program de administrare agricola vaslui

5/25/2018 Program de Administrare Agricola Vaslui

1/56

1

MINISTERUL AGRICULTURII,

PADURILOR SI DEZVOLTARII

RURALE

PROGRAM DE

ADMINISTRARE

AGRICOLA A JUDETULUI

VASLUI

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI

DEZVOLTARE RURALA VASLUI

Str.Eternitatii, nr.1, Vaslui, judetul Vaslui

Tel./fax :0235311802

www.directiagricolavs.ro


2/56

2

I. CARACTERIZAREA GENERALA A CADRULUI NATURALA JUDETULUI VASLUI

Judetul Vasluieste situat n partea de est a trii si se invecineaza astfel:N Judetul Iasi;E Republica Moldova;

S Judetul Galati;V Judetele Neamt, Bacau si Vrancea.

Punctele extreme ale judetului sunt: la nord Tacuta-Protopopesti 46

0

40 latitudine nordica, la sud Tutova-Pochidia 460 latitudine nordica, la est

Stanilesti-Saratu 28015 longitudine estica si la vest Dragomiresti-Vladia

27030 longitudine estica.

Relieful judetului Vaslui este specific Podisului Barladului.Avand in vedere princ ipalele aspecte morfogenetice ale reliefului se

constata prezenta in proportie de aproximativ 80 % a formelor structurale si

sculpturale, insotite de suprafete restranse de acumulare.Particularitatile litologice si morfogenetice din cuprinsul Podisului

Birladului au dus la diferentierea unor subunitati cu trasaturi geografice proprii:

- Podisul Central Moldovenesc;- Colinele Tutovei;- Dealurile Falciului;

- Campia Falciului.1. Podisul Central Moldovenesceste unul dintre cele mai reprezentative

subunitati geografice ale Moldovei extracarpatice. El ocupa toata partea de norda Podisului Barladului, incepand de la Coasta Iasilor si pana la latitudineaoraselor Vaslui si Husi. Limita sa sudica o formeaza Coasta Racovei. Incepandcu sectorul de confluenta Racova-Barlad, limita dintre Podisul Central

Moldovenesc si Colinele Tutovei urmareste flancul drept al vaii Birladului, panain dreptul localitatii Crasna. Ea se indreapta spre nord-est, in lungul CoasteiLohanului, prin partea nordica a Dealului Dobrina (370 m) si a versantului dreptal vaii subsecvente Draslavat-Husi, marcand contactul cu Dealurile Falciului.

Relieful actual este format dintr-un ansamblu de platouri, dealuri si

culmi separate de vai adanci.Particularitatile peisajului din diferite sectoare ale Podisului Central

Moldovenesc ofera posibilitatea deosebirii urmatoarelor subunitati: a)Depresiunea Birladului superior (Vasluiului); b) Dealurile Racova-Stemnic; c)

Depresiunea Husi.


3/56

3

2. Colinele Tutoveise desfasoara pe o regiune intinsa incepand de laCoasta Racovei-Valea Morii si pana spre Nicoresti.

In Colinele Tutovei predomina relieful sculptural. Acest lucru sedatoreaza constitutiei geologice din roci friabile care au permis adancirea retelei

hidrografice, o dinamica accentuata a proceselor de panta si crearea unei energiimari de relief. Coamele colinelor sunt in cea mai mare parte inguste, rareori

rotunde sau plate. Platourile au o slaba inclinatie spre sud vest si ocupa suprafete

foarte reduse.Versantii sunt in cea mai mare parte neuniformi prezentand pe distante

scurte inclinatii difer ite.Pentru regiunea colinara este caracteristic paralelismul vailor si ale

culmilor dealur ilor foarte inguste.Unele particularitati locale legate de variatiile de facies petrografic, de

fragmentare si modelarea versantilor, inlesnesc individualizarea a douasubunitati geografice: colinele inalte si colinele joase.Colinele inalte ocupa partea nord-vestica a regiunii, cu altitudini de

peste 400 m si fragmentare orizontala accentuata. Aici se manifesta tendinta dedegradare a colinelor tipice, datorita dezvoltarii unei retele hidrografice maicomplicate, cu un numar sporit de vai subsecvente si captari fluviatile recente.

Colinele joase situate la sud si est de linia localitatilor Puiesti-Corodesti-

Oprisita, cu cea mai tipica fragmentare colinara, au altitudini sub 400 m. Culmileisi pastreaza integritatea, iar degradarile de teren sunt mai moderate.

3. Dealurile Falciului reprezinta subunitatea geografica, situata la est

de valea Birladului mijlociu. Se prezinta sub forma unor culmi interfluvialecomplexe, in cuprinsul carora se interfereaza formele structurale specificePodisului Central Moldovenesc, cu cele proprii colinelor pliocene.

Limitele sale sunt cat se poate de clare, reprezentate, in cea mai mareparte, prin cueste. La nord, Cuesta Lohanului, continuata cu cea a vaii Draslavat-

Husi; la sud, cuestele altor vai subsecvente opuse, Jeravat si Horincea, iar lavest, versantul stang al vaii Birladului care are, de asemenea, functie de cuesta.Doar la est, trecerea spre Campia colinara a Falciului se face prin forme mai

prelungi care alterneaza si cu sectoare mai denivelate.

Plaiurile netede, cu mici depresiuni de culme, asimetria reliefului,existenta cuestelor si abrupturilor cuestiforme, procesele de versant maifrecvente si mai active spre valea Birladului si Lohanului, constitue catevadintre caracteristicile geomorfologice ale acestei subunitati geografice.

Morfologia Dealurilor Falciului reflecta intru totul conditiile sale

genetice evolutive. Sectorul inalt, din nord, conserva aspecte structuraleasemanatoare Podisului Central Moldovenesc.

Principalele sectoare ale Dealurilor Falciului sunt: a)Dealurile Dobrina-Oltenesti; b) Dealurile Vinderei - Malusteni; c) Platourile Albestilor; d)

Dealurile Banca - Grivita.


4/56

4

4. Campia Falciului este localizata in partea sud-estica a PodisuluiBarladului, intre Dealurile Falciului si Prut. Aceasta subunitate geografica se

caracterizeaza print-un relief cu interfluvii largi, estompate, dezvoltat pe unsubstrat argilo-nisipos.

Inchisa la nord si vest de rama Dealurilor Falc iului, iar la sud de CuestaHorincei, Campia Falciului are o or igine erozivo-acumulativa, datorandu-se, in

primul rand, catorva afluenti directi ai Prutului (Sarata, Elan, Horincea).

Relieful alcatuit din coline si platouri joase, separate de vai largi,orientate spre sud-est, are altitudini ce nu depasesc 200 m.

Desi destul de omogena sub aspectul general al peisajului, inmorfologia Campiei Falciului se schiteaza trei compartimente: unul vestic,

corespunzator bazinului Elanului, altul estic (Sarata-Prut) si al treilea sudic,suprapus bazinului Horincei.

Clima

Clima judetului Vas lui prezinta caracter continental moderat.Temperaturile medii anuale au valori de 9.2

0C la Negresti, 9.5

0C la

Vaslui, 9.60C la Husi si 9.7

0C la Barlad.

Precipitatiile atmoasferice sunt neuniform repartizate atat spatial cat si

in timp. In sectoarele cu masive deluroase din nordul, nord vestul, vestul si nordestul judetului cantitatea medie anuala de precipitatii este de aproximativ 600mm, pe cand in sectoarele cu relief mai jos (depresiunile Husi si Elan) acestea au

valori cuprinse intre 400-500 mm. anual.Cele mai insemnate cantitati de precipitatii se inregistreaza in lunile

mai, iunie si iulie (aproximativ 36% din totalul anual); lunile februarie si martie

sunt cele mai sarace in precipitatii (aproximativ 17% din totalul anual).Determinante pentru procesele de eroziune a solului sunt cantitatile

maxime de precipitatii inregistrate in lunile mai si iunie, sub forma de ploitorentiale cu agresivitate pluviala importanta.

Regimul eolian pune in evidenta dominarea curentilor din nord-nord-vest si sud-sud-est.

Hidrografia

Reteaua hidrografica cu caracter permanent si semipermanent are odensitate cu valori destul de mici datorita climatului continental.

Sub raportul rezervelor de apa Podisul Barladului este in generaldeficitar datorita regimului termo-pluviometric al regiunii, substratului geologicsi celorlalti factori ai mediului.

Judetul Vaslui este traversat de urmatoarele cursuri de apa: Prutul pe o

distanta de 138 km, Barladul pe o distanta de 123 km, Tutova pe 67 km, Crasna47 km, Vaslui 35 km.


5/56

5

Hidrografia de suprafata este reprezentata in primul rand de raul Barladcu un mare numar de afluenti cum sunt: Tutova, Simila, Racova, Stemnic,

Vaslui, Crasna, Idrici, Jaravat. De asemenea raurile din Podisul Barldului suntcuprinse in tipul de regim pericarpatic estic, caracterizat printr-o scurgere variata

in timpul anului, determinata de asezarea sa in partea de est a tarii, la adapostulCarpatilor Orientali, ceea ce asigura un plus de continentalizare surselor de

alimentare. In functie de caracteristicile locale de scurgeri, impuse de conditiile

fizico-geografice si de alimentare diferite, in Podisul Barladului seindividualizeaza doua subtipuri: subtipul Vaslui si subtipul Tutova-Elan.

Subtipul Vaslui include raurile din Podisul Central Moldovenesc, secaracterizeaza printr-un regim instabil in scurgere de iarna (se transporta intre

13-20% din volumul anual), aceasta face ca deseori primavara, perioada apelormari sa apara atenuata. Toamna se inregistreaza scurgerea minima, reprezentand

intre 8-13 % din volumul anual.Subtipul Tutova-Elan include raurile din Colinel Tutovei, din Dealurilesi Campia Falciului, caracterizandu-se prin cresterea instabilitatii regimului de

iarna si atenuarea apelor mari de primavara (inregistrate in cca 40% cazuri).Volumul scurgerii de iarna se apropie de cel de vara (reprezentand intre 16 si 22% si respectiv intre 21 si 23 % din volumul anual). Scurgerea de toamnatransporta 15% din volumul anual.

