Tema proiectului

Proiectarea unei tesatorii care realizeaza tesaturi tip Lana in cantitate de

300000 metri liniari pe luna conform normei de tesatura numarul 4.

MOSTRA TESATURA

Cuprins Proiect:

Cap I. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale tesaturii. Caracteristicile fizico-mecanice ale firelor.

Adoptarea fluxului tehnologic de preparatie a firelor. Adoptarea caracteristicilor tehnologice ale masinilor.Cap II. Calcule privind structura tesaturii ( desimea in urzeala, desimea in batatura, masa tesaturii, masa in urzeala si masa in batatura).Cap III. Dimensionarea formatelor cu fire (dimensionarea tevilor, bobinelor, sulurilor de urzeala)Cap IV. Proiectarea parametrilor tehnologici pe faze de prelucrare a firelor.Cap V. Calculul productiei teoretice. Proiectarea randamentelor masinilor de prelucrare a firelor, calculul productiei practice.Cap VI. Calculul deseurilor de fabricatie. Calculul necesarului de semifabricatie pe de prelucrare a firelor.Cap VII. Amplasarea utilajelor.Cap VIII. Calcule de eficienta economica.

Cap I. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale tesaturii. Caracteristicile fizico-mecanice ale

firelor. Adoptarea fluxului tehnologic de preparatie a firelor. Adoptarea caracteristicilor

tehnologice ale masinilor.

.1. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale tesaturii.

Tesatura: 100% LanaLatime tesatura:Finetea firelor:Masa pe metru liniar:.2. Caracteristici fizico-mecanice ale firelor:

Finete urzeala:Finete batatura:Fir simplu:

-rezistenta la rupere:-alungire la rupere:

Fir rasucit:-rezistenta la rupere:-alungire la rupere:

.3. Adoptarea fluxului tehnologic

Urzeala

Bobinare

Urzire in benzi

Incleiere

Navadire

Tesere

Bobinare

Batatura

4. Adoptarea caracteristicilor tehnice ale masinilor.

Masina de bobinat IMATEX BA.

Se adopta masina de bobinat automata cu curatitori electronici capacitivi pe care infasurarea se realizeaza cu cilindru santuit.

Materia prima: fire simple rasucite din bumbac, lana, fibre sintetice sau amestecuri.

Destinatia firelor: urzeala si batatura.Finetea firelor prelucrate(Nm): Nm 10-170Dimensiuni bobina:

Conicitate: 1o51’ ; 4o20’; 5o57’; 9o10’ Inaltimea: 110; 150 mm; Diametru la baza: 250 mm;

Viteza de bobinare: 440-1200 m/min.Numar capete pe masina: 8, 16, 24, 32, 40, 48.Dimensiuni de gabarit:

Lungime: 4370; 6850; 9330; 11810; 14290; 16770 mm.

Latimea: 1575 mm. Inaltimea: 2530 mm

Putere electromotor:16.2; 16,4; 19,3; 19,6; 29,2; 29,4 kw.Dispozitiv de depunere a firului: tambur santuitTipul masinii: antrenare independenta pe fiecare cap inodator automat, epurare electronica, parafinare, scoaterea automata a bobinelor.

Masina de urzit TEXTIMA MKTipul urzitorului: in benzi.Tipul firelor prelucrate:fire tip lana.Dimensiunile sulului: final

Distanta intre flanse(mm) reglabila Diametrul flansei(mm) 700 Diametrul sulului gol(mm) 220

Dimensiuni tambur: Latime de lucru(mm) 1400, 1600, 1800, 2000, 2200,

2800;

Circumferinta (mm) 2500; Lungimea generatoarei (mm)300; Inaltimea maxima a conului(mm) 135;

Dimensiuni de gabarit: Lungime(mm) 11140 Latime(mm) 3850

Dimensiunile rastelului: Capacitate 320........576 Pasul bobinelor(mm) 220 Lungimea rastelului(mm)5940

Viteza de lucru(m/minut) Urzire 160.....660 Pliere 10.......60

Puterea instalata(kw) 5Alte caracteristici :

Alimentare discontinua Semnalizarea optica electrica

Masina de incleiat SUCKER MTE

1. Tipul firelor prelucrate: fire tip lana;2. Latimea de lucru:

Alimentare(L1) - Debitare(L2) 2000

3. Viteza de lucru(m/min) 12,5.....7,54. Numar tambur de uscare 55. Temperatura tamburilor –6. Capacitatea de evaporare (litri H2O/h) –7. Dimensiuni sul final (mm):

Diametrul flanselor maxim 800 Distanta maxima intre flanse 2000 Diametrul corpului sulului –

8. Temperatura apretului in cada (0C)9. Putere instalata(kw) 32,3710. Dimensiuni sul preliminar (mm)

Diametrul flanselor alimntare cu suluri de la urzitorul in benzi

Distanta intre flanse Diametrul corpului

11. Capacitatea rastelului(suluri) 112. Dimensiuni de gabarit(mm):

Lungime 8270 Latime 2930

Prepararea apretului: Lungime(mm) – Latime(mm) –

Masina de navadit NICOVALA Latime de lucru(mm) maxim 2000 Nr.maxim de ite pentru navadire 24 Diametrul maxim al sulului de U 700 Dimensiuni - lungime 1700

-latime 2200

Masina de tesutSe adopta Masina de Tesut cu graifar cu lansare din

stanga.Masina de Tesut SULZER 85 ZS 10E 1400

1. Latimea de lucru in spata(mm) 21602. Viteza de lucru a arborelui primcipal(rot/min) 220-2653. Dimensiunile suveicii: graifar de lamsare din stanga4. Dimensiunile canetei(mm) 4-75 fire/cm B

333-7,3 tex5. Dimensiunile sulului:

Diametrul flansei 600, 700, 800 Distanta intre flanse 2320

6. Capacitatea magaziei automatului- automat 4 culori;7. Numarul de ite 24 ite: Came exterioare 10

Cu ratiera 188. Putere de instalata 1,5 kw- 1,85 kw9. Dispozitiv pentru 2 urzeli10. Gabaritul masinii :

