PROIECT FINANŢAT DE

UNIUNEA EUROPEANĂ

FINALIZAREA PROIECTULUI DE REABILITARE A STAŢIEI DE EPURARE ARAD

CUPRINS1. Interviu2. Unde?3. Ce?4. Cine?5. Cum?6. Obiective îndeplinite 7. Lecţii învăţate

1.INTERVIU

I n t e r v i u c uD-l Nicolae Iotcupreşedintele Consiliului JudeţeanArad

I: D-le preşedinte, am observat o implicare activă a instituţiei pe care o reprezentaţi în proiectele judeţului. Unul dintre ace-stea este noua Staţie de epurare, care va fi inaugurată în luna octombrie. Care este opinia dumneavoastră legată de acest proiect?

NI: Consiliul Judeţean a fost întotdeauna de partea investiţiilor care asigură modernizarea şi creşterea nivelului de trai în judeţul nostru. În acest caz, Consiliul Judeţean Arad este şi acţionar ma-joritar al Regiei Autonome Apă Canal Arad şi a asigurat garanţia finanţării a 25% din valoarea proiectului, împrumutul BERD fiind în valoare de 4,5 Milioane Euro. Staţia de Epurare din Arad aniversează 42 de ani de existentă. Suntem mândri să spunem că, din 2010, staţia de epurare s-a aliniat la normele europene, iar Aradul a devenit un oraş modern, un oraş mai curat. De asemenea, Muresul a devenit mai curat prin această investiţie,

ştiindu-se că apele tratate se deversează în Mureş.

I:Aveţi şi alte planuri pentru Arad, în ceea ce priveşte investiţiile în amonte şi mă refer aici la sistemele de canalizare şi alimen-tare cu apă?

NI: Da. Uniunea Europeană a aprobat proiectul „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă menajeră din judetul Arad”. Este un proiect foarte important pentru judetul Arad, dacă ar fi să menţionam doar faptul că nivelul fondurilor alocate este de 139,5 milioane de euro, o sumă impresionantă pentru Arad. Dorim să ridicăm standardul de confort al cetăţenilor judeţului Arad, în special al celor din mediul rural. Este o investiţie de anvergură, prin care dorim atât modernizarea reţelelor de apă şi canalizare existente, cât şi extinderea acestor reţele.

I:Există anumite localităţi sau zone pe care le puteţi preciza?

NI: În prima etapă, proiectul se va implementa în localita-tileAA Arad,AA Fantanele, Curtici, Macea, Santana, Siria, Galsa, Ghioroc, Cuvin, Minis, Paulis, Ineu, Pecica, Pancotă, Nadlac şi Lipova. Proiectul include realizarea sau modernizarea a 368 de kilometri de reţea de canalizare, respectiv 150 de kilometri de conducte de alimentare cu apă, iar beneficiari vor fi peste 260.000 de locuitori, adică mai mult de jumătate din populaţia judeţului Arad. De aici şi anvergura acestui proiect.

I:Vă mulţumim şi vă felicităm pentru finalizarea unuia dintre proiectele importante aflate pe agendă dumneavoastră de lucru, reabilitarea staţiei de epurare.

N.I.: Mulţumesc şi doresc să îi asigur pe cetăţenii Aradului că vom continua investiţiile actuale şi vom începe şi altele noi, cu atât mai mult, cu cât avem depuse foarte multe proiecte în acest sens. Suntem primul judeţ care am semnat deja contractul privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul întregului judeţ, şi avem şi un număr de opt primării care au câştigat proiecte de finanţare europeană pe Măsură 3.2.2., însumând peste 20 de milioane de euro. Una peste alta, atrage-rea de investiţii guvernamentale şi de fonduri europene înspre judeţul nostru va rămâne şi pentru următorii doi ani preocuparea noastră principală.

I: Într-adevăr, un proiect care le va imbunanati practic nivelul de con-fort la peste jumătate din locuitorii judeţului este un proiect impor-tant pentru judeţul nostru. Ce planuri pentru 2010 -2011 aveţi?

