proect pentru tic

8/13/2019 Proect Pentru TIC

1/53

Alcoolul, cofeina, cocaina,

drogurile istoria i efectele lorasupra organismului


2/53

Alcoolul

Cofeina

Cocaina

Droguri


3/53

Alcoolul


4/53

Istoria Bauturilor Alcoolice

Bauturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inca dintimpuri stravechi.

Exista consemnari ale folosirii acestora de catre vechile civilizatii incadin anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului isi are originea in Orientul

Mijlociu, unde vita-de-vie dadea roade fara ingrijiri speciale.Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vita-de-vie, considerandu-l si prima persoana care s-a imbatat.

In orasul sumerian Nippur berea si vinul erau folosite ca bauturitonice in scop medical, si inca din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioaseale vechilor egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care seconsumau bauturi alcoolice si care durau zile de-a randul.


5/53

Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fiprimul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale. Estede asemenea interesant de stiut faptul ca un faraon ce a trait acumaproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic.

In Grecia betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeuDionysos (zeul vitei-de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr.,consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vietii de zi

cu zi. Grecii erau insa destul de inteligenti pentru a remarca faptul ca,desi vinul poate crea o stare placuta, poate, de asemenea, sa-l determinepe un individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut, sauchiar sa-si iasa din minti. Filosofi greci, cum fi Socrate sau Platonrecomandau cumpatarea si incriminau abuzul de alcool. Oricum se stie ca

sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat aflandu-sesi Alexandru cel Mare, despre care se crede ca ar fi murit in timpul uneipetreceri la varsta de 33 de ani, dupa ce cucerise intreaga lume cunoscuta.


6/53

Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fiprimul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale. Estede asemenea interesant de stiut faptul ca un faraon ce a trait acumaproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic.

In Grecia betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeuDionysos (zeul vitei-de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr.,consumarea bauturilor alcoolice devenise o parte importanta a vietii de zi

cu zi. Grecii erau insa destul de inteligenti pentru a remarca faptul ca,desi vinul poate crea o stare placuta, poate, de asemenea, sa-l determinepe un individ sa faca lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi facut, sauchiar sa-si iasa din minti. Filosofi greci, cum fi Socrate sau Platonrecomandau cumpatarea si incriminau abuzul de alcool. Oricum se stie ca

sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat aflandu-sesi Alexandru cel Mare, despre care se crede ca ar fi murit in timpul uneipetreceri la varsta de 33 de ani, dupa ce cucerise intreaga lume cunoscuta.


7/53

E posibil ca betia pe scara larga sa fi dus la caderea Babilonului, inanul 539 i.Hr. Persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival pe

cand toti locuitorii erau beti.Romanii au fost familiarizati cu vinul de catre greci, si, desi ei au

cucerit Imperiul Grec, ei au fost de fapt cuceriti de cultura greaca, de zeiilor, si de dragostea grecilor pentru consumul vinului. Romanii autransformat sarbatorile bahice (Dionysos a devenit Bachus, in latina) in

manifestari de o amploare necunoscuta la acea vreme, caracterizate prinexcese alimentare si de alcool, orgii sexuale, ceremonii religioase stranii,crime ritualice.

Consumul bauturilor alcoolice era raspandit printre reprezentantiiclaselor superioare si printre conducatorii Imperiului Roman, vanzarea si

folosirea acestora ajungand pana in Spania, Franta, Germania, si InsuleleBritanice. Pe masura ce luxul, avaritia si ambitia au condus spre declinulRomei, lacomia si bautura i-au aruncat pe imparati in decadenta simoarte.


8/53

Crestinismul a ajutat la instaurarea unei pozitii moderate fata deconsumul de bauturi alcoolice, dar, chiar si atunci, vinul a devenit unaspect important in anumite ritualuri religioase, gasindu-si victimeprintre preoti.

Astfel, bauturile alcoolice s-au extins de la o tara la alta, fiindtransformate in functie de tipul de fructe existent si de gusturilelocuitorilor: vodka obtinuta din cartofi in Rusia, whiskey, bere, gin, coniacin Europa, berea in Insulele Britanice, saki in Japonia, soma in China,chica si pulque in America de Sud, romul in Insulele Caraibe.In sfarsit, oricine are acces (si o anumita preferinta) la bauturile alcoolice.


9/53

DEPENDENTA DE BAUTURI ALCOOLICE

Faptul ca alcoolul este un dar al zeilor este o credinta persistenta de-a lungul secolelor. Alcoolul a fost considerat tamaduitor al bolilor, untonic pentru sanatate, un intaritor in caz de tristete sau depresie, si onecesitate in ritualurile religioase. Doar abuzul era incriminat, iarbetivii, cei care abuzau de darul lui Dumnezeu, erau priviti ca niste

pacatosi.Alcoolul a fost acceptat in timp ce alcoolicii sau cei ce abuzau de

alcool erau priviti ca alcatuind o nefericita minoritate de persoane cu opersonalitate slaba, victime ale propriei lor lipse de tarie.

In 1956, la mai mult de douazeci de ani dupa infiintarea Alcoolicilor

Anonimi,Asociatia Medicala Americana a recunoscut alcoolismul cafiind o afectiune ce creeaza dependenta, desi fusese caracterizata astfelinca din secolul al XIX-lea.


10/53

Exista doua tipuri de afectiuni raportate la alcool: alcoolismul de tip

gamma, si cel de tip delta. Comuna ambelor tipuri este toleranta,ceea ce se refera la faptul ca organismul devine din ce in ce mai putinexpus efectelor consumului sustinut de alcool, si adaptareametabolismului, ceea ce presupune faptul ca organismul isi modificaprocesele metabolismului pentru a le adapta prezentei alcoolului. Ambeletipuri duc la dependenta fizica si simptome specifice.

