1. Metodologie cadru de descriere a ofertei turistice din mediul rural

Scopul principal al acestei lucrări este construirea unor metodologii cadru de descriere a ofertei agroturistice pentru a oferi proprietarilor de pensiuni posibilitatea evaluării individuale a potenţialului turistic, ţinând cont de oferta, cerere, concurenta si tendinţele pieţei. Aceasta ii va ajuta sa stabileasca un anumit teritoriu in care se va face implementarea proiectului de dezvoltare a turismului prin produse agroturistice adecvate.

Acest teritoriu poate acoperi intreaga suprafata a unui judeţ, sau chiar suprafata limitrofa. Aceasta nu inseamna ca evaluarea poate fi facuta fara o expertiza externa: care poate fi necesara cand este efectuat un studiu al pietei la o scara mare. Astfel, diagnosticarea, ultima etapa a stadiului de evaluare ar trebui realizata colectiv, de catre actorii locali si experti autorizaţi. Ceea ce contează este strategia ulterior aleasa prin colaborare si dialog, intre populaţie, actorii locali, si consultanţii externi.

Acest îndrumar este un "vade-meacum" al evaluării potenţialului turistic local care descriu: analiza forţei turistice la nivel local; analiza cererii turistice; analiza tendinţelor pieţei; analiza concurentei; diagnosticarea potenţialului turistic (analiza punctelor forte si a punctelor slabe); un anumit număr de metode împrumutate in principal din domeniul marketingului cum ar fi metoda TECDEV (o adevărata sursa de instrumente pentru procesul de evaluare); etc

Numai printr-o evaluare completa, ţinând seama de oferta, cerere, concurenta si tendinţele pieţei, se poate confirma daca intr-un teritoriu exista intr-adevăr un potenţial de dezvoltare a turismului care sa atragă si sa justifice investiţiile.

Pe langa faptul ca poate scoate in evidenta potentialul turistic al unui teritoriu, evaluarea face posibila depasirea unor neajunsuri si evitarea unor erori, ca de exemplu:

- evaluarea greşita a potenţialului turistic poate duce la o supradimensionare a proiectului, cu efecte negative asupra proiectului, asupra mediului (poluare, deteriorarea habitaturilor naturale, etc.) si asupra activităţii economice a respectivei zone (dependenta, creşterea costurilor (cheltuielilor, îndatoriri fata de autoritatile orasenesti)

- intelegerea greşita a caracteristicilor si trasaturilor specifice ale teritoriului pune piedici in dezvoltarea originalitatii ofertei turistice aflate in competitie cu alte regiuni turistice

1

- absenta unei aprecieri a caracteristicilor clientilor si a tendinţelor pieţei compromite dezvoltarea produselor turistice in functie de cerere.

Deoarece nu poate furniza informatii in intregime exacte asupra prospectelor actuale de dezvoltare, evaluarea corecta a potenţialului turistic al unui teritoriu, constituie o baza foarte buna in luarea deciziilor de catre comisiile de dezvoltare, permitandu-le acestora sa minimalizeze riscurile unor investitii nerentabile.

1.1. Caracteristicile ofertei de produse turistice în spaţiul rural

În crearea unui produs turistic şi agroturistic trebuiesc stabilite dinainte obiectivele, precum şi activităţile şi serviciile ce vor compune produsul turistic şi agroturistic oferit funcţie de potenţialul zonei. Pentru aceasta prezentăm în continuare o structurare teoretică a activităţilor în funcţie de obiectivul urmărit (tabel nr. 1):

Tabel nr. 1 Activităţi şi servicii turistice şi agroturisticeACTIVITĂŢI TURISTICE ŞI AGROTURISTICE

Turism rural Agroturism

Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

1 2

ACTIVITĂŢI1. Centre de interpretare 2. Vizite educative destinate grupurilor şcolare

3. Vizite organizate 4. Vizite libere însoţite de informaţii 5.O zi la fermă 6. Vânătoare şi pescuit la o crescătorie 7. Fermă de echitaţie GĂZDUIRE 1. Casă ţărănească 2. Rezidenţă turistică 3. Casă de vacanţă 4. Fermă pedagogică 5. Camping 6. Bungalouri 7. Cabane turistice de vânătoare, de pescuit

8. Sate de vacanţă 9. Hoteluri 10. Vile 11. Spaţii de campare în gospodăriile populaţiei

12. Popasuri turistice MASA1.Gustare 2.Desert

2

ACTIVITĂŢI TURISTICE ŞI AGROTURISTICE

Turism rural Agroturism

Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice

1 2

3.Degustare şi gustare de după-amiază VÂNZARE DE PRODUSE AGRICOLE ŞI AGROALIMENTARE PROVENIND ÎN PRINCIPAL DIN FERMĂ1. Produse lactate (brânză, unt)2. Semipreparate din carne3. Cules de fructe 4. Băuturi alcoolice 5. Transformare 6. Punct de vânzare

1.2 Evaluarea potenţialului turistic al unui teritoriu

Evaluarea potentialului turistic local cuprinde doua etape: analiza situatiei turistice curente, asupra ofertei, cererii,

concurentei si tendintelor pietei; diagnosticarea, care prin compararea rezultatele situatiei analizate,

va facilita identificarea puntelor forte dar si a celor slabe, identificarea atat a riscurilor cat si a potentialului, si in cele din urma stabilirea utilitatii dezvoltarii turismului in aria respectiva.

Aceste doua etape implica culegerea, procesarea, si folosirea informatiilor interne si externe.

Primul pas in procesul de evaluare il constituie intocmirea inventarului potentialului turistic: cerere, oferta, concurenta si tendinta pietei. Analiza ofertei trebuie sa tina cont de: organizarea activitatii turistice; marketing-ul turistic; activitatile de instruire in derulare din domeniul turismului; colaborari si potentiali colaboratori; materiale suport disponibile. Este de asemenea foarte utila identificarea anumitor indicatori economici pe teritoriul in cauza cum ar fi cifra anuala de afaceri in sectorul turismului local, valoarea adaugata realizata prin activitati si anumite job-uri in turism. Aceeasi parametri actualizati in fiecare an, pun la dispozitia responsabililor locali, elemente cheie care sa-i indrume in strategia de dezvoltare turistica. Desi aceste informatii interne sunt deja suficiente pentru identificarea punctelor forte si slabe a unui teritoriu, operatorii turistici locali pot sa aibă avea acces şi la informatiile asupra situatiei globale a pietei, in special informatii asupra cererii concurentei. Asftel, se pot determina oportunitatile si riscurile legate de fiecare activitate de dezvoltare a turismului.

3

A doua etapa a diagnosticarii - comaparatia punctelor slabe si forte cu oportunitatile si riscurile sectorului turistic pe piata, ofera posibilitatea intocmirii unei strategii de succes. Acest concept cuprinde principalele incercari care sa duca la o depasire a concurentei pe termen lung. O problema la fel de importanta este stabilirea daca teritoriul evaluat are functia de ofertant unic, un punct de desfacere deosebit ( ex: o locatie unica) care sa furnizeze teritoriului un avantaj comparativ absolut recunoscut de client.

Analiza oferteiAnaliza ofertei turistice locale trebuie sa cuprinda inainte de toate

iventarierea urmatoarelor elemente: Factori naturali:

- coordonarea grafica si suprafata teritoriului - conditiile climatice si de sol- apele (mare, rauri, lacuri)- peisaje, flora ,fauna

Factori socio-economici:- structura economica ( importanta diferitelor sectoare de

activitate, etc)- structura socio-demografica (populatie, migrare,

distributie socio -profesionala)- structura politica si administrativa

Servicii si infrastructura:- utilitati (apa , gaze, electricitate, transformara rezidurilor)- transport (drumuri si cai ferate, transport in comun, etc)- servicii ( comerciale, de sanatate)

Factori culturali:- istorie- traditii/ mestesuguri/ obiecte de artizanat, specific locale- obiective turistice- monumene si locuri de interes cu conotatii istorice,

geografice deosebite- obiective de realizat- activitati distractive, evenimente culturale etc.

Sport si timp liber - sporturi nautice, innot- aviatie- hipism- promenade si ciclism- sporturi de iarna- golf, bowling

4

- alte sporturi, activitati de de petecere a timpului liber

Tratamente medicale - balneologie, tratamente, revitalizare, masaj, sauna,

gimnastica, intretinere- diverse terapii

Cazare:- capacitati de cazare- impartirea ofertelor pe tipuri de cazare- distributia locurilor de cazare - calitatea si taxe de cazare- posibilitatea de cazare la ferma - locuri de campare, calatorii in caravana

Servicii prestate:- capacitate totala- distributia locala a restaurantelor- calitate si preturi aferente

Posibilitatea de organizare a unor conferinte si seminarii:- centre de conferinta si sali de expozitie- hoteluri care sa ofere camere adecvate pentru desfasurarea

unor seminarii inclusiv facilitati multimedia, locatii de gestiune

Totusi din punct de vedere al dezvoltarii locale bazate pe turism, analiza ofertei nu trebuie sa cuprinda numai aceste elemente ci sa se ia in considerare si urmatorii factori:

Populatia locala:- Este aceasta constienta de notiunea de turism,

posibilitatea desfasurarii unor activitati turistice- Care sunt asteptarile?- Cum poate contribui la dezvoltarea turismului?- Exista deja un plan de dezvoltare?- Cum poate demara aceste proiecte de dezvoltare?- Care este parerea populatiei locale?

Organizatii turistice locale:- Ce organizatii turistice sunt deja active la nivel local?- Care sunt domeniile lor de activitate, competenta si

profesionalismul acestora?- Ce calificare are personalul care lucreaza in aceste

organizatii? Care este rolul acestora?- Care este bugetul?

5

- Ce posibilitati de colaborare exista intre aceste organizatii?

- Activitatile planificate de aceste organizatii. Marketingul turistic:

- politica pietei si preturile practicate- filialele de distributie folosite- ce cai de comunicare sunt folosite ? ( publicitate, relatii

publice, vanzari);- calitati si neajunsuri

Activitati de instruire in turism- Care este nivelul de pregatire al angajatilor din domeniul

turismului?- Deficiente in pregatire, instruire.- Posibilitatile de pregatire profesionala, initiala si continua

la nivel local si regional.- Programe de instruire necesare dar inexistente la nivel

local Colaborarea intre operatorii turistici locali:

- Care este nivelul de colaborare la nivel local (intalniri regulate ale proprietarilor de hoteluri, adaptarea orelor de deschidere a restaurantelor)

- Care sunt potentialii parteneri dornici sa coopereze in regiunea respectiva

- Proiecte deja existente in zona de interes Facilitati de finantare, sprijin, concurenta:

- Ce fel de sprijin, facilitati, este oferit actorilor din turism- Competitii in domeniul turismului la care se poate lua

parte si care sunt posibil de castigatDupa stabilirea teritoriului ce urmeaza a fi studiat, informatia poate fi

stransa pentru fiecare comuna, localitate, pana cand informatii despre intreg teritoriul vor fi disponibile. Rezultatele vor fi prezentate nu numai sub forma de texte si tabele, dar si sub forma de grafice pentru a fi mai usor de vizualizat, monitorizat, inteles si interpretat. O harta cu simbolurile obiectivelor, posibilitatea de cazare, si facilitati disponibile pentru turisti, va furniza o imagine clara asupra ofertei turistice din teritoriul respectiv.

Un alt factor al ofertei care trebuie luat in considerare este imaginea teritoriului. In acest scop sunt suficiente unele metode foarte simple: informarea regulata prin intermediul presei, analiza articolelor de specialitate, ce furnizeaza informatii cu privire la opinia publica, si fac posibila o anticipare a tendintelor, precum si folosirea informatiilor astfel obtinute in relatiile cu publicul.

6

Analiza cereriiAnaliza cererii trebuie sa furnizeze raspunsuri la anumite intrebari

legate de cantitate, de situatia actuala. Cati clienti sunt? Care sunt seviciile turistice prestate? Unde sunt cazati? Durata sederii lor, in ce sezon vor veni? Cati bani sunt dispusi sa cheltuie pentrut pachetele de servicii oferite? Etc.

De asemenea, este foarte importanta culegerea informatiilor calitative: ce tipuri de clienti vor veni? (grupuri tinta), de unde vin acestia? Care sunt asteptarile lor? Ce prefera in mod deosebit?

Trebuie retinut faptul ca desi este relativ usor de obtinut date cantitative, datorita statisticilor turistice locale disponibile, informatiile calitative pot fi culese numai prin efectuare studiilor de teren (nefiind suficienta opinia clientilor).

De asemenea, trebuie facuta o distinctie intre “turisti” care stau cel putin o noapte, si “turisti aflati in transit”, sau ocazionali ce nu petrec mai mult de 24 h la un hotel, pensiune turistica, motel. Pentru prima categorie se inregistreaza atat numarul de sosiri cat si numarul de nopti de cazare.Prin impartirea acestor date se calculeaza perioada medie de sedere.

Distributia numarului de nopti si sosiri pe perioada unui an ajuta la determinarea sezoanelor cu afluenta mare si mica de turisti.

Astfel se stabileste pachetul de servicii optim ce trebuie oferit in functie de nevoile pietei, care pachet de servicii trebuie imbunatatit sau suplimentat, si ce servicii trebuie eliminate de-a lungul intregului an turistic.

Statisticile trebuie comparate pe o perioada mai mare de timp pentru o monitorizare eficienta a modului de dezvoltare al turismului local.

Stabilirea modului in care este distribuita oferta din punct de vedere geografic reprezinta un real sprijin suplimentar furnizand informatii despre cele mai vizitate obiective, si cel mai putin vizitate.

Impartirea numarului de nopti si sosiri pe tipurile de cazare (hoteluri, pensiuni, moteluri, locuri de campare) trebuie realizata concomitent.

Informatiile asupra calitatii pot fi obtinute numai prin chestionarea directa a clientilor. Acest lucru permite strangerea de date si despre turistii aflati in transit.

Pe baza informatiilor cerute se intocmeste un chestionar, care poate contine intrebari despre:

- perioada anului in care se planifica excursia;- durata sederii- mijlocul de transport- activitati planificate de turisti in vacantele respective- motivatii, asteptari, gradul de satisfactie- alegerea locului de vacanta- frecventa vacantelor planificate de aceiasi turisti in viitor

7

- cheltuieli planificate in timpul vacantelor- statistici demografice ale turistilor (varsta, sex, nivel de

educatie, ocupatie, venit, resedinta)Chestionarele trebuie stucturate, iar metodele alese cu ajutorul unor

experti. Prelucrarea acestor date faciliteaza dezvoltarea si adaptarea pachetelor de servicii turistice in functie de cerere. In cazul unor rapoarte scrise , chestionarul nu trebuie sa fie prea lung pentru a nu plictisi persoana intervievata; astfel se evita completarea gresita sau eronata a chestionarului. Pentru a obtine un numar cat mai mare de raspunsuri, aceasta trecere in revista poate sa se axeze pe anumite concursuri cu premii.

Mai exista si alte posibilitati la scara mica, dar care nu dau totdeauna rezultate suficient de representative. Prin prelucrarea acestor date cu ajutorul calculatorului, se obtin informatii despre caracteristicile clientilor, despre locul de unde vin, mijloacele de transport folosite. Aceste informatii pot fi obtinute de exemplu de la restaurant sau din parcarea centrelor de petrecere a timpului liber, sau din apropierea locurilor celor mai frecventate. De asemenea intrebarile pot fi adresate si ocupantilor unui autovehicul (varsta, sex, nr. de copii). Totusi aceasta metoda trebuie luata ca o completare a altor studii pentru evitarea unor interpretari subiective.

Analiza concurenţeiAnaliza concurentei implica strangerea si analiza cat mai multor

informatii despre existenta si potentialele teritorii concurente. Acest pas care presupune o cunoastere amanuntita a serviciilor/ preduselor turisticeoferite in teritoriu, are ca scop gasirea unor raspunsuri la intrebarile:

Care sunt principalele teritorii concurente Ce fel de produse ofera acestea? Care sunt punctele forte si care sunt punctele slabe ale acestora? Cum pot fi folosite cat mai efficient informatiile stranse?Este dificil de definit competitorii, fiind data diversitatea si

complexitatea pachetelor de servicii si produse turistice, dar teoretic, orice destinastie de vacanta poate fi privita ca un potential competitor.

Studiul se va axa pe regiunile ale caror oferte turistice sunt asemanatoare cu cele din teritoriul studiat, cat si a regiunior vecine.

Analiza concurentei se poate face pe baza strategiilor urmatoare: Strategia 1: Copierea concurentei - cand un produs turistic este

reprodus in intregime. Strategia 2: Cu influente din produsul concurrent. Cand un produs,

concept sau o idee este preluata dar reprodusa diferit. Strategia 3: Cand un produs, concept sau o idee sunt unice, nefiind

folosite si de competitori.Fiecare din aceste strategii prezinta avantaje si dezavantaje:

8

- prima strategie face posibila evitarea unor costuri pentru inovatie (creatie si reducerea riscurilor unui esec, dar in comparatie cu alte teritorii, cu aceasta strategie nu se va face fata, deoarece intervine elementul „traditie” in oferirea acestui tip de serviciu turistic. Astfel nu exista un real avantaj fata de competitori.

- strategia 2 reprezinta un compromis cu anumite avantaje si dezavantaje

- pe de alta parte, strategia 3 are avantaje reale pe piata. Creeaza exclusivitatea care semnaleaza aparitia de noi produse pe piata. Insa aceasta abordare implica riscuri mari si costuri ridicate.

Prin scoaterea in evidenta a punctelor forte si a celor slabe si a teritoriilor concurente este posibila o mai buna evaluare a riscurilor si a oportunitatilor unui teritoriu. Acest pas poate duce la o colaborare intre competitori, astfel incat unii dintre acestia sa aiba o pozitie mai proeminenta pe piata. Cercetarea teoretica este suficienta, in general, pentru obtinerea informatiilor necesare unei astfel de analize.

Sursele de informare principale pot fi publicatiile concurentilor (rapoarte turistice, brosuri). Spoturile publicitare din ziare, reviste de specialitate, dezvaluie strategia promovata de concurenta cum ar fi de exemplu: concept, mesaj, slogan, suporturile folosite pentru publicitate. Contactul cu expertii si asociatii din acest sector, vizitarea targurilor turistice sau chiar interactiunea directa cu turistii reprezinta alte metode necostisitoare de culegere a datelor.

Analiza pieţeiIn evaluarea potentialului turistic al unui teritoriu trebuie sa se tina

sema de dezvoltarea conditiilor externe, in special acele trasaturi legate de comportamentul clientului. Acest lucru implica si o anticipare a oportunitatilor si riscurilor legate de asteptarile diferitilor clienti cu scopul de a crea noi produse turistice care sa satisfaca aceste asteptari.

Pentru identificarea noilor orientari trebuie puse urmatoarele intrebari:

- care este efectul noii tendinte in teritoriu ?- cum ii afecteaza pe competitori?- cum pot oamenii sa scoata profit din acest nou mod de dezvoltare?Este cu siguranta foarte dificila o anticipare exacta a tendintelor

viitoare, mai ales in contextul globalizarii pietei si a interculturizarii. In ceea ce priveste turismul, fiecare tara europeana experimenteaza tendinte ale pietei specifice contextului ei. Acestea pot fi identificate prin analizarea

9

studiilor de piata efectuate la nivel national. Exista totusi un context comun tuturor tarilor ca de exeplu:

- liberalizarea transportului aerian, a dus la scaderea considerabila a pretului unui bilet si respectiv cresterea numarului de calatorii facute, dar insa nu face posibila identificarea destinatiilor preferate.

- efectele modei sau ale evenimentelor geopoliticece au un impact semnificativ asupra numarului de turisti care viziteaza un anumit teritoriu

- crearea unei competitii la nivel international si extinderea acestui sector (cu aparitia unor noi operatori pe piata) duc la o crestere evidenta a numarului de produse turistice oferite

- renuntarea la controlul asupra granitelor interne in cadrul U.E si introducerea monedei unice reprezinta ceilalti factori care influenteaza pozitiv calatoriile.

In ceea ce priveste orientarea politicilor de dezvoltare ale turismului, acestea pot avea ca scop urmatoarele:

- protectia mediului - mai buna pregatire a operatorilor turistici- desezonalizare a fluxului de turisti- imbunatatirea infrastructurii- promovarea unor noi pachete de servicii - imbunatatirea cercetarii pietii si a metodelor de marketing turistic- imbunatatirea sistemului de protectie a consumatorilor de servicii

turisticeOperatorii turistici, locali trebuie sa creeze noi produse turistice prin

compararea avantajelor oferite de teritoriul respectiv cu tendintele prevazute ulterior, din punct de vedere al cererii: in urmatorii 30 de ani numarul persoanelor cu varsta de peste 60 ani va creste cu 50% in timp ce numarul persoanelor sub 40 ani va scadea cu pana 11 %. In Europa imbatranirea populatiei duce la cresterea numarului de turisti in varsta, creste interesul fata de problemele legate de mediu si sanatate, clientii din mediul urban pleaca in vacanta pe perioade mai scurte de timp. De aici avantajul alegerii unor destinatii usor de gasit si accesibile financiar. Cresterea timpului liber si a mobilitatii care rezulta astfel, pot duce la o intensificare a traficului rutier, care vine in contradictie cu asteptarile turistului. Creste astfel numarul celor care doresc o zona turistica linistita, intr-un mediu nepoluat.

Pentru analiza pieţei se recomanda folosirea studiilor deja existente, din moment ce este putin probabila o disponibilitate financiara sau de resurse umane care sa efectueze studii la scara mare asupra tendintelor

10

pietei. Grupurile turistice locale pot efectua propriile lor studii care sunt mai folositoare si mai putin ambitioase. De exemplu, intre organizatorii de vacante si localnicii care lucreaza in sectorul turistic precum si personalitati reprezentative din teritoriu.

La prima intalnire se cere intocmirea unei liste a punctelor relevante cu privire la:

tendintele societatii tendinte legate de sectorul turistic schimbarile vizibile in tara ( ca de exemplu o crestere a

consumului de produse locale)Urmatoarea etapa cuprinde intelegerea si structurarea comentariilor

din timpul dezbaterii si compararea acestora cu alte surse de informare. Apoi se clasifica tendintele identificate si se evalueaza impactul general importanta pentru mediul local.

1.3 Diagnosticarea potenţialului turistic local

Diagnosticarea, rezultatul evaluarii potentialului turistic, implica initial o comparatie intre oferta, cerere, concurenta, si tendinte in scopul descoperirii punctelor forte si slabe ale teritoriului precum si a oportunitatilor si riscurilor pietei respective. Compararea finala a acestor doua elemente din urma va face astfel posibila stabilirea unei strategii de succes pentru teritoriu.

Determinarea punctelor forte si a celor slabe implica in primul rand intocmirea unui profil riguros si obligatoriu al punctelor forte si a celor slabe a sectorului de turism local. Informatiile obtinute astfel din analiza ofertei poate fi evaluata cumparand cu rezultatele obtinute din analiza concurentei.

Punctele slabe si cele forte sunt studiate si analizate din punct de vedere al importantei lor. In acest context punctele slabe ale unei oferte turistice locale nu trebuie omise ; pentru dezvoltarea turismului local, sunt tot atat de importante ca punctele forte, pt o buna dezvoltare a zonei turistice analizate.

Identificarea acestora se face in diferite moduri si din mai multe puncte de vedere:

din punctul de vedere al consumatorului:- modul in care clientii percep oferta turistica locala este esential pentru obtinerea acestor informatii. Pentru a afla acest lucru se poate intocmi un studiu prin intermdiul caruia, utilizatorii sa se exprime cat mai liber fata de oferta turistica;

11

- cutii pentru diverse sugestii pot fi amplasate in diferite locuri de cazare, oficii turistice sau sau orice alte locuri pot fi un ajutor de nepretuit. Datorita anonimitatii, clientii isi pot exprima in scris si fara retineri criticile si sugestiile;- mesele rotunde cu clientii, conduse de persoane cu experienta, reprezinta alte mijloace prin care prin care se poate face o comparatie intre diferitele moduri de de percepere a ofertei, cererii, concurentei in turism.

din punctul de vedere al populatiei locale:- forurile deschise asupra turismului ofera asociatiilor locale si cetatenilor interesati, oportunitatea evaluarii punctelor forte si a celor slabe legate de regiunea respectiva. Cand sunt implicate mai multe persoane, aceasta abordare permite o inregistrare imediata a asteptarilor populatiei.- întocmirea de liste obiective cu punctele forte si cele slabe ale unui teritoriu, faciliteaza aportul populatiei pentru aceste proiecte sugerand solutii favorabile imbunatatirii situatiei sectorului turistic.- excursii de studii si calatorii profesionale in regiuni unde strategiile de dezvoltare a turismului au avut succes, sunt mijloace de autoevaluare extrem de utile: studii de teren si intalniri cu participantii fac posibila o percepere mai buna a calitatilor si neajunsurilor in timpul cautarii unor solutii de imbunatatire a serviciilor turistice.

din punctul de vedere al expertilor:- atat expertii locali cat si cei externi trebuie sa ia parte la aceasta identificare/ diagnosticatre: cei dintai cunosc terenul si pot sa faca o comparatie intre indicatorii de la un an la altul (numar de vizitatori, rata ocuparii, etc)- consultantii externi au avantajul de a putea evalua un teritoriu cat mai obiectiv. Mai mult, acestia au o credibilitate mai mare in fata autoritatilor publice si a potentialilor investitori, chiar si in fata celor locali, care tin cont de evaluarile intocmite de acesti experti.

Comparand punctele forte si slabe ale unui teritoriu cu oportunitatile si riscurile din sectorul turistic poate defini aceasta strategie de succes prin scoaterea in evidenta a principalilor factori si calitaticare pot depasi concurenta.

In ceea ce priveste turismul, o pozitie strategica de succes se datoreaza conditiilor naturale existente. Acestea corespund adeseori ofertelor turistice existente caracterizata prin factorul ce nu poate fi inlocuit. Pentru a realiza o astfel de strategie, atentia trebuie sa se indrepte catre noi deschideri (si anume segmente cum ar fi calatoriile de agrement), iar oferta

12

turistica sa ia forma unui produs asamblat, creat si comercializat. Pentru aceasta noua abordare nu mai este suficienta folosirea unor slogane de tipul: „locuri ideale pentru plimbare...” acestea trebuie sa se materializeze printr-un set de servicii suplimentare:

rute de drumetie cu ghid, sau fara ghid informatii ajutatoare informatii suplimentare cu privire la locuri de cazare si restaurante organizarea de vizite in locuri de interes turistic sport si activitati de relaxare

Dezvoltarea unor astfel de servicii poate constitui un atu in cresterea semnificativa a vanzarilor de pachete de servicii turistice, precum si un avantaj, in fata concurentei, pentru o anumita clasa de clienti .

Metode de marketing turisticTurismul, sectorul care la baza este format din mici intreprinderi,

foloseste inca metode insuficient dezvoltate ale procesului de marketing. Conditiile competitionale devin din ce in ce mai dificile.

Piata turistica s-a transformat dintr-o piata a vanzatorilor in una a cumparatorilor. In ceea ce priveste cererea se inregistreaza io schimbare rapida si continua in atitudinea clientilor fata de oferta turistica.

Aceste schimbari ii obliga pe cei ce lucreaza in sectorul turistic sa-si adapteze constant si intr-un timp cat mai scurt ofertele la asteptarile clientilor .De aceea e foarte importanta existenta unei informatii cat mai relevante despre acest sector al pietei. Studiul pietei trebuie efectuat inainte de lansarea produsului pe piata si nu ulterior. Studiul necesita astfel doua etape:

studiu teoretic studiu de terenTermenul de „cercetare teoretica” se foloseste cand studiul se face pe

baza unor date statistice deja existente, dar care au fost culese anterior, pentru alte scopuri.

Sursele de informare pot fi :interneexterneTermenul „studiu de teren” se foloseste atunci cand datele studiate

provin din anchete noi (telefonice, sau scrise) reaizate cu sau fara ajutorul unor companii specializate in cercetarea a pietei.

Studiul teoretic :

Avantajele acestuia, prin folosirea datelor deja existente, sunt evidente:

13

aceasta metoda este in general mai putin costisitoare decat un studiu de teren;

informatiile se obtin intr-un timp mult mai scurt;studierea documentelor deja existente ofera o imagine de ansamblu

asupra problemei in cauza;se poate realiza de cele mai mukte ori fara a apela la experti.Aceasta metode are insa si unele dezavantaje:datele folosite pot sa nu mai fie de actualitate, de o relevanta scazuta

pentru studiul in cauza indicatorii folositi in strangerea datelor respective nu sunt totdeauna

suficient detaliati pentru a realiza studiul teritoriului ales.Pe langa sursele de informare interne (piblicatii locale, rapoarte

anuale etc.) puse la dispozitia grupurilor de actiune local, informatiile externe sunt o sursa importanta de indicatori.

Daca exista, aceste informatii sunt esentiale pentru evitarea unei munci zadarnice si costisitoare.

Principalele surse de informare ar fi:ministerele turismului si agriculturiioficiile nationale si regionale de statisticapresa de specialitatedepartamentele de marketing din cadrul marilor agentii de presaasociatiile si organizatiile turisticecamerele de comert si industrieagentii de publicitateasociatiile europene, nationale si regionale implicate in turismul

rural.Facultatile si universitatile cu profile turistice.

Studiul de teren

Alegerea esantioanelor pentru studiul de teren este unica: aceasta implica selectarea unui numar limitat de persoane care locuiesc in zona ce urmeaza a fi studiata si a caror asteptari reprezinta asteptarile clientilor.

Tehnicile alegerii la intamplare, sau alternative – pe bucati, dau in general rezultate sigure. Dupa alegerea esantioanelor se purcede la alegerea metodei de analiza a informatiilor culese.

In turism, una din metodele cele mai des folosite este sondajul cu avantajele si dezavantajele acestuia.

sondajul realizat telefonic este cea mai rapida metode; nu este o metoda costisitoare si se poate face dintr-o locatie fixa.

14

Aceasta tehnica are si anumite dezavantaje deoarece pot fi puse numai intrebari scurte si simple. In ciuda acestui inconvenient aceasta metoda este preferata de cele mai importante companii europene specializate in studiul pietei.

sondajul scris care nu necesita un studiu de teren; se garanteaza astfel anonimitatea intervievatilor; acestia neputand fi influentati de cei care efectueaza studiul.

Insa rata raspunsurilor este mai mica (intre 5 si 8%), fie datorita faptului ca unele intrebari nu sunt clar intelese, fie sunt intrebari la care cei in cauza nu pot raspunde.

(aceasta metoda nu asigura alegerea unor esantioane reprezentative).sondajul directe – garanteaza alegerea unor esantioane reprezentativeContactul direct cu persoana chestionata ofera posibilitatea folosirii

mai multor tehnici de intervievare. O gama larga de intrebari, bazate si pe informatii suplimentare poate fi adresata persoanelor alese pentru sondaj.

In cadrul acestui tip de sondaj pot fi formulate si intrebari de ordin psihologic, iar persoanele chestionate pot fi mai bine observate, obtinandu-se astfel informatii suplimentare despre asteptarile acestora. Este o tehnica mai costisitoare decat sondajul prin telefon sau scris, iar analiza rezultatelor obtinute necesitand mai mult timp.

De multe ori doar un singur sondaj nu este suficient. Informatiile relevante unui studiu pot fi obtinute numai prin sondaje repetate asupra unor grupuri specifice de consumatori.

In efectuarea unui astfel de studiu sunt necesare metode putin costisitoare, dar care sa fie usor de pus in practica.

Desigur, aceste tehnici nu necesita o inlocuire a cercetarii sistematice a pietei, mai ales ca nu sunt suficient de reprezetative, dar furnizeaza cu siguranta informatii relevante in ceea ce priveste nivelul calitativ al serviciilor.

Discutiile de grup reprezinta cu siguranta o metode interesanta de culegere a datelor necesare unui studiu. Este o metoda putin costisitoare si usor de pus in parctica: un coordonator al acestor dicutii stabileste temele de discutie si formuleaza intrebarile pentru un grup de persoane.

Opiniile spontane ofera o imagine clara a ideilor, nevoiolor, motivatiilor si conduitei grupului tinta.

Totusi trebuie remarcat ca grupul ales nu este reprezentativ, existand si riscul ca participantii pot sa se influenteze unii pe altii, iar folosirea si interpretarea rezultatelor obtinute sunt destul de dificile.

trebuie luata in considerare si colaborarea cu universitati si institutii de invatamant superior,

15

De exemplu, Asociatia campusurilor turistice europene sprijinite financiar de Uniunea Europeana ofera studentilor posibilitatea sa presteze munca voluntara in derularea proiectelor turistice si de protectie a mediului.

intervievarea unor experti ai organizatiilor si asociatilor publice, cercetatori sau persoane implicatein acest domeniu pot furniza de asemenea informatii foarte utile despre situatia locala a sectorului turistic precum si despre tendintele pietei in general.

1.4 Evaluarea gradului de atractivitate a ofertei turistice

Pentru a determina gradul de atractivitate a arealului turistic care ne interesează vom folosi metoda TECDEV (fr. - technique et développement), metodă ce constă, în esenţă, în atribuirea unui anumit punctaj în raport de o serie de caracteristici proprii obiectivului studiat.

Această metodă presupune parcurgerea a două etape: construirea variantei etalon şi, în funcţie de aceasta, construirea ofertei turistice propriu-zise.

Un obiectiv turistic are o existenţă obiectivă, determinată de elementele care îl compun, şi una subiectivă, atribuită de consumatori. Aceasta din urmă poate fi apreciată din punct de vedere al calităţii printr-un punctaj acordat de consumatorii de servicii turistice - care formează clasele de atractivitate. (Cristina Cristureanu şi colab., 2000). Fiecărei componente a ofertei i se acordă o anumită importanţă (stabilită prin ponderi) şi o notă (un „nivel calitativ”); în final, se face produsul între nota acordată şi ponderea componentei respective, obţinându-se un coeficient de atractivitate parţial. Însumarea acestora ilustrează dimensiunea atractivităţii totale a resurselor turistice.

Pentru construirea ofertei turistice vom păstra aceeaşi descompunere şi aceleaşi ponderi ale componentelor stabilite pentru varianta etalon (baza de comparaţie între cele două obiective). Nivelul calitativ atribuit (nota acordată) ia în calcul situaţia reală (din teren) a resurselor turistice (naturale şi antropice) existente. În continuare, se calculează indicele de atractivitate parţial şi total, iar în final vom determina abaterile pozitive şi negative (diferenţa între indicele de atractivitate al obiectivului real şi cel al variantei etalon) pentru fiecare componentă în parte.

Rezultă două situaţii: indicele de atractivitate al obiectivului real este inferior indicelui de

atractivitate al variantei etalon: în acest caz, obiectivul real nu este suficient de atractiv din punct de vedere turistic - ceea ce nu înseamnă, neapărat, că selectarea sa este inoportună;

16

indicele de atractivitate al obiectivului real este superior indicelui de atractivitate al obiectivului etalon: rezultă că oferta reală este atractivă din punct de vedere turistic şi justifică alegerea efectuată

În încheiere vor fi prezentate argumentele care susţin notele acordate, comentariile asupra abaterilor rezultate şi propunerile de îmbunătăţire a punctajului obţinut.

Determinarea gradului de atractivitate al ofertei turistice (pe baza metodei TECDEV) Tabel 2.1.

ELEMENTELE OFERTEI

TURISTICE

IMPORTANŢA (PONDEREA) ELE-

MENTELOR OFERTEI

TURISTICE (%)

NIVELUL CALITATIV AL OFERTEI TURISTICE

INDICII DE ATRACTIVITATE - VARIANTA ETALON

ZONA DE CÂMPIE

ZONA COLINARĂ

ZONA MONTANĂ

ZONA DE CÂMPIE

ZONA COLINARĂ

ZONA MONTANĂ

1 2 3 4 5 6 7 8I. Mediul natural 40 - - - 137 145 157

relief 10 - - - 35 37 40- diversitate 3 2,3 2,7 3 7 8 9

- accesibilitate 3 5,3 5 4,7 16 15 14- originalitate 4 3 3,5 4,25 12 14 17

climă 8 - - - 35 31 29- temperatură medie 3 4 3,3 3 12 10 9

- precipitaţii 2 4 4,5 5 8 9 10- curenţii de aer 1 3 4 4 3 4 4

- nr. de zile însorite 2 6 4 3 12 8 6 hidrografie 5 - - - 12 15 17

- râuri 2 4 5 6 8 10 12- lacuri 2 2 2 2 4 4 4

- cascade 1 0 1 1 0 1 1 floră 6 - - - 22 24 29

- diversitate 3 4,3 5 5,7 13 15 17- estetică 3 3 3 4 9 9 12 faună 6 - - - 15 16 18

- diversitate 4 3,25 3,5 4 13 14 16- grad de

periculozitate2 1 1 1 2 2 2

puritate 5 - - - 18 22 24- aer 2 3,5 5 5 7 10 10- apă 2 4 4,5 5 8 9 10- sol 1 3 3 4 3 3 4

II. Structuri materiale 25 - - - 85 84 82 de cazare 10 - - - 30 30 29 cantitativ 7 - - - 20 20 19- diversitate 1,5 2 2 2 3 3 3- capacitate 2 3 3 3 6 6 6- amplasare 2 3,5 3,5 3 7 7 6

- estetică 1,5 2,7 2,7 2,7 4 4 4 calitativ 3 3,3 3,3 3,3 10 10 10

de alimentaţie 4 - - - 14 13 12 cantitativ 3 - - - 11 10 9- diversitate 1 4 3 3 4 3 3- capacitate 1 4 4 3 4 4 3- amplasare 0,5 3 3 3 1,5 1,5 1,5- specific 0,5 3 3 3 1,5 1,5 1,5 calitativ 1 3 3 3 3 3 3

de transport 3 - - - 6 8 11- pe roţi 1 2 2 2 2 2 2- pe apă 1 3 2 1 3 2 1

- pe cablu 1 1 4 8 1 4 8 de agrement 8 - - - 35 32 30

de zi 5 - - - 23 22 21- sportiv 3 5,7 5,3 5 17 16 15

- de divertisment 2 3 3 3 6 6 6 de noapte 3 4 3,3 3 12 10 9

III. Infrastructura 15 - - - 68 68 68

17

de acces 7 - - - 30 30 30- feroviar 3 4 4 4 12 12 12- rutier 3 5 5 5 15 15 15- aerian 0,5 6 6 6 3 3 3- naval 0,5 0 0 0 0 0 0

de alimentare 8 - - - 38 38 38- apă 3 5 5 5 15 15 15

- energie electrică 3 5 5 5 15 15 15- combustibil 2 4 4 4 8 8 8

IV. Suprastructura 10 - - - 36 36 36 generală 4 - - - 12 12 12

- de organizare 2 3 3 3 6 6 6- de pază 2 3 3 3 6 6 6

turistică 6 - - - 24 24 24- de organizare 3 4 4 4 12 12 12

- de pază 3 4 4 4 12 12 12V. Mediul economico-

social5 - - - 14 14 14

sectorul primar 1 2 2 2 2 2 2 sectorul secundar 1 1 1 1 1 1 1 sectorul terţiar 3 - - - 11 11 11

- de consum 2 4 4 4 8 8 8- de producţie 1 3 3 3 3 3 3

VI. Mediul cultural 5 - - - 15 15 15 spectacole şi

festivaluri2 3 3 3 6 6 6

muzee şi monumente

1 4 4 4 4 4 4

folclor (specific local)

2 2,5 2,5 2,5 2,5 5 5

T O T A L 100 - - - 355 362 372

La baza calculului se află coeficientul de atractivitate (I): I = qi x ci , unde:q = ponderea fiecărui element (resursă) în total;c = nivelul calitativ al acestor elemente;i = 1,2,………..; n = numărul componentelor;qi = 100

Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o notă care variază între următoarele limite:

0 - 2 - insuficient2 - 5 - suficient5 - 8 - bine 8 - 10 - foarte bine

18

1.4.1 Studiu de evaluare a potenţialului agroturistic al zonelor montane

.1. Scurtă prezentare a judeţului Neamţ

Suprafaţa 5890 kmp (2,5% din suprafaţa ţării)Populaţia 587140 locuitoriEconomia industrial-agrarăReşedinţa: municipiul Piatra Neamţ 123739 locuitori (fără

comunele suburbane).Categorii de localităţi: 2 municipii, 2 oraşe, 4 comune suburbane,

66 comune rurale.

Cadrul naturalJudeţul Neamţ este situat în partea central-estică a ţării între 46040’

şi 47020’ latitudine nordică şi 25043’ şi 27015’ longitudine estică. Ocupă o poziţie care se suprapune în parte, Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor Moldoveneşti şi Podiului Moldovenesc, limitându-se: la nord cu judeţul Suceava, la vest cu judeţul Harghita, la sud cu judeţul Bacu iar la est cu judeţul Vaslui şi Iaşi.

Principalele unităţi de relief ale judeţului Neamţ sunt dispuse în trepte, cu înălţimi ce descresc de la vest spre est – 1904 m în vârful Toaca din muntele Ceahlău şi 180 m în lunca Siretului.

Relieful judeţului Neamţ aparţine următoarelor unităţi:unitatea muntoasă;unitatea subcarpatică;unitatea de dealuri ale Podişului Central Moldovenesc.Munţii constituie o unitate de relief mărginită de Subcarpaţi la est pe

o linie ce uneşte localităţile: Tazlău, Piatra Neamţ, Crăcăoani, Stânca (Pipirig). Ei domină cu 200-400 m relieful deluros al subcarpaţilor Moldoveneşti şi se caracterizează printr-o intensă fragmentare (în medie 1-2 km/km2) şi o energie cuprinsă între 250-600 m.

Se disting următoarele unităţi muntoase:Munţii Hăşmaş – sunt situaţi în bazinul superior al râului Bicaz, la

vest de văile Dănuc şi Capea, au înălţimea maximă de 1792 m în vârful Hăşmaşul Mare, situat la graniţa cu judeţul Harghita.

Munţii Bistriţei – se desfăşoară numai în parte pe teritoriul judeţului Neamţ, fiind reprezentaţi prin masivul Grinţieş şi o parte a masivului Budacu, ambele cu aspect de domuri largi, fragmentate de văi adânci cu profil în “V”.

19

Masivul Ceahlău – este cel mai impunător de pe cuprinsul judeţului şi datorită poziţiei sale dominante, din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali.

Munţii Tarcău – sunt situaţi la sud de valea Bicazului şi la est de valea Dănucului, unde se extind până la limita zonei subcarpatice pe care o domină cu peste 300 m. Au o înălţime maximă de 1664 m în vârful Gruiduşn.