Debitele mari din timpul primaverii maresc considerabil puterea deeroziune in adancime si laterala a raurilor, subminand versantii vailor sideterminand aparitia proceselor de alunecare.

Apele subterane cele mai importante sunt inmagazinate in depozitelesarmatiene si pliocene; o larga raspandire au si stratele acvifere din depozitelealuviale de pe terase si lunci.

Vegetatia

Pe teritoriul Podisului Barladului se pot distinge trei zone de vegetatie:zona forestiera, zona de silvostepa si zona de stepa ce se dispun aproximativ inaceeasi ordine de la nord-vest spre sud-est. Aceasta dispozitie este o consecinta

atat a climatului cat si a etajarii descendente a reliefului spre cele doua directii.Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorita tranzitiilor difuze,

patrunderilor adanci a vailor in podis si modificarilor antropice.Zona de silvostepa se prezinta sub forma unei benzi continue, dar de

latimi diferite si cu un intrand adanc pe valea Barladului, ce se suprapune zonei

colinar-deluroase, de altitudine mai redusa (sub 250 m) a podisului. Climatuleste temperat continental, iar in invelisul de sol cea mai larga dezvoltare o aucernoziomurile.

In cadrul acestei zone se disting doua districte: central si sudic.

Districtul sudic incepe de la sud de Husi si se continua largindu-se,cuprinzand o buna parte din Campia Falciului, apoi se prelungeste spre nord pe


6/56

6

ambele parti ale vaii Barladului pana aproape de Crasna, cu o dezvoltare maimare in partea sudica a Colinelor Tutovei.

Specificul silvostepei de aici consta in bogatiea elementelor termofile,in alcatuirea palcurilor de padure si procentul ridicat de specii pontice in

componenta pajistilor. Principalele esente termofile: stejarul pufos (Quercuspubescens), stejarul brumariu (Quercus pendunculifora)formeaza arborete pure

sau participa la formarea sleaurilor de silvostepa impreuna cu gorunul, stejarul,

frasinul, ulmul, jugastrul, artarul, teiul argintiu. Sunt mentionate si alte esentetermofile sudice ca garnita (Quercus farnetto) ce formeaza arborete pure in sudulColinelor Tutovei, scorusul (Sorbus domestica) carpinita (Carpinus orientalis).Esentele termofile care formeaza arborete proprii (stejarul pufos, stejarul

brumariu) ocupa de preferinta versantii sudici si sud estici, in timp ce sleaurileobisnuite ale esentelor mezofile se plaseaza mai ales pe culmi si pe ceilalti

versanti. Suprafetele reduse de pajisti sunt caracterizate prin asociatii de paius(Festuca valesiaca) si colilie (Stipa lessingiana). In pajistele degradate se aflafiruta cu bulb, barboasa, pirul gros, palcuri de pelinita, laptele cainelui

(indeosebi Euphorbia estepposa), coada soricelului (Achillea setacea), plusdiverse plante ruderale.

Districtul central corespunde celor doua areale de silvostepa din sudulsi sud estul Podisului Central Moldovenesc, separate de o fasie ingusta forestiera

de pe interfluviul Crasna-Prut. Primul areal, cel din depresiunea Vasluiului esteaproape izolat, el comunicand printr-o fasie ingusta (in aval de Crasna), cusilvostepa sudica de pe valea Barldului si cu cea din Depresiunea Hus ilor.

Al doilea areal corespunzator partii centrale si vestice ale DepresiuniiHusilor se leaga prin fasii inguste atat cu silvostepa sudica, cat si cu cea nordicaa podisului.

Solurile

In teritoriul judetului Vas lui au fost identificate 14 tipuri de sol grupatein 8 clase de soluri.

Clasa Protisoluri

Include soluri variate, in curs de formare, ale caror profile nu prezintacaractere morfologice suficient conturate (soluri care au orizont A sau O sub 20cm grosime urmate de roca sau alt material parental) pentru a putea fi incadratela unul din tipurile de sol evoluate. Formarea acestor soluri este conditonata de

caracteristicile terenului.

Regosolurile (eutrice, calcarice, molice) reprezinta stadiul initial alpedogenezei, dezvoltandu-se in zonele in care procesele de formare a soluluisunt limitate de eroziunea geologica, de acumulare a materialelor neconsolidate,de conditiile climatice respective sau materiale parentale aduse la zi prin

alunecari. Regosolurile sunt in general bine drenate, cu textura mijlocienediferent iata pe profil. Sunt raspandite pe versantii puternic inc linati s i utilizate


7/56

7

ca pajisti. Ocupa suprafata de 51 000 ha si reprezinta 12,71% din suprafataagricola a judetului.

Psamosolurile (eutrice, molice) au continut scazut de humus, indiciihidrofizici au valori mici, conductivitatea hidraulica prezinta valori mari,

prezinta drenaj global bun. Au o pondere foarte redusa de 1,20 %, adica 4 800ha din suprafata agricola a judetului.

Aluviosolurile (eutrice, molice) se caracterizeaza printr-un grad destul de

ridicat de fertilitate datorita in special regimului hidric si edafic favorabil.Fertilitatea lor depinde mai putin de stadiul de evolutie. Sunt raspandite pe osuprafata de 42 200 ha (10,50 %) in luncile principalelor rauri: Prut, Birlad,Tutova, Racova, Vaslui, Elan s.a.

Pentru cultivarea lor sunt necesare lucrari de indiguire, de ameliorare si deprevenire a degradarii.

Clasa CernisoluriIn aceasta clasa sunt cuprinse solurile profund humifere de culoareinchisa, bine structurate, fiind soluri cu un orizont A molic (Am) continuat cu

orizont intermediar (AC, AB, Bv sau Bt) avand in partea superioara culoriinchise. Sunt soluri cu acumulari de materie organica saturate in baze, a carorformare este considerata specifica zonelor de stepa si silvostepa.Tipurile de sol mai frecvente care apartin Cernisolurilor sunt cernoziomurile si

faeoziomurile.Cernoziomurile (tipice, calcarice, kastanice, cambice) sunt soluri cu

orizont A molic, orizont intermediar (AC, Bv, Bt) cu culori mai deschise, orizont

C calcic sau concentrari de pudra friabila de carbonati secundari in primii 125cm. Sunt soluri a caror raspandire este practic asociata depozitelor relativrecente, bogate in carbonati cum sunt: loessurile, depozitele loessoide, depozite

nisipoase, alaturi de un relief acumulativ tanar, covor vegetal ierbos si conditiiclimatice reprezentate printr-un bilant radiativ ridicat, evapotranspiratie cu valori

mari si precipitatii moderate. Reprezinta zonele cele mai fertile cu o suprafata decirca 78 000 ha, adica (19,48%).

Faeoziomurile sunt soluri formate in conditii relativ apropiatecernoziomurilor, materiale parentale asemanatoare, dar de regula mai putin

carbonatice, un regim climatic ceva mai umed si o vegetatie specifica zonelor desilvostepa cu o suprafata de aproximativ 100 000 ha (25,10 %).

Spre deosebire de cernoziomuri, carbonatii de calciu lipsesc din profilul desol, insa levigarea nu este atat de puternica incat sa indeparteze complet bazele,

ceea ce este demonstrat de saturatia in baze ridicata si o activitate biologica

intensa, fapt ce determina formarea unui orizont mediu profund bogat in humus.In general se intalnesc in asociere cu cernoziomurile.Morfologic prezinta urmatoarea succesiune de orizonturi: Am, orizontintermediar Bt, Bv, AC si orizont Cca care poate sa apara la adancimi mai mari

de 125 cm. Orizontul de bioacumulare este brun inchis la culoare si are grosimide 30-40 cm sau chiar mai mult. Activitatea biologica este foarte intensa.


8/56

8

Urmeaza un orizont intermediar B (argiloiluvial, cambic) sau AC cu o structurain general prismatica. Sub acest orizont se afla un orizont de acumulare a

carbonatilor de calciu, care apar sub forma de micelii la partea superioara si subforma de concretiuni la partea inferioara a acestuia. Faeoziomurile sunt

predominant lutoase si lut nisipoase bogate in humus, moderat sau puterniclevigate, cu permeabilitate mijlocie pentru apa si aer, reactie slab alcalina sau

neutra si aprovizionare buna cu elemente nutritive.Clasa Cambisoluri cuprinde soluri cu orizont B cambic, format pe

materiale parentale texturale de la mediu la fin, derivate dintr-o mare varietategenetica de roci.

Cambisolurile sunt soluri moderat dezvoltate, caracterizate prin alterarea

(slaba sau moderata) a materialului parental si prin absenta unor cantitatiapreciabile de argila, materie organica, compusi cu Al sau Fe, modificari de

culoare, structura si consistenta.Sunt soluri ce prezinta un orizont A (Am, Ao) urmat de un orizontintermediar cambic (Bv) avand culori mai deschise.

Aceasta clasa este reprezentata prin eutricambosol.Eutricambosol,caracterizat printr-un orizont B cambic ce are o croma mai

deschisa si continut de argila mai ridicat decat orizontul subiacent. Succesiuneaorizonturilor este Ao-Bv-C. Principalele proprietati fizice si chimice sunt

accentuat influentate de roca de solificare. Sunt soluri mai putin fertile utilizatein cultura plantelor de camp, dar mai ales ca pasuni pe o suprafata de 12 000 ha(3,00 %).

Clasa Luvisoluriloringlobeaza solurile care au caracter de diagnostic unorizont B-argiloiluvial (Bt). Sunt soluri cu acumulare de argila in profunzime.

Preluvosolurile se definesc prin orizont Bt, avand culori galbui sau rosii.

Orizontul Ao are grosime de 20 - 30 cm si culoare deschisa (brun - brundeschisa). Orizontul Bt este mai gros si are culori galbui, fiind urmat de

materialul parental.Dintre neoformatii, caracteristice sunt cele din Bt, sub forma de pelicule de

argila. Textura este diferentiata pe profil, adesea mijlocie in Ao, iar in Bt finasau tot mijlocie, dar cu un continut mai mare de argila.

