ANALIZA FUNCTIONALA A PRODUSULUI (LANTERNA)

Partea IDefinirea nevoii pentru sistemul dat

Produsul se utilizeaza pentru iluminarea mediului in vederea mariri vizibilitatii in intuneric.

Produsul face parte din categoria sistemelor de iluminat.

Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie sa se raspunda la 3 intrebari:

1. Cui serveste sistemul?

2. Asupra cui actioneaza sistemul?

3. In ce scop exista sistemul?

Raspunsurile la aceste intrebari, in ordine sunt:

1. Omului (utilizatorul)

2. Actioneaza asupra mediului (de de vazut)

3. Pentru a oferi o crestere a vizibilitatii mediului inconjurator,in intuneric

Instrumentul pentru exprimarea nevoii:

Nevoia fundamentala se poate formula astfel:Sistemul permite utilizatorului sa vada mediul inconjurator,in intuneric.

Pentru validarea acestei nevoi se raspunde la urmatoarele intrebari:

Pentru ce / in ce scop exista aceasta nevoie?Pentru a lumina mediul in vederea vizualizarii acestuia. Ce o poate face sa dispara sau sa evolueze?

Daca se renunta la intuneric,sau se schimba principiile de iluminare.

Intrucat intunericul nu va disparea, mediul necesita iluminare.Acest tip de iluminare va ramane in continuare o varianta de utilizat.Analiza functionala externa a sistemului de iluminatFazele de viata ale produsuluiA. Fazele de viata legate de proiectarea si utilizarea sistemului:

a) Conceptia-alegerea solutiilor constructive.b) Construirea produsuluic) Controlul produsuluid) Utilizarea produsului-exploatarea functiilor produsuluie) Repaos-perioadele de pauza intre utilizari

f) Scoaterea din uz

B. Fazele de viata in afara uitilizarii

f) Depozitare

g)Transport

In afara utilizarii au fost retinute numai doua faze, acestea fiind considerate cele mai importante.Inventarierea elementelor de mediu si interfetele corespunzatoareAceasta inventariere se face pe fiecare faza de viata a sistemului. Elementele de mediu si interfetele acestor elemente cu sistemul de iluminare, se prezinta in urmatorul tabel:Elemente de mediuActiuni ale elementului de mediu

UtilizatorActioneaza sistemul

BecAjuta la realizarea functiei principale

BateriiAjuta la realizarea functiei principale

Mediu ambiantSistemul lumineaza mediul

AmbalajInglobeaza sistemul

Factorii de mediuPloaie, praf

Spatiu pentru depozitareAsigura echilibrul sistemului

Sursa de luminaAsigura luminarea produsului

Definirea functiilor produsului

La definirea functiilor sistemului se urmaresc relatiile sistemului cu elementele de mediu. Acest lucru se realizeaza pe fiecare faza de viata, folosind ca instrument caracatita.

Se pleaca de la elementele de mediu stabilite anterior si interfetele corespunzatoare cu sistemul. La stabilirea functiilor trebuie sa se inceapa cu faza principala, faza care corespunde in acest caz celei de iluminare a mediului. Ratiunea de a fi a sistemului este legata de necesitatea iluminarii mediului de vizualizat.

Functiile produsului: FP1 functie principala,sa permita luminarea mediului, pentru a putea fi vizibil pentru utilizator;

FC1 functie constrangere, sa permita folosirea unui anumit tip de bec (tensiune nominala,curent,dimensiuni);

FC2 functie constrangere, sa permita depozitarea in spatii restranse;

FC3 functie constrangere, sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii (care sa permita o anumita autonomie in functionare); FC4 functie constrangere, sa reziste la actiunile factorilor mediului ambiant (umiditate, domeniu de temperatura, praf s.a.);

FC5 functie constrangere, sa permita o utilizare simpla, ergonomie (o anumita forma si sisteme simple de actionare);

FC6 functie constrangere, sa permita transportul intr-un anumit tip de ambalaj (de diferite forme si dimensiuni);

FC7 functie constrangere, sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul (pentru a putea fi localizat de utilizator);

Partea II

Determinarea ponderii functiilorFP1FC1FC2FC3FC4FC5FC6FC7Total%

FP1123222231727

FC1012121221116

FC20010011146

FC3012121221116

FC400201121711

FC501111121812

FC60010001246

FC70010110146

Total66100

Structurarea unei solutii imbunatatite pentru sistemul de iluminareMetoda FAST pentru structurarea functiilor

Metoda care se poate utiliza pentru a structura functiile sistemului pentru cautarea solutiei care raspunde cel mai bine la functiile de realizat este cea a arborelui functional. Pentru aplicarea acesteia se pleaca de la nevoia de indeplinit si functiile care permit realizarea acesteia. Aceasta metoda permite sa se stabileasca modul de realizare a functiilor, fara sa se aiba in vedere solutiile. Se urmaresc in primul rand principiile si numai in final solutiile, fapt ce permite sa se ajunga la cea mai buna solutie.

