programa clasa a 2a

Programele şcolare pentru învăţământul primar au fost aprobate prin Ordin al ministrului nr. 4263/ 29 iulie 1998. In anul şcolar 2001-2002, aceste programe vor fi aplicate în conformitate

cu Ordinul ministrului nr. 3915/ 31 mai 2001.

Limba şi literatura română

INTRODUCERE

Textul de faţă reprezintă curriculum-ul de limba română pentru învăţământul primar, componentă fundamentală a parcursului de învăţare oferit elevilor în contextul şcolarităţii obligatorii.

În conformitate cu acest document, obiectivul central al studiului limbii şi al literaturii române în învăţământul primar este dezvoltarea competenţelor elementare de comunicare, orală şi scrisă ale copiilor, precum şi familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7 - 10/11 ani. Se urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care vor încuraja şi sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.

De altfel, scopul studierii limbii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om, să se integreze efectiv în contextul viitorului parcurs şcolar, respectiv profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare.

În acest sens, curriculum-ul de faţă propune o mutaţie fundamentală la nivelul studierii limbii române în învăţământul primar. În locul compartimentării artificiale a disciplinei în trei domenii arbitrar stabilite - citire, lectură şi comunicare - se propune un nou model, cel comunicativ-funcţional, adecvat nu numai specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare la copii a competenţei de comunicare. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare şi de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris (“citirea/lectura”) şi de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea nu este altceva decât funcţionarea concretă, în fuziune, a celor patru deprinderi menţionate anterior (receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, altfel spus, citirea/lectura şi exprimarea scrisă).

În sensul celor arătate anterior, dominantele prezentului curriculum faţă de cel publicat în 1995 se prezintă după cum urmează:

Curriculum anterior Curriculum actual

utilizarea unui model didactic artificial şi nerelevant, propunând trei domenii ale disciplinei - citirea, lectura şi comunica-rea - a căror delimitare nu are la bază argumente de ordin ştiinţific

recurgerea la modelul comunicativ-funcţional, conform căruia comunicarea este un domeniu complex care înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi a celui scris (“citirea/lectura”), precum şi cele de exprimare orală, respectiv de exprimare scrisă

definirea ambiguă a domeniilor disciplinei (citirea - definită în termeni de capacitate; lectura şi comunicarea - definite în termeni de conţinuturi ale învăţării)

definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacităţi: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală şi cea scrisă

prezentarea deformată a domeniului comunicare, conceput, în principal, în termeni de elemente de gramatică şi prea puţin ca ansamblu de strategii de comunicare propriu-zisă

prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă fundamentală, acoperind deprinderi de receptare şi de exprimare orală, respectiv scrisă

acordarea unei ponderi excesive citirii şi exprimării scrise, în defavoarea proceselor proprii exprimării orale

reechilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi proceselor de producere a unor mesaje proprii faţă de cele de receptare a mesajelor

construirea obiectivelor din punctul de vedere centrarea obiectivelor pe formarea de capacităţi

Clasa a II-a 1

al asimilării unor “cunoştinţe” proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare

structurarea programei pe baza unor obiective operaţionale, excesiv detaliate şi dificil de urmărit în activitatea didactică

structurarea programei pe baza unor obiective cadru şi de referinţă sintetice, în măsură să surprindă - în progresie - ceea ce este esenţial în activitatea de învăţare

promovarea unor conţinuturi directive, obligatorii pentru toţi elevii

sugerarea unor conţinuturi orientative, în măsură să încurajeze creativitatea şi libertatea de alegere a copilului

lipsa de flexibilitate în ceea ce priveşte selecţia şi organizarea la clasă a conţinuturilor

flexibilitate în ceea ce priveşte adaptarea conţinuturilor la nivelul de dezvoltare concretă şi la interesele copiilor

promovarea unei învăţări abstracte, teoretice, insuficient racordate la nevoile comunicative propriu-zise ale copilului

conectarea studiului limbii la realităţile comunicării cotidiene propriu-zise

punerea accentului pe memorizare, pe repetare şi pe învăţarea de reguli, concepte etc., pornind de la un ansamblu nerelevant de activităţi de învăţare

punerea accentului pe învăţarea procedurală, cu alte cuvinte pe structurarea unor strategii şi proceduri proprii de rezolvare de probleme, de explorare şi de investigare caracteristice activităţii comunicative

neacordarea importanţei cuvenite valorii formative a evaluării performanţelor şcolare

reconsiderarea evaluării şi a autoevaluării ca modalităţi de ameliorare a propriului progres şcolar

Clasa a II-a 2

I. OBIECTIVE CADRU

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a II-a elevul va fi capabil:

Pe parcursul clasei a II-a se recomandă următoarele activităţi:

1.1. să desprindă informaţii de detaliu dintr-un mesaj ascultat

exerciţii de sesizare a elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat, prin formularea de întrebări şi de răspunsuri referitoare la mesajul ascultat etc.

*1.2. să sesizeze legătura logică dintre enunţurile unui mesaj oral

exerciţii de ordonare temporală a secvenţelor unui mesaj oral etc.

1.3. să sesizeze intuitiv structurile gramaticale corecte sau incorecte dintr-un enunţ oral

exerciţii de realizare a acordului dintre predicat şi subiect, dintre adjectiv şi substantivul pe care îl determină (fără a se menţiona terminologia gramaticală) etc.

1.4. să sesizeze cuvintele necunoscute într-un context dat

exerciţii de identificare a cuvintelor cunoscute şi a celor necunoscute într-un context dat; exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte într-un context dat; exerciţii de alcătuire de enunţuri cu noile cuvinte etc.

1.5. să distingă vocalele, consoanele şi silabele dintr-un cuvânt dat

exerciţii de identificare a vocalelor, a consoanelor şi a silabelor dintr-un cuvânt dat; exerciţii de identificare a grupului de sunete în cuvinte date etc.

1.6. să semnaleze prin replici adecvate înţelegerea mesajului interlocutorului

exerciţii de dialog: învăţător-elev; elev-elev; elev-elevi; exerciţii de sesizare a formelor de iniţiere a dialogului; conversaţii în grup pe teme cunoscute etc.

