produsului în secţia de fabricaţie.

Ope ra ţ i unea de amba l a r e p rop r iu - z i s ă s e f a ce î n mod d i f e r i t , î n f unc ţ i e

de f e l u l ambalajelor şi a utilajelor folosite.

h)Termos ta tarea pentru f ermentare

Rec ip i en t e l e î n c a r e a f o s t amba l a t l ap t e l e sun t i n t rodus î n c amere

spec i a l e de termostatare. Termostatarea asigură condiţii optime pentru

multiplicarea şi acţiunea celor două specii bacteriene. Cultura starter termofilă

realizează sub raport tehnologic două acţiuni principale: prima constă în

transformarea lactozei în acid lactic, iar cea de a doua constă în modificarea proprietăţilor

iniţiale ale laptelui şi apariţia altora noi, caracteristice produsului format. Cele două specii care

compun cultura starter acţionează sinergetic, stimulându-se una pe cealaltă. Multiplicarea

lui Lactobacillus delbrueckii ssp. Bulgaricus e s t e î n so ţ i t ă de e l i be r a r ea ş i

acumularea unor produşi rezultaţi din metabolizarea unor aminoacizi, produşi

necesari creşterii şi multiplicării celei de a doua specii. În acelaşi timp Streptococcus

salivarius ssp.thermophilus acţionează favorabil lactobacililor prin scăderea

concentraţiei de oxigen şi generarea unor cantităţi de acid formic. Acţiunea acidifiantă a

lactobacililor este mult mai intensă decât cea a streptococilor: practic, lactobacilii pot

produce acid lactic până la 4%, comparativ cu 0,6–1,1% în cazul streptococilor.

Acumularea progresivă a acidului lactic contribuie la scăderea pH-ului şi solubilizarea

calciului coloidal. Atingerea punctului izoelectric al cazeinei (pH 4.6) antrenează

coagulareacaze ine i . Ac idu l l a c t i c a cumula t i nh ibă dezvo l t a r ea

mic roo rgan i sme lo r i ndez i r ab i l e , generatoare de gaze sau putrefiante. Acidifierea

este intensă şi determinantă în cazul iaurtului ca produs lactat acid. Activitatea fermentativă a

celor două specii bacteriene se soldează cu acumula r ea de ac id l a c t i c ş i a l deh idă

ace t i c ă , subs t an ţ e c a r e impr imă a roma spec i f i c iaurtului. Termostatarea se

realizează prin menţinerea recipienţilor la 43–45ºC, timp de 2,5–3 o r e .

Ac t i v i t a t e a bac t e r i ană s e so ldează cu ac id i f i e r ea ames t ecu lu i , f o rmarea

coagu lu lu i caracteristic şi apariţia aromei specifice. Fermenatarea se întrerupe când

coagulul este bine format, iar aciditatea are valori de 80–90ºT (pH 4,6–4,7).

i ) R ă c i r e a p r o d u s u l u i

După terminarea termostatării, se procedează la răcirea produsului, operaţiune ce se

face în două faze:

Pre răc i r ea până l a t empe ra tu r a de 18–20 º e s t e i nd i ca t

s ă s e r e a l i z eze ch i a r î ncamera de t e rmos t a t a r e , p r i n î n t r e rupe rea

agen tu lu i de î ncă l z i r e ş i ven t i l a r ea aerului. Această operaţiune are

rolul de a întări coagulul, prevenindu-se astfel unele defecte privind

consistenţa produsului ce s-ar putea datora manipulării cu ocazia introducerii

în camera frigorifică.

Răcirea la temperatura de 2–8ºC ce se realizează de regulă în camere

frigorifice. Ca u rmare , i au r t u l su f e r ă un p roce s de ma tu ra r e f i z i c ă ,

coagu lu l deven ind ma i compact, aroma se accentuează, iar gustul este plăcut.

La secţiile de capacitate mică, ce realizează zilnic, într-un singur ciclu o producţie de

i au r t ma i r edusă , e s t e deoseb i t de u t i l ă f o lo s i r e a uno r c amere de

t e rmos t a t a r e c a r e sun t prevăzute, pe lângă instalaţia de încălzire şi cu posibilităţi

de răcire la temperaturile necesare. În acest caz, în aceeaşi încăpere se realizează

termostatarea, prerăcirea şi răcirea profundă a produsului.

j) Depozitarea produsului

I a u r t u l s e d e p o z i t e a z ă l a temperatura de 2– 8 º C î n c a m e r e

f r i g o r i f i c e c u r a t e , dez in f ec t a t e ş i l i p s i t e de mi ro su r i s t r ă i ne . De

a semenea , l a depoz i t a r ea i au r t u lu i s e vo r respecta condiţiile prevăzute de

Normele de igienă şi Norma sanitară veterinară. Caracteristicile calitative optime ale iaurtului

se obţin după 10–12 ore de menţinere la temperatura de depozitare, motiv pentru care,

nu este indicată livrarea înaintea expirării acestei perioade de păstrare.

Iaurturile cu fructe sunt o sursă de vitamine. Acestea furnizează în principal vitamina

B12, iar într-o proporţie mai mică, B2. Iaurtul cu fructe conţine cam 10% zahăr adăugat, dar

aduce organismului şi calciu, şi proteine, deci este evident un aliment mai complet, de preferat

altor surse de glucide. Cel mai important lucru este aportul de calciu, de aceea este

recomandat să se consume zilnic iaurt de orice tip, întrucât furnizează calciu într-o formă cu

biodisponibilitate foarte ridicată. Aportul vitaminelor datorat fructelor şi legumelor adăugate

în iaurturi nu este de luat în considerare, întrucât acestea din urmă trebuie consumate

proaspete, pentru ca organismul nostru să asimileze vitaminele cât mai bine.

Fructele ce urmeaza a fi incorporate in iaurt sunt atent selectionate, iar impreuna cu

iaurtul se pasteurizeaza la 90-95 º C timp de 20 minute si se raceste la 45-50 º C .

Substanţele de îndulcire se adaugă în iaurtul cu fructe în proporţie de 6-

15%.Cantităţi reduse de zahăr se pot adăuga şi în iaurtul natural. Pectina sau substanţele

pectice sunt fibre solubile, care formează un gel în contact cu apa. Pectina dă textura

crocantă unor alimente, se mai găseşte în mere, căpşuni, citrice. Pectina în iaurt protejează

proteina la un pH scăzut după pasteurizarea la o temperatură înaltă şi astfel previne apariţia

floculării şi sedimentării. Aceasta garantează stabilitatea produsului, proprietăţile senzoriale şi

calitatea pentru un timp mai îndelungat.