Structura este grauntoasa, relativ bine dezvoltata in Ao si columnoidprismatica sau prismatica bine dezvoltata in Bt.

Bioacumularea in cazul acestor soluri este mai redusa decat lacernoziomuri.

Sunt in general soluri cu un continut de humus scazut, un grad de saturatie

in baze de peste 75 % (eubazic) si un pH relativ neutru. Fertilitatea acestorsoluri este conditionata de regimul precipitatiilor si ocupa circa 25 000 ha (6,36%).

Luvosolurile prezinta orizont A ocric (Ao) urmat de orizont eluvial E (El

sau Ea) si orizont B argic (Bt) cu grad de saturatie in baze de peste 53%. Suntraspandite pe o suprafata de circa 4 000 ha (0,95 %).


9/56

9

Insusirile fizice si fizico-mecanice cat de cat favorabile la suprafata devin totalnefavorabile in adancime (tasare accentuata, permeabilitate scazuta, aeratie

necorespunzatoare.Clasa Pelisolurilor cuprinde soluri ce au orizont pelic sau vertic

incepand din primii 20 cm sau imediat in Ap. Pelisolurile sunt reprezentate prinvertosoluri.

Vertosolurile se caracterizeaza prin orizont vertic de la suprafata la cel

mult 20 cm (sub stratul arat) care se continua pana la cel putin 100 cm; continpeste 30% argila in toate orizonturile pana la cel putin 100 cm. Ocupaaproximativ 838 ha (0.21%)

Clasa Hidrisolurilor.

Include soluri cu orizont A urmat fie de un orizont intermediar la care seasociaza proprietati gleice (Gr) din primii 50 cm (AG, ACG), fie un orizont Bt

sau un orizont E si Bt la care se asociaza proprietati stagnice intense (W) dinprimii 50 cm.Sunt soluri ce s-au format si evolueaza in conditiile unui exces de apa de

lunga durata care a cauzat formarea unui orizont de glei (Gr).Solurile hidromorfe sunt reprezentate prin gleiosoluri.Gleiosolurile se definesc prin orizontul Gr a carui limita superioara este

situata in primii 50 cm, avand o culoare cenusie cu frecvente pete de culoare

galbui-roscata alternand cu pete verzui, este astructurat si prezinta separatiiferimanganice sub forma de pete si concretiuni. In partea superioara au unorizont A (Am, Ao).

Formarea gleiosolurilor este conditionata de prezenta unei umiditatiexcesive, la mica adancime, intr-o anumita perioada din an sau tot timpul anului.Ocupa aproximativ 20 000 ha (5,11 %).

Atributul dominant al gleiosolurilor este starea lor prelungita cu apa,asociata cu lipsa de aeratie, un mediu nefavorabil pentru radacini si conditii

slabe pentru fauna solului.Insusirile negative ale acestor soluri se datoreaza excesului de apa, iar in

cazul unei argilozitati crescande se accentueaza lipsa oxigenului si a unei aeratiicorespunzatoare, se inrautatesc insusirile fizico-mecanice (aderenta si plasticitate

mare).Clasa Salsodisoluri

Sunt soluri cu orizont salic (sa) sau natric (na) in partea superioara. Suntraspandite in aceleasi zone cu aluvisolurile si gleiosolurile, iar pe ansamblul

judetului ocupa o suprafata destul de mica - 2 000 ha (0,50 %) incluzand

soloneturilesisolonceacurile.Clasa Antrisoluri

Cuprinde soluri puternic erodate, (orizont B sau C) sau soluri puternictransformate prin actiune antropica ce prezinta la suprafata un orizont

antropedogenetic de cel putin 50 cm grosime.Este reprezentata prin erodosol si antrosol.


10/56

10

Erodosolurilereprezinta o categorie heterogena de soluri caracterizate prinfaptul ca partea lor superioara cu conditiile cele mai favorabile dezvoltarii

plantelor a fost indepartata pe cale antropica.Erodosolurile sunt soluri cu profil puternic decopertat prin eroziune, astfel

incat nu se mai poate stabili apartenenta lor la un anumit tip genetic de sol. Suntraspandite pe terenurile arabile puternic inclinate si ocupa 19 600 ha (4,89 %)

Prezinta caracteristici foarte variate, depinzand de solul initial, de gradul

de eroziune si materialul parental, aprovizionarea cu elemente nutritive estefoarte slaba, iar potentialul de fertilitate este foarte redus.

De regula prezinta la suprafata un orizont Ap provenit din orizont B sau Cavand sub 20 cm grosime.

Antrosolurile (hortice, molice) sunt soluri cu orizont superiorantropedogenetic de cel putin 50 cm grosime format prin transformarea unui

orizont sau strat al solului prin lucrare adanca. Ocupa aproximativ 17 000 ha(4,23 %).Complexele de soluri sunt constituite dintr-o asociere de soluri

dezvoltate pe suprafete mici, care se repeta frecvent pe distanta de metri sau sutede metri in functie de microrelief.

Solurile din complexele de soluri nu pot fi separate ca areale individualeci pot fi reprezentate pe harta numai prin unitati cartografice compuse. Limitele

dintre diferitele unitati de soluri sunt uneori evidente in teren fiind marcate deschimbarea microreliefului, vegetatiei, apei freatice, dar ele nu pot fi transpuse

pe harta, din cauza suprafetei mici care o ocupa. Ocupa in jur de 19 700 ha

(4,90 %).Terenurile agricole au fost incadrate in urmatoarele clase de pretabilitate

dupa cum urmeaza;

I.Terenuri fara limitari sau restrictii(cu note de bonitare intre 81-100puncte) reprezentate prin cernoziomuri si faeoziomuri cu textura mijlocie,

reactie neutra, ocupa 5,38 % suprafata respectiv 21 602 ha. Sunt terenuri decalitate foarte buna si pot fi cultivate fara aplicarea unor masuri de ameliorare.

II.Terenuri cu limitari sau restrictii mici(cu note de bonitare intre 61-80 puncte) datorate texturii luto-nisipoase, reactiei slab alcaline, eroziunii slabe,

excesului de umiditate periodic. Ocupa 23,44% din suprafata, respectiv 94 183ha. Sunt terenuri de calitate buna cu limitari reduse, iar pericolul de degradare asolului sau deficientele existente pot fi inlaturate prin tehnologii curente.

III.Terenuri cu limitari sau restrictii mijlocii(cu note de bonitare intre

41- 60 puncte), reprezentand 33,14 % din suprafata, adica 133 153 ha, cuprinde

soluri cu reactie moderat si puternic alcalina, afectate de eroziune de la slab lamoderat, sunt terenuri de calitate mijloc ie care prezinta limitar i moderate cereduc gama culturilor agricole si necesita pentru prevenirea degradarilor masuride amenajare si ameliorare menite sa atenueze sau sa previna efectele factorilor

ce provoaca degradarea.


11/56

11

IV.Terenuri cu limitari si restrictii mari(cu note de bonitare intre 21-40puncte) reprezentand 19,10 % , adica 76 749 ha. Include soluri hidromorfe si

hidrohalomorfe, soluri cu eroziune puternica si foarte puternica, cu insusirifizico chimice nefavorabile. Sunt terenuri cu pretabilitate slaba si limitari severe

care determina diminuari apreciabile si in mod sistematic recoltelor agricole.Pentru asigurarea unor recolte sigure sunt necesare masuri intensive de

amenajare si ameliorare.V.Terenuri cu limitari si restrictii severe(cu note de bonitare intre 1-20

puncte) ce inglobeaza soluri afectate de eoziune puternica si excesiva, alunecari,exces de umiditate stagnant, reprezentand 18,94% din suprafata. Sunt terenuri decalitate foarte slaba, prezinta risc de antrenare pe versant a ingrasamintelor sunt

nepretabile in conditii de neamenajare pentru culturile de camp,vii, livezi. Pentrua fi luate in cultura necesita masuri de amenajare si ameliorare speciale

complexe.Principalii factori limitativi ai productiei agricole, care se asociaza variatin functie de conditiile pedoclimatice localeprovoacadegradarea solului fie prininsuficienta, fie prin exces.

Protectia, conservarea si ameliorarea solurilor la care se adauga siutilizarea rationala a acestora trebuie pusa de acord cu cunoasterea naturii siintensitatii factorilor limitativi ai productiei agricole in vederea stabilirii

masurilor de prevenire si combatere a efectelor negative, indiferent de naturaacestora.

Sintetizarea datelor pe ansamblul judetului evidentiaza prezenta unei

game largi de limitari ce afecteaza capacitatea productiva a terenurilor agricolesi care se refera la:- prezenta pantelor mai mari de 15% pe o suprafata de 116 251ha

- extinderea deosebita a terenurilor agricole erodate- existenta unor limitari provocate de alunecari de teren si unele caracteristici ale

profilului de sol care se refera la potentialul acid al solurilor, textura argiloasa asolurilor, textura grosiera a solurilor, saraturarea..


12/56

12

II. PROGRAM DE ADMINISTRARE AGRICOLA A JUDETULUI

A.PRODUCTIE VEGETALA

1. Locul agriculturii in economia judetului

Din datele statistice furnizate de Directia Judeteana de Statistica, rezulta

ca agricultura, ca ramura a economiei judetului, are un aport de 30.3% lavaloarea adaugata bruta pe total judet.

2. Situatia fondului funicar

In urma actiunii de inventariere a culturilor insmantate in toamna anului2005 si structura culturilor propusa pentru anul 2006 rezulta ca suprafataagricola a judetului este de 401.197 ha, din care: 291.238 ha arabil, 87.069 ha

pasuni, 7.926 ha fanete, 12.243 ha vita de vie si 2.721 ha livezi.

Din totalul de 401.197 ha, suprafata de 351.617 ha se exploateaza insectorul privat si 49.580 ha in sectorul de stat.