Adancime 1850(mm) Latime 3965(mm)

11. Alte caracteristici pentru fire tip lana

Caracteristicile structurale ale tesaturii

a). Determinarea desimii firelor de U si B in tesaturaDu si Db se exprima in fire/10 cm pentru tesatura finita si se cunosc din datele initiale. Desimea firelor de U si B se calculeaza pentru tesatura cruda cu relatiile:

DU’=DU*(1-Cf/100)= 160*(1-6/100)=150 fire/10cmDB’=DB*(1+K/100)=160*(1+6/100)=170 fire/10cm

Unde:DU’, DB’- desimea in U si B la tesatura crudaCf-contractia la finisare; (tabelul 2, pagina 23)Cf= 5-10% tesatura de lanaK-alungirea tehnologica a tesaturii la finisare, K= 0....3%

Daca tesatura are desimi diferite pe zone de U si B se calculeaza desinmea medie, Dm cu urmatoarea relatie de calcul:Dm=(a1*D1+a2*D2)/100=

b). Stabilirea latimii tesaturii crude, lc .Latimea tesaturii firului lf se adopta in functie de destinatia tesaturii astfel: lf=140-150 cm la imbracamintea exterioara.

lc=lf*(1+Cf/100)=150*(1+6/100)=159 cm Unde:lc-latimea tesaturii crude, in cm lf-latimea tesaturii finite, in cmCf-contractia tesaturii in procesul de finisare, in %

c). Calculul numarului de fire de U din tesatura

nt=nf+nm= 2424nf=(Du*lf)/10=(160*150)/10=2400nm=(DU*lm)/2*10=(160*3)/20=24

Unde: nt- lungimea totala de fire de U din tesatura nf- numarul de fire din fondul de tesatura nm- numarul de fire de margine DU-desimea in U, in fire /10 cm lm-latimea marginei tesaturii in cm

Observatii: de obicei lm=1,5 cm+1,5 cm; nm=40 fire la masinile de tesut cu graifere; nm=8....100 fire.

d). Stabilirea legaturii si a schemei de programare a tesaturii se realizeaza prin decompozitia tesaturii.

e). Calculul contractiei firelor la tesere.

Determinarea contractiei sistemelor de fire la tesere se poate stabili expimand cu ajutorul relatiilor de mai jos ( se efectueaza minim 10 determinari)lu=109 mmlb=112 mm

Determinate experimental prin masurareCu=( lu -lt)/ lu *100=[(109-100)/109]*100=8,26Cb=( lb -lt)/ lb*100=[(112-100)/112]*100=10,71Unde:Cu , Cb- contractia in U si B la tesere, in %lu, lb- lungiea de fir in U si B la intinderea firelor extrase din mostra de tesatura,lt- o lungime arbitrara de tesatura pe directia U si B

f). Calculul asupra spetei

1. Calculul numarul spetei, Ns

Unde: Ns- numarul spetei in casute/10 cmDu’-desimea in U la tesatura, in fire/ 10 cmNc-numarul de fire de U trase printr-o casuta a spetei

Observatii: numarul spetei se adopta de obicei la valori intregi, imediat superioare dupa cum urmeaza:

daca numarul spetei Ns<100, numarul spetei se adopta din 1 in 1;

daca numarul spetei este Ns>100 numarul spetei se adopta din 5 in 5 uniti;

Calculul latimii U la nivelul spetei este:

cm

Unde:

lsp-latimea U la nivelul spetei in cm; lc- latimea tesaturii crude in cm; CB- contractia B la tesere in %;

g). Calculul asupra itelor

1. Numarul de cocleti de pe ite care actioneaza firele din fondul tesaturii.

cocleti/ita

Unde: Ncf –numarul de cocletide pe itele ce actioneaza

fondul tesaturii r- raportul de navadire nf- numarul de fire din fondul tesaturii c- numarul de cocleti ocupati la o ita din cadrul

raportului (c=1) t- numarul de cocleti adaugati pe ita ca urmare a

restului de impartirii(n.f.r)2. Numarul de cocleti din itele ce actioneaza marginea

tesaturii:

3.Numarul total de cocleti se calculeaza cu relatia urmatoare:

4.Calculul desimii cocletilor pe ite:

Relatie de verificare : Pc<Pca

Unde : k- numarul de ite rezultate din desenul de comanda Pc-desimea cocletilor pe ite ,in cocleti/cm,

Desimea cocletilor se adopta in functie de finetea de U astfel:firele de U cu finete mica Pc=4...6 cocleti/cm.

g). Calculul asupra lamelelor

1.Latimea U la nivelul lamelelor

Unde: Lsp- latimea spetei, cm Ll- latimea lamelelor

2.Desimea lamelelor

lamele/cm

Unde:Pl- desimea lamelelor, lamele/cmll-latimea U la nivelul lamelelornb- numarul de bare pe care se distribuie lamelele(nb=4,6,8)

Conditie de verificare: Pt<Pla

Observatie: De obicei se adopta: Pla<14 lamele/cm – la U din Bbc si lana.

h). Calculul masei tesaturii crude,

1.Masa totala a tesaturii crude, Gt

g/m

g/m

Unde: Gt-masa tesaturii metru liniar in g/m

Gu-masa U in g/m GB-masa B in g/m LU,LB-lungimea firelor de U si B dintr-um metru de tesatura

in m, Tu,TB-densitatea de lungime a firelor de U si B Gt-greutatea tesaturii pe m2, in g/m2

m

cm=2940 m

g/m2

Capitolul 3. Dimensionarea formatelor cu fire

3.1. Comenzi tehnologice pentru dimensionarea formatelor.

m/luna

Unde: L- lungima de U ce trebuie realizata intr-un anumit

interval de timp, conform comenzii tehnologice, in m; Cut-coeficientul de contractie al U la tesere, conform

proiectului tehnic al tesaturi, in m; Pt-procentul de deseuri la tesere; lt-latimea tesaturii;

m

Unde: Lz-lungimea de U ce trebuie realizata zilnic, in m/zi; nz-numarul de zile in care se programeaza a se

realiza comanda; kc=1,05-1,1 reprezinta coeficientul de multiplicare

pentru acoprerirea comenzii finale de tesatura corespunzatoare normelor de calitate.