1.7. să manifeste interes faţă de mesajul partenerului de dialog

jocuri de rol “emiţător-receptor”, vizând formarea comportamentului de ascultător; exerciţii de identificare a ascultătorului şi a informaţiei emise-receptate etc.

1 Obiectivele de referinţă pentru clasa a II-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasa I, pe care le integrează şi le dezvoltă.

Clasa a II-a

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

3

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală


2.1. să îmbine enunţuri într-un mesaj propriu exerciţii de construire a unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi a unui şir de întrebări; exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate (fără menţionarea terminologiei date); exerciţii de construire a unor texte orale scurte, pe baza unui şir de ilustraţii sau de benzi desenate etc.

*2.2. să valorifice într-un enunţ propriu cuvinte şi expresii dintr-un text citit sau audiat

exerciţii de identificare a cuvintelor şi a expresiilor noi dintr-un text citit sau audiat; exerciţii de stabilire a sensului unor cuvinte prin raportare la context, jocuri lexicale de utilizare a sinonimiei, a antonimiei, a omonimiei (fără a face referire la terminologia ştiinţifică); exerciţii de construire a unor enunţuri cu diverse cuvinte şi expresii etc.

2.3. să pronunţe corect şi clar enunţuri exerciţii şi jocuri de dicţie; exerciţii de pronunţare clară şi de articulare corectă a cuvintelor; exerciţii de reglare a intonaţiei, a vitezei proprii de a vorbi, recitări de poezie etc.

2.4. să redea prin cuvinte proprii, cu ajutorul învăţătorului, un paragraf/fragment dintr-un text citit

întrebări şi răspunsuri referitoare la paragraful/fragmentul citit; povestire cu ajutorul învăţătorului etc.

2.5. să-şi adapteze vorbirea în funcţie de partenerul de dialog

exerciţii de comunicare orală; jocuri de rol de tipul emiţător-receptor pentru exprimarea actelor de vorbire; antrenament de utilizare a unor formule de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de încheiere a unui dialog etc.

2.6. să manifeste o atitudine degajată în comunicarea orală cu persoane cunoscute

exerciţii de iniţiere şi de menţinere a unui dialog; discuţii în perechi şi în grup pe teme cunoscute etc.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)


3.1. să identifice elemente de bază ale organizării textului în pagină

exerciţii de identificare a titlului, a autorului, a textului propriu-zis; exerciţii de recunoaştere a alineatelor; exerciţii de sesizare a aşezării în pagină a textului în raport cu ilustraţia; exerciţii de identificare şi de analizare a imaginilor aferente textului scris etc.

3.2. să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit

exerciţii de citire conştientă a unor texte date prin formulări de răspunsuri la întrebările puse; exerciţii de identificare şi de relatare, într-o succesiune logică, a întâmplărilor prezentate într-un text narativ; exerciţii de recunoaştere a personajelor din anumite texte narative etc.

3.3. să citească fluent, corect şi *expresiv un text cunoscut de mică întindere

exerciţii de intonare corectă a propoziţiilor enunţiative, exclamative şi interogative (fără menţionarea terminologiei);

Clasa a II-a 4

exerciţii de citire a unui text cunoscut, cu adaptarea intonaţiei impuse de semne-le de punctuaţie; exerciţii de recitare de poezii etc.

3.4. să citească în ritm propriu un text nou de mică întindere

exerciţii de citire “la prima vedere”, în gând şi cu voce tare etc.

3.5. să manifeste interes pentru lectură exerciţii de iniţiere în scopul citirii unor cărţi din literatura pentru copii; cunoaşterea bibliotecii şcolii; recitarea unor poezii; povestirea textelor citite etc.

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă


4.1. să redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări

exerciţii de analizare corectă a imaginilor; exerciţii de dezvoltare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate (fără referire la terminologie); exerciţii de dezvoltare a unor enunţuri; formulări de răspunsuri şi de întrebări; exerciţii de redactare a unor texte de mică întindere pe baza unui suport vizual şi a unui şir de întrebări; exerciţii de redactare de bilete în diverse scopuri (de informare, de solicitare, de mulţumire) etc.

4.2. să utilizeze sensul cuvintelor noi într-un enunţ/*text propriu

exerciţii de integrare în enunţuri proprii a cuvintelor necunoscute etc.

4.3. să respecte ortografia cuvintelor şi punctuaţia în scrierea enunţurilor/*textelor

exerciţii de scriere a cuvintelor care conţin grupuri de sunete, grupuri de litere, aglomerări de consoane; exerciţii de scriere, dictare, copiere a propoziţiilor pentru folosirea majusculei şi a semnelor de punctuaţie etc. exerciţii de despărţire a cuvintelor la capăt de rând etc.

4.4. să scrie lizibil şi îngrijit, adaptându-şi progresiv scrierea de la caietul tip II la dictando

exerciţii de scriere caligrafică; exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre cuvinte; exerciţii de încadrare pe spaţiu şi în pagină; exerciţii de copiere a unor texte scurte etc.

4.5. să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a textului

explicarea necesităţii scrierii îngrijite şi corecte; exerciţii de evaluare a propriului scris etc.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură/citire

Cartea (actualizare). Aşezarea textului în pagină2. Textul. Titlul. Autorul. Textul literar

Textul narativ.

Delimitarea textului în fragmente logice. Povestirea pe scurt orală / *în scris3 a unor fragmente. *Povestirea orală a textului. Recunoaşterea personajelor.

*Textul liric: poezii cu tematică diversă

Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza texte literare, în proză sau în versuri, precum şi texte non-literare, de mică întindere, până la 200 de cuvinte. Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la: structurarea şi dispunerea în manual a unităţilor de conţinut din programă; tratarea didactică originală a noţiunilor din programă. Studierea

2 Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.3 Ceea ce apare însemnat cu steluţă reprezintă o temă neobligatorie, făcând parte din curriculum- ul la decizia şcolii .

Clasa a II-a 5

textului literar trebuie să aibă în vedere citirea corectă, fluentă şi expresivă a acestuia, explicarea cuvintelor şi rezolvarea problemelor de vocabular.