N.I.: Judeţul Arad are în derulare o serie de proiecte mari, realizate într-un context mai larg, desprins din necesitatea dezvoltării echilibrate a judeţului nostru. Am demarat mai multe lucrări de amploare, care vor pune în valoare toate zonele din judeţul Arad. Astfel, am început lucrările de modernizare a Drumului Judeţean 708 Julita-Madrigesti, investiţie care va face legătură directă, peste Munţii Zarandului, între Valea Muresului şi Valea Crişului Alb. Dincolo de faptul că legăm cele două mari culoare rutiere ale judeţului nostru, traseul noului drum judeţean va pune în valoare şi localităţile din imediată lui vecinătate, contribuind astfel la dezvoltarea economică, turistică şi culturală a acestei zone. Prin urmare, Munţii Zarandului nu vor mai reprezenta o barieră naturală pe relaţia nord-sud a judeţului nostru din punct de ve-dere rutier. La fel vom proceda şi în cazul râului Mureş, cu podul rutier pe care-l vom construi la Pecica. O altă investiţie majoră pe care o vom începe, iată, chiar în acest an şi care va lega bazinul Secusiugiului de zona Pecica-Nadlac, facilitând accesul direct al cetăţenilor şi agenţilor economici de aici. Adăugăm viitoarea Autostradă Arad-Timişoara, care va contribui, la rându-i, la dezvoltarea judeţului Arad, mai ales prin această legătură rutieră modernă cu spaţiul occidental.

4

1.INTERVIU

I n t e r v i u c uD-l GheorgheBănăţeandirectorul CAA Arad

I: D-le Gheorghe Bănăţean, sunteţi directorul general al Com-paniei de Apă Arad, ce înseamnă pentru compania pe care o conduceţi finalizarea acestui proiect?

GB: În octombrie 2010, avem plăcerea să anunţăm oficial finaliza-rea lucrărilor la Staţia de Epurare din Arad, un pas mare pentru arădeni în primul rând dar şi pentru CAA Arad care intră în rândul companiilor de apă moderne din Europa. Prin noua staţie de epurare cu nămol activ, nitrificare, denitrifi-care şi îndepărtarea biologică a fosforului, Aradul se aliniază di-rectivei Uniunii Europene în ceea ce priveşte apele uzate urbane pentru zone sensibile.

I: Cum s-au derulat lucrările pe parcursul perioadei de investiţii şi cum s-a realizat trecerea de la vechea staţie la tehnologia noii staţii de epurare?

GB: Încă de la început, proiectul a fost conceput astfel încât, pe parcursul investiţiilor să beneficiem de noile facilităţi instalate. Din 2009, prima linie de epurare a fost inaugurată, apele uzate fiind transferate către linia respectivă. Chiar dacă proiectul se inaugurează în 2010, compania de apă şi oraşul Arad a beneficiat de noile facilităţi încă de acum 1 an.

I: Cum vedeţi astăzi - după aproape -10 ani diferenţele între vechea staţie de epurare şi noua investiţie? Tehnologic vorbind.

GB: Diferenţele există. În primul rând, trebuie să precizez că o staţie de epurare, este într-un fel ”invizibila” pentru public. Oamenii nu îşi pun multe întrebări legate unde ajunge apa menajeră care pleacă de la casele lor în sistemul de canalizare. Şi, ca să revenim la diferenţe, o diferenţă majoră, de fapt cea mai importantă, este legată de calitatea apei tratate. Noile investiţii asigură reducerea masivă a poluării, apa rezultată fiind curată şi inofensivă pentru flora şi fauna râului Mureş. Vizitatorii noii staţii de epurare, care au trecut prin întregul proces, au rămas chiar surprinşi de faptul că, la deversare, apa este limpede şi curată. O altă diferenţă este capacitatea staţiei de epurare. Astăzi Staţia de Epurare are o capacitate de tratare de 85.000 de m3 zilnic. Această înseamnă o încărcare de 50% dacă tratează doar apa rezultată din canalizarea oraşului Arad. Surplusul de capacitate este foarte important pentru noi, pentru că ne asigură flexi-bilitate şi includerea celorlalte localităţi din jurul Aradului şi nu numai în sistemul de alimentare cu apa şi canalizare. Totodată, există soluţii asigurate pentru includerea zonelor industriale în sistem. I: Spuneaţi mai înainte de posibilitatea includerii altor localităţi sau zone în ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi canalizare. Există proiecte în derulare legate de aceste obiective?

