Grup Scolar Constantin Brancusi Iasi

PROIECT DE ...

Prof. ndrumtor xxxx

Elev: Darius Constasntin Dumitriu

Iai - 2010 1

Grup Scolar Constantin Brancusi Iasi

Delta Dunrii

Prof. ndrumtor xxxx

Elev: Darius Constasntin Dumitriu

Iai - 2010 2

Cuprins Introducere Capitolul 1. Cadrul natural al Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii :1.1. Localizare geografic : 1.2. Geneza i evoluia Deltei Dunrii : 1.3. mprirea teritorial-administrativ a Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii : 1.4. Caracteristici geomorfologice ale Deltei Dunrii : 1.5. Inundabilitatea : 1.6. Regimul hidrologic : 1.7. Clima : 1.8. Solurile :

Capitolul 2. Tipuri de ecosisteme din Rezervaia Biosferei Delta Dunrii : Capitolul 3. Biodiversitatea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii :3.1. Flora : 3.2. Fauna :

Capitolul 4. Surse de poluare in Rezervaia Biosferei Delta Dunrii : Concluzii : Bibliografie :

3

IntroducereProblemele interesante pe care le ridic aceast unitatea fizico-geografic a Deltei Dunrii au suscitat interesul multor oameni de tiin romni i strini, n diverse domenii de cercetare. Primul document geografic care d unele informaii asupra acestei regiuni este HARTA RUSEASCA, tiprita n 1835 i reeditat n 1853. n 1850 s-au efectuat studii sistematice n scopul amenajrii i ntreinerii unei artere navigabile n sectorul deltaic al fluviului i la gurile acestuia, capabil s permit ptrunderea navelor de tonaj maritime spre porturile Galai i Brila. Pentru aceasta au fost necesare cercetri n domenii diverse: hidrologie, geomorfologie, geologie, clim, oceanografie , etc. n activitatea de peste un secol de cercetare a deltei se disting trei etape: etapa 1, ntre anii 18501910;etapa 2, ntre anii 1910-1950, etapa 3, dup anul 1950. n domeniul geografic primele lucrrii aparin specialitilor de la Comisia European a Dunrii care elaboreaz (1856-1890) lucrri, proiecte si memorii, nsoite de hri geografice i plane , referitoare la Delta Dunrii. Dup 1890 ncep s apar primele lucrrii geografice romneti care trateaz probleme legate de Delta Dunrii. Aa de pild: Dicionarul geografic, statistic si istoric al judeului Tulcea, ntocmit de Gr. Danescu, aprut in anul 1896, M. Ionescu Dobrogeanu publica in anul 1904 lucrarea : Dobrogea n pragul veacului al XX-lea , iar B. Cotovu elaboreaz n anul 1909 lucrarea monografic: ntemeerea i dezvoltarea oraului Tulcea. n anul 1912 G. Murgoci publica in Bul. Soc. Rom. De Geografie lucrarea: Studii de geografie n Dobrogea de nord, iar n anul 1933 Gh. Nstase n studiul intitulat PEUCE, contribuii la cunoaterea geografic, fizic i omeneasc a Deltei Dunrii n antichitate, caut s localizeze geografic insula Peuce, actuala Chilia. n cea de a treia etapa care ncepe dupa anul 1950, se caracterizeaz printr-o bogat activitate de cercetare. n domeniul geografic au aprut lucrri i articole printre care: Privire geografic asupra Deltei Dunrii, de V. Mihilescu i A. Banu, Unitile fizico-geografice ale Deltei Dunrii, de H. Grumzescu, i Delta Dunrii structura i modul de utilizare a terenurilor de I. Velcea. Biologul I. Borcea n articolul Une observation sur la nature du cordon littoral de Letea, face interesante consideraii asupra constituiei litologice i a coninutului paleontologic a acestui grind marin; Al. Codarcea i M. Pauca aduc date importante de ordin geologic i paleontologic . Din punct de vedere geomorfologic, delta a nceput s atrag atenia cercettorilor mult mai trziu. ntre cele dinti amintim lucrarea lui Gr. Antipa, Lacul Razim .

4

Iosif Lepsi , n urma cercetrilor efectuate n delt ,a publicat o serie de lucrri i articole, cum ar fi: Vrsta Deltei Dunrii i Materialele pentru studiul Deltei Dunrii - 1942, n care aduce date interesante asupra evoluiei geomorfologice a acestei regiuni. Tot n aceasta perioada au mai fost elaborate i alte lucrri valoroase de ctre cercettori romni (114) i strini (90,108, 112) care prin prerile i datele pe care le-au adus au contribuit la cunoaterea deltei. Delta Dunrii a fost considerat ca unic biotop n Europa, a fost cercetat i n trecut de o serie de cercettori din tar i strintate. Majoritatea lor e-au ndreptat atenia ctre doua direcii principale i anume: cercetarea florei i a faunei ornitologice. Celelalte domenii ale tiinelor biologice au fost neglijate. Gr. Antipa a nceput sa fac serioase studii biologice, floristice , faunistice, hidrobiologice i piscicole n delt, studii care au fost continuate de Tr. Svulescu, Borza Al., Prodan I., Buni Th., i alii. Fauna cinegenetic i ornitologico-tiinific a fost studiat de o serie de cercettori, cum ar fi: Linia D., Botezat E., Bodea M., Rudescu L., Ctuneanu I., Radu D., Pucariu V., Maeche Gh., Pacovschi S., i Pacovschi V. Chimismul solului i al apei , au fost studiate de ctre: Popovici P., Stoina T., Rudescu L., Popp N., Ionescu N., Gutiuc L., Chiri C., Drganu St., Vasilescu E., i altii. Toi aceti oameni de tiin au adunat un material variat i bogat n toate domeniile (floristice, faunistice, hidrobiologice i piscicole), dnd posibilitatea astfel forurilor nsrcinate cu amenajarea deltei s poat trage concluziile necesare, bazate pe cunotine ct mai complete asupra fiinelor vii ale ei, precum si a mediului n care triesc acestea.