3.2. Dimensinarea urzelii finale

3.2.1. Lungimea maxima a urzelii pe sulul final

a). Diametrul maxim al sulului.

Df=700 mm

Unde: DM-diametrul maxim al sului de urzeala, in cm; Df-diametrul flanselor sulului de urzeala ce se adopta din

caracteristicile masinilor de tesut, in cm;

b). Distanta intre flansele sulului final

H=lS+5=176+5=181Unde:

H- distanta intre flansele sulului, in cm; ls- latimea in spata a U, adoptata din caracteristicile tesaturii,

in cm;

c). Volumul maxim al U posibil de infasurat

cm3

Unde: VM-volumul maxim, in cm3

DM- diametrul maxim al sulului de U, in cm d- diametrul corpului sulului adoptat din caracteristicile

sulului de la masina de tesut, in cm;

d). Masa maxima a U incleiate.

kg

Unde: MMI-masa maxima a urzelii incleiate, in kg; p- densitatea de infasurare, in cm;

e). Masa maxima a U neincleiate

kg

Unde : MM-masa maxima aU neinceiate, in kg; Is-incarcarea cu apret a U, in %

f). Lungimea maxima a U.

m

LMa=LM*=705 m

3.2.2. Lungimea Proiectata a U finale

1. Numarul de suluri ce se obtin din lungimea comandata.

Nsza=Nsz*+1=20

Unde: Nsz-numarul de suluri ce se obtin din lungimea comandata

zilnic; Ns-numarul de suluri pentru o perioada mai mare de timp; Lz-lungimea comandata zilnic, in m; LMa-lungimea maxima a U adoptata, in m;

2.Lungimea calculata a U pe sulul final.

m/zi

Unde: Lfz-lungimea comandata zilnic a U finale, in m; Nsza-numarul de suluri comandate zilnic, adoptate; Nsa-numarul de suluri comandate adoptat pentru un interval

mai mare de timp;

3.Lungimea proiectata a U pe sulul final. m

Unde: Lpf-lungimea proiectata a U finale pe un sul, rezultata din

comanda zilenica , in m;

3.4. Dimensionarea U din benzi.

3.4.2.1 .Urzeli din benzi cu raport de culoare .

1.Numarul de fire din raportul de culoare

n1=26 fire negren2=6 fire rosiin3=48 fire cremn4=16 fire verzi

Unde: Rc-numarul de fire din raportul de culoare; Nir-numarul de fire de la fiecare culoare i din raport;

2.Numarul de rapoarte de culoare instalate in rastel.

Unde: R-numarul de rapoarte de culoare din rastel; Cr- capacitatea rastelului; nm-numarul de fire de margine; Rc-raportul de culoare.

3.Numarul de benzi

Unde: Z-numarul de fire pentru a realiza U; Nf-numarul de fire din fondul tesaturii; Ra,Rc- numarul de rapoarte de culoare adoptat respectiv

numarul de fire din raportul de culoare;

4.Numarul de fire dintr-o banda centrala.

Nf1=Ra*Rc=5*96=480 fireUnde: Nf1- numarul de fire dintr-o banda centrala

5.Numarul de fire din benzile de margine.

6.Dimensiunea U la nivelul sulului.

7.Latimea bezilor.

8.Verificarea parametrilor

a). Urzirea tutor firelor

Nt=(za-z)*Nfla+Nf21+Nf22=(6-2)*480+492+2=2424 fire

b). Realizarea latimii U la nivelulul sulului.

H=(za-z)*B1+B21+B22=(6-2)*35,842+36,738+0,896=181

9. Lungimea proiectata a U finale

Lpf=700 m10. Cantitati de fire de culori ce sunt necesare pentru

realizarea unei U.

10.1. Numarul de fire pentru fiecare culoare din U.

Ni=Za*Ra*nir+(nmi)+(ri)N1=6*5*26+24=804N2=6*5*6+24=204N3=6*5*48+24=1464N4=6*5*16=504

10.2. Cantitati de fire de culoare i necesara pentru obtinerea U:

10.3. Cantitatea totala de fire de culoare i necesara pentru a prelucra toata comanda;

Qti=Ns*Qi

Qt1=19,703*56,843=1119,978Qt2=19,703*14,423=284,176Qt3=19,703*103,505=2039,359Qt4=19,703*35,633=702,077

3.5. Dimensionarea bobinelor

D d d1 D1

H

Scopul efectuarii acesteui calcul este de a realiza bobine cu anumite dimensiuni care sa asigure o functionare cat mai indelungata a masinilor fara schimbare bobinelor de alimentare. Se cauta obtinera unei multiplicitati intre bobine si suluri pentru a avea deseuri cat mai mici. Dimensionarea bobinelor necesita urmatoarele calcule:

I.a).Volumul bobinelor-bobina de U.

Unde: H- lungimea generatoarei bobinei, in cm; h1,h2- lungimea bazei specifice,respectiva zonelor

tronconice, in cm; D,D1,D2,d,d1,d2- diametrele bobinelor respetic ale suportului

bobinelor, in cm;

2).Masa maxima a firului pe bobina- bobina de U

Unde: MMb,- masa maxima a firului pe bobina, in kg; VMb- volumul maxim al bobinei, in cm3; P- densitatea de infasurare a firelor pe bobina,(adoptat din

tabelul 5.7/168);

3).Lungimea maxima- bobina de U

Unde: LMb-lungimea maxima a firului pe bobina, in m; MMb-masa maxima a firului pe bobina, in kg; Nm- finetea firului, in m/g;

3.5.2. Multiplicitatea bobinelor de U din benzi.

I. Bobinele realizate in acceiasi unitate cu urzeala.

1.Numarul de suluri ce se pot obtine dintr-o bobina.