GB: Da. Este vorba de proiectul „Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă menajeră din judetul Arad” un proiect finanţat de Uniunea Europeană. În plus avem şi alte proiecte finanţate prin Banca Mondială. După cum ştiţi deja, pe lângă cele 3 cartiere (Gai, Bujac, Sani-colaul Mic) unde Municipalitatea realizează reţele de canalizare cu fonduri de la Banca Mondială, în toate celelalte zone este necesară intervenţia pentru înlocuirea reţelelor degradate. Intervenţia însă nu se va face oricum, se implementeza un sistem revoluţionar de lucrări fără şanţuri, pentru a nu se strica lucrările de asfaltare de curând finalizate. Este o tehnologie nouă, lucrări de reabilitare fără şanţ deschis.

I: D-le Bănăţean, vă mulţumim pentru interviu, iar în final, ce le comunicaţi aradenilor, alimentarea cu apă şi canalizarea fiind un aspect care îi priveşte pe fiecare dintre ei ?

GB: Într-adevăr sistemele de apă şi canalizare reprezintă ” infrastructura lichida”a unui oraş. Obiectivele companiei de Apă Arad sunt două, con-fortul maxim al aradenilor şi un mediu curat. Astfel, facem tot ce ne stă în putinţă şi chiar mai mult că să îndeplinim cu succes cele două obiec-tive. Iar reabilitarea staţiei de epurare înseamnă un pas mare înainte pentru un mediu mai curat.

5

2.UNDE?

Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă (o inundaţie la fiecare trei ani) situată între dig-urile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu.

Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, impor-tant loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional.

Judeţul Arad este amplasat în partea de vest a României, având o populaţie de aproximativ 480,000 persoane şi se învecinează la vest cu Ungaria, la nord cu judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara şi în sud cu judeţul Timiş. Oraşul Arad este principalul oraş al judeţului Arad având o populaţie de aproximativ 190,000 de persoane. Judeţul Arad este traversat de râul Mureş, care curge prin Ungaria şi deversează în râul Tisza, care mai apoi deversează în Dunăre şi mai de-parte în Marea Neagră.

Una din zonele protejate ale Aradului este Par-cul Natural Lunca Mureşului care se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară , de-a lungul râului Mureş.

6

Aradul are o istorie dinamică şi în ceea ce priveşte economia. Pe parcursul secolelor XIX şi XX, Aradul s-a afirmat ca unul dintre cele mai importante centre economice din regiune. În acest sens semnificativă este evaluarea făcută în anul 1937, potrivit căreia, raportat la activitatea celor 4001 societăţi comerciale, oraşul a fost considerat drept cel mai puternic centru economic din Tran-silvania şi al patrulea din România. În atingerea acestui statut au conlucrat factori precum poziţia geografică a oraşului, la intersecţia unor drumuri comerciale de maximă importanţă, şi diversi-tatea etnică şi religioasă a locuitorilor săi. Aceiaşi factori fac şi astăzi din Arad, unul dintre cele mai prospere şi dinamice oraşe din România. Oraşul are în prezent o populaţie de aproximativ 190.000 locuitori, plus o bază industrială care are aproximativ echivalentul unei populaţii de 40.000- 50.000 de locuitori echivalenţi în ter-meni de încărcare poluantă. Decizia pentru reabilitarea staţiei de epurare a oraşului Arad a fost legată atât de mediu, respec-tiv alinierea la normele europene şi asigurarea unui climat curat în ceea ce priveşte apele uzate dar şi o decizie de interes economic, ţinând cont de dezvoltarea parcurilor industriale şi a noilor zone rezidenţiale, alimentatori ai sistemului de canalizare al oraşului.

7

3.CE?