Alcoolicul de tip gamma manifesta din momentul in care incepe sabea, o incapacitate de a controla cantitatea de alcool consumata, fiindu-ispecifica si alternanta de perioade de mare consum de alcool si perioadede abstinenta.

Pe de alta parte, alcoolicii de tip deltasunt de obicei incapabili sa se

abtina de la consumul de alcool. Ei beau, in general, cantitati mai mici dealcool decat cei de tip gamma si sunt astfel mai treji, dar consumulacestor bauturi continua intreaga zi.


11/53

Exista si alte teorii.Una este aceea ca alcoolicii sunt victime ale bolii si ca viitorul le va

rezerva serioase complicatii. Aceasta teorie este acceptata pe scara larga,dar nu se sustine deoarece nu toti alcoolicii trec prin aceste etape sau nucomporta caracteristicile bolii. Nu explica, de asemenea, de ce uniialcoolici sunt capabili sa renunte definitiv la baut. Un timp a fost la modao anumita teorie ce incerca sa explice alcoolismul, sustinand ca alcooliciisufera de tulburari de personalitate, si ca aceasta ar fi cauza excesului dealcool. Expertii au fost de acord cu faptul ca nu exista ceva asemanatorpersonalitatii unui alcoolic, dar problemele existente inaintea creariidependentei vor influenta insanatosirea individului si vor determinareintrarea in societate a acestuia. Unii cercetatori sustin ca alcoolismul sebazeaza pe un comportament dobandit/ invatat, astfel ca alcoolicii ar

trebui sa invete sa-si controleze consumul de alcool, renuntarea completanefiind necesara. Nu este luata aici in calcul posibilitatea ca intr-adevardependenta de alcool sa aiba la baza mecanisme psihice. Este acceptat pescara larga faptul ca abstinenta de la alcool este singura cale practica ceajuta alcoolicul sa se reintegreze.


12/53

O teorie mai complicata fata de aceste studii teoretice este ceanumita teoria holistica, care afirma ca alcoolismul este un mod de viata,

influentat de interactiunea cu oameni, locuri si evenimente. Atatstudiile, cat si teoria holistica tind spre a afirma ca alcoolismul este maidegraba un obicei prost, nu o boala ci o consecinta a tensiunilor internesau externe ce exercita asupra individului. Teoria holistica chiarrecunoaste faptul ca tratamentul aplicat ar trebui sa includa o dieta

corespunzatoare, antrenamente fizice, dezvoltarea unor abilitati socialesi formarea unui sistem de asistenta sociala.Adevarul este ca alcoolismul este termenul folosit pentru a descrie

cea mai severa formade abuz de alcool si variaza in functie de greutatea fiecarui individ si in

functie destarile psihice si psihologice.Comportamentul acloolicului este anormal, corpul ei sau al lui

reactionand slab la stimuli.


13/53

EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI

Alcoolul afecteaza corpul in doua feluri: intra in contact cu gura, esofagul, stomacul, si intestinele unde are oactiune iritanta si anestezianta (cauzand lipsa senzatiei de durere cusau fara pierderea constiintei), doar 20 din cantitatea de alcool ingerata este absorbita in stomac,

restul de 80 este absorbit prin peretii intestinali direct in sange,ajungand in fiecare celula a corpului.Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul

este sa incetinesca functionarea celulelor si a organelor pana cand ajungsa isi defasoare activitatea cu mult mai putina eficienta.

El afecteaza creierul intervenind in activitatea centrilor carecoordoneaza echilibrul, perceptia, vorbirea si gandirea. Producedificultati in vorbire si erori in procesul de gandire.


14/53

Mai sunt afectati centrii coordonarii, aparand astfel simptomeleclasice: mersul impleticit, cazaturile, ajungandu-se pana laimposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in mana.

In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul

duce la disparitia inhibitiilor.Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte acreierului care ne ajuta sa ne controlam comportamentul este scoasa dinfunctie sau se relaxeaza excesiv astfel incat emotiile devin exagerate.

Daca se consuma indeajuns de mult alcool persoana va adormi

sau, in cazuri extreme, va intra in coma.


15/53

Consumarea alcoolului in cantitati mari mareste riscul aparitiei

cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui, si al esofagului,probabil datorita actiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesulde alcoolului includ inflamarea ficatului , hepatita, ciroza sicancerul ficatului.

Lipsa acuta de anevrina (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord,

combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid in tesuturi).Alcoolul mareste riscul aparitiei bolilor de inima, ainfarcturilor si determina cresterea presiunii sangelui.Alteafectiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita,neurita (afectiuni nervoase) si ulcerul digestiv.

Persoanele care consuma alcool in cantitati prea mari au sanse maimari decat altele sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie.Sansele aparitiei dementeisunt de asemenea mult crescute.


16/53

Pe termen scurt organismul se poate adapta efectelor negativeproduse de alcool. Dar dupa ceva vreme el devine incapabil sa isi maipastreze echilibrul si vor face aparitia efecte dezastruoase. Este tot ceea ce

poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Daca dupa oo oarecare perioada se renunta la alcool, efectele negative aparute pot sadispara. Daca aceasta perioada se prelungeste insa prea mult pot sa aparatransformari ireversibile.

Alcoolul poate produce sterilitatesi tinde sa incetineasca

dezvoltarea fatului, la fel cum o face cu functiile celulelor si organelor.Poate determina disfunctionalitati structurale si functionale, chiarretardarea. Aceste disfunctionalitati, cunoscute sub numele sindromulalcoolului la fat, conduc la dezvoltarea incompleta a membrelor,diformitati faciale si dezvoltarea anormala a creierului, ceea ce da nasterela dificultati de ordin intelectual si motor.