Unde: Nsb- numarul de suluri ce se obtin dintr-o bobina; Lpf- lungimea proiecta a U finale; LMb-lungimea maxima a firului pe bobina; Za-numarul de benzi;

2.Lungimea proiectata a firului pe bobina:

Unde: Lpb-lungimea de fir proiectata pe bobina, in m lu-lungimea de fir la U, 10.....20 m; kv-coeficientul de siguranta;

3.Masa proiectata a bobinei:

4.Volumul proiectat al bobinei:

II.Bobine primite de la o alta unitate de productie

1.Lungimea firului pe bobina:

2.Numarul de suluri finale obtinute dintr-o bobina:

3.Lungimea de fire urzite respectiv rest de pe bobina:

4.Masa firului urzit,respectiv de pe bobina:

II.1. Volumul bobinelor-bobina de B.

2).Masa maxima a firului pe bobina- bobina de B

Unde: MMb,- masa maxima a firului pe bobina, in kg; VMb- volumul maxim al bobinei, in cm3; P- densitatea de infasurare a firelor pe bobina,(adoptat din

tabelul 5.7/168);

3).Lungimea maxima- bobina de B

Unde: LMb-lungimea maxima a firului pe bobina, in m; MMb-masa maxima a firului pe bobina, in kg; Nm- finetea firului, in m/g;

3.5.2. Multiplicitatea bobinelor de U din benzi.

I. Bobinele realizate in acceiasi unitate cu urzeala.

1.Numarul de suluri ce se pot obtine dintr-o bobina.

Unde: Nsb- numarul de suluri ce se obtin dintr-o bobina; Lpf- lungimea proiecta a U finale; LMb-lungimea maxima a firului pe bobina; Za-numarul de benzi;

2.Lungimea proiectata a firului pe bobina:

Unde: Lpb-lungimea de fir proiectata pe bobina, in m lu-lungimea de fir la U, 10.....20 m; kv-coeficientul de siguranta;

3.Masa proiectata a bobinei:

4.Volumul proiectat al bobinei:

2.5.3.Multiplicitatea bobinelor fata de tevi.

Desena).Volumul maxim al firului de pe teava:

b).Masa firului pe teava:

c).Lungimea maxima a firului pe teava:

d).Numarul de tevi necesare obtinerii unei bobine:

4. Proiectatea parametrilor de prelucrare a firelor si a reglajelor de pe masini

4.1. Proiectarea parametrilor tehnologici si a reglajelor la masinile de bobinat.

Prelucrare firelor in faza de bobinare se realizeaza in anumite conditii tehnologice dependente de caracteristicile fizico-mecanice ale firelor.

Principalele reglaje tehnologice si cinematice ale masinilor de bobinare sunt:

tensiunea in fir la bobinare gradul de curataare al firelor prepararea bobinei in timpul bobinarii amplitudinea de diferentiere gradul de uleiere al firului

4.2.Curatitori electronici capacitivi

Adoptam curatitorii de tip C.

Defecte rare ale firului necuratat la 1000 km fir (lana tip lana).

U BA1 46 47A2 35 34A3 20 22A4 14 13B1 44 43B2 28 27B3 10 11B4 2,2 2C1 24 25C2 13 14C3 8 9C4 2 2,4D1 14 15D2 12 11D3 8 9D4 2 1,8

4.3.Proiectarea tehnologica a profilului canalului tamburului santuit.

Profilul de la baza al canalului tamburului santuit se determina dupa aceleasi criterii tehnologice folosite la tamburul

taiat. Sunt partilaritati carese refera la numarul de spire ale canalului de conducere, profilul canalului in punctele de intersectie, pasul canalului.

Numarul de spire aale canalului de conducere al firului Nst’

corespunzator depunerii unui strat, poate avea una din valorile:

Nst=1,5 adoptat de la pagina 225 din cartea Procese si masini de prelucrat fire.

L=Lb+3=150+3=153 mm

4.4.Proiectarea parametrilor tehnologici si a reglajelor la urzirea in benzi.

4.4.1.Viteza de urzire.La o anumita incarcare a ramei urzitorului, viteza de

urzire se calculeaza cu relatia:

Unde: V-viteza de urzire, m/s; V1-numarul de bobine de pe randul vertical al rastelului

urzitorului. Este o caracteristica a masini de urzit si poate varia intre limitele V1=6.....10;

Lpf-lungimea urzelii de pe sulul final, in m (calculat anterior) a-constanta dependenta de timpul de remediere a ruperilor

la urzire; a=4....7; R1-indice de ruperi la 106 m fir de urzeala; R1=1,5...5

ruperi/106 m fir; Nf1-numarul de bobine din rastelulurzitorului(nr. De fire dintr-

o banda centrala); Tas-timpul de formare a rostului si asezare a sforilor;

4.4.2. Tesiunea si franarea firului in timpului Urzirii.

TU=(5.....8)Sr

Sr=360 cN, pl=7%;TU=0,08*360=28,8 [cN].

Unde: TU-tensiunea in fir, recomandata la urzirea in benzi, in cN; Sr-sarcina la rupere

4.4.3. Densitatea de infasurare pe tamburul de urzire.

urzeli din fire simple tip lana cardata;

4.4.4.Conicitatea tamburului si avansului axial al straturilor.

Operatia de urzire va decurge in mod corespunzator numai daca se adopta valorile optime pentru avansul spetei de latime si inaltimea canalului.

Pentru reglarea avansului cinematic se impune ma intai determinarea avansului tehnologic al straturilor cu urmatoarea relatie:

Unde: at-avansul tehnologic necesar la prelucrarea unei anumite

urzeli, in cm; Tt- densitatea liniara a firelor de U, in tex; DU-densitatea firelor de U in banda, in fire/cm; Nf1-numarul de fire din banda centrala; B1-latimea benzii, in cm; ρ-densitatea de infasurare a urzelii pe tambur adoptat

anterior, in g/cm3;

β-unghiul de inclimare a conului tamburului

4.4.5.Turatia sulului la pliere

Mentinerea constanta a tensiunii urzlii la pliere, vp, presupune si modificarea turatiei sulului final incat viteza de pliere sa se mentina constanta, pe baza acestei viteze se traseaza graficul de variatie teoretic ns=f(Ds), precum diferite valori ale diametrului sulului final cunoscute de la dimensionarea acestuia:

Vp- adoptat din caracteristicile utilajului vp=10-60 m/min, vp=30 m/min.