5

Capitolul 1. Cadrul natural al Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii1.1. Localizare geograficDelta Dunrii este situata in sectorul nord-vestic al Bazinului Mrii Negre, intr-o regiune terestr mobil (Depresiunea Predobrogean) la intersecia dintre paralela 45 N (latitudine) cu meridianul 29 E (longitudine) .Suprafaa total a Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii (R.B.D.D.)este de 580.000 ha, din care mai mult de jumtate aparin deltei propriu-zise (338.100ha), iar restul este mprit ntre lunca inundabil a Dunrii situat n amonte (9.100ha) , Dunrea intre Cotul Pisicii i Isaccea (1.300ha), complexul lagunar Razim-Sinoie (101.500ha) i zona costier a Mrii Negre pn la izobata de 20 m. Delta Dunrii cuprinde spaiul geografic care ocup fostul golf lirnanic al uviului la rmul Mrii Negre. Acest teritoriu este cuprins ntre braul Chilia la nord, braul Tulcea continuat de braul Sfntul Gheorghe, la sud i Marea Neagr la est. Desigur se includ n delt i suprafeele situate la sud de Sfntul Gheorghe, ntre Dunvul de Jos, estul Lacului Razim pn la Grindul Perior inclusiv, i mare. Aadar, complexul lacustru Razim - Sinoe nu aparine deltei. n aceast accepiune suprafaa deltei este de 4152 kmz, din care pe teritoriul Romniei 3446 kmz, adic 82%. ntre braele Dunrii, Chilia - Tulcea, continuat cu Sfntul Gheorghe, suprafaa deltei este de 2541 kmz. Diferena de 905 kmz este reprezentat de suprafaa de la sud de Sfntul Gheorghe1. Delta Dunrii se aseamn aadar cu un triunghi avnd vrful ndreptat ctre vest, spre interiorul rii, iar baza ctre est, spre mare, baza i nlimea triunghiului msoar fiecare cte 80 km. mpreun cu delta propriu - zis (delta dintre braele uviului) se socotesc i suprafeele nvecinate, cum sunt cele ocupate de lacurile de la nordul braului Chilia i rnai ales de la sudul braului Sfntul Gheorghe, suprafee unde apele Dunrii se revars n tirnpul viiturilor. ntreaga delt se prezint ca o crnpie aproape plan, uor nclinat spre rsrit, avnd panta extrem de mic, de numai 0,006%o. Pe aceast cmpie, apa avnd ntietate asupra uscatului, acoperind permanent i poate acoperi temporar, cam 80 - 90% din suprafa2.

1 2

Ciocarlan Vasile, Flora ilustrata a Romaniei, Bucuresti: Editura Ceres, 2000, p.129 Petrescu Ioan Ghe., Delta Dunarii: aspecte, sresurse, Craiova: Scrisul romanesc, 1975, p.123

6

Fig. nr.1 Releful actual al Deltei Dunarii : partial dupa zona de varsare a Dunarii monografia hidrologica), (sursa: Banu A. C., Delta Dunrii, Bucureti, Editura Stiinific, 1965 anexe)

7

1.2. Geneza i evoluia Deltei DunriiCa unitate morfohidrografica, Delta Dunarii s-a format ca urmare a existentei unor condiii specifice ale fluviului Dunrea si ndeosebi ale Bazinului Marii negre, si anume: prezenta platformei continentale si a golfului dintre horstul Dobrogean si platforma Bugeacului cu adncimi mici, cantitatea apreciabila de aluviuni fluviatile ale Dunrii, prezenta unor curenti marini circulari la rmul mrii si amplitudinea foarte mic a mareelor in fata gurilor Dunrii3. Condiiile trecute i actuale care au dus la formare zonei deltaice, la care cam toi autorii au ajuns la un numitor comun sunt4: Oscilaii nule ale mareelor din Marea Neagr (9 12 cm); Existena platformei continentale bine dezvoltat; Adncimi mici n sectorul marin din faa gurilor Dunrii; Volumul mare de aluviuni adus de Dunre; Existena curentului maritim litoral de aluviuni cu direcia general NE-SW, la gurile Dunrii; Predominana vnturilor de nord est; Golful de tip limanic dintre horstul dobrogean i platforma Bugeacului; Acestor condiii se adaug micrile eustatice ale Mrii Negre n cuaternar, dar i micri epirogenetice din partea de nord, complicnd procesul de formare. Delta este situat ntr-un vechi golf al Mrii Negre, care a fost colmatat

Fig. nr.2. Aspecte din Padurea Letea dunele de nisip (Sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.14)

3

Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pag.10 4 Driga Basarab-Victor, Delta Dunarii: sistemul circulatiei apei, Cluj-Napoca: Casa Cartii de Stiinta, 2004, p.87

8

1.3. mprirea teritorial-administrativ a Rezervaiei Biosferei Delta DunriiRezervaia Biosferei Delta Dunrii cuprinde mai multe zone funcionale precum: Zone strict protejate: sunt 18 cu o suprafa total de 50600 ha (8,7 % din suprafaa total a RBDD) i cuprind formaiuni fizice i biologice sau grupuri de astfel de formaiuni cu valoare excepional din punct de vedere tiinific sau estetic, habitatele speciilor de plante i animale cu o valoare universal din punct de vedere tiinific sau al conservrii lor, situri naturale foarte valoroase tiinific sau istoric. n aceste zone, ca activiti sunt permise doar cercetarea, paza i controlul. Zone tampon: n numr de 13 cu o suprafa total de 223300 ha (38,5 % din suprafaa total a RBDD). Cuprind: zone cu caracteristici biologice apropiate de cele anterioare, avnd rol de limitare a impactului activitilor umane asupra zonelor cu regim de protecie integral. Activiti permise: valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante, pescuit industrial cu mijloace tradiionale, punat, turism ecologic, cercetare. Zone economice: cu o suprafa total de 306100 ha (52,8 % din suprafaa total a R.B.D.D.) i cuprind teritoriul rmas dup delimitarea zonelor strict protejate i a celor tampon.