Experienta a demonstrat ca riscul avortului spontan este mult maimare la femeile care consuma alcool in exces, ca si cel al nasteriunor copii subdezvoltati sau cu dereglari comportamentale.Acesticopii se dezvolta mult mai incet decat cei ai mamelor care practicaabstinenta.


17/53

Cofeina


18/53

ISTORIA COFEINEI

Plantele ce detin cofein s-au dezvoltat datorit ridicatei protectiifat de actiunea bacteriilor, ciupercilor si insectelor.Cofeinainhib actiunea bacteriilor si a ciupercilor si cauzeaz

sterilitate anumitor insecte, sczand numrul acestora. In plus, cofeinaptrunde in sol si inhib cresterea buruienilor, ceea ce poate duce ladistrugerea plantelor respective. Plantele ce detin cofeinproduc siinmagazineaz cofein in seminte de cafea, departe de propriile locatiipentru divizarea celulelor, tocmai pentru a se feri de efecteleotrvitoare/nocive ale acesteia.

Cele mai multe plante ce contin cofein au fost descoperite sifolosite inc din Epoca de Piatr, adic aproximativ acum 600.000-

700.000 de aniin urm. Acei oameni mestecau semintele, scoarta sifrunzele mai multor plante si asociau probabil consumul de plante cecontineau cofein cu modificrile de comportament si stare.


19/53

Cafeaua era probabil cultivat si consumat pentru a inlaturaoboseala, a stimula vigilenta si a imbuntti starea de spirit. La inceput eposibil s fi fost consumat sub form de past sau chiar boabe,siabia mult mai tarziu s-a descoperit c prin introducerea in apa fierbintese pot obtine rezultate sporite.

Ceaiul a fost folosit drept butur fierbinte si utilizat ca medicament.

Insemnrile arat c in China se folosea inc de acum 4.700 de ani si aptruns in Japonia alturi de alte aspecte de ordin cultural in jurul anului600 d.Hr., ins a trebuit s trec 700 de ani pentru a intra definitiv in

viata de zi cu zi a japonezilor.Acestia numesc ceaiul ch`a, iar chinezii t`e (se pronunta tai).

Comerciantii germani au adus cu ei ceaiul, si in ciuda costului ridicat, s-arspandit rapid in intreaga Europa.


20/53

Ceaiul era foarte popular in coloniile Americii, si pentru a-si intristatutul de mare putere colonial, Guvernul britanic instituie o tax

special pentru acesta (alaturi de alte cateva articole). Ca rezultat al acesteitaxe, colonistii au boicotat importul de ceai si au inceput s foloseascsubstituenti, in special cafea. Boicotul a degenerat intr-o revolutie in datade 16 decembrie 1773, cand un grup de revolutionari deghizati in indieniau ptruns pe trei dintre navele englezesti ce detineau ceai si au vrsatcotinutul (342 lzi de ceai) in Golful Boston. Acest incident faimos inistoria Americii, cunoscut sub numele de The Boston Tea Party, o dat curepresaliile ce au urmat din partea Guvernului britanic, a ajutat ladeclansarea Revolutiei Americane.

Primele insemnri referitoare la cafea au fost descoperite in nistedocumente din secolul al X-lea, de provenient arab. Pe de alt parte,

exist dovezi c inc din secolul al VI-lea cafeaua era cultivat siconsumat in Etiopia. O legenda arab povesteste c un tanr pstor decapre, a descoperit virtutile stimulente ale tufelor de cafea cand caprelesale au mancat din acestea si au devenit foarte zburdalnice.


21/53

Boabele de cafea mai erau mestecate inc in Africa secolului al

XIX-lea. La inceput arabii au creat un vin prin zdrobirea boabelor decafea si fermentarea sucului obtinut. La inceputul secolului al XI-lea eiau inceput s foloseasc boabele pentru a obtine o bautur cald,numit qahwah.

Pe msur ce consumul de cafea s-a rspandit, oamenii au adecvatfeluritelor limbi aceast denumire, devenind caf, kaffe, koffie,coffee. Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea germanii plantau cafea ininsula Java. In urmtorii 50 de ani, francezii, apoi englezii aveauplantatii in coloniile din Caraibe. Cultivarea cafelei s-a rspandit in

America Central si de Sud, si la inceputul secolului al XIX-lea Braziliadepsea Indonezia si devenea principalul exportator de cafea.

Pe la 1860, in Statele Unite se consumau trei sferturi din productiamondial de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind dinBrazilia.


22/53

UTILITATEA MEDICALA A COFEINEIS-a demonstrat c actiunea cofeinei asupra organismului uman

este una de crestere a ritmului respirator prin stimularea aceleiprti a creierului responsabil cu nivelul dioxidului de carbon dinsange.

Cofeina poate mri ritmul respirator prin consolidarea actiuniidiafragmei,care este principalul muschi implicat in procesul de

inspiratie si expiratie. Un studiu a aratat faptul c aceasta mai poate fifolositoare si celor cu afectiuni pulmonare, care au probleme respiratorii.Pacientii astmatici au probleme respiratorii datorit canalelor bronhicecomprimate. Medicamentul numit teofilin a fost indelung folosit intratamentul astmului deoarece dilata canalele bronhice si usurarespiratia. Recent, un studiu a demonstat faptul c si cofeina are acelasiefect. Cu toate acestea, doza necesar (echivalent cu aproximativ noucesti de cafea pentru o persoan de talie medie), produce efectesecundare nedorite: tremur si lipsa de echilibru.