Suprafata de 101.570 ha din sectorul privat este utilizata de un numar de

214 exploatatii agricole comerciale din care 13 societati agricole infiintate inbaza Legii nr.36/1991 privind asociatiile agricole si alte forme de asociere inagricultura cu o suprafata de 8.411 ha, 133 societati comerciale cu raspunderelimitata, 30 asociatii familiale si 38 persoane fizice autorizate, care exploateaza

terenuri agricole conform Legii arendarii nr.16/1994, modificata si completatacu o suprafata de 93.159 ha, precum si producatori individuali 239.503 ha si alte

unitati private 2.133 ha.Sectorul de stat detine 49.580 ha, din care 5.823 ha este proprietatea

Agentiei Domeniilor Statului s i este concesionat agentilor economici, 1.270 ha

apartine unitatilor de cercetare si 42.487 ha altor detinatori (consilii locale, licee,scoli, gospodarii anexe ale MapN, M.J, UARZ, etc.)

3. Structura culturilor agricole si evolutia realizarilor productiilordin perioada 2001-2005 (Anexa nr.1)

Din analiza suprafetelor si productiilor realizate in perioada 2001-2005,

anexa nr.1, la cultura grau, se observa o scadere a suprafetei cu 9.370 ha, de la67.159 ha in 2001 la 57.789 ha in 2005, iar productia a avut o evolutie

fluctuanta, in 2003 obtinandu-se cea mai mica productie de 782 kg/ha, ca urmare


13/56

13

a secetei excesiva si de lunga durata, in anul 2005 obtinandu-se cea mai mareproductie de 3.253 kg/ha din perioada analizata.

Crestera productiei medii de la 2.953 kg/ha, in 2001 la 3.253 kg/ha in2005 este rezultatul conditiilor meteorologice favorabile, a concentrarii

suprafetelor in exploatatii agricole comerciale si acordarii subventiilor inprimavara anului 2005 celor care exploateaza terenul si nu proprietarilor de

teren, obtinandu-se in acest sens o crestere a eficientei economice.

Pentru cresterea productiei de grau la hectar si implic it a eficienteieconomice, consideram ca pe langa sprijinul financiar acordat la infiintareaculturii, a fondurilor publice de 15% acordate conform prevederilor Legiicreditului agricol pentru productie nr. 150/2003 si a majorarii primei de

asigurare a cu lturilor de la 20 la 50 % potrivit HG 807/2005, o masura ar f istabilirea de catre MAPDR anual a unui pret minim garantat, in functie de zona

de cultura, care sa acopere costul de productie si sa asigure un mic profit.De asemenea, consideram ca un rol foarte important in cresterea eficienteieconomice il au si organizatiile producatorilor de cereale, care sa poata negocia

un pret bun cu patronatele din morarit-panificatie. Din punctul nostru de vedereo solutie ar fi acordarea diferitelor forme de sprijin financiar numai

producatorilor agricoli constituiti sau afiliati la aceste organizatii.La culturile de orz si orzoaica de toamna se observa o scadere accentuata a

suprafetelor, de la 4450 ha in 2001 la 926 ha in 2005 la orz si de la 560 ha in2001 la 151 ha in anul2005 la orzoaica, insa se observa cresterea suprafetelor deorzoiaca de primavara de la 600 ha in 2001 la 2.357 ha in 2005 si de la 2.977 ha

in 2001 la 3.920 ha in 2005 la ovaz.La porumb s-a inregistrat o scadere a suprafetei cu 7.979 ha, de la 132.837

ha in 2001 la 124.858 ha, in 2005 si cresterea productiei medii la hectar, de la

1.936 kg/ha in 2001 la 3.417 kg/ha in 2005.Suprafata de floarea soarelui a crescut de la 33.544 ha in anul 2001 la

43.368 ha in anul 2005, inregistrandu-se o crestere de 29%, iar productia mediea crescut de la 919 kg/ha in 2001 la 1.361 kg/ha in anul 2005.

In judetul Vaslui a crescut foarte mult suprafata ocupata cu rapita, de la2.708 ha in anul 2001 la 7.154 ha in 2005, exceptie facand anul 2003, cand

datorita inghetului inregistrat in iarna, suprafata ramasa in cultura a fost denumai 200 ha. Cat priveste productia medie, aceasta a crescut de la 2.036 kg/hain 2001 la 2.519 kg/ha in 2005.

Tinand cont ca rapita este principala specie din care se extrage biodieselul

si de cerintele UE 2003/30/CE, care prevede promovarea utilizarii

bicombustibililor si a altor combustibili regenerabili, in special in sectorultransporturilor, ca parte a politicii UE de reducere a dependentei de importul deenergie si de scadere a emisiilor de gaze ce genereaza efectul de sera,consideram ca ar trebui extinsa aceasta cultura.

La vita de vie, suprafata s-a redus de la 15.557 ha in 2001 la 12.171 ha in2005, iar la plantatiile de pomi de la 3.604 ha in 2001 la 2.721 ha in 2005.


14/56

14

4. Parcul de tractoare si masini agricole

Din centralizarea datelor la 20.01.2006 pe baza informatiilor furnizate decentrele agricole si agentii economici, rezulta ca arendasii, societatile agricole si

producatorii agricoli individuali detin 3.259 tractoare de d iferite tipuri si puteri,2.858 pluguri, 1.759 grape cu discuri, 264 combinatoare, 594 semanatori pentru

cereale paioase, 967 semanatori pentru plante prasitoare, 350 cultivatoare, 403combine de recoltat, 1.094 remorci pentru transport si alte masini si instalatii

agricole conform anexei nr.2.In ceea ce priveste vechimea parcului de tractoare si masini agricole,situatia se prezinta dupa cum urmeaza :

- la tractoare, din totalul de 3.259, 63% sunt amortizate, darmentinute in exploatare ;

- la combine autopropulsate, din totalul de 403, 35% au depasitaperioada de funtionare, dar mentinute in exploatare ;

- in cazul masinilor agricole, aproximativ 50% din parc esteamortizat, dar mentinut in stare de functionare ;

Referitor la incarcatura de teren pe tractor, in prezent aceasta este de 89

ha, raportata la suprafata arabila, existand un deficit de 2.036 tractoare.Se impune achizitionarea de tractoare si masini agricole, de mare

productivitate, astfel incat sa creasca eficienta economica pe unitatea de

suprafata si sa scada incarcatura pe tractor si masini agricole.

5. Modul de exploatare a terenului in 2005

La nivelul judetului vaslui exista un numar de 16 societati agricoleconstituite in baza Legii nr.36/1991 care utilizeaza bunurile in comun si 188

arendasi, constituiti ca societati comerciale, asociatii familiale sau persoanefizice autorizate cu obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si care auarendat teren in baza Legii nr. 16/1994 modificata si completata.

Suprafata totala care se lucreaza in exploatatii este de 69.759 ha, respectiv

17.3% din totalul terenului agricol de 401.197 ha.

Fata de structura actuala a culturilor, in care porumbul si graul ocupa circa61% din suprafata arabila a judetului, plantele uleioase 19%, iar plantele pentruindustrializare, leguminoase, legume si plante furaje 20%, structura optima aculturilor ar fi de 40% cereale paioase, 24% prasitoare, 24% plante uleioase, 3%

plante pentru industrializare, 1% leguminoase, 2% legume si 6% plante furajere.


15/56

15

Aceasta structura a culturilor ar asigura mai multe avantaje, atat din punctde vedere economic cat si in ceea ce priveste reducerea atacului de boli si

daunatori, cresterea fertilitatii solului, reducerea gradului de inmultire aburuienilor, cresterea gradului de aprovizionare cu apa si utilizarea mai eficienta

a elementelor nutritive provenite din ingrasamintele chimice.Din nefericire o asemenea structura a culturilor este greu de realizat,

intrucat exploatarea terenurilor se face de persoane fizice si juridice din sectorul

privat, asupra carora Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala nu areparghiile necesare prin care sa intervina.

De aceea consideram ca singura solutie pentru reglarea structurii culturilorsi capitalizarea producatorilor agricoli ar fi ca Ministerul Agriculturii sa sustina

acele culturi care au piata de desfacere atat la intern cat si la export si sa fiesubventionate diferentiat in functie de zona de favorabilitate.


16/56

16


17/56

Structura culturilor agricole si evolutia realizarilor productiilor din perio2001 2002 2003 2004 Nr.

crt

Cultura

Supraf

-ha-

Prod

totala(tone)

Supraf

-ha-

Prod

totala(tone)

Supraf

-ha-

Prod

totala(tone)