9

Fig. nr.3. Impartirea functionala a teritoriului R.B.D.D. (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.20)

Activiti permise: pescuit industrial i sportiv, valorificarea produselor forestiere i ale produselor accesorii, valorificarea vegetaiei acvatice sau a potenialului melifer al florei spontane, recoltarea ciupercilor, punat, recoltarea fnului i furajelor, vntoare, agricultur,

10

piscicultur, zootehnie, silvicultur, turism, prestri servicii i a altor activiti ce nu pun n pericol conservarea patrimoniului natural al Rezervaiei. Zone de reconstrucie ecologic: sunt 6 cu suprafaa total de 15025 ha i cuprind suprafee unde impactul produs de activitatea uman sau de anumite fenomene naturale a dus la degradarea ecosistemelor naturale i n cadrul crora Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii desfoar activiti de refacere a echilibrului ecologic, de renaturare a zonei afectate. Se pot desfura activiti specifice zonei tampon sau economice din care au provenit, cu aplicarea restriciilor impuse de starea ecosistemului i a normelor tehnologice stabilite de ARBDD, aplicate n procesul de renaturare a zonei.

1.4. Caracteristici geomorfologice ale Deltei DunriiDelta Dunrii este considerat un sistem complex i deschis, ce graviteaz ntre circulaia apelor i intervenia omului. Delta Dunrii se difereniaz n trei uniti: unitatea Letea ntre braele Chilia i Sulina; unitatea Caraorman ntre braele Sulina i Sf. Gheorghe; unitatea Dranov la sud de braul Sf. Gheorghe i lacul Razim (zon neluat n studiu).

Dup geneza, hipsometria, relaiile hidrice dintre braele Dunrii i zonele interioare, diferenierile climatice i variaia de peisaje, se distinge n Delta Dunrii dou sectoare mari: Delta fluviatil cea mai veche din spaiul deltaic, ea ncepe la Ceatalul Chiliei i pn la aliniamentul grindurilor maritime Letea Caraorman Crasnicol, cu zone cu pduri de slcii i zone agricole formate n urma retragerii apelor de primvar; depresiunile de aici sunt mici, cu multe lacuri de dimensiuni mici aflate ntr-un naintat grad de evoluie. Unitatea Letea este format din mai multe subuniti, dintre care de interes pescresc este: complexul lacustru Sireasa-ontea-Furtuna. Unitatea Caraorman cuprinde aici complexul lacustru Gorgova Uzlina. Delta fluviomaritim ntre aliniamentul grindurilor maritime Letea-Caraorman-Crasnicol i rmul Mrii Negre, cu grinduri maritime neinundabile, cu altitudini mari, ce suport pduri de stejar n amestec i nisipuri, dar de interes pescresc sunt: complexul lacustru Rou Puiu i complexul lacustru Matia Merhei. Suprafaa total a Deltei Dunrii este de 4152 km, din care 82 % (3318 km) este pe teritoriul Romniei, ocupnd locul 24 n lume, a doua delt n Europa dup Volga. Delta propriu-zis este cuprins ntre braul Chilia i Sf. Gheorghe i acoper 2491 km. Suprafaa R.B.D.D. este de 5800 km, din care 3510 km este delta propriu-zis din sectorul romnesc (cu insula Dranov), plus 1145 km complexul Razim-Sinoie, 1030 km apa marin

11

pn la izobata de -20 m i 13 km albia Dunrii ntre Cotul Pisicii i Isaccea (pe teritoriul Romniei) i 102 km lunca inundabil a Dunrii ntre Isaccea i Tulcea (zona predeltaic). Delta Dunrii propriu-zis de pe teritoriul Romniei (ntre braele externe ale Dunrii, fr insula Dranov) are 2540 km i avandelta ei 102 km sunt prile Deltei Dunrii luate n studiu.

1.5. InundabilitateaSituaia inundabilitii deltei a fost determinat n funcie de nivelurile apei la Tulcea i anume pentru valorile de 150, 300 i 400 cm r.M.N., adic hidrogradele 3, 6 i 8. Astfel c pentru 3 hidrograde la Tulcea, suprafaa inundabil a deltei reprezint 62.5%, pentru 6 hidrograde suprafaa inundabil crete la 78%, iar pentru 8 hidrograde suprafaa inundabil a deltei ajunge la 92,7%, nct peste aceast valoare a hidrogradelor rmn n delt doar 7,3% suprafa neinundabil (adic grindurile Chilia, Letea, Caraorman i Srturile)

1.6. Regimul hidrologicDunrea aduce la Ceatal Chilia un volum de ap de circa 204,5 km/an (ceea ce reprezint un debit multianual de 6473 m/s ntre anii 1921-1980), dar i aluviuni (58,75 mil. t/an), sruri (90 mil. t/an) i energie (2576,1 x 10 Kcal la temperatur medie anual a apei de 12,6C). Diferena dintre debitele de ap ale braelor Dunrii n vrful deltei i gura de vrsare nu depete 10%, procent care se pierde n complexele lacustre, iar pe braul Sf. Gheorghe se pierd permanent ctre Razim 32,5 m/s (la debitul mediu al Dunrii n vrful deltei). Lungimea (km) Denumirea braului Chilia Tulcea Sulina Sf.Gheorghe 1870 113,0 19,6 91,9 104,9 1983 120,0 17,5 63,7 108,2 corectat 69,7 Lime medie (m) 340 296 146 348 Pant la Coeficient de nivel sinuozitate mediu n regim Dup (%) natural corectri 0,015 1,6495 0,022 1,3725 1,0241 0,017 1,6590 1,0689

Tabel nr.1 Principalele brae ale Dunrii n delt

(sursa:Romanescu Gh., Delta Dunrii : privire geografica, Iai, Editura Glasul Bucovinei, 1995, p.67) Perioada 1921-1980 a adunat valori ale debitelor Dunrii la Ceatal Chilia: debitul mediu de 6453 m/s, debitul maxim de 15 500 m/s, iar debitul minim 1350 m/s, valori apropiate de hidrologii rui n perioada 1921-1979 dup care debitul mediu multianual ar fi de 6 500 m/s. Luna cu debitul cel mai mare este mai (11,46 %), iar cea cu debitul minim este octombrie (5,51 %)5. Repartiia debitelor pe braele principale este inegal, variind n ultimii 150 ani: braul Chilia are o tendin de cretere (de la 63% la 70%) pn-n anul 1890, pe cnd braul Sulina a fost constant5