23/53

Pe lang efectele benefice in afectiunile respiratorii, cofeina poate fi

folosit cu succes si inprovocarea respiratiei la nou-nscutii care auinsuficient respiratorie. Consumat o dat cu hrana obisnuit,cofeina creste ritmul de convertire a hranei in energie.Consumatintre mese, produce un transfer al grsimilor din depozitelecelulare ctre fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie.

Cofeina este, asadar, un ingredient obisnuit ce nu necesitprescriptie medical.Cofeina este des inclus in preparate prescrise demedic sau in cele care nu necesit prescriptie medical pentru durerilede cap si in alte analgezice, probabil pentru a contracara efecteledepresive ale medicamentelor existente in aceste retete.Cofeina a fostfolosit si in cazuri de infertilitate, deoarece creste mobilitateaspermatozoizilor. Oricum, cantitatea folosit pentru a obtine acest efecteste foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute.


24/53

DEPENDENTA DE COFEINA

Din punct de vedere tehnic, drogul este o substant folosit s previnori s vindece o afectiune, sau s augumenteze starea bun fizic saumentala a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuriiar aceasta poate rspunde la toate aceste solicitri, dar pan la un anumit

punct.Cofeina este cel mai popular drog din lume.Desi cofeina este o

substant chimic ce poate fi folosit in scopuri medicale sau nu, ea estefolosit mai adesea fr prescriptie medical, pentru efectele sale asuprastrii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt

cunoscute sub numele de droguripsihoactive. Heroina, cocaina,marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive.


25/53

Cofeina pura este un praf alb cu gust amar ce se aseamn cuamidonul. Este solubil in procentaj moderat in ap la temperaturacorpului omenesc, si usor solubil in apa incalzit. A fost pentru primadat extras din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dandu-i-se numele detheina. Curand dup aceasta s-a descoperit si faptul c proprietatea dea modifica starea de spirit si comportamentul se datoreaz tocmaicofeinei si in cazul cafelei si in cel al ceaiului. Dup ceai si cafea, cea maiimportant surs de cofein o reprezint buturile nealcoolice, apoicacaoa si ciocolata. Ultima surs important este in prescriptia de

medicamente si a medicamentelor fr prescriptie.Persoanele care consum in mod regulat cantitti mari de cafea (mai

mult de cinci cesti pe zi) realizeaz adesa c organismul lor s-a adaptatacestor cantitti, astfel c si toleranta la aceast substant creste;rezultatul este c ei trebuie s mreasc si consumul pentru ca substanta

s mai aib efect stimulator.Pe de alt parte, dac unii renunt la consumul de cafea pentru untimp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse,cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorat dependentei lorfizice si mentale fat de acest drog.


26/53

EFECTELE COFEINEI ASUPRA ORGANISMULUI

Afirmatiile conform crora cofeina stimuleaza activitatea sistemuluinervos central - creierul si mduva spinrii se bazeaz pe foarte putineinformatii ale sistemului in sine.Existenta acestui stimul se bazeaz maimult pe aparitia efectelelor drogului asupra strii si comportamentului, sise presupune c activitatea creierului este afectat intr-o anumit

msur. Observatiile fcute asupra creierului animalelor arat cprezenta cofeinei intensific activitatea celulelor de la suprafatacreierului (ceea ce se asociaz unui complex de senzatii si unui anumitcomportament), si a structurilor mai adanci (asociate instinctuluisi emotiei).

Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activittii au aratat

prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim siscurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma uneiactivitati extenuante.


27/53

O performant redus se inregistreaz, ins, in cazul activitatilor in care estenecesar o coordonare foarte bun si o fermitate a miscrilor mainilor. Cofeinaafecteaz coordonarea motorie,ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a

mainilor, uneori numit agitatiile cafelei. Cercetrile pornite de la ipoteza caceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente.

In plus este evident faptul cbutul a cateva cesti de cafea nu il poate facepe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt s conduc o masin. De faptcofeina il poate face cu att mai periculos, deoarece adancirea simturilor il poateface pe acest potential sofer s cread c poate face lucruri crora reactiile si

perspicacitatea lui slbite nu le poate face fat. In loc s fie somnoros si inofensiv, eleste vigilent si periculos.

Desi consumarea cafelei produce reactii diferite,in general aceia care suntmari consumatori de cafea dorm mai putin decat ceilalti, unii dintre eiputand suferi de anumite forme de insomnie sau de o proasta dispozitiematinal.Cafeua creste tensiunea arterial si mreste numrul de bti ale inimii.

Desi modificrile survenite nu sunt mereu semnificative, cresterea tensiuniiarteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme in acestsens. S-a demonstrat, de asemenea, c exist o conexiune si cu accelerarea ritmuluirespirator, ceea ce le este folositor celor care au afectiuni pulmonare sau respiratorii


28/53

Consumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretat instomac, dar reduce, pe de alt parte actiunea prin care stomacul isigoleste continutul in intestinul subtire. Cofeina incetineste, de

asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, ins oaccelereaz in intestinul gros.Toate aceste efecte pot duce latulburri digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau alintestinului subtire.

Pe lang efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua si

ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbtie a anumitorsubstante nutritive.Duplicarea ADN-lui este un proces foarteimportant in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datoritsimilitudinii cu anumite prti critice ale codului genetic, poate interferacu acest proces dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acestlucrupoate duce la tumori, cancer si malformatii genetice si devine demaxim important in cazul sarcinilor si poate duce sau contribuie lamalformatii sau dificultati la nastere.

Desi evidenta nu este concludent, este mai intelept s folositicofeina cu atentie si moderat pe prioada sarcinii.