Cautarea solutiei se bazeaza pe structurarea functiilor. Structurarea functiilor consta in a descompune functiile in subfunctii si a le organiza.

Instrumentul utilizat la structurarea functiilor este FAST (functional analysis system technic). Metoda permite clasarea functiilor pe doua axe: (figura 6.)

- o axa a cauzelor (pentru ce si cum)

- o axa a trupului (cand)

Acest instrument permite, de asemenea, sa se verifice ca nici-o functie nu a fost omisa.

Fig. 6.

Descompunerea se face nivel cu nivel. Se pleaca de la nevoie. Se descompune nevoia in functii. In continuare se descompun functiile in subfunctii, punand intrebarea cum se realizeaza functia respectiva. Se continua iteratiile pana se ajunge la componentele sistemului.

Fiecare functie se descompune in 4, 5 functii maxim. In general 3, 4 nivele de descompunere sunt suficiente. Este posibil sa existe subfunctii comune pentru doua functii diferite.

Structurarea functiilor sistemului de iluminareIn structurarea functiilor se pleaca de la nevoie. In cazul sistemului de iluminare nevoia este formulata astfel: sistemul permite utilizatorului sa lumineze mediul pentru a putea fi vizibil.

Functiile stabilite pentru sistem au fost: FP1 functie principala,sa permita luminarea mediului, pentru a putea fi vizibil pentru utilizator;

FC1 functie constrangere, sa permita folosirea unui anumit tip de bec (tensiune nominala,curent,dimensiuni);

FC2 functie constrangere, sa permita depozitarea in spatii restranse;

FC3 functie constrangere, sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii (care sa permita o anumita autonomie in functionare);

FC4 functie constrangere, sa reziste la actiunile factorilor mediului ambiant (umiditate, domeniu de temperatura, praf s.a.);

FC5 functie constrangere, sa permita o utilizare simpla, ergonomie (o anumita forma si sisteme simple de actionare);

FC6 functie constrangere, sa permita transportul intr-un anumit tip de ambalaj (de diferite forme si dimensiuni);

FC7 functie constrangere, sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul (pentru a putea fi localizat de utilizator);

Pe nivelul unu se situeaza nevoia. Pe nivelul doi se situeaza functia F1, de a mentine piesa in echilibru pe reazeme. Pentru ce, cum? Raspunsul la prima parte a intrebarii este foarte simplu: pentru a putea fi vizibil.

Iluminarea mediului se poate face prin aplicarea unui fascicul luminos asupra sa. Marimea intensitatii acestui fascicul se impune.Sistemul trebuie sa realizeze aceasta intensitate. Realizarea acestei intensitati presupune consumul de curent electric. Curentul electric este furnizat de catre baterii, si prin intermediul produsului si becului,acesta este transformat in intensitate luminoasa,ducand la realizarea functiei principale a produsului.

Dimensionarea tehnica a functiilor:

FunctiiDimensiunea tehnica

FP1- permite iluminarea mediului ambiant-Intensitatea luminoasa emisa de produs,pentru a lumina suficient de puternic mediul, trebuie sa fie de aproximativ 60 lm (lumeni)

FC1- permite utilizarea unui anumit tip de bec-dimensiunea soclului pentru bec-standard

-tensiunea de functionare a becului-3V

FC2- permite depozitarea in spatii restranse-dimensiuni de gabarit reduse DxL=50x170mm

FC3- permite utilizarea unui anumit tip de baterii-dimensiunea bateriilor Dbxl=30x70mm

-numarul bateriilor: 2

-tensiunea pe unitate 1.5V

FC4- rezista la actiunile factorilor mediului ambiant-durata de viata (protectie anticoroziva), bec-100000 ore, baterii (autonomie) 30 ore