Unde: ns-turatia sulului final, in in rot/min; vp-viteza de pliere, in m/min; Ds-diametrul sulului final la un moment dat, in m;

De facut graficul

4.4.6.Amplitudinea de diferentiere (incrucisare) a straturilor.

Amplitudinea de diferentiere, pentru o usoara incrucisare a straturilor, se poate determina cu relatia:

Unde: KU-coeficientul de reglaj tehnologic, KU=0....40 DU-densimea U pe sulul final, fire/cm; λ-amplitudinea de diferentiere, in cm;( λ=0...20m);

4.5. Proiectarea parametrilor tehnologici si a reglajelor la masinile de incleiat.

4.5.1. Incarcarea firelor de urzeala prin incleiere

IS=10% adoptat din tabelul 6.22 pagina 255, IS=0,1%.Adoptarea retetei de incleiere conform 6.28:

amidon=6,5 kg cloramina=20 g seu=180 g glicerina=170g formol=30g apa=50g

4.5.2. Concentratia flotei de incleire si reteta de incleiere.

Concentratia flotei, reprezinta cantitatea de substanta uscata din flota si se stabileste in functie de caracteristicile firelor, ale urzlii, ale masinilor de incliat si a celor de tesut. Concentratia flotei necesara tehnologic se calculeaza cu relatia:

Unde: Cf-contractia tehnologica a flotei, in %; ls-incarcarea cu substante de incleiere, in %; lf-indicele de prelucrare a flotei de catre U sau incarcarea cu

flota, in %;

4.5.3. Calculul consumului de material pentru incleiere.

Dupa adoptarea retetei de incleiere este necesar sa se cunoasca cantitatile necesare de substante pentru a incleia intreaga cantitate de fire de U programata.

Calculul necesar de substanta de incleiere folosita ca liant in retete se face conform relatiei urmatoare:

Unde: Ms-masa substantei de incleiere, in kg; Cf-concentrati flotei in substanta uscata, in %; Mf-masa flotei, in kg sau litri; Ua-umiditatea substantei de incleiere folosita, in %; MU-masa U ce urmeaza a fi incleiata, in kg; ls-incarcarea cu substanta de incleiere, in %;

Lc-lungimea U, in m; Nt-numarul total de fire de U; Tt-densitatea liniara a firelor de U, in tex; Mi-masa de substanta ’’i’’ folosita in reteta de incleiere; Mst-masa tuturor substantelor mai putin apa, in kg sau g; Pri-procentul de participare a substantei ’’i’’ in reteta de

incleiere, in %;

4.5.4. Parametrii tehnologici ci cinematici de utilizare a masinii de incleiat.

4.5.4.1.Viteza de incleiere

Viteza de incleiere se stabileste in ipoteza obtinerii unei productii si a unor randamente cat mai mari posibile i respectarii parametrilor tehnologici de prelucrare.

Pentru calculul vitezei de incleiere se foloseste relatia urmatoare:

V=12,5-75 m/min adopttat Cei=75 kg/h conform figurii 6.15 de la pagina 264Numarul de cilindri=5Temperature cilindrilor de uscare 130oCIndice de corectie=0,02Latimea masinii de incleiat =2930 SUCKER MTECei=85*0,62=52,7Indice de corectie Ce=0,86 adoptatCea=46,5

Unde: V – viteza de incleiere, in m/min;

Cei – capacitatea de evapoarare a apei in zona cilindrilor de uscare ’’ i ’’, in kg/h;

Mu1 – masa U in zona uscatorului, in kg/m; Ipa – indicele de prelucrare a apei in cada de incleiere, in %; Nt – numarul de fire de U din articolul prelucrat; Tt – densitatea liniara a firelor de U, in tex;

4.5.5. Aalungirea urzelii pe masina de incleiat

Alungirea urzelii pe masina de incleiat se produce ca urmare a diferentei de viteza periferica intre organele de lucru ale masini de incleiat. In timpul incleieri prin depunerea flotei de incleiere pe fire, datorita actiunii temperaturii, urzeala sufera o serie de transformari dimensionale.

Pentru a se asigura un control strict a firelor de urzeala din punct de vedere al tensiunii in fire de-a lungul masinii de incleiat este necesar ca intre organele de lucru ale masini sa se asigure un anumit raport de viteze periferice. Acesta va determina variati alungirii urzelii pe diferitele zone ale masinii de incleiat

Vom adopta alungirea totala a urzelii pe masina de incleiat din tabelul 6.33 de la pagina 269 din cartea ’’Procese si masini de prelucrat fire’’.Fire de lana cardata au alungirea a= 2%.

a1=(0.....0,08)*a=0*0,02=0a2=(0,95......0,8)*a=0,8*0,02=0,018a3=(0,05......0,12)*a=0,1*0,02=0,002

a=a1+a2+a3=0+0,018+0,002=0,02a=0,02

4.5..6. Tensiunea urzelii in zona de infasurare si reglarea mecanismului de infasurare.

Momentul de actionare a sulului final se calculeaza cu relatia:

Raza de infasurare Rx, creste de la raza sulului gol, R0, pana la raza finala Rf, a sulului corespunzator lungimii de urzeala infasurate.

Valoarea tensiunii urzelii recomandate la infasurare se regleaza cu ajutorul mecanismului de infasurare. Tensiunea urzelii reglata trebuie mentinuta constanta pe toata durata infasurarii. Acest lucru este posibil prin actiunea mecanismului de infasurare care la cresterea razei sulului final actioneaza in sensul reducerii turatiei sulului.

Graficul de variatie teoretic a turatiei sulului se traseaza in baza relatiei:

In functie de valorile limita ale razei de infasurare Rx, respectiv R0 si Rf, se determina turatiile limita ale sulului final nso si nsf. Se traseaza graficul de variatie.

Capitolul 5. Proiectarea randamentelor de utilizare a masinilor, a normelor de lucru si a productiilor

5.1.Calculul productiei pe faze de prelucrare.