Râul Mureş de la podul Traian din Arad până în oraşul Szeged din Ungaria constituie subiectul condiţiilor speciale convenite între Ungaria şi România printr-un acord trans - frontalier, care a fost în operare de câţiva ani. Caracteristicile convenite de ambele părţi sunt că deversările în râu trebuie să satisfacă cele mai stricte standarde exprimate în Standardul Românesc NTPA 001, şi anume parametrii de îndepărtare a nutrienţilor. Efluentul de la Staţia de Epurare deversat în Mureş trebuie să satisfacă indicatorii pentru ape sensibile. Apa care este folosită atât de către populaţie cât şi de către industrie este colectată de sistemul de canalizare al oraşului după care este direcţionată în Staţia de Epurare a oraşului Arad în vede-rea tratării. După tratare este deversată în emisar, adică în răul Mureş. Aradenii folosesc în medie 800.000 m3 de apă pe lună,. Racordarea la sistemul de canalizare este de 75-80%. O mare parte din această apă folosită este tratată în Staţia de Epurare care deserveşte oraşul Arad iar după tratare este deversată în râul Mureş. Staţia de Epurare din oraşul Arad a fost construită în 1968 şi a cuprins doar treaptă mecanică cu decantare primară. Staţia a fost moderinzata în 1984 cu treaptă biologică, cuprinzând bazinele de aerare cu nămol activ, decantoarele secundare şi staţia de pompare a nămolului de recircu-lare. 8

În 1998-1999 o parte a “Liniei apelor uzate” a fost reabilitată: incluzând stăvilarele de intrare, măsurarea debitului de intrare, staţia de pompare principală, tratarea biologică cu aeratoare de fund cu bule fine, pompele pentru nămol în exces şi pompele de recirculare. Această reabilitare a fost finanţată de Agenţia Daneză de cooperare pentru mediu în Estul Europei şi de Consiliul Judeţean Arad. Aradul a continuat să primească sprijinul DANCEE, Cooperaţia Daneză de Mediu în Estul Europei şi al Agenţiei Daneze de Protecţie a Mediului. Aplicaţia ISPA pentru acest proiect a fost întocmită de către firmă de consultanţă Daneză Niras Consulting Engineers în colaborare cu firmă de consultanţă COWI în anul 2000, firmă care a fost angajată de DANCEE. Această aplicaţie a fost trimisă spre aprobare la Comunitatea Europeană în Iulie 2000. Finanţare a proiectului a fost aprobată prin memorandumul de finanţare, semnat în 15.02.2001 de către Comisia Europeană şi în data de 01.06.2001 de către Guvernul României. Pentru ca această staţie să devină mult mai performanţă şi pentru a-i mări capacitatea, ea a fost reabilitată prin intermediul Măsurii ISPA 2000/RO/16/P/PE/011 a��Reabilitarea Facilităţilor de tratare a apelor uzate pentru protejarea râului Mureş, localizată în Arad, judeţul Arad” , a cărei valoare este de 16.374.644,00 milioane de Euro din care 75% din contribuţie ISPA iar 25% cofinanţare prin împrumut BERD făcut de CAA şi garantat de Consiliul Judeţean Arad. Asistenţa Tehnică şi supervizarea Măsurii ISPA a fost asigurată de către firma de Consultanţă Project Management Ltd. Lucrările de proiectare şi reabilitare a Staţiei de Epurare au fost efectuate de către Consorţiul Bamag-Tahal.

În cadrului proiectului de reabilitare finanţat din fonduri ISPA Staţia de Epurare din Arad a fost construită ca o staţie de epurare cu nămol activ, cu încărcare mică, cu nitrificare, denitrificare şi îndepărtarea biologică a fosforului pentru a se conformă directivei apelor uzate urbane pentru zone sensibile a Uniunii Europene şi normativelor Româneşti. 0 Debitul proi-ectat al Staţiei de Epurare reabilitată este de 84,300 m3/zi. La efectuarea proiectului preliminar strategia a fost aceea de a utiliza pe cât a fost posibil structurile existente pentru o eficienţă maximă şi pentru a obţine capacitatea procesului necesară pentru a îndeplini cerinţele viitoare ale oraşului în cadrul investiţiei disponibile a aplicaţiei ISPA. Astăzi, după finalizarea proiectului (octombrie 2010), Aradul beneficiază de o Staţie de Epurare adusă la stadarde europene, cu o mulţime de beneficii pentru arădeni, dintre care cele mai importante sunt: 1-calitatea apei deversate din Staţia de Epurare în râul Mureş se încadrează în limitele prevăzute de standardele român eşti şi cele cerute de Uniunea Europeană; 2- un mediu mai puţin poluat pentru ecosistemul din apa râului Mureş; 3-râul Mureş mai curat, propice înotului şi pescuitului; 4-capacitatea noii Staţii de Epurare permite racordarea tuturor locuitorilor oraşului Arad şi a întregii industrii precum şi racordarea localităţilor limitrofe la reţeaua de canalizare. 5-inspectarea reţelelor de canalizare şi reducerea infiltraţiilor 6-certitudinea populaţiei ca apa uzată din oraşul Arad este tratată corespunzător şi astfel mediul este mai curat