Munţii Stânişoarei – ocupă întreaga arie de la nord la valea Bistriţei şi ating înălţimea maximă de 1529 m în vârful Bivol.

Unitatea subcarpatică, situată la est de aria montană, cuprinde pe teritoriul judeţului depresiunile Neamţ, Cracău, Bistria şi o parte din depresiunea Tazlău.

Reţeaua hidrografică Este alohtonă în proporţie de peste 90%, râurile care îşi au izvoarele

pe acest teritoriu deţinând o pondere mică în volumul general al scurgerii în raport cu debitul principalelor râuri (Siretul, Moldova, Bistriţa).

Dintre râurile alohtone mai importante menţionăm: Ozana, Cracăul, Tarcăul, Cuiejdiul, Nechitul şi Valea Neagră.

Precipitaţiile relativ bogate şi morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea unei reţele hidrografice cu o densitate medie de cca. 0,34 km/kmp, superioară mediei pe ţară care este de 0,27 km/kmp, lungimea totală a râurilor ce traversează teritoriul judeţului fiind de peste 2000 km.

Unităţile industriale utilizează annual 200 milioane mc din apa râurilor Siret, Moldova, Bistriţa, Ozana, Bicaz, Cracău. Annual 50 mil. Mc din apele subterane sunt folosite pentru alimentarea cu apă potabilă, iar peste 20 mil. Mc pentru irigaţii.

SolurileÎn proporţie de 50% fac parte din seria tipică provinciei montane, iar

celelalte aparţin aşa numitei provincii carpato-moldovene. În zona montană sunt soluri silvestre (brune acide, brune podzolice ,etc.) care au, în general grosimi mici şi sunt acoperite cu păduri şi pajişti naturale.

Bogăţiile naturale ale subsoluluiTeritoriul judeţului Neamţ dispune de însemnate rezerve minerale şi

substanţe utile:zăcăminte metaliferecombustibili minerali în structurile de fliş şi în cele de platformăseştrin bituminoase în zona fleşuluisare gemă şi săruri de potaşniroci de construcţie, etc.

20

Flora şi faunaVegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului

forestier şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe valea Siretului. În vest, regiunea utrocarpatică este ocupată de păduri şi de terenuri agricole.

Fauna este sărăcăcioasă, majoritatea speciilor venind din etajul inferior, cele mai caracteristice aparţinând avifaunei (cinteza alpină, brumăriţa, fâsa de munte, cocoşul de munte, corbul).

Etajul molidului are o întindere maximă în masivele Hăşmaş, Ceahlău, Brudan şi Grinţieş, precum şi în Munţii Tarcău.

Cât priveşte fauna atrag atenţia mamiferele mari (ursul, cerbul, porcul mistreţ, jderul, râsul) la care se adaugă o bogată avifaună (cocoşul de munte, negroaica, ciocănitoarea de munte, acvila de munte).

Etajul pădurilor amestecate, limita sa superioară ajungând pnă la 1500 m în munţii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică sub 500 m. Aici se întâlnesc frecvent specii de arbori cum sunt: ulmul de munte, paltinul, frasinul, plopul, alunul şi călinul. Fauna este reprezentată de unele mamifere (vulpea, veveriţa, pârşul de alun şi de ghindă, căprioara), precum şi unele păsări caracteristice: diferite specii de piţigoi, ciocănitoarea, sticletele, privighetoarea, şoimul etc.

ClimaÎn ansamblu, judeţul Neamţ prezintă o climă temperat continentală.

Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea dealurilor subcarpatice şi de podiş.

Precipitaţiile au valori medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău – Toaia peste 700 mm, Piatra Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).

Vânturile ating o viteză medie de 6-7 m/s (vest şi nord-vest) cu intensităţi maxime în perioada de iarnă, când pe culmile înalte de peste 1800 m, depăşesc 40 m/s.

Fondul funciarTotal suprafaţă agricolă (ha) 283590Din care:arabil 170375vii 1084livezi 2703păşuni şi fâneţe 109428

Potenţial agricolTotal suprafaţă agricolă (ha) 283590Total populaţie 587140

21

3.2. Studiu de caz: Evaluarea potenţialului agroturistic al localităţii Vânători - Neamţ

3.2.1. Prezentarea generală a localităţii Vânători-Neamţ

Aşezare geograficăComuna Vântori-Neamţ, cu satele componente, este aşezată în partea

de nord a judeţului Neamţ, ocupând partea nord-vestică a depresiunii Neamţului, de-a lungul celor două râuri: Neamţul (Ozana) şi Nemţişorul, care străbat această parte a depresiunii.

Coordonatele geografice ale comunei sunt:47012’ latitudine nordică;26021’ longitudine estică.Aşezările umane care alctuiesc comuna sunt legate toate la reţeaua

hidrografică arătată.Vânători-Neamţ, centrul civic al comunei este aşezat pe partea

dreaptă a Neamţului (Ozanei), pe cursul mijlociu al acestuia, pe terasa inferioară constituită din prundişuri, nisipuri, argilă de natură aluvională.

Lunca – sat aşezat pe partea stângă a Nemţului de o parte şi de alta a Nemţişorului la punctul de confluenţă a celor două râuri.

Nemţişor – sat aşezat în continuarea satului Lunca spre vest, o parte redusă pe partea dreaptă a albiei majore a Nemţişorului, în timp ce majoritatea satului se află pe partea stângă, pe terasa înaltă cu caracter premontan dinspre culmea Pleşului.

Mănăstirea Neamţ – aşezare monastică tot pe partea dreaptă a Nemţişorului. Mai sus cu 1 km de de Mănăsirea Nemţ se află Fabrica de cherestea care poartă acelaşi nume. În continuare tot pe firul Nemţişorului spre vest se află schitul Icoana, mică aşezare monahală.

Mănăstirea Secu şi Mănăsirea Sihăstria sunt aezări monastice pe valea Secului, afluent al Nemţişorului (Ozanei). Tot pe partea dreaptă a Secului se află Schitul Sihla, mică aşezare monahală lângă vârful cu acelaşi nume.

Situaţia administrativă a comuneiComuna Vânători-Neamţ a aparţinut dintotdeauna la judeţul Neamţ.

Până în 1926, la comuna Vânători-Neamţ a aparţinut şi Condrenii (actualmente cartier în partea de vest a oraşului Târgu Neamţ).

Centrul civic al comunei este la o distanţă de 10 km de Tg. Neamţ şi 50 km de Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului.

La împărţirea teritorială din 1968, comuna Vânători-Neamţ a fost atestată ca având o suprafaţă de 16.469 ha şi 7613 locuitori.

22

Poziţia economico-geograficăRaportul aşezărilor umane din comuna Vânători-NeamŢ este orientat

spre Tg. Neamţ, centrul urban cel mai apropiat (10 km de centrul civic şi 4 km de la Mănăstirea Neamţ) al cărui început de dezvoltare economică şi edilitară a atras spre instituţiile şi întreprinderile sale un număr de oameni, în special din generaţia tânără.

Căile rutiere modernizate, apropierea, transporturile care asigură legătura, populaţia din Vânători-Neam, care lucrează în Tg. Neamţ sau cea din Tg. Neamţ care îşi desfăşoară activitatea în Vânători-Neamţ, au creat anumite raporturi pe plan social-economic între cele două localităţi.

Pe teritoriul comunei Vânători-Neamţ se află unele unităţi economice: S.C. de consum orăşenesc, S.C. de producţie meşteşugăreşti “Unirea” şi “Arta Decorativă”, fabricile de cherestea “Vânători-Neamţ”, “Silnex”, “Sf. Troiţă”, “A.F. Luculescu” şi “A.F. Lupului”, staţie de captare şi pompare a apei potabile pentru Tg. Neamţ şi Băltăşeşti, etc.

Comuna Vânători-Neamţ este o localitate rurală, tipic preorăşenescă, care gravitează în jurul oraşului Tg. Neamţ fiind intim legată de acesta. Ambele localităţi au avut un trecut istoric comun.

Principala forţă de muncă este ocupată în industrie, în fabricile de cherestea, în atelierele de industrie mică, în întreprinderile industriale din Tg. Neamţ şi în exploataţiile forestiere. O altă parte este ocupată în agricultură, transporturi, circulaţia mărfurilor şi în alte sectoare.

Dat fiind faptul că fondul forestier poate fi considerat principala bogăţie a comunei, principalele unităţi economice sunt profilate pe exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Activitatea tradiţională pe teritoriul comunei, lucrul la pădure şi în fabricile de cherestea constituie o ocupaţie importantă a locuitorilor.

Privire istoricăCa vatră de locuri umane, teritoriul comunei a fost populat cel puţin

din epoca fierului. Afost sigur o arie de locuire daco-carpatică atestată de unii “tumuli” pe malul stâng al Neamţului, în jos de confluenţa sa cu Secu în care s-au găsit obiecte şi ceramică.

La construirea cetăţii Neamţului care a fost făcută după unele date istorice între 1362-1387 în timpul lui Petru (1375-1391), satul exista şi slujea drept garnizoană acestei cetăţi. Garnizoana era alcătuită din săteni, care slujeau cetatea dar şi ca plăieşi vânători, nume generic, cu care a fost numit şi satul.

23

În 1407 se construieşte prima biserică la Mănăstirea Neamţ de Alexandru cel Bun, distrusă în timpul unui cutremur în 1472. Pe acelaşi loc Ştefan cel Mare va construi în 1497 actuala biserică cu chiliile din incintă.

Prima consemnare documentară pare să fie actul prin care Ilieş Vodă la 12 martie 1432, trunchiază moşia cetăţii şi a satului Vânători şi o dă Mănăstirii Neamţ.

Soarta locuitorilor şi satului a fost legată de soarta cetăţii până la 1607 când Simion Movilă îl dăruie Mănăstirii Secu construită în anul 1564-1602. În timpul lui Dabija Vodă în 1965, este trecută la Mănăstirea Secu şi Cetatea Neamţului care apoi în 1717 va fi dărâmată din porunca lui Mihail Racoviţă.

Asupra acestor locuri s-au abătut numeroase incursiuni de jaf şi distrugeri ale unor armate întregi sau cete numeroase (turceşti, tătărăşti, ungureşti, polone, etc) de pe urma cărora au avut de suferit Cetatea, Mănăstirile, dar în primul rând satul şi locuitorii săi. Aşa s-a întâmplat la 12 august 1574 după uciderea lui Ioan Vodă când turcii şi tătarii au pustiit aceste locuri. În 1961 leşii au jefuit averile Mănăstirii Neamţ, odată cu obiecte, scrieri istorice de mare importanţă etc. La 1821 turcii au ucis mulţime de oameni, au prădat şi distrus aceste locuri, cel mai mult având de suferit Mănăstirea Secu, mai puţin Mănăstirea Neamţ. Toate acestea au dus la decăderea social-economică a localităţii.

La 1779 odată cu unirea celor 2 mănăstiri Neamţul şi Secu – stareţul Paisie a stăruit la Moruză Vodă şi a strămutat aşezările răsfirate în vatra Mănăstirii Neamţ, inclusiv sălaşurile de robi-ţigani (se pare că aceştia au fost aşezaţi şi au format cătune în Nemţişor şi Fagi), de fapt ce a modificat vetrele de sat dar şi situaţia social-economică a locuitorilor.

În satul Vânători, partea de sud-est poartă numele de “ungureni”, se pare după aşezarea unor români din Ardeal.

După închinarea satului Vânători mănăstirilor arătate, obligaţiile şi starea sătenilor erau cele tipic feudale, determinând în acelaşi timp degenerarea meşteşugurilor şi gospodăriilor satelor.

La 1844 a avut loc dezrobirea ţiganilor mănăstireşti şi la 1863 secularizarea averilor Mănăstirii Neamţ, care au însemnat anumite modificări în viaţa satelor. Satele şi “moşiile” lor au trecut în domenii ale statului fapt ce a modificat într-o măsură importantă viaţa locuitorilor.

Perioadele următoare până la sfârşitul sec. Al XIX-lea, urmată de cea până la primul război mondial şi apoi cea interbelică a sperat anumite schimbări calitative mai ales de ordin administrativ şi foarte puţin din punct de vedere social-economic. Interesele şi ocupaţiile locuitorilor converg în aceste perioade tot spre Mănăstirea Neamţ, spre o agricultur mai puţin productivă, munca în pădure şi foarte puţin spre Tg. Neamţ.

24

Situaţia social-economică a locuitorilor s-a modificat radical în perioada 1944-1978, evidentă în toate domeniile, inclusiv al structurii sociale şi veniturilor.

Cadrul natural al acestor locuri, condiţiile politice şi social-economice în evoluţia lor de-a lungul a 6 secole au determinat construirea şi existena unor lăcaşuri bisericeşti şi aşezări monastice al căror număr, densitate, mărime au exercitat mult timp influenţe importante pe teritoriul comunei.

Rolul acestor aşezări din punct de vedere social-economic politic şi cultural a fost diferit de la una la alta şi de la o perioadă la alta. Ele au constituit o realitate social-istorică a acestor meleaguri, a căror prezenţă constituie şi astăzi o realitate a cadrului geografic din comuna Vânători. Din ele prezintă importanţă mai mare Mănăstirea Neamţ, Secu şi Sihăstria.

Caracterizarea fizico-geografică a teritoriului comunei Vânători-Neamţ

Depresiunea Neamţului (Ozana – Topoliţa) este una din cele mai bine delimitate depresiuni subcarpatice, cu o individualitate fizico-geografică, clasică reprezentativă.

Teritoriul comunei Vânători-Neamţ ocupă partea nord-vestică a acetei depresiuni în care sunt evidenţiate poate cel mai bine trăsăturile acestuia.

Aspectul dominant în relief este dat de culmea Pleşului cu altitudine maximă de 915 m, asemănătoare cu o culme muntoas. Versantul dinspre apa Neamţului este priporos şi fragmentat de văile torenţiale ce vin de pe culme. În partea sa estic abruptul măsoară 300-400 m în timp ce în partea vestică acesta este înlocuit de pante relativ mai puţin fragmentate cu carcter premontan.

Altă trăsătură distinctă o constituie luncile largi ale Neamţului şi Nemişorului cu terase şi interfluvii. Spre sud de apa Neamţului se ridică Dealul Mare, Dealul Osoi, Dealul Brădiţel care întregesc aspectul depresionar al teritoriului.

ReliefulCaracterele principale ale reliefului sunt determinate de tipurile

genetice ale acestuia:un relief structural reprezentat prin succesiunea de anticlinale şi

sinclinale, cu o morfologie conformă cu structura acesteia;un relief sculptural care ocupă o mare parte a teritoriului, relif care

înglobează versanţii, interfluviile care au suferit procese de versant prin eroziune torenţială, superficială cât şi prin alunecări sau alte deplasări;

25

Relieful sculptural mai este considerat şi din punct de vedere al suprafeţelor (nivelelor) de eroziune

primul nivel, în jurul a 600 m altitudine care a şi primit numele de “platforma Brădiţel” deal de pe teritoriul comunei;

al doilea nivel de denudaţie, cu altitudinea de 400-450 m care corespunde cu suprafeele interfluviilor şi teraselor Neamţului.

un relief de acumulare la contactul dintre diferite forme de relief şi în lungul văilor principale (glosuri de contact, conuri de dejecţie, terasele din lungul Neamţului);

principalele forme de relief de pe teritoriul comunei Vânători-Neamţ cuprind tipurile arătate mai sus din care se disting:

culmea Pleşului, un pinten de munte acoperit cu stejar şi brad, care se desprinde din înălţimile Stânişoarei ajungând până la Tg. Neamţ, culmea este impresionantă prin înălţimea faţă de nivelul celorlalte părţi ale depresiunii (înălţimea maximă 915 m în vârful Pleşul-Cerdarul” coborând la 630 m altitudine la Tg. Neamţ, dominând împrejurimile cu 300-350 m). În adâncul imediat al Pleşului sunt prezente izvoare sărate care confirmă existenţa lagunară a acesteia.

Culmea Pleşului este fragmentată de mici pâraie cu caracter torenţial şi văi care au individualitate, un număr de coline cu topice locale unele mai vechi, altele mai noi.

Principalele dealuri cu topicele lor ale culmii Pleului sunt (pe partea stângă a Nemţişorului din amonte spre aval):

dealul Chiţigala – 1173 m (izvorăşte Nemţişorul); dealul Coarnele Caprei; dealul Schitul Icoana; dealul Rusu Mare şi Rusu Mic; dealul Bourului; dealul Alunului; dealul Chilici; dealul Rece; dealul Humei; dealul Găinăriei; dealul Iftimin; dealul Cărbunei; dealul Chiriacul; dealul Cărpiniş; dealul Ruiniş; dealul lui Bodai; dealul lui Tulan; dealul Cojocarului; dealul (Bâtca) Săştii; dealul Slătinei.

Pe partea dreaptă a Nemţişorului de la izvor spre Vânători dealurile se succed după cum urmează:

dealul Jacotei, Icoana Veche, Afiniş I şi II, Nilului, Mălinului, Piciorului, Cerdacului, Procov, Brăileanca, Trăpăzori, pădurea Dumbrava care reprezintă interfluviul aluvionar terasat dinspre Neamţul (Ozana) şi Nemţişorul.

Înălţimile din partea sud-vestică a teritoriului comunei sunt tot ramificaţii ale culmei Stănişoarei, cu spinări a căror înălţime se menţine în jurul a 1000 m, în descreştere treptată spre est. Aceste înălţimi au păduri viguroase pe pante, puţine păşuni şi văi prin care pâraiele torenţiale se dirijează spre pârâul Secului care le colectează vărsându-se apoi în Neamţul (Ozana).

26

Pe partea stângă a Secului (din amonte spre aval) sunt următoarele culmi:

dealul Solomândrei (izvorăşte Secul); Chita Mare şi Chita Mică, Tăcuinele, Vacilor şi Schitul lui Nifon.

Pe partea dreaptă a Secului (din amonte spre aval) dealurile: Răchitiş, Sihla (1150 m), Arşiţa Mare, Trăpezoaia, Piciorul Rău, Rusaga).

După confluenţa Secului cu Neamţul înălţimile din partea sudică a acestuia sunt:

dealul Mare; dealul Osoi; dealul Brădiţel; dealul Olarului.Elementele de relief arătate sunt completate cu cele mai joase,

constituite din terasele Neamţului şi NemţişoruluiBroniştea terasa spre Valea NeamţuluiPodiria – interfluviu care se continuă până aproape de confluenţa

Neamţului cu NemţişorulValea Chiriacului – terasă şi pantă a culmii Pleşului până la albia

NemţişoruluiLuni – nume generic dat mai multor terenuri din albia Neamţului, a

Nemţişorului, inclusiv a satului LuncaCâmpiile sunt reduse ca suprafaţă şi plasate pe terasele depresiunii:Poiana lui Ureche (terasa I)Broniştea pe partea stângă a NeamţuluiPodirii – terasa IIRediu – câmpia mai întinsă pe terasa a II-a a depresiuniiPrin 1930 pe aceste terenuri păşteau vitele pe păşunile neîngrijite

pline de tufişuri de arini şi mesteacăn.

ClimaAspectele climatice din Depresiunea Neamţului se caracterizează

prin elemente comparabile cu ale zonelor din afara deptesiunii dar având caractere tranzitorii între provincia climatului de munte – în vest şi provincia de climat continental – în est.

Aşezarea geografică în latitudine, poziţia de adăpost, secţiunea modificatoare a factorilor geografici locali determină ca din punct de vedere climatic. Depresiunea Neamţului să fie o unitate bine individualizată faţă de regiunile fizico-geografice din jur.

Culmea Stânişoarei – la vest, a Pleşului – în nord, înălţimile de pe dreapta Neamţului care ajung până în dealul Boiştea, văile străbătute de Ozana şi Nemţişor introduce o anumită zonalitate de la vest la est şi o circulaţie atmosferică predominantă pe aceeaşi direcţie. Zonalitatea climatică este evidentă între înălţimile Chiţigările, Sihla, ale Pleşului, cu cele din partea estică şi de jos, situaţiile care contribuie şi fragmentarea

27

reliefului, orientarea văilor şi interfluviilor, gradul de înclinare a versanţilor şi expunerea lor faţă de soare, mişcarea aerului, acoperirea cu vegetaţie etc.

Comuna Vânători, fiind aşezată în faţa culmii Pleşului beneficiează de o încălzire mai mare decât partea vestică a depresiunii. Forma depresionară în care se află majoritatea teritoriului, favorizează iarna procesul de acumulare a aerului rece şi dens, deci o răcire a timpului în cazul acestor situaţii. În zilele senine de vară solul şi aerul se încălzesc puternic, proces favorizat şi de slaba circulaţie a aerului datorită adăpostului. Răcirea din timpul nopţii face să existe amplitudini diurne şi în acelaşi timp anuale mai accentuate.

Depresiunea Neamţului este străbătută de paralelele 47014’ ceea ce determină unghiuri de incidenţă diferite ale rozelor solare la solstiţiul de vară (66012’) şi la solstiţiul de iarnă (19018’).

Durata de strălucire a soarelui este în medie de 2042 ore pe an, adică 46,7% din durata posibilă de 4367 ore pe an. Numărul de zile cu soare este mai mare în august, 63,4% din durata posibilă de strălucire de 279,9 ore, în această lună nebulozitatea fiind cea mai redusă. Strălucirea soarelui are valoarea cea mai mică în luna decembrie când ajunge la 69,5 ore (26,1% din durata posibilă) datorită nebulozităţii mai ridicate şi micşorării duratei zilelor.

Temperatura aeruluitemperatura medie anuală 80C (pt. 1998-2001)temperatura medie a lunii ianuarie – 40Ctemperatura medie a lunii iulie 190CAmplitudinea medie între ianuarie-iulie 230Ciarna cea mai călduroasă 100Ciarna cea mai friguroasă – 80Cvara cea mai călduroasă 200Cvara cea mai friguroasă 90CTemperaturi peste 00C se înregistrează în medie în 272 zile/anTemperaturi peste 150C se înregistrează în medie în 115 zile/anNumărul zilelor de iarnă 63Numărul zilelor de îngheţ 17Numărul zilelor de vară 50Numărul zilelor tropicale (peste 300) 8Umezeala atmosferei influenţează temperatura de la suprafaţa solului

şi pătura de aer din apropiere, cantitatea vaporilor din atmosferă absorbind parţial din intensitatea radiaţiei solare.

Umezeala relativă este mai ridicată în această zonă ca urmare a contactului cu lanţul carpatic, luncile şi râurile.

Umezeala medie lunară

28

I 81 VII 69II 82 VIII 73III 77 IX 74 76

% din anIV 70 X 77V 70 XI 82VI 70 XII 83Media umezelii relative se menţine în timpul anului în jur de 70%,

iarna având procentul cel mai mare.Iarna 83%Primăvara 71%Vara 87%Toamna 77%Nebulozitatea (proporţia în care cerul este acoperit cu nori)zile senine 74 (lunile de vară-toamnă)zile noroase 171zile acoperite 120

PrecipitaţiileSunt din punct de vedere cantitativ şi al repartizării lor în timp în

limitele specifice zonei subcarpatice a Moldovei. Media multianuală se situează la circa 650 mm anual.

Iarna cad puţine precipitaţii, abia 10,7% (69,4 mm) primăvara cantitatea de precipitaţii este de peste 25%, iar în luna mai cantitatea de 95 mm reprezintă mai mult decât toate precipotaţiile întregii ierni (69,4 mm). Precipitaţiile din mai, iunie şi iulie însumează peste 288 mm adică 44,5% din totatul annual. Începând cu august scad datorită regimului anticiclonic.

Precipitaţii solideCele mai multe zile cu strat continuu de zăpadă se întâlnesc în

ianuarie (în medie 24 zile). Grosimea medie a stratului de zăpadă se menţine la cca 14-17 cm în ianuarie-gebruarie şi 2-8 cm în noiembrie-decembrie.

Media intervalului posibil cu ninsoare este de 133 zile şi cu strat de zăpadă 126 zile.

Perioadele de acoperire a solului cu zăpadă este mai lungă în 10-15 zile pe culmea Pleşului şi cu 20-25 zile pe culmea Stănişoarei.

Regimul vânturilorPrincipalele vânturivânturi de N-V (21%)vânturi de S-V (13%)vânturi de N-E (5%)

29

vânturi de E (2%)Zilele de calm sunt în medie de 24,2%/an.

HidrografiaApe subterane– ape subterane de adâncime cu orizonturi mineralizateizvorul Puturosulizvorul Slatina– staturi acvifere freatice (au un debit bogat, o mineralizare scăzută,

foarte bune ca ape potabile)Ape de suprafaţăReţeaua hidrografică de suprafaţă este formată în principal din

Neamţul (Ozana) şi Nemţişorul care colectează toate pâraiele de pe versantul sudic al culmii Pleşului, de pe versantul estic al Stânişoarei până la vârful Sihla.

Neamţul (Ozana) izvorul sub vârful Bivolul (1531 m) din culmea Stânişoarei. Altitudinea izvorului 1100 m. Se varsă în Moldova lângă Timiseşti. Lungimea 57,8 km; suprafaţa bazinului 427 km2; altitudinea medie a bazinului 691 m.

Nemţişorul cu izvorul sub vârful Chiţigaia la o altitudine de 1000 m. Se varsă în Ozana în dreptul satului Lunca. Lungimea 24 km; suprafaţa bazinului 78 km2; altitudinea medie 649 m.

Aspecte de valorificare a apelor curgătoareApele Neamţului (Ozanei) şi Nemţişorului având o calitate bună şi

fiind staţionate în cantităţi mari în conurile de dejecţie cu prundişuri şi nisipuri a permis o bună valorificare a acetora ca ape potabile şi industriale:

la Vânători N (în dreptul satului Lunca, se află staţia de captare şi pompare a apei pentru aprovizionarea oraşului Tg. Neamţ şi localităţii Băltăleşti)

la Timişeşti se află staţia de captare care aprovizionează cu apă municipiul Iaşi.

În prezent se fac lucrări hidrotehnice pentru amenajarea şi îndiguirea Neamului (Ozanei) cu scopul evitării inundaţiilor şi al valorificării terenurilor din albiile majore.

VegetaţiaCondiţiile naturale: relieful, clima, hidrografia, solurile precum şi

activitatea omului au determinat o vegetaţie complexă care a suferit modificări permanente din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

30

În trecutul istoric, cea mai mare parte a teritoriului comunei Vânători-Neamţ era acoperită cu păduri seculare de brad, fag, stejar, zăvoaie, suprafeţe care au fost reduse în unele perioade în mod neraţional. Această reducere s-a făcut în timpuri istorice mai ales în zonele de contact a teraselor, dealurilor pentru a extinde suprafeţele de păşuni, fâneţe, pentru cultura plantelor etc., dar şi în masivele forestiere printr-o exploatare prea intensă care nu a fost urmată de noi împăduriri, în acelaşi ritm. Din cauza răririi pădurii în ultimii 15-20 ani a început să se manifeste un fenomen negativ – al doborâturilor de vânt – vânt care atunci când suflă în rafale doboară pădurea pe zeci de ha cu sute şi mii de metrii cubi masă lemnoasă a cărei valorificare necesită măsuri speciale şi la fel probleme dificile pentru plantarea acestor suprafeţe.

În prezent ocuparea teritoriului cu vegetaţie spontană este următoarea: păduri şi vegetaţie forestieră 11.650 ha; păşuni 1.426 ha; fâneţe 780 ha.

Pădurea şi vegetaţia forestieră ocupă 70% din teritoriul comunei şi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere social-economic şi al protejării cadrului natural, al bvalorificării lui în modul cel mai raţional.

Speciile de arbori formează complexe vegetale naturale – pădurile de stejar: gonen ocupă o suprafaţă mai mare pe unele porţiuni ale versantului su7dic al Pleşului.

Rezervaţia ştiinţifică – pădurea de stejar “Dumbrava” are o suprafaţă de 55 ha situată pe promontoriul de natură aluvională dintre Neamţ şi Nemţişor. Altitudinea codrului 460-550 m.

“Dumbrava” şi teritoriul alăturat “Braniştea” sunt legate de o legendă istorică cu largă circulaţie pe aceste meleaguri, legendă păstrată în unele scrieri la Mănăstirea Neamţ, după care vestita victorie a lui Ştefan cel Mare împotriva lui Ioan Albert în 1497 ar fi avut loc aici la Dumbrava unde s-a arat şi semănat ghindă, din care a crescut frumoasa pădure de stejar de astăzi.

Pădurea de fag este localizată pe porţiuni mai întinse pe versantul sudic dar mai ales cel de nord al culmii Pleşului.

Pădurea de conofere: ocupă cele mai întinse suprafeţe pe teritoriul comunei, pe culmea Pleşului spre Stânişoara în vest şi pe partea dreaptă a Neamţului pe valea Secului.

Din suprafaţa împădurită:13% reprezintă păduri amestecate (stejar, carpen, fregastru, fag,

molid, etc)11% pădure de gorun45% pădure de fag31 pădure de conofere

31

Pajiştile şi fâneţele sunt situate în lunci, în zona marginală de contact, în majoritate pe locul unde foste păduri care au fost defrişate. Din cauza unui păşunat foarte intens, plantele nu-şi pot încheia ciclul de dezvoltare.

Vegetaţia de luncă. Zăvoaiele – mai ocupă foarte mici suprafeţe în care se află arinul negru, sălcii, plopi etc.

Vârsta arborilorfag 112 anibrad 118 animolid 122 anigorun 108 anicarpen 89 anistejar 85 aniSuprafetele ocupate efectiv de păduri sunt de 11.060 ha din care

parcela Secu cu 4.515 ha, parcela Dumbrava cu 878 ha şi parcela Mănăstirea Neamţ cu 5.667 ha.

Punerea în valoare pentru exploatare şi industrializare se face într-un raport de 40.000-50.000 m3/an, ca să nu se afecteze posibilităţile de creştere naturală a pădurii.

Păşunile şi fâneţele ocupă suprafeţe reduse însă importante pentru fauna cinegetică. Păşunile şi fâneţele ocupă o suprafaţă de 152 ha din care la Secu 44 ha, Dumbrava 47 ha şi Mănăstirea Neamţ 61 ha. Cervideele, misterţii, iepurii găsesc pe păşuni condiţii foarte bune de hrană pe toată perioada primăvară-toamnă.

Fructele de pădure reprezintă produse accesorii care prin calitatea şi valoarea lor prezintă importanţă. În medie se recoltează câte 150-165 t zmeură, 30-40 t mure, 5-10 t măcese, cantităţi importante de ciuperci comestibile (hribi, ghebe, gălbiori etc).

Terenurile neproductive şi degradatese găsesc cca 8 ha cu terenuri neproductive, degradateprintre cele mai afectate sunt terenurile de la cărămidărie, dealul Osoi

şi coasta din dreptul satului Lunca cu torenţi adânci, a căror suprafaţă este de 53 ha.

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină “Dragoş Vodă” este situată pe partea stângă a şoselei Tg. Neamţ are o suprafaţă de 15 ha şi o faună reprezentativă formată din zimbri – 9 capete, cerbi comuni-carpatini 7 capete, cerbi lopătari 3 capete, căprioare 2 perechi, mistreţi 2 perechi, urşi 2 capete, lupi 1 pereche, vulpi 1 pereche, fazani 30 bucaţi (diferite specii).

3.2.2. Infrastructura localităţii

32

Strada principală are următoarea secţiune transversală: lăţimea carosabilului este de 10 m, trotoarele sunt pietruite cu o lăţime de 1,75 m. Între trotoar şi carosabil există spaţii verzi care au o lăţime cuprinsă între 3-5 m.

Raportul aşezărilor umane din comuna Vânători Neamţ este orientat spre Tg. Neamţ, centrul urban cel mai apropiat (10 km de centrul civic şi 14 km de la Mănăstirea Neamţ) a cărei dezvoltare economică şi edilitară a atras spre instituţiile şi întreprinderile sale un număr de oameni, în special din generaţia tânără.

Centrul civic al comunei este la o distanţă de 5 km de Tg. Neamţ şi 50 km de Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului.

Accesibilitatea la căile de transport rutierTotal reţea (km) 46Drum naţionaldenumire 15 Bkm 10 (22%)Drum judeţeandenumire 157 Fkm 16 (35%)Drum comunal amenajatdenumire 169km 20 (43%)Accesibilitatea la căile de transport feroviarAcces indirectdenumirea staţiei – Tg. Neamţdrum naţional DN 15 Bkm 4ElectrificareSub aspectul alimentării cu energie electrică se poate afirma că

aproape toate locuinţele beneficiează de alimentarea cu energie electrică.Alimentarea cu energie electricăTotal locuinţe 2664Total locuinţe racordate la reţea 2631 (98,8%)Neracordate 33ComunicaţiileRacordarea la reţelele telefoniceTotal locuinţe 2664Total locuinţe cu telefon 866Fără telefon 1798Gradul de racordare la reţeaua telefonică 32,5%

33

Număr de abonamente TV/1000 locuitoriTotal populaţie 8998Număr abonamente 470Din care abonamente TV/1000 locuitori 52

Număr de abonamente radio/1000 locuitoriTotal populaţie 8998Numr abonamente 2104Din care abonamente radio/1000 locuitori 233,8Alimentarea cu gaze naturaleTotal locuinţe 2664Distribuţia de gaze naturale % 100 (inexistent)Alimentarea cu apă şi canalizareaDotarea locuinţelor cu instalaţii de apă şi canalizareTotal locuinţe 2664Total locuinţe racordate la reţea 0Fără alimentare cu apă 0

Apele Neamţului (Ozanei) şi Nemţişorului având o calitate bună şi fiind staţionate în cantităţi mari în conurile de dejecţie cu prundişuri şi nisipuri, a permis o bună valorificare a acestora ca ape potabile şi industriale.

Calitatea apelor curgătoare (%) categoria I de calitateCursul de apă (Neamţ-Ozana, Secu, Nemţişor) 100Calitatea pădurilor (afectate de poluare) – vegetaţieTotal suprafaţă agricolă 4204Calitatea pădurilor ha (%)Nepoluate 11641 (100%)Calitatea aeruluiTotal suprafaţă agricolă 4204Calitatea aeruluiZone moderat poluate 126,12 3%Nepoluate 4077,88 97%Calitatea solului (afectate de poluare)Total suprafaţă agricolă (ha) 4204Nedegradate 3026,88 (72%)Degradate moderat 840,80 (20%)Degradate puternic 252,24 (6%)Degradate foarte puternic 84,08 (2%)Modul de folosinţă a fondului funciarTotal suprafaţă agricolă 4204Arabil 1495Vii 1

34

Livezi 63Păşuni şi fâneţe 2645Păduri 11600Potenţial agricolTotal suprafaţă agricolă 4204Total populaţie 8998Din care teren agricol (locuitor/ha) 0,47Evoluţia populaţieiTotal 2000 – număr locuitori 8679Total 2001 – număr locuitori 8998POPULAŢIASatul 2001- Vânători Neamţ 4952- Lunca 1369- Nemţişor 1721- Mănăstirea Neamţ 956TOTAL 8998

În satul Mănăstirea Neamţ sunt cuprinşi locuitorii stabili din colonia Fabricii de cherestea ca şi călugării din Mănăstirile Neamţ, Secu, Sihăstria şi schiturile din împrejurimi.

Structura populaţiei pe vârste

Specificare 0-14 15-29 30-44 45-54

Vânători Neamţ 902 1085 972 1097

Lunca 249 300 268 166

Nemţişor 313 377 337 209

Mănăstirea Neamţ 174 209 187 117

Densitatea populaţieiTotal populaţie (nr. locuitori) 8998Total suprafaţă în administraţie km2 167,1Din care nr. locuitori/km2 53,8Rata medie a mortalităţiiMedia populaţiei în intervalul 1996-2000 8621Media decedailor în intervalul 1996-2000 94

35

Rata medie a mortalităţii 1996-2000 (%) 10,9Rata medie a migraţieiSosiri în perioada 1996-2000 83Plecări în perioada 1996-2000 66Rata medie a migraţiei 1996-2000 (%) 1,9Îmbătrnirea demograficăTotal grupă de vârstă 0-14 ani (2000) 1640Total grupă de vârstă >60 ani (1996-2000) 1765Indice de îmbătrînire a populaţiei (60+70 – 14 ani) 1,08Înoirea forţei de muncăTotal grupă de vârstă 15-29 ani (2000) 1973Total grupă de vârstă 30-44 ani (2000) 1767Indicele de înoire a forţei de muncă (15-29 / 30-44 ani) 1,12Ocupaţii – populaţie activă (salariaţi)Total populaţie activă – salariaţi 435Prestări serviciicomerţ 168prelucrarea lemnului 62construcţii 40croitorie 30învăţământ 63sănătate 55dispensar veterinar 3primărie 14Structura de vârstă a populaţiei activeTotal populaţie activă 3924În gospodărie proprieBărbaţiDin care:

FemeiDin care:

TOTAL

<< 30

30-40

40-50

>> 50 TO

TAL

< <30

30-40 0-50

1922

410

390

692

430 156

7

422

396 15

Structura bazei tehnico-materialeSuprafaţa agricolă (ha) 4204Suprafaţa agricolă proprietate privată 4154Tractoarecomună 19 (221 ha/tr)

36

privaţi 19 (218 ha/tr)pluguricomună 18 (233 ha/tr)privaţi 18 (230 ha/tr)semănătoricomună 2 (2102 ha/tr)privaţi 2 (2077 ha/tr)prăşitoarecomună 2 (2102 ha/tr)privaţi 2 (2077 ha/tr)Combine de recoltat cerealecomună 2 (2102 ha/tr)privaţi 2 (2077 ha/tr)Maşini de prelucrat solulcomună 6 700 (ha/D)privaţi 6 692 (ha/D)Principalele culturi cultivate în zonă 2000-2001Total teren arabil (ha) 1495Legume 26 (1,7%)Furaje 896 (59,9%)Porumb 203Cartofi 170Lăcaşuri de cultTotal populaţie 8998Ortodocşinumăr credincioşi 8590număr lăcaşuri 24Catolicinr. credincioşi 2nr. lăcaşuri 0Adventişti 3Penticostali 23Unităţi de cultură (agrement)Cămine culturale 2Biblioteci (Kireac Nicolau 1896) 1Se organizează seri de poezie cu scriitori din toată ţara, premieri)Facilităţi de agrementRezervaţii ale biosfereisuprafaţa (ha) 5fauna specifică - zimbrimonumente ale naturii - zimbri

37

drumeţiivânătoarepescuitape curgtoare - Ozanaspecific - ape repezimunţi - Filioaradealuri - Bujorului; Curmăturacase memoriale - Mihail Sadoveanuschituri, mănăstiri, biserici - Mănăstirea Neamţ, Secu, Sihăstria, o

bisericădatini, obiceiuri - capra, ursulartizanat - ţesături, prelucrarea lemnuluiVenituri realizate pe cap de locuitorTotal gospodării 2830Total populaţie 8998Gospodării individualenr. persoane 7800nr. gospodării 2838venituri mii lei/loc. 3200Salariaţi + venituri în gospodărie individualănr. gospodrii 1299nr. persoane 3769venituri mii lei/loc. 27500Salariaţi în exclusivitatenr. gospodării 230nr. persoane 720venituri mii lei/loc. 14000Suprafaţa locuibilă Total suprafaţă locuibilă 101434Total populaţie 8998Din care suprafaţa locuibilă pe o persoană (mp) 11,3Sănătate număr de locuitori/medic5 dispensaretotal populaţie 8998total medici 6din care nr. locuitor/medic 1500Gradul de ocupare al populaţieiTotal suprafaţăagricolă 4204Total populaţie activă în agricultură 1050Populaţie activă în agricultură/100 ha teren agricol 25Societăţi de industrializare a laptelui

38

Număr unităţi de producţieprivat 1Capacităţi de produciehl/zi 0-0,03Numr personal angajat 3BrutăriiNumăr unităţi de producţieprivat 2Capacităţi de producţie (pâine to/244) 1,5Număr personal angajat 4Produse tradiţionale 2 (pâine specific locală, pomene)

Produse lactate (brânzeturi, unt, lapte)Număr unitţi de producţieprivat 1Capacităţi de producţie to/an 10Număr personal angajat 3Produse tradiţionale 1 (caşcaval Nemţişor)Rase de animale răspândite în gospodăriile populaţieiTotal suprafaţă agricolă a exploataţiei individuale 3592Număr total de exploataţii individuale 2647Total efective 11000Număr de animale/ha 3Număr de animale/exploataţie agricolă individuală 4,1Total păsări 11000găini 10050raţe 300bibilici 50găşte 300curci 300TaurineTotal suprafaţă agricolă a exploataţiei individuale 3592Număr total de exploataţii individuale 2647Total efective 1373Din care matcă 1126Număr de animale pe ha 0,3Număr de animale pe exploataţie individuală 0,5Bălţata românească 0Bălţata cu negru 96Brun 1126Metişi 151Porcine

39

Total efective 875Din care matcă 105Număr de animale/ha 0,2Număr de animale pe exploataţie agricolă individuală 0,3metişi 875OvineTotal efective 3916Număr de animale/ha 1Din care matcă 950Număr de animale pe exploataţie agricolă individuală 1,4ţurcană 3759ţigaie 27karakul 130

CabalineTotal efective 220Iepe 93Număr de animale/ha 0,06Număr de animale/exploataţie individuală 0,08metişi 220Fabrici de cheresteaVânători NeamţSilvex – Vânători NeamţSfânta Troiţă – Munţii NeamţuluiA.F. LuculescuA.F. LupuluiÎnvăţământ5 şcoliseminarul teologic 300primargimnaziunumăr elevi 1350Potenţialul naturalParcul forestier Vnători (Agapia, Vânători, Bălţoleşti, Crăcăoani –

proiect cu Banca Mondială)Mănăstirea Neamţului 7 kmRezervaţia naturală de stejari Branişte 4 kmCetatea Neamţului 10 kmHumuleşti Casa lui Ion Creangă 4 kmPădurea de Argint - Văratec 25 kmCodrii de Aramă - Văratec 25 km

40

Starea general a gospodăriilor:Până în anul 1960 casele au fost construite din lemn şi acoperite cu

dorniţăDupă 1960 casele s-au construit din cărămidă şi au fost acoperite cu

tablăNumărul de nivele pentru majoritatea locuinţelor din comună este de

1-2AgroturismulVânătorinumărul gospodăriilor identificate 10atestate 3clasificare margarete 2numărul de locuri cazare 28agenţii cu profil agroturistic 3

3.3. Determinarea gradului de atractivitate a ofertei turistice a comunei Vânători - judeţul Neamţ

Tabel 3.1.

