proect inlay.overlay marcautan victor

Download Proect Inlay.overlay Marcautan Victor

Post on 10-Oct-2015

3 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

1

Preparatii intracoronare: preparatii pentru incrustatiile ocluzale

Preparaiile intracoronare realizate n vederea confectionrii unor incrustaii sunt indicate n tratamentul leziunilor coronare pentru restaurarea morfologiei si funciei afectate de procese carioase sau fracturi. Ele reprezint o altemativ a obturaiilor plastice, dar au i unele indicaii specific protetice.

Restaurarile cu ajutorul incrustaiilor presupun o deosebit acuratee in toate fazele clinice si tehnice. Orice eroare, de la prepararea cavitii i pn la cimentare poate compromite actul terapeutic. Incrustaiile nu tolereaz aproximaiile. Insuccesele si imperfectiunile sunt mai evidente decat la obturatiile plastice.

Premergator unei preparaii pentru o incrustaie, examenul local, diagnosticul i modul de tratament sunt decisive. Astfel o serie de factori pot influenta preparaia:- lungimea coroanei clinice;- particularitatile morfologice ale suprafetei ocluzale, ale suprafetelor proximale, vestibulare si orale;- poziia dintelui in arcad;- raporturile ocluzale cu dinii antagoniti,- raporturile cu dinii vecini;- relaiile cu esuturile moi parodontale;- statusul parodontal;- extinderea si localizarea leziunii carioase;- probleme legate de fizionomie;- vitalitatea pulpei.

Examenul radiografic completeaza examenul clinic, oferind relatii suplimentare cu privire la raporturile procesului carios cu camera pulpara, marimea camerei pulpare, starea parodontiului de sustinere.

Pebaza datelor culese se stabileste diagnosticul ce se refera la topografia leziunii, intinderea m suprafata si profunzime, starea pulpei etc. Coroborand datele culese la examenul dintelui cu statusul bucal se stabileste indicatia de tratament, legata de obiectivele urmarite, tehnicile ce se vor folosi, tipul si modalitatea concreta de preparare.

CONCEPTE DE BAZA IN PREPARAREA CAVITATILOR PENTRU INLAYDela inceput trebuie sa precizam ca preparatiile pentru incrustatii difera n functie de tipul si materialul din care acestea sunt elaborate.Diversificarea preparatiilorpentru receptarea unei incrustatii s-a facut in paralel cu lansarea unor materiale si tehnologii noi. Uncomposit-inlay'sau oincrustatie integral ceramicacare se fixeaza printr-un procedeu de gravaj acid dublu' necesita un alt tip de preparatie decat oincrustatie metalica.Initial se vor prezenta etapele de preparare ale dintilor pentru realizarea incrustatiilor, dupa criteriul topografic si, ulterior dupa materialul din care sunt confectionate.

Spre deosebire de obturatii, carese insera n stare plastica in cavitati retentive, incrustatiile se confectioneaza in laborator si sunt cimentate n cavitatea preparata.Particularitatile restaurarilor rigide fata de cele plastice impun unele diferentieri in prepararea cavitatilor la nivelul peretilor si marginilor, pentru a realiza forma de retentie si inchiderea marginala.Cavitatile pentru inlay se prepara cu pereti divergenti dinspre centru spre exterior Unghiul de divergenta (b) al peretilor cavitatii preparate pentruincrustatii. Bisectoarea unghiului reprezinta axa de insertie. Fiecare dinpereti descrie un unghi (a) cu axa de insertie

Aceasta forma este o conditie fundamentala pentru indepartarea machetei de ceara (amprentei) si inserarea restaurarii rigide. Peretii axiali vor forma cu seul cavitatii un unghi obtuz, asigurand o divergenta de 5-6. Acest unghi de divergenta, apropiat de paralelism, asigura retentia restaurarii in cavitate si n acelasi timp faciliteaza insertia ei. Unghiul de divergenta nu va depasi 10. Conform principiilor biomecanice, pierderea retentivitatii este disproportionat de mare cu fiecare grad de crestere a unghiului de divergenta.Pe langa unghiul redus de divergenta, in retentie intervine si lungimea peretilor cavitii. n cavitatile superficiale divergenta peretilor va fi minima, pentru a imbunatati forma de retentie si rezistenta. La cavitatile profunde divergenta peretilor va fi mai mare pentru a usura inserarea si adaptareaincrustatiei in cavitate. Aceste variabile sunt legate de rolul frictiunii in retentie.

Frictiunea se realizeaza intre peretii cavitatii si metal (retentie intracoronara) sau intre metal si peretii preparatiei (retentie extracoronara), cum se intampla in prepararile slice' la cavitatile de clasa a II-a.Atat retentia intracoronara cat si cea extracoronara variaza in functie de unghiul de divergenta si suprafata de contact la nivelul peretilor. Indiferent de unghiul format divergenta peretilor trebuie sa fie vizibila cu ochiul liber.Tendinta de a prepara pereti paraleli, pe langa faptul ca nu este justificata, creaza dificultati. Adaptarea inrustatiei este mult mai greoaie si exista riscul fracturarii peretilor.Toate muchiile marginale (unghiul format intre peretii cavitatii si suprafata dentara) trebuie bizotate. Incrustatia nu trebuie sa facaj onctiune cap la cap' cu zona periferica, deoarece exista riscul dizolvarii cimentului m fluidul bucal. Aparitia unui hiatus intre incmstatie si peretii cavitatii poate duce la aparitia de carii secundare si pune sub semnul intrebarii evolutia in timp a restaurarii.