9

4.CINE? Compania de Apa AradÎn perioada anilor 1880 - 1889 se realizau primele alimentări cu apă a mai multor localităţi din ţară, printre care: Sinaia, Botoşani, Brăila, Turnu Sev-erin, Piatra Neamţ, Târgu Ocna şi Cluj, în 1889 punându-se în funcţiune alimentarea cu apă a municipiului Arad.Aradul cunoaşte un ritm ascendent de dezvoltare în perioada anilor 1890 - 1900, moment în care edilii oraşului hotărăsc să înfiinţeze un sistem centralizat de alimentare cu apă. Lucrările sunt executate de un antreprenor englez - firma Hugs & Lancaster în perioada 1894 - 1896.Astfel în data de 15 noiembrie 1896 se pune în funcţiune alimentarea cu apă şi canalizare A orasului Arad.

Primul sistem de alimentare cu apă în anul 1896, avea:-un front de captare din 2 puţuri săpate la 40 m; -bazinul de sedimentare primară şi 4 filtre (8 x 3m) cu nisip cuarţos; -un debit zilnic de 2100 mc / zi; -Înmagazinări de 300 mc în Turnul de apă (34 m înălţime) şi 400 mc la Uzina 1 (Str. Ineului); -34 de km reţele de apă şi 60 - 70 case racordate iniţial.

Compania de Apă Arad înfiinţată în august 2005 prin transformarea Regiei de Apă Canal în soci-etate comercială este operatorul regional care continuă astăzi prestarea acestui serviciu de apă şi canalizare în municipiul Arad şi într-o mare parte din judeţul Arad, urmărind-uşi cu stricteţe misi-unea: aceea de a satisface cerinţele Aradului în ceea ce priveşte asigurarea cantitativă şi calitativă a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, de a îmbunătăţi prin inovaţie şi profesionalism serv-iciile oferite şi de a fi responsabilă pentru con-servarea şi protecţia mediului. În implementarea Măsurii ISPA au fost impli-cate pe lângă Beneficiarul Final care este CAA următoarele instituţii dintre care amintim.

10

Consiliul Judeţean AradConsiliul Judeţean Arad, care este si actionar al Companiei de Apă Arad, a avut un rol determinant in cadrul acestui proiect. In primul rand prin ga-rantarea împrumutului BERD făcut de CAA, care reprezintă 25% din valoarea măsurii ISPA. În al doi-lea rând este vorba de asistenţa continuă şi sprijinul pentru finalizarea cu succes a acestui proiect.

BERDBanca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare – banca care a cofinanţat Măsura ISPA printr-un împru-mut acordat Companiei dd e Apă Arad.

Delegatia UEÎnainte de aderarea României la Uniunea Europeană, până în 2007 a fost reprezentanta UE în România pentru proiectele finanţate de către aceasta.

Ministerul Finanţelor Publice reprezentat prin:AM EX ISPAAutoritatea de Management Ex ISPA – responsabilă pentru managementul general şi coordonarea operaţiuniloraferente măsurilor ISPA ce continuă după data aderării României la Uniunea Europeană ca măsuri aprobate în baza Regulamentului nr. 1164/1994, denumite în continuare măsuri ex-ISPA.

OPCPAutoritate de plată – autoritatea sau organismul responsabil cu certificarea declaraţiilor de cheltuieli pentru care se solicită plăţi din Fondul de Coeziune .