2. Formarea capacităţii de comunicare

Comunicarea oralăComunicarea. Componentele comunicării dialogate (actualizare). *Factorii perturbatori ai comunicării.

Formularea mesajului (aplicativ, fără teoretizări)

Propoziţia (actualizare). Intonarea propoziţiilor.

Dialogul – convorbirea între două sau mai multe persoane (actualizare). Construirea de dialoguri în situaţii concrete (în familie, la şcoală, în mijloacele de transport în comun etc.).

Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: iniţierea sau încheierea unui schimb verbal; identificarea unei persoane sau a unui obiect; formularea unor întrebări şi a unor răspunsuri; oferirea unor informaţii despre identitatea proprie sau despre identitatea persoanelor

cunoscute; povestirea unor fapte şi întâmplări, după benzi desenate sau după ilustraţii; exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt.

Comunicarea scrisăProcesul scrierii

Scrierea de mână şi prezentarea textului. Scrierea caligrafică. Aşezarea corectă în pagina de caiet: plasarea titlului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte.

Ortografia. Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana “m” înainte de “p” sau “b”. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongi şi triftongi (fără a se face referire la terminologie). Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele “â” şi “î” (fără cuvintele derivate cu prefixe de la cuvinte care încep cu “î”), a cuvintelor care conţin litera “x”.

Punctuaţia. Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte, virgula (numai în vocativ şi enumerare).

Textele pentru dictare vor conţine cel mult trei linii de dialog

Contexte de realizare

Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Teme. *Lucrarea de control. Copieri de texte. Dictări. Biletul.

Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un şir de ilustraţii sau benzi desenate. Compunerea pe baza unui şir de întrebări. *Compuneri cu început dat.

3. Elemente de construcţie a comunicării

Lexicul*Cuvântul – grup de sunete asociat cu un înţeles. Cuvintele cu sens asemănător. Cuvintele cu sens opus.

Noţiuni de foneticăSunetul şi litera – corespondenţa dintre ele. Vocalele şi consoanele. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe – despărţire la capăt de rând. Alfabetul - actualizare.

Pentru familiarizarea elevilor cu silaba se vor folosi pentru exemplificare numai cuvinte care nu conţin diftongi, triftongi şi semivocale.

Clasa a II-a 6

Matematica

A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii




1.1. să înţeleagă sistemul poziţional de forma-re a numerelor din sute, zeci şi unităţi, utilizând obiecte pentru justificări

exerciţii de numărare cu obiecte în care grupele de câte 10 se înlocuiesc cu un alt obiect; exerciţii-joc de reprezentare a numere-lor punând în evidenţă sistemul poziţional de scriere a cifrelor;

1.2. să scrie, să citească numerele naturale de la 0 la 1000 şi să compare numerele naturale mai mici decât 1000, utilizând simbolurile: <, >, =

exerciţii-joc de reprezentare prin obiecte sau desene (puncte, cerculeţe, liniuţe etc.) a oricărui număr din concentrul 0-1000 şi asocierea grupurilor de obiecte sau desene cu numărul de ele-mente corespunzător; exerciţii de numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., “înainte” şi “înapoi” cu şi fără sprijin în obiecte; exerciţii de comparare a grupurilor de obiecte (sau simboluri) prin încercuirea părţilor comune; compararea şi ordonarea utilizând modele semnificative (figuri geometrice de poziţionare, numărătoare poziţională etc.);

1.3. să efectueze operaţii de adunare şi de scădere: - cu numere naturale de la 0 la 100 fără şi cu trecere peste ordin- *cu numere naturale de la 0 la 1000

exerciţii de adunare şi de scădere cu numere naturale de la 0 la 100 fără şi cu trecere peste ordin; verificarea rezultate-lor cu ajutorul obiectelor sau reprezentărilor; rezolvarea de probleme în care numere-le sunt date obiectual sau figurate prin de-sene simple: puncte, cerculeţe, linii etc.;

1.4. să efectueze: operaţii de înmulţire până la 100 prin adunare repetată sau utilizând tabla înmulţirii până la 50 - operaţii de împărţire cu numere mai mici decât 50 prin scădere repetată sau ca probă a înmulţirii - *înmulţirea şi împărţirea în concentrul 0-100

intuirea operaţiei de înmulţire în con-centrul 0-100 prin exerciţii de adunare repetată; intuirea operaţiei de împărţire în concentrul 0-100 prin scădere repetată sau prin cuprindere; exerciţii de recunoaştere şi utilizare corectă a sintagmelor care sugerează o anumită operaţie (“au venit”, “s-au pierdut”, “sunt n obiecte, câte p pe un rând”); exerciţii de verificare a rezultatelor înmulţirii prin împărţire şi invers;

1.5. să recunoască forme plane şi forme spaţiale şi să clasifice obiecte date după forma lor

decuparea unor figuri geometrice desenate; recunoaşterea şi descrierea verbală a formei obiectelor din mediul înconjurător;

1.6 să stabilească poziţii relative ale obiectelor în spaţiu

exerciţii-joc de poziţionare a obiectelor în spaţiu (stânga, dreapta, sus, jos, deasupra, sub, interior, exterior);

1.7. să măsoare şi să compare lungimea, capacitatea sau masa unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard adecvate, precum şi următoarele unităţi de măsură standard: metrul, centimetrul, litrul

exerciţii-joc de măsurare cu palma, creionul, paharul, bile, cuburi etc., a lungimii, masei sau capacităţii unor obiecte; comparări de lungimi de obiecte având aceeaşi lungime sau lungimi diferite; comparări de lungimi de obiecte dintre care lungimea unuia se cuprinde de un număr întreg de ori în lungimea celuilalt; ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea,

Clasa a II-a 7

grosimea, întinderea sau forma lor, folosind expresii ca: “mai lung”, “mult mai lung”, “cel mai lung”, mai scurt” etc.; efectuarea unor măsurări folosind etaloane neconvenţionale date (etaloane din carton sau plastic având diverse forme şi mărimi etc.); identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură potrivite - linia gradată, metrul, balanţa - pentru efectuarea unor măsurători;