29/53


30/53

ISTORIA COCAINEICu mult timp n urm cocaina era extras din planta de coca, iar frunzele erau

mestecate de ctre amerindienii peruani si cei din diferitele tri ale Americii de Sud.Folosirea acestor frunze este anterioar timpului istoric cunoscut, astfel ca tot ceea

ce stim este n ntregime derivat din surse arheologice. Urmele descoperite n oalele dinAmerica de Sud demonstreaz faptul cmestecatul frunzelor de coca era un fapt culturalnc dinaintea aparitiei Imperiului Incas, cu aproximatie n jurul anului 3.000 .Hr., si cefectele acestora asupra strii de spirit si asupra comportamentului erau foarte multapreciate de ctre indieni.

Planta era considerat a fi un dar al zeilor si era folosit n timpul ritualurilor

religioase, nmormntrilor si a altor situatii speciale.n momentul aparitieispaniolilor, n secolul al XV-lea, Imperiul Incas era n declin. n aceast perioad frunzelede coca nu mai erau folosite dect de ctre clasa conductoare sau doar n scop ritualic.La nceput spaniolii au ncercat s-i avertizeze pe amerindieni cu privire la folosireaacestora, deoarece le considerau o barier n calea convertirii la crestinism. Mai trziu adevenit o modalitate de recompensare a bstinasilor pentru munca acestora.n

acest fel ei puteau obliga o important fort de munc s lucreze n conditii grele, laaltitudini nalte, n minele lor de aur si argint. Frunzele de coca, laolalt cu ceaiul, cafeauasi tutunul au fost aduse n Europa de ctre exploratori n secolul al XVI-lea, dar spredeosebire de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare chiar nainte de secolul al

XIX-lea. Acest fapt se poate datora si deteriorrii frunzelor n timpul cltoriei, ceea ce leslbea mult efectul.


31/53

n1862Albert Niemann reuseste s extrag dintr-o substantcristalin derivata din frunzele de cocao form pur de cocain.Cocainaera extrem de pretuit n deceniile opt si nou ale secolului al XIX -lea, si

multe figuri proeminente ale momentului recomandau utilizareaterapeutic a cocainei. Papa Leon al XII-lea, Sigmund Freud, Jules Vernesi Thomas Edison aprobau n anul 1888 folosirea cocainei, a buturiiCoca-Cola ce continea n mod natural cocain, si se recomanda singur cafiind "butura care nltur obosela". (ntre timp Coca- Cola a nlocuitcontinutul de cocaina cu cofein).

nainte de anul 1960 cocaina nu era intens folosit n Statele Unitedect printre animatorii din localuri si cntretii de jazz. Utilizareadrogului a fost interzis, att n domeniul medical ct si n scop recreativ

ncepnd din anul 1914. Nativii din Anzi folosesc nc frunzele de cocapentru efectul stimulant. Adesea ei le amesteca cu scrum si var si se spune

c pot merge zile ntregi fr s le fie foame sau s se simt obositi.Totusi, utilizatorii au un mers sovielnic, dintii le sunt acoperiti

de un strat verzui, au insomnii incurabile si o stare generala deapatie.


32/53

UTILIZARILE MEDICALE ALE COCAINEIPentru a resimti o senzatie cum ar fi cea de durere, informatia trebuie s trec de

la un nerv la altul sub form de impulsuri pan ajunge la creier, unde este procesat

si interpretat ca atare. Cocaina inhib aceast transmitere a informatiei,comunicarea intre terminatiile nervoase fiind astfel imposibil. Lista afectiunilorconsiderate a fi vindecabile cu ajutorul cocainei, lista alctuit de personalittimedicale ale deceniilor opt si nou ale secolului al XIX-lea, este cu adevaratimpresionant si las s se inteleag faptul c planta de coca este un drog miraculoscare poate vindeca orice, inclusiv sifilisul.

In 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calittile de potentialanestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost sustinutcu trie de ctre Freud, acesta cptand astfel de informatii asupra subiectului dinprospectele firmelor farmaceutice in cre se afirma c drogul poate fi folosit intratarea dependentei de morfin si alcool. Freud nu credea c si cocaina poateprovoca dependent. Desi drogul era bine vzut in acele timpuri, de la sfarsitul

secolului, a inceput s devin evident faptul c folosirea lui poate avea urmridezastruoase. Intr-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prietenapropiat al lui Freud, dependent de morfin. Freud isi tratase prietenul cu cocain, sidevenise chiar el insusi dependent de aceasta. In mai putin de un an el a inceput ssufere de o intoxicatie si in scurt timp a decedat. Freud nu a putut renunta laconsumul de cocain vreme de cativa ani. Dar si el si altii au inceput s scriedespreefectele dezastruoase ale consumului de droguri.


33/53

Devenise evident faptul c planta decoca putea fi un bun anestezic, inspecial in cazurile de chirurgie

ocular, dar efectele secundare erauatat de neplcute incat folosirea sa afost scoas in afara legii de ctre cele

mai multe guverne.


34/53

DEPENDENTA DE COCAINAPentru a produce efectele specifice, cocaina poate fi introdus in corp prin

prizare, inghitire sau injectare.

Doar cocaina pur se poate fuma.In afar de America de Sud, unde aceasta se mestec si este absorbit prin

peretii bucali, mucoasa stomacal si intestinal, cocaina este cel mai desfolosit sub form de pudr.Acest praf este rapid absorbit prin toatemembranele cum ar fi mucoasa bucal, cile nazale si tractul gastrointestinal.

Praful este forma cea mai des folosit a drogului si pentru c este astfel mult

mai usor de trecut granitele unei tri decat ca frunze. In ideea cresteriiprofiturilor, cocaina hidroclorid este amestecat cu zahar sau cu altedroguri,expunand astfel consumatorul la efectul altor substante necunoscute sipotential periculoase. Cea mai popular form de utilizare a cocainei este, in zilelenoastre, priza. In cateva secunde apare o senzatie de amortire in interiorulnasului, care dureaza aproximativ cinci minute. Dup aceasta se initiaz o starecrescand de euforie si energizare, apoi un moment culminant ce dureaz zece-douzeci de minute, apoi descreste. In dorinta lor de mentine acest punctculminant, utilizatorii continu s prizeze drogul cam la fiecare treizeci deminute, pan cand cantitatea de drog disponibil se epuizeaz.