Supraf

-ha-

Prod

totala(tone)1 Griu+secara 67159 197119 67752 148992 46447 36340 49022 1569

2 Orz toamna 4450 15153 4799 10711 411 247 864 37

3 Orzoai ca t-na 560 2043 990 2255 219 139 188 9

4 Orzoaicaprimavara

600 1064 1563 2253 1643 1184 2651 62

5 Ovaz 2977 4342 3842 4630 3745 2782 4041 64

6 Porumb boabe

total

132837 257230 131843 366651 145593 385337 137125 5092

7 Leguminoase ptboabe total

951 5392 1102 4573 1343 3995 1326 16

8 Floarea soarelui

total

33544 30844 33118 53126 43798 57266 40794 588

9 Rapita 2708 5514 4937 6983 200 206 6303 153

10 Soia 446 350 133 233 2588 3275 1835 34

11 Mustar 162 135 156 118 295 149 204 1

12 Sofranel - - - - - - 150 2

13 Sfecla de zahar 1339 18360 1634 29604 1181 14944 409 74

14 Tutun 440 481 455 504 324 365 322 2

15 Plante medicinaletotal

56 50 29 24 402 167 87 7

16 Cartofi total 2358 22316 2547 24095 2496 22012 2503 201

17 Legume in camp

si solarii total

4298 36746 5004 41450 5224 56667 5040 648

18 Plante de nutret

total

16070 219107 18782 318083 22476 403879 28504 4448

19 Capsuni 7 27 11 26 12 37 15

20 Pasuni 86693 711785 86446 757377 87034 725955 88498 6364

21 Fanete 7610 66081 7809 97108 7580 72250 8238 808

22 Vii pe rod total 15557 60773 14886 81248 14239 71680 12014 632

23 Livezi pe rod total 3604 10900 3339 8953 2870 15706 2434 177


18/56

D.A.D.R VASLUI

SITUATIA VECHIMII PARCULUI LA PRICIPALELE UTILAJE LA DATA

DENUMIREA Existent inventardin

NEAMORTIZATE

Existent din care in

functiune

1 TRACTOARE 3259 1199 1199

15 COMBINE PAIOASE 403 261 261

20 PLUGURI 2858 1492 1492 23 GRAPE CU DISCURI 1759 722 722

27 SEMANATORI PAIOASE 594 391 391

28 SEMANATORI PRASITOARE 867 508 508

34 COMBINE FURAJE 11 4 4

35VINDROVERE 26 12 12

38 PRESE DE BALOTAT 38 23 23

49 REMORCI TRACTOR 1082 592 592


19/56

19

LISTA CU DOTARILE EXISTENTE LA DATA DE 31.12.2005

DENUMIREA

Total agricultura

Noi Mana II101 Tractoare U453 2 4

102 Tractoare L445 0 9

103 Tractoare V445 0 8

105 Tractor U453 DT 4 0

107 Tractoare SIV445 0 z

111 Tractor U533 1 0

113 Tractor V523 5 0

114 Tractor U533 DT 4 0

116 Tractor U650M, U683DT 4 49

118 Tractor U651M 0 13

13 Alte tractoare 1 0

55 Tractoare import 16 6

146 Combine C12M 0 3

142 Combine CP12 0 10

148 Combine import 0 7

201 Pluguri cult.mare 26 46

204 Pluguri pt. vii 0 8205 Alte pluguri 15 0

21 Masini amendam. 10 6

22 Masini gunoi grajd 2 2

231 Grape disc cult.mare 9 5

234 Grape disc-alte tip 9 0

24 Tavalugi 12 5

25 Nivelatoare 4 6

27 Seman.paioase 3 528 Seman. Prasitoare 7 5

30 Cultivatoare 20 12

36 Cositori 29 12

37 Greble mecanice 10 4

38 Prese balotat 2 0

481 Remorci cisterna 0 8

49 Remorci tractor 15 6

50 Incarcat. Hidraul. 0 353 Remorci auto 15 7


20/56

20

4.450

4.799

411

864 926

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

5.000

suprafata

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Suprafata cultivata cu orz de toamna in perioada 2001-2005

ORZ TOAMNA HA

67.159 67.752

46.447

49.022

57.789

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

suprafata

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Suprafata cultivata cu grau si secara in perioada 200 1-2005

GRIU+SECARA HA


21/56

21

2.708

4.937

200

6.303

7.154

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

supra

fa

ta

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Suprafata cultivata cu rapita in perioada 2001-2005

RAPITA

HA

1.339

18.360

1.181 409 287

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

20.000

suprafa

ta

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Suprafata cultivata cu sfecla de zahar in perioada 2001-2005

SFECLA DE ZAHARHA


22/56

22

132.837 131.843

145.593

137.125

124.858

110.000

115.000

120.000

125.000

130.000

135.000

140.000

145.000

150.000

suprafata

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Suprafata cultivata cu porumb in perioada 2001-2005

PORUMB BOABE HA

33.544 33.118 43.798

40.794

43.368

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

suprafata

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Suprafata cultivata cu floarea soarelui in perioada 2001-

2005

FLOAREA SOARELUI HA


23/56

23

197.119

148.992

36.340

156.952

203.591

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia de grau si secara in perioada 2001-2005

GRIU+SECARA TONE

5.514

6.983

206

15.303

18.027

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

20.000

pro

ductia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Producta de rapita in perioada 2001-2005

RAPITATONE


24/56

24

15.153

10.711

247

3.7763.057

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia de orz de toamna in perioada 2001-2005

ORZ TOAMNA TONE

257.230

366.651385.337

509.236

426.621

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

pro

ductia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia de porumb in perioada 2001-2005

PORUMB BOABE TONE


25/56

25

30.844

53.126 57.266

58.839 59.026

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia de floarea soarelui in perioada 2001-2005

FLOAREA SOARELUITONE

Productia de soia in perioada 2001-2005

350 233

3.2753.488

5.855

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

2001 2002 2003 2004 2005perioada

productia

SOIA TONE


26/56

26

18.360

29.604

14.944

7.434

4.993

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia de sfecala de zahar in perioada 2001-2005

SFECLA DE ZAHARTONE


27/56

27

15.557

3.604

14.886

3.339

14.239

2.870

12.014

2.434

12.171

2.721

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

suprafata

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Suprafetele cu plantatii de vii si livezi

vii pe rod livezi pe rod HA

60.773

10.900

81.248

8.953

71.680

15.706

62.359

17.713

37.448

10.509

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productiile de struguri si fructe in perioada 2001-2005

vii pe rod livezi pe rodTONE


28/56

28

B. PRODUCTIA ZOOTEHNICA

1. Evolutia efectivelor de animale in perioada 2001-2005

In perioada analizata, pe total judet s-au inregistrat cresteri semnificative aefectivelor de animale constand in: 16.950 capete bovine, 30.900 capete ovine si

caprine, 172.500 capete pasari, 5.430 capete cabaline, 1.464 capete iepuri si

11.350 familii de albine (anexa nr.1).La porcine total, se inregistreaza la sfarsitul anului 2005 o diminuare a

efectivului cu 4.950 capete fata de anul 2001, cu fluctuatii anuale relativ mari.Satisfacator este faptul ca la toate speciile de animale se inregistreaza

sporuri semnificative ale efectivelor de animale matca. Astfel fata de anul 2001,la sfarsitul perioadei analizate, in anul 2005 se constata plusuri de 5.295 capete

vaci si juninci, 3.603 capete scroafe, 41.528 capete oi si capre, 175.750 capetepasari matca si 7.171 iepe.Aceasta constituie o garant ie s igura a mentinerii tendintei de crestere a

efectivelor de animale la toate speciile in perioada imediat urmatoare.De mentionat faptul ca in momentul de fata efectivele de animale si in

special bovinele si porcinele, sunt detinute in proportie covarsitoare (97%), decatre gospodariile populatiei cu o medie de 1.5 cap bovina si 1.7 cap

porcine/exploatatie. Acest aspect are repercusiuni asupra dezvoltarii celor douaspecii din urmatoarele considerente:

- slaba preocupare a crescatorilor in aplicarea metodelor moderne deselectie si in special a insamantarilor artificiale la taurine in vederea cresterii

potentialului productiv al animalelor obtinute ;- folosirea unor scheme de furajare inadecvate care, de cele mai

multe ori, nu evidentiaza potentialul productiv al efectivelor ;- productii slabe din punct de vedere cantitativ si calitativ, care de

cele mai multe ori genereaza pierderi si descurajeaza dezvoltarea miciigospodarii taranesti ;

Pozitiv pentru perioada ultimilor 8 ani este concentrarea si specializareacresterii puilor pentru carne si a exploatarii gainilor pentru oua consum in 8

ferme care au o capacitate de 720.000 pui carne/serie si de 245.000 gaini ouaconsum/ciclu. De asemenea cele 8 ferme au posibilitatea abatorizarii intregii

productii de carne la abatorul Vaslui al SC Safir SRL, obiectiv modernizat inperioada 2004-2006 in baza a 2 proiecte SAPARD in valoare de 2,1 milioane

euro.


29/56

29

2. Evolutia productiilor medii si totale la produsele animaliere inperioada 2001-2005

Din datele prezentate in Anexa nr.2 rezulta ca in perioada 2001-2005 pe

total judet s-au inregistrat cresteri semnificative ale productiilor totale animalierela toate speciile constand in plusuri de 11.418 tone carne total, din care: 5.160

tone carne bovine, 1.270 tone carne porcine, 148 tone carne ovina si caprina si

4.840 tone carne pasare, precum si 508.133 hectolitri lapte vaca, 42.085hectolitri lapte oaie si capra, 43 tone lana, 184 tone miere albine si 44.200 mii

bucati oua.La baza cresterii productiilor totale animaliere a stat nu numai evolutia

ascendenta a efectivelor ci si sporurile inregistrate la productiile medii datorateexploatarii in conditii mai bune a animalelor.

Fata de anul 2001, la sfarsitul perioadei analizate in anul 2005, greutateamedie de sacrificare a fost mai mare cu 101 kg/cap la bovine, cu 20 kg/cap maimare la porcine si cu un kg/cap mai mult la pasari.

Productia medie de lapte a fost mai mare in anul 2005 fata de anul 2001cu 991 litri/cap la vaca si cu 15 litri la ovine si caprine.

De asemenea in anul 2005 s-au obtinut cu 0.5 kg miere pe familia dealbine mai mult decat in anul 2001, in timp ce numarul de oua pe cap de

pasare/an a crescut cu 17 bucati.

3. Evolutia suprafetelor de baza furajera in perioada 2001-2005

In perioada celor 5 ani analizati, potrivit datelor prezentate in Anexa nr. 3,suprafata de pajisti naturale nu a inregistrat modificari seminificative. Se

constata doar o usoara crestere cu 741 ha in 2005 fata de anul 2001.Suprafetele de culturi furajere cultivate au crescut de la 16.070 ha in anul

2004 la 26.360 ha in anul 2005, cresterea fiind de 10.290 ha. Ponderea o detinleguminoasele perene, care asigura fanuri si masa verde cu continut ridicat inunitati nutritive.

Pentru acoperirea necesarului de furaje la productia obtinuta pe

suprafetele de pajisti naturale existente si cea realizata pe terenurile cultivates-au adaugat insemnate cantitati de nutreturi concentrate si grosiere provenitedin recoltele anuale a culturilor de cereale, leguminoase pentru boabe si plantetehnice.

