TRATAREA ŞI EPURAREA APEI

IMPORTANŢA APEI

Esenţială vieţii pe Pământ

IMPORTANŢA APEI

stă la baza existenţei biosfereimediu de viaţă pt. plantele şi organismele

acvaticeare energie cinetică şi potenţială utilizabilă

pentru om şi necesară naturiiprincipalul agent de modelare al reliefuluiagent de răcire în tehnică dar şi în natură

IMPORTANŢA APEI

materie primă în economiecale de transport (cel mai ecologic şi

eficient energetic) pt. ambarcaţiuni dar şi pt. subst. dizolvate

mijloc de igienă pt. spălat , pt. diluat şi îndepărtat poluanţi

agent terapeutic (băi, cure de ape minerale)

elementul central al climei prin capacitatea de înmagazinare şi transport a căldurii solare

Importanţa apei

ESTE CEL MAI IMPORTANT ŞI DE NEÎNLOCUIT ALIMENT PENTRU OM.

FUNCŢIILE APEI

socialăeconomicăecologicărecreativ-sportivă

şi curativăetică promoţională.

! efecte

distructive

Funcţia socială

Apa reprezintă un indicator al calităţii vieţii.

Securitate Bunăstare

FrumuseţeSănătate

Funcţia socială

Element indispensabil vieţii

Bunăstarea unei naţiuni se măsoară şi în cantitatea de apă utilizată

Sursă nesecată de

inspiraţie

! Factor generator de conflicte

internaţionale, un factor cheie al

securităţii unui stat

Funcţia economică

Materie primă

Auxiliar de neînlocuit

Mijloc şi cale de transport

Purtător de energie

Element de răcire

Irigaţii

Funcţia ecologică

Pe Terra nici un organism nu poate trăi

fără apă

Susţinerea ecosistemelor şi a

biodiversităţii

Ecosistemele – esenţiale pt.

civilizaţie

!• ecosistemele nu au numai valoare intrinsecă asigură omenirii servicii vitale.• gospodărirea durabilă necesită luarea în considerare a principiului managementului ecosistemic şi participativ

CONCEPTE:

Funcţia culturală

OMCIVILIZAŢIE

APĂ

Uşă deschisă spre cultura poporului

În trecut – oamenii au avut nevoie de apă, în

viitor apa are nevoie de oameni

!

Funcţia recreativ-sportivă şi curativă

Funcţia etică

Funcţia promoţională

Efecte distructive

?Adevărat sau fals:

AVEM DESTULĂ APĂ POTABILĂ

Resursele de apă pe glob

2/3 din Terra (vol. aprox. 1370 mil. km3)

Resursele de apă pe glob

97,4% apă sărată

2,6% apă dulce

0,3% UTILIZABILĂ

99,7% NEUTILIZABILĂ

Distribuţia rezervelor de apăOceane

97%

Atmosferă 0,01%

Râuri, lacuri şi mări interioare

0,141%Umiditatea solului0,0012%

Apă subterană 0,4 – 1,7%

Gheţari şi calote glaciare1,725%

Asigurarea resurselor de apă

Apă dulceApă dulce Apă dulce uşor accesibilăApă dulce uşor accesibilă

Biota0,0001%

Biota0,0001%

Râuri0,0001%

Râuri0,0001%

Vapori de apă din atmosferă

0,0001%

Vapori de apă din atmosferă

0,0001%

Lacuri0,0007%

Umiditatea solului

0,0005%

Apă subterană0,592%

Apă subterană0,592%

Gheţari şi calote glaciare

1,984%

0,014%0,014%

Resursele de apă pe glob

Nr. oamenilor care au nevoie de apă s-a dublat în ultimii ani.

1,1 miliarde people oameni nu au acces la apă potabilă (aprox. 20% din populaţia lumii)

Nr. oamenilor care au nevoie de apă s-a dublat în ultimii ani.

1,1 miliarde people oameni nu au acces la apă potabilă (aprox. 20% din populaţia lumii)

Resursele de apă pe glob

Se estimează că până în 2025, 75% din populaţia globului nu va avea apă sigură şi curată.