35/53

Consumatorii experimentati sau care utilizeaz frecvent cocaina, si-oadministreaz intravenos. Senzatia, foarte puternic, se produce intr-uninterval de unu, dou minute si se diminueaz dup aproximativ treizeci

de minute; ca si in cazul prizei, utilizatorul isi va injecta din nou drogul,in functie de cantitatea disponibil.

Cocaina se fumeaz in Peru, Ecuador, Columbia si Bolivia unde segseste mult mai usor sub aceast form. Efectele produse prin fumatulpastei de cocain sunt de mai scurt durat, si, uneori consumatorii ei

fumeaz timp de cateva ore. Din 1985, pasta de coca nu a mai fostimportat de Statele Unite pe scar larg, dar deoarece procesarea brut apastei este mai ieftin decat producerea clorhidratului de cocaina, situatiase poate schimba.

Cei ce consum cocaina declar c folosirea drogului este multmai important decat hrana, sexul, prietenii, familia sau locul demunca. Principala lor problema este cum s inlture efectele neplcuteale lipsei drogului, si numai acest lucru ne-ar putea convinge s nu ilfolosim.


36/53

EFECTELE COCAINEI ASUPRA CORPULUI

OMENESC

Cocaina are un efect anestezic datorit interferentei sale intransmiterea informatiilor de la o celul nervoas la alta. Folosit altdatca anestezic local in chirurgia ocular, s-a descoperit c afecteazcorneea si are si alte efecte secundare nedorite.

Cocaina este un potential vasoconstrictor, ce ingusteaz (sau

contract) vasele de sange. De asemenea accelereaz respirati simreste temperatura corpului, induce starea de vom. In doze mritese pot produce o stare de tremur si convulsii.Aceste efecte destimularepot rapid s conduc la un colaps al sistemului nervoscentral, care poate duce la randul lui la insuficienta respiratorie si/sau

stop cardiac, si intr-un final la moarte. Dup expuneri frecvente la efectelecocainei anumite arii ale sistemului limbic (grup de structuri ale creieruluilegate de emotivitate si motivatie) sunt mult mai sensibile la un tip deconvulsii similare epilepsiei.


37/53

Cocaina produce o puternic pierdere a apetitului, ceea ce duce la

o sever pierdere in greutate si la dezechilibru alimentar. De asemeneaconduce si la aparitia insomniilor.

Efectele cocainei asupra psihicului includ in mod obisnuitparanoia,delirul de persecutie, halucinatiile vizuale, auditive si tactile,cresterea numrului de acte irationale, nervozitatea, neincrederea,

depresia si lipsa motivational.Datorit solicitrii sporite a inimii din timpul consumului de cocain,

persoanele cu probleme cardiace, cum ar fi hipertensiunea, sau ceicu probleme cardiovasculare, sunt mult mai expusi unortraumatisme fatale.

Exist rare cazuri de hemoragii cerebrale(sangerri in interiorulcreierului) datorate unei mriri acute a presiunii sangvine.


38/53

Dac este administrat intravenos, seringile nesterile pot cauzainfectii si boli.Aceste afectiuni pot include hepatita B, otravireasangelui, inflamarea inimii si a valvelor sale, si, bineinteles, S.I.D.A.

Fumatul pastei de cocain produce grave complicatii:bronsita, tuse

persistent, imagine neclar, disfunctii ale circulatiei pulmonare.Folosire frecvent si vicioas a cocainei duce la depresie, anxietate,iritabilitate si la alte boli psihice mentionate anterior.

In ciuda faptului c este posibil ca folosirea continu a cocainei s nureduc efectele neplcute ale renuntrii la drog, dependentilor le estefoarte greu s renunte, atata vreme cat il pot obtine cu usurint.


39/53

Droguri


40/53

CONSUMUL DE DROGURI

1. Consid erat i i generale

Drogurile de diverse tipuri au fost consumate din totdeauna deadulti; de cteva decenii folosirea lor este asociat cu negativismul

tinerilor care se rzvrtesc mpotriva ordinii stabilite si sunt n cutarede experiente. Aceste fenomen implic n general un numr relativrestrns de persoane sau anumite zone geografice, totusi n uneleregiuni a luat proportiile unei epidemii.

Vrsta medie a toxicomanilor a sczut, iar politoxicomania a devenit

obisnuit.


41/53

2. Clasi f ic area drogu ri lor

OpiaceePrototipul acestui grup este morfina, principalul component activ al

opiumului. Morfina poate fi transformat n heroin (diacetilmorfinsaudiamorfin) printr-un procedeu chimic relativ simplu. Alte opiacee suntmethadona, pethidina si dipipanona.

Aceste substante suprim durerea, au efect euforizant si induc odependent fizic, cu fenomene de sevrajn caz de suprimare brusc.

Deprimante ale SNCAcest grup de substante cuprinde barbituricele (amobarbital,

fenobarbital etc.), benzodiazepinele (diazepam etc.) si o multitudine desedative de sintez si hipnotice.

Aceste substante creazsomnolent si sedare sau o relaxare agreabil,

dar pot adesea s induc si o dezinhibare, cu pierderea controluluicomportamentului dobndit. De obicei apare dependent numai n cazuldozelor mari, utilizate timp ndelungat.