1.8. să utilizeze unităţi de măsură pentru timp şi unităţi monetare

plasarea în timp a unor evenimente în funcţie de un reper; exerciţii de ordonare cronologică a unor imagini; compararea duratelor unor activităţi; citirea ceasului; reprezentarea pe un ceas-model a diverselor ore; exprimarea orei în mai multe moduri (utilizând ceasul mecanic şi pe cel cu afişaj electronic); corelarea numerelor de la 1 la 12 scrise pe cadranul unui ceas cu numerele naturale de la 1 la 12, reprezentate pe axa numerelor; înregistrarea activităţilor desfăşurate într-o săptămână; identificarea monedelor şi a bancnotelor necesare pentru cumpărarea unui obiect; schimburi echivalente cu bani; compararea sumelor de bani.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme


2.1. să exploreze modalităţi variate de a des-compune numere mai mici ca 100

exerciţii de descompunere a numerelor în sumă de numere mai mici; exerciţii de aflare a termenului necunoscut, rezolvare de ecuaţii simple;

2.2. să estimeze ordinul de mărime al rezultatului unei operaţii pentru a limita erorile de calcul

exerciţii-joc de estimare a numărului de obiecte dintr-o mulţime fixată din mediul cotidian; exerciţii-joc de verificare cu ajutorul obiectelor a operaţiilor mentale de adunare, scădere, înmulţire, împărţire; exerciţii-joc de estimare a distanţelor; estimarea rezultatului unei operaţii cu numere folosind rotunjiri la sute sau zeci ale numerelor date;

2.3. să rezolve probleme care presupun o singură operaţie dintre cele învăţate*să rezolve probleme care presupun cel puţin două operaţii de adunare sau scădere

rezolvarea de probleme în care nume-rele sunt date obiectual sau figurate prin simboluri: puncte, cerculeţe, figuri geometrice de poziţionare etc.; rezolvarea de probleme cu date numerice; recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care cer efectuarea unor adunări sau scăderi (“au fost şi au mai venit”, “s-au pierdut” etc.); recunoaşterea contextelor care presu-pun efectuarea unor înmulţiri sau împărţiri (“sunt n obiecte, câte p pe fiecare rând”, “se repartizează n obiecte la p persoane” etc.); recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care presupun efectuarea unor comparări corelate cu operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (“cu atât mai mult”, “cu atât mai puţin”, “de atâtea ori mai

Clasa a II-a 8

mult”, “de atâtea ori mai puţin”);2.4. să compună oral exerciţii şi probleme cu

numere de la 0 la 100 care se rezolvă printr-o singură operaţie

crearea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte; pornind de la o temă dată; pornind de la numere date; fără sprijin;

2.5. să sesizeze asocierea dintre elementele a două categorii de obiecte (şiruri, numere mai mici ca 100) pe baza unor reguli date; să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte sau numere mai mici decât 100* crearea de şiruri după reguli date

exerciţii de identificare a elementelor unei mulţimi, fiind date regula de corespondenţă şi elementele mulţimii de pornire; exerciţii de identificare a elementelor unei mulţimi, fiind date regula de corespondenţă şi elementele celei de a doua mulţimi; exerciţii de completare a unor tabele de valori de forma:

+ 2 3 45 ? ? ?

*descoperirea şi enunţarea regulii de corespondenţă după care se face asocierea elementelor a două mulţimi date;

2.6. să extragă informaţii din tabele şi liste, să colecteze date prin observarea pe o anumită temă, să reprezinte datele în tabele

colectarea datelor dintr-un desen: din mediul clasei, ca urmare a unui proces de observare derulat în timp (şi în afara clasei) etc.; prelucrarea datelor culese prin sortarea după un criteriu sau două; prin numărare şi comparare; utilizând un tabel etc.; reprezentarea datelor prin diagrame simple.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic


3.1. să exprime oral sau în scris în cuvinte proprii etape ale rezolvării unor probleme

citirea enunţului unei probleme; reda-rea liberă cu voce tare a enunţului; utilizarea unor scheme simple pentru a figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare ai unei probleme.

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate


4.1. să manifeste curiozitate pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme

exerciţii de ghicire a soluţiilor unor probleme; propunerea de exerciţii şi probleme care au rezultate surprinzătoare.

B. CONŢINUTURlLE ÎNVĂŢĂRII

Numerele naturale de la 0 la 20: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire. Numerele naturale de la 0 la 100: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire. Numerele naturale mai mari decât 100 şi mai mici decât 1000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0-20. Terminologia specifică: termen, sumă, “cu atât mai mult”, “cu atât mai puţin”. Operaţii cu numere naturale în concentrul 0-100:

- adunarea şi scăderea numerelor naturale fără şi cu trecere peste ordin;

- înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali;

- terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori mai mare”;

- tabla înmulţirii în concentrul 0-50;

- *tabla înmulţirii în concentrul 0-100;

Clasa a II-a 9

- evidenţierea unor proprietăţi ale adunării şi înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi termino-logia;

- împărţirea numerelor naturale mai mici decât 100 folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea;

- terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, cât, “de atâtea ori mai mic”;

- împărţirea dedusă din tabla înmulţirii în concentrul 0-50;

- *împărţirea dedusă din tabla înmulţirii în concentrul 0-100. *Adunarea şi scăderea numerelor naturale până la 1000:

- *adunarea şi scăderea fără trecere peste ordin;

- *adunarea şi scăderea numerelor formate din sute, zeci şi unităţi, cu o trecere peste ordin. Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii de acelaşi ordin *Probleme care se rezolvă prin cel puţin două operaţii Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?±a=b sau ?±a<b, (prin încercări, utilizarea de obiecte sau desene, sau folosind modelul balanţei) unde a şi b sunt numere în concentrul 0-20 sau în concentrul 0-100. Elemente intuitive de geometrie:

- forme plane, pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi;

- punct, segment, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă;

- interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice;

- exerciţii de observare a unor obiecte cu forme spaţiale de cub, sferă, *cuboid (paralelipiped dreptunghic).