-umiditate relativa 80% fara condens sau vapori corozivi chimic

-temperatura: 15-55

FC5- permite o utilizare simpla, ergonomie-forma cilindrica si dimensiuni reduse 33 la mana

-sistem de actionare :comutator electric ND

-greutate rdusa: 286 g

FC6- permite transportul intr-un anumit tip de ambalaj-dimensiuni de gabarit (maxime)

FC7- existenta unei surse externe de lumina, care sa permita localizarea produsului-intensitatea luminoasa necesara localizarii produsului :aprox 20 lm

Dimensionarea economic a funciilor produsului

Dimensionarea economic reprezint, conform principiului dublei dimensiuni, un ansamblu de activiti prin care se atribuie fiecrei funcii o component sau o parte din costul global al produsului, cost ce conine toate cheltuielile necesare pentru realizarea funciei respective. In concluzie, dimensionarea economic( (nseamn( a m(sura prin intermediul costurilor, cheltuielile necesare pentru materializarea func(iilor unui produs.

Dimensionarea economic presupune pe de-o parte stabilirea costurilor pe funcii, iar pe de alt parte analiza acestor costuri.Dimensionarea economic este un proces foarte complex pentru c, pe baza unor raionamente constructiv-funcionale, tehnologice i economice, permit rezolvarea strict particularizat a fiecrei situaii de analiz.

Repartiia costurilor pe funcii se face evideniindu-se urmtoarele elemente de cost:

- costuri pentru material,

- costuri pentru manoper i regie,

pentru fiecare reper, subansamblu i n final ansamblu general.

Pentru realizarea dimensionarii economice, deci a repartizarii costurilor pe functii, pentru inceput trebuie realizata o identificare a subansamblelor si reperelor care compun produsul analizat. De asemenea, se extrag din datele de contabilitate ale firmei producatoare, cheltuielile pe reper, clasificate in cheltuieli materiale si cheltuieli cu manopera si regia de fabricatie. In cazul produsului analizat in lucrare, dispozitiv de iluminare, aceste date sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1

Nr. Crt.ReperulCheltuieli materialeCheltuieli cu manopera si regia de fabricatieTotal

1Corp lanterna0,711,7

2Contactor1,20,41,6

3Cap lanterna0,511,5

4Lupa10,51,5

5Geam10,31,3

Total produs4,437,4

Pentru simplificarea analizei, din nomenclatorul de functii determinat in capitolul anterior, au fost alese cele mai importante opt functii. Acestea, precum si nivelurile lor de importanta sunt prezentate n tabelul 2.

FP1, a permite iluminarea mediului;

FC1, a permite folosirea unui anumit tip de bec;

FC2, a depozitarea in spatii restranse;

FC3, a permite utilizarea unui anumit tip de baterii;

FC4, a rezista la actiunile factorilor mediului ambiant;

FC5, a permite o utilizare simpla;

FC6, a permite transportul intr-un anumit tip de ambalaj;FC7, a exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul.

Tabel 2

SimbolDenumirea functieiNivel de importanta

Apermite iluminarea mediului FP15

Bpermite folosirea unui anumit tip de bec FC13

Cdepozitarea in spatii restranse FC21

Dpermite utilizarea unui anumit tip de baterii FC33

Erezista la actiunile factorilor mediului ambiant FC42

Fpermite o utilizare simpla FC52

Gpermite transportul intr-un anumit tip de ambalaj FC61

Hexista o sursa de lumina care sa lumineze produsul FC71

Total 18

Repartizarea costurilor materiale pe functii:

Repartizarea cheltuielilor materiale asupra func(iilor pe care le asigur( se face propor(ional cu nivelul de importan(( al acestora. Prin costul materialelor pentru o anumit( pies( component( a produsului analizat, se (n(elege costul semifabricatului.

Pentru a determina costul materialelor corespunz(tor fiec(rei func(ii (n parte se parcurg urmtoarele etape:

1. Se determin( prin ra(ionament func(iile (n materializarea c(rora intervine fiecare pies(.

2. Pentru aceste func(ii se determin( suma nivelurilor de importan(( (ni.

3. Av(nd (n vedere costul material al reperului i, Cmi, se determin( cheltuielile materiale pe nivel de importan((, cu ajutorul formulei

.

4. In func(ie de nivelul de importan(( al fiec(rei func(ii, se pot repartiza propor(ional, cheltuielile materiale pe fiecare func(ie (n parte.