În cazul adaugarii de l ap t e p r a f s au l ap t e concen t r a t , laptele degresat

praf obţinut prin pulverizare este reconstituit într-o vană la temperatura de 40 ˚C

într-o proporţie de 1/5 şi produsul obţinut este adăugat laptelui pentru iaurt sub agitare. Printr-

o dozare continuă a acestui amestec în fluxul de lapte se asigură o distribuţie omogenă a

ingredientelor adăugate. 1% lapte praf determină o creştere de 0,3% proteină.

Se stie, în linii mari, care alimente sunt bune pentru sanatatea organismului si care

sunt mai putin sanatoase, sau care sunt consumate datorita gustului lor bun. Iaurtul ocupa

un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le ofera sanatatii îl fac sa fie

de neînlocuit în alimentatie.

Pentru a beneficia de toate calitatile iaurtului, trebuie ca el sa aiba înscrisa pe el

temperatura scazuta de conservare (2-8 grade C) si termenul de garantie de maxim 30 de

zile. Este indiciul cel mai sigur ca iaurtul respectiv este unul veritabil sau, cum deja se

obisnuieste sa se numeasca, un "iaurt viu".

Schema tehnologica generala de obtinere a iaurtului cu pulpa de fructe

Cultura productie

Zahar 6%, coloranti, stabilizatori

Lapte Lapte praf degresat

Pectina Pulpa fructe

Dizolvare la 50-60˚C in lapte

Receptie

Racire

Normalizare

omogenizare, 60-70˚C

Hidratare

Solubilizare in lapte

filtrarePasteurizare la 85-90˚C /30 min

Filtrare

Racire la 45-48˚C

Insamantare la 45-48˚C

Termostatare

Racire la 18-20˚C

Amestecare

Agitare

Distributie in ambalaje

Racire la 2-8˚C

Depzitare la 2-8˚C

Iaurt cu fructe nepasteurizat

Incalzire la 60 ˚C si omogenizare

Pasteurizare la 75˚C / 15sec

Racire la 20˚C

Ambalare

Depozitare si racire la 2-8˚C

Iaurt cu fructe pasteurizat

Concentrare

Capitolul II

Prezentarea marcilor analizate

Iaurtul este unul dintre produsele lactate cu un conţinut ridicat de calciu, de aceea ar

trebui consumat în fiecare zi. Este recomandat tuturor persoanelor, în special celor la care

osteoporoza începe să îşi facă simţită prezenţa.

Iaurtul cu pulpa de capsuni este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui la care se

adauga pulpa de fructe. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a produce iaurt, dar în ziua de

azi, laptele de vacă este cel mai des folosit. Iaurtul are o textură ca un gel şi un gust puţin

ducle-acrişor din cauza fermentării zahărului din lapte (lactoză) în acid lactic si a fructelor

adaugate in iaurt.

2.1. Danone

Danone a intrat pe piata româneasca în 1997, initial cu produse importate. În urma unei investitii în retehnologizarea fabricii preluate de la Miorita în 1998, în aprilie 1999 a început productia proprie. Danone S.R.L. este dotat cu cisterne izoterme, care colecteaza laptele de la 25 de ferme în fiecare zi. Întrucât calitatea laptelui este un factor esential al calitatii produselor finite, Danone plateste laptele în functie de calitatea sa (continut de grasime si densitate, continut de proteine, calitatea microbiologica, absenta inhibitorilor). Compania afirma ca acest sistem este unic în România. Toate fermele de la care Danone colecteaza lapte au fost dotate cu un sistem de racire a laptelui si un tanc de stocare, iar Danone furnizeaza solutiile de spalare si clatire igienica. Periodic, Danone organizeaza programe de pregatire pentru sefii de ferme. În februarie 2000, 15 producatori de lapte au participat la un astfel de program în Franta, cu ocazia Salonului International de Agricultura. Astfel parteneriatele cu agro-furnizorii (din domeniul Alimentatiei Animale, Igiena, Produse Veterinare), au ca scop îmbunatatirea calitatii laptelui. Potrivit studiului dat publicitatii de Land O' Lakes România, Danone se bucura astazi de cea mai mare recunoastere a marcii în rândul consumatorilor si este si cea mai cumparata marca.

Structura sortimentala

Principalele marci comercializate de Danone în România sunt:

Danone Nutriday

Nutriday usor 100g

Natural, 140g

Nutriday sana 450g

Danone Natural de Baut, iaurt de baut - 370g

Danone Delicios, iaurt cu pulpa de fructe

Danone Delicios de baut - 200g, 500g

Nutiday 0% grasimi - 125g

Danone cremosso natural si cu fructe 125g

Danone traditional Smântâna, cu 12% grasime - 175g, 900g

Activia

natur 140g

Cereale integrale 125g

De baut 330g

Mic dejun 180g

Casa buna

Iaurt cu aroma de fructe 100g

iaurt natur 100, 360g

smantana 400g 900g

lapte batut 360g

lapte proaspat 1l

Danonino-50,100g

Actimel 100g, 125g

Danone Disney 125g

Danette 125g

2.2. ZuZu

Brandul Zuzu a fost lansat pe piata la inceputul anului 2006, devenind

in scurt timp un brand de succes datorita unui mix unic: nume de brand, design de ambalaj si

comunicare neconventionala. Zuzu s-a lansat ca o marca romaneasca de produse de calitate

care atrage prin caldura si zambetul pe care le starneste consumatorilor. Zuzu a fost creat

pentru nevoia, dar si pentru placerea consumatorilor, ca un brand prietenos si accesibil. A fost

pozitionat ca un brand neconventional si original, mizand pe o personalitate distinctiva si

carismatica intr-o piata dominata la acel moment de branduri cu o comunicare exclusiv

rationala.

Zuzu este un brand inovativ nu doar datorita personalitatii si a felului in care comunica,

ci si prin produsele pe care le are in portofoliu. In 2006 Zuzu a lansat in premiera pe piata din

Romania ambalajele Tetra Top de la Tetra Pak, ambalaje ecologice, cu capac, usor de

manevrat. O inovatie in categoria iaurturilor au fost ambalajul Tetra Top cu lingurita atasata

dar si iaurtul de 750g “portie de familie”. In 2008 Zuzu a intrat intr-o categorie noua, cea a

iaurturilor de baut, lansand gama de iaurturi de baut la 330g in ambalaj Tetra Top, naturale si

cu fructe.

Pentru brandul Zuzu Albalact a mizat pe ideea de brand ludic. Strategia s-a dovedit o reteta

de succes, pentru ca Zuzu s-a impus rapid ca un brand sincer, vesel, optimist si cald. I-a

cucerit repede pe consumatori, astfel in mai 2007, dupa un an de la lansare, Zuzu a devenit

lider in categoria lapte pasteurizat. Din septembrie 2008 Zuzu detine lidership-ul in total piata

de lapte (lapte UHT+ lapte pasteurizat).