Măsurări folosind etaloane neconvenţionale. Unităţi de măsură:

- unităţi de măsurat lungimea: metrul;

- unităţi de măsurat capacitatea: litrul;

- unităţi de măsurat masa: kilogramul;

- unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna;

- monede şi bancnote. Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metru, rigla gradată, cântar, balanţa.

Clasa a II-a 10

Educaţie muzicală


1. Dezvoltarea capacităţilor interpretative vocale şi instrumentale




1.1. să cânte (după auz) individual şi în grup, cântece la unison, dezvoltându-şi deprinderile elementare de cântare vocală

exerciţii de tehnică vocală; cântare în grup, solistică, în dialog şi alternanţă;

1.2. să acompanieze ritmic cântarea cântare vocală cu acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuţie;

1.3. să cânte cu plăcere, exteriorizându-şi propriile trăiri

jocuri cu cânt; exerciţii de dezvoltare a expresivităţii;

1.4. să manifeste răbdare şi stăpânire de sine în timpul activităţilor muzicale

formarea unui comportament de auditor.

2. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj muzical în interpretarea şi în audierea muzicii


2.1. să diferenţieze în cântare calităţile sunetelor muzicale (durată, înălţime, intensitate)

jocuri-exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a sunetelor; jocuri şi exerciţii ritmice; jocuri şi exerciţii melodice; jocuri pentru însuşirea elementelor de expresie (nuanţe, tempo); marcarea duratelor prin bătăi din palme, paşi, instrumente de percuţie, jucării; exprimarea duratei sunetelor prin liniuţe orizontale sau prin silabe ritmice (pas, iute, rar); redarea pulsaţiei ritmice a cântecelor; asocierea înălţimii sunetelor cu treptele unor scăriţe melodice; cântarea după auz a unor fragmente melodice folosind denumirea sunetelor muzicale (do, re, mi, fa, sol, la, si);

2.2. să identifice în cântecele interpretate şi audiate elementele de limbaj

audiţii muzicale; participare la concerte pentru copii;

2.3. să asculte lucrări muzicale simple, distingând timbrul specific al vocilor umane şi al instrumentelor de percuţie

exerciţii-joc de identificare a elementelor cunoscute în cântecele învăţate sau audiate (linie melodică, versuri, personaje etc.); compararea unor fragmente muzicale ascultate; discuţii privind muzica audiată;

2.4. să utilizeze diverse mijloace de reprodu-cere şi înregistrare sonoră (casetofon etc.)

exerciţii de folosire a mijloacelor de re-producere şi înregistrare sonoră.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului muzical


3.1. să recunoască diverse cântece învăţate sau audiate

audiţii muzicale;

3.2. să enunţe date despre cântecele învăţate şi despre lucrările muzicale audiate

expunere de date referitoare la cântece, audiţii; prezentare de povestiri, anecdote despre muzică şi

Clasa a II-a 11

muzicieni; lectură;

3.3. să distingă începutul, mijlocul şi sfârşitul cântecului

participare la concerte, spectacole muzicale; organizare de concursuri cu tematică muzicală.

3.4. să-şi exprime preferinţa pentru anumite lucrări muzicale

alcătuirea unui “top” individual/al grupei/al clasei; exerciţii de recunoaştere a lucrărilor muzicale şi de explicare a preferinţei pentru anumite lucrări.


1. Practica muzicală (cântarea vocală şi instrumentală)

Vocea (vocea folosită în cântare şi în vorbire; deprinderi specifice de cânt: ţinută corporală, respiraţie, emisie, dicţie; modalităţi de cântare: individuală, în grup, în dialog, pe roluri etc.; cântarea4) Obiecte sonore şi instrumente muzicale [corpul uman ca instrument sonor; obiecte sonore: modalităţi de producere a sunetelor; obiecte sonore şi instrumente de percuţie folosite în acompaniament (tobiţa, tamburina, trianglul, castagneta, maracasa, cutiuţe rezonatoare etc.)]

2. Elemente de limbaj muzical

Sunetul muzical (sunete din mediul ambiant; sunete produse de surse diverse, prin diferite modalităţi; sunetul muzical şi zgomotul; calităţile sunetului muzical: durată, înălţime, intensitate, timbru). Ritmul muzical (sunete lungi, scurte, potrivite; pauzele; măsurarea duratei sunetelor şi a pauzelor prin timpi muzicali: durata de 1 timp, durata de 2 timpi, durata de jumătate de timp; *semne grafice pentru redarea duratelor; timpi accentuaţi şi neaccentuaţi; *măsura de 2 timpi. Melodia (sunete înalte, joase, medii; mers melodic suitor, coborâtor, linear). Nuanţele: tare, potrivit de tare, încet. Tempoul: repede, potrivit, rar. Timbrul (timbrul vocal: vocile de copii; timbrul instrumental: obiecte sonore şi instrumente de percuţie. Structura cântecului: început, mijloc, sfârşit.

Notă: Elementele de limbaj vor fi abordate mai ales prin practicare.

3. Elemente de cultură muzicală

Date despre lucrările muzicale: titlul, compozitorul, autorul textului, tematică, etc. Povestiri, istorioare, anecdote cu tematică muzicală Audiţii muzicale5

4. Sugestii pentru repertoriul de cântece

Deşteaptă-te, române - după A. Pann; Tricolorul - C. Porumbescu; Trageţi hora - popular; Horă din Banat - popular; Floricică dragă - popular; Floricică trei sulcine - popular; Trandafir frumos - popular; Bătuta - Şt. Popescu; Rugăciune la intrarea în şcoală - D. G. Kiriac; Rugăciune la ieşirea din şcoală - D. G. Kiriac; Cu noi este Dumnezeu - ***; Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu – ***; Tot ce e pe lume - D. D. Stancu; Clopoţelul - I. Nicorescu; Dogarul - G. Breazul; Zidarul - N. Lungu; Cântecul tobei - G. Dendrino; Muzicanţii - Gr. Teodosiu; Glasul instrumentelor - Al. Hrisanide; Moara - T. Popovici; Ceasul - Al. Voevidca; Vulpea şi raţa - Gh. Mugur; Iepuraşul - D. D. Stancu; Dragă vrăbiuţă - Gr. Teodosiu; Cloşca - T. Popovici; Trică - N. Ionescu; Prietenii cântăreţi - A. M. Ionescu; Soldaţii - G. Breazul, N. Saxu; Trec ostaşii - I. Chioreanu; Bum, bam, bum, bum - A. Scornea; Săniuţa - N. Missir; Hai la joac-afară - ***; Primăvara a sosit - N. Oancea; Primăvara a sosit - Al. Voevidca; Astăzi s-a născut Hristos - T. Popovici; Trei păstori - T. Popovici; Am plecat să colindăm - Gh. Cucu; Pluguşorul - Gh. Breazul; Colind de Florii - Gh. Cucu.