Pentru exemplificare consideram reperul 1 Corp lanterna

Reperul participa la realizarea functiilor B C D E F G HConform datelor din tabelul 2 pentru acest reper se considera un cost al materialelor de 0,7 lei. Analizand nivelurile de importanta ale functiilor se constata ca suma nivelurilor de importanta a celor 7 functii la care participa reperul Corp lanterna este 13. Impartind cheltuielile materiale ale reperului ( 0,7 ) la suma nivelurilor de importante (13) se obtin cheltuielile materiale pe nivel, respectiv 0,0538 lei. In continuare tinand cont de nivelul de importanta al fiecarei functii se pot determina costurile materiale corespunzotoare fiecarei functii, astfel:

- pentru functia B0,0538 x 3 = 0,16 lei

- pentru functia C0,0538 x 1 = 0,0538 lei

- pentru functia D0,0538 x 3 = 0,16 lei- pentru functia E

0,0538 x 2= 0,107 lei

- pentru functia F

0,0538 x 2= 0,107 lei

- pentru functia G0,0538 x 1= 0,0538 lei

- pentru functia H0,0538 x 1= 0,0538 lei_____________________________________

Total = 0,7 lei

In mod asemntor se procedeaz i cu celelalte repere care formeaz produsul analizat, iar costurile materiale repartizate pe funcii sunt date n tabelul de mai jos:

Tabel 3Nr. Crt.ReperulCheltuieli materialABCDEFGH

1Corp lanterna0,7-0,160,0530,160,1070,1070,0530,053

2Contactor1,20,68---0,260,26--

3Cap lanterna0,50,170,120,03-0,0660,0660,030,03

4Lupa10,50,3--0,2---

5Geam10,72---0,28---

Total produs4,42,070,580,0830,160,9130,4330,0830,083

Cheltuieli cu manopera si regia de fabricatie

Repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulat( cu cota parte din regia de fabrica(ie se realizeaz( parcurg(nd urm(toarele etape:

1. Se repartizeaz( aceste cheltuieli pe opera(iile care contribuie la execu(ia reperului respectiv (conform procesului tehnologic de execu(ie al reperului);

2. Se stabilesc func(iile (n materializarea c(rora intervin opera(iile respective, printr-un ra(ionament logic legat de execu(ia tehnologic( a reperului. In cazul (n care (n cursul acestei analize se descoper( opera(ii inutile, care nu intervin (n materializarea nici uneia dintre func(iile produsului, costul lor se trece separat, av(ndu-se (n vedere eliminarea acestei opera(ii ulterior.

4. Se stabile(te pentru fiecare opera(ie, nivelul de importan(( al func(iilor, determinate de opera(ia respectiv(, dup( metodologia cunoscut(;

5. Se repartizeaz( costurile opera(iei respective, pe func(ii (n raport cu nivelul de importan(( al acestora.

6. Dup( parcurgerea acestor etape, se fac totalurile costurilor pe func(ii. Aceste totaluri reprezint( dimensiunile economice ale func(iilor (i vor fi utilizate (n continuare pentru analiza sistemic a funciilor produsului.

Pentru acelai reper al produsului ca i n cazul repartizrii cheltuielilor materiale, n continuare se va exemplifica repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulata cu cota parte din regia de fabricatie.

Tabelul 5

Nr. Crt.ReperulCheltuieli manoperaABCDEFGH

1Corp lanterna1-0,230,0760,230,1530,1530,0760,076

2Contactor0,40,181---0,0720,077--

3Cap lanterna10,3330,20,0667-0,1340,1340,06670,0667

4Lupa0,50,250,15--0,1---

5Geam0,30,214---0,285---

Total produs31,04050,61750,14270,230,74470,3140,14270,1427

In urma centralizarii rezultatelor privind cheltuielile materiale cat si cele cu manopera si regia de fabricatie, va rezulta situatia prezentata in tabelul 6.