In 2010, la 4 ani de la intrarea pe piata, Zuzu isi dovedeste inca o data spiritul inovativ

aducand o noua imagine atat in ceea ce priveste design-ul de ambalaj cat si printr-o noua

campanie de comunicare. Noua imagine a brandului Zuzu realizata de BrandTailors este

transpunsa intr-o noua campanie de comunicare semnata de Next Advertising. Zuzu este o

“exuberanta a naturii” care te “desteapta de dimineata”.


Zuzu iaurt natural 3% grasime: 140g, 400g, 450g, 750g

iaurt degresat 140g; 0,1% grasime

iaurt dietetic 450g; 750g; 0,1% grasime

Iaurt cu fructe125g; 2,6% grasime

iaurt de baut 350g; 2% grasime ,

iaurt natural de baut 330g; 2% grasime,

iaurt dietetic de baut 330g; 0,1% grasime,

iaurt de băut cu fructe 330g; 1% grasime,

iaurt natural cu cereale si ciocolata 175 g; 3% grasime,

iaurt degresat cu cereale 175 g; 0,1% grasime

lapte bătut 900g 450g; 2% grasime

sana 900g; 3,6% grasime 450g

kefir 450g, 3% grasime

lapte semidegresat 1L 1,5% grasime

lapte integral 1L 3,5% grasime

lapte cu cacao si gust de ciocolata 500ml1,5% grasime

smantana dulce pentru frisca 500ml 33% grasime

smantana dulce pentru gatit 500ml12% grasime

Smantana 12% grasime 175g, 400g, 900g

2.3. Covalact

Covalact este infiintata in 1969 . Este unul dintre principalii

producatori de produse lactate din Romania fiind profilata pe colectarea laptelui si fabricarea

produselor lactate , a dezvoltat gama variata de produse portofoliul companiei cuprinzand

mai multe categorii de la branzeturi, lapte de consum ,unt, smantana, chefir , frisca ,

cascaval , lapte praf, la produse de nisa cum sunt laptele de capra , respectiv de oaie .


Covalact smantana 12%, 200, 300,900g

o 15% 170, 375, 800g

Sana 375, 500, 900g

Lapte batut 500,900g

Lapte 3,5%, 1,5% 1l

Iaurt natur 150, 375,900g

Iaurt dietetic 0,1% 375g

Iaurt cu fructe 125g caps visine, caise

Iaurt de baut 2,3% 375g

chefir 3,3% 170,375g

branza de casa 200, 330g , fagaras 200g, burduf 300g

produse cu lapte de capra iaurt, lapte batut, telemea

branza proaspata 200g , cascaval dalia 400g, rucar 500g,

covasna 300g

unt de masa 65%, superior 80%

2.4. Jogobella

Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate

pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Compania Delaco este situata in

Codlea, la cativa km de Brasov, in centrul tarii, la 170 km nord fata de Bucuresti.

Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati, cu productia de

produse lactate proaspete. Portofoliul cuprinde branzeturi si specialitati vandute sub brandul

DELACO, DEL si APETITO. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al

produselor Zott, unul dintre cei mai mari producatori din Germania, cu o traditie de peste 85

ani. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite:

branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi,

deserturi pe baza de lapte, delicioase specialitati de branza, lapte pentru cafea, unt si multe

altele. Zott este unul dintre cei mai mari producatori de lactate din Germania cu o traditie de

peste 85 ani. Prezent in 55 de tari, Zott ofera acum si consumatorilor romani delicioasele

iaurturi cu fructe Jogobella, dar si iaurturi simple, deserturi, lapte pentru cafea, unt si

branzeturi. In peste 15 tari JOGOBELLA este brandul cel mai puternic de iaurturi in Europa

Centrala si de Est.

Recent Zott a lansat pe piata romaneasca Cremabella – budinca de ciocolata si vanilie.

JOGOBELLA este o familie ce cuprinde mai multe sortimente de iaurturi cu bucati

extra mari de fructe; este cel mai bine vandut brand de iaurturi cu fructe in Europa Centrala;

toate sortimentele au bucati extra mari de fructe si un gust fin, delicios.

Sortimente:

Clasic

Exotic

Light (cu continut redus de grasime)

Jogobella 0.1%

Musli (cu cereale)

Jogobella Drink (iaurt de baut)

Iaurt natural, unt, cremabella, tiramisu, liegoeis monte ciocolata si

drink

Branzeturi toasty, zottarella, allgautaler

Lapte pt cafea.

2.5. Milbona

Este un brand propriu Lidl

Sortimente

iaurt duo cu ciocolata,

lapte semidegresat 1,5% grasime

cascaval Emmentaler,

iaurt cu fructe

Capitolul III

Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni

3.1. Analiza pietei

Iaurtul simplu este de departe cel mai consumat produs din segmentul iaurturilor, cu o

rata de mentionare in randul celor intervievati de 55% pentru produsele lactate consumate in

ultima saptamana, si de 85% pentru produse lactate consumate vreodata. Acesta este urmat, la

mare departate, de iaurtul cu fructe cu 26%, de cel simplu de baut si de cel cu fructe de baut,

in timp ce, la polul opus al consumului se afla iaurtul „cu doua compartimente”.

Marcile existente pe piata româneasca sunt: Covalact, Danone, Tnuva, Frutis,

Fruttegurt, Jogobela, Liegeois, LaDorna, Mili, Milupa, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, ,

Campina,Yoginos.

In topul celor mai cunoscute marci de iaurt se regaseste Danone, urmata de Activia,

Actimel, Napolact, Milli si Casa Buna. Trebuie mentionat, de asemenea, ca marcile din

aceasta categorie de produse se bucura de o notorietate mai mare in randul consumatorilor de

sex feminin , exceptie de la aceasta regula facand-o Napolact, care este cunoscuta in aceeasi

proportie si de femei si de barbati. Tinerii cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 de ani sunt mai

degraba familiarizati cu marcile Milli si Zuzu, in timp ce respondentii din grupa de varsta 30-

39 de ani au auzit mai mult de Nutriday.

Oferta de iaurt în functie de provenienta este ilustrata în graficul de mai jos:

Produsele lactate sunt distribuite pe piata prin diferite scheme, cele mai utilizate fiind:

Producatori / importatori - magazine - consumatori

Magazinele( Metro, Bila, Carrefour etc) semneaza contracte de vânzare-cumparare cu

producatorii. De obicei contractele sunt semnate pe o perioada de un an. Majoritatea

întreprinderilor livreaza marfurile la magazine cu conditia ca plata sa se faca imediat dupa

comercializarea produselor.

O alta schema este: Producatorii locali - Institutii publice

A treia schema, este: Producatori / importatori - distribuitor angro - magazin –

consumator

3.2. Standardizarea

Standardizarea reprezinta activitatea prin care sunt stabilite, pentru probleme reale

sau potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea

unui grad optim de ordine într-un context dat.

Standardizarea este o activitate de interes general.