Romanescu Gh., Delta Dunrii : privire geografica, Iai, Editura Glasul Bucovinei, 1995

12

(7%), iar Tulcea i Sf. Gheorghe au marcat o descretere (de la 30% la 23%). Dup 1910 braul Chilia a avut o scdere continu nct n 1992 debitul su s-a redus la 56,4%, braul Sf. Gheorghe a avut o evoluie nesemnificativ (n 1992 avea 24,1%), iar braul Sulina a avut o tendin de cretere pn la 19,7 % n 1992 datorit rectificrii, dragrii permanente i consolidrii malurilor. Totui, se pare c datorit tierii meandrelor pe braul Sf. Gheorghe, rolul acestuia a crescut, iar debitul pe braul Chilia a sczut cu 2-4 procente (ajungnd la 52-54 %)6. Anul 1970 este considerat anul cu ape mari, n care la Ceatal Chilia debitul a fost de 9292 m/s, cu maximum pe 5 iunie 1970 de 14997 m/s. Reeaua de grle i canale i creeaz un sistem circulator propriu, format dintr-un pienjeni de grle aprute natural i o serie de canale realizate de mna omului (de multe ori aceste canale au aprut fr a ine cont de raiunea ecologic, dorind doar s satisfac cerinele socio-economice). Harta elaborat de Institutul de Geografie arat c lungimea total a grlelor este de 1742 km (din care doar 285 km sunt funcionali), iar canalele au 1753 km, dintre care n unitatea Letea (1084 km grle i 772 km canale), iar n unitatea Caraorman (405 km grle i 288 km canale), restul fiind n unitatea Dranov. Lacurile i complexele lacustre total). Dac n 1964 (conform hrii topohidrografice elaborat de fostul Comitet de Stat al Apelor) existau 661 lacuri (cu peste 1 ha) avnd o suprafa de 31 493 ha (aproape 10 % din suprafaa deltei); actualmente mai sunt 479 lacuri (scderea s-a datorat desecrilor mai ales din zona Pardina i Sireasa) rmnnd o suprafa de 25 794 ha (reprezentnd 8,06% din suprafaa total a deltei). Din cele 479 lacuri (25 794 ha), excluznd unitatea Dranov (90 lacuri cu 3528 ha) rmn 389 lacuri (Tab. 2) cu suprafaa de 22266 ha n delta propriu-zis (Unitile Letea i Caraorman). Suprafaa Unitatea Letea Caraorman TOTAL DELT Numr lacuri 214 175 389 % 55 45 100 ha 9463,5 12802,5 22266 % 42 58 100 metri cubi 128593375 159124000 287717375 % 44 56 100 Volum au rol foarte important, mai ales datorit biocenozelor ce prelucreaz fluxul de energie i materie recepionat din Dunre (aceasta ar reprezenta 5 % din

Tabel nr. 2 Numrul, suprafaa i volumul lacurilor din Delta Dunrii, fr unitatea Dranov (sursa:Romanescu Gh., Delta Dunrii : privire geografica, Iai, Editura Glasul Bucovinei, 1995, p.68)

Complexele lacustre se identific cu ariile depresionare complexe, n care pe fondul unei hipsometrii cu valori altitudinale reduse, bine delimitate de grindurile nalte, braele Dunrii sau6

Romanescu Gh., Delta Dunrii : studiu morfohidrografic, Bucuresti, [s.n.], 1994, p.76.

13

rmul mrii includ grinduri fluviatile puine i nesemnificative, stufriuri i plaur extins n care se deschid numeroase ochiuri de ap, interconectate printr-o reea de grle i canale care asigur raporturi hidrice cu Dunrea. Lacurile din Delta Dunrii (care acopereau 10% din suprafaa deltei n 1980, exceptnd japele mici) sunt conturate de vegetaie (stuf sau plaur) i mai rar de grinduri emerse sau submerse, care fac incert stabilirea exact a perimetrului lacurilor. Lacurile deltaice au legturi permanente sau temporare cu braele fluviului prin reeaua de grle i canale cu funcii reversibile sau unice, dar i legturi prin existena unui schimb permanent de ap pe sub plaur sau subteran (din cauza permeabilitii crescute a depozitelor litologice), nct e foarte dificil a se aprecia exact bilanul hidric al unui singur lac, ci mai degrab bilanul ntregului complex lacustru depresionar. Lacurile sunt de mai multe tipuri: oligotrofe, mezotrofe, eutrofe i distrofe. n delt se ntlnesc lacurile de tip eutrof i mezotrof. Lacurile eutrofe nu sunt prea adnci, ap bogat n nutrieni, transparena redus (datorit substanelor organice foarte multe, planctonului bogat, srurilor nutritive abundente, flora macrofit bogat), reacia ph-ului este neutru-alcalin, putrescibilitate crescut, oxigen dizolvat puin, mature ca i stadiu evolutiv, cu o tendin i evoluie viitoare prin colmatare spre balt. Lacurile mezotrofe sunt intermediare ntre oligotrofe i eutrofe, provenind din eutrofizarea celor oligotrofe.

1.7. ClimaClimatul Deltei Dunrii este temperat-continental cu influene marine pontice. Temperaturile medii anuale au valori moderate cu uoara cretere de la vest spre est. Radiaia solar globala are valori cuprinse intre 125-135 kcal/cm. Numrul zilelor cu temperaturi maxime aub 0C variaz in anii cu ierni aspre ntre 15 zon costiera i 20 n partea vestic iar nr. zilelor cu nghe variaz ntre 84 in partea vestic i 57 n partea estic.