Elementele ofertei turistice

Importanţa (ponderea) elementelor ofertei turistice (%)

Nivelul calitativ al ofertei turistice

Indicele de atractivitate al ofertei turistice

Indicele de atractivitate al variantei etalon

Abatere

+ / -

1 2 3 4 5 6I. Mediul natural 40 - 214 157 +57 relief 10 - 61 40 +21- diversitate 3 5 15 9 +6- accesibilitate 3 6 18 14 +4- originalitate 4 7 28 17 +11 climă 8 - 24 29 -5- temperatură medie 3 3 9 9 0- precipitaţii 2 3 6 10 +4- curenţii de aer 1 5 5 4 +1- nr. de zile însorite 2 2 4 6 -2 hidrografie 5 - 26 17 +9- râuri 2 9 18 12 +6- lacuri 2 4 8 4 +4- cascade 1 1 1 1 0 floră 6 - 39 29 +10- diversitate 3 6 18 17 +1

41

- estetică 3 7 21 12 +9 faună 6 - 28 18 +10- diversitate 4 5 20 16 +4- grad de periculozitate 2 4 8 2 +6 puritate 5 - 36 24 +12- aer 2 8 16 10 +6- apă 2 6 12 10 +2- sol 1 8 8 4 +4II. Structuri materiale 25 - 77 82 -5 de cazare 10 - 34,5 29 +5,5 cantitativ 7 - 27,5 19 +8,5- diversitate 1,5 4 6 3 +3- capacitate 2 3 6 6 0- amplasare 2 4 8 6 +2- estetică 1,5 5 7,5 4 +3,5 calitativ 3 - 7 10 -3 de alimentaţie 4 - 15,5 12 +3,5 cantitativ 3 - 12,5 9 +3,5- diversitate 1 4 4 3 +1- capacitate 1 4 4 3 +1- amplasare 0,5 5 2,5 1,5 +1- specific 0,5 4 2 1,5 +0,5 calitativ 1 3 3 3 0 de transport 3 - 4 11 -4- pe roţi 1 3 3 2 +1- pe apă 1 1 1 1 0- pe cablu 1 0 0 8 -8 de agrement 8 - 23 30 -7 de zi 5 - 20 21 -1- sportiv 3 4 12 15 -3- de divertisment 2 4 8 6 +2 de noapte 3 1 3 9 -3III. Infrastructura 15 - 57 68 -11 de acces 7 - 27 30 -3- feroviar 3 3 9 12 -3- rutier 3 6 18 15 +3- aerian 0,5 0 0 3 -3- naval 0,5 0 0 0 0 de alimentare 8 - 30 38 +8

42

- apă 3 2 6 15 -9- energie electrică 3 8 24 15 +9- combustibil 2 3 6 8 -2IV. Suprastructura 10 - 23 36 -13 generală 4 - 8 12 -4- de organizare 2 3 6 6 0- de pază 2 1 2 6 -2 turistică 6 - 15 24 -9- de organizare 3 4 12 12 0- de pază 3 1 3 12 -3V. Mediul economico-

social5 - 16 14 +2

sectorul primar 1 3 3 2 +1 sectorul secundar 1 2 2 1 +1 sectorul terţiar 3 - 11 11 0- de consum 2 3 6 8 -2- de producţie 1 5 5 3 +2VI. Mediul cultural 5 - 23 15 +8 spectacole şi festivaluri 2 5 10 6 +4 muzee şi monumente 1 3 3 4 -1 folclor (specific local) 2 5 10 5 +5T O T A L 100 - 410 372 +38

3.4. Concluzii

Asezata in partea de nord a judetului Neamt, comuna Vanatori ocupa partea de N.-V a Depresiunii Neamtului, cea mai nordica subunitate depresionara si cea mai tipica din sirul marilor depresiuni ale subcarpatilor Moldovei. Comuna Vanatori are o suprafata agricola de 4180 ha, din care arabila 1420 ha. Padurile ocupa o suprafata de 11641 ha. Populatia este de 8707 locuitori, cu un numar de gospodarii de 2645. Dat fiind faptul ca fondul forestier poate fi considerat principala bogatie a comunei, principalele unitati economice sunt profilate pe exploatarea si prelucrarea lemnului. Mestesugaritul si artizanatul in aceasta zona este o mare bogatie a acestei comune.Covoarele de la Manastirea Agapia sunt adevarate opera de arta. Aici se gasesc cele mai autentice covoare moldovenesti.

De o rara frumusete sunt datinile si sarbatorile de Craciun (mascatii: capra cu mascatii, incontrarea ursilor s.a.).

Astfel, potentialul natural al comunei, reprezentat de diversitatea formelor de relief, de structura geomorfologica de resursele de apa ,de clima

43

dar si de flora si vegetatia specifice zonei muntoase au reprezentat premisele initierii de activitati specifice agroturismului si serviciilor aferente. Desi comuna are acest potential turistic deosebit, gradul de atractivitate al comunei nu este pe deplin valorificat.

Desi, oferta punctelor de interes este in masura sa satisfaca si o cerere mai mare , aceasta nu este sprijinita de o piata de dotari si amenajari specifice(canalizare, racordarea la reteaua de gaz metan etc.)

Avand in vedere cele expuse, este necesara elaborarea unei strategii de punere in valoare a potentialului turistic al comunei care sa puna accent pe initierea unor proiecte de lansare a agroturismului prin intensificarea activitatii promotionale si a unor programe de valorificare a potentialului turistic al comunei Vanatori-Neamt.

Reteaua agroturistica a comunei cuprinde 10 gospodarii identificate , din care sunt atestate un numar de trei gospodarii cu 28 de locuri de cazare. In localitate exista 3 agentii cu profil agroturistic.

In urma analizei principalelor elemente ale ofertei turistice, comuna Vanatori- Neamt releva urmatoarele dimensiuni de apreciere:

un punctaj foarte bun acordat reliefului pentru diversitate, accesibilitate si originalitate;

reteaua hidrografica cu numeroase rauri si lacuri;punctaj foarte bun acordat florei si faunei specifice care permit

conditii de recreere si odihna;calitatea aerului si a apei constitue alte elemente definitorii ale

mediului natural;structurile de cazare cu amplasare si estetica buna specifice comunei;structurile de alimentatie sunt notate cu calificativ satisfacator, in

acest sens consideram necesara promovarea marfurilor specifice (Cascavalul de Nemtisor) cu marca locala, bunuri alimentare ne poluate preparate traditional specifice zonei;

mijloacele de transport rutier si feroviar au calificative nesatisfacatoare, aceasta presupune o reprezentare mai buna a acestora in special pentru transportul de agreement;

mediu cultural cu spectacole si sarbatori traditionale, folclor specific, monumente istorice maresc potentialul atractiv al comunei.

In urma evaluarii se poate aprecia ca localitatea Vanatori-Neamt are un coefficient de atractivitate de 410 puncte cu 38 de puncte peste varianta etalon (372 puncte). Comparand punctajele obtinute rezulta atat abateri positive (mediul natural cu + 57 puncte) cit si abateri negative.

Abaterile negative sunt legate de structurile materiale, de agreement ne modernizate.

44

Se manifesta interes pentru practicarea agroturismului in comuna, pentru modernizarea gospodariilor (racordarea la reteaua de gaz, canalizare etc.).

In privinta locuintelor:numarul de camere este cuprins intre 2-4 camere (camere cu

suprafata locuibila cuprinsa intre 40-50 m2)anul construirii: pana in 1960 casele au fost construite din lemn

siacoperite cu dranita; dupa 1960 casele s-au construit din caramida si au fost acoperite cu tabla; numarul de nivele pentru majoritatea locuintelor din comuna este de 1-2

toate locuintele dispun de baie, apa curenta, telefon, WC, TV etc.In comuna s-au identificat doua familii (Anghelina Petru si

Humulescu Ion) care doresc sa practice agroturismul dispunand de conditiile mai sus amintite.

Traseele turistice sunt foarte bine cunoscute atractia fiind foarte diversificata recomandandu-se:

o fauna specifica (Rezervatia de zimbri declarata monument al naturii care se desfasoara pe o suprafata de 5 ha);

unrau de renume “Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul” intilnita atat de des in “Amintirile” lui Ion Creanga

casa memoriala “Mihail Sadoveanu” situate chiar in comunaschituri, manastiri, biserici (Manastirea Neamt, Manastirea Secu,

Manastirea Sihastria, Manastirea Agapia)rezervatia stiintifica – Padurea de stejar “Dumbrava” cu o suprafata

de 55 ha si teritoriul alaturat “Branistea” sunt legate de o legenda istorica cu larga circulatie pe aceste meleaguri, legenda pastrata in unele scrieri la Manastirea Neamt, dupa care vestita victorie a lui Stefan cel Mare impotriva lui Ioan Albert in 1947 ar fi avut loc la Dumbrava unde s-a arat si semanat ghinda din care a crescut frumoasa padure de stejar de astazi.

1.4.2 Studiu de evaluare a potenţialului agroturistic al zonelor colinare

4.1. Prezentarea generală a judeţului BuzăuJudeţul Buzău este situat în partea de sud-est a ţării, între paralele

de 44o50’ şi 45o40’ şi meridianele 26o15’ şi 27o15’, învecinându-se cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud, Prahova la vest.

45

Suprafaţa judeţului este de 6103 km2 şi reprezintă 2,6% din suprafaţa ţării, iar populaţia este de peste 510000 locuitori şi reprezintă 2,3% din populaţia ţării.

Buzăul ocupă cea mai mare parte a bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, cuprinzând munţi în partea de nord, câmpie la sud şi între acestea zona colinară.

Ca naţionalităţi prezente : români (peste 97%), romi, maghiari, germani, bulgari, sârbi, altele.

După rezidenţă în judeţul Buzău avem : 41% în mediu urban şi 59% în mediul rural

Judeţul Buzău are 85 localităţi, din care 2 municipii (Buzău şi Râmnicu Sărat), 2 oraşe (Nehoiu şi Pogoanele), 83 comune şi 485 sate.

Populaţia municipiului Buzău reprezintă din total judeţ: 29% din populaţie şi peste 50% din populaţia urbană.

A. Relief1. Munţii judeţului

situaţi la 40 km de Braşov şi 80 km de Buzău, pe o suprafaţă de 1900 km2

sunt străbătuţi de o arteră de comunicaţie importantă care facilitează accesul pentru practicarea turismului

gresii, marne, argile, şisturi, conglomerate cunoscute sub numele de “fliş”

Masivul Penteleu – zonă de creastă golaşă şi impunătoare lacuri - Lacul Negru; cheile râurilor Bâsca Mare şi Bâsca MicăMasivul Podu Calului – fragmentat de cursuri de apă; ideal pentru

drumeţiiMasivul Siriu – Păduri, pajişti, plaiuri largi, lacuri (Lacul Vulturilor)Masivul MonteoruMasivul Ivăneţu – marginile nordice şi sudice sunt brăzdate de

râuleţe ce şi-au creat bazinete şi cheiGruparea montană Vâlcea – de aici izvorăsc Bâsca Mare, Bâsca Mică

şi Râmnicu SăratDiferenţa la contactul cu regiunile limitrofe sunt de 200-300 m

creând versanţi abrupţi, eroziunea punându-se în evidenţă în special în zona Păltineni-Colţi-Lopătari.

2. Zona colinarăDiferenţierile litologice introduc variaţii importante în densitatea şi

adâncimea fragmentării reliefului şi în conformaţia şi înclinarea versanţilor,

46

care influenţează direct modul de utilizare a terenului. Arealele cu cea mai scăzută densitate a fragmentării corespund teraselor joase şi conurilor de dejecţie utilizate ca terenuri arabile şi pentru amplasarea aşezărilor. Culmile largi, cu versanţi complecşi, convecşi-concavi, alcătuite din alternante de roci, cu permeabilitate diferită, având densitatea fragmentării de3,0-4,0 km/km² sunt utilizate predominant ca fâneţe, păşuni şi livezi. Cele mai mari valori ale densităţii fragmentării reliefului corespund dealurilor înalte, sculptate în pietrişuri de Cândeşti şi în depozite de fliş paleogen, afectate de procese intense de ravenare şi împădurite în cea mai mare parte.

Dealurile înalte sunt sculptate pe depozitele de fliş paleogen, pe gresii şi calcare sarmaţiene şi pe pietrişuri romaniene. Dealurile mijlocii şi scunde cuprind numeroase intercalaţii argiloase şi marnoase. Depresiunile corespund în cea mai mare parte sinclinalelor fiind sculptate în marne si argile, dar se întâlnesc şi unele inversiuni de relief, cum este Depresiunea Berca. Aceste unităţi de relief se înscriu pe fâşii morfostructurale relativ bine conturate, începând cu fâşia de fliş paleogen puternic cutat şi faliat din latura internă şi terminând cu fâşia moi-pliocena cu cute largi de la exterior. Substanţele minerale utile sunt reprezentate prin materiale de construcţie, ţiţei şi cărbuni.

Se identifică ca unitate naturală cu Subcarpaţii Buzăului, fiind formată din dealuri ce variază între 400 şi 800 m altitudine, având o orientare foarte variată. Contactul cu zona de câmpie se face printr-o fâşie cu caracter colinar aproximativ paralel la nord de D.N. 2, la o distanţă de cca. 6 km faţă de acesta.

grupare sudică – la sud de sectorul latitudinal al văii Buzăului, venind în contact cu câmpia la cca. 4 km nord de axa feroviaro-rutieră spre Moldova. Dominante sunt dealurile Ciolanu (795 m) şi Istriţa (754).

grupare estică – dominată de dealurile Câlnăului, Bisocii, Blăjanilor, Budei şi Căpăţânei

grupare vestică – între valea buzăului şi limita de judeţ şi este cunoscută sub denumirea generică de Dealurile Priporului. Aici se află importante depresiunea Răteşti, Scorţoasa, Vintilă Vodă, Nişcov, Pătârlagele, Cislău, Pârscov, Berca, ş.a.

Culoarul depresionar Răteşti-Scorţoasa-Vintilă Vodă se axează pe un sinclinal larg, faliat din loc în loc şi urmărit îndeaproape de valea Băligoasa şi de parte inferioară a Sărăţelului. Depresiunea porneşte din valea Buzăului, din dreptul satului Răteşti şi se termină pe teritoriul comunei Vintilă Vodă (în lungul văii Peceneaga, afluent pe stânga al Slănicului). Reprezintă una din depresiunile de sinclinal cu net caracter subcarpatic. Culoarul poate fi subdivizat în două părţi inegale, şi anume: partea sudică drenată de Buzău şi partea nordică, drenată de pârâul

47

transversal Coca, afluent al Slănicului. Fundul depresiunii este constituit, în cea mai mare parte a sa din formaţiuni levantine, dominând pietrişurile de Cândeşti; pe margini se extind frunţi de cuestă1 , axate pe formaţiuni mai vechi (daciene şi ponţiene). Din loc în loc, cuestele sunt străpunse de văi, care fac legătura cu alte unităţi depresionare; astfel, câteva ramificaţii se extind spre est, către anticlinalul Pâclelor, iar altele spre vest (pârâul Plopeşti, pârâul Sărăţel).

Dealurile Pâclelor sunt delimitate de Slănic şi pâraiele Sărăţel - Băligoasa. Au o direcţie aproape nord- sud şi prezintă două culmi paralele, ce se unesc la nord, în dealul Tocilei (598 m). Altitudinile lor oscilează între 300 şi 550 m. Sunt axate pe un anticlinal, ceea ce a făcut ca în centrul lor să se dezvolte un culoar depresionar, cu aspect de butonieră. În realitate este vorba de două butoniere, una principală, ce se desfăşoară de la Berca şi până la Pâclele Mari (drenată de valea Murătoarea Pâclei), şi alta secundară, în care se află aşezat satul Beciu, drenată de un afluent al văii Băligoasa. Butoniera este excavată în formaţiuni ponţiene, pe margini fiind delimitată de două aliniamente puternice de cuestă, formate din depozite daciene şi levantine.

Degradările de teren din cadrul butonierei sunt atât de avansate, încât zona a primit denumirea de ,,pământuri rele buzoiene”. Vulcanii noroioşi de aici, unici în ţara noastră, completează acest peisaj, dar îl şi înfrumuseţează în acelaşi timp; cei mai de seamă vulcani sunt grupaţi în două platouri: Pâclele Mici (care sunt şi cei mai atractivi) şi Pâclele Mari.

Dealul Ciolanu se dezvoltă paralel cu dealul Istriţa. Către sud-est se desfăşoară un anticlinal Albănaşi-Berca ce se pierde în dealul Cerbului. Acest deal cuprins între Măgura şi Cândeşti şi este constituit din formaţiuni de argile, nisipuri şi pietrişuri, peste care se dispun stratele de Cândeşti. Din cauza construcţiei topografice aici există alunecări de teren, torenţi noroioşi, ogaşe torenţiale şi vaste conuri de dejecţie).

Îngustarea de la Ciuta este zona cea mai strâmtă pe care o prezintă valea Buzăului, fiind impusă de masivitatea dealului Ciolanu. Chiar şoseaua, în această parte, părăseşte valea propriu-zisă şi urcă în serpentine prin cunoscuta pădure de la Ciuta. Depresiunea Pârscov începe aproximativ de la localitatea cu acelaşi nume şi continuă până la Berca, unde valea creează o îngustare impusă de traversarea anticlinalului Berca-Arbănaşi. În depresiune, Buzăul taie anticlinalul ce merge de la Măgura la Robeşti şi sinclinalul ce vine de pe valea Sărăţelului şi se pierde în dealul Cerbului. În

1 Cuestă – formă de relief dintr-o regiune unde stratele cu roci dure alternează cu cele moi apărută din cauza eroziunii apelor curgătoare şi retragerii treptate a versanţilor, având forma unui povârniş.

48

cadrul acestei depresiuni, Buzăul are cele mai frumoase terase ce sunt mai coborâte la trecerea peste sinclinale şi mai ridicate în dreptul anticlinalelor.

După Berca, şi mai ales în dreptul localităţilor Săpoca şi Nişcov, valea se deschide larg, ca o pâlnie, terasele pierd în altitudine şi, cu excepţia celei inferioare, se îneacă în câmpie formând conul Buzăului

Zona de câmpiealtitudine între 40-100 mtrecerea spre zona dealurilor subcarpatice se face lent la este şi brusc

la vest printr-o fâşie colinară de 5-10 km. Aici s-au individualizat renumitele podgorii “Dealu Mare”

sub colinele sud-estice ale Dealului Istriţa se află staţiunea Sărata Monteoru ale cărei izvoare sunt apreciate în tratamente balneare

B. Climatemperat continentalăclimatul de munte – temperatură medie anuală de 4-6oC, precipitaţii

800-1200 mm anualclimatul de deal – temperaturi medii anuale de 8-10oC , iar în luna

iulie ajung la 19-20oC, precipitaţii medii de 600-800 mm anualclimatul de câmpie – temperaturi medii anuale de 12-14oC, vara

ajungând la valori de cca. 38oC, iar iarna de –21oC. Precipitaţii de 400-500 mm

Procesele de eroziune sunt intensificate de precipitaţiile cu caracter torenţial din timpul verii şi de cantităţile mari de apă rezultate în urma topirii zăpezilor. Suma medie a precipitaţiilor atinge valori anuale de 600-650 mm. Cele mai mari cantităţi medii lunare se înregistrează în luna iunie, iar cele mai reduse corespund lunii octombrie.

În peste 80% din numărul de zile cu precipitaţi cantităţile de apă nu depăşesc 15 mm ; cantităţilor cuprinse între 15 si 30 mm le corespund 9% din cazuri. Cantităţile de precipitaţii de peste 30 mm in 24 de ore au o frecvenţă mai redusă, dar au un rol însemnat în modelarea reliefului.

Numărul mediu anual al zilelor cu strat de zăpadă este cuprins între 30 şi 45, iar grosimea medie este de10-12 cm. Lunile august , septembrie şi octombrie sunt caracterizate printr-o tendinţă de ariditate, iar lunile mai şi iunie sunt cele mai umede.

Temperatura medie anuală este de 10ºC, iar radiaţia globală este apreciată la circa115 kcal/cm² min., durata de strălucire a Soarelui fiind de 2100-2200 de ore anual.

Climatul de dealPrezintă temperaturi medii anuale de 8-10oC . în luna iulie

temperatura medie oscilează între 10-20oC.

49

Precipitaţiile medii anuale sunt de 600-800 mm. Minimul de precipitaţii în zona de deal este între 27,9-29,4 mm. În luna octombrie în zonă se înregistrează câteodată precipitaţii mai ridicate (47 mm)

Prezenţa numeroaselor depresiuni şi bazinete creează condiţii favorabile inversiunilor de temperatură, mai accentuate în sezonul rece al anului.

Circulaţia generală atmosferică, dar mai ales configuraţia geomorfologică a zonei de curbură impun dezvoltarea vânturilor föhnale.

Durata medie a apariţiei primei zi de îngheţ este în zona dealurilor 20 octombrie ţinând până pe 20 aprilie. Iarna se instalează în zona de deal în jurul datei de 20 noiembrie, depinzând de masele de aer şi altitudine.

Umiditatea relativă – valoare ridicată în luna ianuarie (80% la deal), iar cea mai scăzută în iulie (64% la deal).

Nebulozitatea în judeţ este mai crescută iarna şi primăvara. Vara şi toamna se caracterizează prin timp senin însoţit în zona de deal de efectele föhnale.

C. VegetaţiaDurata perioadei de vegetaţie cu temperaturi mai mari de 5 ºC

variază între 220 şi 230 de zile pe terenurile orizontale şi la baza versanţilor şi între 190 şi 200 de zile pe dealurile înalte. Subcarpaţii Buzăului se încadrează în etajul gorunului şi în cel al pădurilor de gorun şi de fag, în amestec. Activităţile antropice au determinat o diminuare a suprafeţelor împădurite care se menţin pe suprafeţe mai mari pe dealurile înalte şi pe versanţii cu înclinare mare.

Pădurile de gorun sunt dezvoltate pe soluri brune eu-mezobazice şi pe soluri brune slab acide şi ocupă suprafeţe mai întinse în culmile Salcia, Botanul şi în Dealurile Blăjenilor. Pe versanţii cu expoziţie nordică şi nord-vestică gorunul este amestecat cu fag.

În pajiştile naturale nedegradate apar ca specii edificatoare Festuca rubra, Agrostis tenuis, la care se adaugă în locuri bine însorite Festuca valesiaca, Crysopogon gryllus, iar în fâneţele umede, Festuca pratensis. In pajiştile din dealurile scunde şi pe versanţii cu expunere sudică, cu efecte de föhn, apar şi unele elemente stepice.

Pe terenurile despădurite cu degradare medie sunt caracteristice pajiştile cu Botrichloa ischaenum, asociate adesea cu Festuca valesiaca. Pe terenurile puternic degradate prin ravenare, eroziune în suprafaţă şi alunecări, pe soluri neevoluate sau erodate sunt caracteristice tufărişurile de cătină. Unele sectoare puternic degradate au fost plantate cu pin şi salcâm.

50

Pe reţeaua de văi din Subcarpaţii Buzăului, văile Buzăului, Bascii Chiojdului, Bălănesei sunt concentrate majoritatea aşezărilor, arterele de circulaţie şi, în cazul văilor principale, terenurile arabile.

Vegetaţia – flora şi fauna – de dealÎn lungul anticlinalului Berca- Arbănaşi, pe solurile saturate, se

dezvoltă asociaţii de plante halofile şi tufişuri de Nitria Schöberi – specie relictă. Această zonă se înscrie în arealul gorunului.

Sunt frecvente animale: veveriţe, căprioare, râşi, lupi, iepuri, şoareci guleraţi. Păsări: mierla, sturzul, potârnichea, ciocârlia, piţigoiul. Reptile: şarpele orb, şopârla, etc.

Rezervaţia mixtă geologică şi botanică de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici – Vulcanii noroioşi au creat aici platouri largi argiloase, cu eflorescenţe saline, dominate de conuri cu înălţimi de câţiva metri. Cele mai impunătoare conuri se află la pâclele mici.

Vulcanii noroioşi mai apar în apropiere de Berca, la Arbănaşi.În zonă a persistat gărdurariţa (Nitraria Schöberi) întâlnită doar în

această regiune şi pe cale de dispariţie. Dealul cu liliac – o suprafaţă de 10 ha cu tufişuri de liliac, scumpie, mojdrean

Rarităţi biologice - scorpionul, termita, liliacul sălbatic, mojdreanul, cărpiţa, scumpia.

Rarităţi geologice: chihlimbar, focul viu (Arbănaş, Lopătari).Rezervaţia “sarea lui Buzău” – mai multe blocuri de calcare de la

1m3 la câteva sute de m3 care apar sub forma unor stânci în albia şi terasa de luncă, precum şi la un deal cu numeroase izvoare şi eflorescenţe saline.

D. Reţeaua hidrograficăReţeaua hidrografică şi, implicit, depresiunile şi culmile principale

converg spre valea Buzăului care reprezintă şi o puternică axa de polarizare a tuturor activităţilor social-economice. Spre vest, însă, Depresiunea Drajna-Chiojd si Dealurile Priporului gravitează spre Valea Teleajenului

Ape curgătoare- Buzău – suprafaţa bazinului este de 5505 km2 , lungimea este de

325 km, iar debitul mediu de 25,2 mc-sec. Izvorăşte din Munţii Ciucaş şi se varsă în Siret

- Râmnicul –se varsă în Siret, suprafaţa bazinului său fiind de 943 km2, iar lungimea de 139,5 km; are un debit mediu de 17,7 mc/sec

- Călmăţui – izvorăşte în apropierea Buzăului, se varsă în Buzău, lungimea sa măsoară 145 km, iar bazinul hidrografic este de 820 km2

Ape freatice subterane

51

zona montană – roci dure cu fisuri care facilitează circulaţia apei – rezultă izvoare numeroase cu debit mare; sunt izvoare minerale bogate în H2S la Siriu, Lopătari, Nehoi, Fişici

zona subcarpatică- la vest de Slănic – unde apele sunt cu circulaţie rapidă dar la

adâncime, bogat mineralizate – izvoare clorosodice la Meledic, Găvanele şi Valea Murătoarei

- la est de Slănic – cu ape de mică şi de mare adâncime, lipsite de minerale

zona de câmpie – deţine cantităţi mari de ape subterane mineralizateLacuriperiglaciare – Lacul Vulturilor din Masivul Siriuformate ca urmare a alunecărilor de teren – Joseni, Policiori,

Grebicinade baraj natural – Lacul Tâlharilor, Lacul Caşocacarstosaline – Meledic, Odăileartificiale – lacul de acumulare de la Siriu, Luciu, Boldu, Amaru,

Costeiu, Glodeanu Săratlimane fluviatile – Balta Albă, Amara

Reţeaua hidrografică de dealÎn zona de deal, râul Buzău culege o serie de afluenţi: Bâsca

Chiojdului, Sibiciul, Bălăneasa şi Slănic, precum şi afluenţi autohtoni: Pănătău, Sărăţel, Murătoarea Pâclelor şi Nişcov. Forma bazinului este asimetrică. Caracterul torenţial al precipitaţiilor, despăduririle masive influenţează regimul hidrologic al Buzăului şi afluenţilor săi mai ales în zonele depresionare de felul Pârscov-Berca.

În zona Berca debitul Buzăului ajunge la aproximativ 21 m2/s. Datorită topirilor timpurii a zăpezilor, în aprilie se contopesc nivelele medii din zona de deal, realizându-se o scurgere medie lunară de circa 67,8 mm.

Râurile semipermanente ca Bălăneasa, Pănătău, Pâclele, Valea Vilei seacă o dată la 3-5 ani.

Ploile abundente de la sfârşitul primăverii şi începutul verii, topirea întârziată a zăpezilor duc la inundaţii frecvente pe Buzău, Slănic, Sărăţel, Bălăneasa. Zonele cele mai afectate de inundaţii aparţin bazinetelor depresionare şi sectoarelor de confluenţă: Nehoiu, Pătârlagele, Cislău, Pârscov, Berca, regiunea din avale de Cândeşti.

De asemenea pe Murătoarea Pâclelor se manifestă fenomenul de “undă mare” prin care nivelul apelor creşte simţitor şi rapid.

În perioadele de secetă se înregistrează o creştere a mineralizării apelor, iar în cele ploioase precipitaţiile produc o eroziune puternică a

52

solurilor, fapt ce influenţează negativ calitatea apelor. În zonele de deal mineralizarea creşte de la 350-650 mg/l din care majoritatea sulfaţi şi cloruri

Lacurile de dealLacuri formate între valuri de alunecare – sunt frecvente pe valea

Sărăţelului, dar şi în locuri unde predomină marno-argilele şi despăduririle. Printre acestea amintim grupul lacurilor de la Joseni, lacurile de la Policiori, lacurile de pe valea Grabicina, lacul Odăile-Bădila şi lacul de la Mlăjet.

Ochiurile formate în craterele vulcanilor noroioşi – au dimensiuni mici de formă circulară şi caracter efemer şa pâclele şi Beciu.

Rezervaţii si monumente ale naturii"Vulcanii noroioşi" - de la Pâclele Mari si Pâclele Mici (la 12 km de

Berca), una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte (geologică şi botanică) din România (30 ha). Acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. Turiştii sunt impresionaţi de peisajul ciudat pe care îl formează numeroşii vulcani în miniatură, prin craterele cărora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuşie. Aceasta "lavă" vâscoasă provine din dizolvarea marnelor şi argilelor întâlnite în cale de apă antrenată spre suprafaţă de presiunea gazelor. În jurul "vulcanilor" se dezvoltă o vegetaţie care s-a adaptat la salinitatea ridicată de aici. Căile de acces sunt: şoseaua naţionala Buzău-Braşov sau cu trenul de la Buzău la Berca;

Rezervaţiile Academiei-Mânzăleşti (34 de peşteri, 25-200 m în sare, Peştera 6 fiind cea mai lunga din lume-1.337 m);

"Sarea lui Buzău" - Bădila, rezervaţie geologica si paleontologica (între localităţile Pârscov şi Bădila, pe valea Buzăului), se referă la mai multe blocuri de calcare, precum şi la un deal cu numeroase izvoare şi eflorescenţe saline. Blocurile conţin faună jurasică, iar prezenţa lor izolata în aceasta zonă a stârnit interesul specialiştilor din domeniu;

"Focul Viu"-Slănic, monument al naturii nu departe de comuna Lopătari, unde se poate vedea o flacăra de până la 0,5 m înălţându-se în bătaia vântului, un fenomen natural datorat emanenţei continue de gaze din pământ;

Rezervaţia naturală Pădurea Găvana Mânzăleşti (cu mesteacăn alb şi faună diversă: scrumbie, broască

ţestoasă de uscat, cameleon);Apele minerale Bustea (1892-1939); Malul cu sare-Bisoca; Rezervaţiile naturale de pin negru-Bisoca;

53

Rezervaţia Malul Roşu Lopătari; Grunjul (Tuful vulcanic atacitic)-Mânzăleşti; Platoul Carstic Izvorul Sărat-Meledic; Pădurea Frasinu-(la 7 km sud de Buzău, lângă şoseaua Bucureşti-

Buzău-Focşani), rezervaţie forestieră alcătuită din frasin pufos; Pădurea Spătaru-(la 7 km de Buzău si la 2 km de Pădurea Frasinu),

rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de stejar;

Rezervaţia forestieră-Bisoca.

E. Arheologie“ceramica liniară cu capete de note muzicale” – descoperită de Victor

Teodorescu la Sudiţi-GherăseniCultura Boian – neoliticul mijlociuCultura Gumelniţa – ceramică pictatăAldeni II – piatră şlefuităCultura Monteoru – epoca bronzului – identificate în 1895 pe Dealul

Cetăţuia de la Sărata Monteoru Statueta zeiţei Anaithis găsită la Fântânelele – Năieni în 1893- epoca

fierului – Tot aici vase de ceramică lucrate cu roata olarului din sec V î.e.n.Cetatea de la Gruiul Dării – Pietroasele este singura davă din zonă

apărată de un val de piatră de dimensiuni impresionanteSimbioza daco-romană este probată de descoperirile de la Luciu,

Balta Albă, Buzău-Est, Sărăţeanca, Nişcov, Săhăteni, etc.Pietroasele – castrul şi terinele unde s-au descoperit “Cloşca cu puii

de aur”Uneltele şi armele din piatră cioplită şi din oase şlefuite de animale,

elementele ceramice variate constituie dovezi care evidenţiază specificul activităţii omului din această regiune în neolitic (agricultori, păstori). Ele aparţin tipurilor de cultură din Boian (Aldeni şi Balaurul) şi Monteoru.

Epoca bronzului prin piesele de la Aldeni, Săpoca, Smeeni, Monteoru, precum şi urmele aşezării geto-dacice de la Cârlomăneşti indică olăritul drept ocupaţie în zonă (ceaşca dacică).

Din perioada romană, s-au păstrat urme ale castrului de la Pietroasele (Comidava), iar din secolele II-IV numeroase mărturii ale trecerii sau staţionării temporare a popoarelor migratoare. Celebru este tezaurul de la Pietroasele, descoperit în 1837, din care astăzi se păstrează doar 12 piese (iniţial au fost 22). Este alcătuit din vase, fibule în formă de vultur încrustate cu pietre preţioase şi colane de aur. Are o greutate de 19 kg

54

şi a aparţinut lui Athanarich – unul din conducătorii vizigoţilor – care l-a îngropat în timpul invaziei hunilor

Buzău a fost atestat ca târg în anul 1431, iar Râmnicu Sărat în 1594. Începând cu secolul al VI- lea multe localităţi din zonă au început să se afirme. În multe din acestea domnii Ţării Româneşti au ridicat mănăstiri, puncte de întâlnire şi apărare, cetăţi (pe Nişcov, Slănic, Buzău). De valea Buzăului sunt legate momente din lupta lui Mihai Viteazul împotriva turcilor. Tot pe aici a trecut spre Transilvania o parte a armatei sale, condusă de fraţii Buzeşti.

F. Etnografie şi folclorgospodării complexe cu casă, polăţi, bucătărie de vară, grajduri,

magazii, pivniţe şi beciuri, aşezate de obicei sub casă, toate înconjurate de grădini cu straturi de flori

casele sunt aşezate după teren, soare, vale, direcţia vântului şi ploiipunctul central al satului îl reprezintă biserica de lemn cu arhitectură

tradiţională. Caracteristic este faptul că picturile interioare cuprind pe lângă scenele religioase şi imagini din viaţa sfinţilor ocrotitori.

Locuinţele săteşti – pereţi albi, perdele, ştergare şi cearceafuri de perete. Un element caracteristic dar mai rar întâlnit în prezent era ştergarul legat în formă de fluture şi pus deasupra icoanei pe peretele de răsărit; ştergarele se termină cu margine ajurată obţinută prin înnodare şi încheiată cu ciucuri. Pereţii din camera de oaspeţi erau acoperiţi cu covoare de lână având ca ornament predominant roata – simbolul soarelui, al cerului, al divinităţii.

Cunoscute sunt şi ţesăturile din păr de capră (în două iţe în război orizontal) folosite ca preşuri şi paretare din Lopătari şi Mânzăleşti

Portul popular specific zonei poate fi admirat în colecţiile muzeale printre care colecţia de etnografie şi artă populară “Casa Vergu Mănăilă” şi colecţia etnografică a Muzeului Râmnicu Sărat

- femeia – ie cu decor în “broci” sau “muşte”, fotă de lână cu fond negru şi decor în “vergi” roşii şi albe purtată peste un fustar alb, maramă (tulpan sau batie), opinci sau pantofi traşi peste ciorapi albi din lână sau bumbac ; fustă creaţă din lână de culoare brună sau verde.

- bărbatul – cămaşă (din croiuri drepte sau “nemţească” cu platcă), pantaloni din pânză (maro) şi pantaloni din dimie (iarna), ciorapi albi, brâu lat, vestă din dimie brună sau neagră, opinci, pălării maro şi căciulă iarna

caracteristic este lucrul în piatră – Bădeni, Breaza, Năeni, Pietroasele, Ciuta – adevărate dantelării în piatră, care au ajuns până în inima Bărăganului

55

cimitirul de la Cotroca (comuna Glodeanu Siliştea) – rezervaţie de patrimoniu

4.2. Economia judeţuluiJudeţul Buzău se înscrie în cadrul naţional în grupa celor cu un

potenţial economic mediu. El se caracterizează printr-o gamă restrânsă de resurse ale subsolului, parţial valorificate şi printr-o utilizare mai largă a bogăţiilor de sol.

Economia judeţului are un caracter mixt, industrial-agrar, în care ramura conducătoare o constituie industria. În cadrul acesteia predomină industria prelucrătoare (prelucrarea metalelor, mase plastice, alimentară, etc.), pe plan secundar întâlnindu-se ramurile industriei extractive (extracţia ţiţeiului şi gazele naturale, extracţia materialelor de construcţie).

Sub raportul repartiţiei geografice, industria este concentrată în două centre principale, respectiv Buzău şi Râmnicu Sărat. Aici predomină industria prelucrătoare pe când industria extractivă se află dispersată în numeroase centre mici.

Alături de industrie, agricultura a jucat şi prezintă un rol însemnat în cadrul economiei. Ea asimilează un mare procent din forţa de muncă şi asigură materia primă pentru industria alimentară, textilă, etc. Se remarcă o diferenţiere zonală legată de ponderea diferitelor sale ramuri. În nordul judeţului domină creşterea animalelor, legată de extinderea mare a suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe, iar partea centrală (subcarpaţi) se remarcă o îmbinare a pomiculturii, viticulturii, cu creşterea animalelor, în partea sudică (zona de câmpie) se evidenţiază producţia cerealieră şi a altor plante, secundată de cea animalieră.

Căile de comunicaţie, prin repartiţie, densitate şi grad de modernizare, reflectă din plin etapele şi gradul de dezvoltare economică a judeţului, precum şi unele influenţe impuse de desfăşurarea reliefului. Arterele de comunicaţie cele mai importante sunt concentrate în subcarpaţi şi la contactul acestora cu câmpia. Multe dintre ele se dirijează pe traiectele vechilor drumuri comerciale de care este legată dezvoltarea multor localităţi-târguri, între care apariţia şi dezvoltarea multor localităţi-târguri, între care Buzău şi Râmnicu Sărat. Exploatarea forestieră a impus crearea unei reţele de căi ferate şi şosele forestiere.

A. IndustriaIndustria energetică se axează pe producerea petrolului şi gaze

naturale. Industria petrolului reprezintă ramura de bază în cadrul industriei

energetice. Zăcămintele de hidrocarburi se află localizate în zona

56

subcarpatică, în special în anticlinalul Berca-Arbănaşi. Ele se găsesc amplasate în depozite meoţiene, sarmaţiene şi chiar mai vechi. Principalele centre de exploatare se află la Berca, Pâclele, Beciu, Arbănaşi, Monteoru, Grăjdana, Tisău, etc. Zona Berca-Arbănaşi prezintă zăcăminte importante la medie şi maximă adâncime. Prelucrarea ţiţeiului se face în rafinăriile din judeţul Prahova (Ploieşti).

Industria gazelor naturale prezintă depozite la Roşioru şi Gheorgheasa.

Industria construcţiilor de maşini şi de prelucrare a metalelor este reprezentată prin Uzina mecanică (specializată în material rulant feroviar, vagoane) şi întreprinderea “Metalurgica”.(profilată în producţie de bunuri de larg consum)

Industria chimică este reprezentată prin uzina de prelucrare a masei plastice din oraşul Buzău.

Industria materialelor de construcţii:a) Calcarele se regăsesc în sud-vestul judeţului, îndeosebi în Masivul

Istriţa, de la sud de valea Nişcovului, şi în Masivul Măgura, de la nord de ea. Cariere mari se găsesc la Ciuta, Vipereşti, Nifon.

b) Nisipul cuarţos exploatat în carierele de la Crivieni este folosit în întreprinderi de geamuri (Buzău) sau similare.

c) Diatomita extrasă din carierele de le Burduşoaia, este folosită ca material izolant şi filtrant la fabricile din industria alimentară şi la fabricarea anumitor materiale de construcţie.

d) Argila are depozite la Buzău, Berca-Sătuc, Râmnicu Sărat, fiind utilizată în industria ceramicii brute.

e) Pietrişurile şi nisipurile din albia râurilor Buzău, Râmnic şi altele sunt folosite în construcţii.

f) Gresiile sunt utilizate pentru terasamente de cale ferată, pietruire de drumuri, dar exploatările au caracter temporar.

Industria textilă şi a confecţiilor este reprezentată de o topitorie de cânepă din oraşul Buzău şi de o fabrică de confecţii în Râmnicu Sărat.

Industria alimentară este reprezentată de unităţi de morărit, panificaţie, vinuri şi băuturi alcoolice, zahăr, etc.

B. AgriculturaAgricultura constituie a doua ramură de bază a judeţului. Ea se

caracterizează prin varietate şi complexitate structurală, repartiţie geografică zonală în raport cu marile unităţi ale reliefului şi continuitate tradiţională de activităţi.

Caracteristicile agriculturii se diferenţiază pe forme de relief. Astfel, în zona de câmpie este caracteristic terenul arabil; în zona

57

subcarpatică terenul arabil este în proporţie aproximativ egală cu păşunile şi regiunile pomi-viticole; în zona montană sunt caracteristice păşunile şi fâneţele.

Caracteristic acestui judeţ este zona sudică subcarpatică unde se distinge în structură ponderea ridicată a terenurilor cultivate cu viţă de vie.

Producţia vegetală datorită condiţiilor ecologice favorabile deţine o pondere importantă, fiind reprezentată de:

a) Culturi cerealiere – porumb, grâu, orz, ovăz şi secară – în zona de câmpie, depresiuni joase şi terasele râurilor, versanţi mai puţin înclinaţi.

b) Culturi de plante textile – in, cânepă, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, tutun, etc. – câmpie, zona subcarpatică pe valea Buzăului.

c) Cultura cartofilor, legumelor şi pepenilor – câmpie, zonele preorăşeneşti, zona de luncă a râului buzău, bazinetele râurilor Sibiciu, Pătârlagele, Cislău şi Pârscov.

d) Cultura viţei de vie – centre viticole la Pietroasele, Greceanca, Şarânga, Zoteşti, Cândeşti şi Verneşti. Alte centre dispersate sunt la Cochirleanca, Săgeata, Pogoanele, Padina, etc. Staţiunea viticolă de la Pietroasele s-a înfiinţat încă din 1892 şi prezintă o serie de soiuri proprii, precum Tămâioasa românească.

e) Pomicultura – cultura prunului este dispusă în teritoriu în mod dispersat sau în livezi compacte în lungul Buzăului din sectorul subcarpatic, în lungul văilor Bâsca Chiojdului şi Slănicului; mărul şi părul au arii de repartiţie mai limitate, fiind întâlnite frecvent în zona dealurilor subcarpatice.