Aplicaţiile standardizării se referă la:

unităţi de măsură;

terminologie şi simbolizare;

produse şi procedee (definirea şi alegerea caracteristicilor produselor, metode

de măsurare, cerinţele privind ambalarea, marcarea şi etichetarea;

securitatea persoanelor şi bunurilor;

protecţia mediul

Această activitate constă în particular în elaborarea, difuzarea şi punerea în aplicare a

Standardelor mediului înconjurător.

Standardele, aplicate corect, facilitează tranzacţiile comerciale internaţionale, dar pot

deveni bariere în calea comerţului dacă între ele există diferenţe semnificative de la o ţară la

alta. Utilizarea standardelor în facilitarea comerţului internaţional depinde în mare măsură de

încrederea pe care cumpărătorul o acordă declaraţiei producătorului privind asigurarea

conformităţii produselor sale cu specificaţiile standardului, precum şi de gradul de

recunoaştere a procedurii de evaluare a conformităţii.

La noi în ţară, activitatea de standardizare se desfăşoară sub conducerea Asociaţiei de

Standardizare din România (ASRO), recunoscută ca unic organism naţional de

standardizare (H.G. nr. 985/2004, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 612/2004).

Standarde referitoare la iaurtul cu fructe sunt prezentate in urmatorul tabel:

Nr. Nume Descriere

1SR

3665:1999

Iaurt. Condiţii

tehnice de calitate

2

STAS

3665-80

(Superseded

Standard)

Iaurt

3

STAS

4292-63

(Withdrawn

Standard)

Borcane de sticlă

pentru iaurt. Condiţii

generale

4

STAS

5275-56

(Withdrawn

Standard)

Ambalaje de lemn.

Ladă de fag pentru

borcane şi pahare cu iaurt

5

STAS

7684-72

(Withdrawn

Standard)

Ambalaje

metalice. Lăzi-navete

pentru borcane de iaurt

6

SR ISO

7889:2008

ver.eng.

Iaurt. Numărarea

microorganismelor

caracteristice. Tehnica de

numărare a coloniilor la

37 grade C

7

STAS

10448-86

(Withdrawn

Standard)

Ambalaje de

sticlă. Borcane pentru

iaurt

8

SR ISO

11869:2000

(Withdrawn

Standard)

Iaurt.

Determinarea acidităţii

titrabile. Metoda

potenţiometrică

9

SR

13437:1999

(Withdrawn

Standard)

Iaurt. Numărarea

microorganismelor

caracteristice. Tehnica

numărării coloniilor la 37

grade C

1

0

SR ISO

13580:2009

ver.eng.

Iaurt.

Determinarea conţinutului

total de substanţe solide

Proprietăţi organoleptice:

Aspect şi consistenţă: coagul cu consistenţă fermă, fără bule de aer, la rupere

aspect porţelanos, se admite eliminare de max. 5% zer .

Culoare : roz-rosu datorita pulpei de capsuni.

Gust si miros : specific de iaurt cu pulpa de capsuni din lapte de vacă,

aromat, plăcut, dulce-acrişor, fără gust si miros străin.

Proprietăţi fizico-chimice

Caracteristici Conditii de

admisibilitate

Metoda de analiză

Grăsime, %, min 0,05...2,8...3,5...8% STAS 6352/1-88

Substantă uscată

negrasă, %, min.

8,50 SR ISO 13580-2009

Aciditate, grade

Thörner, max.

120 SR ISO 11869-2000

Substante proteice,

% min.

3,0 SR EN ISO 8968-

2/2002

Temperatura de

livrare, °C max.

8,0 cu termometrul

Zer, % max. 5 prin decantare,

măsurare și raportare la 100

g

produs

3.3. Ambalarea si etichetarea

Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat să cuprindă sau sa

învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară din

punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii

acestora in decursul manipulării, transportului, depozitării sau desfacerii, până la consumator

sau până la expirarea termenului de garanţie

Ambalajul însoţeşte produsul în fiecare etapă a circulaţiei sale, de la producător la

consumator, având un rol deosebit în protejarea acestuia şi promovarea vânzărilor.

Ambalarea şi etichetarea mărfurilor joacă un rol vital într-un sistem modern integrat de

distribuţie. Ambalajul protejează produsul de la linia de producţie la consumator, dar în

acelaşi timp facilitează producţia, distribuţia şi depozitarea. În plus, ambalajul trebuie să

corespundă cerinţelor comerţului cu amănuntul, marketingului şi consumului, cît şi legislaţiei

de mediu, siguranţă şi sănătate, iar în practica activităţii de comerţ, etichetarea mărfurilor

reprezintă un element esenţial de informare simplă şi rapidă asupra produselor.

Produsele analizate sunt ambalate in pahare din material plastic, închise prin

termosudare cu capace din folie de aluminiu cu capacitate de 125g in cazul Danone

Covalact de tara, Zuzu; de 150g la jogobella; respectiv 250g la iaurtul Milbona.

Etichetă - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine

elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul sau este aderent la ambalajul

acestuia;

Etichetarea reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport pentru informarea

consumatorului . Cele mai importante reglementari privind etichetarea marfurilor elementare

sunt cele elaborate de comitetul pentru etichetarea bunurilr alimentare din cadrul comisie

“ Codex Alimentarus “. Potrivit codului de etichetare a bunurilor alimentare eticheta cuprnde

totalitatea fiselor marcilor , imaginilor sau altor materiale descriptive scrise imprimate ,

stantate , gravate sau aplicate pe ambalajul unei marfi alimentare. Potrivit acestor reglementari

pentru marfurile alimentare prelucrate mesajului informational al etichetei trebuie sa contina

urmatoarele mentiuni :

- descrierea produsului ;

- descrierea ingredientelor ;

- continutul net ;

- numele si adresa produsului , distribuitorului , importatorului sau

exportatorului ;

- tara de origine ;

- elemente de identificare a lotului ;

- declararea valori nutritive in special pentru produsele dietetice , alimentarea sugarilor si a

copiilor de varsta mica ;

- concentratia alcooloica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% ;

- modul de folosire ;

- conditiile speciale de depozitare si pastrare ;

- termenul de valabilitate cat si compozitia chimica

Informaţiile obligatorii de pe etichetă trebuie să fie:

corecte şi precise;

utile pentru consumator;

alese astfel încât să orienteze corect consumatorul;

adecvate dpdv al încărcăturii informaţionale, spre a nu îngreuna

percepţia

consumatorilor despre produs.

Eticheta modernă a produselor alimentare cuprinde o componentă foarte importantă:

eticheta nutriţională, fiind esenţială declararea valorii nutritive a produsului (cu dublă

importanţă: atât pe piaţa economică, cât şi pe cea metabolică a organismului).

Etichetarea nutriţională oferă întreprinderilor o oportunitate mărită de a vinde şi de a

garanta consumatorilor un comportament alimentar corect.