Fig. nr.4 Prezentarea temperaturilor medii lunare pentru perioada 2005-2008 (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.17)

14

Umiditatea atmosferic este de 80%, Delta Dunrii avnd valorile cele mai ridicate de pe teritoriul Romniei . Vntul sufla aproape tot timpul anului, din toate direciile cu aproximativ aceeai frecven dar dominante sunt vnturile ce sufla pe direcia nord-vest. Se poate spune ca pe teritoriul Deltei Dunrii apare un topoclimat al deltei fluviale, un topoclimat al deltei fluvio-maritime i chiar un topoclimat litoral. n cadrul fiecrei exist un mozaic de elemente topoclimatice corespunztoare diferitelor componente ale ecosistemelor deltaice(lacuri, canale, jape, stufriuri, zvoaie, plantaii de plop, etc7.

1.8. SolurileDistributia tipurilor de soluri de pe teritoriul Deltei Dunarii este redata in tabelul nr. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Tipul de sol soluri aluviale limnosoluri gleisoluri psamoaoluri i nisipuri solonceacuri soluri blane i cernoziomuri histosoluri soluri antropice Suprafata ocupata (ha) 53900 70200 88400 63500 8100 900 110600 10400 Suprafata ocupata (%) 13.3 17.3 21.8 15.6 2 0.2 27.2 2.6

Tabel nr.3. Tipurile de sol din Delta Dunrii (sursa: Munteanu I., Soils of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, Lelystadt: Riza, 1996, p.43)

Capitolul 2. Tipuri de ecosisteme din Rezervaia Biosferei Delta DunriiPe teritoriul RBDD au fost identificate 30 de tipuri de ecosisteme , dintre acestea un numr de 23 sunt naturale i seminaturale iar 7 sunt ecosisteme antropizate(terenuri agricole, amenajri forestiere, plantaii de plop pe grinduri fluviale, heletee piscicole, vetrele aezrilor umane).7

Gastescu Petre, Morphological changes of the Romanian Black Sea acummulation coast, Bucuresti: [s.n.], 1999

15

Tipuri de ecosisteme din R.B.D.D.8:

Ecosisteme naturale sau parial modificateApe curgtoare 1.Dunrea i braele 2.Canalele cu circulaie activ a apelor 3.Canale n zone naturale cu circulaie libera 4. Canale i canale din interiorul incintelor cu schimb controlat de ape Ape stttoare 5.Lacuri cu suprafa mare sau schimb activ de ape 6. Lacuri cu schimb redus de ape , parial acoperite de vegetaie 7.Lacuri n interiorul incintelor, cu schimb controlat de ape Ape stttoare salmastre sau srate 8.Lacuri izolate 9.Lagune conectate cu marea Zone marine costiere 10.Golfuri semi nchise 11.Ape marine costie Zone umede - Vegetaie de ap mrginitoare 12.Stuf inundabil 13.Plaur 14.Formaiuni de slcii pe maluri 15.Pajiti pe grinduri fluviale frecvent inundabile, cu ierburi asociate cu grupuri izolate de slcii Pduri, arbuti i vegetaie ierboas Pduri fluviale temperate 16.Pduri de amestec cu stejar Arbuti i vegetaie ierboas 17.Arbuti i vegetaie ierboas pe terenuri calcaroase 18.Pajiti pe cmpuri predeltaice 19.Pajiti stepizate 20.Pajiti pe grinduri marine joase Zone deschise fr vegetaie sau foarte puin vegetaie Dune 21.Dune de nisip mobile sau parial mobile, parial acoperite cu vegetaie 22.Cordoane de nisip costiere slab consolidate 23.Plaje

Ecosisteme antropiceZone agricole i artificiale Zone agricole 24.Incinte agricole 25.Incinte silvice 26.Plantaii de plop pe grindurile fluviale 27.Heletee piscicole 28.Incinte mixte 29.Incinte aflate n curs de reconstrucie ecologic Orae i sate 30.Aezri urbane i rurale Fiecare din tipurile de ecosisteme caracteristice Deltei Dunarii adpostete elemente de flor i faun ce confer zone caracterul de unicitate.8

Gastescu Petre, Morphological changes of the Romanian Black Sea acummulation coast, Bucuresti: [s.n.], 1999

16

Activiti cu impact asupra ecositemelor naturale din R.B.D.D.n ultimele patru-cinci decenii, delta a suferit evident deteriorri n habitate i pierderi de specii cauzate de impactul unei serii de activiti: Construirea de diguri n amonte, care au alterat evident regimul natural de inundare; Crearea de incinte agricole i piscicole n delt, care au redus zona natural cu peste 20% din suprafa; Nivelele ridicate de nutrieni din ap (fenomen cunoscut sub numele de eutrofizare) care au condus la pierderi dramatice ale plantelor acvatice i la schimbri n structura populaiilor de peti; Activitile agricole constituie surse de poluare prin folosirea n exces a ngrmintelor chimice; Impactul produs de aezrile umane din teritoriu i zonele limitrofe, prin apele uzate evacuate n reeaua hidrografic a deltei i prin deeurile menajere; Poluarea industrial i afluenii care se acumuleaz n icrele petilor i n oule psrilor ihtiofage cum sunt pelicanii i cormoranii, scznd astfel capacitatea lor de reproducere; Extinderea canalelor artificiale pentru navigaie care au afectat negativ regimul hidrologic i calitatea apelor lacurilor; Gospodrirea defectuoas a resurselor piscicole i stuficole care conduce la dezvoltarea unei piee negre n pescrii i la colapsul exploatrii stufului. Aceste pericole i ameninri au fost identificate i impuse ateniei cnd Delta Dunrii a fost declarat rezervaie.