Resursele de nutreturi ale judetului asigura conditii optime pentru

cresterea efectivelor si productiilor animaliere la toate speciile.Efectivele de animale si pasari precum si productiile obtinute in ultimii ani

sunt sub posibilitatile pe care le ofera cadrul natural al judetului Vaslui.Ca masuri imediate si la indemana crescatorilor de animale, in vederea

revigorarii acestui sector sunt de mentionat :


30/56

30

- reconsiderarea modului de intretinere si exploatare a pajistilornaturale, tinand cont de faptul ca dupa 1990 acestea se afla intr-un declin

productiv permanent pus in special pe seama unei exploatari irationale (perioadade pasunat prelungita, incarcatura de animale/ha mai mare decat normele

stiintific admise) abandonarea lucrarilor de combatere a vegetatiei daunatoare,suprainsamantare si fertilizare ;

- concentrarea efectivelor de animale in ferme viabile in care sa seaplice tehnoligii specifice si care sa produca pentru piata cu respectareacriteriilor de biosecuritate alimentara pentru consumatorii finali ;

- folosirea insamantarilor artificiale, iar acolo unde nu este posibil amontelor naturale cu reproducatori autorizati ca metoda de presiune asupra

cresterii rapide a performantelor de productie ale efectivelor de animale ;- modernizarea si dezvoltarea exploatatiilor comerciale prin investitii

in cadru programelor de preaderare SAPARD ;- specializarea crescatorilor in cresterea speciilor de animale care ausi vor avea piata (vaci lapte, taurine la ingrasat, ovine pentru carne, porcine).


31/56

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA VASLUI

SITUATIA EFECTIVELOR DE ANIMALE DIN PERIOADA 2001-2005

Nr.crt Specificare u.m. Realizat in anul

2001 2002 2003 2004

1Bovine total, cap 62,300 63,100 74,200 77,400 78

din care: vaci+juninci cap 37,300 37,400 43,300 43,100 42

2Porcine total, cap 73,600 66,400 92,600 71,700 68

din care: scroafe cap 4,700 5,100 6,600 6,300 8

3

Ov ine+caprine total

cap 204,900 214,400 230,100 235,000 23din care oi+capre cap 158,600 175,600 193,000 187,900 20

4Pasari total cap 1,253,400 1,275,500 1,630,200 1,415,600 1,42

din care matca cap 871,400 885,200 1,057 1,046,800 1,04

5Cabaline total cap 29,470 32,900 35,000 34,100 34

din care iepe cap 5,000 5,000 6,600 11,900 12

6Iepuri cap 14,136 15,500 15,800 15,200 15

7Familii de albine cap 17,300 25,300 25,100 25,200 28


32/56

32

62.300 63.100

74.200 77.400 78.200

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

efectivebovine

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Efectivele de bovine in perioada 2001-2005

capete

73.60066.400

92.600

71.700 68.700

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

100.000

efective

porcine

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Efectivele de porcine in perioada 2001-2005

capete


33/56

33

1.253.400 1.275.500

1.630.200

1.415.600 1.425.900

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000

1.800.000

efectivepasari

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Efectivele de pasari in perioada 2001-2005

capete

204.900

214.400

230.100

235.000 235.800

185.000

190.000

195.000

200.000

205.000

210.000

215.000

220.000

225.000

230.000

235.000

240.000

efec

tiveovine

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Efective de ovine si caprine in perioada 2001-2005

capete


34/56

34

29.470

32.900

35.00034.100

34.900

26.000

27.000

28.000

29.000

30.000

31.000

32.000

33.000

34.000

35.000

efectivecabaline

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Efectivele de cabaline in perioada 2001-2005

capete


35/56

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA

SI DEZVOLATARE RURALA VASLUI

Evolutia productiilor totale si medii la produsele animaliere in perioad

Nr.

crt. Specificare u.m. Realizat in anul

2001 2002 2003 2004 2005

A. PRODUCTII TOTALE

1 Carne total,din care: to viu 19694 20618 24912 31000

bovine to viu 10290 10465 12322 14170

porcine to viu 5230 5100 5510 8500 ovine+caprine to viu 3314 3990 3410 3510

pasare to viu 860 1063 3670 4820

2 Lapte vaca hl 943867 1016800 1389465 1435000 14

3 Lapte oaie +capra hl 46915 69800 71000 87100

4 Lana To 402 414 441 445

5 Miere albine to 276 400 441 450

6 Oua consum mii buc 70800 80100 85000 96000 1

B PRODUCTII MEDII

1 Greutate medie kg/cap

bovine kg/cap 360 380 404 428

porcine kg/cap 110 122 112 120

ovine+caprine kg/cap 20 24 19 19.7

pasare kg/cap 1.4 1.4 1.8 2.3

2 Lapte vaca lt 3009 3127 3850 3990

3 Lapte oaie +capra lt 30 41 42 43

4 Lana kg/cap 2 2.3 2.1 2

5 Miere albine kg/cap 16 15.5 18 18

6 Oua consum buc 111 106 108 120


36/56

10.290

5.230

3.314

860

10.465

5.100

3.990

1.063

12.322

5.510

3.410

3.670

14.170

8.50

3

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

productia

totala

2.001 2.002 2.003 2.004

perioada

Productia totala de carne la principalele specii de animale in perioada 20

bovine porcine ovine+caprine pasare


37/56

37

943.867

46.915

1.016.800

69.800

1.389.465

71.000

1.435.000

87.100

1.452.000

89.000

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000

productiatotala

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia totala de lapte vaca si oaie in perioada 2001-2005

lapte vaca lapte oaie+capra HL

70.800

80.10085.000

96.000 115.000

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

productiatotala

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia totale de oua consum in perioada 2001-2005

MII BUC.


38/56

38

402

414

441

445 445

380

390

400

410

420

430

440

450

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productie totala de lana in perioada 2001-2005

TONE

276

400

441 450460

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia totala de miere de albine in perioada 2001-2005

TONE


39/56

39

360

110

20

380

122

24

404

112

18

428

120

19,7

471

130

20

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Greutatea medie la sacrificare in perioada 2001-2005

bovine porcineovine+caprine

1,4 1,4

1,8

2,3 2,4

0

0,5

1

1,5

2

2,5

productia

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Greutatea medie la sacrificare pasari in perioada 2001-2005

kg/cap


40/56

40

67 65

75

91 94

010

20

30

40

50

60

70

80

90

100

productiemedie

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia medie de oua de consum la gospodariile populatiei

in perioada 2001-2005

236

239

241

245

248

230

232

234

236238

240

242

244

246

248

productiamedie

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia media de oua de consum la societati si asociatii

in perioada 2001-2005

buc.


41/56

41

3009 3127

3850 3990 4000

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

productiamedie

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia medie de lapte de vaca in perioada 2001-2005

lapte vaca lt

30

41 42 43

45

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

productiamed

ie

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia medie de lapte de oaie in perioada 2001-2005

lapte oaie lt


42/56

42

16

15,5

18 18

16,5

14

14,5

15

15,5

16

16,5

17

17,5

18

productiamedie

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia medie de miere de albine in perioada 2001-2005

kg/cap

2

2,3

2,1

2 2

1,85

1,9

1,95

2

2,05

2,1

2,15

2,2

2,25

2,3

productiamedie

2001 2002 2003 2004 2005

perioada

Productia medie de lana in perioada 2001-2005

kg/cap


43/56

DIRECTIA PENTRU AGRICULTURA

SI DEZVOLTARE RURALA VASLUI

EVOLUTIA SUPRAFETELOR DE BAZA FURAJERA DIN PERIOAD

Nr.crt. Specificare u.m. 2001 2002 2003

1Suprafata totala,

din care:ha 94303 94255 94614

- pasuni ha 86693 86446 87034

- finete ha 7610 7809 7580

2Suprafata debaza furajera

cultivata inarabil,din care:

ha 16070 18782 22476

- leguminoase

perene

ha 11208 12826 13842

- alte anuale ha 4862 5956 8634


44/56

86.693

7.610

11.208

4.862

86.446

7.809

12.826

5.956

87.034

7.580

13.842

8.634

88.498

8.238

16.407

1

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

suprafata

2001 2002 2003 2004

perioada

Suprafetele de baza furajera in perioada 2001-2005

pasuni finete

leguminoase perene alte anuale


45/56

45

C.INDUSTRIA ALIMENTARA

In cadrul productiei bunurilor de consum industria alimentara are sarcinade a contribui la realizarea produselor alimentare care sa satisfaca cerintele

calitative si cantitative ale populatiei .In judetul Vaslui industria alimentara s-a dezvoltat ca o necesitate de a

prelucra produsele agricole vegetale si animale ce se obtin la nivelul judetului.

Pana in anul 1989 existau in judet 9 intreprinderi de industrie alimentaracu capital de stat , amplasate pe intreg teritoriu cu profil in domeniul productieide: lapte si produse din lapte; carne si produse din carne; bauturi alcoolice;morarit panificatie; uleiuri vegetale rafinate; zahar; legume fructe si peste.

Capacitatile de productie a acestor intreprinderi erau de: 24.300 to/ancarne taiata, 4.400 to/an preparate din carne, 2.500 to/an conserve din carne,

2.400 hl lapte/zi , 230 to/floarea soarelui /zi, 260 to/grau /zi si 100 to/paine/zi.Datorita procesului de privatizare alert al societatilor comerciale dinindustria alimentara ponderea agentilor economici privati a crescut continu,

astfel la sfarsitul anului 1998 existau 240 agenti economici, in 2003, 479, iar lasfarsitul anului 2005 s-au inregistrat 582 agenti economici care desfasoaraactivitati in toate domeniile industriei alimentare din judetul Vaslui.

Incepand cu anul 1995 in conformitate cu OG 42/1995 aprobata prin

Legea 123/1995 s-a inceput activitatea de acreditare a agentilor economici invederea obtiner ii licentei de fabricatie pentru produsele alimentare.

Activitatea de agreare a agentilor economici s-a concretizat si prin

controale tematice la nivelul judetului privind calitatea produselor fabricate sirespectarea legislatiei in vigoare privind lantul tehnologic de productie,etichetare, ambalare, depozitare, transport si desfacerea produselor.

In perioada 1995-2005 au solicitat licente 585 de agenti economici pentrucare au fost eliberate 1.124 licente de fabricatie.

Pe ramuri structura industriei alimentare din judetul Vaslui la sfarsitulanului 2005 se prezinta astfel:

1. Industria carnii

Numarul agentilor economici care desfasoara activitati in domeniulproductiei de carne si produse din carne a cunoscut o crestere permanenta , inprezent fiind 16 agenti economici .

Productia este realizata numai in sectorul privat , gradul de utilizare a

capacitatilor de productie fiind de 60% pentru abatoare de 80 % pentru preparatedin carne si 70 % pentru conserve si semiconserve din carne.