5. Sugestii pentru audiţiile muzicale

Cântece şi jocuri populare româneşti: Are mama fată mare – N. Oancea; Sârba pe loc – Gh. Danga

4 A se consulta sugestiile pentru repertoriul de cântece.5 A se consulta sugestiile pentru audiţiile muzicale.

Clasa a II-a 12

Muzică corală : Tricolorul – C. Porumbescu; Doruleţul – I. D. Chirescu; Revedere – D. G. Kiriac; Păstrăvul - Fr. Schubert; Repetiţie de concert - W. A. Mozart Muzică instrumentală: Rapsodia I (fragmente) - G. Enescu; Privighetoarea - G.P.Telemann; Chemarea păsărilor - J.P. Rameau; Acvariul cu peşti şi Coteţul cu păsări din suita Carnavalul animalelor - C. Saint Säens; Vals din baletul Coppelia - L. Delibes; Valsul florilor din baletul Spărgătorul de nuci - I.P. Ceaikovski; Iarna (partea I) din Anotimpurile - A. Vivaldi.

Clasa a II-a 13

Educaţie plastică


1. Cunoaşterea şi utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru şi a unor tehnici specifice artelor plastice




1.1. să folosească diverse materiale (tuburi, pastile, pensule, carioca, pasteluri) şi tehnici (acuarelă, tempera, guaşe, colaj, mixtă)

exerciţii cu diferite materiale şi tehnici de lucru.

2. Recunoaşterea tipurilor de culori şi a nonculorilor în natură, pe imagini şi pe paletă şi obţinerea amestecurilor


2.1. să recunoască grupele de culori în diferite contexte

exerciţii de identificare;

2.2. să recunoască pe imagini amestecurile dintre culorile vecine din steaua culorilor, cât şi cu adaosul de alb şi negru

exerciţii de identificare a nuanţelor şi amestecurilor acestora cu alb sau negru, pe imagini sau în natură;

2.3. să obţină amestecurile dintre culorile vecine din steaua culorilor şi cu adaosurile de alb sau negru

exerciţii de obţinere a amestecurilor (nuanţe) şi a tonurilor acestora; compoziţii figurative realizate prin folosirea nuanţelor şi a tonurilor acestora (pe grupe de culori);

2.4. să obţină amestecul unei culori cu fiecare din celelalte în parte, una dintre ele fiind în cantitate mai mare

exerciţii de obţinere a amestecurilor;

2.5. să realizeze tonurile din amestecul unei culori cu fiecare din celelalte culori, în care una este în cantitate mai mare

exerciţii de deschidere şi închidere a amestecurilor menţionate;

2.6. să compună un spaţiu plastic cu amestecurile studiate

compoziţii figurative sau nonfigurative, folosind amestecul dintre culori şi tonurile lor etc.

3. Cunoaşterea şi utilizarea elementelor de limbaj plastic


3.1. să obţină pata uniformă şi pata picturală (vibrată), pe baza diferenţelor dintre acestea, identificate pe imagini

exerciţii de realizare; exerciţii de compunere a unei suprafeţe decorative cu pata uniformă şi a unui spaţiu plastic cu pata picturală; compoziţii nonfigurative şi figurative, folosind adecvat petele de culoare;

3.2. să realizeze o suprafaţă decorativă şi un spaţiu plastic folosind punctele, liniile şi formele

compoziţii nonfigurative şi figurative, folosind punctele, liniile şi formele etc.

4. Realizarea unor compoziţii libere şi a unora după model


4.1. să organizeze echilibrat elementele de limbaj studiate, într-un spaţiu plastic

compoziţii figurative, urmărind organizarea unui echilibru al elementelor de limbaj plastic studiate, folosind amestecurile de culori şi nonculori etc.

Clasa a II-a 14


Materiale şi tehnici de lucru Amestecurile dintre culori şi dintre culori şi nonculori Nuanţarea spre o culoare (amestecul unei culori în cantitate mai mare cu celelalte culori din stea); tonuri ale nuanţelor obţinute Pata uniformă şi pata picturală (vibrată) Compoziţia echilibrată a suprafeţei decorative şi a spaţiilor plastice

Clasa a II-a 15

Educaţie fizică


1. Întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a copiilor şi formarea deprinderilor igienico-sanitare




1.1. să cunoască principalele caracteristici ale stării de sănătate

receptarea exemplelor şi a explicaţiilor;

1.2. să cunoască şi să aplice regulile de igienă personală şi de evitare a accidentelor sportive în practicarea exerciţiilor fizice

dialog însoţit de exemplificări şi de explicaţii; angrenare în realizarea condiţiilor igienice;

1.3 să cunoască motivele care pot genera accidente în funcţie de specificul activităţii desfăşurate

dialog însoţit de exemplificări şi de explicaţii;

1.4. să adopte un comportament disciplinat şi să respecte regulile de evitare a accidentelor din proprie iniţiativă

enunţarea regulilor necesare; aprobări-dezaprobări, evidenţieri etc.