Capitolul 3. Biodiversitatea Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii3.1. FloraCercetrile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentnd9: elemente eurasiatice (28%) estice (24%) europene (14%) cosmopolite si adventive9

Srbu Anca, Arii speciale pentru protecia i conservarea plantelor n Romnia, Bucuresti, Editura Victor B Victor, 2007, p.123

17

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominant o dau stuful, papura, slciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delt si gsesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus. In Delta Dunrii predomin vegetaia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafaa total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetaia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Fig nr.5. Convolvulus persicus (stanga) , Ephedra distachya (dreapta) (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.23)

Specificul este dat de prezenta speciilor: Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolt pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristic peisajului. ntlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc zvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte cresc zvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaug speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zvoi mai rar este arinisul (predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marin. Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe 3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Srturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. 18

Fig. nr.7. Hyppophaerhamnoides(sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornitofaunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.22)

Fig. nr.6. Fraxinus sp.(sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.22)

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolt pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, n special pe pe grindurile fluviale supuse inundrii periodice. Predomin Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatic din ghioluri, blti si japse ocup 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submers sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variat. Predomin Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emers este dominat de stuf (Phragmites australis), papur (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile cmpurilor marine sau pe cele de pe trmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Pdurile de cmpurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostep, numite local hasmace, cu stejar brumriu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurtor (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agttoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezint nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunrii.

19

Fig. nr.8 Iris variegata (stanga) Anacamptis pyramidalis (dreapta)(sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.24)

3.2. FaunaIn Delta Dunarii intalnim un numar variat de specii de animale atat vertrebrate cat si nevertebrate. Atat in trecut cat si in prezent, accentul inventarieii s-a pus pe grupul insectelor. Sunt cunoscute in aceasta zona peste 200 de specii de insecte, dintre care unele rare pentru Europa.

Fig nr.9 Saturnia pyry (jos), Arctia villica (dreapta sus) Argynnis aglaja (stanga sus)(sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.29)

20

Fig. nr.10 Gampsocleis glabra(sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.30)

Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii)10.

Fig. nr.11 Coronella austriaca (stanga sus), Eremias arquta (dreapta sus), Hyla arborea (stanga jos), Pelobates fuscus (dreapta jos) (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.31)

10

Srbu Anca, Arii speciale pentru protecia i conservarea plantelor n Romnia, Bucuresti, Editura Victor B Victor, 2007, p.57

21

Petii sunt prezeni prin 65 specii, cei mai muli de ap dulce (60%), restul migrnd primvara din Marea Neagr. Intre acetia din urm, sturionii si scrumbiile au rol important, att stiintific ct si economic. Din grupul mamiferelor citam prezenta animalelor domestice care triesc in regim de salbaticie: cabalinele si bovinele. Ele produc pagube semnificative in perioadele cand se hranesc in padure, prin distrugerea puietilor tineri. Dintre mamiferele mici existente mentionam: ariciul, vidra, hermina si nurca care s-au adaptat cel mai bine conditiilor de viata oferite de olaur si stufarii unde isi fac de obicei cuiburile. Se hranesc in special cu pesti dar vaneaza mai ales sobolanii de apa.

Fig. nr.12 Erinaceus concolor, arici(sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.33)

Atat in padure cat si in balti sunt mistretii (Sus scofa) care nu parasesc niciodata mediul pe care l-au ales deoarece gasesc totdeauna in aceste locuri o hrana bogata si variata formata din rizomi plini de substante zaharoase si amidon din stuf si mai ales papura. Mistretii migreaza dinspre locurile mlastinoase spre padure pentru a se hrani cu ghinda, perioada in care aceasta specie este supusa braconajului.

Fig. nr.13. Sus scrofa, masculi tineri (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.33)

22

Capriorul, colonizat in anii 1959-1960, provoaca unele pagube prin zdrelirea cu coarnele a plopului alb; in prezent este o specia des intalnita in zona protejata Padurea Letea, unde, dupa ultimele monitorizari realizate de catre lucratorii Ocolului Silvic Letea, s-a estimat ca in Padurea Letea ar fi aproximativ 300 de capriori. Cerbul lopatar a fost colonizat incepand cu anul 1968, iar in anul 1974 erau 12 exemplare; acum aceasta specie nu mai este prezenta in zona protejata Letea.

Fig. nr. Capreolus capreolus, exemplar tanar (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.34)

Cei mai noi locuitori ai deltei sunt cainele enot si bizamul. Bizamul, originar din America, in tara noastra a aparut pentru prima data in jurul anului 1940, in regiunile de vest ale tarii, in apropierea granitei cu Ungaria. Prima aparitie verificata a acestui animal in delta a fost in anul 1951, iar cresterea numerica in conditiile Deltei Dunarii, timp de numai un deceniu, a fost suficienta pentru ca raspandirea sa cuprinda intreaga suprafata a deltei si a regiunilor lacustre si inundabile limitrofe11.

11

Srbu Anca, Arii speciale pentru protecia i conservarea plantelor n Romnia, Bucuresti, Editura Victor B Victor, 2007;

23

Fig nr.Nyctereutes procynoides, cainele enot (stanga), Ondatra zibethica, bizamul (dreapta) (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.35)

Un locuitor permanent al Deltei este vulpea. Un nou locuitor al deltei si a padurii este sacalul. Conform informatiilor primite de la lucratorii Ocolului Silvic Letea, aceasta specie ar fi aparut in Padurea Letea in anul 2004, intr-un numar mic. In prezent se considera ca numarul de exemplare este ridicat.

Fig. nr.Canis aureus, sacal (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.35)

24

Fig. nr. Nyctalus noctula (stanga) Pippistrelus nathusii (dreapta) (sursa: Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.36)

Psrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscut, nc de la nceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaz celor 327 specii pe care le putem ntlni n delt si care reprezint 81% din avifauna Romniei. Dintre acestea cuibresc 218 specii, restul de 109 specii trecnd prin delt si rmnnd diferite perioade de timp toamna, iarna si primvara. Psrile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibrersc 81 specii si trec prin delt 60 specii, n total 141 specii, ceea ce reprezint 82% din avifauna acvatic european. Avifauna acvatic din Delta Dunrii este alctuit dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adug, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a cror viat este legat de prezenta apei. Acestea se grupeaz n 5 tipuri ecologice principale : specii strns legate de ap, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufrii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de trmuri (strci, loptari, tignusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogat continuate cu stufrii (ralide), specii de trmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid. In pajistile de step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lng gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul

25

Capitolul 4. Surse de poluare in Rezervaia Biosferei Delta Dunriin apele Dunrii se gsesc reziduuri de pesticide (HCH si DDT) n concentraii medii anuale care depesc maximele admise, cu 30% i respectiv 45%. Cauzele acestor depiri sunt deversarea apelor industriale uzate n apa Dunrii i antrenarea pesticidelor de pe terenurile agricole. Alte substane poluante cu impact toxicologic sunt metalele, n special fier, cadmiu i plumb. Acestea provin din deversarea n Dunre a apelor uzate orenesti i industriale. Depozitarea gunoiului menajer creaz probleme serioase de mediu. Localnicii arunc de multe ori gunoiul la marginea satelor, pe diguri, terenuri necultivate sau chiar n ap. Turitii care strbat Delta si pensiunile turistice sunt alte surse de poluare.