Creşterea animalelor prezintă de asemenea o pondere importantă în economia judeţului.

Creşterea ovinelor este practicată în tot cuprinsul judeţului, numărul cel mai mare fiind înregistrat în zona de munte şi câmpie (în zonele cu terenuri de păşunat).

Porcinele se află pe locul doi ca număr de efective.Creşterea bovinelor prezintă o largă distribuţie în profil teritorial.

Numărul cel mai mare de bovine se întâlneşte în subcarpaţi şi în lungul văii Buzăului. Aria cu densitatea cea mai mare se suprapune zonelor cu păşuni şi fâneţe extinse.

Sericicultura este reprezentată în zona Cislăului printr-un centru experimental.

Apicultura se regăseşte drept ocupaţie tot în zona Cislăului.Pădurile au suferit un proces de defrişare ce a cuprins principalele

văi, bazinetele şi depresiunile din zona montană, şi aproape în întregime subcarpaţii şi câmpia.

58

În funcţie de repartizarea pe zone, agricultura se structurează astfel :

a) zona montană – creşterea animalelor pe baza păşunilor şi fâneţelor naturale; culturile pomicole predomină în bazinetele depresionare.

b) zona subcarpatică – culturi viticole şi culturi mixte, pomicultura şi zootehnia în sectorul subcarpatic nordic şi viti-pomicultura în cel sudic.

c) zona de câmpie – cultura cerealelor, cultura plantelor tehnice, creşterea animalelor; pe arii restrânse pomicultura, viţa de vie şi legumicultura.

C. Căile de comunicaţie şi transporturileArterele principale de comunicaţie leagă direct centrele cu funcţii

industriale şi de schimb şi asigură o circulaţie rapidă a populaţiei între localităţile judeţului. Se remarcă desfăşurarea a două mari artere care se intersectează în oraşul Buzău şi care, în mare, urmăresc traseele unor vechi drumuri comerciale.

Prima arteră urmăreşte în mod fidel albia râului Buzău şi prezintă un profil de transport dublu: cale ferată (Buzău - Nehoiaş) şi şosea naţională, făcând legătura cu Transilvania.

În partea sudică a judeţului, urmărind îndeaproape linia de contact a dealurilor cu câmpia, se desfăşoară două artere principale de comunicaţie ce leagă oraşele Bucureşti şi Ploieşti de sudul moldovei, trecând prin Buzău şi Râmnicu Sărat. În afară de acestea din Buzău se desprinde un al traseu dublu (şosea şi cale ferată) care se orientează către Urziceni.

O frecvenţă mare o au însă drumurile judeţene şi comunale. Acestea urmăresc, de regulă, văile râurilor fiind racordate la sistemul de bază al căilor de comunicaţie.

Reţeaua rutieră prezintă ramificaţii în tot judeţul, însă o mai accentuată densitate se face remarcată în zona subcarpatică, intens populată. Aşezările rurale, cu o poziţie periferică faţă de căile ferate sau şosele principale sunt legate de centrele comunale sau reşedinţa de judeţ.

4.3. Studiu ce caz: Evaluarea potenţialului agroturistic al localităţii: Berca - Buzău

59

A. Potenţialul natural1. Aşezarea geograficăComuna cu satele :BercaBăceniCojanuJoseni Mănăstirea RăteştiPleşcoiPleşeştiPâcleleRăteştiSătucValea NuculuiViforâtaŢâţârligu

Aşezată în partea centrală a judeţului Buzău, în zona subcarpatică, la limita sudică a acesteia, comuna Berca se învecinează în partea estică cu localităţile Cernăteşti şi Săpoca, despărţită de acestea de dealul Găvanul şi dealul Balaurului şi Pâclelor, ce constituie cumpăna de ape dinspre Slănic, Sărăţel şi Buzău la sud, râul Buzău ce desparte de satele comunelor vecine Verneşti şi Măgura, exceptând satul Sătuc aflat pe malul râului Buzău vecin cu Berca. În partea vestică valea Pârscovului o desparte de comuna vecină Pârscov. În partea de nord-vest se învecinează cu teritoriul comunei Cozieni şi comuna Odăile, de care o desparte culmea Dâlma, iar în partea de nord se învecinează cu teritoriul comunelor Scorţoasa şi Beceni (Berca este cunoscută ca aşezare încă din epoca bronzului).

2. Relieful:Teritoriul administrativ al comunei Berca este aşezat în zona

subcarpatică. Această zonă reprezintă o îmbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete şi înşeuări. Subcarpaţii sunt alcătuiţi din formaţiuni geologice mai tinere cutate larg.

Apele curgătoare au impus direcţii de fragmentare alături de structura geologică. Subdiviziunile subcarpaţilor de pe teritoriul Comunei Berca aparţin celor două grupe: Grupa Centrală şi Lunca Buzăului.

În Grupa Centrală structura geologică, compoziţia petrografică, precum şi direcţia de dezvoltare a râurilor au dus la fragmentarea şi dualizarea acestei grupe într-o serie de subunităţi. Subunităţile ce aparţin şi

60

comunei Berca sunt: Dealul Dâlma, culoarul depresionar Răteşti-Scorţoasa-Vintilă Vodă şi dealurile Pâclelor şi depresiunea Pârscov-Berca.

Dealurile Dâlma sunt alcătuite din conglomerate şi gresii marmaţiene.

Culoarul depresionar Răteşti-Scorţoasa-Vintilă Vodă se aşează pe un sinclinal larg faliat din loc în loc.

Dealurile Pâclelor sunt delimitate de Slănic şi pârâurile Sărăţel-Băligoasa. Au o direcţie aproape N-S. Degradările de teren sunt foarte avansate încât zona a primit denumirea de „Pământurile Rele Buzoiene” (s-a început acţiunea de împădurire). Vulcanii Noroioşi de aici completează acest peisaj, şi îl înfrumuseţează în acelaşi timp.

Depresiunea Pârscov-Berca se întinde între cele două localităţi nefiind bine individualizată.

Lunca Buzăului şi terasele ei constituie unităţi morfologice foarte importante pentru procesul de populare şi activităţi economice. Valea Buzăului este asimetrică datorită reliefului înalt. Terasele se succed mai repede pe partea stângă văii; pe partea dreaptă a râului Buzău, terasele au o suprafaţă mult mai mare.

3. Clima Circulaţia generală a atmosferei este influenţată de situarea în zonă

de curburi şi a altitudinii reduse caracteristică acestei zone. Se face simţită prezenţa unui topoclimat de adăpost pe văi. În timpul iernii o influenţă importantă este exercitată de masele de aer continental din est, ce se manifestă prin creşterea gradului de continentalism şi fenomene de iarnă timpurie.

Radiaţia solară este mai puternică pe partea sudică, S-E, S-V şi în mod deosebit pe terenurile lipsite de vegetaţie forestieră. Radiaţia solară globală este de circa 125 Kal/cm3/min corespunzând unei durate de strălucire a soarelui de 2335 ore/mp. Durata de strălucire a soarelui variază între 99,9 ore/lună, în lina decembrie si 302,6 ore/lună în mai.

Din analiza temperaturii medii anuale în perioada 1965-1980 rezultă că la Berca are o valoare medie de 10,6 oC. Temperatura medie lunară variază între – 2 oC în luna ianuarie şi 21,8 oC în luna iulie.

Se constată că trecerea de la iarnă la primăvară se face în mod brusc, ca de altfel şi de la toamnă la iarnă.

În timpul verii, media termică este de 20,9 oC ceea ce favorizează dezvoltarea şi coacerea fructelor în bune condiţii. În lunile de iarnă t o medie este de – 0,3 oC. Numărul zilelor fără îngheţ (119 zile) permit efectuarea lucrărilor agricole în bune condiţii.

61

Secetele sunt frecvente. Când acestea se prelungesc cu toamne lipsite de ploi au influenţă negativă asupra dezvoltării plantelor agricole.

Vânturile predominante sunt cele de N şi N-E.Viteza medie cea mai mare o are vântul de N-E cu 6,6 m/s.Condiţiile climatice mai blânde pe pantele sudice şi de adăpost au

determinat vegetaţiei termofile, iar pomicultura şi viticultura ocupă un loc important.

4. Reţeaua hidrograficăRelieful, condiţiile climatice, structura geologică, litologică şi în

ultimul timp omul, influenţează regimul hidrologic. Varietatea litologică, tectonică şi structurală specifică comunei Berca influenţează în mod direct distribuţia şi caracterul apelor subterane.

Această zonă se încadrează în zona de vest a Slănicului. Acest sector are o litologie şi tectonică variată ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane la mari adâncimi. În depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 şi 7 m. Prezenţa masivelor de sare influenţează chimia apelor subterane, dându-le un grad ridicat de mineralizare. Astfel se explică prezenţa izvoarelor clorosodice. Principala apă curgătoare ce străbate comuna Berca şi care dirijează aproape întreg regimul hidrologic este râul Buzău cu afluenţii săi Sărăţel şi Murătoarea Pâclei. Râul Buzău trece prin sudul comunei Berca. În acest sector afluenţii pe care îi primeşte Buzăul sunt autohtoni dealurilor subcarpatice.

Debitul mediu multianual al râului Buzău în perioada 1960-1988 a fost de 25,3 m3/secundă. Valoarea medie multianuală minimă a fost de 15,4 m3/secundă în 1970. Debitul maxim înregistrat a fost de 2100 m3/secundă în iulie 1975 când s-au produs şi inundaţii.

Inundaţiile afectează în mod deosebit terasa inferioară.Eroziunea laterală pe râul Buzău în punctul Valea Nucului a

determinat retragerea treptată în special spre est a satului. Aceste eroziuni au făcut necesară realizarea a două lucrări de întărire a malului în acest loc una în lungime de 432m, iar cealaltă de 300m. Lucrările sunt realizate din gabioane, adică plăci de sârmă, fier beton şi piatră de râu.

Calităţile hidroclimatice ale râului Buzău permit utilizarea apei pentru irigaţii şi consum industrial atât pe raza comunei Berca cât şi a celor din aval de localitate.

A doua apă curgătoare ca mărime după Buzău este un afluent al său Sărăţelul. Şi la Sărăţelul apare eroziunea laterală dar este de o intensitate mai mică. Este necesară şi aici o lucrare de întărire a malului în lungime de 40m. Lucrarea este realizată în gabioane.

62

Sărăţelul are un debit mic în timpul verii şi un conţinut în săruri ridicat ce fac imposibilă folosirea apei în timpul verii pentru agricultură.

Altă apă importantă este Murătoarea Pâclei. Ea are aceleaşi calităţi hidrochimice ca ale Sărăţelului, ceea ce face folosirea apei pentru agricultură imposibilă.

5. Solul Pe teritoriul comunei se întâlnesc soluri variate sub aspect

pedologic. Marea intervenţie antropică în ultimele secole, a dus la puternice schimbări ale caracterelor morfologice şi climatice ale solurilor şi, uneori, chiar la completa lor înlăturare prin eroziune.

Solurile sunt impuse de altitudine şi climat, de pantă şi de umezeală de microformele de relief. Sunt prezente şi pătrunderi ale solurilor de câmpie (pe pantele sudice) cauzate de un topoclimat favorabil.

Solurile predominante sunt: Brune, Brune-gălbui, Argilo-iluviale, Podzolite.

Alături de acestea apar şi cernoziomuri levigate slab sau moderat în diferite stadii de degradare, uneori chiar roca la zi.

Prezenţa marnelor şi argilelor mai ales în depresiuni, determină formarea, pe locurile mai puţin umezite, a pseudorendzimelor, iar în acelea puternic umectate, a solurilor negre de fâneaţă. (cartarea agrochimică-C.A.P. Berca)

Prezenţa rocilor cu un bogat conţinut în săruri determină dezvoltarea solurilor sărăturoase (pe suprafaţă redusă în zonele vulcanilor noroioşi de la Berca, pe valea Sărăţelului şi a Murătoarei Pâclei).

Rezultă că reacţia solurilor este neuniformă, de la slab acidă la slab alcalină.

Astfel, 32% din suprafaţă, reprezintă o reacţie a solurilor slab acide şi neutre. Această reacţie oferă condiţii optime desfăşurării proceselor chimice din sol, dezvoltării normale a plantelor de cultură. O suprafaţă de 481 ha, prezintă o reacţie slab spre mediu alcalină. Această reacţie influenţează negativ în procesele chimice din sol şi în special în asimilarea fosforului nobil de către plante. Aceste soluri sunt alcaline în profunzime. Ele sunt ocupate cu păşune şi sunt puternic erodate.

Studiind alte caracteristici agrochimice putem deduce aprovizionarea solului cu potasiu nobil.

Gradul de aprovizionare al solurilor în N este un alt caracter agrochimic al solurilor. Astfel 70,7% din suprafaţa solurilor sunt slab aprovizionate în N, 20% sunt soluri mijlociu aprovizionate în N, iar restul de 9,3% sunt foarte slab aprovizionate în N.

63

6. Resursele subsoluluiResursele subsolului sunt minereuri, roci utile şi resurse

terapeutice. Minereurile şi rocile ce se găsesc în exploatare la Berca şi Pâclele sunt: petrolul şi gazele de sondă. La Sătuc se găseşte argilă. În comuna Berca cercetările au identificat noi surse de petrol la Pâclele şi Berca, argilă la Berca; balast la Berca şi cărbune la Joseni.

Resursele terapeutice sunt formate din izvoare cianurate, iodate: sodice de 122g/l găsite la Berca şi izvoare cu mineralizare ridicată la Pâclele.

7. Vegetaţia Poziţia geografică şi relieful, alături de factorii ecologici, au făcut

ca în această zonă să existe următoarele specii: Conifere (plantaţii); Foioase; Plante termofile; Vegetaţie caracteristică vulcanilor noroioşi; Vegetaţie ierboasă; Ciuperci; Licheni.

În păduri vegetaţia este formată din arbori, arbuşti, vegetaţie ierboasă, ciuperci, muşchi şi licheni.

Arborii şi arbuştii caracteristici pădurilor deluroase din această zonă sunt: mărul pădureţ, alunul, teiul, stejarul, păducelul, arţarul, carpenul, molidul se găseşte în plantaţii, zmeurul, fragul, cătina.

Vegetaţia ierboasă formată din: violeta de pădure, ghiocelul, vioreaua, brânduşa galbenă, brebenelul, toporaşul, gălbenele, pecetea lui Solomon, colţişor, muma pădurii, degetarul, mierea ursului, laptele cucului, feriga, spinarea lupului, feriguţa.

Alături de vegetaţia ierboasă în partenerul pădurilor se găsesc şi ciuperci: buretele şerpesc, bureţii galbeni, pălăria şarpelui, hribul, urechiuşa, ciuperca de bălegar, ghebe, pâinişoara.

În păduri se găsesc şi licheni cum sunt: lichenii Parmoliaesi, lichenii Lecanorei, lichenii Grafidei.

Muşchii de pădure ce se găsesc în zona Berca sunt: Nypnum rutabulum, Polytrichum, Sphagnum.

Unele condiţii termoclimatice au permis păstrarea unor elemente termofile ca: liliacul, scumpia, cărpiniţa, platanul.

Vegetaţia din jurul vulcanilor noroioşi (pe solurile sărăturate) este specifică, alcătuită din plante de sărătură ce cresc numai aici, cum sunt: gărdurariţă - Nitraria Schöberi (care este un arbust mic foarte ramificat, cu ramuri albe, argintate terminate cu spin, având flori albe şi fructe tip bare) şi Obiene varaeflora.

Dealurile din jur sunt acoperite cu Stipa joamis, ruşcuţă, acestea contribuind la aspectul deosebit al acestei zone.

64

O parte din dealuri sunt acoperite de pajişti. Pajiştile au o vegetaţie formată din: albăstrele, anghinare, cicoare, cimbrişor de câmp, coada şoricelului, ismă brună, macul de câmp, muşeţelul, nalba, pătlagina, pelinul, podbalul, trei fraţi pătaţi, urzica moartă, brusturul, sânziene galbene, nu-mă-uita.

De-a lungul cursurilor de apă, zăvoaiele se ţin lanţ, împodobind malurile şi luncile umede ale acestora cu verdele lor întotdeauna proaspăt. Speciile ce se găsesc aici sunt: salciile, măceşul, salcâmul, anin alb, plop.

Vegetaţia ierboasă de luncă este constituită din elemente furajere ca: Agrostis alba, Alopecuris pratensis, Lolium perene, Agrostis stolonifera. Condiţiile ecologice cu umiditate ridicată determină dezvoltarea unui număr mare de specii mezofile, mezobigrofile şi chiar bigrofile.

În regiunile inundate (bălţi) predomină speciile de: P. communis şi Thypha angustifelia. Trestia şi papura mai sunt folosite, câteodată, de localnici pentru confecţionarea diferitelor obiecte de uz casnic.

Păşunile de luncă sunt de bună calitate, dar au o suprafaţă mai restrânsă.

În unele microdepresiuni în care au existat lacuri, dezvoltarea abundentă a dus la transformarea acestora în mlaştini oligotrofe cu: roua cerului, bumbăcăriţa, rogoz, stelăriţa.

Buruienile răpesc plantelor de cultură o proporţie însemnată din factorii de vegetaţie: brumă, apă, căldură, lumină, spaţiu alocat oscilaţii ruderale. În culturi predomină rapiţa, volbura, mohorul, ştirul sălbatec, pirul, turiţa mare etc.

În concluzie, vegetaţia prezintă o diversitate destul de mare, acest lucru datorându-se condiţiilor pedoclimatice.

8. Fauna Aşezarea geografică a comunei Berca în zona subcarpatică, prin

condiţiile ecologice, a impus formarea unei faune caracteristice.Printre mamiferele acestei regiuni amintim: rozătoare, carnivore,

insectivore.Cele mai importante rozătoare sunt: iepurele de câmp, veveriţa,

şoarecele de câmp, popândăul.Pe acest teritoriu se înregistrează mamifere insectivore ca: ariciul,

cârtiţa şi liliacul.Mamifere erbivore întâlnim căprioara.Pădurile din această zona adăpostesc şi mamiferul omnivor ursul

brun şi mistreţul.

65

Fauna acestui teritoriu, având în compoziţie rozătoare, oferă hrană suficientă unor mamifere răpitoare de tipul carnivor ca: lupul, vulpea, dihorul.

Alt component al faunei pe acest teritoriu sunt păsările. Aici întâlnim: cioara neagră, uliul, ciocănitoarea, guguştiucul, rândunica, cucul, privighetoarea, vrabia.

În regiune se întâlnesc târâtoare ca: şopârla, şarpele de casă, vipera.

În regiunea apelor stătătoare se găsesc numeroşi batracieni: broasca de lac, broasca de mlaştină.

În apele curgătoare se găsesc diferiţi peşti.Dintre nevertebrate, în număr foarte mare se întâlnesc insectele,

reprezentate de: coropişniţa, nasicornul, buburuza, gândacul din Colorado, cărăbuşul, lăcusta, rădaşca, libelula, scorpionul, râma şi numeroase lepidoptere ca: fluturele alb, coada rândunicii.

În vederea păstrării şi înmulţirii faunei s-au luat măsuri pentru ocrotirea unor specii mai puţin numeroase, prin introducerea unui vânat raţional sau prin interzicerea completă pe o anumită perioadă.

B. Potenţialul socialPopulaţia Element important al complexului geografic este populaţia, care

constituie şi pe acest teritoriu, factorul activ în modificarea peisajului geografic.

Cunoaşterea procesului de evoluţie numerică şi repartiţia geografică a populaţiei pe o perioadă mai îndelungată ne dă posibilitatea evaluării tendinţei de mobilitate a acesteia.

Evoluţia populaţiei din comuna Berca pe perioada 1968-1992 poate fi urmărită în tabelul următor:

Anul Populaţia1968 8435 locuitori1973 8482 locuitori1977 8940 locuitori1980 9257 locuitori1982 10036 locuitori1986 10450 locuitori1992 9726 locuitori

În anul 2000, populaţia comunei Berca era de 10.400 de locuitori. Cu un ritm de creştere de +41/an şi perspectiva de a deveni oraş, această zonă a

66

devenit un punct de stabilire a populaţiei tinere cu activităţi specifice profilului economic al zonei – industrial, agrar.

Copii născuţi vii în 1995: 104 copii.Decese: 119 persoane.Spor natural: 15%.Rata mortalităţii infantile: este redusă, deoarece în Berca există

spital şi dispensar.Urmărind numărul gospodăriilor se observă o creştere a acestora în

general numărul gospodăriilor la trei sate rămâne constant, la unul apare o scădere şi la trei sate apare o creştere. Dintre cele trei sate al căror număr de gospodării creşte, la două (Pleşcoi şi Pâclele) are loc o puternică creştere a numărului de gospodării. Această creştere fiind foarte mare se datorează deplasărilor de populaţie din satele vecine şi alte localităţi.

Numărul populaţiei între anii 1973-1982 a crescut foarte rapid, acestea datorându-se în primul rând, apariţiei pe teritoriul comunei a unui nou obiectiv industrial: Întreprinderea de Sticlărie Menaj Berca a dus la migrarea populaţiei din alte localităţi spre comuna Berca.

În această perioadă populaţia a crescut cu 1554 de persoane reprezentând 15,4%.

2. Clasificarea satelorO clasificare făcută în 1980 a împărţit satele astfel:a) sate foarte mici (Cojanu, Mănăstirea Răteşti, Ţâţârligu, Viforâta)b) sate mici (Băceni şi Pâclele)c) sate mijlocii (Răteşti, Sătuc, Valea Nucului)d) sate mari (Joseni, Pleşcoi, Pleşeşti)e) sat foarte mare (Berca)

Urmărind repartiţia geografică a aşezărilor în funcţie de relief, constatăm sate situate:

-pe terase (Berca, Valea nucului, o parte din Pleşcoi, Răteşti)-pe văi pentru terase (Cojanu, Pâclele)-pe versanţi (o parte din satele Băceni şi Viforâta)-pe culmi (Mănăstirea Răteşti, Ţâţârligu şi părţi din satele Beceni şi

Viforâta)Formele de relief au impus şi tipul de structură al satelor. Astfel,

după structură avem:-sate adunate (Berca, Joseni, Mănăstirea Răteşti, Pâclele, Pleşcoi,

Pleşeşti, Sătuc şi Valea Nucului)-sate răspândite (Băceni, Cojanu, Ţâţârligu, Viforâta)

3. Caracteristicile aşezărilor umane

67

Locuinţa din zonă era şi continuă a fi vatra satului. Structura locuinţelor permanente este legată de ocupaţiile

locuitorilor, mediul geografic, starea social-economică, tradiţia locală, materialele de construcţie şi cunoştinţele tehnice ale meşterilor populari.

Ponderea pietrei şi a lemnului în construcţie creşte pe măsura avansării spre nordul zonei.

În ansamblu gospodăriilor, casele sunt aşezate mai întotdeauna la drum, alcătuite din locuinţe înalte, pivniţa şi construcţii anexe (în continuarea casei) pentru preparatul fructelor şi a borhoturilor, reflectând una din ocupaţiile tradiţionale- pomicultura.

Fondul locuibil – evoluţia istorică a localităţilor a imprimat o arhitectură deosebită a locuinţelor- amplasarea în mijlocul moşiei. Astfel, satele din zonele înalte ale dealurilor Boteanu-Băceni, Viforâta, Ţâţârligu sunt construite din lemn cu o arhitectură ţărănească într-un fond locuibil mediu. Satele aşezate în culoarul râului Buzău deţin un fond de locuinţe mai nou – cu unele nucele – Pleşeşti, Cojanu -, vechi din materiale locale: pământ şi grădele.

gospodării complexe cu casă, polăţi, bucătărie de vară, grajduri, magazii, pivniţe şi beciuri, aşezate de obicei sub casă, toate înconjurate de grădini cu straturi de flori

casele sunt aşezate după teren, soare, vale, direcţia vântului şi ploiipunctul central al satului îl reprezintă biserica de lemn cu arhitectură

tradiţională. Caracteristic este faptul că picturile interioare cuprind pe lângă scenele religioase şi imagini din viaţa sfinţilor ocrotitori.

Locuinţele săteşti – pereţi albi, perdele, ştergare şi cearceafuri de perete. Un element caracteristic, dar mai rar întâlnit în prezent, era ştergarul legat în formă de fluture şi pus deasupra icoanei pe peretele de răsărit; ştergarele se termină cu margine ajurată obţinută prin înnodare şi încheiată cu ciucuri. Pereţii din camera de oaspeţi erau acoperiţi cu covoare de lână având ca ornament predominant roata – simbolul soarelui, al cerului, al divinităţii.

Număr total de locuinţe în comună: 3509 cu un număr de 9861 camere de locuit.

Suprafaţa totală locuibilă este de 118751 mp, revenind o suprafaţă locuibilă medie de 33,84 mm-locuinţă şi 12,21 mp suprafaţă locuibilă medie pe persoană.

Numărul de persoane ce revin pe locuinţă este de 2,77.Numărul de persoane ce revin pe o cameră este de 0,98.Numărul total de gospodării pe comună 3856 revenind pe o

gospodărie 2,12 persoane.

68

În teritoriul de deal unde este amplasată comuna este caracteristic ca în afară de casa de locuit să existe numeroase alte anexe şi accesorii pentru animale şi pentru prepararea fructelor.

Limba : română.Religia : Ortodoxă.Învăţământ: Localităţile componente deţin dotările de

importanţă locală – şcoli, grădiniţă, liceu cu 24 de clase. Sănătate: dispensar în localitatea de reşedinţă.

4. Istoricul aşezărilorCercetările efectuate în zona comunei Berca, au scos în evidenţă

faptul că regiunea subcarpaţilor de curbură a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri. Astfel în localitatea Cândeşti, Aldeni, Cernăteşti care mărginesc această localitate au fost descoperite relicve din perioada neoliticului. Şi în Berca s-au făcut astfel de descoperiri: un topor de piatră în albia pârâului Sărăţel, necropola neolitică din dealul Găvanul.

Aşezările umane erau amplasate pe forme de relief mai înalte din motive de apărare în caz de pericol, ca în cazul satului Valea Nucului, sau în apropierea unor cursuri de apă sau izvoare, în cazul satelor Berca şi Cândeşti.

În perioada trecerii de la neolitic la epoca bronzului au fost descoperite relicve care pun în evidenţă aşezări necropole pe suprafaţa actualelor sate: Valea Nucului, Pleşcoi şi Berca. Urmele materiale descoperite în aceste localităţi aparţin culturii Monteoru şi este reprezentată prin 6 straturi.

Uneltele şi armele din piatră cioplită şi din oase şlefuite de animale, elementele ceramice variate constituie dovezi care evidenţiază specificul activităţii omului din această regiune în neolitic (agricultori, păstori)

Documentele nescrise indică existenţa populaţiei în această zonă şi în perioada sec. II-V. Acestea sunt indicate de numeroase fragmente ceramice întâlnite la Berca, Valea Nucului şi Răteşti.

Perioada sec. V-XIV este bogată în mărturii nescrise care indică continuitatea de viaţă a populaţiei daco-romane în zonă. Săpăturile de la Cândeşti (lângă Berca) au pus în evidenţă continuitatea populaţiei daco-romane în aceste ţinuturi.

Începând din sec. XV îşi fac apariţia şi numeroase documente scrise care atestă existenţa acestor aşezări şi a populaţiei din sec. XV, cât şi în secolele XIII-XIV .

69

Prima atestare documentare despre aşezările din această zonă se referă la statul Răteşti. Prin actul de la Târgovişte din 1 august 1437 “Vlad Dracul Voievod întăreşte lui Nan”, satul Răteşti scutindu-l de dări şi slujbe.

În secolul XVI prin actul de la Bucureşti, 25 februarie 1594, “Mihai Viteazul Voievod întăreşte lui Stanciu din Răteşti şi fraţilor lui” o moară şi ocină în urma unei judecăţi.

În secolul XVII prin actul din 1634 monahul Sofronie din Gomoeşti donează 210 stânjeni şi 12 pogoane de vie de la Muscel Mănăstirii Răteşti.

Satul Pleşcoi apare atestat documentar în secolul XV în mai multe documente. La 22 mai 1489 “Vlad Călugărul emite un act de dăruire lui Badea Ion şi altui Ion cu fiii lor”, iar în anul 1499 la Târgovişte “Radu cel Mare Voievod întăreşte lui Clucoş, fiilor şi ficelor sale” părţi din satele Fântânele, Verneşti, Gugeşti, precum şi două sălaşe de ţigani.

În anul 1552 când domnitorul Mircea Ciobanul întăreşte titlul printr-un hrisov, un oarecare “să stăpânească Pleşcoiul”.

Despre existenţa satului Berca aflăm la 24 martie 1672 când Baba Alba cu fiii, ginerii şi cumnaţii vindeau Stolnicului Mihalcea Drăghici Spătarul şi mănăstirii Berca partea lor de avere din Pleşcoi.

Dezvoltarea satelor Pleşcoi, Urlători, Pâclele se datorează în primul rând drumului de intensă circulaţie din lungul Buzăului, pe care se făceau schimburile dintre Transilvania şi Ţara Românească, iar în al doilea rând, adăpostului natural şi economiei variate.

5. Tradiţii şi obiceiuriSatul Pleşcoi – cârnaţii de Pleşcoi; bâlciul.Port popular – specific zonei Muntenia.Portul popular specific zonei poate fi admirat în colecţiile muzeale

printre care colecţia de etnografie şi artă populară “Casa Vergu Mănăilă” şi colecţia etnografică a Muzeului Râmnicu Sărat.

femeia – ie cu decor în “broci” sau “muşte”, fotă de lână cu fond negru şi décor în “vergi” roşii şi albe purtată peste un fustar alb, maramă (tulpan sau batie), opinci sau pantofi traşi peste ciorapi albi din lână sau bumbac ; fustă creaţă din lână de culoare brună sau verde.

bărbatul – cămaşă (din croiuri drepte sau “nemţească” cu platcă), pantaloni din pânză (maro) şi pantaloni din dimie (iarna), ciorapi albi, brâu lat, vestă din dimie brună sau neagră, opinci, pălării maro şi căciulă iarna

Serbare câmpenească de Sf. Petru şi Pavel la mănăstirea Răteşti.Târguri la Răteşti în august – târgul de flori.

C. Infrastructura

70

1. TransporturiComuna Berca este străbătută de drumuri importante DN 10 (spre

Braşov) care traversează satul Sătuc; DJ 203 L şi DJ 102 F, precum şi drumul comunal DC 108 şi DC 95.

Circulaţia în teritoriu cuprinde că de comunicaţie rutiere, cât şi feroviare. În zona de exploatare a ţiţeiului se desfăşoară drumurile petroliere care leagă zona turistică Pâclele-Arbănaşi.

Căile de comunicaţie rutiere sunt în parte modernizate (cele mai importante) dar drumurile comunale sunt în timpul ploios impracticabile: Băceni-Viforâta. În zonă se întâlnesc drumuri de legătură petroliere care sunt în parte pietruite.

Drumul judeţean Răteşti-Cojanu-Pârscov este impracticabil datorită podului peste torentul Valea Şoimului. Alte drumuri comunale din zona nemodernizată DC 95: Răteşti-Viforâta; DC 108: Berca-Arbănaşi.

Teritoriul este străbătut de calea ferată simplă Buzău - Nehoiaşu având staţie în Sătuc şi totodată linie de triaj pentru produsele petroliere, ceramice, balastiere.

2. Obiective de utilitate publicăDotările sunt concentrate în satul Berca care deservesc toate

localităţile: primăria, poliţia, dispensar uman, centrală telefonică, dotări turistice.

Transportul auto este deservit de Întreprinderea Transport Auto Buzău.

3. TelecomunicaţiileInstalaţii de telefon se află în toate satele comunei Berca. Sunt de

tip aerian şi deserveau în 1994 un număr de circa 60 de abonaţi agenţi economici şi cca. 1600 abonaţi casnici.

Instalaţia de telefonie este poziţionată aerian pe stâlpii de lemn şi de beton ai reţelei electrice de joasă tensiune.

În comuna Berca, numai în localitatea de reşedinţă există sistem local de distribuţie al programelor de televiziune prin cablu, ce dispune de centrală, relee.

4. Gospodărirea publicăPe teritoriul comunei Berca în albia râului Buzău se află râul de

acumulare a CHE Cândeşti încadrat pe ambele maluri de diguri de protecţie cu dale de beton. Scopul amenajării este cel al regularizării cursului râului Buzău şi gospodărirea apelor în scop energetic şi irigaţii. Volumul nominal al acumulării este de 4,5 mil mc colmatat în proporţie de 60% din cauza

71

neexecutării lucrărilor colaterale de corecţie pe râul Sărăţel. Sura de apă în prezent pentru alimentarea cu apă a unor localităţi din comuna Berca este apa din subteran pompată din sursa Verneşti. Sursa de apă din lacul acumulării Cândeşti nu este utilizată mai ales că în prezent mai există gospodăria de apă pentru tratarea apei de suprafaţă care a fost utilizată de SP Berca. În prezent apa de subteran este utilizată în scop industrial în parcurile Schelei în loc să se folosească apa de suprafaţă şi debitul apei din subteran să fie disponibilizat pentru consumul populaţiei.

5. Alimentarea cu apăO parte din satele comunei Berca: Berca, Sătuc, Pleşeşti, Pleşcoi

sunt alimentate din sursa subterană Verneşti prin pompare într-un rezervor de 400 mc. Din rezervorul tampon apa este pompată direct în reţeaua de distribuţie de lungime de 23 km. Consumul de energie pentru pompare este ridicat şi apar întreruperi în furnizarea apei reci., precum şi avarii. Apa este tratată în vasul tampon cu clorură de var şi nu cu clor gazos.

6. CanalizareÎn comuna Berca sistemul de canalizare în lungime de 7,5 km este

separativ, iar apele pluviale şi menajere sunt deversate direct în lacul acumulării Cândeşti. Nu există staţie de epurare. În celelalte sate apele uzate sunt vărsate la suprafaţa solului neexistând canalizare care să preia aceste ape.

În fiecare gospodărie există un closet uscat de tip rural de la care apa se infiltrează în sol şi din când în când depunerile sunt vidanjate.

Colectoarele pluviale subdimensionate şi colmatate determină ca la ploi abundente să apară inundaţii în satul Berca.

7. Alimentarea cu gaze naturaleComuna Berca cu satele aparţinătoare beneficiază de consum de

gaze naturale prin staţia de reglare-măsurare din Sătuc (din incinta Fabricii de cărămidă), staţia de reglare-măsurare din Berca (Schela Petrolieră), staţia de reglare-măsurare de lângă Pleşeşti şi reţelele de distribuţie de medie presiune în toate satele.

Alimentarea cu gaze a consumatorilor de gaze din comuna Berca, Joseni şi Răteşti se realizează prin racordarea la reţelele de gaze de la Schela Petrolieră Berca.

Pentru alimentarea cu gaze a localităţii Pâcle s-a executat o reţea de gaze medie presiune, staţie de reglare-măsurare de sector şi reţele de gaze redusă presiune.

72

8. Alimentare cu căldurăÎn prezent în comuna Berca alimentarea cu energie termică în

vederea încălzirii spaţiilor pe perioada rece se realizează în trei moduri şi anume:

-pentru locuinţele colective există 3 centrale termice montate în canalele termice şi în subsolul blocurilor – vechi de peste 25 de ani – cu consumuri mari de gaze care implică costuri mari;

-pentru locuinţe individuale – comuna Berca cu satele Pleşcoi, Valea Nucului, Pleşeşti, Sătuc şi Pâclele – sobe de teracotă şi microcentrale termice cu gaze – 1997 gospodării;

-pentru locuinţe individuale – sobe cu lemne sau cărbune

9. Alimentarea cu energie electricăLocalitatea Berca este racordată la sistemul energetic naţional.Sistemul de energie electrică este reprezentat prin cabluri aeriene

de mare şi mică tensiune, staţie de transformare, posturi de transformare aeriene şi cabine pentru întreaga comună Berca.

D. Potenţialul economic

Cadrul natural în care sunt aşezate localităţile ce aparţin comunei Berca a permis locuitorilor să se ocupe cu agricultura din cele mai vechi timpuri. În prezent datorită exploatării petrolului, locul agriculturii ca ramură predominantă a fost luat de industrie.

Aşezarea geografică a comunei Berca cuprinde forme de relief diversificate – deal şi câmpie despărţite de un piemont, ce a condus la o diversitate de folosinţe a terenului extravilan – pădurile 20,98% ocupă versanţii, păşunile, fâneţele şi livezile; pantele domoale ale dealului – 51,5% din teritoriu; viile nobile din zona piemontului – 1,1%; zona câmpiei este ocupată de terenul arabil – 11,47% cultivat cu cereale, legume, plante furajere.

Importanţa economică a localităţilor a dus la dezvoltarea şi organizarea zonelor funcţionale în toate localităţile importante : zona centrală a reşedinţei de comună dispune de dotări de importanţă publică, locală şi teritorială (spital, casă de cultură), zonă de locuinţe parter şi regim înalt (p+4), zonă industrială specializată.

Localităţile componente deţin dotările de importanţă locală – şcoli, grădiniţă, magazin.

ZONE FUNCŢIONALECOMUNA BERCAHA %

73

ZONA CENTRALĂ ŞI ALTE FUNCŢIUNI

COMPLEXE DE INTERES PUBLIC13,5

2,9

ZONA DE LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI

COMPLEMENTARE322,9 68,6

ZONA DE UNITĂŢI ECONOMICEUNITĂŢI INDUSTRIALEUNITĂŢI AGRICOLE

67,063,73,3

14,213,50,7

ZONA DE PARCURI, RECREERE, TURISM

3,9 0,8

ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ 10,7 2,3ZONA CU DESTINAŢII SPECIALECĂI DE COMUNICAŢIE RUTIEREZONA DE CĂI FERATECONSTR. AFERENTE REŢELELOR

TH. EDILITARE

48,12,72,1

10,20,60,4

ALTE ZONE 8TERENURI NECONSTRUITE, APE)

TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 470,9 100,0

Comuna Berca deţine o majoră importanţă în zona înconjurătoare începând cu dezvoltarea exploatării şi prelucrării ţiţeiului la sfârşitul secolului trecut.

Zona industrială Berca-Sătuc deservită de calea ferată şi de drumuri importante a atras şi a specializat forţa de muncă din zona înconjurătoare: Scorţoasa, Măgura, Verneşti, Tisău, Vipereşti şi chiar Buzău.

Aceasta se caracterizează prin numărul mare de navetişti care sosesc spre zona industrială. Comuna Berca are dezvoltate următoarele tipuri de activităţi ce atrag forţă de muncă: industrie, agricultură, prestaţii, dotări de interes public.

Sectorul petrolier şi gaze deţine şi muncitori necalificaţi, zilieri din zona limitrofă care sunt utilizaţi mai ales în perioada de vară la reparaţii, construcţii. Locuinţele de muncă sunt cele mai numeroase, peste 1750 de persoane. Acest sector alături de industria prelucrătoare dispune de cele mai multe locuri de muncă.

Dar dezvoltarea economică poate să cuprindă o mărire a locurilor de muncă în sectoarele – construcţii, unităţi de prelucrare a produselor agricole vegetale şi animale, alte prestări servicii.

74

Numărul total de salariaţi pe comună este de 36,12% din total populaţie.

Resursele de muncă locale cuprind aproximativ 6500 de locuitori – 66,68% din care populaţia activă – număr total de salariaţi sunt 5500 locuitori – 56,54% din total populaţie.

Structura salariaţilor pe ramurile economice: -sectorul primar – industrie şi construcţii – 4500 salariaţi – 82,9%

-sectorul secundar – agricultura – 646 locuitori – 11,74%-sectorul terţiar – prestări servicii – 354 salariaţi – 5,32 % Reprezentativă este industria extractivă şi prelucrătoare – 4189

salariaţi, în sectorul gaze – 63 persoane, construcţii – 248 salariaţi.

1. IndustrieIndustria pe teritoriul comunei Berca s-a dezvoltat încă din primele

decenii ale sec. XX. Industria petrolului reprezintă o ramură de bază a industriei locale.

Zăcămintele de petrol se află în depozite sarmaţiene, chiar mai vechi. Centrele de exploatare a petrolului sunt localizate la Berca şi Pâclele. Primele exploatări de petrol sunt menţionate în 1895 la Berca.

Depozitele de argilă cu calităţi superioare existente în jurul localităţii Berca-Sătuc au permis construirea în această zonă a fabricii de produse ceramice industriale Berca-Sătuc. Produsele au fost variate: prefabricate, granulit, cărămizi, etc.

În 1976, a luat fiinţă întreprinderea de sticlărie menaj Berca care a realizat produse pentru export.

Datorită obiectivelor industriale în 1982 numărul personalului în industrie a fost de 2372 de oameni.

Zona industrială Berca-Sătuc are un profil complex : industrie de materiale de construcţie, sticlărie, turnătorie, legume – fructe, zonă de depozitare pentru produse petroliere, materiale de construcţie – balast, unităţi de reparaţii utilaje grele, societăţi de construcţii.

Carmangerii de tradiţie (prelucrare legume, fructe, caş, lactate) la Pleşcoi, Joseni,

2. Agricultură, SilviculturăEconomia agricolă a comunei Berca este caracterizată prin

dezvoltarea tuturor sectoarelor vegetal, animal şi prelucrarea produselor pomicole şi animaliere.

Cultura principală este porumbul urmat de grâu şi floarea soarelui. Această comună este

75

În zona de deal se regăsesc întinderi mari de pomi fructiferi, în cea mai mare parte pruni şi meri (în depresiune).

Dezvoltarea creşterii animalelor pe baza fâneţelor şi păşunilor naturale se face compensat din produsele terenului arabil – lucernă, deoarece aceste locuri de păşunat sunt distruse în suprafeţe foarte mari.

Pe dealuri şi în preajma apelor creşte o vegetaţie forestieră specifică : stejar, tei, arin, salcie, plop, frasin.

Începând de la Verneşti şi continuând până la Siriu, se întâlnesc numeroase plantaţii intensive sau clasice de meri, pruni, vişini, etc., aparţinând atât renumitei Staţiuni de cercetare şi producţie pomicolă Cândeşti, cât şi producătorilor privaţi. Un mare număr de pomi fructiferi de diverse specii sunt plantaţi pe marginea căilor de acces rutier, în curţi sau limitrof parcelelor răsleţe de fâneţe sau teren arabil din extravilanul localităţilor.