Bizotarea smaltului se face in unghi de35^15pe o suprafata de 0,5-l mm, cuprinzand jumatate din grosimea lui.Prin bizotare (inclusiv la pragul gingival) inchiderea marginala se imbunatateste pe doua cai:suprapunerea a doua suprafete conformate in inclinat;marginea subtire de metal, care prezinta rezistenta si maleabilitate, poate fi brunisata perfectand inchiderea marginala si protejand astfel stratul de ciment.

Finisarea marginilor de smalt si a peretilor cavitatii are o importanta mai mare decat la obturatiile plastice. Adaptarea marginala corecta si retentia frictionala nu se pot realiza decat atunci cand suprafata machetata sau amprentata este neteda.

PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE OCLUZALEPrepararea cavitatilor ocluzale pentru incmstatiile metalice nu se deosebeste mult de cele pentru obturatii plastice m ceea ce priveste conturul marginal, forma de rezistenta si exereza dentinei ramolite. Vor fi ilustrate doar deosebirile: conformarea peretilor cavitatii si a unghiului dintre pereti si suprafata dintelui (muchia marginala).

Retentia este direct proportionala cu adancimea cavitatii si invers proportionalacuunghiul de divergenta. Imaginile ilustreaza corelatia dintre cele doua variabile. n prima schema peretii cavitatii sunt mult prea divergenti. Inlay-ul turnat dupa tiparul 1 cavitatii poate fi inserat pe multiple axe cuprinse intre liniile AB si CD.n a doua schita peretii AX si CY sunt paraleli, exista o singura axa de insertie care este paralela cu peretii, dar in portiunea AB si CD exista inca multiple axe de insertie.Imaginea a treia este ilustrativa pentru retentia optima: un singur ax de insertie a incrustatieipetoatalungimeaperetilorVarianta a patra completeaza ideea precedenta, subliniind importanta lungimii insertiei. Cavitatea ABCD este mai putin retentiva decat cavitatea mai profunda XBDY, desi divergenta peretilor este aceeasi la ambele cavitati.Reprezentarea schematica a axei de insertie.

Unghiul muchiei marginale:unghiul format de peretii cavitatii cu suprafata dintelui este de obicei de 90-95. Se bizoteaza un unghi de 45. Bizoul va cuprinde jumatate din grosimea smaltului Preparareacavitatiiocluzalese realizeaza cu o freza cilindro-conica aplicand-o initial la nivelul unei fosete de pe suprafata ocluzal. Dupaces-a inceputexcizia, operatiunea se continua de-a lungul santului, Central al suprafeei ocluzale. Se includ apoi npreparare toate anturile existente la nivelul suprafetei ocluzale, realizand cavitatea cu o adancime de aproximativ 1,5 mm si o latime de aproximativ 1 mm. Se va evita lezarea crestelor marginale. Apoi se va netezi peretele pulpar.Frez cilindro-conic

Extensiile moderate de la nivelul santurilor vestibulare si orale, cat si aspectul specific de coada de randunica' la capatul mezial, respectiv distal al cavitatii preparate sunt relevate in figura a. Urmeaza apoi bizotarea muchiei marginale cu un instrument diamantat in forma deflacara si finisarea cu o freza din carbura de tungsten de aceeasi forma.(b)

Etape ale prepararii unei cavitati pentru o incrustatie ocluzala: a- prepararea cavitatii ocluzale; b - prepararea bizoului ocluzalab

Aceasta schem reprezinta schema unei preparari pentm o incmstatie metalica ocluzala pe un molar mandibular cu mentionarea functiilor biomecanice indeplinite

Schema prepararii cavitatii pentru incrustatie ocluzala1. Bizou ocluzal: integritate marginala.2. Perete vertical: retentie si stabilitate. 3. Perete pulpar: rezistenta.

16

PREPARATII PENTRU INCRUSTATIILE PROXIMO - OCLUZALE Inrustatiile proximo-ocluzale se indica lapremolari sau molarice prezintacarii de marime redusa sau obturatii anterioarecare reclama o restaurare ce cuprinde doua suprafete: meziala si ocluzalasaudistala si ocluzala.Incrustatia se confectioneaza din materiale mai rezistente (aliaje, ceramica, mai rar materiale compozite).

Prepararea cavitatilor ocluzale pentru inlay nu se deosebeste de prepararile pentru obturatii plastice m ceea ce priveste conturul marginal, forma de rezistenta si exereza dentinei ramolite. Deosebirile se refera la conformarea peretilor cavitatii si a unghiului dintre pereti si suprafata dintelui (muchia marginala).Peretii axiali vor forma cu seul cavitatii un unghi obtuz, asigurand o divergenta de 5-6. Unghiul format de peretele cavitatii cu suprafata dintelui este de obicei de 90-95. Se bizoteaza un unghi de 45.

Prepararea cavitatii de retentie se realizeaza cu o freza cilindro-conic