Pe lng educarea oamenilor i nelegerea necesitii ecoturismului, autoritile au n vedere realizarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor. Investiiile necesare sunt evaluate la peste 4 milioane de euro. n decursul ultimilor ani, n Delta Dunarii suprafaa ndiguit pentru diverse folosine a crescut , ajungnd n prezent la 102,000ha. Urmarind evoluia nivelurilor apelor Dunrii in ultimii 9 ani 1982-1990, se constat c acestea sunt sczute, situindu-se de regula n hidrogradele 3 i 4, cu urmari directe asupra suprafeelor inundate din interiorul deltei. Sub aspectul condiiilor chimice pe care le prezint Dunrea n zona de intrare in Delta Dunrii, se constat c n perioada studiat apar o serie fenomene negative cu implicaii ecologice asupra ntregului sistem deltaic. Dintre acesta menionm urmatoarele12:12

Pltic Lucica, Lixandru Emilia, Radulescu V., Aspecte privind calitatea apei Dunarii i a reelei hidrografice a Deltei Dunarii n perioada 1982-1990, in: Analele Stiintifice ale Institutului Delta Dunrii, 1992;

26

-transportul de ctre Dunare in zona deltei a unor nsemnate cantii de compui ai fosforului i azotului. -transportul de ctre Dunare in zona deltei a unor compui ai metalelor grele, dintre care menionam in mod deosebit Zn i Cd, a caror influien asupra florei i faunei acvatice este determinat de depairea limitelor admise pentru ape de suprafa, aciunea acestor compui asupra proceselor de metabolism, dezvoltare, hrnire i multire este bine reflectat n lucrrile de specialitate. -scaderea gradului de oxigenare a apelor Dunarii in zona de intrare n delt, cu repercusiuni deosebit de importante asupra potenialului de refacere biologic, a condiiilor hidrochimice , concomitent cu prezena unor compui consumatori ai oxigenului(compui sulfuroi), i hidrogen sulfurat, reziduri petroliere i uleioase, alte substane organice. -transportul de ctre Dunarein zona deltei a unor cantiti de reziduri de pesticide, att organo-clorurate ct i organo-fosforice. Reeaua hidrografica a deltei prezinta n general aceleai aspecte cu Dunarea, modificarile defavorabile fiind determinate de sensul de scurgere, influenata apelor de sub plaiuri, a terenului, etc Din determinrile efectuate n anul 1990 se observa c n lacurile studiate exist , sub aspect trofic, tendina ctre o evoluie eutrof sau mezoeutrof. n anul 2000 concentriile de cadmiu depesc concentraiile maxime admise(CMA), fiind mai ridicate dect cele nregistrate n anul 1999, numai la Cotul Pisicii. Aceeai situaie se semnaleaz i n cazul concentraiilor de zinc ce depesc constant concentraia de 30 ppm (nivelul maxim admis de legislaia n vigoare). Dintre cele trei metale analizate , nichelul este singurul ale crui concentraii sunt sub limitele maxime admise. Dei depaesc CMA, n lacuri concentraiile de cadmiu prezint o tendin de scdere. Cele mai ridicate concentraii de cadmiu au fost observate n lacul Merhei, n luna octombrie. Concentraiile de nichel prezint valori mai mari , n special n lunile de primavar; concentraiile cele mai ridicate au fost determinate n lacul Isacova(=700ppb). n cazul zincului se poate observa o tendin de cretere a concentraiilor n toate punctelor de prelevare ale reelei de monitoring. Isacova i Rou sunt lacurile n care au fost observate cele mai ridicate valori ale concentraiilor de zinc. Specialitii de la Administraia Naionala Apele Romane spun ca tara noastr se situeaz pe unul din ultimele locuri din UE in ceea ce privete epurarea apelor uzate, dup noi clasndu-se doar Bulgaria si Grecia. De asemenea, Bucurestiul este, in acest moment, singura capitala europeana care nu dispune de o staie de epurare a apelor uzate. Acesta este si motivul pentru care unul 27

dintre cei mai mari poluatori ai Dunrii este capitala, deoarece apa uzata ajunge in Dambovita. Apoi, apa contaminata se varsa in Arge si, dup 20 de kilometri, in Dunre. Specialitii spun ca, cel puin la nivel teoretic, apa are o mare putere de autoepurare si ca, dup noua kilometri, daca nu intalneste alte surse de poluare, ar trebui sa se regenereze. Dar aceiai specialiti afirma ca apele Dambovitei sunt att de poluate, nct in acelai interval concentraia de substane doar mai scade puin. Un raport al Administratiei Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii (ARBDD) a aratat ca marirea traficului naval pe Dunare a dus la cresterea poluarii apei cu produse petroliere. Practic, din 2005, momentul in care traficul naval s-a intensificat, s-a inregis trat o crestere de doua ori mai mare a poluarii cu produse petroliere. De ce se intampla acest lucru? Pentru ca nu toate navele sunt dotate cu separatoare de reziduuri petroliere eficiente sau, atunci cand acestea exista, sunt exploatate necorespunzator. De asemenea, o alta problema consta in faptul ca porturile dunarene (cele de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii) nu sunt dotate cu instalatii specifice pentru preluarea si reciclarea acestor reziduuri.