Ministerul Mediului şi PădurilorResponsabil cu respectarea normativelor de mediu în implementarea proiectelor.

Ministerul Integrării EuropeneA fost primul organism care s-a ocupat de implementarea Măsurilor ISPA în România.

Uniunea Europeană Organsimul care aprobă finanţările din fonduri comunitare.

11

5.CUM?

Treapta mecanica

- Lucrările de la intrarea în staţie si Staţia de Pompare de

Intrare care a fost reabilitată pentru ape pluviale;

- Reabilitarea bazinului de retenţie plus linia de returnare a

apei pluviale;

- Noua Staţie de Pompare de Intrare;

- Camera grătarelor

- Deznisipatorul cuplat cu separatorul de grăsimi

- Facilităţi pentru spălarea nisipului si a materialelor reţinute

pe grătare împreuna cu suflantele pentru deznisipator;

- Camera de măsurare a debitului

Treapta biologica

- Camera de distribuţie nr. 1 către bazinele anaerobe

- Bazinele anaerobe (de defosforizare)

- Bazine anoxice (de denitrificare)

- Bazinele de aerare si pompele de recirculare a nămolului

- Reabilitarea suflantelor HV turbo existente

- Camera de distribuţie nr. 2 către decantoarele secundare

- Decantoarele secundare

Tratarea namolului

- Staţia de Pompare apa de spălare

- Staţia de Pompare nămol recirculat

- Staţia de Pompare nămol în exces

- Staţia de deshidratare nămol

- Zona de depozitare nămol

Alimentare cu energie electrica

- Alimentarea cu energie electrică din staţiile Bujac şi Teba (cu

sistem AAR)

Sistem SCADA

DESCRIEREA GENERALĂ A PROIECTULUI

12

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI

Proiectul de lucrări cuprinde treapta de tratare mecanică, tratarea biologică, tratarea şi deshidratarea nămolului şi are ca scop reducerea indicatorilor de deversare în râul Mureş, creşterea capacităţii de tratare şi rezultatul acestuia este un emisar mai curat care se încadrează în limitele “zonelor sensibile”.

Apa uzată brută colectată din sistemul de canalizare intră în staţie printr-o conductă cu diametrul de 2000 mm, după care din camera de distribuţie de la intrare poate fi dirijată pe două linii. Aceste li-nii conţin fiecare câte un grătar rar cu interspaţii de 100 mm şi un grătar des cu interspaţii de 15 mm, care au fost păstrate în cadrul noii staţii reabilitate. După aceste grătare este instalat un deversor care deviază apa uzată în noua staţie de pompare ape uzate. Acesta este astfel dimensionat încât să permită tratarea unui debit de ape uzate de 84.300 m3/zi.

Apa pluvială, care trece peste pragul deversor trece prin deznisipatorul existent si liniile de deznisipare folosite ca şi canale de dirijare a apei spre staţia de pompare ape pluviale care este vechea Staţie de Pompare de Intrare. Deznisipatorul a fost reabilitat iar podurile şi pompele acestuia au fost dezafectate.

Staţiei de pompare de intrare folosita ca şi Staţie de pompare ape pluviale a fost de asemenea reabili-tata. Două din pompele Flygt existente au fost menţinute şi sunt folosite ca şi pompe de ape pluviale, în plus au fost achiziţionate şi instalate două pompe noi.Apa pluvială este deversată pe bazinul de retenţie care este reabilitat, prevăzut cu două comparti-mente, în primul compartiment reţinându-se primul val poluant care mai apoi este returnat în staţie în vederea tratării. La refularea conductelor de ape pluviale s-au realizat structuri de deversare. De ase-menea la deversarea în canalul Mureşel este instalat un prag deversor.

Apa uzată brută este condusă spre noua staţie de pompare ape uzate, echipată cu cinci pompe din care patru sunt in operare şi una este de rezervă .

După staţia de pompare principală este camera grătarelor prevăzută cu trei grătare dese cu curăţare automată şi cu containere pentru materialul grosier reţinut pe grătare.