Tot mai multe persoane au devenit conştiente de importanţa actului alimentar, iar

etichetarea nutriţională le poate oferi posibilitatea alegerii hranei şi asumarea propriilor decizii

în acest sens.

În sensul reglementărilor actuale, etichetarea nutriţională reprezintă orice informaţie

care apare pe etichetă şi se referă la:

valoarea energetică;

următoarele substanţe nutritive: proteine, glucide, lipide, fibre, vitaminele şi

mineralele prezente în cantităţi semnificative (a căror cantitate reprezintă minimum 15% din

doza zilnică recomandată, furnizată pe 100 g sau 100 ml ori per pachet, dacă pachetul conţine

o singură porţie).

Realizarea grafică şi estetică a etichetei este foarte importantă pentru îndeplinirea

rolului promoţional al acesteia. În general, eticheta îndeplineşte două funcţii importante:

persuasivă şi informativă.

Eticheta persuasivă pune accent pe convingerea consumatorului prin evidenţierea

temei promoţionale sau a logo-ului, în timp ce informarea consumatorului trece pe planul doi.

Cuvinte standard, precum „nou”, „îmbunătăţit” „super” au un impact redus asupra

consumatorilor care evaluează mărfurile, aceştia fiind de cele mai multe ori saturaţi de aceste

„noutăţi”.

Eticheta informaţională, pe de altă parte, are ca scop să ajute consumatorul să

selecţioneze corect marfa potrivit necesităţilor fiecăruia şi să înlăture discrepanţele care pot

apărea după momentul achiziţiei, din lipsa de cunoştinţe sau insuficienţa informaţiilor.

În fiecare dintre aceste reglementări se fac precizări de detaliu pentru fiecare menţiune

constitutivă a etichetei, atât în privinţa conţinutului general, cât şi în ceea ce priveşte

specificul de produs al mesajului informaţional.

Reglementarea HG din 2002 prevede:

- toate menţiunile etichetei trebuie să fie redactate în limba română, lizibil şi inteligibil

(excepţie fac mărcile de fabrică şi de comerţ, denumirile de firme şi denumirile de produse

tipice cunoscute publicului larg);

- eticheta reprezintă orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care

conţine elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul când acesta este

prezentat pentru vânzare sau este aderent la ambalajul acestuia;

- informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în

privinţa caracteristicilor produsului alimentar, a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei,

calităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei, metodelor de fabricaţie sau în privinţa unor

efecte sau proprietăţi pe care produsul nu le posedă;

- etichetarea este aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe

produs, pe ambalajul de vânzare, pe dispozitivul de închidere care însoţesc produsul alimentar

pus în vânzare şi se referă la acesta;

- etichetele produselor alimentare preambalate trebuie să cuprindă în mod obligatoriu

următoarele elemente de identificare:

denumirea produsului, a sortimentului (inclusiv denumirea comercială);

numele şi adresa fabricantului, a importatorului, a distribuitorului şi

a celui

care ambalează produsul;

data turabilităţii minimale, sau în cazul alimentelor cu grad înalt de

perisabilitate - data limită de consum;

condiţiile de păstrare şi folosire;

conţinutul net;

lista ingredientelor (cantitatea ingredientelor principale, după caz);

valoarea nutritivă şi energetică pentru produse alimentare speciale;

menţiune specială care să permită identificarea lotului de fabricaţie;

locul de origine sau de provenienţă (dacă omiterea acestuia ar putea

crea

confuzii în rândul consumatorilor, cu privire la originea sau provenienţa reală a

alimentului);

concentraţia alcoolică (pentru băuturile la care este mai mare de

1,2% în

volum);

menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse(in cazul

iaurului se mentioneaza continutul in grasime)

3.4. Codurile de bare

Codul de bare EAN/UPC este singurul standard international (ISO/IEC

15420:2000) definit pentru identificarea produselor de larg consum vandute la punctele de

vanzare. Identificarea univoca se sprijina pe numerele standard GS1. Fiecare numar este

unic, nesemnificativ si global si are rol de cheie de acces catre bazele de date in care sunt

inregistrate informatiile despre articole si la formarea mesajelor electronice pentru

tranzactii comerciale.

Numarul global de articol comercial GS1 sau GTIN – Global Trade Item Number (de 8,

12, 13 sau 14 cifre) este un standard international care garanteaza identificarea fara

ambiguitate a unui obiect sau a unui serviciu in lumea intreaga,oricare ar fi partenerul care

il utilizeaza. Pentru a fi citite automat in diverse puncte ale lantului de aprovizionare

numerele GS1 pot fi transpuse sub forma de cod de bare si marcate pe produse, conform

standardului ISO/IEC 15420:2000.

Punctele de vanzare en-detail folosesc urmatoarele tipuri de coduri de bare EAN/UPC:

EAN-8, EAN-13, UPC-A si UPC-E.

Codul de bare este cel mai ieftin sistem de identificare automata a unui produs. El

se bazeaza prin reprezentare printr-o asociere de bare (inchise la culoare) si spatii libere,

codificarea fiind un numar de simboluri (cifre), caractere simbolizate impartite in trei seturi

A, B si C si grupuri de separatoare (caractere auxiliare) constituite din cate doua linii

subtiri, paralele si ceva mai lungi avand si un rol de centrare in momentul lecturii codului.

Caracterele simbolizate in seturile A si B incep intotdeauna din stanga cu un mod

de culoare deschisa (un spatiu liber) si se termina la dreapta cu modul de culoare inchisa, in

timp ce caracterele simbolizate in setul C incep de la stanga cu un mod de culoare inchisa si se

termina la dreapta cu un spatiu liber

Codul EAN-13

Codul EAN-13 contine 13 simboluri cifre caractere

simbolizate cifre impartite in 3 seturi A, B si C si trei grupuri de

separatoare (caractere auxiliare). Cifrele trebuie sa fie clare pentru a permite si identificarea

vizuala intrucat ele furnizeaza urmatoarele informatii:

-codul tarii format din primele 3 cifre, prin care se identifica organizatia locala de

codificare

-codul producatorului format din urmatoarele 4 cifre, atribuit organizatiei locale de

codificare

-codul produsului alcatuit din urmatoarele 5 cifre, atribuit producatorului

-cifra de control

Citirea se face de la stanga la dreapta, codul EAN-13 trebuie compus astfel:

-un separator lateral

-6 caractere simbolizate in seturi A si B

-un separator central

-6 caractere simbolizate in setul C


Uniform Code Council (organizatia care reglementeaza codurile de bare pentru

retail in SUA) a anuntat ca incepand cu data de 1 ianuarie 2005, toate sistemele de scanare de

retail din SUA vor trebui sa accepte simboluri EAN-13 precum si standardul UPC-A (Cod de

bare universal intalnit pe majoritatea produselor retail in SUA si Canada). Aceasta schimbare

va elimina necesitatea ca producatorii ce exporta bunuri in SUA si Canada sa-si eticheteze

produsele in doua standarde.