42/53

Stimulante ale SNCCocaina este principiul psihoactiv al frunzelor de coca. Ea produce un sentiment de

veselie si diminu senzatia de oboseal si de foame. Se poate prezenta ca si past de coca saupreparat modificat chimic pentru a permite prizarea prin inhalare (acesta genereaz odependent puternic).

Si alte substante de sintez produc aceleasi efecte ca si cocaina, de exemplu amfetaminele(dexamfetamina, levamfetamina) si substantele nrudite (phenmetrazina, methylphenidate),comercializate la un moment dat pentru tratamentul obezittii.

Cocaina, amfetaminele si celelalte substante de sintez pot produce o excitatie puternicsi o reactie psihoticde scurt durat. Aceste substante au potential de a induce dependent,

iar sevrajul se manifest prin oboseal si depresie. Amfetaminele sunt fabricate ilegal la scarmare sub form de sulfat de amfetamin (numit simplu "sulfat" de ctre consumatori).Milioane de oameni consum ceai si cafea care contin cafein (ceaiul contine si

teobromin). Ea actioneazca un stimulant, nlturnd oboseala, dar modul de actiuneasupra organismului este diferit de cel al cocainei si amfetaminei. n general ele produc ousoardependent si simptomele de sevraj se reduc la dureri de cap si oboseal.

Khat-ul este un drog larg utilizat n trica Etiopia, Somalia, Yemen, care provine din

frunzele de Catha edulis. Principiile lui active sunt cathina si cathinona a cror actiune estesimilar cu a amfetaminelor . Khat produce o stimulare a SNC, fiind utilizat pentru a favorizacomunicarea si pentru eliberarea de tensiunea emotional. Printre efectele nedorite se numrinsomnia, constipatia si gastrita.


43/53

HalucinogeneleAcest grup cuprinde LSD-ul (dietilamina acidului lisergic), mescalina

etc. Acesti produsi induc fenomene psihologice foarte complexe, ca deexemplu experiente transcedentale "de detasare", halucinatii si alte

tulburri de perceptie. Alte substante

Canabisul este denumirea generic dat mai multor produse dincnep indian dintre care cea mai important este tetrahidrocanabinol-ul sau THC; marihuana, kif, ganja desemneaz frunzele sau

inflorescentele uscate, iar hasisul rsinaplantei. Canabisul actioneazcaun depresor ntr-o oarecare msur, dar poate avea de asemenea efectehalucinogene.

Substantele volatile precum anestezicele, lacurile, diluantii, vopselelepentru picturi etc. cnd sunt inhalate pot avea anumite efecte depresoare

si anesteziante, dar pot produce si tulburri de perceptie.Kava, nucile de betel (contin arecolin), phenciclidina (produs desintez) n doze mici produc efecte conjugate de betie si anestezie, iar ndoze mari ele pot antrena aparitia tulburrilor de perceptie, halucinatii siunele reactii psihotice.


44/53

3. Cauzele consumului de drogu r i

Tendintde experimentare, curiozitate Presiunea grupului Disponibilitatea drogului

Personalitatea si mediul social (drogul poatereprezenta un mod de evadare dintr-o realitate dur) Mass-media (anumiti idoli ai tinerilor, careconsum droguri, beneficiaz de o larg publicitate)


45/53

4. Riscuri pentru sntate

Riscurile pentru sntate variaz n functie de tipul de drog, modul de

administrare si statusul afectiv, fizic si nutritional al consumatorului. Riscul ce-l comport utilizarea drogului a fost accentuat, ntr-omanier spectaculoas de propagarea infectiei cu HIV, pentru cei care-siadministreaz drogul prin injectare si mpart ntre ei acele si seringilecontaminate.

Consumul cronic de opiacee poate produce afectare hepatic,infectii si afectiuni neurologice. Dependenta de opiacee, n special deheroin, se asociaz cu mortinatalitate, retard de crestere fetal simorbiditate neonatal.

Supradoza este cauza principal de deces prematur dar mai exist sialte cauze ca socul anafilactic, septicemia, endocardita, hepatita si violenta

cu o crestere a nivelului sinuciderilor.Benzodiazepinele sunt tranchilizantele cele mai frecvent folosite.

Chiar si la doze terapeutice, anumite benzodiazepine ca lorazepam-ul sioxazepam-ul, pot induce obisnuintsi fenomene de sevraj.


46/53

Decesul n cazul drogurilor deprimante ale SNC poat s apar nurma administrrii accidental sau voluntar (suicid) a unei supradoze. ncursul crizelor de sevraj, cu gravitate mare, pot apare convulsii si o stare

de ru epileptic care de asemenea punviata n pericol. S-a avansat ideeaca un consum prelungit de sedative poate antrena schimbri depersonalitate, n special n cazul benzodiazepinelor (diazepam,clordiazepoxid); de asemenea s-a demonstrat c benzodiazepinelealtereaz memoria si vigilenta.

n cazul stimulantelor consecintele observate asupra snttiidepind de modul de administrare a produsului, dar si de frecvent si doz.Fenomenele obisnuite produse de acestea sunt insomnia, scderea ngreutate, halucinatiile, psihoza paranoidsi crizele cardiace. n cazuladministrrii i.v. a amfetaminelor poate s apar deces prin stop cardiac,accidente cerebrovasculare, precum si prin complicatii (septicemie) caurmare a injectrii. Psihoza amfetaminiceste principala maladiepsihiatric legat de folosirea acestor droguri; aceast psihoz nu aparesistematic si e reversibil n perioada de abstinent.


47/53

Morbiditatea si mortalitatea asociate cocainei sunt mai crescute ncazul produsului injectabil fat de prizare. n cazul unui supradoze poateapare deces prin stop cardiac sau hemoragie cerebral.