Unde: Pp – productia practica; Pt – productia teoretica; Vd – viteza de debitare; Tt – densitatea liniara a firului prelucrat, in tex;

5.2. Proiectarea timpilor tehnologici, a normelor de deservire, a coeficientilor de utilizare si a productiilor la bobinare.

a). Timpul de baza

Unde: Tb – timpul de baza, in secunde; Lb – lungimea de fir dintr-o banda; Vb – viteza de bobinare;

b). Timpul tehnologic auxiliar, Ta.

Unde; Lt – lungimea firului de pe formatul de alimentare; Tst – timpul de stationare a masinii pentru schimbarea

formatelor de alimentare, in s; Lt – lungimea firului de pe formatul de alimentare; tst – timpul de schimbare a formatului de alimentare, in s; nk – turatia axului cu came al automatului, in tor/min; ta – timpul de actionare al automatului; tsb – timpul de schimbare a bobinei, in s; tr – timpul de remediere a unei ruperi; nr – numarul de ruperi de fir la bobinare: nr1 – numarul de ruperi datorate portiunilor slabe din fir; nr2 – numarul de ruperi de curatire;

f). Calculul coeficientului timpului util,CTU, al coeficientului de utilizare al masinii, CUM si al productiilor teoretice si la bobinare.

Pe baza timpilor tehnologici si de deservire, coeficientul timpului util,CTU, se calculeaza cu relatia:

Productia normala la bobinare se calculeaza cu relatia:

Unde: Pt – productis teoretica Tt – densitatea liniara a firului, in tex;

5.3. Urzirea in benzi

a). Timpul de baza:

Timpul de baza constituie timpul de urzire a tutor benzilor unui sul final pe tamburul de urzire, considerand ca procesul s-ar desfasura continuu, fara nici o oprire. Se calculeaza cu relatia:

Unde: Tb-timpul de baza; Lpf- lungimea U pe tambur; v- viteza de infasurare a U pe tambur,in m/s; za-numarul de benzi dintr-o banda;

b). Timpul tehnologic auxiliar,Ta:

Timpul auxiliar constituie timpul de oprire a U pentru diverse operatii tehnologice executate de muncitoare pentru realizarea unui sul final. Se calculeaza cu realtia:

Timpul de schimbare a bobinei

Timpul de trecere de la o bobina la alta:

Timpul de formare a rostului:

Timpul pentru remedierea ruperilor:

Timpul pentru montarea si scoaterea sulului finalTms=T6=250 secunde; T6=200......300 secunde

Timpul de pliere a benzilor pe sulul final

Unde: Ta-timpul auxiliar; Tpm-timpul de pregatire a masinii pt o noua partida, in m/s; Tsb-timpul de schimbare a bobinelor din rastelul de

alimentare, in m/s; Ttb-timpul de trecere de la o banda la alta; Tfr-timpul pentru formarea rosturilor; Trr-timpul pentru remedierea ruperilor la urzire, in s; Tms-timpul penreu montarea si scoaterea sulului final, in s; Tp-timpul de pliere a benzilor pe sulul final, in s Tb-timpul de baza; T1-timpul de stationare; Lpf-lungimea U finale; Lbp-lungimea firului de pe bobina, in m; T2-timpul de schimbare a unei bobine in rastel; Nf-nr. De fire din banda cea mai incarcata; n1-nr. De lucratoare care schimba bobinele in rastel;

Nf-numarul de fire dintr-o banba centrala; n1-nr. de lucratoare care schimba bobinele in rastel; t3- timpul de legare a firelor la inceperea unei noi benzi, in s; t4-timpul de formare a rastelului t5-timpul de lichidare a unei ruperi, in s; R1-numarul de ruperi la 106 m fir; t6-timpul de montare si soatere a sulului final, in s; Tp-timpul de pliere; Vp-viteza de pliere;

c). Timpul de deservire:

Td=Td1+Td2+Td3+Td4+Td5 Td6+Td7+Td8+Td9=Td=60+120+180+480+180=1020 secundeUnde:

Td1 – timpul pentru primirea dispozitiei de urzire, in s; Td2 – timpul pentru controlul bobinelor in rama, in s; Td3 – timpul pentru pregatirea snururilor, in s; Td4 – timpul pentru descurcarea firelor, in s; Td5 – timpul pentru deplasarea ramei, in s; Td6 – timpul pentru mici reparatii si reglaje, in s; Td7 – timpul pentru curatirea locului de munca, in s; Td8 – timpul pentru strangerea si predarea deseurilor, in s; Td9 – timpul pentru odihna si necesitati firesti, in s;

d). Proiectarea coeficientilor de utilizare, CTU si CUM si a productiei la urzire:

Un

de: Ts-timpul unui schimb;

Coeficientul de utilizare a masinii, CUM, este:

CUM=CTU*CUF=0,24*0,96=0,23

Productia teoretica, in m/h de banda, este:

Pt=v*60=6,92*60=415,2 m/minut

V=6,92 m/s

Productia practica, in m/h de banda, este:

Pp=Pt*CUM=415,2*0,23=95,5 m/minut banda

Productia de normare, in m/h banda, este:

Pn=Pt*CTU=415,2*0,24=99,65 m/h banda

5.4. Proiectarea timpilor tehnologici, a coeficientilor de utilizare si a productilor si a productiilor la incleiere

a). Timpul de baza.