Codul EAN-8

Codul EAN-8 contine 8 simboluri (cifre) si caractere

simbolizate impartite in sectiuni A si C. Citind de la stanga la dreapta,

EAN-8 trebuie sa cuprinda:


-4 caractere simbolizate in setul A

-un separator central

-4 simbolizate in setul C


Spre deosebire de simbologia UPC-E (Versiune comprimata pentru coduri de bare

"UPC" specifice produselor de talie mica), care comprima datele, ce ar putea fi imprimate si in

forma intreaga, prin eliminarea zerourilor, digitii de date folositi in "EAN-8" sunt folositi

pentru identificarea unui anume producator si produs. Din motiv ca doar un numar limitat de

coduri de bare "EAN-8" sunt disponibile in fiecare tara, ele se aloca numai pentru produsele

unde nu exista destul spatiu pentru tiparirea unui cod de bare "EAN-13" normal. De

exemplu, un cod de tara format din 2 digiti permite existenta unui numar total de 100.000 de

produse.

Codul de bare nu contine nici o informatie despre pretul produsului, deoarece

acesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul e urmatorul: la fiecare citire de cod, casa

interogheza calculatorul la care este legata privind numele produsului si pretul (associate

codului citit), pe care le tipareste apoi pe bon si le foloseste in calculul sumei de incasat.

Principalele aplicatii ale codurilor cu bare:

-clasificarea si identificarea automata a produselor ambulate

-gestionarea si urmarirea automata a productiei

-identificarea producatorilor, distribuitorilor etc.

-urmarirea stocurilor

-inregistrarea automata in casele de marcare a magazinelor

-inregistrarea si urmarirea automata a marfurilor in depozite etc.

Avantajele aplicarii codurilor de bare sunt multiple. Astfel, pentru producatori

principalul castig il reprezinta rapiditatea si corectitudinea evaluarii succesului la vanzarea

unui produs prin accesul la datele colectate de la casele automate din magazine. In comert

sistemul permite o ingregistrare mai rapida si mai precisa a produselor, cresterea

productivitatii la punctele de vanzare, eliminarea erorilor de inregistrare, scaderea timpului

pentru operatiunile de contabile, controlul strict al livrarilor pentru comandarea doar a

produselor care se vand. Pentru consummator codurile cu bare duc la scaderea timpului

pierdut la case si la disparitia erorilor de pret.

3.5. Descrierea ambalajului

3.5.1. Danone Nutriday Delicios- pret 1,19 leiContinutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma relativ conica, iar de jur imprejurul acestuia este lipita o folie de hartie acesta avand un fond albastru, pe care sunt mentionate datele informative despre produs:

-marca (Danone) si numele produsului (Nutriday Delicios) si sortimentul (cu capsuni);

-o ilustratie ce reprezinta fructele ce intra in compozitie amestecului (capsuni);

-valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un tablel) raportata la 100g, respectiv 125g;

-ingredientele ce intra in compozitia produsului finit: lapte pasteurizat, zahar, capsuni 2% (cu adaos de siros de glucoza-fructoza, coloranti naturali suc de morcov, sfecla rosie, betacaroten, aroma), proteine din lapte, amidon modificat, pectin, fermenti selectionati din iaurt;

-codul de bare ce foloseste versiunea EAN-8 (5941 2298), plasat de orizontala;

-continutul maxim de kcal (103) per pahar (125g);

-compania producatoare (Danone PDPA srl) si adresa acesteia;

-numele importatorului (ISL Lapmol srl) si adresa acestuia;

-cantitatea de iaurt din recipient (125g);

-o informare despre temperature optima de pastrare a produsului (a se pastra la temperature intre 2 si 6°C);

-pe capac se observa denumirea marcii alaturi de numele produsului, iar in fundal o ilustratie cu fructele ce se regasesc in produsul finit si nu in ultimul rand termenul de valabilitate.

Valoarea nutriţională medie

Valore medie nutritiva Pentru 100 g de produsValoare energetica 82 kcalProteine (g) 2,9Glucide (g), din careZaharuri (g)

13,513,3

Lipide (g), din care Acizi grasi saturati (g)

1,81,2

Fibre alimentare (g) 0,1Sodiu (g) 0,04

3.5.2. ZuZu- pret 1,09 leiContinutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma unui trunchi de con, iar pe un fond rosu cu alb sunt prezentate informatii despre produs:

-numele marcii (ZuZu) si tipul sortimentului (iaurt cu capsuni) si cantitatea acestuia in grasime (2,6%);

-valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un table) raportata la 100g si la 125g;

-ingredientele ce intra in compozitia amestecului: lapte pasteurizat 3%, zahar, capsuni 2% (pulpa de capsuni din concentrate cu adaos de amidon modificat, stabilizator, pectin, colorant din morcovi, corector de aciditate, citrate de sodiu, acid citric, citrate de calciu), citrate de sodium, protein din lapte, culture lactice selectionate;

-imediat sub lista de ingrediente se afla o informare despre temperature optima de pastrare (intre 2 si 8°C);

-compania producatoare (SC Albalact SA), adresa si moduri de contactare a companiei;

-o mentionare ca produsul este realizat in sistem de siguranta ISO 22000;

-codul de bare in versiunea EAN-13 (5 941355 002514), plasat pe verticala;

-pe recipient foarte aproape de marginea de sus, langa capac sunt mentonate termenul de valabilitate si lotul produsului descries;

-grafica de pe capacul din folie de aluminiu ilustreaza fructele ce intra in compozitia produsului si numele marcii si tipul sortimentului;

-cantitatea neta de iaurt (125g).


Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produsValoare energetica 89 kcalProteine (g) 3,4Lipide (g), din careZaharuri

13,613,5

Lipide (g), din careAcizi grasi saturati

2,61,8

Fibre alimentare (g) 0Sodiu (g) 0,04

3.5.3. Covalact de Tara- pret 1,19 lei

Continutul de iaurt se gaseste intr-un recipient din plastic de forma unui trunchi de con, pe un fond aproape in intregime rosu (cea ce ar facilita o observare mai usoara din partea potentialilor cumparatori), se afla mentionate urmatoarele date informationale:

-marca (Covalact) si numele produsului (Covalact de Tara), si sortimentul (iaurt cu bucati de capsuni cu 2.2% grasime);

-lista ingredientelor: lapte pasteurizat, preparat de capsuni 12% (57% fruct, zahar, sirop de glucoza-fructoza, amidon modificat, suc concentrate de capsuni, aroma, agent de reglare aciditate: citrate, concentrate de coacaze negre, morcov negru, sofranel, lamaie, stabilizator: pectin, acidifiant, acid citric), zahar, lapte praf degresat, gelatina, culturi lactice selectionate;

-o mentionare de a se pastra la temperature de refrigerare 2-6°C si de a se omogeniza inainte de consum;

-mentionarea numelui producatorului (S.C. Covalact S.A.) impreuna cu adresa acestuia (Str. Lunca Oltului, nr.1, CV) si un numar de telefon (0267-313981), respectiv un numar de fax (0267-351058);

-cantitatea neta de iaurt (125g);

-codul de bare in format EAN-8 (5945 9057), plasat pe verticala;

-valoarea nutritional medie raportata la 100g este introdusa intr-un tabel;

-capacul este constituit din staniol, cu o extremitate mai alungita pentru o mai facila deschidere a recipientului, iar pe acesta se regasesc termenul de valabilitate, numele marcii si al produsului, si un recipient plin cu “capsuni alese”.


Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produsValoare energetica 107 kcalProteine (g) 3,4Glucide (g) 18,3Lipide (g) 2,2

3.5.4. Jogobella- pret 1,89 lei

Recipientul in care se gaseste continutul de iaurt cu capsuni este de forma trunchiului de con, iar materialul din care este alcatuit recipientul este plastic, pe care se afla de jur imprejurul acestuia un autocolant foarte subtire pe care sunt trecute urmatoarele date informative:

-numele marcii (Zott) si numele produsului (Jogobella);

-lista de ingredient mentionata in mai multe limbi, printre care limba romana si germana: lapte de vaca pasteurizat (3,5% grasime), capsuni si suc de capsuni din suc concentrat de capsuni, sirop glucoza-gructoza, zahar, proteine lactice, suc concentrat de sfecla rosie, arome;

-codul de bare pozitionat pe plan vertical in format EAN-13 (4 014500 503653);

-include o recomandare, de a se pastra la temperatura de 4-8°C

-adresa si moduri de contactare a producatorului (telefon si fax)

-cantitatea neta de iaurt din recipient 150g

-un tabel ce informeaza despre valorile nutritive si energetice raportate la 100g;

-capacul confectionat din staniol cu o extremitate mai alungita, include numele marcii si numele produsului, termenul de valabilitate si ilustreaza mai multe capsuni unele chiar sectonate.


Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produsValoare energetica 96 kcalProteine (g) 3,5Glucide (g) 14,8Lipide (g) 2,5

3.5.5. Milbona- pret 2,6 lei

Recipientul constitut din plastic, cu un fond preponderent alb si o cantitate neta de 250g, contine urmatoarele date informationale:

-lista ingredientelor prezentata si doua limbi (romana si germana): iaurt degresat, capsuni, zahar, sirop de glucoza-fructoza, suc concentrat din sfecla rosie, arome natural, 12% continut de fructe(capsuni) in produsul final. Si mentionarea fara adaos de conservanti;

-o mentionare de a se pastra la o temperatura de +8°C;

-marca produsului nu este amintita, fiind un produs S.C. Lidl Romania SCS, produs in Germania;

-codul de bare trecut pe verticala in versiunea EAN-8 (2000 2053);

-un tabel ce informeaza despre valoarea energetica si nutritionala al produsului raportata la 100g;

-se mai afla si o ilustratie ce aminteste fructele (capsuni) ce intra in compozitia produsului finit;

-pe capacul constituit dintr-o folie foarte subtire de aluminiu se regasesc: numele produsului, termenul de valabilitate, capacitatea neta de iaurt din recipient, cantitatea de grasimi din iaurt (1,8%), valoarea energetica in calorii si fructele ce intra in compozitia produsului.


Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produsValoare energetica 88 kcalProteine (g) 3,8Glucide (g), din careZaharuri

15,014,0


1,41,0

Fibre alimentare (g) 0,3Sodiu (g) 0,06

3.6. Analiza comparativă a informaţiilor cuprinse pe eticheta produselor luate in studiu

Valoarea nutritionala medie

Denumire produs

Valore energetica

Grasime%

Proteine (g)

Glucide (g),

Lipide (g),

Fibre alimentare (g)

Sodiu (g)

Pret(lei )

Danone (125g)

82 kcal 2,8 2,9 13,5 1,8 0,1 0,04 1,19

Covalact de tara (125g)

107 kcal 2,2 3,4 18,3 2,2 - - 1,19

Zuzu (125g) 89 kcal 2,8 3,4 13,6 2,6 0 0,04 1,09

Jogobella (150g)

96 kcal 0,1 3,5 14,8 2,5 - - 1,89

Milbona (250g)

88 kcal 1,8 3,8 15,0 1,4 0,3 0,06 2,6

Grafic valoare nutritionala

Danone Zuzu Covalact de tara

Jogobella Milbona0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

proteineglucidelipidegrasime

Fisa centralizatoare de analiza senzorialaDenumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 170Caracteristica senzoriala

Punctaj individual Punctaj mediu totalExaminator 1

Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Culoare 2 1 2 2.5 1,87

Consistenta 4 2.5 2 3 2,87

Omogenitate omogen acceptabil slaba,fara fructe

fainos,moale

Mai putin omogen

Miros capsuni,fermentatie,lapte

fara miros specific de capsuni

lapte praf,fara miros specific de capsuni

de lapte Miros putin de capsuni , lapte praf

Senzatie in gura amarui acru laptos neplacuta Laptos, acru- amarui

Post gust lapte,fier

acrisor lapte praf acrisor Lapte praf, acrisor,

Gust remanent amarui Iaurt acru inexistent inexistent Acrisor- Amarui

Punctaj mediu total al produsului 2,37Numele si prenumele examinatorilor1.Ormangiu Georgiana2.Rusu Florin3.Piperea Raluca4.Jianu Daria



Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Culoare 4 2 1 4 2,75

Consistenta 2 4 1 3 2,5

Omogenitate apos omogen omogen omogen,fructe intregi

omogen mediu

Miros capsuni,iaurt

capsuni,slab de lapte

iaurt cu capsuni

capsuni,iaurt

Capsuni, iaurt

Senzatie in gura acrisor cremoasa lichida cu pulpa

cremos,placut

Cremos, putin acrisor

Post gust capsuni dulceag capsuni dulce-acrisor

Dulce-acrisor, capsuni

Gust remanent acrisor capsuni capsuni putin acrisor

Capsuni, putin acrisor

Punctaj mediu total al produsului 2,62Numele si prenumele examinatorilor1.Jianu Daria2.Ormangiu Georgiana3.Rusu Florin4.Piperea Raluca



Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Culoare 3 1.5 3.5 4 3

Consistenta 2 1.5 2 4 2,37

Omogenitate Putinomogen

omogen putin omogen

omogen,fructe intregi

Omogen mediu

Miros lapte,capsuni

lapte batut lapte batut,putin miros de capsuni

predominant de capsuni,lapte mai vechi

Lapte invechit, capsuni

Senzatie in gura acrisor pastos, cu multa pulpa de capsuni

pastos cremos,omogen,cu fructe intregi

Pastos cu fructe intregi

Post gust dulce acrisor acrisor acru,dulceag Dulce-acrisor

Gust remanent lapte praf aroma de capsuni

acru dulceag,acrisor

Dulce-acrisor, capsuni

Punctaj mediu total al produsului 2,68Numele si prenumele examinatorilor1.Ormangiu Georgiana2.Rusu Florin3.Jianu Daria4.Piperea Raluca



Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Culoare 4 3 4 4 3,75

Consistenta 4 3 4 4 3,75

Omogenitate omogen omogen omogen omogen,fructe intregi

omogen

Miros lapte,capsuni

lapte,capsuni

lapte praf,capsuni,intepator

lapte praf,capsuni

Lapte praf, capsuni

Senzatie in gura placuta de capsuni

putin fainos

placuta cremos Cremos, placuta de capsuni

Post gust capsuni acrisor lapte,capsuni

acrisor acrisor

Gust remanent dulce inexistent lapte acrisor Dulce-acrisor

Punctaj mediu total al produsului 3,75Numele si prenumele examinatorilor1.Jianu Daria2.Rusu Florin3.Ormangiu Georgiana4.Piperea raluca



Examinator 2

Examinator 3

Examinator 4

Culoare 2 3 3 2.5 2,62

Consistenta 2 2.5 4 2.2 2,67

Omogenitate partial omogen

partial omogen

omogena partial omogen

Partial omogen

Miros capsuni,smantana

capsuni,lapte

capsuni,lapte

capsuni,lapte praf

Capsuni,smantana, lapte praf

Senzatie in gura fainos laptos,fainos

laptos laptos,prea cremos

Laptos, fainos

Post gust capsuni capsuni,putin dulce

lapte acrisor,dulceag

Capsuni, dulce- acrisor

Gust remanent lapte,capsuni

capsuni dulce,aroma de capsuni

acrisor Lapte, capsuni, acrisor

Punctaj mediu total al produsului 2,64Numele si prenumele examinatorilor1.Rusu Florin2.Jianu Daria3.Ormangiu Georgiana4.Piperea Raluca

Legenda

39 - jogobella

45 - covalact

170 - zuzu

232 - milbona

395 – nutriday

In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un iaurt cu pulpa de capsuni adecvat astfel:

1. Milbona2. Jogobella 3. Danone Nutriday delicios4. Covalact de tara5. Zuzu

Conţinutul informaţional al etichetei

Danone zuzu Covalact de tara

Jogobella Milbona

Denumirea sub care este vândut alimentul

Danone Nutriday Delicios capsuni

Iaurt cu capsuni

Covalact de tara capsuni alese

Jogobella Erdbeer joghurt

Lista cuprinzând ingredientele

lapte pasteurizat, zahar, capsuni 2% (cu adaos de siros de glucoza-fructoza, coloranti naturali suc de morcov, sfecla rosie, betacaroten, aroma), protein din lapte, amidon modificat, pectin, fermenti selectionati din iaurt

lapte pasteurizat 3%, zahar, capsuni 2% (pulpa de capsuni din concentrate cu adaos de amidon modificat, stabilizator, pectin, colorant din morcovi, corector de aciditate, citrate de sodiu, acid citric, citrate de calciu), citrate de sodium, protein din lapte, culture

lapte pasteurizat, preparat de capsuni 12% (57% fruct, zahar, sirop de glucoza-fructoza, amidon modificat, suc concentrate de capsuni, aroma, agent de reglare aciditate: citrate, concentrate de coacaze negre, morcov negru, sofranel, lamaie,

Lapte de vaca pasteurizat (3,5% grasime), capsuni si suc de capsuni din suc concentrat de capsuni, sirop glucoza-gructoza, zahar, proteine lactice, suc concentrat de sfecla rosie, arome

iaurt degresat, capsuni, zahar, sirop de glucoza-fructoza, suc concentrat din sfecla rosie, arome natural, 12% continut de fructe (capsuni) in produsul final. Si mentionarea fara adaos de conservanti

lactice selectionate

stabilizator: pectin, acidifiant, acid citric), zahar, lapte praf degresat, gelatina, culturi lactice selectionate

Valoare nutritionala

Valoare energetica

82 kcal 89 kcal 107 kcal 96 kcal 88 kcal

Proteine (g)

2,9 3,4 3,4 3,5 3,8

Glucide (g), din careZaharuri

13,513,3

13,613,5

18,3 14,8 15,014,0


1,81,2

2,61,8

2,2 2,5 1,41,0

Fibre alimentare (g)

0,1 0 0,3

Sodiu (g) 0,04 0,04 - - 0,06Cantitatea neta 125g 125g 125g 150g 250gCondiţiile de depozitare sau de folosire

2-6˚C 2-8˚C 2-6˚C 4-8˚C 8˚C

Denumirea comercială şi sediul producătorului

Danone PDPA srl,

SC Albalact S.A.,

S.C. Covalact S.A.,

S.C. Lidl Romania SCS,

Locul de origine sau de provenienţă a alimentului

Romania Romania Romania Germania

Date privind Codul de bare

5941 2298 5 941355 002514

5945 9057 4 014500 503653

2000 2053

Concluzii

In urma studiului efectuat s-au constatat urmatoarele:

Marcile analizate se incadreaza din punct de vedere fizico- chimic, precum si

microbiologic in standardele in vigoare;

In cazul marcilor danone covalact de tara si milbona codul de bare este EAN- 8 iar in

cazul zuzu si jogobela codul de bare este EAN-13

Procentul de grasime variaza in functie de marca astfel ca danone nutriday delicios si

zuzu au un procent de 2,8% grasime, covalact de tara 2,2%; jogobella 0,1% grasime

iar milbona 1,8% grasime;

Doar in cazul marcii zuzu este mentionat faptul ca produsul este realizat in sistem de

siguranta ISO 22000;

La covalact de tara si jogobella nu se specifica continutul in fibre alimentare si sodiu;

Toate produsele studiate sunt ambalate in pahare din material plastic, cu

capacitate de 125g, 150g, respectiv 250g, închise prin termosudare cu

capace din folie de aluminiu;

In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un

iaurt cu pulpa de capsuni adecvat astfel:

1. Milbona

2. Jogobella

3. Danone Nutriday delicios

4. Covalact de tara

5. Zuzu

Bibliografie

1. Banu C. şi Vizireanu Camelia, 1998 - Procesarea industrială a laptelui. Editura

Tehnică, Bucureşti

2. Georgescu Gh. şi col., 2000 - Laptele şi produsele lactate. Editura Ceres, Bucureşti

3. Laurentiu Tudor si col., 2009- Tehnologii generale in industria alimentara, ed Printech,

Bucuresti

4. www.maizuzu.ro

5. www.danone.ro

6. www.covalact.ro

7. www.delaco.ro

http://www.delaco.ro/

http://www.covalact.ro/

http://www.danone.ro/

http://www.maizuzu.ro/

proiect iaurt fructe

Documents