Cultura viţei de vie constituie o veche ramură a economiei agricole. Condiţiile prielnice, relief colinar şi dealurile, umiditatea, solurile ce se pretează la existenţa biologică a viţei de vie permite desfăşurarea culturii în zonă. Ea ocupa în 1994, 810 ha. Centre de producţie a acestei culturi: Berca. Răteşti, Joseni, valea Nucului, etc.

3. ComerţComerţul este dezvoltat în fiecare localitate şi este reprezentat prin

complex comercial alimentar, nealimentar din Berca şi Joseni. Alte nuclee importante, dar în clădiri neadecvate se găsesc în Pleşeşti, Pleşcoi, Valea Nucului. De asemenea, se mai găsesc boiangerie, rame-geamuri, darac, moară, cismărie, foto, sifonărie, bancă şi serviciu finanţe.

4.4. Determinarea gradului de atractivitate a ofertei turistice a comunei Berca - judeţul BuzăuTabel 4.1.

Elementele ofertei turistice

Importanţa (ponderea) elementelor ofertei turistice (%)

Nivelul calitativ al ofertei turistice

Indicele de atractivitate al ofertei turistice

Indicele de atractivitate al variantei etalon

Abatere

+ / -

1 2 3 4 5 6

I. Mediul natural 40 - 176 145+3

1

relief 10 - 53 37+1

6

76

- diversitate 3 4 12 8 +4- accesibilitate 3 7 21 15 +6- originalitate 4 5 20 14 +6

climă 8 - 45 31+1

4- temperatură medie 3 5 15 10 +5- precipitaţii 2 7 14 9 +5- curenţii de aer 1 4 4 4 0- nr. de zile însorite 2 6 12 8 +4 hidrografie 5 - 14 15 -1- râuri 2 6 12 10 +2- lacuri 2 1 2 4 -2- cascade 1 0 0 1 -1 floră 6 - 27 24 +3- diversitate 3 5 15 15 0- estetică 3 4 12 9 +3 faună 6 - 18 16 +2- diversitate 4 3 12 14 -2- grad de periculozitate 2 3 6 2 +4 puritate 5 - 19 22 -3- aer 2 5 10 10 0- apă 2 3 6 9 -3- sol 1 3 3 3 0II. Structuri materiale 25 - 71 84 -13 de cazare 10 - 27 30 -3 cantitativ 7 - 21 20 +1

- diversitate 1,5 3 4,5 3+1,

5- capacitate 2 3 6 6 0- amplasare 2 3 6 7 -1

- estetică 1,5 3 4,5 4+0,

5 calitativ 3 2 6 10 -4 de alimentaţie 4 - 13 13 0 cantitativ 3 - 10 10 0- diversitate 1 3 3 3 0- capacitate 1 5 5 4 +1

- amplasare 0,5 2 1 1,5-

0,5

77

- specific 0,5 2 1 1,5-

0,5 calitativ 1 - 3 3 0 de transport 3 - 3 8 -5- pe roţi 1 3 3 2 1- pe apă 1 0 0 2 -2- pe cablu 1 0 0 4 -4 de agrement 8 - 28 32 -4 de zi 5 - 22 22 0- sportiv 3 4 12 16 -4- de divertisment 2 5 10 6 +4 de noapte 3 2 6 10 -4

III. Infrastructura 15 - 81 68+1

3 de acces 7 - 39 30 +9- feroviar 3 6 18 12 +6- rutier 3 7 21 15 +6- aerian 0,5 0 0 2 -2- naval 0,5 0 0 1 -1 de alimentare 8 - 42 38 +4- apă 3 2 6 15 -9- energie electrică 3 8 24 15 +9- combustibil 2 6 12 8 +4IV. Suprastructura 10 - 12 36 -24 generală 4 - 6 12 -6- de organizare 2 1 2 6 -4- de pază 2 2 4 6 -2 turistică 6 - 6 24 -18- de organizare 3 1 3 12 -9- de pază 3 1 3 12 -9V. Mediul economico-

social5 - 12 14 -2

sectorul primar 1 4 4 2 +2 sectorul secundar 1 2 2 1 +1 sectorul terţiar 3 - 6 11 -5- de consum 2 2 4 8 -4- de producţie 1 2 2 3 -1VI. Mediul cultural 5 - 14 15 -1 spectacole şi 2 2 4 6 -2

78

festivaluri muzee şi

monumente1 6 6 4

+2

folclor (specific local)

2 2 4 5-1

T O T A L 100 - 366 362 +4

4.5. Concluzii

În cadrul prezentei faze a proiectului AGRAL s-au identificat principalele caracteristici ale ofertei agroturistice din zona colinară a României. Pentru aceasta s-a stabilit efectuarea analizei la nivelul judeţului Buzău şi delimitarea rezultatelor cercetării asupra comunei Berca şi zonele limitrofe acesteia.

Evaluarea potenţialului turistic a presupus o cercetare teoretică, cât şi practică. Partea teoretică este reprezentată de un studiu detaliat şi multilateral al judeţului Buzău ce cuprinde date despre cadrul natural (relief, climă, floră, faună, reţea hidrografică, rezervaţii naturale, resurse ale subsolului, etc.), istorie, arheologie, etnografie şi folclor, cadrul economic şi social, precum şi principalele puncte de atracţie turistică ale zonei.

În urma deplasării în teritoriu, în comuna Berca şi zonele limitrofe, s-au inventariat o serie de elemente specifice ofertei agroturistice (factori naturali, socio-economici, servicii şi infrastructură, culturali, servicii de cazare, etc.) care au permis identificarea potenţialului turistic al zonei.

Alegerea localităţii Berca ca reper pentru practicarea agroturismului în zona colinară este justificată având în vedere următoarele:

1. Mediul natural, cu un indice de atractivitate de 176 şi o abatere pozitivă faţă de etalon de (+31), reprezintă principalul element al ofertei agroturistice colinare. Acesta se caracterizează prin :

un punctaj bun acordat reliefului pentru originalitate, accesibilitate şi diversitate,

- existenţa unui fenomen natural unicat în Europa şi foarte rar întâlnit în lume– Vulcanii noroioşi (peisaje de o frumuseţe stranie, selenară); „Focul viu” realizat prin emanenţa de gaze din pământ; peisaje deosebite create datorită teraselor, pădurilor; diferite rezervaţii naturale; peşteri;

- resurse de subsol: chihlimbar, sare, argilă, ţiţei (mina de la Monteoru cu sistem de colectare unic în lume);

79

punctajul pozitiv acordat pentru climă reliefează o zonă cu topoclimat blând, cu temperaturi medii şi zile însorite în marea parte a anului;

reţeaua hidrografică este evidenţiată de râul Buzău cu afluenţii săi Sărăţel şi Murătoarea Pâclei şi lacului de acumulare de la Cândeşti;

punctajul pozitiv acordat faunei este reprezentat de speciile care alcătuiesc fondul de vânătoare ce permit menţinerea şi dezvoltarea activităţilor de profil, precum şi diferite specii mediteraneene (scorpionul);

punctajul mai ridicat acordat florei se datorează existenţei unor plante mediteraneene rare precum mojdreanul, scumpia, liliacul sălbatic, dar şi existenţei unor specii protejate, precum gărdurariţa;

2. Structurile materiale, cu o abatere faţă de etalon de (-13) evidenţiază un grad redus de atractivitate a elementelor componente (cazare, alimentaţie, transport şi agrement). Aceasta se datorează în special capacităţilor mai reduse de cazare, amplasării deficitare a structurilor de alimentaţie, neamenajării drumurilor către principalele obiective turistice, precum şi insuficienţei structurilor de agrement de noapte şi sportiv.

Menţionăm că se manifestă interes pentru practicarea agroturismului, pentru modernizarea gospodăriilor şi a adăposturilor pentru creşterea animalelor (vaci, porci, oi, cai, păsări, familii de albine). În ceea ce priveşte locuinţele în zonă avem:

case cu un număr de camere cuprins între 2 şi 6;anul construirii: 1960-2002, îmbunătăţirile aduse la o parte din

locuinţe începând să se realizeze abia în anul 1999, doar o mică parte din locuitori având posibilitatea de a renova complet vechile locuinţe;

toate locuinţele au ca materiale de construcţie argilă, piatră, lemn (pentru mansarde), majoritatea fiind construite cu 1 nivel; majoritatea locuitorilor, în special cei aflaţi la şosea, şi-au amenajat locuinţele pentru a putea dezvolta o mică afacere (bar, magazin mixt, chiar şi cazare)

toate locuinţele dispun de baie, WC, apă curentă, telefon, având ca alte dotări: maşini de spălat, aspiratoare şi autoturisme.

3. În ceea ce priveşte infrastructura zonei indicele de atractivitate este mai ridicat decât indicele etalon datorită în special punctajului pozitiv obţinut de structurile de acces feroviar şi rutier. Infrastructura de alimentare este, de asemenea, bine evidenţiată datorită racordării la reţeaua naţională de energie electrică şi gaze. Pe de altă parte punctajul negativ obţinut de sistemul de alimentare cu apă şi canalizare diminuează indicele de atractivitate al zonei.

4. Suprastructura turistică a zonei este slab reprezentată în cadrul ofertei agroturistice, reliefând prin abaterea puternic negativă de la etalon gradul redus de dezvoltare a activităţilor de profil din zonă.

80

5.Analiza mediului economico-social a zonei reliefează o influenţă redusă a acestuia asupra ofertei agroturistice, abaterea negativă obţinută de sectorul terţiar indicând un grad redus de dezvoltare a activităţilor turistice.

6.Mediul cultural este reliefat în zonă, în principal prin monumente şi muzee de interes naţional, specificul teno-folcloric al zonei nefiind suficient pus în valoare.

În urma calculelor rezultă că localitatea Berca are un indice de atractivitate de 366 puncte, cu 4 puncte peste varianta etalon (362 puncte). Comparând punctajele obţinute, rezultă atât abateri negative, cât şi pozitive.

Abaterile negative sunt legate de structurile materiale şi de agrement, nemodernizate sau insuficiente, de suprastructura deficitară şi dezvoltarea slabă a sectorului terţiar. Abaterile pozitive se referă la potenţialul natural deosebit, dar totuşi, insuficient pus în valoare.

Frumuseţea naturală a peisajului din zona comunei Berca, monumentele naturale, rezervaţiile, vestigiile istorice, mănăstirile ortodoxe, încadrate într-un habitat pitoresc în care s-au păstrat aproape intacte rădăcinile culturale şi tradiţionale, diferitele obiective turistice (tabăra de sculptură de la Măgura), aşezările rupestre (Nucu, Aluniş), izvoarele de apă plată; izvoarele de apă sodice şi sulfuroase (din cadrul Staţiunii Balneo-climaterice Monteoru); brandurile specifice zonei – cârnaţii de Pleşcoi, podgoriile de la Dealul Mare cu centrul viticol Pietroasele sunt doar câteva din argumentele ce justifică alegerea comunei drept zonă atractivă din punct de vedere turistic.

Îmbunătăţirea punctajului obţinut se poate realiza prin măsuri privind:

sprijinirea locuitorilor în scopul dezvoltării activităţilor turistice şi de agrement;

mijloacele de transport rutier, navale şi feroviare, necesar a fi mai bine reprezentate, inclusiv pentru transportul de agrement;

sistemul de alimentare cu apă şi canalizare, deficitare în prezent;mediul cultural cu spectacole şi sărbători tradiţionale, folclor

specific, necesar a fi puse în valoare pentru a mări potenţialul turistic al zonei;

promovarea, stimularea şi recunoaşterea specialităţilor şi preparatelor tradiţionale;

promovarea activităţilor existente de agrement, respectiv echitaţia, pescuitul şi vânătoare.

81

1.4.3 Studiu de evaluare a potenţialului agroturistic al zonelor de câmpie

5.1. Prezentarea generală a judeţului CălăraşiA. Potenţialul natural Aşezarea Judeţul Călăraşi este situat în partea de sud-est a României şi a

Câmpiei Române, pe malul stâng al Dunării (km 452-300), la graniţa cu Bulgaria, având o suprafaţă de 5088 km2 (2,13% din suprafaţa României). Se învecinează cu judeţul Ialomiţa la nord, Constanţa la sud-est - Dunărea formând hotarul, Giurgiu şi Sectorul Agricol Ilfov la vest şi nord-vest.

Este situat într-o zonă de câmpie ce se înclină uşor nord-vest – sud - est, cuprinzând mai multe subunităţi ale grânarului României (Bărăganul Sudic, Câmpia Mostiştei, Câmpia Bumaşului, Câmpia Vlăsiei) la care se adaugă Lunca Dunării (Lunca Greaca, Lunca Călăraşi, Balta Borcei).

Relieful Judeţul Călăraşi este amplasat în câmpie, iar relieful acesteia este

reprezentat de interfluvii netede numite câmpuri (Hagieni, Jegălia, Ciulniţa, Andolina, Cucuveanu, Milotina, Argovei, Ciomuleasa, Sohatu), acoperite în mare parte de depozite loessoide, întrerupte de mici depresiuni numite "crovuri" şi de văi înguste de tip "mostişte".

3. Clima Clima aparţine în totalitate sectorului temperat continental. Sudul

judeţului se individualizează prin veri calde şi ierni mai blânde. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10,3°C la Fundulea şi 11,3°C la Călăraşi. Maximele absolute înregistrate până în prezent au atins la 10 august 1957, + 44°C la Valea Argovei şi +41,4°C la Călăraşi (la nivel de ţară + 44,5°C, în judeţul Brăila, la aceeaşi dată. Minima absolută a fost înregistrată la Călăraşi, de -30,0°C la 9 ianuarie 1938, faţă de -38,5°C valoarea naţională înregistrată la Bod (judeţul Braşov) la 25 ianuarie 1942.

Precipitaţiile înregistrează valori medii la fel de omogene ca şi temperaturile, între 500-540 mm, dar în anii secetoşi scad sub 400 mm. Prin foraje au fost depistate ape potabile de foarte bună calitate, cum sunt cele din perimetrul municipiului Călăraşi (cu un debit de aproximativ 43 1/s).

82

4. Reţeaua hidrograficăApele de suprafaţă sunt reprezentate de fluviul Dunărea - "regina

apelor" - care delimitează la sud şi sud-est teritoriul judeţului. In afara râului Argeş şi a afluentului său Dîmboviţa, care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de vest a judeţului, celelalte râuri aparţin reţelei autohtone (Rasa, Barza, Argova, Vânata, Belciugatele, Luica etc.).

Lacurile naturale sunt: Iezerul Călăraşi (656 ha) şi Lacul Mitreni (lacuri de luncă). De-a lungul Văii Mostiştei şi afluenţilor ei s-au realizat lacuri de baraj artificial în scop de retenţie (irigaţii şi piscicultură); Lacul Fundulea (440 ha), Gurbăneşti (680 ha), Lacul Frăsinet (1460 ha), Iezerul Mostiştei (2600 ha) la care se adaugă şi Lacul Gălăţui (375 ha), fost liman fluviatil.

5. Vegetaţia Vegetaţia naturală aparţine zonei de stepă şi luncă, puternic

modificată prin intervenţia omului. Se remarcă câteva pâlcuri de pădure (Bazarghideanu, Mitreni, Frumuşani, Baba-Ana, Gostilele. Zăvoaiele de luncă sunt formate din plop, salcie, ulm, frasin şi plantaţii de plop euroamerican.

6. Fauna Fauna adaptată condiţiilor de mediu, este bine reprezentată de

rozătoare, păsări, insecte. Fac obiectul vânătorii: iepurele, căpriorul, mistreţul, vulpea, dihorul, bizonul, nevăstuica, iar dintre păsări fazanul, prepeliţa, potârnichea, raţa şi gâsca sălbatică, lişiţa, găinuşa de baltă şi altele.

Studiile geologice efectuate de-a lungul timpului au evidenţiat existenţa unor resurse minerale (petrol şi gaze naturale la Ileana şi Postăvari), materiale de construcţie (argile la Budeşti, nisipuri şi pietrişuri în albia Dunării).

B. Potenţialul social 1. PopulaţiaPopulaţia judeţului era, la 1 ianuarie 2001, de 332.048 locuitori

(1,4% din populaţia ţării), din care 50,4% femei. Dintre aceştia un număr de 140.641 reprezintă populaţia activă. Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi, situat pe malul stâng al Borcei, cu peste 78.000 locuitori. Celelalte

83

oraşe au sub 50.000 locuitori: Olteniţa, Budeşti, Fundulea, Lehliu-Gară. Există 48 de comune şi 157 sate (din care 7 aparţin oraşelor).

Populaţia ocupată este de 122.000 persoane, din care 71.000 în agricultură. Numărul mediu de salariaţi în judeţ este de 64.000, din care, în agricultură 16.600.

Număr de locuitori pe km2

> 40 ani 40-49,9 ani 50-79,9 ani 80-99,9 ani22 8 10 10

Municipiul Călăraşi are o populaţie de 78.000 locuitori, cu o densitate de 5.728,2 locuitori / m2.

2. Religia, limbaLăcaşuri de cult:ortodox : 6 lăcaşuri de cult cu 76.952 credincioşi;catolic: 1 lăcaş de cult cu 171 credincioşi;grecocatolic: 1 lăcaş de cult cu 26 credincioşi;baptist: 1 lăcaş de cult cu 26 credincioşi;adventist: 1 lăcaş de cult cu 102 credincioşi;penticostal: 1 lăcaş de cult cu 47 credincioşi;alte culte: 555 de adepţi.

Sănătate, învăţământ Începuturile învăţământului în judeţul Călăraşi sunt legate de numele

Vornicului Ştirbei care cerea imperios, în anul 1833, să se înfiinţeze şcoli în toate judeţele şi al polcovnicului Grigore Poenaru - arendaş al Mânăstirii Colţea - care, în anul 1837 o materializează la Călăraşi.

Actualmente, în judeţ, funcţionează 387 unităţi de învăţământ, din care 14 licee şi o universitate cu profil agricol. În aceste aşezăminte învaţă aproape 60.000 de elevi asistaţi de 3.524 profesori şi învăţători. Unui cadru didactic îi revin 17 elevi, iar la aproximativ 6 locuitori - un elev.

Referitor la sănătate, în reţeaua de profil funcţionează 7 spitale, cu un total de 1953 paturi. La acestea se adaugă 7 policlinici, 83 dispensare, 39 farmacii, un centru de sănătate, 36 de cabinete medicale private etc. Acestea sunt deservite de 323 de medici.

4. Istorie

84

Teritoriul judeţului Călăraşi constituie unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunării de Jos, pentru anumite epoci, un nucleu-centru de formare şi răspândire a mai multor civilizaţii. Condiţiile extraordinare de habitat (apa, pădurea, sursele de materii prime, hrana) au favorizat popularea acestor teritorii încă din paleoliticul superior - perioada aurignacianului.

Ultimele cercetări arheologice de pe terasa înaltă sudică a lacului Gălăţui, sat Nicolae Bălcescu (com. Alexandru Odobescu) au furnizat date deosebit de preţioase despre diferitele aspecte ale vieţii comunităţilor umane care au ocupat această zonă în perioada 20000-15000 î.H.

Consacrarea definitivă a acestui ţinut, drept o matcă de istorie şi civilizaţie, s-a produs în perioada neoliticului dezvoltat şi a eneoliticului. în acele vremuri, Călăraşii au fost o arie de interferenţă a mai multor civilizaţii, printre cele mai evoluate din lume pentru mileniile V şi IV î.H. Culturi materiale precum Hamangia, Bolintineanu, Boian sau Gumelniţa au cunoscut o dezvoltare excepţională pe aceste meleaguri. Bogăţia şi unicitatea vieţii spirituale a acestor populaţii exprimată mai ales prin statuetele antropomorfe, zoomorfe sau prin machetele de sanctuare şi altare - adevărate capodopere ale artei preistorice universale au determinat studierea lor în marile universităţi din lume.

Civilizaţii preistorice ca Boian, Gumelniţa (neo-eneolitic), Cernavodă-Renie, Coslogeni (epoca bronzului) poartă toponime călărăşene. Urmele tracilor timpurii, în fapt purtătorii culturii Coslogeni, au fost descoperite până pe ţărmurile Mării Egee, coasta Atlanticului şi chiar centrul Europei. Cercetările din celebra rezervaţie arheologică de la Grădiştea - Coslogeni demonstrează cunoştinţele foarte avansate de metalurgie ale populaţiei Coslogeni, care, foarte probabil, au avut un rol important la cucerirea celebrei Troia, aşa cum ne-o arată săpăturile arheologice întreprinse.

Vestigiile getice şi romane descoperite în numeroase aşezări antice (Durostomm, Pietroiu, Unirea, Chimogi, Radovanu) au continuat tradiţia de cultură şi civilizaţie a acestor teritorii dunărene, mărturii păstrate cu sfinţenie la Muzeul de arheologie din Olteniţa şi Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi. Primul conducător get de pe aceste meleaguri, al cărui nume istoria 1-a reţinut este Dromichete. El a realizat o mare uniune tribală, în câmpia munteană, pe malurile râului Argeş, cu capitala la Helis, nelocalizată încă. Istoria consemnează luptele şi victoriile lui Dromichete cu Lisimach (292 î.e.n.), un fost general al lui Alexandru Macedon - cu fiul acestuia Agatocle (300 î.e.n.) ca şi relaţiile de bună vecinătate stabilite ulterior între cei doi vecini prin căsătoria învingătorului cu fiica şi respectiv sora învinşilor. Înainte de Agatocle probabil că pe aceste meleaguri va fi

85

înaintat însuşi Alexandru Macedon în expediţia sa getică de o zi. Imperiul macedonian îi ia locul Imperiului Roman. Primii care iau contacte cu romanii sunt geţii riverani Dunării.

Valurile de popoare migratoare n-au ocolit aceste ţinuturi. Săpăturile arheologice de la Călăraşi, Independenţa, Mânăstirea, Radovanu etc., atestă continuitatea existenţei vieţii pe aceste meleaguri, locuitorii retrăgându-se din faţa năvălitorilor, în marile păduri seculare. In perioada de început a feudalismului se constată o concentrare demografică. Preocupările de bază ale locuitorilor rămân m continuare agricultura, păstoritul şi pescuitul.

Epoca prefeudală şi feudalismul timpuriu poartă amprenta culturii romano-bizantine şi bizantine iradiate de cetăţile construite pe Dunăre, dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetăţii bizantine Vicina, construită pe insula Păcuiul lui Soare. Capitală a unei regiuni de la nordul Dunării (tema Paradunavon), Vicina va deveni şi un foarte puternic centru politic, comercial şi spiritual m sec. X-XIII, o adevărată placă turnantă a întregii Europe. În secolul al XII-lea, Vicina a fost centrul unei formaţiuni prestatale dunărene ce ocupa, în linii generale, şi teritoriul actualului judeţ Călăraşi. Primul mitropolit al Ţării Româneşti a fost Iachint de Vicina. Ruinele acestei faimoase cetăţi-metropolă se află la mai puţin de 20 de km sud-est de Călăraşi.

Primul document scris de atestare a vieţii pe aceste meleaguri datează din 23 martie 1482 prin care domnitorul Basarab cel Tânăr trece în proprietatea Mănăstirii Spanţov satul cu acelaşi nume.

Dintre municipii primul atestat documentat este Olteniţa. La 13 aprilie 1515 o poruncă scrisă a. domnitorului Neagoe Basarab întăreşte dreptul de proprietate al lui Tatu Vătafu asupra localităţii Olteniţa.

Un alt document scris care s-a păstrat şi care poate fi considerat documentul de atestare al actualului municipiu Călăraşi este datat la 1 iunie 1541, prin care domnitorul Radu Paisie declină proprietatea setrarului Borcea asupra satului Crăceani - actualul cartier Măgureni. De atunci au trecut 457 ani de istorie scrisă. Documentele devin din ce în ce mai dese şi vin să ateste că frământările generale ale românilor sunt şi frământările oamenilor de pe aceste meleaguri. Fiind ţinut de graniţă, pe axa Moscova - laşi - Silistra - Istambul, aceste ţinuturi au fost des martore războaielor antiotomane, duse atât de români cât şi de ruşi. Mircea cel Bătrân (stăpân şi al Dârstorului), Vlad Ţepeş, Radu de la Afumaţi, Mihai Viteazul sunt doar câţiva stegari ai luptelor antiotomane care s-au perindat cu oştile lor clocotitoare şi pe aceste meleaguri. Desele războaie ruso-turce: 1769-1774, 1787, 1806-1812, 1828-1836, 1848-1849, 1853-1854 şi 1877-1878 au lăsat urme adânci în istoria acestor locuri. Victoriile alternative ruseşti sau otomane se repercutau negativ asupra populaţiei autohtone.

86

Localităţi ca Ulmu (1791, 1806), Obileşti (1807), Călăraşi (1807) au fost chiar arena luptelor ruso-otomane. Vremea îşi urmează cursul. Oamenii fac în continuare agricultură, pescuiesc, cresc animale. Apar micii meseriaşi care se ocupă de tăbăcit, morărit, ţesut postavuri, rotărit şi altele. Comerţul cunoaşte o oarecare amploare o dată cu dezvoltarea căilor de comunicaţii. Localităţile nu numai că devin mai numeroase dar capătă şi o altă importanţă.

Lichireştiul, localitate care a luat naştere din vremuri imemorabile, pe locul actualului centru civic al Călăraşului, este atestat documentar, pentru prima oară în 1630 de domnitorul Leon Tomşa Vodă. Din 1699 devine căpitănie de margine a Ţării Româneşti odată cu înfiinţarea unui steag de Călăraşi - ştafetari, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. În harta austriacă din 1791 este pomenit pentru prima oară în lume numele de Călăraşi, în locul aceluia de Lichireşti.

Din aprilie 1833 (când avea doar 866 locuitori) până în aprilie 1952, Călăraşul este capitala judeţului Ialomiţa, fiind ridicat la rangul de oraş. Din septembrie 1852, oraşul capătă numele domnitorului slobozitor "Ştirbei", nume sub care îl regăsim până prin 1881. Evenimentele importante pentru poporul român marchează profund şi locuitorii acestor meleaguri: Revoluţia burghezo-democratică din 1848, Unirea principatelor din 1859, obţinerea Independenţei din 1877, Unirea cea mare din 1918, cele două conflagraţii mondiale etc.

Sunt însă şi evenimente locale reţinute meticulos de filele de istorie: 1837 - se construieşte prima şcoală m Călăraşi, 1875 - apare prima publicaţie în acest colţ de ţară, 1880 - se începe construcţia căii ferate Bucureşti - Feteşti şi Ciulniţa - Călăraşi, 1888 - răscoala ţăranilor care cuprinde localităţile: Ciocăneşti, Rasa, Ulmu, Olteniţa, Budeşti etc., 1895 - primul ziar "Gazeta Ialomiţei", 1887 - se construieşte actualul sediu al primăriei, 1895 - se construieşte actualul sediu al Prefecturii etc.

Biserica Domnească – este ctitorie a lui Matei Basarab şi a Doamnei Elena ridicată la 1648. Biserica este masivă, cu ziduri groase de 1,40 m în interior aflându-se o scară care duce la turla centrală de unde se deschide o privelişte atotcuprinzătoare până la Silistra şi Turtucia.

Crucea de leac – se află pe teritoriul comunei Dichiseni – aici de ziua “Izvorul Tămăduirii” are loc slujba la care participă oameni din toată ţara în vederea lecuirii bolilor de care suferă. Crucea poate fi vizitată în tot cursul săptămânii.

Târguri – semnificativ este cel din municipiul Călăraşi care are loc pe data de 8 august în fiecare an. Specificul lui este de agrement şi comerţ. Participă meşteşugari din multe judeţe precum şi producători particulari din diferite domenii.

87

5. Tradiţii, port popularStructura interiorului locuinţei din zona Ialomiţa – Călăraşi este

asemănătoare cu cea a judeţelor vecine: Ilfov, Brăila, Giurgiu.Din punct de vedere decorativ apare ca notă particulară aranjamentul

numeroaselor ştergare aşezate împrejurul pereţilor şi al scoarţelor de lână cu motive geometrice, romboidale sau figurative.

În această zonă apare ţesătura din lână realizată în cadrul tehnicii “în chiline”. Decorul ţesăturilor realizate în această tehnică se compune din simplul joc al alternării culorilor sau din motive alese cu speteaza sau cu mâna. Motivele geometrice sunt preponderente, dar nu exclud pe cele vegetale sau antropomorfe bine stilizate.

Altă categorie de ţesături din această zonă o constituie “aşternuturile” denumite în unele sate şi “foiţe”. Acestea sunt decorate cu dungi multicolore de lăţimi egale. Culorile cele mai frecvente sunt roşu, negru, galben, cafeniu şi alb. Aşternutul se aşează “chitit” pe lada de zestre la capătul patului contribuind prin cromatică la aspectul decorativ al colţului respectiv. În zestre fetei intră în mod obligatoriu 2 – 3 aşternuturi.

Velinţa este o altă piesă importantă a interiorului ţărănesc. Ea este considerată superioară aşternutului fiind ţesută cu urzeală şi bătaia din lână sau urzător de bumbac. Culorile folosite sunt portocaliu, verde albastru. Alături de aceasta se foloseşte o formă evoluată de velinţă.

Scoarţa este una din ţesăturile cele mai vechi din această zonă la care se folosesc culori pastelate specifice vopselelor vegetale. O categorie tipică pentru scoarţele de aici o reprezintă cea care are ca model roata în forma unui ornament central încadrat de unul sau două chenare laterale de culoare definită pe care sunt dispuse mai multe motive decorative. La unele scoarţe apar şi motive zoomorfe fără ca acestea să constituie o caracteristică a acestora.

Una din podoabele cele mai de seamă ale locuinţelor ţărăneşti din zona studiată o reprezintă căpătâiele de lână aşezate pe pat, împrejurul pereţilor sau pe ladă. Acestea sunt perne lungi ţesute din lână în 4 iţe. În Ialomiţa se întâlneşte şi un tip de căpătâi cu un singur model ornamental şi anume ghiveciul cu flori dispus în centrul ţesăturii pe un fond galben. Dosul este numai cu dungi.

Macaturile lucrate cu vergeaua sunt foarte răspândite în toată zona Ialomiţa – Călăraşi. Borangicul este un fir folosit din sec XIX pe acestea meleaguri, odată cu dezvoltarea plantaţiilor de duzi şi creşterea viermilor de mătase. Borangicul s-a folosit pe ţesăturilor de interior şi pe cele cu caracter ceremonial. Ţesăturile din bumbac şi borangic sunt executate în două iţe, iar decorul este ales cu speteaza.

88

O ţesătură caracteristică pentru zona Olteniţa - Călăraşi este masa de perete, ramul. Ea se aşează pe perete opus intrării, acoperindu-l de la plafon până la înălţimea patului.

Ştergarele reprezintă cea mai răspândită şi variată categorie de ţesături din locuinţă ca: formă. decor, mod de aranjare. Acestea sunt agăţate sau aşezate pe ****. În zona Călăraşi – Ialomiţa acestea au dimensiuni mari şi decor predominant floral. Ştergarele de nuntă se folosesc de obicei în culori roşu sau alb cu model de culoare negru, alb, roşu, vişiniu şi verde.

Ţesăturile de casă sunt completate de perdele ţesute în război decorate în stilul ştergarelor.

6. Obiceiuri şi sărbători folclorice: Urlalia - care are loc în seara de Lăsatul Secului când în case se

petrece, pe străzi copii şi tinerii aprind focuri mari în jurul cărora se strâng cete – cete, între care se stabileşte un dialog satiric, ironizându-se fetele bătrâne şi flăcăii neînsuraţi care nu au avut curajul să-şi întemeieze o familie;

Jujan-ul – obicei curios se petrece a II-a zi după Lăsatul Secului. Este vorba de realizarea, la marginea satului a unui dispozitiv format din ramuri de copac aşezate în forma literei X de care atârnă o sfoară sub formă de laţ. Sătenii aduc câinii şi pisicile “nevrednice” care fac stricăciuni în gospodărie. Animalele sunt prinse în laţ după care funia se răsuceşte la maxim. Apoi sătenii trag cele două ramuri de copac şi frânghia se desfăşoară rapid aruncând la mare distanţă animalele. Unele mor pe loc, iar altele fug care încotro.

Cucii – încă din noaptea de Lăsatul Secului, pe străzile satului apar cete de tineri mascaţi care vor bântui satul până a doua zi după amiaza, atingând pe toţi cei pe care îi întâlnesc cu o vipuşcă sau un bici. Obiceiul este răspândit în toate satele judeţului.

Paparudele – în verile cu secetă prelungită, fetele tinere în picioare goale şi fuste confecţionate din crengi de brad colindă satul. Se aude că în acest fel “norii”, cel mult aşteptaţi, îşi vor face prezenţa şi vor satisface cerinţele de apă a lanurilor de porumb şi grâu.

Dragobetele (24 februarie) – ziua în care se împerechează toate păsările şi animalele.

Focul sfinţilor – în ziua de patruzeci de sfinţi se aprinde o cârpă cu care se afumă casa, curtea şi grajdurile pentru alungarea răului. Tot acum se mătură curtea, se strâng gunoaiele în zori de zi. Cu toate gunoaiele se face

89

un foc mare în mijlocul curţii. Tinerii sar peste el pentru ca fumul să intre în haine pentru a le merge bine şi la toamnă să se însoare.

Actualmente, în plină perioadă de trecere spre economia de piaţă, de consolidare a unui nou mod de viaţă în domeniul culturii se prefigurează schimbări importante. Dispar formele de exprimare prin cămine culturale, cinematografele săteşti au dispărut, cărţile vehiculate prin biblioteci suferă o puternică uzură (nu numai materială) etc. Se accentuează însă forme noi de manifestare, materializate prin mese rotunde, expoziţii, tabere etc. - bazate pe multă, foarte multă lejeritate în exprimare.

Locul formelor impuse este luat de iniţiativă personală a artistului, ancorată însă într-o realitatea culturală tradiţională. Astfel, la Călăraşi s-au organizat m 1998 Tabăra - simpozion de sculptură "lon Vlad", Congresul naţional de arheologie, Concursul de video - film "7 Arte", Festivalul de muzică coral - religioasă, Sărbătoarea jocului popular "Hora mare" şi alte acţiuni de rezonanţă naţională.

Actele de cultură se desfăşoară în general în patrimonii cum ar fi: 216 biblioteci, un cinematograf, un teatru, 4 muzee. Se află în construcţie un important edificiu cultural în municipiul Călăraşi.

Unităţi de cultură şi agrement:2 case de cultură, din care una în municipiul Călăraşi;572 biblioteci, din care 2 în municipiul Călăraşi;26 parcuri şi grădini publice, din care 2 în municipiul Călăraşi;61 cămine culturale.

C. InfrastructuraTransporturile Reţeaua căilor de transport cuprinde 243 km de cale ferată, din

care 151 km electrificaţi şi 1102 km de drumuri publice. Este în curs, construcţia unui tronson nou de autostradă, care va uni Bucureştiul de Litoral, trecând prin judeţul nostru între localităţile Fundulea şi Feteşti.

2. TelecomunicaţiileConcomitent cu introducerea telefoniei celulare (GSM) a avut loc şi

modernizarea sistemului de transmisie prin cablu, prin fibră optică, a centralelor telefonice şi a spatiilor aferente acestor dotări. Călăraşul are peste 37.027 abonaţi telefonici şi 34.705 abonaţi radio. Porturile Călăraşi şi Olteniţa deservesc transportul fluvial de mărfuri şi călători.

3. Administraţia Administraţia judeţului este constituită din Consiliul Judeţean

Călăraşi, format din 37 consilieri judeţeni, două consilii locale municipale

90

(Călăraşi şi Olteniţa) cu 23, respectiv, 21 consilieri, trei consilii locale orăşeneşti (Budeşti, Fundulea şi Lehliu Gară) şi 48 consilii locale comunale. Toate consiliile locale sunt alese prin vot direct, o dată la patru ani.

Administraţia centrală este reprezentată, în judeţ, de către Prefect - care conduce Comisia administrativă a judeţului, constituită din şefii organismelor descentralizate m teritoriu ale ministerelor şi altor organizaţii centrale.

În anul 1992, prin colaborarea dintre judeţul Călăraşi şi Departamentul francez Charente Maritime, a luat fiinţă Institutul Fordoc, care, începând din 1995, a fost recunoscut ca centru zonal de perfecţionare a personalului din domeniul administraţiei publice locale.

D. Potenţialul economic Agricultura Agricultura reprezintă 3,6% din producţia naţională agricolă. Din

totalul suprafeţei de 509.000 hectare, 428.154 sunt cultivabile, ceea ce revine 1,2 hectare de teren agricol pentru fiecare locuitor. Două cifre ţin să dea dimensiunea specificului agricol călărăşan: 2/3 din locuitori trăiesc în mediul rural, deţinând 60% din suprafaţa agricolă a ţinutului. Aici îi regăsim, mai nou, şi pe locuitorii de ieri ai oraşelor, împroprietăriţi din 1989 şi până azi.

Fondul funciarJudeţul Călăraşi are o suprafaţă totală agricolă de 428.154 ha, din

care 414.025 ha reprezintă terenul arabil, 7.991 ha sunt acoperite cu plantaţii de viţă de vie, 526 ha cu plantaţii de pomi fructiferi şi 5.612 ha cu păşuni şi fâneţe.

Potenţialul agricol este de tip:proprietate privată cu 292.154 ha din care: 284.025 ha sunt teren

arabil, 7.870 ha sunt plantate cu viţă de vie, 56 ha cu livezi iar 230 ha cu păşuni şi fâneţe. Aceasta este de tip:

exploataţii individuale cu o suprafaţă de 85.650 din care: arabil 77.646, livezi 56 ha, plantaţii de viţă de vie 7.750 şi păşuni şi fâneţe 198 ha.

exploataţii de tip asociaţii (SA, SC, AF) cu o suprafaţă totală de 112.895 ha din care: arabil 112.777 şi vii 118 ha.

arendă – SC cu o suprafaţă totală de 93.609 ha din care arabil 63.602 ha, vii 2 ha, păşuni şi fâneţe 5 ha.

concesiune – nimic.proprietate de stat cu o suprafaţă totală de 136.000 ha din care: arabil

130.000 ha, vii 121 ha, livezi 470 ha şi păşuni, fâneţe 5.409 ha.

91

Potenţialul agricol al judeţului în cadrul exploataţiilor de tip asociativ juridic: total suprafaţă agricolă 182.806 ha, din care arabil 182.681 ha şi vii 125 ha. Numărul total de exploataţii de tip asociativ juridic 359.

Potenţialul agricol al judeţului în cadrul exploataţiilor de tip asociativ familial: 23.698 ha suprafaţă arabilă. Numărul total de exploataţii familiale este 266.

Structura culturilor:grâu: 125.431 ha cu 90.349 ha sector privat;porumb: 96.222 ha cu 74.629 ha sector privat;floarea soarelui: 71.658 ha cu 49.969 ha sector privat;sfeclă de zahăr: 32 ha cu 32 ha sector privat;leguminoase: 8.462 ha, din care 1.805 ha în sectorul privat.2. IndustriaActivitatea de producţie industrială este diversă şi ea se bazează atât

pe activităţi tradiţionale - de prelucrarea produselor agricole din zonă cât şi pe activităţi asimilate în ultimii ani: metalurgie, construcţii de nave, celuloză şi hârtie, materiale de construcţii, confecţii textile etc.

Ponderea industriei în producţia naţională era de 1,1% în 1997. Principalele produse industriale sunt: oţel, ţiţei, cocs, prefabricate din beton, mobilă, celuloză, hârtie, confecţii, came şi preparate din came, lapte şi produse din lapte, zahăr, conserve etc. Populaţia ocupată m sfera producţiei industriale este de cca. 20.000 salariaţi.

3. ComerţulUnităţi comerciale şi prestatoare de servicii

Unităţi comerciale:254 magazine universale;476 magazine alimentare;97 băcănii;24 cofetării;57 restaurante;252 bodegi;38 magazine metalo-chimice.Unităţi prestatoare de servicii:71 croitorii;35 cismării;36 depanare radio-TV;56 prelucrarea lemnului;124 alte servicii.

E. Potenţialul turistic

92

Riveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin braţe unice, creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât şi condiţii unice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv. Punerea în valoare a Dunării, cu ostroavele ei sălbatice, cu floră şi faună deltaice, a lacurilor şi bălţilor pline cu peşte, la care se adaugă cele 40 de fonduri de vânătoare în pădurile de foioase, toate ar echivala cu dezvoltarea unui sector de turism sportiv, într-un cadru natural şi ecologic, inedit. Sunt, pentru toţi turiştii posibilităţi excelente de cazare în hotelurile din municipiile Călăraşi şi Olteniţa, care însumează o capacitate de cazare de 116.000 locuri anual.

O atracţie deosebită o reprezintă obiectivele cultural istorice şi arhitectonice cum sunt: Păcuiul lui Soare, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul de Arheologie Olteniţa, Ruinele Mânăstirii şi Mânăstirea Cătălui (1540) din Căscioarele, Bisericii Domneşti din Mânăstirea şi Negoieşti, Domeniile Regale din Mânăstirea, Palatul Prefecturii - Călăraşi, Cazarma Pompierilor, actualul sediu al Arhivelor Naţionale, Şcoala generală nr. 1 - fost Liceul Ştirbei-vodă.

F. Potenţialul ecologic

Calitatea aerului: nu sunt zone poluante la nivel de judeţ.Calitatea solurilor: din totalul de 428.154 ha, 5.461 ha sunt degradate

moderat, 8 ha sunt degradate puternic şi 9 ha sunt degradate foarte puternic.Calitatea pădurilor: din totalul de 428.154 ha, 20.733 ha sunt

acoperite de păduri nepoluate.

5.2. Studiu de caz: Evaluarea potenţialului agroturistic al localităţii: Cuza-Vodă - Călăraşi

5.2.1. Prezentarea generală a localităţii Cuza VodăComuna Cuza Vodă este amplasată în sudul judeţului Călăraşi (la

graniţa cu Bulgaria) la 10 km vest de municipiul reşedinţă de judeţ, la zona de contact a Bărăganului Sudic cu Terasa Călăraşi. Orientate de la est spre vest, satele s-au dezvoltat pe fruntea Bărăganului Sudic şi pe podul Terasei Călăraşi, în bazinul superior al văilor torenţiale: Valea Moş lorgu, Valea Hotarului şi Valea Plopului. Aceasta explică în bună măsură existenţa unui topoclimat aparte - expunerea spre sud şi adăpost împotriva Crivăţului. Are în componenţa sa trei localităţi (sate): Cuza Vodă, Ceacu şi Călăraşi Vechi.

Satele au apărut aici pentru că pânza de apă freatică se găseşte la 4-5 m adâncime şi pentru că locuitorii îşi puteau găsi cu mai multă uşurinţă cele necesare traiului - terasa şi câmpul Bărăganului le oferea terenuri bune

93

pentru agricultură, Balta Călăraşi oferea peşte din belşug precum şi stuf şi papură.