Concluzii28

Delta Dunrii i-a cucerit din totdeauna renumele datorit acelui paradis ornitologic care a impresionat de la nceput vizitatorii acestei mprii a apei i stufului. Delta Dunrii cu complexitatea de condiii de mediu, de la ntinderile de ap la dunele fierbini de nisip, este n sens geologic un teritoriu aprut recent n natur, constituind i pentru lumea avian un mediu nou de via ce trebuia cucerit. Cunoscnd geneza deltei putem deduce c i popularea ei cu psri a urmat o evoluie paralel cu formarea acestui original i interesant mediu de via. Psrile n peregrinrile lor au descoperit uor delta care luase fiin i s-au grbit s se instaleze n ea. Astfel se explic cum departe de inuturile lor de origine, n delt pot fi gsite nu numai psri aparinnd tipului faunistic european sau celui mediteranean, ci i tipurilor arctic, siberian, mongol i chiar chinez, i care fr legi scrise au realizat pe parcursul mileniilor o coexisten de o perfect armonie. n acest fel, reprezentanii unei avifaune rspndite pe o mare ntindere a globului i-au gsit locuri optime de via pe 0 suprafa foarte redus, anume Delta Dunrii. Din pcate, asistm n ultimul timp la o degradare tot mai accentuat a relaiilor dintre om i natur. Manifestat n principal prin dezechilibre grave n cadrul ecosistemelor naturale, aceast prpastie care s-a creat ntre om i mediu, are ca rezultat att dispariia multor specii de plante i animale, ct i, ceea ce este cu mult mai grav, dispariia ecosistemelor nsi. In ultimele 5 decenii, Delta Dunarii a fost supusa unor serii de transformari care au dus la deteriorarea si pierderea unor specii si habitate naturale13: construirea de baraje in amonte care au produs modificari ale regimului hidrologic; creerea de incinte agricole si piscicole ce au diminuat cu 20% suprafata naturala; cresterea continutului de nutrienti din apa a determinat pierderi dramatice in comunitatea macrofitelor acvatice, reflectate in primul rand prin modificari structurale ale comunitatilor biologice; extinderea retelei de canale si amenajarea lor pentru navigatie a accentuat transportul populatiilor si al suspensiilor solide in intreaga delta, reducand de asemenea timpul de rezistenta al apei in acvatorii, cu consecinte asupra hidrologiei lacurilor si calitatii apei. Cu toate aceste transformari la care a fost supusa Delta Dunarii, diversitatea ecosistemelor si complexitatea proceselor ecologice care se desfasoara aici, prezinta un interes major pentru cercetatori, furnizand in permanenta noi si incitante subiecte de studiu. Programul de mentinere si conservare a ecosistemului din Delta Dunrii nu poate fi realizat fara participarea populatiei umane careia trebuie sa i se asigure conditii de integrare in ecosistemele deltaice.13

Viorel Pocora, Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008, pg.1

29

Numarul locuitorilor din Delta Dunarii a scazut cu 33% in perioada 1970-199114, proces ce continua si este asociat cu fenomenul de imbatranire al populatiei. Principala cauza a reducerii populatiei o constituie migrarea spre alte zone ale tarii datorita problemelor sociale si economice. Principalele probleme sociale se refera la conditii mai grele de viata, posibilitati reduse de instruire, conditii precare de transport ce accentueaza izolarea si greutatile in satisfacerea nevoilor culturale si de informare. Pentru mentinerea populatiei in zona se impune elaborarea si aplicarea unui program care sa asigure rezolvarea problemelor sociale de interes general.

Bibiolgrafie 1. Banu A. C., Delta Dunrii, Bucureti, Editura Stiinific, 1965;14

Volcov Alexandru, Probleme sociale in Delta Dunarii, in: Analele Stiintifice ale Institutului Delta Dunarii, Tulea, 1992, p.265

30

2. Bran Florina , Factori de poluare a Deltei Dunrii, in: Tribuna Economica , 1999, ian.6 nr.1; 3. Bran Florina, Ecologie generala, Bucuresti, Editura A.S.E., 2004; 4. Ciocarlan Vasile, Flora ilustrata a Romaniei, Bucuresti: Editura Ceres, 2000 5. Driga Basarab-Victor, Delta Dunarii: sistemul circulatiei apei, Cluj-Napoca: Casa Cartii de Stiinta, 2004 6. Gastescu Petre, Morphological changes of the Romanian Black Sea acummulation coast, Bucuresti: [s.n.], 1999 7. Munteanu I., Soils of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, Lelystadt: Riza, 1996 8. Orhan Ibram, Acumularea metalelor grele n principalele ecosisteme acvatice din Rezervatia Biosferei Delta Dunrii, in: Studii i cercetrii de tiinele naturii i muzeologie Delta Dunarii, Tulcea, 2004; 9. Petrescu Ioan Ghe., Delta Dunarii: aspecte, si resurse, Craiova: Scrisul romanesc, 1975 10. Pltic Lucica, Lixandru Emilia, Radulescu V., Aspecte privind calitatea apei Dunarii i a reelei hidrografice a Deltei Dunarii n perioada 1982-1990, in: Analele Stiintifice ale Institutului Delta Dunrii, 1992; 11. Pocora Viorel Studiul ecologic al ornito-faunei zonei protejate Padurea Letea Delta Dunarii, Iasi, Editura Universitatii Al. I. Cuza , 2008 12. Romanescu Gh., Delta Dunrii : privire geografica, Iai, Editura Glasul Bucovinei, 1995; 13. Romanescu Gh., Delta Dunrii : studiu morfohidrografic, Bucuresti, [s.n.], 1994; 14. Srbu Anca, Arii speciale pentru protecia i conservarea plantelor n Romnia, Bucuresti, Editura Victor B Victor, 2007; 15. Volcov Alexandru, Probleme sociale in Delta Dunarii, in: Analele Stiintifice ale Institutului Delta Dunarii, Tulea, 1992. Web bibliografie: 17.http://revistaplafar.ro/s-o-s/613/apa-menajera-principala-sursa-de-poluare-adunarii.html 18. http://www.deltadunarii.ro/flora.html

31