Deznisipatorul cuplat cu separatorul de grăsimi preia apa care iese de la grătare şi are rolul de îndepărta nisipul şi grăsimile din apa uzată. Este prevăzut cu două linii duble care sunt echipate cu po-duri si pompe pentru nisip precum şi cu sistem de aerare pentru îndepărtarea grăsimilor. Pentru sepa-rarea grăsimilor sunt prevăzute două suflante din care una este în operare şi una de rezervă .

13

Debitul este măsurat cu ajutorul unui debitmetru ultrasonic după care este distribuit de o cameră nouă de distribuţie pe cele două bazine anaerobe (de defosforizare) echipate cu mixere pentru a nu lăsa nămolul să se depună. În bazinele anaerobe intră apa uzată şi nămolul recirculat unde în condiţii anaer-obe are loc îndepărtarea biologică a fosforului.

Bazinele anaerobe au fost construite în decantoarele primare vechi care au fost folosite ca şi cofraje pentru structurile noi. De aici apa uzată amestecată cu nămolul recirculat intră în cele două bazine anox-ice echipate de asemenea cu mixere unde în condiţii anaerobe are loc îndepărtarea biologică a azotului. Totodată are loc o recirculare a apei uzate care iese din bazinele de aerare pentru a putea fi efectuată denitrificarea. Acestea au fost construite în vechile decantoare primare care au fost folosite de aseme-nea ca şi cofraje pentru structurile noi.Apa uzată din care au fost îndepărtaţi nutrienţii intră în bazinele de aerare unde în prezenţa bacteriilor aerobe are loc îndepărtarea substanţei organice din apă. Aerul necesar este furnizat de suflantele HV Turbo care au fost modificate pentru noile volume mărite ale bazinelor de aerare.

Camera de distribuţie de la ieşirea din bazinele de aerare a fost modificată pentru a permite o distribuţie cât mai echilibrata a debitului pe cele patru decantoare secundare.S-a construit un nou decantor secundar, de aceleaşi dimensiuni şi capacitate cu celelalte trei decantoare secundare, iar echipamentul uzat din Decantorul secundar nr. 2 a fost înlocuit. Nămolul din decantoarele secundare este recirculat iar debitul de recirculare este reglat automat prin intermediul sistemului SCADA cu ajutorul unor vane amplasate pe conductele de evacuare nămol din decantoarele secundare. Staţia de pompare nămol recirculat şi în exces actuală este echipată cu 2 pompe noi şi trei pompe vechi.

Pentru nămolul în exces s-a construit o nouă staţie de pompare cuplata cu camera de distribuţie nr.1, echipată cu trei pompe din care două sunt pentru operare şi una de rezervă.Nămolul în exces este deshidratat prin adăugare de polimer în noua clădire de deshidratare prevăzută cu două linii de deshidratare din care una este în operare şi una de rezervă.

Fiecare linie de deshidratare are cate o staţie de dozare polimer si filtre presă cu benzi. Nămolul deshid-ratat este depozitat în depozitul de nămol care are o capacitate de stocare pentru 6-8 luni. In prezent se analizează folosirea acestuia ca si îngrăşământ în agricultură.

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI

14

DESCRIEREA DETALIATĂ A PROIECTULUI

15

6.OBIECTIVE ÎNDEPLINITE

Lucrările de reabilitare au fost concepute pentru a crea următoarele efecte: 1. Creşterea capacităţii pentru tratarea apelor uzate menajere şi industriale din întregul oraş şi localităţile limitrofe, ducând la ridicarea con-fortului locuitorilor oraşului, iar pe viitor se va putea realiză racordarea tuturor zonelor din oraş la sistemul de canalizare pentru o tratare corespunzătoare. 2. Prin mărirea numărului de racorduri casnice şi industriale la sistemul de canalizare va creşte încărcarea influentului Staţiei de Epurare care va putea fi tratat în mod corespunzător astfel încât efluentul să se încadreze în limitele prevăzute de normativele româneşti NTPA 001/2002 şi direc-tiva CE 91/271/EEC. 3. Proiectul duce la îmbunătăţirea calităţii apei râului Mureş conform ultimelor standarde eu-ropene, apa putând fi folosită pentru activităţi recreative şi

sportive, pentru pescăriile situate în aval de Staţia de Epurare şi va fi un mediu mai puţin poluat pen-tru ecosistemul râului Mureş. 4. Se preconizează folosirea în agricultura a nămolul rezultat în urmă procesului de tratare