2. Influenţarea evoluţiei corecte şi armonioase a organismului şi dezvoltarea calităţilor motrice de bază


2.1. să execute corect principalele exerciţii de dezvoltare fizică a segmentelor corpului

repetarea exerciţiilor după modelul demonstrat de cadrul didactic; exerciţii pentru fiecare segment al corpului; corectări;

2.2. să cunoască şi să adopte postura corectă a corpului în poziţii statice şi în acţiuni dinamice

exerciţii pentru formarea reflexului de menţinere a posturii corecte;

2.3. să execute rapid mişcările comandate la semnale vizuale, auditive şi tactile;

adoptări de poziţii şi declanşări de mişcări la diferite semnale; execuţia rapidă de mişcări şi deprinderi, sub formă de întrecere; jocuri şi ştafete care solicită viteza; testări;

2.4. să folosească deprinderile însuşite în condiţii complexe şi variate

repetarea sistematică a fiecărei deprinderi motrice însuşite; combinaţii de deprinderi însuşite, executate în jocuri şi ştafete;

2.5. să acţioneze asupra musculaturii propriului corp în raport cu rezultatele anterioare

efectuarea de exerciţii localizate la nivelul principalelor regiuni musculare, cu învingerea greutăţii propriului corp; ştafete şi jocuri cu elemente de forţă; testări;

2.6. să depună eforturi uniform moderate cu durate prelungite progresiv

exersarea unor acţiuni motrice în “serii”, intercalate cu pauze de revenire parţială; efectuarea de eforturi continue, cu progresia duratei; jocuri şi ştafete extinse ca durată, repetate de mai multe ori; testări;

2.7. să acţioneze pentru evoluţia armonioasă a propriului corp la sugestia cadrului didactic şi din proprie iniţiativă

compararea cu modelul specific de dezvoltare fizică armonioasă; examinări somatoscopice periodice etc.

Clasa a II-a 16

3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ-utilitare şi sportive elementare


3.1. să aplice în activităţile practice deprinderile motrice corect însuşite

exersare globală în funcţie de explicaţii şi cu demonstrare; exersare în relaţie cu alte deprinderi;

3.2. să aplice în activităţile motrice deprinderile aplicativ-utilitare corect însuşite

exersare globală însoţită de explicaţii şi cu demonstrări; exersare în relaţie cu alte deprinderi;

3.3. să aplice în întreceri deprinderile motrice corect însuşite, specifice ramurilor de sport predate

exersare globală în funcţie de explicaţii şi cu demonstrare; exersare în relaţie cu alte deprinderi; jocuri dinamice şi pregătitoare;

3.4. să persevereze în exersarea deprinderilor formate anterior şi să le însuşească corect pe cele noi

exersări fragmentate şi globale; corectări şi recomandări etc.

4. Formarea obişnuinţei de efectuare independentă a exerciţiilor fizice


4.1. să cunoască importanţa practicării independente a exerciţiilor fizice şi să le efectueze în programul zilnic.

prezentare, explicaţii; exemple de conţinuturi şi forme de organizare.

5. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcţie de un sistem de reguli acceptate


5.1. să-şi însuşească noi reguli de organizare şi de desfăşurare a activităţilor practice

activităţi în diferite formaţii de lucru; jocuri şi întreceri individuale şi pe echipe;

5.2. să manifeste sociabilitate şi spirit de colaborare în relaţia cu colegii

dialog asociat cu prezentări şi cu exemple; activităţi practice de exersare; întreceri etc.

5.3. să respecte deliberat regulile stabilite în desfăşurarea întrecerilor

B. CONŢINUTURlLE INVĂŢĂRII

1. Capacitatea de organizare

Formaţii de adunare în linie pe un rând; formaţii de adunare în linie pe două rânduri; formaţiile de deplasare în coloană câte unul şi câte doi. Alinierea în linie. Poziţiile drepţi şi pe loc repaus. Întoarceri prin săritură, la stânga şi la dreapta. *Pornire cu mers pe loc şi oprire (pornire şi oprire din mers). Trecerea din linie pe un rând în formaţiile de lucru semicerc şi cerc, trecerea din coloană câte unul în formaţiile de semicerc şi cerc.

2. Dezvoltarea fizică armonioasă

Poziţiile: stând depărtat, pe genunchi, şezând, culcat. Mişcări specifice segmentelor corpului. *Fazele actului respirator. Postura corectă în poziţii şi acţiuni motrice variate.

3. Calităţi motrice de bază

Clasa a II-a 17

Viteza (viteză de reacţie la stimuli vizuali şi auditivi, viteză de execuţie cu obiecte portative, viteză de deplasare). Îndemânarea (în acţiuni motrice individuale şi pe perechi). Forţa (forţă dinamică generală şi segmentară). Rezistenţa (rezistenţă cardio-respiratorie la eforturi aerobe).

4. Deprinderi motrice de bază

Mers (mers pe vârfuri, pe călcâie, pe părţile inferioare şi exterioare a labei piciorului, mers ghemuit). Alergare (alergare cu genunchii sus, alergare cu călcâiele la şezut, *alergare cu ocoliri de obstacole, alergare în coloană câte doi). Săritură (sărituri pe loc şi cu deplasare, cu desprindere de pe unul şi ambele picioare; *săritura în lungime de pe loc, sărituri din ghemuit în ghemuit). Aruncare şi prindere (aruncare azvârlită cu o mână pe deasupra umărului, la distanţă, prinderi cu două mâini din autoaruncări - în sus, în podea, la perete).

5. Deprinderi utilitar-aplicative

Echilibru (deplasări în echilibru pe suprafeţe înguste şi înălţate). Târâre (târâre pe genunchi şi antebraţe). Căţărare-coborâre (căţărare-coborâre pe scara fixă şi bancă înclinată). Escaladare (escaladare cu aruncare şi încălecarea obstacolului). Tracţiune (deplasarea unui obiect sau partener, prin tractare cu braţele realizată individual şi pe perechi). Împingere (deplasarea unor obiecte/partener prin împingere). Transport (transport de obiecte uşoare, apucate cu ambele mâini, sprijinite la piept, pe umăr, individual).

6. Deprinderi sportive elementare

Cu specific de atletism (alergarea de durată, alergarea de viteză cu start din picioare, *săritură în lungime cu elan aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanţă). Cu specific de gimnastică (cumpănă pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol, semisfoara, podul de jos, *stând pe omoplaţi, rulare laterală, *rulare pe abdomen şi piept, rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit, *rostogolire înainte din depărtat în ghemuit, *rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat). Specifice jocurilor sportive (pasarea şi prinderea mingii cu două mâini de pe loc, pasarea cu o mână şi prinderea cu două mâini de pe loc, pasarea mingii cu piciorul - băieţi, de pe loc, dribling simplu şi multiplu de pe loc, dribling simplu şi multiplu, din mers, conducerea mingii cu piciorul - băieţi, ştafete şi jocuri cuprinzând procedeele învăţate).