Tabelul 6

ReperFelul cheltuieliiTotalFunctii

ABCDEFGH

Corp lanternaMaterial0,7-0,160,0530,160,1070,1070,0530,053

Manopera1-0,230,0760,230,1530,1530,0760,076

ContactorMaterial1,20,68---0,260,26--

Manopera0,40,181---0,0770,077--

Cap lanternaMaterial0,50,170,130,03-0,0660,0660,030,03

Manopera10,3330,20,0667-0,1340,1340,06670,0667

LupaMaterial10,54---0,2---

Manopera0,50,25---0,1---

GeamMaterial10,72---0,28---

Manopera0,30,124---0,285---

Total produsMaterial4,42,070,580,0830,160,9130,4330,0830,083

Manopera31,04050,61750,14270,230,74470,3140,14270,1427

Total 7,43,1101,19750,22570,391,6570,7470,22570,2257

Ponderea in costul total

[%]1003915,92,95,121,89,82,92,9

Analiza sistemic a funciilor produsuluiEvaluarea critic a funciilor

Pe baza informa(iilor culese p(n( la aceast faz, se poate realiza o analiz critic( a strii reale a produsului analizat.

Evaluarea funciilor implic cunoaterea criteriilor necesare realizrii corecte a acesteia, criterii care se vor prezenta n continuare.

Criteriul dimensiunii economice

Principalul criteriu de evaluare i apreciere a funciilor este cel al dimensiunii economice, criteriu ce permite identificarea acelor funcii ale cror soluii de realizare sunt prea costisitoare i au o pondere prea mare n costul total al produsului. Acest lucru se realizeaz pe baza principalelor tipuri de reprezentri grafice utilizate n I&AV, care vor fi prezentate n continuare.

Pe baza criteriului dimensiunii economice, se pot ntlni urmtoarele situaii pentru funciile deficitare:

a) funcii cu un cost prea mare n raport cu contribuia lor;

b) funcii cu costuri prea mari n raport cu alte funcii ale produsului;

c) funcii cu costuri prea mari n raport cu posibilitile tehnologice de realizare.

Analiza rezultatelor dimensionrii economice consider rezultatele obinute sub form de tabele sau relaii greu de citit i interpretat i de aceea consider c pentru aprecierea pe considerente funcionale, tehnice, inginereti sunt foarte utile reprezentrile grafice ale acestor rezultate, care permit evidenierea unor aspecte de repartiie, intervenie sau preocupare n aciunile viitoare.

n cadrul metodei I&AV se utilizeaz o serie de reprezentri grafice ce se vor prezenta n continuare:

1. Histograma costurilor pe funcii este o reprezentare grafic a costurilor funciilor, cu evidenierea distribuiei pe componente (material, manoper, regie), n ordinea descresctoare a valorilor absolute reieite pentru costurile pe funcii.

2. Diagrama Pareto evideniaz n mod grafic legi de distribuie care respect legea lui Pareto i anume: n cadrul unui proces, 20-30% din parametrii acestuia influeneaz n ansamblu procesul n procent de 70-80%.

Reprezentarea grafic a raportului cost-funcii se realizeaz astfel:

- pe abscis se reprezint funciile n ordinea descresctoare a nivelurilor respective;

- pe ordonat se reprezint costurile cumulate n procente din costul total.

3.Diagrama de corelaie valoare de ntrebuinare-cost (Vi-Cp) este o reprezentare ce permite evidenierea foarte rapid a unor funcii la care exist o disproporie ntre costul pentru realizarea lor i importana pe care acestea o au, disproporie care se apreciaz prin valoarea ecartului.

Pentru construirea diagramei se calculeaz ecartul ntre ponderea n valoarea de ntrebuinare i ponderea n costuri, ca fiind diferena dintre aceste valori, diferen care apoi se reprezint grafic. In cazul n care diferena este pozitiv i foarte mare avem de-a face cu o subevaluare s a funciilor (Cp > VI) (cazul funciilor A si E). In cazul n care aceast diferen nu este forte mare, (cazul funciilor C, F, G, H), spunem c avem o bun corelaie ntre ponderea funciilor n costuri i ponderea lor n valoarea de ntrebuinare a produsuluiAnaliza grafic a func(iilor produsului

Principiul de lucru n cadrul studiilor de I&AV este: cantitatea de munc consumat pentru materializarea funciei trebuie s corespund, ca pondere din cantitatea total de munc consumat, ponderii funciei respective din valoarea de ntrebuinare. Astfel, se admite o identitate ntre ponderea fiecrei funcii att n valoarea de ntrebuinare, ct i n costurile de producie.

Pentru verificarea practic a acestei identiti se utilizeaz un alt tip de analiz, prin care se realizeaz( compararea ponderii costurilor func(iilor (n costul total al produsului, cu ponderea acestora (n valoarea de (ntrebuin(are general( a produsului. Ca mijloc de analiz( utiliz(m o diagram( (n care pe abscis( se trec ponderile func(iilor (n valoarea de (ntrebuin(are a produsului (i pe ordonat( ponderile costurilor func(iilor (n cheltuielile totale.