O parte din unitatile de productie ale societatilor comerciale sunt dotate cuinstalatii indigene a caror tehnicitate si fiabilitate sunt scazute ceea ce a condus

la obtinerea unor randamente scazute. O serie de unitati din industria carnii audemarat actiunile de retehnologizare si investitii pentru :


46/56

46

- modernizarea sectiei de prelucrare superioara a carnii , proiect finantatprin programul RICOP componenta de f inantare a IMM in valoare totala de

106.074 EURO la SC PRODCYP IMPEX SRL HUSI, proiect ce a fostimplementat in perioada 1.04.2004 30.09.2004.

- modernizarea abatorului de pasari proiect in valoare de 2.1 mil EUROfinantat prin program SAPARD la SC SAFIR SRL VASLUI.

Activitatea de investitii urmeaza a se continua si in anul 2006 in vederea

modernizarii fluxurilor de taiere in abatoare, a liniilor tehnologice de fabricareaconservelor si preparatelor din carne, la un numar de patru societati comerciale.

2. Industria laptelui

Laptele de vaca, capra, oaie, obtinut de la producatorii agricoli din judetul

nostru, este prelucrat in 5 societati comerciale de profil. Intrarile zilnice de laptesunt de 160 hl/zi pe judet, fata de 230 hl/zi cat erau in anul 1997. Din cantitatilereceptionate se fabrica produse lactate obtinandu-se in anul 2005 urmatoarele

produse: - lapte consum 13.030 hl; produse proaspete 979 tone, unt 56 tone,branzeturi 600 tone .

Cererea laptelui pe piata judetului este mult mai mare fata de ofertaactuala, astfel ca, unitatile de profil, respectiv SC ILVAS SA Vaslui si SC

INDUSTRIAL MARIAN SRL RASESTI, nu lucreaza la capacitate .In ceea ce priveste activitatea de retehnologizare si investitii in industria

laptelui , acestea au cunoscut o crestere prin dotarea cu instalatii complete pentru

pasteurizarea si imbutelierea laptelui , utilaje si echipamente pentru producereaproduselor proaspete la SC ILVAS SA VASLUI, unitate modernizata printr-unproiect SAPARD in valoare de 2.700.000 EURO, urmand ca pana la intrarea in

U.E. toate unitatile de productie sa duca la indeplinire programul demodernizare.

3. Industria de morarit-panificatie

Numarul agentilor economici producatori de produse de morarit s i

panif icatie a crescut an de an, in prezent fiind 280 agenti economici din careenumeram agenti sunt cu traditie si de capacitate mare: (SC IRIS COMPANYSA, SC MUNTENITA SA, SC PORUMBELUL ALB SRL, SC ENACHEMORARIT SRL HUSI).

Cererea consumului de paine in judetul Vaslui este de 160 tone/zi.Faina

necesara pentru productia de paine se obtine de catre agentii economici dinproductia proprie sau prin cumparare de la alti agenti economici.

Folosirea capacitatilor de productie in functie de asigurarea cu materiiprime si livrarea produsului finit respectiv paine si faina se face in procent de 80

% la macinis si 70 % la paine.


47/56

47

Retehnologizarea si investitiile in acest domeniu vizeaza in principaldotarea cu echipamente intensive pentru curatirea si macinarea cerealelor, utilaje

pentru eliminarea noxelor de praf din mori si modernizarea brutariilor.

4. Industria uleiurilor vegetale

In industria uleiurilor vegetale (brute si rafinate) in prezent isi desfasoara

activitatea un numar de 90 agenti economici din care: 4 societati sunt de marecapacitate si desfasoara si activitatea de rafinare a uleiurilor vegetale brute iar 86societati sunt de mica capacitate si desfasoara numai activitatea de fabricareauleiurilor vegetale brute (la rece si la cald).

Ponderea unitatilor de productie de mica capacitate este in mediul ruralunde este necesar dotarea cu instalatii si utilaje moderne care sa asigure

obtinerea produselor la nivelul de calitate propus si o igiena a spatiilor deproductie in conformitate cu normele igienico-sanitare in vigoare.In ultimii ani s-au infiintat 2 unitati de prelucrare si rafinare a uleiurilor

vegetale brute cu linii tehnologice moderne indeplinind conditiile pentruintegrarea in U.E. (SC OLEUS SRL BACANI si SC MINIPROD SRL VASLUI- unitatea de productie in localitatea Cantalaresti ) .

De asemenea SC ULEROM SA VASLUI a dotat unitatea cu o linie

tehnologica pentru fabricarea uleiurilor rafinate in valoare de 5.858.500 RONIAR SC MANDRA SA BARLAD a realizat investitii pentru retehnologizare inanul 2004 2005 in valoare de 3.205.436 RON .

5. Industria bauturilor

Plantatiile viticole sunt amplasate in mod corespunzator cu cerintelespecifice ale vitei de vie fata de factorii pedoclimatici, de aceea in raport cu

cerintele si tehnologia de cultura a altor specii, viticultura poate fi considerata omasura alternativa a cresterii eficientei economice in agricultura. In judetulVaslui, dintr-un patrimoniu viticol total de 12.171 ha se regasesc sapte maricentre viticole: Vutcani, Husi, Averesti, Murgeni, Vaslui, Iana si Tutova, ce

inglobeaza 5.442 ha plantate cu soiuri nobile, atat albe cat si rosii, ce seconstituie in materie prima pentru obtinerea predominant a vinurilor albe, dar sia vinurilor rosii sau roze.

In domeniul producerii bauturilor alcoolice de origine viticola pe raza

judetului isi desfasoara activitatea mai mult de 20 agenti economici autorizati:

SC Speed SRL, SC Podgoria SA Husi, SC Agrocomplex SA Barlad, SCCCESPerieni, SC Vinia SA iasi punct de lucru U.V. Rosiesti, SC Senator ProdimpexSRL punct de lucru Ghermanesti, SC Ana Construct Bucuresti punct de lucruValeni, SC Vinicola Averesti 2000 SA Husi, aceasta din urma fiind medaliata cu

aur la Festivalul International de vinuri Bachus 2005.


48/56

48

In campania de productie 2005 in judetul Vaslui s-au obtinut 74.963 hlvin, din care:

- vinuri obtinute din soiuri albe 59.528 hl si- vinuri obtinute din vinuri rosii si roze 15.435 hl in diferite categorii de

calitate, astfel:- vin de masa VM = 36.867 hl;

- vin de calitate cu indicatie geografica recunoscuta VSIG = 30.378 hl;

- vinuri DOC = 7.718 hl ,vinuri de o deosebita calitate ce se disting printipicitate, originalitatea trasaturilor imprimate de locul de producere, soi sitehnologia de cultura sunt vinurile cu apelativul denumire de originecontrolata DOC.

Productia DOC 2005 a judetului a fost obtinuta din soiurile Aligote,Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling, Sauvignon blanc, Merlot, Feteasca

neagra, Cabernet Sauvignon, Busuioaca de Bohotin si Muscat Ottonel, produsevinicole ale firmelor SC Podgoria SA , SC Vinia SA, SC Vincon SA, SCSenator Prodimpex SRLm SC Vinicola 2000 SA Averesti.

In scopul alinieri la cerintele impuse de UE in domeniul produceriivinurilor, agentii economic i ce desfasoara activitatea in acest domeniu au ca

prioritate dotarea unitatilor atat cu aparatura tehnica si de laborator cat mai alescu instalatii de vinif icatie performante, inca din anul 2004, SC Agrocomplex SA

Barlad si SC Speed SRL achizitionandu-si cate o linie de imbuteliere moderna.In prezent SC EMPISAL SRL VALENI deruleaza un program de

dezvoltare si modernizare a unitatii de vinificatie din localitatea Codaesti prin

program SAPARD.Totodata se fac eforturi pentru dezvoltarea bazei de materii prime prin

infiintarea de noi plantatii viticole cu soiuri productive autorizate si recomandate

conform legislatiei in domeniul vitivinicol.In legislatia viti-vinicola din UE sunt prevazute masuri de restructurare si

reconversiune a plantatiilor viticole, asadar pentru anul 2006-2007 in judetulVaslui se iau masuri pentru restructurarea a 1.070 ha vie nobila,cu un cost de27.004,33 mii lei, precum si de reconversiune a 525,48 ha cu soiuri productivesi agreate de UE, la un cost de 28.233,52 mii lei.

Precizam ca in domeniul vitivinicol legislatia este armonizata in cea maimare parte cu acquis-ul comunitar atat in ceea ce priveste modul de conservaresi exploatare a patrimoniului precum si a practicilor si tratamentelor autorizate in

producerea vinurilor.

6.Industria zaharului

Pana in anul 1997 in judetul Vaslui exista si o unitate pentruindustrializarea sfeclei de zahar unde se prelucra toata productia de sfecla de

zahar a judetului. Dupa anul 1997 unitatea a intrat sub incidenta Legii 64/1995(lichidare judiciara faliment ).


49/56

49

7. Industria de legume fructe

In judetul nostru in domeniul productiei de legume fructe isi desfasoaraactivitatea un singur agent economic SC WINK ROMANIA SRL VASLUI care

fabrica ,, suc concentrat de mere si aroma de mere, cu o capacitate de productiede 500 tone pe 24 h.

Unitatea este cu capital 100 % privat, functioneaza in regim sezonier

utilizand capacitatea de productie in proportie de 90 %.

8. Necesarul de consum si posibilitatile de asigurare

Realizarea in perspectiva a modelului de consum alimentar poate avea locatat prin cresterea veniturilor cat si prin reducerea preturilor produselor

alimentare, astfel incat ponderea cheltuielilor banesti ale populatiei pentruconsumul alimentar in total cheltuieli de consum sa se diminueze .Satisfacerea nevoilor alimentare ale populatiei depinde de existenta

disponibilitatilor alimentare si de cererea populatiei. Totodata asigurareasecuritatii alimentare are in vedere protectia sanatatii consumatorilor siurmareste obtinerea de produse agroalimentare cat mai complexe nutritional side calitate, suficiente ca volum pentru satisfacerea nevoilor populatiei .