Se estimează că până în 2025, 75% din populaţia globului nu va avea apă sigură şi curată.

Resursele de apă pe glob

70%

8%

22%

AGRICULTURA INDUSTRIE MENAJER

Utilizarea apei

% D

IN A

PA

UT

ILIZ

AT

A

POLUAREA APEI

Poluare şi poluanţiTipuri de poluareEfecte ale poluării

Poluarea apelor – definiţii

„modificarea componentelor naturale sau prezenţa unor componente strǎine, ca urmare a activitǎţii omului şi care provoacǎ prin natura lor, prin concentraţia în care se gǎsesc şi prin timpul cât acţioneazǎ, efecte nocive asupra sǎnǎtǎţii, creazǎ disconfort sau împieteazǎ asupra diferitelor utilizǎri ale mediului la care aceasta putea servi în forma sa anterioarǎ” (Conferinţa Mondialǎ O.N.U. asupra mediului, 1972).

Poluarea apelor – definiţii

Poluarea apei – orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală, în scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea

Poluant

factorul care produce fenomenul de poluare, cel care genereazǎ disconfort sau are acţiune toxicǎ asupra organismelor, care degradeazǎ componentele biotopului, provocând dezechilibre ecologice.

sunt elemente ale mediului înconjurǎtor, existente în mod natural sau introduse de cǎtre om în timpul activitǎţii sale.

Factori poluanţi - clasificare

Originea (provenienţa) lor: naturali; antropogeni (artificiali);

Natura lor: fizici (particule solide, radiaţii ionizate, emisii masive

de energie, zgomote etc.); chimici (derivaţi ai multor elemente chimice, diverse

substanţe chimice de sintezǎ); biologici (anumite specii de plante, animale şi mai

ales microorganisme) ;Starea de agregare:

lichizi; gazoşi; solizi.

TIPURI DE POLUARE

Dupǎ originea poluanţilor: naturală artificială.

Poluarea naturală

se datorează surselor de poluare naturală

Poluarea naturală - Exemple:

în urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor existente în aceasta (erupţii vulcanice)

se produce la trecerea apei prin roci solubile (când apa se încarcă cu diferite săruri),

ca urmare a dezvoltării excesive a vegetaţiei şi vieţuitoarelor acvatice etc.

Poluarea artificială

se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice, nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.

Tipuri şi surse de poluare a apei

Surse punctiformeSurse punctiforme

Surse difuzeSurse difuze

CalitaCalitattea apeiea apeiCalitaCalitattea apeiea apei

Calitatea apeiCalitatea apei

BunăBună 8-98-9

ODOD (ppm) (ppm) lala 20˚C 20˚C

Uşor Uşor polupoluaattăă

ModeratModeratpolupoluatăată

TareTarepolupoluaattăă

GravGravpolupoluaattăă

66,,7-87-8

44,,5-65-6,,77

SubSub 4 4,,55

SubSub 4 4

Surse punctiforme şi difuze de poluare

SURSE DIFUZE

Străzi urbane

Dezvoltări suburbane

Staţii de epurare

Locuinţe rurale

Agricultură

Industrie

Zootehnie

SURSE PUNCTIFORME

TIPURI DE POLUARE

controlată (organizată) necontrolată (neorganizată).

Poluarea controlată

se referă la cea care provine din ape uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate în anumite puncte, stabilite prin proiecte.

Poluarea necontrolată

provine din surse de murdărie care ajung în corpul de apă receptor pe cale naturală şi de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie.

Exemple: deşeurile animale, produsele petroliere din zonele de

extracţie a ţiţeiului, gunoaielor etc.

TIPURI DE POLUARE

normală accidentală reprezintă categorii de impurificare, folosite

deseori pentru a defini grupuri de surse de ape uzate.

Poluarea normală

provine din surse de poluare cunoscute, colectate şi transportate prin reţeaua de canalizare la staţia de epurare sau direct în receptor.