Prin comuna trece paralela de 44o15” latitudine nordică şi meridianul de 27o15” longitudine estică.

1. Potenţialul naturalPrin adresa CJ54 din 16 octombrie 2000 de la Academia Română,

Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor naturii avizează favorabil punerea sub protecţie a Iezerului Călăraşi şi acordă statutul de Rezervaţie Naturală Avifaunistică a acestei zone. Aflată în trecut în regim natural de inundaţii zona Iezer Călăraşi reprezintă un biotop care susţine toate necesităţile de existenţă a păsărilor.

Localizată în lunca Dunării, Rezervaţia Avifaunistică Iezer Călăraşi se află pe teritoriul administrativ al comunei Cuza Vodă şi municipiului Călăraşi. Suprafaţa totală este de 3.200 ha din care un bazin de apă de 400 ha cu stuf, papură, aproximativ 4 ha, pajişti şi teren agricol 2.790 ha, drumuri de acces, diguri, clădiri pe cca. 6 ha. Procentual 80% din luciu de apă aparţine administrativ comunei Cuza Vodă, iar 20% municipiului Călăraşi. Căile de acces în aceasta zonă sunt pe uscat.

Originea acestei zone a fost naturală; în urma intervenţiei omului zona a suferit modificări majore: îndiguiri incinte (Boianu-Sticleanu). Biodiversitatea zonei este foarte bogată piscicultura ocupând locul principal. Aici se întâlnesc specii ocrotite cum ar fi: gâsca cu gât roşu; raţa cu cap alb; pelicanul comun; lebăda de iarnă; egreta mică; cormoranul mic; corcodelul mare; pescăruşul rozător; ţigănuşul. Mamiferele sunt reprezentate de vidră, lutră, viezurele, iepurele de câmp, vulpea, veveriţa, bizamul sau şobolanul de apă. Speciile de reptile sunt reprezentate de şopârla de iarbă, şopârla de râu, ţestoasa de baltă, iar amfibienii de 2 specii şi anume: broasca de baltă şi brotăcelul. Plantele în acest areal sunt reprezentate de: rogoz, papură, pir, pipirig, lintiţă şi broscariţă.

Astfel, datorită condiţiilor de viaţă existente şi a speciilor care se află aici, Academia Română, respectiv Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii acordă statutul

2. Potenţialul socialPopulaţia comunei Cuza Vodă este formată, conform ultimului

recensământ (din anul 2002), dintr-un număr de 4354 locuitori, din care 2139 de sex masculin şi 2215 de sex feminin, densitatea fiind de 31,0 locuitori / km2. Pe raza comunei Cuza Vodă funcţionează un număr de 1706 gospodării agricole individuale, agricultura fiind ramura economică de bază, populaţia ocupând un număr de 1.724 locuinţe care conţin un total de 4.771

94

camere de locuit în suprafaţă totală de 52.452 m2. Suprafaţa locuibilă pe persoană este de 12,04 m2.

Conform datelor statistice culese în cadrul acţiunii RPL 2003, din totalul populaţiei comunei Cuza Vodă de 4354 locuitori, s-au declarat de religie ortodoxă 4320 locuitori - restul de 34 locuitori declarând că sunt de altă religie. Limba folosită în această localitate este, datorită lipsei aproape cu desăvârşire a minorităţilor naţionale, limba română.

În localitate funcţionează un Dispensar Uman cu program permanent şi toate utilităţile necesare desfăşurării activităţii şi un Dispensar Veterinar dotat cu aparatura necesară, cu personal calificat, instruit şi informat.

Cercetările arheologice întreprinse de colectivul muzeului de istorie din Călăraşi au scos la iveală urme de cultură materială care atestă că teritoriul comunei a fost populat din cele mai vechi timpuri. S-au găsit pe teritoriul actual al satului Ceacu, resturi materiale din epoca l-a şi a ll-a a fierului (civilizaţia daco-getică) şi obiecte de factură romană.

Viaţa a continuat şi în perioadele care au urmat, însă documente care să întărească aceasta nu se găsesc decât în feudalismul dezvoltat. Pe teritoriul comunei a existat înainte de satele actuale, aşezările Ciorani şi Comoaica.

Învăţământul este reprezentat de:3 grădiniţe (144 copii);2 şcoli generale I-IV (124 copii);1 şcoală generală I-VIII (358 copii);Sănătate asigurată de un personal calificat reprezentat de 2 medici

generalişti.

3. InfrastructuraSatele componente sunt situate in cuprinsul unor terenuri agricole

fertile (sol clasa I. cernoziom ciocolatiu bogat în humus). în apropierea unor căi de comunicaţie importante - DN.3 Bucureşti -Călăraşi, DJ.31 Călăraşi - Olteniţa, drumuri care se intersectează la „Canton" la aprox. 500 m sud de centrul administrativ al comunei. Prin comună trece DJ.17 care face legătura cu DN.21 Călăraşi - Slobozia în partea de Est a comunei şi drumul interjudeţean Călăraşi - Dragoş Vodă, drum care face legătura cu satele şi comunele vecine. Drumul comunal cu 9 km suprafaţă amenajată şi 30 km suprafaţă neamenajată.

Luând în considerare căile de comunicaţie rutiere principale, faţă de municipiul Călăraşi, comuna se găseşte la 10 km spre Vest iar faţă de capitala ţării, municipiul Bucureşti, comuna se găseşte la o distanţă de 120 km spre Est. Calea ferată trece şi ea prin apropierea comunei Cuza Vodă, cea mai apropiată staţie fiind Călăraşi Nord, la 3 km spre Est.

95

În viitorul apropiat va fi accesibil un nou mijloc de transport - feribotul - care va transporta persoane şi maşini peste Dunăre, între Călăraşi (România) şi Silistra (Bulgaria). Acest proiect este iniţiat de Consiliul Judeţean Călăraşi, este încă în derulare, punctul de trecere fiind amplasat pe raza comunei Cuza Vodă, în sudul extrem al comunei.

Comuna Cuza Vodă beneficiază de o reţea telefonică modernă de telefonie digitală, peste 50% din gospodăriile localităţii fiind racordaţi la reţeaua de telefonie fixă digitală. Pe raza localităţii există şi faxuri (în cadrul Primăriei localităţii şi în sediile mai multor societăţi comerciale şi agricole) şi chiar poşta electronică (e-mail) şi acces la internet (dial-up).

Materiale de construcţii: din totalul de 1.724 locuinţe 134 sunt construite din materiale durabile; faţă de total judeţ cu 112.552 locuinţe din care 43.208 sunt construite din materiale durabile.

Alimentarea cu energie electrică: este prezentă în toată comuna.Racordarea locuinţelor la instalaţii de apă: 130 locuinţe.Racordarea la instalaţii de canalizare: 16 locuinţe.Perioada de construcţie a locuinţelor din Cuza Vodă:înainte de 1960 – 1.115 locuinţe;între 1961-1970 – 366 locuinţe;între 1971-1990 – 90 locuinţe;între 1991-2000 – 150 locuinţe.

4. Potenţialul economic:Fond funciar: total suprafaţă agricolă de 12.433 ha din care 10.217 ha

reprezintă exploataţii de tip asociativ, cu 9.005 ha suprafaţă agricolă privată. Suprafaţa totală agricolă de 12.433 ha reprezintă: arabil 12.107 ha, vii 323 ha şi livezi 3 ha.

Structura culturilor: grâu: 4.183 ha din care sector privat 4.002 ha;porumb: 2.381 ha din care sector privat 2.283 ha;floarea soarelui: 2.189 ha din care sector privat 2.080 ha.

Unităţi de prelucrare a produselor agricole:2 ferme Avicola (pui şi ouă);3 abatoare (porci, taurine);1 fabrică de mezeluri;moară;10 societăţi agricole (producţie mixtă);1 fermă piscicolă;10 stâne (în apropierea comunei);

96

prestări de servicii în cadrul proiectului cu PNUD – ambalare produse agroalimentare;

Unităţi comerciale şi prestatoare de servicii:Activitate meşteşugărească:croitorii - 5;cismării – 1;Agromec – 1;sector confecţii txtile (40 muncitaore);depanare radio TV – 1;frizerie-coafura – 1.Unităţi de alimentaţie publică:magazin universal – 1;magazine alimentare – 7;băcănii – 3;restaurante – 1;bodegi – 7.

5. Potenţialul turistic Baza materială pentru practicarea agroturismului este reprezentată de

un număr de 10 gospodării neomologate dar care intenţionează să practice agroturismul, interes manifestat fiind major, locuinţele fiind în cea mai mare măsură modernizate şi având toate utilităţile necesare unui trai civilizat. În zonă există un fond de pescuit de 300 ha, un fond de vânătoare de 10.000 ha. Ca obiectiv turistic al comunei menţionăm Mănăstirea de călugări Radu Negru, care se află pe DN Călăraşi – Slobozia.

Locuinţele interesate pentru practicarea agroturismului sunt prezentate în tabelul următor:

Nr

crt

Numele şi prenumeleSuprafaţă

locuibilă (m2)Număr

camere

1 Dincă Ecaterina 65 52 Mitea Valentina 60 53 Anton Emil 50 34 Dimcea George 60 45 Florea Paul 45 36 Toma Gheorghe 60 47 Ciobănescu Dumitru 60 48 Ignat Tudorel 40 3

97

9 Botea Gabriel 60 31

0Peanci Hristu2

Caracteristici ale locuinţelor prezentate:materiale de construcţie: cărămidă arsă;toate locuinţele dispun apă curentă, de baie, WC, telefon, maşină de

spălat, autoturisme.

6. Criterii ecologice:Considerând biotopul ca pe un teritoriu ocupat de anumite asociaţii

de plante şi populaţii de animale legate între ele, regiunea luată în studiu se poate împărţi în 4 biotopuri, şi anume:

ape stagnante;ape lin curgătoare;teren inundabil;teren neinundabil.Calitatea aerului: nu există zone poluante.Calitatea apei: nu există surse de poluare a apelor.Calitatea solului: 12.433 ha sunt nedegradate.Calitatea pădurilor: din suprafaţa totală a comunei 125 ha sunt

acoperite cu păduri nepoluate.

5.3. Determinarea gradului de atractivitate a ofertei turistice a comunei Cuza Vodă - judeţul Călăraşi

Pentru a determina gradul de atractivitate a arealului studiat vom utiliza metoda TECDEV. Aceasta constă în atribuirea unui punctaj, în raport de o serie de caracteristici proprii obiectivului studiat.

Fiecărei componente a ofertei i s-a acordat o anumită importanţă (stabilită prin ponderi) şi o notă (un nivel “calitativ”); facând produsul între nota acordată şi ponderea componentei respective obţinem un coeficient de atractivitate parţial care, în urma însumării, va ilustra dimensiunea atractivităţii totale a obiectivului analizat.

Rezultă două situaţii:

2 Proprietar Restaurant INTIM; casă de vacanţă pe DN Bucureşti Călăraşi la 1 km distanţă; dispune de 13 camere – are contracte cu nemţi, polonezi; dispune de tot confortul pentru a primi în vacanţă cca. 30 persoane pentru activităţi de pescuit şi vânătoare.

98

indicele de atractivitate al obiectivului real este inferior indicelui de atractivitate al variantei etalon: în acest caz, obiectivul real nu este suficient de atractiv din punct de vedere turistic - ceea ce nu înseamnă, neapărat, că selectarea sa este inoportună;

indicele de atractivitate al obiectivului real este superior indicelui de atractivitate al obiectivului etalon: rezultă că oferta reală este atractivă din punct de vedere turistic şi justifică alegerea efectuată

În final vom determina abaterile pozitive şi negative - diferenţa între indicele de atractivitate al obiectivului real şi cel al variantei etalon - pentru fiecare componentă în parte.

Determinarea gradului de atractivitate a ofertei turistice a localităţii Cuza Vodă - judeţul CălăraşiTabel 5.1.

Elementele ofertei turistice

Importanţa (ponderea) elementelor ofertei turistice (%)

Nivelul calitativ al ofertei turistice

Indicele de atractivitate a ofertei turistice

Indicele de atractivitate al variantei etalon

Abatere

+ / -

1 2 3 4 5 6

I. Mediul natural 40 - 182 137+4

5

relief 10 - 49 35+1

4- diversitate 3 3 9 7 +2- accesibilitate 3 8 24 16 +8- originalitate 4 4 16 12 +4

climă 8 - 47 35+1

2- temperatură medie 3 5 15 12 +3- precipitaţii 2 7 14 8 +6

99

- curenţii de aer 1 4 4 3 +1- nr. de zile însorite 2 7 14 12 +2

hidrografie 5 - 22 12+1

0- râuri 2 6 12 8 +4- lacuri 2 5 10 4 +2- cascade 1 0 0 0 0 floră 6 - 22 22 0- diversitate 3 5 10 13 -3- estetică 3 4 12 9 +3 faună 6 - 24 15 +9- diversitate 4 4 16 13 +3- grad de

periculozitate2 4 8 2

+6

puritate 5 - 18 18 0- aer 2 4 8 7 +1- apă 2 3 6 8 -2- sol 1 4 4 3 +1

II. Structuri materiale 25 - 73,5 85-

11,5

de cazare 10 - 30,5 30+0

,5

cantitativ 7 - 24,5 20+4

,5

- diversitate 1,5 3 4,5 3+1

,5- capacitate 2 3 6 6 0- amplasare 2 4 8 7 +1- estetică 1,5 4 6 4 +2 calitativ 3 2 6 10 -4 de alimentaţie 4 - 12 14 -2 cantitativ 3 - 10 11 -1- diversitate 1 3 3 4 -1- capacitate 1 3 3 4 -1- amplasare 0,5 3 1,5 1,5 0- specific 0,5 3 1,5 1,5 0 calitativ 1 4 2 3 -1 de transport 3 - 7 6 +1- pe roţi 1 2 2 2 0

100

- pe apă 1 5 5 3 +2- pe cablu 1 0 0 1 -1

de agrement 8 - 24 35-

11 de zi 5 - 21 23 -2- sportiv 3 5 15 17 -2- de divertisment 2 3 6 6 0 de noapte 3 1 3 12 -9

III. Infrastructura 15 - 66,5 68-

1,5

de acces 7 - 32,5 30+2

,5- feroviar 3 4 12 12 0- rutier 3 6 18 15 +3- aerian 0,5 0 0 3 -3

- naval 0,5 5 2,5 0+2

,5 de alimentare 8 - 34 38 -4- apă 3 2 6 15 -9- energie electrică 3 8 24 15 +9- combustibil 2 2 4 8 -4

IV. Suprastructura 10 - 14 36-

22 generală 4 - 8 12 -4- de organizare 2 3 6 6 0- de pază 2 1 2 6 -4

turistică 6 - 6 24-

18- de organizare 3 1 3 12 -9- de pază 3 1 3 12 -9V. Mediul

economico-social5 - 11 14 -3

sectorul primar 1 2 2 2 0 sectorul secundar 1 1 1 1 0 sectorul terţiar 3 - 8 11 -3- de consum 2 3 6 8 -2- de producţie 1 2 2 3 -1VI. Mediul cultural 5 - 14 15 -1 spectacole şi 2 3 6 6 0

101

festivaluri muzee şi

monumente1 2 2 4

-2

folclor (specific local)

2 3 6 5+1

T O T A L 100 - 361 355 +6

5.4. ConcluziiÎn urma calculelor rezultă că localitatea Cuza Vodă are un coeficient

de atractivitate de 361 de puncte, cu 6 puncte peste varianta etalon (355 puncte). Comparând punctajele obţinute rezultă atât abateri negative cât şi pozitive.

Abaterile negative se referă la:structurile materiale de alimentaţie (-2) şi de agrement (-11). În acest

sens considerăm necesară promovarea, recunoaşterea şi stimularea specialităţilor şi preparatelor tradiţionale, cât şi dezvoltarea unei baze de agrement, care în prezent este insuficient modernizată;

infrastructura – alimentarea cu apă (-9) şi combustibil (-4);suprastructura generală cu abateri negative la serviciul de pază (-4),

iar cea turistică la organizare (-9) şi pază (-9);mediul economico – social la sectorul terţiar de consum (-2) şi la cel

terţiar de producţie (-1);mediul cultural cu muzee şi monumente (-2).Aceste abateri negative vor fi eliminate prin extinderea şi

modernizarea structurilor materiale şi de agrement existente, prin reprezentarea mai bună a suprastructurii şi dezvoltarea sectorului terţiar.

Abaterile pozitive se referă la: relief (+14), climă (+12), hidrografie (+10) şi faună (+9).

Acestea scot în evidenţă potenţialul natural existent, dar nu suficient pus în valoare.

Menţionăm că se manifestă interes pentru practicarea agroturismului, pentru modernizarea gospodăriilor şi a adăposturilor pentru creşterea animalelor (vaci, porci, oi, cai, păsări, familii de albine).

În ceea ce priveşte locuinţele:numărul de camere este cuprins între 3 şi 5 (camere cu suprafaţa

locuibilă cuprinsă între 40-65 mp);anul construirii: 1960-2002 (4 locuinţe au fost construite după anul

2000);

102

toate locuinţele au ca materiale de construcţie cărămidă arsă şi sunt fără etaj;

toate locuinţele dispun de baie, WC, apă curentă, telefon, având ca alte dotări: maşini de spălat, aspiratoare şi autoturisme.

Am identificat o familie (Ciobanu Dumitru) în a cărui gospodărie se prepară specialităţi locale recunoscute (mezeluri, brânzeturi).

Traseele turistice nu sunt cunoscute, dar se pot face vizite în împrejurimi şi la Mănăstirea Radu Negru, care se află pe drumul naţional Călăraşi – Slobozia.

Există un fond de vânătoare a cărui suprafaţă este de 10.000 ha şi unul piscicol de 300 ha.

În mijlocul Iezerului se află o proprietate privată – casă de vacanţă pe DN Bucureşti Călăraşi la km 1 care dispune de tot confortul pentru a primi în vacanţă în cele 13 camere (parter + 1 etaj) aproximativ 30 persoane pentru activitatea de pescuit şi vânătoare. Există deja contracte încheiate cu firme de turism din străinătate care aduc în special nemţi şi polonezi să practice vânătoarea şi pescuitul.

103

2. Analiza principalelor elemente componente ale produsului turistic rural şi agroturistic

Delimitarea conceptuală a celor două forme de turism: turismul rural, în general, şi agroturism, în special, este necesară deoarece cele două categorii se identifică până la un anumit nivel având un numitor comun, dar şi elemente care le diferenţiază.

a. turismul rural – în accepţiunea O.M.T. – reprezintă o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, ce valorifică resursele turistice locale (naturale, economice, culturale şi umane) şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice.

b. în ceea ce priveşte agroturismul, acesta a început să se manifeste ca formă de turism încă dinainte de a fi identificat ca oportunitate şi definit ca formă distinctă de turism. Menţionăm că în prezent există o confuzie datorită diferitelor concepte ce sunt acceptate simultan în diferite ţări referitoare la agroturism, agriturism şi turism agricol, ca rezultat al apropierii de noţiunea generală de turism rural.

c. agroturismul reprezintă o activitate economică ce apare în urma introducerii unor produse şi servicii agricole pe piaţă. La bază se află oferta de produse şi servicii turistice ce prind viaţă în cadrul unei ferme operaţionale sau care implică şi beneficiază de ferme agricole prin evenimente, festivaluri şi serbări. Echipamentele ce fac obiectul promovării industriei agricole şi turistice precum grădinile, muzeele agricole şi locurile de procesare primară alimentară sunt considerate a face parte din sectorul agroturistic (D.W. Knight Associates Study, 1999).

d. agriturismul se referă la acţiunea de vizitare a unei ferme operaţionale de natură, agricolă, horticolă sau agroalimentară în scop educativ, de divertisment sau pentru a participa în mod activ la activităţile fermei (Small Farm Ceter, Universitatea California, 2001; Agritourism Legislation HB 654/2002).

e. trecând în revistă în mod succint legislaţia românească privind reglementarea celor două forme de turism pe care le analizăm (Ordonanţa nr. 62/1994, HG 323/1996, HG 1007/1996, Legea nr. 187/1998, Ordonanţa nr. 58/1998, HG Nr. 1328/2001, OMT nr. 188/2003, Legea nr. 347/14.07.2004), se observă o reală confuzie de termeni, sau mai bine spus o delimitare

104

deficitară a conceptelor. Literatura de specialitate încearcă o clarificare a acestei confuzii, dar fără a putea depăşi limitările impuse prin lege, care nu delimitează clar produsele şi serviciile turismului rural de cele ale agroturismului. Necesitatea rectificării şi prin lege a tuturor acestor noţiuni este necesară pentru clarificarea structurilor turistice din mediul rural care în opinia noastră ar trebui împărţite în: pensiuni turistice (hoteluri rurale, hanuri, etc.), pensiuni agroturistice (gospodării ţărăneşti ce oferă produse alimentare din gospodăria locală sau de pe plan local) şi pensiuni agrituristice (ferme înregistrate cu producţie agricolă care oferă structuri de cazare şi alimentaţie din producţia proprie). Această clarificare este necesară în contextul actualelor şi viitoarelor programe de sprijin a dezvoltării turismului rural şi agroturismului în contextul necesităţii dezvoltării economice a localităţilor cu specific predominant agricol şi silvic, cu consecinţe favorabile asupra atragerii şi menţinerii populaţiei în mediul rural, impulsionării activităţii agricole în regiunile defavorizate din punctul de vedere al resurselor naturale şi dezvoltării sociale şi culturale.

În ceea ce priveşte formele de promovare şi de sprijinire a turismului rural şi agroturismului se pot observa următoarele:

a. la nivelul U.E., există o reţea de promovare a produselor agroturistice numită EUROTER sub egida căreia s-a înfiinţat în 1990 asociaţia EUROGITES (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat). EUROGITE reuneşte 22 de organizaţii naţionale din 14 ţări europene, inclusiv România care au ca scop valorificarea şi protejarea spaţiului rural şi a turismului rural la fermă şi la sat. La nivel european s-a înfiinţat şi alte asociaţii de sprijin cum sunt: Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului Rural (ATRAC); Asociaţia ECOVAST Strategia pentru o Europă Rurală; Federaţia Naţională de Habitat Rural şi de Amenajare Rurală (Franţa).

b. la nivelul ţării noastre fuincţionează o serie întreagă d eforme organizatorice de promovare şi de sprijinire după cum urmează:

b.1. la nivel naţional - Federaţia Patronatelor din Turismul Romanesc - F.P.T.R.¸ Romanian Convention Bureau - R.C.B.;Asociaţia Naţională a Organizatorilor de Conferinţe şi Expoziţii din România; Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism - A.N.A.T., Asociaţia Română pentru Cazare şi Turism Ecologic BED&BREAKFAST (30 membrii în mediul rural), Asociaţia Touroperatorilor din

105

România - A.T.O.R., Asociaţia Naţională pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.); Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană (F.R.D.M.)b.2. organizaţii la nivel regional - Asociaţia de Promovare a Deltei Dunării - "Prom-Tour Delta"; Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare Turistică a Bucovinei - APDTD b.3. organizaţii locale - Asociaţia de Turism Montan Prahova; Asociaţii locale care promovează turismul rural; Asociaţii şi Fundaţii care promovează agroturismul; Organizaţii care promovează zonele montane.

c. începând cu anul 2000 U.E. a iniţiat un program special de asistenţă financiară pentru sprijinirea agriculturii şi dezvoltării rurale, inclusiv de sprijinire a turismului rural şi a agroturismului. Acest program cunoscut sub denumirea de SAPARD, este proiectat sub forma programelor multianuale, care acoperă o perioadă de şapte ani. SAPARD sprijină turismul în spaţiul rural prin construirea şi modernizarea de pensiuni turistice rurale şi creşterea investiţiilor şi a dezvoltării serviciilor în domeniul agrementului în aer liber (zone de campare, baze sportive şi de recreere, echitaţie, ciclism montan etc.) în cadrul măsurii 3.4 - Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative.

Oferta turistică din spaţiul rural este formată dintr-o complexitate de elemente interdependente ce prin înglobarea diferitelor resurse (naturale, umane, economice, etc.) se concretizează prin produsele şi serviciile turistice. Este destul de dificil să separăm produsele de serviciile turistice, deoarece, de obicei, oferta unui produs înglobează şi o serie de servicii conexe. Din acest motiv, analiza noastră cuprinde produsele specifice turismului rural şi agroturismului din perspectiva elementelor componente ale produsului turistic, luând în considerare diferitele structuri de primire turistică, formele de alimentaţie, produsele agricole incluse în alimentaţie, formele de agrement, tipul de program oferit şi categoria de turism în care se încadrează.

În turismul rural şi agroturism pot fi integrate cinci tipuri de produse turistice: produse turistice ale unei entităţi geografice; produse turistice forfetare; produse turistice tip „staţiune”; produse turistice de tip „eveniment”; produse turistice particulare. Principalele categorii de produse şi servicii turistice din spaţiul rural sunt: turism rural (cazare în pensiune turistică; masă; diverse activităţi (sportive, culturale, educative, artizanale, drumeţii)) şi agroturismul (cazare la fermă; masă la fermă; vizite la fermă; vânzarea de produse agricole şi agroalimentare).

106

În crearea unui produs turistic şi agroturistic trebuiesc stabilite dinainte obiectivele, precum şi activităţile şi serviciile ce vor compune produsul turistic şi agroturistic oferit; să se dezvolte strategii de marketing care să satisfacă clientela şi care să completeze produsele turistice prin diferite combinaţii ale componentelor ofertei; să se creeze strategii de promovare care să adapteze produsul la o piaţă ţintă în scopul dezvoltării unui produs turistic atractiv şi original.

2.1. Elementele de bază al produsului turistic rural

Analiza produselor turistice şi agroturistice trebuie să ia în considerare 7 elemente esenţiale pentru aprecierea acestora: obiectul vânzării, profilul clientelei, facilităţi, asistenţă şi ospitalitate, unicitatea, imaginea produsului, aspecte economic al ofertei.

“obiectul” produsului turistic ruralSpecificul rural este subliniat, în primul rând, prin dorinţa turiştilor

de a cunoaşte tradiţiile rurale, cultura şi natura, de a-şi petrece vacanţele într-un mediu rural, autentic, unde ei caută liniştea, aerul curat şi vor să practice sportul, drumeţiile sau alte activităţi.

Obiectul produsului cuprinde mai multe elemente: a) specificul tipului de turism oferit (aceste tipuri pot fi integrate şi

în produsele agroturistice) Turism cultural - implică integrarea în produse a unor vizite la

schituri, monumente istorice, case memoriale, muzee sau a participării la desfăşurarea unor sărbători sau datini tradiţionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol sau evenimente sociale).

Turismul de agrement constă în petrecerea parţială sau integrală a concediului individual sau cu familia într-un spaţiu de cazare. Turistul este tentat să observe natura, să o cunoască şi chiar să se integreze în ea prin diferite activităţi: observarea pasărilor, identificarea speciilor de plante, culesul plantelor medicinale, a fructelor de pădure, a ciupercilor, plimbări. El poate beneficia de căldura şi atenţia acordată de către comunitatea locală.

Turismul curativ (tipul comunelor SPA, Germania) ce presupune profitarea de anumite condiţii climatice favorabile precum: absenţa poluării, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativă, prezenţa izvoarelor de ape minerale cu proprietăţi terapeutice.

107

Turismul sportiv presupune integrarea în produsele turistice din mediul rural a unor activităţi sportive precum cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice, speleoturism, sporturi de iarna.

Turismul religios presupune crearea unor produse de turism rural tematic

b) Profilul arealului geografic Teritoriul României este alcătuit din cele 3 zone geografice: şes,

deal şi munte, fiecare reprezentând circa 1/3 din suprafaţa totală. Fiecare zonă se prezintă ca un sistem teritorial de activităţi socio-economice care definesc un spaţiu culturalizat şi se diferenţiază corespunzător fizionomiei şi funcţionalităţii specifice, fiecare zonă reprezentând cadrul optim de valorificare a condiţiilor naturale prin activităţile omeneşti desfăşurate în cadrul acesteia.

Zona de câmpie sau de şes cuprinde terenurile din sudul, vestul şi estul ţării, luncile largi ale râurilor principale, situate la o înălţime de până la 300 m şi care se caracterizează prin energie de relief şi fragmentare reduse şi un înalt grad de uniformitate. Această ultima caracteristica se traduce în termeni turistici printr-un grad ridicat de monotonie. Ca regiuni geografice, zona de şes cuprinde: Câmpia Română, Podişul Dobrogean, Lunca şi Delta Dunării, Câmpia de Vest, Câmpia Jijiei. Ea constituie zona de cea mai mare importanţă agricolă beneficiază de circa 3 milioane hectare amenajate pentru irigaţii şi de majoritatea lucrărilor de desecare şi drenaj.

Structura reţelei de localităţi este de tipul adunat, cu vetre bine conturate şi sistematizate, cu o densitate de 2-6.8 localităţi la 100kmp.

Caracterul agricol al zonei este dat de producţiile culturilor cerealiere, tehnice, furajere, legumicole, cartofi, precum şi de creşterea animalelor.

Această zonă reprezintă zona forte a agriculturii româneşti în care se poate dezvolta o agricultură specializată, super-intensivă, de mare performanţă productivă.

Din punctul de vedere al turismului rural şi al agroturismului, zona de şes poate spera cel puţin în următorii 5-10 ani, la dezvoltarea unei asemenea activităţi numai în locurile cu o vocaţie turistică particulară determinată de existenta în zonă a unor obiective de interes turistic cum ar fi: lacuri, locuri istorice de mare faimă, litoral, păduri, mânăstiri renumite ca valoare cultural-istorica şi religioasă, condiţii balneologice deosebite. Localităţile din vecinătatea oraşelor pot avea o dezvoltare turistică mai ales pentru turismul la sfârşit de săptămână, sub forma găzduirii în gospodăriile amenajate şi atestate agroturistic, a campingului sau a reşedinţei secundare. Turismul rural şi agroturismul în zona de şes mai poate cuprinde forma tradiţională de petrecere a timpului liber “la părinţi” sau în “locuri natale”.

108

Zona de deal din punct de vedere geografic este zona ce cuprinde teritoriul în care este dominant relieful deluros cu altitudini cuprinse între 300-600 m, puternic fragmentat şi cu o mare energie de relief, cu un climat caracterizat prin veri călduroase şi toamne lungi, cu precipitaţii de 600-800 mm, anual, solurile predominante fiind argiloaluvionale. Zona integrează Podişul Transilvaniei, Piemonturile Vestice, Podişul Someşan, Podişul Târnavelor cu un relief ondulat, fragmentat, erodat, Podişul Moldovenesc şi Dealurile Subcarpaţilor orientali, de curbura şi meridionali, Podişul Sucevei, Piemontul Getic.

Reţeaua de localităţi este dominată de localităţile de tip răsfirat, rezultat al condiţiilor naturale. Aceste aşezări rurale au o densitate de 0.4 sate la 100 kmp.

Caracterul agricol este mai complex, fiind prezente creşterea animalelor, pomicultura, viticultura, culturile de câmp, iar tipul agricol este mai diferenţiat: pastoral, pastoral-pomicol, pastoral-viticol, cerealier, pomicol-zootehnie şi complex. Zona se pretează la o agricultură polivalentă, cu ramuri complementare şi anexe, îmbinarea lor putând contribui la valorificarea eficientă a condiţiilor de climă şi sol şi pot asigura un volum de venituri satisfăcător. Structurile agrare în această zonă se vor baza pe exploataţii agricole familiale, de dimensiuni mai mici decât cele din şes.

Din punctul de vedere al turismului rural şi al agroturismului, zona de deal are o vocaţie generală mai mare decât zona de şes din cauza reliefului mai variat, a climei deosebite foarte favorabile chiar tratării unor maladii nervoase şi cardio-vasculare, a peisajului mai atractiv; marea majoritate a staţiunilor balneoclimaterice se afla în această zonă.

Zona montană cuprinde terenurile situate în mod obişnuit la peste 600 m altitudine, subcarpaţii şi dealurile înalte, fiind cuprinse în principal dealurile subcarpatice transilvane, subcarpaţii Orientalii şi Meridionali, cu dealuri puternic fragmentate, cu pante mijlocii şi puternic înclinate; mai sunt cuprinse depresiunile intra şi extra-montane, cu şesuri aluvioproluviale, piemonturi slab şi moderat fragmentate. Terenurile agricole sunt caracterizate de energia mare de relief, clima mai rece şi mai umedă, cu predominarea pajiştilor.

Suprafaţa agricola redusă şi cu soluri slabe calitativ nu asigura cantitativ şi calitativ sortimentul de produse alimentare necesare consumului populaţiei, dar este o zonă favorabilă dezvoltării producţiei animale în special pentru creşterea bovinelor şi ovinelor.

Satele sunt după forma aşezării de 3 tipuri: sate de tipul adunat la picioarele muntelui, sate de tipul alungit pe vai, sate de tipul răsfirat, dispersate pe umerii de deal şi munte în zonele mai înalte.

109

Dezvoltarea economico-sociala a zonei montane trebuie să se bazeze pe conceptul de pluriactivitate, care să asigure locuri de muncă în cadrul exploataţiilor agricole şi în afara acestora, dar în apropierea locuinţei.

Din punctul de vedere al turismului rural şi al agroturismului, zona montană are, poate, cel mai mare potenţial şi grad de atractivitate: muntele este asemuit cu natura nepoluată, cu natură plină de farmec şi frumuseţe.

În strategiile de dezvoltare a ruralului celor trei zone geografice şi economice din ţara noastră trebuie inclus turismul rural şi agroturismul ca o dimensiune importantă de dezvoltare a acestuia, ca o soluţie de creare a veniturilor suplimentare pentru populaţia rurală prin valorificarea turistica a condiţiilor locale, naturale şi cultural-istorice.

Profilul clienteleiÎn contextul evoluţiei formelor de turism, este necesar ca spaţiul

rural să beneficieze cât mai bine de evoluţia pieţei turistice şi să răspundă nevoilor clientelei:

- căutarea autenticităţii – tendinţa grupurilor de turişti ai marilor areale etnofolclorice şi a diferitelor forme de relief, a iubitorilor de locuri deosebite şi de monumente vestite este de a descoperi locuri învăluite în misterul autenticităţii, a rusticului conservat în locuri unde activitatea turistică şi urbanul nu au pătruns

- căutarea unui contact cu oameni deosebiţi, în mediul lor natural şi participarea împreună cu aceştia la sărbători, târguri, etc.

Pe de o parte, produsul turistic trebuie să ţină seama de motivaţiile clientelei în vizitarea anumitor zone: plăcere, afaceri, ocazii speciale şi evenimente, vizitarea unor prieteni sau familii, pieţe speciale – profesori, străini, o anumită zi sau la sfârşit de săptămână.

Cererea turistică, pe de altă parte, se caracterizează prin dimensiunea de agrement: turistul nu vine pur şi simplu să cumpere produse necesare de la producător, el vine în zonă să descopere “produsele pământului” şi produsele specifice regiunii, să găsească un mod plăcut de petrecere a timpului liber, să interacţioneze cu ţăranul, să acumuleze cunoştinţe privind obiceiurile (caracteristicile) regiunii, să se relaxeze într-o atmosferă pastorală (câmpenească). Activităţile de agrement cuprind în aceste condiţii nu numai activităţi de agrement, dar şi activităţi educative care sunt realizate într-o manieră neutilitară.

În evaluarea serviciilor oferite turistul se utilizează şi alte elemente: atmosfera din mediul rural, peisajul, “identitatea pământului”, comunicarea cu localnicii, cu producătorii agricoli (privind aspectele legate

110

de modul de primire, distracţie sau activitatea educativă) care completează serviciile oferite. Aceste elemente creează o altă perspectivă pentru turist.

Evaluarea clientelei pentru cele două tipuri de turism este destul de dificilă ţinând cont de varietatea clienţilor (unicitatea persoanelor) şi a perspectivei fiecăruia asupra calităţii unui produs sau serviciu.

Clienţii potenţiali pentru turismul rural sunt iubitorii de natură şi de „specificul” românesc. Aceştia doresc să cunoască: satul românesc, oamenii, obiceiuri, tradiţii, gastronomia locală, etc. în general în scop de relaxare sau cunoaştere.

Clienţii potenţiali de agroturism sunt amatorii de produse agricole naturale sau produse artizanale de transformare. Aceştia doresc să cunoască : modul de realizare a activităţilor agricole, meserii şi ateliere artizanale, potcovării, tâmplării, cariere de piatră, baraje (cu uzanţă arhitectonică şi turistică), folclor, gastronomie populară variată, etc.

Ţinând cont de cele menţionate mai sus putem construi profilul clientelei specifice turismului rural şi agroturismului.

Profilul clientelei pe categorii de vârstă, motivaţie şi aşteptăriTabel nr. 8

POPULAŢIA ŢINTĂTURISM RURAL

POPULAŢIA ŢINTĂAGROTURISM

CATEGORII DE

VÂRSTĂ ŞI STATUT

MOTIVAŢIE

AŞTEPTĂRI

- în funcţie de profilul

unităţii turistice -

CATEGORII DE

VÂRSTĂ ŞI STATUT

MOTIVAŢIE

AŞTEPTĂRI- în funcţie de

profilul unităţii agroturistice -

Elevi în vacanţă

RecreereScop pedagogic dacă vizita este organizată de şcoală

CălăriePescuit

Elevi în vacanţă

RecreereScop pedagogic dacă vizita este organizată de şcoală

DistracţieInteracţiunea cu animaleCulegere fructeCălăriePescuit

Studenţi în vacanţă

Recreere Acumulare de cunoştinţeAer curat

Condiţii acceptabile de găzduireTimp pentru alte tipuri de activităţi (ciclism, plimbări)

Studenţi în vacanţă

Recreere Acumulare de cunoştinţeAer curat

Condiţii acceptabile de găzduireAcces în cadrul activităţilor agricoleTimp pentru alte tipuri de activităţi (ciclism, plimbări)

Persoane salariate în concediu

RecreereRelaxare şi odihnă în aer

Condiţii de găzduire de calitate

Persoane salariate în concediu

RecreereRelaxare şi odihnă în aer

Condiţii de găzduire de calitate

111

POPULAŢIA ŢINTĂTURISM RURAL

POPULAŢIA ŢINTĂAGROTURISM

CATEGORII DE

VÂRSTĂ ŞI STATUT

MOTIVAŢIE

AŞTEPTĂRI

- în funcţie de profilul

unităţii turistice -

CATEGORII DE

VÂRSTĂ ŞI STATUT

MOTIVAŢIE

AŞTEPTĂRI- în funcţie de

profilul unităţii agroturistice -

curatTrăirea unor experienţe noi

Atragerea în efectuarea de diverse activităţi

curatTrăirea unor experienţe noi

Vizite şi informaţii legate de activitatea fermeiAtragerea în efectuarea de diverse activităţi Degustarea şi gustarea produselor finale ale fermei

Persoane salariate sau studenţi la sfârşit de săptămână

RecreereOdihnă

Plimbări într-un mediu curat Efectuarea unor activităţi pe care nu le poate practica în mediu urban (plimbări, vizite, călărie, pescuit, vânătoare, etc)

Persoane salariate sau studenţi la sfârşit de săptămână

RecreereOdihnă

Plimbări într-un mediu curat Efectuarea unor activităţi pe care nu le poate practica în mediu urban (plimbări, vizite, călărie, pescuit, vânătoare, etc)

Pensionari RecreereOdihnăTratamente

Condiţii de găzduire de calitateAtragerea în efectuarea de diverse activităţi

Pensionari RecreereOdihnăTrăirea unor experienţe noi

Condiţii de găzduire de calitateVizite şi informaţii legate de activitatea fermeiAtragerea în efectuarea de diverse activităţi Degustarea şi gustarea produselor finale ale fermei

Persoane cu posibilităţi financiare deosebite

Aer curatOdihnăRecreereTrăirea unor experienţe noi

Dorinţa de a cunoaşte tradiţiile rurale, cultura, natura

Consumatori de produse ecologice

Vizite şi informaţii legate de modul în care se obţin aceste produse

Gustarea acestor produse ecologiceCura cu aceste produse

Cercetători ştiinţifici

Explorarea anumitor

Descoperirea de „nou”

112

POPULAŢIA ŢINTĂTURISM RURAL

POPULAŢIA ŢINTĂAGROTURISM

CATEGORII DE

VÂRSTĂ ŞI STATUT

MOTIVAŢIE

AŞTEPTĂRI

- în funcţie de profilul

unităţii turistice -

CATEGORII DE

VÂRSTĂ ŞI STATUT

MOTIVAŢIE

AŞTEPTĂRI- în funcţie de

profilul unităţii agroturistice -

zone naturale (peşteri, rezervaţii naturale)

Cercetare

Persoane cu handicap

RecreereOdihnăRelaxare

Condiţii de găzduire adecvate acestor categorii de persoane

Structurile de cazare, utilităţi, facilităţiProdusele turistice oferite spre consum trebuie să asigure un minim

de confort şi calitate. În general, în ofertă trebuie ţinut cont de următoarele aspecte ce trebuie corelate cu tipul de turism oferit, unicitatea (specificitatea produsului), regiune, formă de relief, etc :

- Trăsăturile cantitative/calitative ale exteriorului: arhitectură, renovări, temă, decor, culori, trăsături predominante, mobila de exterior, precum mese de picnic sau grătare, privelişte, peluze, pajişti, peisaje, suprafeţe de recreere, grădini suspendate, eleşteu, iaz, bazin/ape curgătoare, râu, curs de apă, pădure, etc.- Trăsăturile cantitative/calitative ale interiorului: spaţiu comun, stilul mobilei, mărime, trăsături speciale ale dormitoarelor, trăsăturile băilor – număr (la câte camere), duş, prosoape, etc., zona de masă, meniu, metoda de servire şi timpul servirii, alte trăsături, precum: foaier, terasă, cameră de întâlnire, echipament modern – control temperatură, frigider, curăţenie, menaj, siguranţă, etc.

Asistenţă şi ospitalitateUn loc aparte într-un produs turistic îl ocupă atitudinea gazdei şi a

oamenilor din jur, maniera de servire şi personalizare a serviciilor care să facă clientul să se simtă ca acasă, costumaţia oamenilor şi hainele de lucru, etc.

De asemenea, anumite mici aspecte legate de produsul oferit cu caracter de surpriză pot avea un real efect asupra clientelei, cum ar fi

113

comodităţi sau articole speciale dăruite oaspeţilor ca „amintire” - prosoape speciale, tăvi sau coşuleţe, flori, cadouri de despărţire, etc..