Clasa a II-a 18

Abilităţi practice


1. Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale şi ustensile




1.1. să identifice şi să clasifice materiale din natură şi materiale sintetice în funcţie de caracteristicile lor

observaţii privind caracteristicile materialelor identificate; exerciţii de alegere a mostrelor de fire (lână, P.N.A., bumbac, mătase, sfoară) dintr-un grup de materiale date;

1.2. să aplice tehnici de prelucrare a materialelor

exerciţii de aranjare a compoziţiilor decorative:a) simetric, b) asimetric; exerciţii de decupare după contur, lipire, rupere; activităţi practice de realizare a unor compoziţii şi jucării simple din fire;

1.3. să utilizeze ustensile şi instrumente adecvate prelucrării unor materiale

utilizarea şabloanelor; activităţi de decupare;

*1.4. să aplice modalităţi de îngrijire a animalelor de casă sau de curte

discuţii despre moduri de îngrijire a animalelor domestice.

2. Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse simple


2.1. să sesizeze diferenţele dintre diverse tipuri de compoziţii decorative

observare dirijată şi explicaţii pe mar-ginea unor compoziţii decorative simetrice;

2.2. să îmbine în mod adecvat tehnicile de realizare a unor produse simple

activităţi practice de realizare a unor produse simple;

2.3. să aprecieze intuitiv calitatea unor mate-riale folosite sau a unui produs finit

exprimarea orală, în cuvinte simple, a unor opinii relative la produsele proprii sau ale altora;

*2.4. să combine materialele şi tehnicile învăţate pentru obţinerea unor produse complexe

activităţi practice de realizare, a unor compoziţii şi jucării, combinând materia-lele şi tehnicile învăţate.

3. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs


3.1. să-şi exprime părerile despre modul în care se poate realiza un produs dat sau o compoziţie

conversaţii, explicaţii vizând aplicarea ideilor personale în realizarea unor compoziţii în grup;

3.2. să coopereze cu colegii dintr-o echipă la realizarea unor produse

realizarea unor produse în cadrul unei echipe; conversaţii referitoare la produsele realizate.

4. Dezvoltarea simţului practic


4.1. să descopere posibilităţi de utilizare a diverselor materiale

activităţi practice de realizare a produselor, combinând materialele şi tehnicile în funcţie de caracteristicile lor;

*4.2. să găsească variante de realizare a aceluiaşi produs, cu tehnici şi materiale

analiza mai multor posibilităţi de realizare a aceluiaşi produs, comparând avantajele şi

Clasa a II-a 19

diferite dezavantajele diferitelor opţiuni.


1. Activităţi cu materiale din natură

Grupare după diferite criterii (formă, mărime, culoare) Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare

Subiecte orientative: picături de soare (petale de gălbenele, frunze); garoafe; buchet din grădină (petale de flori, frunze, seminţe); covor de flori (petale de flori, frunze, seminţe); iepuraşul; pisica; mărul etc. (exerciţii de umplere a unor contururi date cu seminţe, puf de plopi sau papură); fluierul (trestie sau soc); coroniţa de flori (flori, tulpini subţiri şi rezistente); coliba de lemn (crenguţe subţiri şi groase); coliba de pietre (pietre de diferite mărimi şi culori).

2. Activităţi cu materiale sintetice

2.1. Fire

Însuşiri, tehnici de lucru: răsucire, împletire în 3, 4 sau 8, tăiere, lipire, înnodare, şnuruire

Subiecte orientative: mărţişorul (aţă albă şi roşie); tabloul (fire de diverse culori); ciucuri; noduri; cordoane pentru păpuşi; brăţara (fire împletite); bentiţa pentru gât (şnur în 8); coarda; biciul; frânghia; plasa pentru minge.

2.2. Hârtia

Trasarea după şablon, decuparea după conturul trasat şi lipirea

Subiecte orientative: cercul şi combinaţii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri simetrice; pomii; peştişorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din poveşti; ochelarii din carton cu steluţe, fluturi şi flori; copacul "Palmă"; palma cu figuri de animale sau de oameni trişti şi veseli; semaforul.

Ruperea şi mototolirea hârtiei creponate

Subiecte orientative: mărgele din hârtie (colierul păpuşii); flori; ornamente pentru pomul de iarnă.

Ţeserea cu benzi de hârtie

Subiecte orientative: împletituri în două, trei sau patru benzi; plasa sau sacoşa; ţesături din hârtie cu ajutorul trusei speciale; covoraşul.

Confecţionarea unor jucării

Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; pălăria; tichia; cutia; ambalarea unui cadou; clasoare; căsuţa din poveste; moara de vânt; sorcova.

*Realizarea unor compoziţii combinate (din diverse materiale)

Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, poveşti, poezii etc., din frunze, flori, seminţe; jucării din ghinde, castane, coji de nuci, talaş, frunze, flori presate, crengi, hârtie: trenul cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Crăciun (seminţe, fire de rafie, carton); machete: Livada înflorită (plastilină, crenguţe uscate, floricele de porumb, sârmă); masca de carnaval (suport pânză groasă, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticlă (sticlă plastic, fire pentru păr, mustăţi, barbă, hârtie colorată, acuarele); sticla îmbrăcată (sticlă, şnur împletit în 4 sau 8, ac, aţă); clama de păr ornată cu păpuşi din fire; paiaţa (hârtie, carton, aţă, sârmă); gondola; motive populare şi ornamente pentru diverse obiecte; Lebăda fermecată (carton, staniol, aţă); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri lucrate în mozaic din coji de ouă; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barbă-Cot (ou, pânză, hârtie).

3. Gospodărie

Pregătirea micului dejun: prepararea unor sucuri naturale; Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei;

Clasa a II-a 20

*Îngrijirea animalelor de casă şi curte.

Clasa a II-a 21

programa clasa a 2a

Documents