Timpul de baza reprezinta timpul de obtinere a unui sul final incleiat considerand ca procesul de incleiere s-ar desfasura continuu fara nici o oprire. Se calculeza cu relatia:

Unde: Tb-timpul de baza; V-viteza de incleiere, in m/min;

b).Timpul tehnologic auxiliar

Timpul tehnologic auxiliar, constituie timpul de stationare a masinii de incleiat, din motive legate de deservire in timpul obtinerii unui sul incleiat final. Se calculeaza cu relatia:

Ta=Tms+Tpu+Tfs+Tpe+Tr+Tss=Unde:

Ta – timpul auxiliar Tms – timpul de montare a sulurilor preliminare, sau finale, in

s; Tpu – timpul de pregatire a urzelii, in s; Tfs – timpul de oprire a masinii pentru introducerea fusceilor

de separare, in s; Tpe – timpul de stationare a masinii pentru trecere firelor prin

pieptanele extensibil, in s; Tr – timpul de stationare a masinii pentru taierea inelelor,

remedierea ruperilor si aranjarea U, in s; Tss – timpul de stationare pentru schinbarea si montaarea

sulurilor finale incleiate, in s;

Timpul de montare a sulurilor de alimentare

Unde: t1-timpul de montare a unui sul; Nsa-numarul de suluri dintr-o partida; Nsfa-numarul de suluri finale ce se pot obtine dintr-o partida

Timpul de pregatire a urzelii:

Unde : t2-timpul de pregatire pentru incleierea unei partizi;

Timpul de montare a fusceilor de separare:

Unde:

t3-timpul de stationare corespunzator scoaterii sforilor si montarii fusceilor;

Nfs-numarul de fuscei de separare;

Timpul de trecere a firelor de U prin pieptenele extensibil:

Unde: t4-timpul de intoarcere a firului in pieptenele extensibil; Nt-numarul total de fire de U;

Timpul de remediere a ruperilor:

Tr=t5*nri=50*0,775=38,75 secundet5=50.........200 =50 secundenri=(0,02......0,03)*nr=0,025*31=0,775nr=31unde:

t5-timpul de remediere a unei ruperi; nri-numarul de ruperi la incleiere; nr-numarul de ruperi la urzire;

Timpul de montare si scoatere a sulului final incleiat:Tss=t6

t6=100............300= 100 secundeUnde:

t6-timpul pentru schimbarea si montarea unui sul final;

c). Timpul de deservire:

Timpul de deservire se calculeaza cu relatia:

Td=Td1+Td2+Td3+Td4+Td5=400+300+200+600+900=Td=2400

Unde: Td1 – timpul de ungere a masinii de incleiat, in s; Td2 – timp pentru curatenie, in s; Td3 – timp pentru spalare cazii de incleiere; Td4 – timpul pentru mici reglaje si reparatii, in s; Td5 – timp pentru odihna si necesitati firesti, in s;

d). Proiectarea coeficienitlor de utilizare,CTU,CUM si a productiilor la incleiere.

Coeficientul timpului util se calculeaza cu relatia:

Unde : Ts-timpul unui schimb, in s;

Coeficientul de utilizare a masinii, CUM, se se calculeaza cu relatia:

CUM=CTU*CUF=0,29*0,96=0,28

Productia teoretica, in m/h este:Pt=v*60=5,92*60=415,2 m/minUnde:

v-viteza de urzire, in m/min;

Productia practica:Pp=Pt*CUM=415,2*0,28=116,3 m/min

Productia de normare:Pn=Pt*CTU=415,2*0,29=120,4 m/min

5.5. Proiectare productiei practice la navadire

a).Calculul productiei la navadire

Unde: Pp - productia practica la rastelul pentru navadire manuala,

urzeli/schimb; Ts – durata unui schimb, in s; Td – timp de deservire, in s; T1 – timp de pregatire si navadire efectiva, in s; t1 – timpul de pregatire a U, t2 – timpul necesar scoaterii U; t3 – timpul timp necesar trecerii unui fir prin ite si lamele; t4 – timp necesar trecerii unui fir prin casuta spetei; nc – numarul de fire trase intr-o casuta a spetei Nt – numarul total de fire din urzeala.

5.6. Randamente la tesere

Calculu zonei de deservire

Calculul timpului de coincidenta a operatiilor

Calculul pierderilor tehnologice pe faze de fabricatie.

a).Pierderile tehnologice la tesere, in sistemul de U

Masina de tesut cu graifiere

b). Pierderi tehnologice la tesere in sistemul de B.

6. Calculul pierderilor tehnologice pe faze de fabricatie

c). Calculul deseurilor in fazele de bobinare

c.1. Fire tip lana:

d). Calculul deseurilor in faza de urzire.

d.1. Urzire din benzi pentru fire tip lana:

e). Calculul deseurilor in faza de incleiere

f). Calculul deseurilor la navadire

Capitolul 7. Calculul cantitatii de fire prelucrate pe faze tehnologice

Acest calcul permite cunoasterea cantitatii de materie prima care sub forma de semifabricat circula in sectiile prelucratoare din preparatie si tesatorie. Pe baza acestor dete se determina alte elemente ale procesului de productie, utilajul si forta de munca necesare. Calculul se efectueaza in ordinea inversa a procesului tehnologic.

a). Masa urzelii pe unitatea de lungime:

b). Masa bataturii pe unitatea de lungime:

c). Calculul cantitatii de fir de U si B necesara pentru realizarea comenzii:

Teserea Navadire Incleiere Urzire Bobinare

Receprie firekg

Canti-TateIesita

(Mt)kg

Deseuiri Canti-tate

Iesita(Mn)kg

Desuri Canti-tate

Iesita(Mi)kg

Desuri Cantitate

Iesita(Mu)k

g

Desuri Canti-tate

Iesita(Mb)

Deseuri

% Kg % kg % kg % kg % kg

3367,04 1,1 37,07

3404,1 0,1 3,4 3407,5 0,02

0,7 3408,2 0,62

21,1

3429,3 0,6 20,6 3449,9

3917,1 1,05

41,13

3958,23

0,36 14,2 3972,59

Capitolul.8. Necesarul de uutilaje pe faze de fabricatie

8.1. Necesarul de unitati de productie pe faze tehnologice:

a). Calculul numarului de fuse la bobinare:

Unde: F - numarul necesar de fuse; Min – cantitatea de fir intrata in faza respectiva, respectiv la

bobinare, in kg; Pp – productia practica a unitatii de productie;

b). Calculul numarului de masini de urzit:

Unde: NU. - numarul de masini de urzit necesar; LU-;lungimea urzelii prelucrate din cantiitatea intrata la urzit; nf. – numarul de fire pe sulul preliminar; Ttu – densitatea de lungime a firelor de urzeala; Ppu – productia practica a masinii de urzit;

c). Calculul numarului de masini de incleiat:

Unde: Ni – numarul de masini de incleiat; Lui – lungimea urzelii incleiate corespunzator cantitatii de fire

intrate la incleiere, Nt – numarul total de fire din U; Ppi – productia practica a masinii de incleiat;

d). Calculul numarului de rastele navadit:

d). Calculul numarului de suluri finale rezultate din cantitatea totala de fire intrata in sectie

Unde: Ln-lungimea U corespunzatoare cantitatii de fire intrata la

operatia de navadire; Minn-cantitatea de fire intrata in faza de navadire; Lpf-lungimea proiectata a U finale;

d).2. Calculul numarului de suluri navadite:

Unde: Ψ-procentul de urzeli navadite

d).3. Calculul numarului de rastele de navadire:

Unde: Nr-numarul de rastele de navadire; Ppn-productia practica la navadire;

8.2. Calculul necesarului de masini

a). Necesarul de masini cu fuse:

Capitolul.9. Alegera tipului de cladire si proleme ale amplasarii utilajului

9.1. Calculul suprafetelor

Aceasta este un element strict necesar in proiectarea intreprinderilor, servind la confruntarea cu amplasarii. Valoarea totala obtinuta prin calcul trebuie sa fie foarte apropiata de suprafata toatala ocupata prin amplasare, care se construieste grafic tinand seama de intervalele admise.

Calcululele se efectueaza pentru incaperile de productie si cele auxiliare.

9.1.1. Calculul sectiilor de productie

Unde: S – suprafata sectiei, in cm2

;

Sm – suprafata utilajului ce profileaza sectia, in cm2;

n – numarul de masini din cadrul sectiei; k – coeficientul de utilizare a suprafetei sectiei.

Calculul suprafetei sectiei de navadit se face dupa urmatorul model:

a). Suprafata pentru pastrarea urzelilor nenavadite:

Unde:

N1 – numarul de U nenavadite fiind de obicei 2/3 din numarul de U necesare, timp de o zi, in sala masilnilor de tesut, ca rezerva;

Cr – capacitatea rastelului pentru pastrarea urzelilor, aceasta prezentand urmatoarele caracteristici: Cr=8,latimea; l=1400mmsi lungimea L=3000 mm;

S – suprafata bazei rastelului, l*L, in m2; K1 – adaos pentru intervale, k=2,5 (150% adaos pentru

intervale).

b). Suprafata pentru pastrarea U navadite:

Unde: N2 – numarul de U nenavadite fiind de obicei 1/3 din numarul

de U intr-o zi, in sala masilnilor de tesut, ca rezerva; K2 – adaos pentru intervale, k=2,5;

c). Suprafata pentru deservirea ramelor de navadit:

Unde: n – numarul de rame de navadire, determinate in 8; Sm – suprafata necesara unei rame, 10.....19 m2;

d). Suprafata pentru primirea si prepararea urzelilor navadite:

S6=20....30 (m2);

9.1.2. Calculul suprafetei de depozitare

In cazul depozitelor, se recomanda unitatile tampon care cuprind materiale necesare productiei pentru o zi, calculul efectuandu-se pentru toate tipurile distincte de fire.

I. Calculul suprafetei ocupate de depozitul de U

a). Suprafata pentru depozitara rezervei de fire:

Unde: N – numarul de lazi cu fire; Nt - numarul de tevi aflat in lazi sau cutii, A – coeficientul de pierderi la asezarea tevilor in lazi,

0,7..0,8; C – capacitatea unei lazi cu fire; exprimata in numarul de

tevi ce incap intr-o lada,adoptandu-se partea intreaga a rezulltatului impartirii;

V1 – volumul lazii sau cutiei in care se afla tevile sau bobinele cu fir, in cm3;

Vt – volulmul formatului cu fir ce se ambaleaza in lazi sau cutii,respectiv pentru tevi sau bobine cu fir, in cm3;

Mr,Mt – masa de fir receptionata, respectiv masa firului pe o teava sau o bobina, in kg;

S – suprafata ocupata de olada sau o cutie, in cm2;

n – numarul de straturi cu lazi ce se depoziteaza, n=3....4, cate trei lazi pe o paleta, sau n=5...6, daca firele sunt in cutii;

k1 – coeficientul de adoas pentru intervale, k1=2.

b). Suprafata pentru receptionarea firelor din filatura:

S2=N*S*0,2*k2

Unde: 0,2 – reprezinta procentul de fire din rezerva ce se

receptioneaza (20%), in care poate fi si mai mare; K2 – adaos pentru intervale k2=1,5.

c). Suprafata pentru pastrarea lazilor cu tevi goale:

Unde: 0,3 – reprezinta procentul(30%) de lazi cu tevi goale din

rezerva zilnica; n3 – numarul de straturi, n3=3; k3 – adaos pentru intervale, k3=1,25.

d). Suprafata pentru pastrarea lazilor goale:

Unde: 0,7 – procentul de lazi goale din rezerva zilnica; n4 – numarul de straturi, n4=4; k4 – adaos pentru intervale, k4=1,25.

e). Suprafata pentru predarea tevilor spre sortare:

S5=N*S*0,5Suprafata totala a depozitului de U este:

II. Calculul suprafetei ocupate de depozitul de batatura

a). Suprafata pentru depozitarea rezervei la batatura:

Unde: N’ – numarul de lazi cu fir de batatura; n1 – numarul de straturi cu lazi ce se depoziteaza, 3...4 sau

n1=5...6 pentru cutii; k1 = 1,5.....2; S – suprafata ocupata de o lada sau o cutie, in cm2.

b). Suprafata pentru receptionarea firelor de la filatura:

S2=N’*S*0,2*k2=Unde:

K2=1,5

c). Suprafata pentru pastrat lazi cu tevi goale:

Unde: K3=1,25;

d). Suprafata pentru pastrat lazile goale:

Unde:

K4=1,25 n4 – numarul de straturi cu tevi goale, 4.

e). Supafata pentru sortarea tevilor:

S5=N’*S*0,5

f). Suprafata pentru masini de curatat tevi:

S6=n*Sm

Unde: n – numarul de masini necesare, 1 sau 2; Sm - suprafata necesara pentru o masina, 15 m2

Suprafata totala a depozitului de batatura este:

10. Stabilirea schemei de personal