La acestea se adaugă o serie de servicii şi obiecte ce se constituie ca elemente ale ospitalităţii precum: turul casei şi împrejurimilor, ceai de după-amiază cu gazda, aranjamente pentru tururi, un pat în plus pentru copii sau în caz de nevoie, spălare lucruri, transmitere mesaje, asistenţă privind activităţile locale, meniurile, hărţile turistice, etc.

Valoarea calitativă a ofertei poate fi întregită prin diferite activităţi ce pot fi oferite în cadrul distracţiilor în interior: jocuri, TV, cărţi sau hobby-uri ale gazdei; activităţi în mediu liber precum gătire în aer liber, expoziţii de cai, atracţii în apropiere precum restaurante locale, magazine sau posibilităţi de recreere în centre de distracţie (disco).

Un alt element important al produsului turistic îl reprezintă unicitatea

Unicitatea este reprezentată de modul original de combinare a structurii de cazare şi alimentaţie oferite cu mediul înconjurător ca sursă generatoare de atracţii originale. Practic este aproape imposibil să se producă două produse de turism rural identice.

Imaginea produsului reprezintă un element major în ochii turistului şi este formată din informaţiile pe care le are turistul despre produs ca şi de experienţa interactivă legată de comunicarea vacanţelor sale în mediul rural.

Aspectul economic al ofertei Oferta turistică sub forma produselor turistice reprezintă o afacere

care trebuie tratată ca atare pentru a putea estima corect preţul produsului (pe persoană, pe cameră), acoperirea cheltuielilor , profitul estimat a fi obţinut, etc.

Pentru aprecierea corectă a preţului produsului, acesta trebuie creat funcţie de mai multe elemente: obiectul produsului, perioada de ofertă, sezonalitatea obiectivelor turistice, ore de plecare/venire, ora meselor, tipul de camere oferite, serviciile suplimentare, condiţii speciale– fumatul, alcool, copii, animale, preţul concurenţei, etc.

Printre factorii ce pot influenţa preţul produsului turistic enumerăm:

- Sensibilitatea preţurilor – diferenţierea în funcţie de concurenţă, zonă

- Calitatea – o calitate ridicată implică şi un preţ ridicat; preţul trebuie să reflecte nivelul de calitate

- Unicitatea – o experienţă inedită implică preţ mai ridicat

114

- Serviciile – cu cât sunt furnizate mai multe servicii cu atât preţul creşte

- Locaţia – o zonă turistică căutată, atracţii apropiate, duce la un cost al vieţii mai ridicat şi implicit la preţuri mai ridicate

- Populaţia ţintă – un preţ mai redus se adresează unei pături mai largi a clientelei, precum familii sau sindicate

- Mărimea godpodăriei/exploataţiei agricole – cu cât afacerea este mai extinsă (număr mai mare de locuri, etc.) costurile cresc, preţurile cresc, dar cu o strategie adecvată afacerea poate fi şi mai profitabila în aceste condiţii

- Obiectivele urmărite – dacă se urmăreşte creşterea gradului ocupaţional pentru a acoperi costurile operaţionale în perioada de mică ocupare, reducerea tarifelor poate crea noi segmente de piaţă şi eficienţă a afacerii (se pot promova sfârşiturile de săptămână, etc.)

Printre factorii care pot influenţa preţul produselor, menţionăm: Factorii care pot creşte tariful camerelor :

- băi proprii – (cu 15% - 40% funcţie de calitate)- valoare istorică, arhitecturală, etc. ( cu 15% - 30%)- comodităţi ( cu 0,8% - 10%) - pe tipuri de calitate modest

(0,8% - 1,5%), mediu, peste medie, lux 10%)- un alt adult în cameră (cu 12% - 17%)- copii sub 12 ( cu 8% - 17%)- animale (cu 5% - 8%)- mic dejun bazat pe costul mâncării şi munca pregătirii (ce

necesită alimente şi pregătire diferite de cele oferite) – cu 0,8-10 %

- factori speciali precum priveliştea, băi termale, acces la un lac sau râu, loc de foc, antichităţi, grădină, magazin cu obiecte de artizanat

- echipament de aer condiţionat, televizor în cameră, fax, etc.

Factori care pot scade tariful camerelor:- mai mult de 2 camere sau mai mult de patru persoane la o baie

( cu 8% - 30%)- camere de o singură persoană (cu 10-20% mai ieftine decât

cele duble)- lungimea mai mare a circuitului- tarife speciale pentru familii care ocup de la 2 camere în sus- tarife speciale pentru pensionari (cu 10-15% mai puţin)

115

- tarife mai mici pentru a doua noapte dacă nu se schimbă aşternuturile sau prosoapele (cu 3-7%)

- tarife extra-sezon (cu 20-25% mai puţin)- locaţie sărăcăcioasă (cu 3-7 %)- pachet de ofertă- zgomot creat în camere (scârţiituri, bocăneli la mers) (cu 8-

10%)- camere mici (cu 8-40%)- lumină puţină, closet de sat (cu 3-8%), etc.Toate cele 7 componente menţionate mai sus trebuie să fie

interdependente şi să se potrivească cu imaginea întregului produs şi cu cererea de pe piaţă.

2.2. Prezentarea tipologiei produselor turistice din spaţiul rural

În turismul rural şi agroturism pot fi integrate cinci tipuri de produse turistice:

Produse turistice ale unei entităţi geografice, organizate în jurul unor repere geografice de interes naţional sau internaţional (rezervaţii, parcuri naţionale etc., în general zone atractive din punct de vedere al mediului înconjurător, al naturii)

Produse turistice forfetare, complet integrate, care cuprind cazarea, masa, activităţi de agrement, transport (ferme agroturistice, pensiuni); iniţiatorii acestor produse sunt touroperatorii sau companiile de transport.

Produse turistice tip „staţiune”, care se circumscriu turismului rural şi se prezintă sub forma unor centre de sejur, integrate sau nu, de tipul staţiunilor montane.

Produse turistice de tip „eveniment”, determinate de evenimente sportive, culturale, recreative sau de altă natură din mediul rural (festivaluri – festivalul sarmalelor; concursuri sportive – de oină, excursii cu caracter special etc.).

Produse turistice particulare, concepute şi eliberate pe piaţă în legătură cu activităţi precum: echitaţie, cursuri de artizanat, muzică populară, gastronomie etc., desfăşurarea unor seminarii, jocuri etc. legate de viaţa la fermă, prelucrarea tradiţională a unor produse etc.

Principalele categorii de produse şi servicii turistice din spaţiul rural:

116

- turism rural - cazare în pensiune turistică; masă; diverse activităţi (sportive, culturale, educative, artizanale, drumeţii);

- agroturism - cazare la fermă; masă la fermă; vizite la fermă; vânzarea de produse agricole şi agroalimentare.

Datorită potenţialului enorm al ţării noastre, gama de produse turistice oferite în mediul rural ar trebui să fie largă, structurată şi autonomă. Din păcate în ţara noastră nu există clar şi bine diferenţiat produsul agroturistic de cel al turismului rural, motiv pentru care vom încerca să clarificăm anumite aspecte..

Produsul turistic rural şi agroturistic este cel ce defineşte obiectivul principal de activitate al pensiunilor turistice şi agroturistice, astfel (tabelele nr. 9 şi 10):

Produsul turistic ruralTabel nr. 9

Obiectiv Clientela ţintă

Detalii şi comentarii Activităţi agroturisticepe care le implică

realizarea obiectivului1 Scop pedagogic

“Pensiune pedagocică”

Pentru elevii în vacanţă

Activităţi bazate pe cunoaşterea obiveiurilor şi tradiţiilor zonei respective. Se pot înscrie în circuitul taberelor şcolare sezoniere

Vizite la case memoriale, muzee, grădini botanice

2 Acumulare de noi cunoştinţe“Pensiunea de descoperire”

Pentru toate vârstele

Descoperirea mediului rural, excursii în împrejurimi,explorări în locuri sălbatice, observarea naturii, fotografiere

Drumeţii, escalade, trasee turistice

3 Sejur”Pensiune de sejur”

Pentru toate vârstele

Permit turiştilor să se relaxeze şi să viziteze împrejurimile pensiunii

Cazare, masă, antren, fotografii, pescuit, vânătoare

Produsul agroturisticTabel nr. 10

Obiectiv Clientela ţintă

Detalii şi comentarii Activităţi agroturistice

pe care le implică realizarea obiectivului

1 Scop pedagogic“Ferma pedagocică”

**ex.: cursuri de echitaţie, plimbări pedestre, dresaj

Pentru copii şi adolescenţi

activităţi pedagogice ce urmăresc explicarea acestora a diferitelor aspecte ale vieţii agricole. Se pot înscrie în circuitul taberelor şcolare sezoniere.

Vizite cu caracter educativ şi cazare la fermă

2 Acumulare de noi cunoştinţe“Ferma de descoperire”

Pentru toate vârstele

Descoperirea mediului rural, a activităţilor agricole, a modului de obţinere a producţiei agricole prin oferirea de vizite în compania unei persoane specializate de pe exploataţie

Vizite şi antren (degustări de vin, produse primare realizate în fermă – lapte proaspăt, fructe abia culese, etc.).

3 Sejur”Ferma de sejur”

Pentru toate vârstele

Permit turiştilor să locuiască o perioadă la fermă, să viziteze şi/sau să efectueze activităţi

Cazare, masă, implicare în activităţile productive ale fermei

117

specifice propuse de gazdă. 4 Degustare produse

“Fermă cu sală de mese şi degustare”

Pentru toate vârstele

Producătorii agricoli au amenajată o sală de mese unde se servesc produse şi preparate din produsele obţinute la fermă , serviciu însoţit şi de cazare la fermă.

Masă, antren, vizitarea fermei

5 Prezentare, degustare şi vânzare produse“Fermă cu vânzare directă de produse”

Pentru toate vârstele

Au punct de vânzare ce oferă consumatorilor posibilitatea procurării produselor din exploataţie chiar din interiorul acesteia.

Activitatea de primire, vizitarea fermei, informaţii privind activitatea de producţie

De menţionat:- Pensiunile turistice şi agroturistice trebuie să aibă produse de

calitate care să respecte normele - normele trebuie să asigure autenticitatea experienţei agricole

în condiţiile de exigenţă ale activităţii turistice (primire, staţionare, toaletă, etc.). Nu este vorba de standardizarea ofertei agroturistice , dar prin originalitate, inovaţie şi creativitate trebuie creat un cadru de calitate pe care să se structureze activităţile ofertei agroturistice.

- activitatea agroturistică coexistă cu celelalte ramuri ale agriculturii precum activităţile de prelucrare agroalimentară . Când în circuit este introdusă vizitarea unei firme/ferme agroalimentare (de realizat brânză, fabrică de bere artizanală, etc) vom putea atunci defini circuitul agroturistic şi alimentar.

2.3. Clasificarea produselor turistice specifice spaţiului rural românesc

Sintetizând informaţiile din ghidul de elaborare şi luând în considerare toate elementele de fundamentare tehnico-economică, am creat în continuare, pentru fiecare tipologie de produs turistic propus, o clasificare a produselor turistice specifice spaţiului rural românesc.

PRODUS AGROTURISTIC 1Produse create în jurul unui element specific local (trasee, locuri

naturale, culturale, religioase, istorice, arheologice

118

religioase, istorice, arheologice

1. Stabilirea elementelor specifice Trasee Locuri naturale Cultural Religios Istoric Altele

2. Alegerea unui nume concludent şi edificator : --------------------------------------------

Elemente cheie- trasee: pe cărări de munte, deal, plimbări pe malul mării- locuri naturale: munţi, ape, rezervaţii- culturale: vizitarea siturilor rurale, case memoriale, muzee- religioase: produs orientat spre zone vestite în aşezăminte religioase, participări în programe de pelerinaj şi la slujbele cu caracter religios, la hramurile bisericeşti.- istorice: monumente istorice.

Adnotări:- Evidenţierea acestui produs se bazează pe posibilitatea realizării unei activităţi

recreative şi de documentare (religios, istoric, cultural). Este, în general, adaptat în produse pedestre, de cunoaştere, de recreere şi odihnă, sau chiar de tipul B&B. Nu este un produs specializat pe un domeniu ci un produs focalizat pe tot ceea ce zona prezintă mai bine. În general se vor promova: zona, un element reliefant (munte,etc)

OBIECTUL VÂNZĂRII1. Fişa monografică a zonei:

Localizarea geografică şi etnografică

Acces Descriere

2. FacilităţiExterior

----------------------------------------

Interior ----------------------------------------

Elemente cheie: - fişa monografică a zonei; produsul trebuie să fie clar localizat din punct de vedere geografic.- acces – trebuie să fie clar prezentate căile de acces (rutiere, maritime, feroviare), distanţele, etc.- descriere – zona sau traseul trebuie prezentat într-o formă simplă şi sugestivă.

PROFILUL CLIENTELEI1. Vârsta

- 25 25-35 35-45 45 -

2. Status

Elemente cheie: - Profil estimat: toate categoriile de turişti care doresc să se relaxeze într-un mediu rural autentic, unde caută liniştea, aerul curat.- activităţi urmărite: drumeţii, vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumente

119

căsătorit cu copii fără copii

necăsătorit 3. Sex

feminin masculin

4. Motivaţie: -------------------------------------------

istorice.- produse pe care le achiziţionează aceştia de obicei: obiecte de artizanat, icoane, pliante sau felicitări.

Adnotări:- un profil al clientelei real şi adecvat fiecărei forme de produs oferite, necesită

urmărirea atentă de către ofertant a: vârstei, statusului, locaţiei, tabieturilor clientelei pentru a putea adapta produsul la necesităţile acestora.

ASISTENŢĂ ŞI OSPITALITATE1. Atitudine2. Cadouri3. Servicii ospitaliere4. Servicii de agrement

Gazdele pun la dispoziţia clientului anumite servicii şi obiecte spre beneficiul acestuia.

UNICITATEA

--------------------------------------------Elemente cheie- trebuie subliniat foarte clar şi atractiv elementele aparte oferite prin produs: activităţi recreative de vizitare a muzeelor de cult şi caselor memoriale.

ASPECTE LEGATE DE AFACERE1. Perioada de ofertă2. Programul zilnic3. Preţurile pachetului turistic

Elemente cheie:- perioada de ofertă – depinde de anotimp, evenimente culturale specifice zonei respective.- programul zilnic – trebuie adaptat preferinţei clientelei sau atragerii la participarea în cadrul activităţilor gospodăreşti. pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu- preţurile estimate – se stabilesc pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu.

ANALIZA DESFACERII PRODUSULUI PE PIAŢĂ1. Fişa de marketing Elemente cheie:

Elemente oferite de produs şi de comunitate: Produsul agroturistic Pelerinaje la mănăstirile din zonă, vizitarea

colecţiilor şi muzeelor aşezămintelor de cult, vizitarea caselor memoriale, drumeţii, etc.

Comunitate Elemente ce se regăsesc în afara produsului turistic (discotecă, magazine, cinematograf).

Elemente integrate direct în

Luni deschise

-

Nr de clienţi

Estimat

Locaţie Estimare nopţi (total

camere)

Domeniul promovat

de

120

produs disponibile-respectivul

element2. Estimarea veniturilor din vânzări Elemente cheie:

Indicatori necesari a fi estimaţi:Costuri operaţionale (Cheltuieli variabile; Cheltuieli fixe)Cheltuieli de regie (Amortismente; Cheltuieli din primul an)Tarif pe cameră pe noapteVânzări adiţionale sau servicii conexeStabilirea preţului produsului turistic:Programul Oferta de

bazăOfertă la alegerea clienţilor

Preţ bază Preţul pentru ofertă extinsă

121

PRODUS AGROTURISTIC 2

Produse turistice create în scopul punerii în evidenţă a

tradiţiilor locale (tradiţii, meşteşuguri, stil de viaţă

ţărănesc, etc.)

1. Stabilirea tradiţiilor locale meşteşuguri tradiţii

populare stil de viaţă

rural altele

2. Alegerea unui nume concludent şi edificator : ---------------------------------------------

Elemente cheie- meşteşuguri: artizanat, măşti, jucării de lemn, mobilier tradiţional, sculpturi în piatră, mobilier de grădină, picturi, etc.- tradiţii populare – un produs orientat către acest element, presupune o zonă vestită din punct de vedere etnofolcloric, cu un bogat calendar popular. Cu toate acestea, fiecare regiune dispune de anumite specificităţi ce pot fi exploatate sub diferite forme cu ocazia anumitor sărbători speciale, precum Crăciunul, Paştele sau zile cu rezonanţă folclorică (boboteaza, etc.)- stil de viaţă rural – un alt element importat în mediul rural este „viaţa la ţară” cu tot ceea ce ea reprezintă: obiceiuri zilnice, festivaluri, ansambluri locale.- altele – în funcţie de aria de funcţionalitate a produsului, există posibilitatea găsirii unor elemente de tradiţie etno-folclorică unice.

Adnotări:- punerea în evidenţă a acestui tip de produs se poate axa fie pe experienţa deja

existentă a concurenţei, fie pe o cercetare riguroasă privind: meşteşugarii locali şi disponibilitatea acestora de a face demonstraţii, reţele locale tradiţionale,

122

evenimentele folclorice din timpul anului şi posibilitatea asistării la acestea. - Numele ales trebuie să conţină, de regulă, două elemente: locaţia şi elementul

promovat (tradiţia)OBIECTUL VÂNZĂRII1. Fişa monografică a zonei:

Localizarea geografică şi etnografică

Acces Descriere

2. FacilităţiExterior

-----------------------------------------

Interior -----------------------------------------

Elemente cheie: - localizarea geografică şi etnografică – trebuie clar definită localizarea produsului fie că este vorba de un traseu sau o singură localitate. Trimiterile trebuiesc făcute la forme geografice, localităţi sau zone etnografice cunoscute- acces – trebuie să fie clar prezentate căile de acces la capacităţile de cazare (rutiere, maritime, feroviare), distanţele, etc. Este de preferat crearea unei hărţi în aceste elemente să fie bine evidenţiate.- descriere – zona sau traseul trebuie prezentat într-o formă simplă şi sugestivă.- facilităţi exterioare şi interioare – pentru prezentul produs, o foarte mare importanţă o are arhitectura şi anexele gospodăreşti. Promovarea tradiţiilor locale este în strânsă legătură cu decorul casei, anexele (foişor, grajd, etc.), cu mobila, etc., fără însă a priva turistul de confort şi condiţii civilizate de cazare.

Adnotări:- punerea în evidenţă a acestui tip de produs se poate axa pe caracterul etnografic,

pe tradiţia într-un anume meşteşug, dar dacă aceste elemente nu există, deşi se pot consulta cercetări făcute în domeniu (de la aspect al casei, costum popular, etc.) investiţia ar fi foarte mare.

PROFILUL CLIENTELEI1. Vârsta

- 25 25-35 35-45 45 -

2. Status căsătorit

cu copii fără copii

necăsătorit 3. Sex

feminin masculin

4. Motivaţie: -----------------------------------------

Elemente cheie: - profil estimat: persoane de peste 35 de ani, căsătoriţi sau nu, cu copii sau nu care sunt pasionaţi de etnografie, artizant şi stilul de viaţă rural, orientându-se spre acestea în scop educaţional, pentru dezvoltarea personală a cunoştinţelor sau pentru relaxare departe de viaţa agitată a oreşelor. Este vorba de experimentarea autenticităţii satului românesc şi a modului de viaţă de la „ţară”.- activităţi urmărite: vizitarea comunităţilor cu ofertă etno-folclorică bogată, participarea la festivaluri locale, vizitarea unor muzee ţărăneşti sau ateliere meşteşugăreşti, participarea la spectacole populare, interacţiunea cu ţăranii, etc.- produse pe care le achiziţionează aceştia de obicei: obiecte de artizanat, produse alimentare locale, pliante sau felicitări privind

123

-- zona vizitată, etc. Produse nu au neapărat o utilitate practică, ele reprezentând obiecte muzicale (ex.:fluiere de lemn), obiecte artizanale specifice (ex: măşti), obiecte sculptate sau lucrate cu modele tradiţionale româneşti, etc.; sau au utilitate practică, precum: articole de îmbrăcăminte, bijuterii, bibelouri, etc.

Adnotări:- un profil al clientelei real şi adecvat fiecărei forme de produs oferite, necesită

urmărirea atentă de către ofertant a: vârstei, statusului, locaţiei, tabieturilor clientelei pentru a putea adapta produsul la necesităţile acestora.

ASISTENŢĂ ŞI OSPITALITATE1. Atitudine2. Cadouri3. Servicii ospitaliere4. Servicii de agrement

Atitudine – în tot ceea ce face, gazda trebuie să păstreze elementul de autenticitate, de la primirea turiştilor cu pâine şi sare, până la îmbrăcămintea de zi cu zi.Cadouri – se pot face anumite cadouri personalizate cum ar fi vase de lut tradiţionale cu numele clienţilor pe ele, etc.Servicii ospitaliere – punerea la dispoziţia clienţilor a oricărei informaţii privind tradiţiile, istoricul tradiţiei, eventual stabilirea de întruniri cu bătrânii satului pentru povestiri de odinioară, etc.Servicii de agrement – implicarea turiştilor în viaţa satului, etc.

UNICITATEA

--------------------------------------------Elemente cheie- trebuiesc subliniat foarte clar şi atractiv elementele aparte oferite prin produs: activităţile meşteşugăreşti prezentate, obiceiurile, viaţa de zi cu zi, etc.

ASPECTE LEGATE DE AFACERE1. Perioada de ofertă2. Programul zilnic3. Preţurile pachetului turistic

Elemente cheie:- perioada de ofertă – va depinde de următoarele elemente: calendarul popular, anotimp (accesul poate fi îngreunat iarna), etc.- programul zilnic – trebuie adaptat preferinţei clientelei sau se poate sugera dacă se doreşte de exemplu atragerea acestora la participarea în cadrul activităţilor gospodăreşti- preţurile estimate – se stabilesc pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu

ANALIZA DESFACERII PRODUSULUI PE PIAŢĂ1. Fişa de marketing Elemente cheie:

124

Elemente oferite de produs şi de comunitate: Produsul agroturistic Elemente integrate direct în produs (ex: vizitare

atelier, participare la festival, etc.)Comunitate Elemente ce se regăsesc în afara produsului la

care turiştii pot avea acces în timpul liber

Elemente integrate direct în produs

Luni deschise

-disponibile-

Nr de clienţi

EstimatLocaţie

Estimare nopţi (total

camere)

Domeniul promovat

de respectivul

element2. Estimarea veniturilor din vânzări Elemente cheie:Indicatori necesari a fi estimaţi:Costuri operaţionale (Cheltuieli variabile; Cheltuieli fixe)Cheltuieli de regie (Amortismente; Cheltuieli din primul an)Tarif pe cameră pe noapteVânzări adiţionale sau servicii conexeStabilirea preţului produsului turistic:Programul Oferta de

bazăOfertă la alegerea clienţilor

Preţ bază Preţul pentru ofertă extinsă

PRODUS AGROTURISTIC 3

Produse create pe baza unor activităţi agricole (produse locale agricole

sau prelucrate)

1. Stabilirea tradiţiilor locale - produsul agricol - alte produse2. Alegerea unui nume concludent şi edificator :

----------------------------------

Elemente cheie- produsul agricol: produs specific gospodăriei ţărăneşti, care dispune de: produse proprii, specialităţi regionale, animale mici şi pentru tracţiune, etc.- alte produse: procesate (preparate din carne, lapte; vin; miere; apă plată, etc.

Adnotări:- punerea în evidenţă a acestui tip de produs se poate axa pe reţete locale

tradiţionale (ciorba de babic, ciorba de salată, covrigii de Buzău, cârnaţii de Pleşcoi)

- Numele ales trebuie să conţină, de regulă, două elemente: locaţia şi elementul

125

promovat (tradiţia)OBIECTUL VÂNZĂRII1. Fişa monografică a zonei:

Localizarea geografică şi etnografică

Acces Descriere

2. FacilităţiExterior

---------------------------------------

Interior ---------------------------------------

Elemente cheie: - localizarea geografică – pensiunea trebuie localizată în proximitatea unui agent economic furnizor de produse agricole şi/sau alimentare.- acces – auto, feroviar. Condiţii civilizate de cazare şi transport.- descriere – zona sau traseul trebuie prezentat într-o formă simplă şi sugestivă. Să promoveze activitatea agricolă ca produs turistic

Adnotări:- punerea în evidenţă a acestui tip de produs se poate axa pe aspectul deosebit al

casei şi anexelor gospodăreşti. PROFILUL CLIENTELEI1. Vârsta

- 25 25-35 35-45 45 -

2. Status căsătorit

cu copii fără copii

necăsătorit 3. Sex

feminin masculin

4. Motivaţie: --------------------------------------------5. Activităţi care influenţează profilul clientelei (alte motive decât cele menţionate) --------------------------------------------

Elemente cheie: - motivaţie: recreere, cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor alimentare locale- activităţi urmărite: participarea la întreaga tehnologie a culturilor agricole (arat, semănat, erbicidat, prăşit, recoltat), întreţinerea şi hrănirea animalelor (adăpat, muls, evacuarea dejecţiilor); urmărirea tehnologiei obţinerii produselor lactate (brânză, unt, smântână); urmărirea mediului local şi natural şi minimalizarea efectelor negative asupra populaţiei locale.- produse pe care le achiziţionează aceştia de obicei: produse alimentare locale (cârnaţi, babic, brânzeturi, covrigi, miere, gemuri, ţuică),produse de sezon (fructe, legume – gemuri, dulceţuri, compoturi), struguri (must, vin), miere (fagure, polen, propolis etc.), plăcinte tradiţionale (reţete mâncăruri şi dulciuri specifice zonei: 9 martie – mucenicii la cuptor, specifici zonei Moldovei)- alte motive: ascultarea de balade populare locale, cântece populare, culegere folclor, picnicuri cu produse proaspete din gospodăria gazdei

ASISTENŢĂ ŞI OSPITALITATE1. Atitudine2. Cadouri3. Servicii ospitalire4. Servicii de agrement

- atitudine: viaţa simplă de la ţară cu toate aspectele ei, atmosfera familială, cordialitatea. - cadouri: aranjamente florale, broşuri cu reţete culinare specifice zonei, vinul zonei, ţuică sau rachiuri.

126

- servicii ospitaliere: aşezarea mesei, într-o atmosferă caldă, în foişor, cu produse tradiţionale.- plimbări cu căruţa, cu tractorul acolo unde terenul nu permite accesul altor vehicule, plimbări cu barca (pescuit), plimbări în poieniţe, unde se pot aduna flori, se fac coroniţe, se face plajă; bărbaţii pot învăţa să cosească; plimbări în căruţa cu fân până la şură.

UNICITATEA

--------------------------------------------Elemente cheie

- varietatea culinară - Turistul participă zi de zi la toate

activităţile gospodăreşti.

ASPECTE LEGATE DE AFACERE1. Perioada de ofertă2. Programul zilnic3. Preţurile pachetului turistic

Elemente cheie:- perioada de ofertă – toate anotimpurile (iarna în fiecare gospodărie se poate participa la prepararea specialităţilor din carne de porc tradiţionale de Crăciun – Ignat).- programul zilnic – în afară de treburile gospodăreşti, turiştii pot vizita crama (degustare vinuri), promenade, vizitarea brutăriilor (cum se fac covrigii şi lipia), vizitarea carmangeriilor (modul de obţinere a cârnaţilor, babicului).- preţurile estimate – se stabilesc pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu

ANALIZA DESFACERII PRODUSULUI PE PIAŢĂ1. Fişa de marketing Elemente cheie:

Elemente oferite de produs şi de comunitate: Produsul agrituristic Elemente integrate direct în produs (ex: vizitare

exploataţie, fermă, participare la festivaluri, etc.)

Comunitate Elemente ce se regăsesc în afara produsului la care turiştii pot avea acces în timpul liber

Elemente integrate direct în produs

Luni deschise

-disponibile-

martie-decembrie

Nr de clienţi

Estimat10

Locaţie

Estimare nopţi (total

camere)3-4

Domeniul promovat

de respectivul

element

2. Estimarea veniturilor din vânzări Elemente cheie:

Indicatori necesari a fi estimaţi:Costuri operaţionale (Cheltuieli variabile; Cheltuieli fixe)

127

Cheltuieli de regie (Amortismente; Cheltuieli din primul an)Tarif pe cameră pe noapteVânzări adiţionale sau servicii conexeStabilirea preţului produsului turistic:Programul Oferta de

bazăOfertă la alegerea clienţilor

Preţ bază Preţul pentru ofertă extinsă

PRODUS AGROTURISTIC 4Produse orientate către nevoile specifice ale consumatorului (ciclism,

alpinism, concursuri, camping, etc.)

128

1. Stabilirea nevoilor specifice ciclism alpinism concursuri

2. Alegerea unui nume concludent şi edificator : -----------------------------------------

Elemente cheie- ciclism – aventură pe două roţi pe

trasee cu diferite grade de dificultate;

- alpinism – escalade alpine;- concursuri – anumite competiţii

sportive şi culturale

Adnotări:- punerea în evidenţă a acestui tip de produs se bazează pe posibilitatea

desfăşurării anumitor tipuri de activităţi recreative, sportive etc.OBIECTUL VÂNZĂRII1. Fişa monografică a zonei:

Localizarea geografică

Acces Descriere

2. FacilităţiExterior

-----------------------------------------

Interior -----------------------------------------

Elemente cheie: - localizarea geografică - produsul trebuie să fie clar definit şi localizat din punct de vedere geografic.- acces – trebuie prezentate toate mijloacele de acces, capacităţile de cazare, precum şi crearea unei hărţi, unde sunt reprezentate toate aceste mijloace de acces.- descriere – zona şi traseul trebuie să fie prezentate într-o formă cât mai sugestivă.- facilităţi exterioare şi interioare – au o importanţă deosebită pentru desfăşurarea tuturor activităţilor descrise mai sus.

Adnotări:- Existenţa acestui produs se poate desfăşura în zone specifice dotate cu toate

elementele necesare practicării unor anumite tipuri de activităţi.PROFILUL CLIENTELEI1. Vârsta

- 25 25-35 35-45 45 -

Elemente cheie: - Profil estimat: elevi şi studenţi, însoţiţi de profesori pentru susţinerea de lecţii practice în mijlocul naturii şi desfăşurarea de concursuri; persoane de până în 45 de ani, căsătoriţi sau necăsătoriţi, cu sau fără copii, care sunt

129

2. Status căsătorit

cu copii fără copii

necăsătorit 3. Sex

feminin masculin

4. Motivaţie: ----------------------------------------5. Activităţi care influenţează profilul clientelei (alte motive decât cele menţionate) -----------------------------------------

pasionaţi de practicarea unor sporturi specifice zonei şi escaladarea muntelui.- activităţi urmărite: plimbări în aer liber cu bicicleta, practicarea unor sporturi extreme şi a unor concursuri, precum şi vizitarea unor obiective din zona respectivă.- produse pe care le achiziţionează aceştia de obicei: obiecte de artizanat, pliante, icoane, obiecte de ceramică sau lemn

Adnotări:- profilul clientelei este adecvat tipului de produs

ASISTENŢĂ ŞI OSPITALITATE1. Atitudine2. Cadouri3. Servicii ospitalire4. Servicii de agrement

- clienţii primesc din partea gazdei anumite servicii agroturistice, care sunt diversificate în funcţie de caracteristicile zonei, anotimp. Serviciile se concretizează în: servirea mesei, de însoţire, de posibilitatea practicării anumitor sporturi.

UNICITATEA

--------------------------------------------Elemente cheie- crearea de posibilităţi privind: introducerea mediului rural în circuitul taberelor şcolare, practicarea ciclismului şi a alpinismului precum şi desfăşurarea anumitor concursuri.

ASPECTE LEGATE DE AFACERE1. Perioada de ofertă2. Programul zilnic3. Preţurile pachetului turistic

Elemente cheie:- perioada de ofertă – va depinde de: vacanţele elevilor şi studenţilor, anotimp- programul zilnic – adaptat profilului clientelei – pentru elevi şi studenţi programul este stabilit împreună cu instructorii care îi însoţesc.- preţurile estimate – se stabilesc pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu

ANALIZA DESFACERII PRODUSULUI PE PIAŢĂ1. Fişa de marketing Elemente cheie:

Elemente oferite de produs şi de comunitate: Produsul agroturistic Plimbări cu bicicleta, escaladări montane,

desfăşurări de concursuriComunitate Cumpărături, cinematograf, discoteci etc.Elemente integrate

Luni deschise

Nr de clienţi

Locaţie Estimare nopţi (total

Domeniul promovat

130

direct în produs

-disponibile-

Estimat camere)de

respectivul element

2. Estimarea veniturilor din vânzări Elemente cheie:

Indicatori necesari a fi estimaţi:Costuri operaţionale (Cheltuieli variabile; Cheltuieli fixe)Cheltuieli de regie (Amortismente; Cheltuieli din primul an)Tarif pe cameră pe noapteVânzări adiţionale sau servicii conexeStabilirea preţului produsului turistic:Programul Oferta de

bazăOfertă la alegerea clienţilor

Preţ bază Preţul pentru ofertă extinsă

PRODUS AGROTURISTIC 5Produse orientate către o clientelă specializată (pe diferite domenii:

arhitectural, speologie, arheolologie, vânat, pescuit, etc.)

131

1. Stabilirea domeniilor Arhitectural Speologie Arheologie Vânătoare Pescuit Altele

2. Alegerea unui nume concludent şi edificator : -------------------------------------------

Elemente cheie- arhitectural: presupune însuşirea unor elemente arhitecturale cu valoare de unicat, unele de notorietate mondială (biserici, mănăstiri, monumente de diferite stiluri şi case specifice zonei respective- speologie: presupune cunoaşterea şi cercetare peşterilor.- arheologie: vizitarea şi cunoaşterea vestigiilor arheologice care atestă condiţia şi continuitatea de viaţă şi de muncă existente şi specifice neamului românesc.- vânătoarea şi pescuitul – introducerea în produse turistice a acestor activităţi în funcţie de sezon

Adnotări:- Sunt produse adresate unei clientele specializate într-o anumită activitate, a cărei

studiere sau practicare nu permite introducerea în produs şi a altor elemente OBIECTUL VÂNZĂRII1. Fişa monografică a zonei:

Localizarea geografică

Acces Descriere

2. FacilităţiExterior

-------------------------------------Interior

-------------------------------------

Elemente cheie: - localizarea geografică– pensiunea trebuie să fie situată lângă un obiectiv de interes pentru clientela specializată (monumente istorice, siteuri arheologice, peşteri, fond de vânătoare, lacuri, etc.)- acces – accesul trebuie să fie cât mai direct, distanţele să fie scurte (până într-o oră)- descriere – trebuie promovată unicitatea experienţei respective, satisfacţia posibil a fi obţinută- facilităţi exterioare şi interioare – nu au o prea mare importanţă, dar se poate crea un decor adecvat

Adnotări:- punerea în evidenţă a acestui tip de produs se bazează pe stilul arhitectural,

speologic, geologic etc.PROFILUL CLIENTELEI1. Vârsta

- 25 25-35 35-45 45 -

2. Status căsătorit

cu copii fără copii

necăsătorit

Elemente cheie: - Profil estimat: toate categoriile de vârstă, pasionaţi de arhitectură, speologie, geologie etc.- activităţi urmărite: vizitarea, peşterilor şi vestigiilor arheologice; cercetarea; activităţi sportive (vânătoare, pescuit) în scopul obţinerii unui „premiu”- produse pe care le achiziţionează aceştia de obicei: produse alimentare locale, obiecte tradiţionale cu specific local, animale capturate,

132

3. Sex

feminin masculin

4. Motivaţie: ---------------------------------------5. Activităţi care influenţează profilul clientelei (alte motive decât cele menţionate) ----------------------------------------

amintiri cu specific local

Adnotări:- profilul clientelei să fie adecvat tipului de produs oferit.

ASISTENŢĂ ŞI OSPITALITATE1. Atitudine2. Cadouri3. Servicii ospitalire4. Servicii de agrement

- Punerea la dispoziţie de ghizi specializaţi.- Amintiri legate de obiectivele vizitate.

- asigurarea transportului şi a echipamentului necesar (când este necesar)

UNICITATEA

--------------------------------------------Elemente cheie

- constă în iniţierea turiştilor în cunoaşterea monumentelor de artă şi arhitectură medievală şi asupra potenţialul speologic de recunoaştere ştiinţifică şi estetică.

- Iniţiere în tainele vânătorii şi pescuitului sportiv cu respectarea normelor, fiecare zonă şi fond de vânătoare având specificul său.

ASPECTE LEGATE DE AFACERE1. Perioada de ofertă2. Programul zilnic3. Preţurile pachetului turistic

Elemente cheie:- perioada de ofertă –depinde de anotimp şi vacanţe.- programul zilnic – trebuie adaptat profilului clientelei.şi tipului de produs oferit- preţurile estimate – se stabilesc pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu

ANALIZA DESFACERII PRODUSULUI PE PIAŢĂ1. Fişa de marketing Elemente cheie:

Elemente oferite de produs şi de comunitate: Produsul agroturistic Elemente integrate direct în produs (vizitare

monumente arhitecturale, peşteri, prelucrarea tofeelor de vânătoare pentru a se participa cu ele la expoziţii, etc.)

Comunitate Alte elemente în oferta produsului la care turiştii pot avea acces în timpul liber.

Elemente Luni Nr de Locaţie Estimare Domeniul

133

integrate direct în produs

deschise-

disponibile-

clienţiEstimat

nopţi (total camere)

promovat de respectivul

element2. Estimarea veniturilor din vânzări Elemente cheie:Indicatori necesari a fi estimaţi:Costuri operaţionale (Cheltuieli variabile; Cheltuieli fixe)Cheltuieli de regie (Amortismente; Cheltuieli din primul an)Tarif pe cameră pe noapteVânzări adiţionale sau servicii conexeStabilirea preţului produsului turistic:Programul Oferta de

bazăOfertă la alegerea clienţilor

Preţ bază Preţul pentru ofertă extinsă

PRODUS AGROTURISTIC 6Produse create în zone cu condiţii naturale deosebite

(Delta Dunării, rezervaţii etc.)

134

1. Stabilirea zonelor cu condiţii naturale deosebite

Delta Dunării

Rezervaţii naturale

Altele 2. Alegerea unui nume concludent şi edificator : ----------------------------------------

Elemente cheie- Delta Dunării: diversitate biologică, un adevărat muzeu al biodiversităţii, o valoare inestimabilă pentru patrimoniul universal.- rezervaţii naturale: un produs orientat către aceste elemente presupune o zonă unde se impune protejarea şi conservarea faunei şi florei existente în rezervaţii naturale.- altele: posibilitatea găsirii altor elemente specifice rezervaţiilor naturale.

Adnotări:- Punerea în evidenţă a acestui produs se bazează pe cunoaşterea florei şi faunei

din rezervaţiile naturale.- In general aceste tipuri de produse turistice pot fi asociate cu notiunea de

ecoturism, turism pedestru (drumetii...) sau bird-watching, etc.OBIECTUL VÂNZĂRII1. Fişa monografică a zonei:

Localizarea geografică şi etnografică

Acces Descriere

2. Facilităţi

Exterior ------------------------------------

Elemente cheie: - localizarea geografică– pensiunea trebuie să aibă un acces clar la rezervaţia promovată- acces – trebuiesc luate toate autorizaţiie necesare pentru practicarea turismului în zonele rezervate, pentru a nu exista nici o posibilitate de limitare a accesului turiştilor- descriere – trebuie să se surprindă unicitatea experienţei

135

Interior ----------------------------------Adnotări:

- Punerea în evidenţă a acestui produs se bazează pe caracterul unic al rezervaţiilor cu valenţe economice şi turistice excepţionale.

PROFILUL CLIENTELEI1. Vârsta

- 25 25-35 35-45 45 -

2. Status căsătorit

cu copii fără copii

necăsătorit 3. Sex

feminin masculin

4. Motivaţie: ----------------------------------------5. Activităţi care influenţează profilul clientelei (alte motive decât cele menţionate) -----------------------------------------

Elemente cheie: - Profil estimat: se adresează tuturor categoriilor de vârstă, căsătoriţi sau nu, cu sau fără copii.- activităţi urmărite: vizitarea adevăratului „laborator viu”, cu braţele, gârlele, locuinţele, …, precum şi a faunei şi florei existente.; posibilitatea de a vedea animale şi păsări în mediul lor natural; drumeţii într-un mediu natural nealterat de om, etc.- produse pe care le achiziţionează aceştia de obicei: peşte, pliante, felicitări, vederi, unelte şi echipamente pentru cei împătimiţi de pescuit.

Adnotări:- adaptarea produsului la necesităţile clientelei, putându-se practica: turism

sportiv, turism pedestru, bird-watching, camping, turism gastronomic, etc. ASISTENŢĂ ŞI OSPITALITATE1. Atitudine2. Cadouri3. Servicii ospitalire4. Servicii de agrement

Asistenţa şi ospitabilitatea sunt asigurate de gazdă care primeşte clientul, chiar din ziua din care vine, oferindu-i mâncarea tradiţională (produse caracteristice rezervaţiei: peşte, vânat, ape minerale, etc.). Tot gazda îi oferă toate relaţiile referitoare la zonă (rezervaţie).Cadouri-pliante cu rezervaţia, cu speciile văzute, etc.Servicii de agrement: concursuri de recunoeştere a plantelor şi păsărilor, etc

UNICITATEA

--------------------------------------------Elemente cheie- trebuie subliniate elementele oferite de produs: admirarea peisajului ce reprezintă unicat în Europa prin cele trei braţe, prin faună şi floră; elementele specifice fiecărei rezervaţii

ASPECTE LEGATE DE AFACERE1. Perioada de ofertă Elemente cheie:

136

2. Programul zilnic3. Preţurile pachetului turistic

- perioada de ofertă – va depinde de anotimp.- programul zilnic – trebuie adaptat preferinţei clientelei.- preţurile estimate – se stabilesc pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu

ANALIZA DESFACERII PRODUSULUI PE PIAŢĂ1. Fişa de marketing Elemente cheie:

Elemente oferite de produs şi de comunitate: Produsul agroturistic Elemente integrate în produs (plimbări cu barca

sau vaporaşul pe braţele şi canalele Deltei Dunării, cunoaşterea florei şi faunei specifice zonei

Comunitate Elemente ce se regăsesc în afara produsului la care turiştii pot avea acces în timpul liber.