Principiile active ale khat-ului (cathina si cathinona) au propriettisimilare amfetaminelor, dar sunt mai putin stimulante si toxice.

Halucinogenele (cel mai folosit este LSD) induc n special psihozacut, eventual psihoz cronic, stri depresive precum si simptomeneurologice (convulsii sau tulburri de perceptie). Anumiti consumatori

rmn ntr-o stare psihoticsi comportamentul lor nu se distinge de cel alunui schizofren cronic. Moartea poate surveni accidental sau prin suicidatunci cnd consumatorul se gsestesub influenta halucinogenului.

Morbiditatea legat de abuzul cronic de canabis apare ca rezultat alobiceiului de a-l fuma, efectele fiind similare cu cele ale tutunului. Efectele

canabisului asupra proceselor hormonale, imunologice, de reproduceresunt insuficient demonstrate (si numai pe experiment animal). Psihozaconsecutiv prizrii canabisului este reversibil si apare la mai putin de 1%din consumatori.


48/53

Substantele utilizate prin inhalare pot produce moarte subit prin

fibrilatie, depresie respiratorie, asfixie. De asemenea, n caz de inhalareprelungit apar leziuni hepatice si renale precum si afectarea mduveiosoase.

Abuzul de droguri cauzeaz si alte tipuri de problemecomportamentale si sociale: suicidul, accidentele, absenteismul,

delicventa etc. Toxicomanii cronici au tendinta de a-si abandona familia,scoala si au un cerc de prieteni unde consumul de droguri este foarterspndit. De cele mai multe ori, printiilor sunt ei nsisi tributarialcoolului si tranchilizantelor. Deoarece consumul de droguri este ilegal,utilizatorii si furnizorii sunt direct sau indirect implicati ntr-o retea dedelicvent si posibil de violent (datorit sumelor de bani pe care leprocur comertul ilicit cu droguri). Este un motiv din cauza cruianumerosi tineri recurg la crime si prostitutie pentru a-si cumpra drogul.


49/53

5. Msuri de prevenire si combatere Control asupra producerii si distributiei produselor farmaceutice Control asupra productiei, comercializrii sau folosirii anumitor

droguri Pedepse aspre pentru cei care fac comert ilegal cu droguri si mai alespentru cei care incit un minor s-si procure sau s utilizeze droguri Msuri educative

- Informarea tinerilor asupra riscurilor farmacodependentei. n acest

scop la nceputul fiecrui an scolar se vor organiza cursuri destinateprofesorilor pentru a-i pregti s lupte, n mediul scolar, mpotrivatraficului si folosirii ilicite de droguri. Pe parcursul anului scolar, profesorii

vor organiza conferinte obligatorii pentru elevi si facultative pentru printi.Pentru a avea efect, msurile de prevenire trebuie s fie axate pe grupa de

vrst cea mai expus. Unul din modurile de determinare a vrsteivulnerabile const n a se raporta la statisticile asupra vrstei primei doze.Cum aceste statistici variaz foarte mult n functie de tar, regiune si drogfiecare tar/regiune trebuie s determine care este vrsta primei prize npopulatia respectiv si stabilirea modului de informare tinerilor.


50/53

Studierea conditiilor psiho-sociale care pot duce la o instabilitate, oinadaptare cu o conduit asocial si antisocial, precum si elaborarea de

programepentru rezolvarea acestor probleme.Depistarea precoce a celor care folosesc droguri; exist unele indicii carepot sugera consumul:schimbarea brusc a comportamentului;treceri fr motiv de la veselie la tristete, uneori chiar agresivitateneobisnuit;pierderea apetitului alimentar;pierderea gradat a interesului pentru scoal, munc, hobby-uri, sporturi,prieteni;stri de somnolent si apatie necaracteristice;disparitia banilor sau a unor obiecte de valoare din cas;

pete neobisnuite, mirosuri ciudate pe piele sau mbrcminte;schimbarea grupului de prieteni, precum si tendinta de tinuire a acestor"prieteni".


51/53

Tratament si readaptare pentru consumatorii cronici; cuprinde trei

etape distincte: Dezintoxicarea este n general consecutiv unei crize si are ca scop

dezobisnuirea toxicomanului. Astzi se utilizeaz mai multe metode,dintre care unele fac apel tot la un drog (methadona pentru sevrajulopiomanilor, tinctur de opium si clorpromazin, neuroleptice majore,

pethidin), iar altele se bazeaz pe sevraj brutal. Reinsertia socialurmrestes redea individului motive de a-si reluaactivitatea social anterior. Se actioneazpe dou planuri: asupraindividului ntr-un cadru institutionalizat si asupra anturajului. Deexemplu, exist centre de ajutor pentru reinsertie, programe n institutii

etc.


52/53

Post-cura are ca scop ajutarea individului de a-si cresteadaptabilitatea necesar pentru a nu recdea n universul drogurilor.

Exist numeroase formule: vizite regulate n centre de ajutor pentrureinsertie, psihoterapie individual sau de grup.Ideal ar fi ca programul de tratament s includ toate aceste trei

etape. n realitate din lipsa resurselor, att umane ct si financiare, multeprograme nu depsescstadiul de dezintoxicare.

Este indispensabil s tratezi toxicomanii la debut, nainte cadependenta s devin o obisnuintprofund ancorat n caracterul unuiadult care si-a desvrsitformarea.

Pentru a fi eficace, programele interesnd sevrajul trebuie s sederuleze ntr-o atmosfer de cooperare ntre medic si pacient. Estezadarnic s impui un scenariu arbitrar adolescentului; el apartine unui

grup de vrst ncptnatsi aceast ncptnaredetermin adesea unrefuz total dac un adult vrea neaprat s-i impun regulile sale.


53/53

proect pentru tic

Documents