Evolutia consumului mediu anual la principalele produse alimentare inperioada 1989-2004 in judetul Vaslui conform datelor de la D.J.S. (tabel nr.1.),arata ca dupa anul 1989 consumul a scazut . De exemplu: consumul

mediu/locuitor/an la carne si produse din carne aferent anului 1989 este de 54,6kg , in anul 2004 media consumului a scazut la 30,5 kg ,deci cu mult sub nivelulanului 1989 (consumul lunar in 1989 era de 4,55 kg carne pe persoana iar in anul

2004 de 2,55 kg/persoana). De asemenea consumul mediu/locuitor/an pentrulapte si produse din lapte este de 127,3 litri in anul 1989 iar in anul 2004 de 71,2

litri, constatandu-se o scadere a consumului de lapte si produse lactate. Laprodusele din grau si porumb se remarca o crestere a consumului mediu anual dela 124,6 kg in anul 1989 la 134,2 kg in anul 2004.


50/56

CONSUMUL MEDIU ANUALLA PRINCIPALELE PRODUSE ALIMENTARE IN PERIOADA 1989 2004 IN JU

Denumire produs 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Produse din grau-secarain echivalent faina kg.

78,6 107,9 100,4 93,0 89,9 88,9 127,2 121,2 120,0 119,8 118,9 115,0

Produse din porumb in

echivalent malai - kg46,0 65,1 72,8 85,1 92,2 91,6 22,8 24,0 24,0 24,1 26,4 23,8

Cartofi kg51,9 43,9 41,3 27,1 46,7 52,0 49,2 49,2 54,0 52,2 53,8 56,2

Legume si produse din

legume , in echivalentlegume proaspete kg

97,3 93,7 88,2 95,5 96,8 90,9 93,6 91,2 86,4 90,6 95,5 95,5

Fructe si produse din

fructe in echivalent

fructe proaspete kg

35,9 36,6 31,7 33,1 40,0 25,7 25,2 27,6 25,2 26,5 22,3 25,2

Carne si produse dincarne , in echivalent carne

proaspata - kg

54,6 53,2 53,2 54,2 50,1 43,6 40,8 30,0 28,8 27,8 28,6 26,0

Ulei comestibil litri- 9,0 7,5 7,9 9,0 8,7 10,8 9,6 9,6 10,6 10,9 11,2

Lapte si produse lactate

( exclusiv unt) , inechivalent lapte

proaspata de 3,5 % litri

127,2 162,1 157,7 141,3 139,9 105,6 69,6 67,2 67 ,2 66,2 67,9 66,8

Oua bucati243 227 197 191 181 199 168 168 169 180 180 182

Peste si produse din pestein echivalent peste

proaspat - kg

- 5,5 4,2 3,4 2,9 3,5 3,6 3,6 3,6 3,6 3,9 4,0

Zahar si produse

zaharoase in echivalent

zahar - kg

21,4 14,3 13,2 12,3 13,3 11,60 12,0 10,8 10,8 10,7 11,1 10,9


51/56

51

78,6

107,9100,4

93 89,9 88,9

127,2

121,2

120

119,8118,9

115

117,8 119,16121,3

118,6

0

20

40

60

80

100

120

140

consumm

ediu

1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003

perioada

Consum mediu anual la produse din grau si secara

kg/loc

54,6 53,2 53,2 54,2

50,1

43,6

40,8

30 28,827,8 28,6

26

24,1

29,4 30,5

0

10

20

30

40

50

60

consumm

ediu

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

perioada

Consum mediu anual la carne si produse din carne

k /loc


52/56

52

9

7,57,9

98,7

10,8

9,6 9,6

10,6 10,9

11,2

10,9

10,811

10,8

0

2

4

6

8

10

12

consumm

ediu

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

perioada

Consumul mediu anual de ulei comestibil

kg/loc

127,2

162,1157,7

141,3 139,9

105,6

69,667,2 67,2 66,267,9 66,8

71,569,8 70,2 71,2

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

consumm

ediu

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

perioada

Consum mediu anual de lapte si produse lactate

k /loc


53/56

PRETURILE PRODUSELOR ALIMENTARE DIN PERIOADA 2001-2

- lei RON

PERIOADANr

crt

PRODUSUL U.M

2001 2002 2003

1 Paine alba simpla Kg 10700 12000 17500

2 Ulei floarea soarelui Litru 29500 41500 41000

3 Zahar cristal tos Kg 15500 18000 20000

4 Carne pui cal.I

(fara cap si gheare)

Kg 58000 50000 72500

5 Lapte de vaca degresat Litru 10000 12000 12500

6 Branza telemea de vaci Kg 50000 60000 70000

7 Smantana vrac kg 40000 55000 57000

8 Oua Kg 2300 3000 4000

9 Orez preambalat kg 11000 20900 21000

10 Carne tocata (porc+vita) Kg 82200 93500 93500

11 Carnati trandafir kg 94440 96000 100000

12 Salam de vara Kg 93100 107500 109500

13 Crenvursti subtiri kg 82100 86000 90500

Ponderea cheltuielilor alimentare in total cheltuieli de consum in anul 2004 in judetul Vaslui este de 38.,5%.


54/56

Balanta principalelor resurse agroalimentare in anul 2

Nr.crt. Specificatie u.m. Necesar judet Asigurat

1 Grau pentru

panificatie

To 83.100 193.333 11

2 Floarea soarelui, soia,

rapita pentru ulei

To 83.100 82.775

3 Lapte vaca Hl 831.000 1.223.850 39

4 Carne rosieCarne alba

To 33.200 31.112

5 Fructe To 33.215 8.060

De mentionat, ca surplusul de lapte existent la nivelul judetului provine de la micii cre

parte in zone greu accesibile s i pentru care procesatorii nu sunt interesat i in prelucrarea p

(costuri mari legate de preluare si transport).


55/56

55

D. OPORTUNITATI IN DIRECTIA PROMOVARII DE NOI

INVESTITII IN SECTORUL AGRICOL

LA NIVELUL JUDETULUI VASLUI

1.Sectorul zootehnic

Dat fiind potentialul judetului in productia cerealelor pentru boabe cat si a

plantelor o leaginoase (aproximativ 500.000 to excedent) se impune valor ifcareasuperioara a acestora prin transformarea lor in productii zootehnice. De aceeaconsideram drept benefice si cu piata sigura, investitii in urmatoarele domenii:

- ferme pentru cresterea si exploatarea vacilor de lapte;- unitati specializate in producerea carnii de porc si de taurine;- ferme specializate in cresterea ovinelor pentru productia de carne;

- ferme de crestere a palmipedelor, mai ales in zonele de ape existente peteritoriul judetului;- cresterea caprinelor pentru lapte in ferme moderne, cu mecanizarea

fluxului de productie, tinand cont ca aceasta specie, dupa aderarea laUE nu va avea cote limitative in ceea ce priveste productia de lapte.

Dezvoltarea unui sector zootehnic puternic va avea ca efect imediat sirentabilizarea cu precadere a productiilor cerealiere din productia vegetala prin

crearea unei piete sigure si stabile pentru fermierii din aceasta bransa.

2.Sectorul vegetal

Acest sector ofera si el directii multiple de dezvoltare in vedereadiversificarii gamei productiilor si in special a celor care au asigurata piata. Sunt

benefice investitii in:- infiintarea de plantatii pomicole cu speciile cires, cais, prun, mar pentru

consum si pentru obtinerea sucurilor tinand cont de faptul ca plantatiileexistente au intrat in marea lor majoritate in declin fiziologic si nu mai

permit o exploatare rentabila mai mult de 5-6 ani;- investitiile in ferme viticole cu soiuri nobile pentru vin si consum

proaspat concomitent cu scaderea suprafetelor de plantatii cu viehibrida pentru ca judetul Vaslui sa atinga in viitori 10 ani suprafetele pecare le-a avut la nivelul anului 1990;

- dezvoltarea in arealele favorabile a sectorului legumicol date fiind

cerintele tot mai mari ale pietei si rata profitului in cazul aplicarii

tehnologiilor adecvate;- introducerea in cultura a plantelor tehnice (sfecla de zahar, canepa si

inul pentru fibra, tutunul) concomitent cu micsorarea suprafetelor depaioase si in special a porumbului;

- data fiind configuratia reliefului ( dealuri inalte si cu pante pronuntate)se impune atat pentru valorificarea acestor suprafete cat si pentru


56/56

56

combaterea eroziunii solului, inf iintarea de plantatii forestiere,singurele capabile sa dea o folosinta economica si cu influente benefice

asupra factorilor pedoclimatic i pentru o suprafata de aproximativ65.000 ha;

- marirea suprafetelor cultivate cu rapita, avand in vedere ca Romania,conform cerintelor Uniunii Europene si potrivit HG nr.1844/2005

privind promovarea utilizarii biocarburantilor, trebuie sa produca 5.75%

bicombustibil pana la 31.12.2010.

3.Industria de prelucrare

Deschiderea Romaniei catre pietele externe in cadrul Organizatie iMondiale a Comertului, dar si perspectiva aderarii la Uniunea Europeana,

conduc la necesitatea adaptarii la cerintele internationale privind siguranta sicalitatea alimentelor si, respectarea principiilor generale de igiena adoptate lanivel international. De altfel si reglementarile nationale atat din domeniul

sanatatii, cat si al productiei de alimente si al protectiei consumatorilor obliga inacest sens.

In contextul celor de mai sus, cat si pentru valorificarea superioara lanivelul judetului a productiilot agricole se impune ca o necesitate imediata

demarare a investitiilor in urmatoarele directii:- capacitatea de prelucrare in domeniul legumelor si fructelor, ramura a

industriei alimentare fara reprezentativitate la nivelul judetului;

- retehnologizarea unitatilor de morarit si panificatie;- modernizarea unitatilor de procesarea laptelui, a abatoarelor si a

capacitatilor de procesare a carnii;

- dotarea cu utilaje moderne a unitatilor de vinificatie;- dezvoltarea capacitatilor de procesare a produselor traditionale;- achizitionarea de utilaje pentru fermierii din productia vegetala.

program de administrare agricola vaslui

Documents

coasta iasilor si pana

valea morii si pana

est a trii si

o regiune intinsa incepand