5. Implicarea industriilor care nu sunt racordate în prezent la sistemul de canalizare pentru conectarea acestora şi tratarea corepunza-toare a apelor uzate. 6. Au fost realizate studii asupra sistemului de ca-nalizare pentru a găsi punctele slabe ale acestuia în vederea reducerea infiltraţiilor şi a racordurilor încrucişate de ape pluviale. În vederea efectuării acestor studii CAA Arad a primit asistentă tehnică din partea consultanţei şi a fost folosit echipa-mentul de inspecţie pentru canale CCTV.

ÎNAINTE DUPĂ

17

7.LECţII îNVĂţATE

Elaborarea şi implementarea unui proiect de asemenea dimensiuni presupun eforturi con-siderabile, interes din partea tuturor factorilor implicaţi, alocarea de resurse umane şi financiare corespunzătoare, dar şi riscuri inerente ce de-curg fie dintr-un management defectuos, fie din situaţii neprevăzute care se ivesc pe parcursul implementării.

Şi în cazul nostru au existat aspecte pozitive şi negative. Referindu-ne la cele dintâi, putem spune că un lucru important pe care l-am învăţat în toţi aceşti ani a fost cum să lucrăm într-o echipă, unde oamenii, pe lângă faptul că au pregătiri şi calificări diferite, unii dintre ei fiind la început de drum, alţii având deja o vechime relevantă.

Dar colaborând permanent, arătându-ne deschişi şi toleranţă, am reuşit să găsim soluţii şi să trecem peste obstacolele apărute. Şi alte aspecte esenţiale au fost munca susţinută, perseverenţa, dorinţa de a finaliza cu bine acest proiect impor-tant pentru oraşul nostru.

Colaborarea cu firma de asistenţă tehnică, prin transferul de cunoştinţe şi instruirile organizate, a permis membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului să îşi sporească cunoştinţele tehnice şi administrative, întărind capacitatea de implemen-tare a unor proiecte similare la nivelul autorităţii locale.

În ceea ce priveşte aspectele negative, trebuie menţionate în primul rând problemele legate de execuţia lucrărilor – întârzieri, resurse insu-ficiente, documente de slabă calitate, pentru a continua cu reacţia lentă a unor factori de decizie în rezolvarea situaţiilor urgente, etc.

18

7.LECţII îNVĂţATE

Consiliul Judeţean AradAdresa: Arad, Str. Corneliu Coposu,

nr. 22, cod postal 310003Telefon: 0357-731100

Fax: 0357-731280Email: consiliu@cjarad.ro

www.cjarad.ro

Compania de Apă AradARAD Str. SABIN DRĂGOI Nr. 2-4

Tel. +40-257-270843; +40-257-270849;Fax. +40-257-270981

E-mail: apacanal@caarad.ro

Ministerul Finanţelor Publice reprezentat prin:AM EX ISPA

Adresa: Str. Mircea Vodă 44, Intrarea C, Sector 3, Bucureşti, RomâniaTel: +021 302 53 00Fax : +021 302 53 37

Oficiul de Plăţi şi Contractare PHAREBucureşti, Romania

B-dul Mircea Vodă,Nr.44 Intrarea B,Sector 3 Cod Postal 030664

Tel. +40(0) 21 3265555Fax. +40(0) 21 3268730

Pentru sesizări şi comentarii: ispa@mfinante.ro

Project Management Ltd Project Office Statia de Epurare

Cod Poştal 310059Arad Romania

Calea Bodrogului nr. 5-7 Tel.: +40 (0) 257 210463 Fax: +40 (0) 257 210462

E-mail: tom.comerford@pmg.ieInternet: http://www.pmg.ie

BAMAG - TAHAL - Consortium

Editor: Compania de Apă Arad ,Project Management Limited Data publicării: Octombrie 2010

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Sezizari şi reclamaţii: ispa@mfinante.ro