Pentru compararea nivelului costurilor func(iilor cu nivelul de importan(( al func(iilor (n valoarea de (ntrebuin(are a produsului, s-a determinat ecua(ia dreptei de regresie ((1) corespunz(toare cazului (n care costul func(iile auxiliare nu a fost luat (n calculul func(iilor subiective sau obiective pe care le determin(.

Dreapta va avea ecua(ia:

(n care coeficientul dreptei a are valorea calculate cu ajutorul formulei:

Ponderile funciilor n V.I. (Xi) i ponderile n costuri (Yi) sunt prezentate centralizat n tabelul de mai jos.

X16Y16.684

X26Y26.684

X36Y36.684

X411Y412.254

X512Y513.368

X616Y617.824

X716Y717.824

X827Y830.078

Pe baza acestor date s-a realizat i reprezentarea grafic.

Identificarea i clasificarea problemelor de rezolvat

Pe baza graficelor ridicate la punctul anterior, n aceast( faz( se stabilesc (n mod concret:

- func(iile care trebuie eliminate (funciile inutile), respectiv cele care nu sunt cerute de beneficiar;

- noile func(ii care vor fi create produsului (atunci cnd n urma analizei reiese faptul c ar trebui s avem mai multe funcii);

- corecturile care se stabilesc la unele dimensiuni tehnice, corespunz(tor cerin(elor beneficiarului;

- c(ile de eliminare a dispropor(iilor constate (n faza precedent( (n leg(tur( cu ponderea func(iilor (n valoarea produsului (funciile la care nu exist concordan ntre ponderea n valoarea de ntrebuinare i ponderea n costuri).

In cazul (n care din analiza realizat(, se constat( o foarte mare dispersie a cerin(elor privind func(iile produsului (i dimensiunile lor tehnice, se va lua (n calcul chiar reproiectarea total( a produsului respectiv

Analiznd graficele prezentate anterior se pot trage urmtoarele concluzii:

- funciile A (FP1) si E(FC4) sunt situate deasupra dreptei de referin, ceea ce nseamn c ponderea acesteia n costuri este mai mare dect ponderea n VI. Din acest motiv i aceasta funcia ar trebui reanalizata.

- funciile B, C, D, F, G, H sunt situate sub dreapta de regresie ceea ce constituie un fapt pozitiv (ponderea n costuri este mai mic dect ponderea n valoarea de ntrebuinare). Prin recalcularea costurilor celorlalte funcii, acestea pot s ajung n imediata vecintate a dreptei de regresie. Partea III Definitivarea conceptiei preliminare1.2.

3.

4.

Materializarea conceptului

Aleg ca solutie constructive, solutia 1, deoarece indeplineste cel mai bine functiile analizate mai sus,este cea mai practica solutie, atat din punct de vedere ethnic, cat si estetic si ergonomic.Desenul 3D al produsului ales

Schita 2D a produsulu ales,cu cote de gabarit

Produsul ales are urmatoarele proprietati mecanice:

Conceptia detaliata

Componentele produsului:

1.Corp lanterna

Materialul ales este otel.Masa totala a componentei este de 100 g.Operatiile de prelucrare sunt urmatoarele: -extrudare

-debitare

-stantare

-filetare prin rulare

2. Cap lanterna

Materialul ales este otel.Masa totala a componentei este de 87 g.

Operatiile de prelucrare sunt urmatoarele: -ambutisare

-debitare

-stantare

-filetare prin rulare

4. Geam

Materialul ales este Plexiglas.Masa componentei este de 5 g.

5.Lupa

5. Comutator

Bibliografie

[1]. Curs si laborator proiectarea produselor, Daniel Anghel.

[2]. Niu, Eduard, Managementul produciei, Editura Universitii din Piteti, 2002.[3]. Ion Ungureanu, Curs de analiza functionala.Omul

(utilizatorul)

Mediul

(de vizualizat)

Sistem de iluminare

Pentru a ilumina mediul care trebuie vizualizat

Pentru ce, cum

Cand

nevoia

F1

F11

S1

F1

F12

PAGE 14

_1261954067.unknown

_1261954077.unknown

_1262013477.unknown

_1113995176.unknown