Poluarea accidentală

rezultă, de exemplu, ca urmare a dereglării unor procese industriale când cantităţi mari (anormale) de substanţe nocive ajung în reţeaua de canalizare, defectării unor obiecte din staţia de epurare sau a unor staţii de preepurare etc.

Deşeuri consumatoare de oxigen (deşeuri organice)

Deşeuri patogene (microbi patogeni)NutrienţiDeşeuri petroliereDeşeuri toxice (chimicale, metale grele,

deşeuri radioactive)SedimenteDeversări de ape calde

Principalele materii poluante

Principalele materii poluante

Materiale anorganice - baze, acizi, săruri anorganice, amoniac, fosfaţi, etc.

Metale grele - Cr, Hg, Ni, Cu, Cd etc.Produşi secundari de dezinfecţie -

trihalometaniAlte substanţe periculoase – compuşi

organocloruraţi etc.Factori fizici - turbidita, culoare,

temperatură etc.

Deşeuri organice

Materie organică moartă descompusă şi consumată de bacterii aerobe care necesită oxigen pentru a trăi

de origine naturală (vegetală şi animală) de origine artificială,

reprezintă pentru apă poluantul principal. CBO este cantitatea de oxigen utilizată

pentru descompunerea bacterianăCBO mare, asociat cu un grad ridicat de

materie organică degradată în apă, reduce O pentru alte organisme

Poluarea apelor de suprafaţă – Curba SAG a oxigenului

Nutrienţi

Cantităţi excesive: cauzează probleme de sănătate în apa potabilă; stimulează creşterea excesivă a plantelor acvatice rezultă concentraţii scăzute de OD

Poluarea lacurilor - eutrofizarea

Deversare de ape uzate municipale netratate

(nitraţi şi fosfaţi)

Compuşi cu N(trafic şi industrie)

Deversare de ape municipale epurate(treaptă primară şi secundară:

nitraţi şi fosfaţi)

Deversare de Detergenţi ( fosfaţi)

Scurgere naturală(nitraţi şi fosfaţi)

Scurgeri de îngrăşământ organic(nitraţi, fosfaţi şi amoniu)

Dizolvarea de NOx(combustie internă maşini şi cuptoare)

Scurgeri şi eroziune (agricultură,

minerit, construcţii,şi utilizare a terenului deficitară)

Scurgeri de pe străzi,Gazon şi construcţii (nitraţi şi fosfaţi)

Poluarea lacurilor şi depăşirea capacităţii de suport

Rainbow smelt1.04 ppm

Zooplancton0,123 ppm

Fitoplancton0,0025 ppm

Apă0,000002 ppm

Pescăruş124 ppm

Peşte 4,83 ppm

Ouă pescăruş124 ppm

Magnificarea biologică

Magnificarea biologică

Substanţele toxice

organice sau anorganicenu pot fi reţinute de instalaţiile de tratare a

apelor şi o parte din ele pot ajunge în organismul uman, provocând îmbolnăviri.

câteodată chiar în concentraţii foarte mici, pot distruge în scurt timp flora şi fauna receptorului.

Substanţele radioactive

Radionuclizii, radioizotopii şi izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai periculoase substanţe toxice.

Evacuarea apelor uzate radioactive în apele de suprafaţă şi subterane prezintă pericole deosebite, datorită acţiunii radiaţiilor asupra organismelor vii.

Efectele lor asupra organismelor depind atât de concentraţiile radionuclizilor, cât şi de modul cum acestea acţionează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai periculoase.

Poluarea termică

caracteristică apelor calde de la termocentrale şi de la unele industrii, aduce numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă şi industrială şi împiedică dezvoltarea florei şi faunei acvatice.

Datorită creşterii temperaturii apelor scade concentraţia de oxigen dizolvat, viaţa organismelor acvatice devenind dificilă.

Peşti sufocaţi

OD scăzut Populaţie piscicolă scăzută

Lanţ alimentar alterat

Poluarea termică

Microorganismele

ajunse în apa receptorilor, fie că se dezvoltă necorespunzător, fie că dereglează dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor vii.

cele provenite de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale, sunt puternic vătămătoare, producând infectarea emisarului pe care îl fac de neutilizat.