Elemente integrate direct în produs

Luni deschise

-disponibile-

Nr de clienţi

EstimatLocaţie

Estimare nopţi (total

camere)

Domeniul promovat

de respectivul

element2. Estimarea veniturilor din vânzări

Indicatori necesari a fi estimaţi:Costuri operaţionale (Cheltuieli variabile; Cheltuieli fixe)Cheltuieli de regie (Amortismente; Cheltuieli din primul an)Tarif pe cameră pe noapteVânzări adiţionale sau servicii conexeStabilirea preţului produsului turistic:Programul Oferta de

bazăOfertă la alegerea clienţilor

Preţ bază Preţul pentru ofertă extinsă

PRODUS AGROTURISTIC 7

137

Produse turistice în scop educaţional (ecologic, ecvestru, biologic, zoologic, alte domenii)

1. Stabilirea domeniilor Ecologic Ecvestru Biologic Zoologic Alte domenii

2. Alegerea unui nume concludent şi edificator : ---------------------------------------

Elemente cheie- ecologic: un produs orientat în

ocrotirea şi conservarea naturii- ecvestru, biologic, zoologic –

domenii ce pot fi intregrate în produse turistice sub aspect pedagocic

- alte domenii- funcţie de anumite elemente particulare şi elelemte de interes

Adnotări:- acest tip de produs se doreşte a fi o legătură între ofertanţi şi clientela dornică de

afla mereu ceva nou. Se adresează persoanelor ce doresc să înveţe să călărească, să cunoască specii animale şi vegetale din natura înconjurătoare, să înveţe direct din mijlocul naturii. Poate fi uşor anexată produsului anterior dacă în produs sunt integrate vizite în rezervaţii naturale. Nu trebuie confundat cu produsul turistic bird-watching care nu are în mod special pe primul plan aspectul educaţional.

- În acest scop, produsul trebuie să conţină în denumire elementul promovat şi să fie clar explicitat caracterul educativ (ex: „Şcoala Naturii”)

OBIECTUL VÂNZĂRII1. Fişa monografică a zonei:

Localizarea geografică

Acces Descriere

2. FacilităţiExterior

------------------------------------Interior

------------------------------------

Elemente cheie: - localizarea geografică – baza educaţională trebuie să fie la îndemâna turistului, în/lângă formele de cazare - acces – trebuie să fie clar prezentate căile de acces şi distanţele de la capacităţile de cazare la baza educaţională. De preferat ca aceste elemente să ducă la crearea unei hărţi bine evidenţiate. - descriere – forma de prezentare să fie cât mai simplă şi sugestivă, dar să încerce să surprindă unicitatea locului sau activităţii pe care o promovaţi.- facilităţi exterioare şi interioare – pentru

138

fiecare activitate eduxaţională, facilităţile trebuie să fie adaptate. Pentru turism ecvestru este necesară existenţa unei astfel de facilităţi, fie în acelaşi loc cu cazarea, fie în apropiere. De asemenea, este de preferat existenţa în zonă a unor trasee cu indicatoare care să permită plimbările călare în mijlocul naturii.Pentru celelate scopuri educaţionale, este necesară punerea la dispoziţia turiştilor de anumite obiecte care să creeze aspectul educativ (ex: ierbar), inclusiv organizarea de concursuri şi decernarea de diplome.

Adnotări:- Un aspect încă nedezvoltat la noi decât de diverse asociaţii ecologice este

protecţia mediului înconjurător. Implicarea turiştilor, sub diferite forme în această acţiune ar însemna însăşi o schimbare de mentalitate. Implicarea se poate organiza prin organizarea de tabere şcolare cu acest scop, crearea unor zile speciale, introducerea turiştilor într-ul club de „cercetaşi”, etc.

PROFILUL CLIENTELEI1. Vârsta

- 25 25-35 35-45 45 -

2. Status căsătorit

cu copii fără copii

necăsătorit 3. Sex

feminin masculin

4. Motivaţie: ---------------------------------------

Elemente cheie: - profil estimat: elevi şi studenţi implicaţi prin activitatea şcolară în produs- activităţi urmărite: persoane de diferite vârste ce doresc să practice turism ecvestru; persoane ce prin natura lor sau profesie sunt implicaţi în activităţi ecologice; persoane de diferite vârste ce doresc să vadă şi să înveţe despre plante şi animale în mediul lor natural

Adnotări:- Trebuie ţinut cont că acest tip de produs se adresează numai unui anumit tip de

clientelă: copii care sunt implicaţi prin şcoală în aceste activităţi, persoane de peste 40 de ani ce doresc de exemplu să afle despre plante medicinale, ce doresc să vadă animalele în mediul lor natural, persoane pasionate de natură, persoane pasionate de călărie, etc.

ASISTENŢĂ ŞI OSPITALITATE1. Atitudine2. Cadouri3. Servicii ospitalire4. Servicii de agrement

Atitudine – trebuie permanent menţinut contactul cu turiştii, pentru a putea răspunde tuturor întrebărilor ce se nasc pe parcursul desfăşurării „procesului educaţional”; trebuie creată o atmosferă de implicare a acestora, în scopul de a naşte sentimentul de satisfacţie, de realizare (diplome, etc)Cadouri – se pot crea pachete de cadouri cu produse culese în timpul produsului, cu reţete,

139

etc.Servicii ospitaliere – trebuiesc create condiţii pentru ca turistul să poată experimenta ceea ce învaţă (să prepare, să participe la concursuri de recunoaştere a celor învăţate, etc.)Servicii de agrement – nu trebuie uitat că cea mai bună procedură de învăţare este metoda interactivă. Trebuie permanent creată impresia că turiştii sunt în concurenţă, că participă la un joc sau concurs, etc.

UNICITATEA

--------------------------------------------Elemente cheie- nu este de ajuns să „vindeţi o disciplină”, trebuiesc create servicii conexe care să ofere produsului acele elemente pe care turistul nu le poate regăsi în altă parte (in uonă cresc plante ce nu sunt altundeva, se pot realiza plimbări cu caii în aer liber, ceea ce nu se poate realiza în hipodrom,etc.)

ASPECTE LEGATE DE AFACERE1. Perioada de ofertă2. Programul zilnic3. Preţurile pachetului turistic

Elemente cheie:- perioada de ofertă – va depinde de: vacanţa elevilor şi studenţilor, de perioada de concediu şi anotimp- programul zilnic – este adaptat după indicaţiile instructorilor din taberele educaţionale- preţurile estimate – se stabilesc pe baza metodologiei prezentate în cadrul prezentului studiu

ANALIZA DESFACERII PRODUSULUI PE PIAŢĂ1. Fişa de marketing Elemente cheie:

Elemente oferite de produs şi de comunitate: Produsul agroturistic Elemente integrate direct în produs (baza

educaţională, instructor, interacţiunea cu mediul, etc.)

Comunitate Elemente ce se regăsesc în afara produsului la care turiştii pot avea acces în timpul liber (tot ceea ce se regăseşte în comunitatea respectivă)

Elemente integrate direct în produs

Luni deschise

-disponibile-

Nr de clienţi

EstimatLocaţie

Estimare nopţi (total

camere)

Domeniul promovat

de respectivul

element2. Estimarea veniturilor din vânzări Elemente cheie:Indicatori necesari a fi estimaţi:Costuri operaţionale (Cheltuieli variabile; Cheltuieli fixe)Cheltuieli de regie (Amortismente; Cheltuieli din primul an)Tarif pe cameră pe noapteVânzări adiţionale sau servicii conexe

140

Stabilirea preţului produsului turistic:Programul Oferta de

bazăOfertă la alegerea clienţilor

Preţ bază Preţul pentru ofertă extinsă

3. Crearea, implementarea şi promovarea produselor turistice în mediul rural

3.1. Etapa de creare a produsului turistic

Pornind de la resursele agroturistice şi produsele existente pe piaţă se poate crea următoarea clasificare:

Produse agroturistice

Elemente specifice

turismului

Produse

Cultural

Religio

s

Balnea

r

Activ

Etnografic

Educaţion

al

Gastronomic

De odihnă

şi recreere (natura, drumeţii

)

Specializat

(arheologie,, etc.)

Agroturism

PRODUSE TURISTICE ZONA MONTANĂ“Romania - intre mit si adevar”

* * * *

“Prin Ţara Ardealului - excursie pentru tineret”

* * *

“La castelul din Pădurea Craiului”

* * * *

“PADIŞ – Cetăţile Ponorului”

*

“La Peştera Urşilor”

* *

“La Salina Turda sau aurul din adâncurile sărate”

* * * *

“La Ghetarul Scărişoara”

* *

“Cascada Bohodei – Boga”

*

“Încursiune * * * *

141

Elemente specifice

turismului

Produse

Cultural

Religio

s

Balnea

r

Activ

Etnografic

Educaţion

al

Gastronomic

De odihnă

şi recreere (natura, drumeţii

)

Specializat

(arheologie,, etc.)

Agroturism

în ţara brânzeturilor”“Emoţie de toamnă”

* * * *

„Şcoala Naturii”

* *

“În ţara Dornelor…la cules de fructe de pădure, ciuperci şi plante medicinale”

* * * * *

„Cetăţi Medievale în Mărginimea Sibiului”

* * *

“Răşinari – tărâm pitoresc”

* * * *

„Sibiel – artă şi tradiţii“

* * * *

PRODUSE TURISTICE ZONA COLINARĂ “Comoara de la Cucuteni”

* * * * * *

“Vânătoarea – o plăcere“

* *

”Pescuiţi cu noi!”

* *

Drumul vinului

* * * *

“Trăieşte natural”

*

PRODUSE TURISTICE DIN ZONA CDE CÂMPIE, INCLUSIV LITORALUL ŞI DELTA DUNĂRII“Pescuit“ *„Week-end în Delta Dunării”

*

“Vânătoare“ *" Sănătate şi răsfăţ "

* *

142

În lumina celor de mai sus, considerăm că se poate crea o tipologie a produselor specifice turismului rural şi agroturismului ce poate fi sintetizată astfel:

1. Produse create în jurul unui element specific local (trasee, locuri naturale, culturale, religioase, istorice, arheologice etc. existente în zonă)

2. Produse create în scopul punerii în evidenţă a tradiţiilor locale (tradiţii, meşteşuguri, stil de viaţă, etc.)

3. Produse create pe baza unei activităţi agricole (produse locale agricole sau prelucrate)(ex: cârnaţii de Pleşcoi; Turism viticol)

4. Produse orientate către nevoile specifice ale consumatorului (ciclism, alpinism, tabere, concursuri, camping, pelerinaj, etc.)

5. Produse orientate către o clientelă specializată (pe diferite domenii, agricol, arhitectural, speologic, geologic, etc.)

6. Produse create în zone cu condiţii naturale deosebite (Delta Dunării, rezervaţii naturale, etc.)

7. Produse în scop educaţional (agricol, ecologic, etc.)Pentru cele 7 tipuri de produse specifice turismului rural şi

agroturismului identificate vom proiecta o strategie de dezvoltare turistică adaptată oportunităţilor şi nevoilor specifice.

Proiectarea unei astfel de strategii de creare, implementare şi promovare a produselor turistice ţine cont de : aspectele tehnice şi economice; resurse, piaţă, condiţii economice şi sociale, mediu; nevoile populaţiei ţintă; relaţionarea cu elemente de ofertă turistică deja existente, etc.

Primul pas în alegerea tipului de produs turistic (disponibil) îl reprezintă fişa de evaluare. Se au în vedere aici: proprietatea (casa, pensiunea), arhitectura acesteia, decorul, posibile alternative ale produsului propus în zonă ca produse deja realizate, gata pentru vânzare. Turiştii reprezintă în acest context consumatori cu diferite preferinţe, venituri şi puncte de interes. Trebuie evaluată (examinată) piaţa, stabiliţi clienţii şi apoi direcţionat marketingul pentru a-i atrage pe aceştia.

Analiza elementelor evaluate pe baza Fişei nr. 1, duce, pe baza metodologiei SWOT, la încadrarea ofertei în variantele de produs propuse mai sus:

Fişa nr. 1Alegerea tipologiei produsului

Întrebări de evaluare Variante Răspuns Tip produs1 Ce se vinde? „Viaţa la ţară” 1

Tradiţii locale 2

143

Întrebări de evaluare Variante Răspuns Tip produsActivităţi agricole 3Element specifice locale 4Nevoi specifice 5Nevoi specializate 6Condiţii naturale deosebite

7

Activităţi educaţionale 8Altceva neanalizat

2 Care este profilul clientelei? VârstaStatusSexActivităţi care influenţează profilul clientelei

3 Deţii infrastructura necesară asigurării funcţionalităţii produsului?

ExteriorInterior

4 Ce elemente de asistenţă şi ospitalitate se vor integra în produs?

5 Care sunt principalele aspecte legate de produs?

1. Ce se vinde?În funcţie de răspunsul la această întrebare se realizează

clasificarea primară a tipologiei produsului într-una din variantele propuse.

2. Care este profilul clientelei?VârstaAdolescenţii reprezintă un segment important pentru turism şi

turism în mediul rural deoarece sunt în permanenţă în căutarea aventurii şi examinării propriului potenţial. Acest lucru îi transformă într-un grup ţintă pentru produsele turistice care oferă atât provocare cât şi educaţie. Adolescenţii fac parte din categoria persoanelor active, pentru care ineditul reprezintă o experienţă unică.

Persoanele apropiate de vârsta pensionării (55-65 ani) reprezintă un grup important deoarece au resurse financiare stabile. Pentru a avea succes în atragerea acestui grup, ofertanţii de produse turistice din mediul rural trebuie să ia în considerare cele mai importante lucruri pentru acest grup şi principalele sale domenii de interes: independenţa şi autosuficienţa, modul de a lega viaţa socială de cea spirituală, altruismul, creşterea personală (dorinţa de a vedea şi de a învăţa lucruri noi), şi revitalizarea. Seniorii sunt de obicei mai educaţi şi interesaţi în vizitarea muzeelor, locurilor istorice, participarea la expoziţii şi activităţi artistice şi culturale. Pentru ei au mare valoare siguranţa, curăţenia, valoarea lucrurilor şi confortul.

144

Trebuie avut în vedere aici faptul că participarea la activităţi în aer liber şi în mod special la cele care solicită forma fizică scade odată cu avansarea în vârstă, lucru care nu se poate spune participarea la activităţi pasive , care rămân constante (plimbări, vizitarea muzeelor, observarea vieţii sălbatice etc.).

Călătoriile „intergeneraţii” (de exemplu bunici împreună cu nepoţi) trebuie luate în considerare deoarece au o tendinţă crescătoare (experienţa comună devine amintire şi moştenire pentru amândoi).

StatusFamiliile: Copiii iubesc animalele şi aerul liber. Activităţile care

implică aceste atribute vor atrage astfel atenţia părinţilor. Un produs turistic care se adresează familiilor trebuie să fie accesibil ca preţ, să prezinte siguranţă şi să dispună de condiţii de cazare adecvate.

Persoanele singure: Un procent semnificativ al populaţiei îl reprezintă persoanele peste 18 ani, fără copii. Aceste persoane cheltuiesc mai mulţi bani pentru concedii decât familiile cu copii deoarece au mai multe venituri disponibile şi durata concediilor este mai lungă.

SexFemeile sunt cele care influenţează de obicei deciziile pentru

vacanţele scurte, acest lucru reprezentând un element cheie în strategia de marketing pentru produsele destinate familiei. Femeile singure reprezintă de asemenea un segment important de piaţă. În planificarea concediului femeile sunt influenţate de obicei de: elementele geografice extreme (cum ar fi clima, temperaturile scăzute în timpul iernii etc.), timpul liber, banii disponibili, persoana care va avea grijă de copii în timpul concediului, apartenenţa socială şi aprobarea soţului (dacă este vorba de familie), posibilitatea de a lega prietenii noi, şi descoperirea rădăcinilor genealogice.

Activităţi care influenţează profilul clientelei:- Ciclismul în locuri neamenajate – prezintă o creştere

semnificativă în cadrul activităţilor preferate de turişti. Majoritatea cicliştilor sunt bărbaţi tineri, necăsătoriţi sau fără copii, cu vârsta cuprinsă între 22-33 de ani. Deoarece nu există multe piste amenajate, cererea pentru amenajarea acestora este în creştere.

- Activităţi de recreere, altele decât vânătoarea – exemple de astfel de activităţi se regăsesc din plin în mediul rural, contribuind la îmbogăţirea produselor turistice oferite de pensiuni sau gospodării ţărăneşti (observarea păsărilor, fotografierea, hrănirea animalelor – domestice sau sălbatice – ) deoarece aceste activităţi îşi regăsesc cel mai indicat cadru de desfăşurare în zonele forestiere, lacuri, cascade, gospodării ţărăneşti. Se estimează că cererea pentru acest tip de produs turistic va creşte substanţial în următorii ani, datorită noului curent de apropiere faţă de natură.

145

- Hiking – reprezintă activităţile în aer liber cu cea mai mare rată de creştere. Este corelat cu venitul şi vârsta, fiind practicat în mod special de persoanele tinere şi cu venituri mari. Hikeri sunt în mod obişnuit conservatori ca tipologie şi consideră că astfel de activităţi le dă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi condiţia fizică în timp ce se bucură de natură.

- Camping – este practicat mai ales de populaţia tânără. Grupa de vârstă 25-34 ani este cea mai dispusă să practice astfel de activităţi de mai multe ori pe an. Campingul este o activitate atractivă şi pentru familii deoarece le dă posibilitatea de a petrece momente minunate împreună cu copiii.

- Vânatul şi pescuitul – vânătorii şi pescarii sunt motivaţi în alegerile pe care le fac de dragostea petrecerii timpului departe de zonele urbane. Persoanele care preferă astfel de activităţi sunt de obicei din mediul rural sau din oraşe mici, cu vârsta cuprinsă între 16-34 ani. Un element important pentru aceşti sportivi îl reprezintă accesul, în timpul sezonului pentru practicarea acestor activităţi fiind percepute taxe. Este în creştere în mod special numărul pescarilor.

- Sporturi de iarnă – mulţi români iubesc activităţile specifice iernii. Datul cu sania, patinajul, schiatul şi alte activităţi legate de acestea reprezintă activităţi sezoniere care pot creşte veniturile pensiunilor şi gospodăriilor pe baza unor produse turistice specifice recreaţionale. Populaţia cu vârsta cuprinsă între 25-35 de ani domină aceste sporturi.

- Echitaţia – cea mai mare parte a persoanelor care practică această activitate au vârsta cuprinsă între 15-19 ani şi aparţin în mod special familiilor cu venituri mari.

- Sporturi extreme şi de aventură – călătoriile pentru aventură reprezintă un sector în creştere pe piaţa turismului. Turismul de aventură se bazează pe natură şi oferă practicanţilor sentimentul de înfiorare, adrenalină şi provocare care îi determină să îl practice. Exemplele includ alpinismul, ciclismul în afara pistelor amenajate, canotajul şi alte sporturi care implică provocări fizice sau mentale. Turiştii aventurieri au o viaţă socială intensă şi tendinţa de a călători în grupuri mari. Deoarece aventura implică adeseori un nivel ridicat de activităţi fizice, aventurierii fac parte de obicei din grupa de vârstă tânără şi dispun în general de venituri mai mari decât media.

- Activităţi educaţionale – această categorie include mai multe tipuri de activităţi cu scop educativ:

Grădinăritul – reprezintă un hobby practicat de foarte multe persoane. Alături de pasiunea pentru plimbări (pedestre), grădinăritul poate deveni o activitate foarte căutată deoarece implică prin natura sa o gamă largă de activităţi în aer liber cum

146

sunt plimbările, observarea împrejurimilor, studiul naturii şi fotografierea, turiştii satisfăcându-şi astfel nevoile de relaxare, cunoaştere, construire, deconectare şi „evadare”.

Turism cultural – mulţi dintre locuitorii României îşi planifică excursii de plăcere cu scopul de a vizita locuri istorice. Majoritatea iubitorilor istoriei este constituită din femei, cu vârsta cuprinsă între 26-44 de ani şi cu venituri mai mari decât media.

Turism în natură – atrage persoanele care doresc o vacanţă activă, plină de aventură, şi o întâlnire cu natura. Aceste persoane caută experienţe palpabile mai degrabă decât observarea pasivă a vieţii sălbatice şi a plantelor, fiind capabil să cheltuiască bani, timp şi experienţă pentru restaurarea locurilor naturale. Ei preferă sălbăticia, observarea acesteia sau activităţile de hiking. Concediile acestora durează de obicei 8-14 zile, în funcţie de preferinţele turiştilor.

Turism gastronomic – concediile pentru şcoala de gătit şi adevărate „tururi” ale alimentelor pot reprezenta un sector în creştere pentru produsele turistice rurale. Tururile culinare au tendinţa de a atrage turiştii fără copii, majoritatea în vârstă de 50 de ani sau peste, care iubesc mâncarea, vinul bun şi gătitul din plăcere. Educaţia reprezintă elementul principal al concediilor planificate de această categorie de turişti. Ei doresc să îi cunoască pe localnici, să observe procesele tehnologice ale unor produse (brânză, vin etc.) şi specialităţi locale. Multe dintre cursurile organizate în cadrul acestui produs coincid cu evenimente agricole sau culturale, sau sunt asociate cu muzee sau alte puncte de atracţie turistică locale. Agricultura ecologică, culturile specializate, mâncărurile noi şi diversitatea produselor agricole îi atrag în mod deosebit pe aceşti turişti.

3. Deţii infrastructura necesară asigurării funcţionalităţii produsului?Tipologia produsului ales necesită asigurarea de către structurile de

cazare a unor elemente specifice care să asigure suportul necesar realizării tuturor obiectivelor propuse:

Mediul exterior: aspecte arhitecturale precum obiecte tematice sau decorative; mobilier adecvat precum mese de picnic sau grătar; desingn în stil rural al gospodăriei precum grădini, grajduri, lemne, etc.

Mediul interior: mobilă, veselă în stil tradiţional, etc. conform caracteristicilor fiecărei regiuni.

4. Ce elemente de asistenţă şi ospitalitate se vor integra în produs?

147

În ceea ce privesc serviciile de asistenţă şi ospitalitate trebuiesc luate în considerare o serie de elemente, precum:

- atitudine- servicii de servire- cadouri în amintirea sejurului- servicii ospitaliere: turul casei şi împrejurimilor,

informare, etc.- servicii de agrement precum jocuri, cărţi, TV, masă în aer

liber, etc.

5. Care sunt principalele aspecte legate de produs?După stabilirea obiectului vânzării şi a populaţiei ţăntă este

necesară stabilirea:- perioadei de ofertă a produsului şi gradul de sezonalitate

- orele de cazare şi masă- integrarea în produs a elementelor comune concurenţei- stabilirea politicii interne de produs privind copii,

fumatul, animalele domestice, etc.- urmărirea permanentă a imaginii produsului şi a

relaţionării acesteia cu numele, programul, comunitatea, etc.

În concluzie, toate elementele menţionate mai sus (arhitectură, decor, obiecte; servicii şi ospitalitate; alimentaţia; condiţiile de cazare) trebuie să fie compatibile cu tipologia produsului ales şi cu segmentul de piaţă către care se îndreaptă.

3.2. Documentaţia tehnico-economică de fundamentare a produselor agroturistice

Planul de afaceri, prin structura sa, reprezintă o analiză comprehensivă a detaliilor privind crearea produsului turistic. Prin el ideile şi conceptele devin operaţionale.

În acest context ne-am oprit numai asupra anumitor elemente esenţiale necesare în crearea, implementarea şi promovarea unui produs turistic viabil, respectiv etapele de planificare financiară şi strategie de marketing (mixul).

3.2.1. Estimarea veniturilor din vânzări Primul pas în lansarea produsului îl reprezintă estimarea veniturilor

din vânzări în primul an de activitate. O planificare realistă a veniturilor

148

presupune chiar o analiză mai detaliată pentru 3 ani de activitate, astfel: pentru primul an estimări săptămânale, pentru al doilea an estimări lunare şi pentru al treilea an estimări trimestriale.

Indicatori de estimareA. Indicatori privind cazarea - Capacitatea se exprimă în general în numărul locurilor de cazare

şi de alimentaţie publică sau în mp suprafeţe destinate altor funcţii (magazine, săli polivalente, piscine, agenţii, prestaţii turistice, birouri, alte destinaţii).

- Gradul de ocupare sau coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare este un indicator important şi într-o oarecare măsură specific, de apreciere a eficienţei prestaţiilor de cazare; deşi indicatorul se întâlneşte şi în alte domenii, este considerat reprezentativ pentru activitatea de cazare. El se calculează ca raport uneori procentual între capacitatea ocupată sau efectiv folosită într-o perioadă dată (lună, an), exprimată prin numărul de înnoptări sau zile-turist (Nzt) (estimate pentru produs) şi capacitatea teoretică sau maxim posibilă, determinată de produsul dintre capacitatea nominală (Cn) şi numărul de zile de funcţionare (nz):

Cucc=

Pentru calcularea acestui indicator se poate opera, în exprimarea capacităţilor, atât cu numărul de locuri, cât şi cu cel de camere. În practica economică, din ţara noastră , ca şi din multe alte ţări cu tradiţie turistică (Spania, Italia, Elveţia, Austria, Germania, Grecia) se utilizează exprimarea în număr de locuri, deşi unele unităţi hoteliere integrate lanţurilor internaţionale folosesc în calcule numărul de camere.

Gradul de ocupare măsoară procentul de camere disponibile pentru închiriat la un anumit moment. Aceasta este afectată de : sezonalitatea turistică a zonei; perioada din săptămână; vreme; locaţia; numărul de clienţi din zonă; calitatea serviciilor oferite; promovarea efectuată.

În zona rurală rata de ocupaţie poate trece de 25% în primul an de funcţionare deoarece nu există destule moteluri şi hoteluri în zonă. De asemenea promovarea favorabilă prin recomandare de la clienţi poate duce la o creştere de 10-15% a ratei.

Coeficientul de utilizare (ocupare) a capacităţii măsoară, prin nivelul său, modul de exploatare a dotărilor materiale. Totodată, el sugerează şi posibilităţile pe care le are turistul de a găsi un loc de cazare în concordanţă cu exigenţele sale (de confort, preţ), din acest punct de vedere permiţând caracterizarea eficienţei sociale a serviciilor hoteliere.

- Ratele ocupării multiple

149

Ocuparea multiplă poate fi calculată prin determinarea gradului de ocupare multiplă sau prin determinarea numărului mediu de clienţi pe cameră ocupată.

Gradul de ocupare multiplu =

Exemplu de calcul: I II III

Grad de ocupare30 % 80% 25%

61 zile60 nopţi

61 zile60 nopţi

61 zile60 nopţi

Număr de nopţi estimate 32460 nopţi x 4 camere = 24030 % x 240 =72 nopţi cameră

60 nopţi x 4 camere = 24080 % x 240 = 192 nopţi

cameră

60 nopţi x 4 camere = 24025 % x 240 = 60 nopţi

camerăClientelă estimată 648

72 nopţi cameră x 2 locuri/cam = 144 locuri

192 nopţi cameră x 2 locuri/cam = 384 locuri

60 nopţi cameră x 2 locuri/cam = 120 locuri

B. Estimarea veniturilor din vânzări - Veniturile/cameră este un indicator important în procesul de

planificare financiară. Corelat cu gradul de ocupare estimat al camerelor oferă o viziune importantă asupra încasărilor şi cheltuielilor. Vânzările/camere sunt calculate prin multiplicarea numărului de camere închiriate pe o perioadă (zile de operare) cu tariful mediu pe cameră.

Estimarea acestui indicator trebuie să fie proiectat pe elemente reale deoarece în funcţie de acesta se estimează toţi ceilalţi indicatori financiari. Calculul veniturilor estimate a fi obţinute se bazează pe tariful camerei, grad de ocupare şi număr de zile de deschidere. Acestea reprezintă elementele cheie deoarece toate celelalte estimări se bazează pe acestea. Este vital deci ca gradul de ocupare şi venitul să fie previzionate în mod realist şi nu pur şi simplu formulate.

3.2.2. Planificarea financiarăÎn pornirea unei planificări financiare pe baza căreia să se estimeze

şi să se verifice profitabilitatea unui produs turistic trebuie delimitate două categorii de cheltuieli: cheltuieli de investiţie necesare lansării produsului şi cheltuieli de exploatare. Aceste tipuri de cheltuieli trebuie calculate cu atenţie, astfel încât să avem siguranţa că s-au luat în considerare toate costurile legate de implementarea şi promovarea produsului.

Etapa 1 - Stabilirea cheltuielilor de start-up a produsului

150

Este recomandabilă analiza acestor cheltuieli prin raportarea la numărul de camere pentru a putea asigura o recuperare a investiţiei prin tariful/cameră.

În investiţia iniţială trebuie incluse următoarele categorii de cheltuieli:

- mijloace fixe, obiecte de inventar şi materii prime achiziţionate pentru a asigura funcţionalitatea produsului (ex: rucsac, aparatură, ustensile de artizanat etc.);

- lucrări de restaurare sau decorare a casei conform descrierii produsului;

- promovarea iniţială a produsului;- automobile (dacă este cazul);- altele.

Toate aceste cheltuieli se realizează înainte de lansarea pe piaţă a produsului şi mai pot include: servicii de contabilitate, cercetări de piaţă, licenţe şi permise, materiale promoţionale (publicitate, broşuri, logo, indicatoare, cărţi de vizită etc.), cheltuieli de transport etc. Toate aceste cheltuieli pot părea ridicate, dar dacă stabilim dinainte că încercăm recuperarea investiţiei în maxim 3-5 ani şi raportăm la numărul de camere, o analiză financiară pertinentă, după estimarea costurilor, ne poate arăta din ce moment se trece de pragul de rentabilitate şi se obţine profit.

De exemplu, dacă considerăm o rată de recuperare a investiţiei de 25%/an, distribuirea acesteia în costuri se face astfel:

Costul investiţiei inclus în tarif=[valoarea investiţiei/durata de funcţionare a produsului pe an (zile)]*25%

Etapa 2 - Stabilirea costurilor operaţionaleCheltuielile reprezintă în expresie valorică totalitatea resurselor

consumate la nivelul unei unităţi economice într-o anumită perioadă de timp în vederea obţinerii şi livrării pe piaţă a diverselor produse sau prestării unor servicii. Totodată, cheltuielile exprimă şi mărimea eforturilor depuse de unitate, într-o perioadă determinată, pentru realizarea producţiei şi a veniturilor prevăzute.

Costul global sau costul total caracterizează efortul depus din punct de vedere al cheltuielilor totale necesare pentru obţinerea unui anumit efect. Costul astfel obţinut reprezintă un indicator calitativ economic ce ocupă o poziţie centrală în sistemul indicatorilor la nivel de firmă şi al celor folosiţi pentru măsurarea şi aprecierea creşterii economice.

Indiferent de tipul costului acesta este format din:- cheltuieli de achiziţie a resurselor materiale (CA)- cheltuieli de producţie (CP)

151

- cheltuieli de desfacere (CD).Costul unitar se obţine prin raportarea costului total la volumul de

activitate.Costul mediu caracterizează cheltuielile medii ce revin pentru un

anumit produs sau unitate de activitate.Costul marginal caracterizează cheltuielile suplimentare necesare

pentru obţinerea unei unităţi suplimentare de produs. Costul marginal este foarte important în fundamentarea deciziilor de eficienţă economică: cum ar fi maximizarea profitului sau a vânzărilor.

Cheltuielile totale privind efectuarea produsului, indicator ce poate fi analizat pe an, pe perioade, pe zile etc., se obţin prin adunarea costurilor fixe şi variabile.

Clasificarea costurilor fixe şi variabile este foarte importantă în fixarea volumului de activitate eficient pentru o întreprindere.

Costurile fixe sunt formate din acele categorii de cheltuieli care rămân nemodificate, indiferent de evoluţia volumului de activitate în cadrul unui interval de producţie. În această categorie de cheltuieli intră de regulă următoarele: taxe de publicitate periodice, comisioane către agenţii de turism, cheltuieli administrativ-gospodăreşti care se consumă la nivelul pensiunii indiferent de volumul vânzărilor (ex: abonament radio - tv, gaze, energie electrică etc.), cheltuieli de întreţinere (ex: toate cheltuielile materiale şi reparaţiile efectuate pentru întreţinerea camerelor), impozite şi taxe aferente desfăşurării activităţii pensiunii în condiţii normale, dobânzi, salarii, onorariul patronului, alte cheltuieli, cheltuieli administrative (telefon, materiale consumabile etc.).

Costurile variabile sunt formate din acele cheltuieli care evoluează o dată cu volumul de activitate. Sunt formate din cheltuielile cu materiile prime şi cu salariile directe, respectiv alte cheltuieli strâns dependente de acestea. În această categorie de cheltuieli sunt cuprinse următoarele categorii de cheltuieli: materii prime şi materiale ce depind de clientelă (ex: materiale de întreţinere/cameră, obiecte de utilitate personală precum prosop, săpun/turist, lenjerie şi prosoape pentru reînnoirea periodică), utilităţi (ex: consum de energie, apă, gaze/persoană), produse alimentare necesare asigurării serviciului de alimentaţie (alimente şi băuturi), personal sezonier (part-time sau full-time) necesar servirii turiştilor (salariile brute şi contribuţiile aferente).

Cea mai importantă cheltuială variabilă ce se poate include în cost este costul meniului. În funcţie de oferta inclusă în produs putem avea următoarele situaţii: fără masă, cu mic dejun inclus, cu mic dejun şi prânz inclus, cu mic dejun, prânz şi cină incluse, cu mic dejun şi cină. Această

152

clasificare este cuprinsă în tipologia cazării, respectiv pensiune, demi-pensiune şi pensiune completă.

Pentru a determina costul mesei pe client trebuie luaţi în calcul următorii factori:

- calitatea meniului- estimarea cantităţii dintr-un aliment pe care un client îl va

consuma- estimarea costului echivalent ( pe porţie) cantităţii consumate

de un client pe categorii de alimente- munca pentru obţinerea elementelor ce intră în meniuMeniul constituie una dintre metodele promoţionale cele mai

folosite. Dacă meniul este compus din feluri de mâncare cuprinse în lista de bucate, acestea trebuie să fie feluri de mâncare din mijlocul gamei.

Dacă meniul este compus din feluri de mâncare care nu figurează în lista de bucate, ele trebuie să aibă preţul mediu al felurilor de mâncare din listă.

Principiul pentru toţi se aplică la fel de bine şi în cazul listei de vinuri al căror număr trebuie să fie egal sau inferior sumei de gustări + antreuri + feluri principale de mâncare. Ansamblul acestor principii permite construirea unei oferte omogene

Exemplu de calcul : Modul de calcul al preţului unui preparat culinar

Denumirea preparatului:Muşchi tartar - 10 porţii

Ingredientele necesare pentru realizarea preparatului muşchi tartar

Materii prime şi auxiliare U.M. CantităţiMuşchi de vacă Kg 1.500Ouă Buc. 10Ceapă Kg 0,500Sare Kg 0,050Piper Kg 0,005Boia Kg 0,002

Metodologia de stabilire a preţului la muşchiul tartarMaterii prime şi auxiliare Preţ Preţuri

Muşchi de vacă 90.000 1.500 x 90.000 =135.000Ouă 5000 10 x 5000 = 50.000Ceapă 13.000 0,500 x 13.000 = 6.500Sare 10000 0,050 x 7.000 = 350Piper 160.000 0,005 x160.000 = 800Boia 60.000 0,002 x 60.000 =120

TOTAL 192.770 lei

153

*Materiile prime au preţ de furnizor Preţul de producţie al unei porţii =192.770/10=19.277 lei/porţiePentru calcularea preţului de vânzare mai trebuie luat în calcul:- transportul materiilor prime;- personalul implicat în procesul de producţie şi deservire (1 bucătar, 1 ajutor bucătar, 1 chelner);- apă, gaze salubritate, electricitate;- amortizarea mijloacelor fixe;- TVA etc.

Toate cheltuielile suplimentare faţă de costul efectiv al alimentelor se pot introduce în costuri prin utilizarea unei cote de adaos comercial. Presupunem o cotă de adaos de 250%. Preţul de vânzare va fi: 67.469 lei

Etapa 3 - AmortizareaAmortizarea este un mijloc prin care costurile asociate achiziţiilor

şi instalării de echipamente se recuperează în timp, prin diferite metode de calcul (liniar, progresiv etc.). Amortizarea se calculează în funcţie de durata de funcţionare şi poate fi calculată şi introdusă în costul zilnic al ofertei.

Etapa 4 - Estimarea pragului de rentabilitatePunctul critic sau pragul de rentabilitate indică cum volumul

vânzărilor, preţul de vânzare şi cheltuielile operaţionale afectează profitul şi, în general, reliefează câte camere sunt necesare a fi închiriate înainte de a face profit. Punctul critic reprezintă momentul în care veniturile sunt egale cu costurile. Pentru aceasta trebuiesc stabilite veniturile, cheltuielile fixe şi variabile.

După estimarea veniturilor şi cheltuielilor, următorul pas îl reprezintă proiectarea profitului.

Profitul înainte de impozitare reprezintă excesul veniturilor (vânzărilor) faţă de cheltuielile totale înregistrate în perioada de operare. Profitul după impozitare trebuie să asigure o compensare adecvată a timpului şi efortului depus în realizarea produsului turistic.

Pragul de rentabilitate în funcţie de costurile totale se determină astfel:

Pr=

unde: CF = cheltuieli fixeP = preţ de vânzare

154

Cv = cheltuieli variabile pe produs Concretizând etapele prezentate mai sus, am creat pentru o

pensiune turistică ce oferă un anumit tip de produs, o fişă simplificată de venituri şi cheltuieli prin care să se urmărească profitabilitatea la nivelul produsului (fişa nr. 2) şi o centralizare a indicatorilor anuali de eficienţă economică (fişa nr. 3).

Fişa nr. 2Fişa de venituri şi cheltuieli

Cheltuieli variabile3 A Materiale consumabileB AlimenteC UtilităţiD Servicii

Total cheltuieli variabile (directe) = A + B + C + DCheltuieli fixe4 A Utilităţi pentru gospodărie

B PublicitateC Materiale de curăţenieD ReparaţiiE Impozite şi taxe locale (cotă)

Total cheltuieli fixe(indirecte) = A + B + C + D+EAmortizare Recuperarea investiţiei

Total cheltuieli = Total cheltuieli variabile + total cheltuieli fixe + amortizare + recuperarea investiţiei

Profit (Total cheltuieli x 1,2) – Total cheltuieli5

Impozit pe profit Profit x 0,16Tarif pe cameră (Total cheltuieli + profit + impozit pe profit)/nr de nopţi

cameră

3 Cheltuieli variabile: materiale pentru camere şi curăţenie (prosoape, hârtie de toaletă, becuri, săpun de rufe, împrospătoare

de toaletă, etc.); Salarii pentru angajaţii din activitatea turistică (cei ce servesc masa, ghizi); Utilităţi (gaz, energie, apă, deprecieri, etc.) aferente activităţii turistice; Lenjeria (prosoape, cearceafuri, pături, pilote, halate, etc)4

Cheltuieli fixe: publicitate (broşuri, ziare, imprimate, etc.); servicii pentru birou – hârtie, pixuri, licuri, etc; telefon – convorbiri şi cheltuieli legate de acesta; cheltuieli cu plimbările şi distracţiile; taxe către asociaţii, etc; cheltuieli cu maşinile – benzina, reparaţii şi întreţinere, rate la maşini; întreţinere, reparaţii – materiale pentru întreţinere şi reparaţii, îmbunătăţire mobilă, etc.; Servicii externe – ridicarea gunoiului, spălătorie; Tace juridice şi contabile; Taxe legate de afacere – impozit pe clădiri, etc.; Salariaţi permanenţi – fără proprietar; Salariul proprietarului;Alte cheltuieli – care nu aparţin cheltuielilor fixe şi variabile5

Presupune un profit aşteptat care să mărească totalul cheltuielilor cu 20%.

155

Tarif pe persoană Tarif pe cameră/nr locuriVeniturile din vânzarea produsului Numărul estimativ de clienţi x tarifulVenituri adiţionale(produse agricole, agroalimentare, produse artizanale, etc.)

Venituri din vânzări sau cifră de afaceri

Profit net CA- CV- CF - Amortizări şi recup. inv- impozit pe profit

Fişa nr. 3Analiza indicatorilor de eficienţă

Nr.

crt.

Specificare Formula de calcul 2003 2004

1. Venituri totale-mii lei Vt2. Cifra de afaceri CA3. Cheltuieli totale-mii lei Cht4. Profit brut-mii lei Pb5. Profit net-mii lei Pn6. Capital propriu-mii lei Cpr7. Active total –mii lei At8. Rata rentabilităţii veniturilor Rv=

Rv=

9. Rata rentabilităţii resurselor consumate

Rc=

10. Rentabilitatea comercială Re =

11. Rentabilitatea economică

Re =

12. Rentabilitatea financiară Rf =

13. Marja de profit

Mp=

14. Rotaţia activului

Rot.a=

156

15. Pârghia financiară

Pf =

3.2.3. Strategia de marketingPlanul de afaceri trebuie să conţină şi să fie corelat cu strategia

(mixul) de marketing. Strategia de marketing include o descriere detaliată a activităţilor

planificate, factorii care pot afecta eforturile de marketing, resursele disponibile, grupuri distincte de potenţiali oaspeţi interesaţi în produsul turistic propus şi strategiile pentru a-i atrage pe aceştia, obiectivele pentru fiecare segment de piaţă, un plan de implementare, un buget şi o metodă de evaluare şi adaptare. Trebuie avut în vedere faptul că marketingul este un proces în continuă mişcare şi că activităţile de promovare trebuie efectuate în permanenţă (în mod continuu).

Pe măsura construirii strategiei de marketing, sunt identificate cele mai tari 2-3 puncte pentru vânzarea produsului turistic; acestea pot fi reprezentate de facilităţi, locaţia şi accesul la punctele de atracţie, preţul sau alte servicii oferite.

Elemente importante în stabilirea strategiei de marketing: Caracteristicile produsului turistic oferit care îl diferenţiază de

celelalte produse şi prin care se oferă servicii şi puncte de atracţie competitive (de exemplu: un loc pentru servirea mesei într-o gospodărie ecologică, obiceiuri şi tradiţii mai puţin cunoscute, curiozităţi naturale etc.)

Perioada de timp de când pensiunea îşi desfăşoară activitatea Oameni de specialitate implicaţi în activitatea de turism Locaţia pensiunii Mărimea afacerii Beneficiile produsului sau serviciului oferit Activităţile pe care le include produsul turistic oferit Reputaţia pensiunii Caracteristicile stilului de viaţă propus de produsul turistic

Mai concret, scopul mixului de marketing este acela de a identifica combinaţia ideală a celor 4 P (tipuri de factori) care fac produsul turistic oferit unic, îi dă o identitate care atrage şi reţine clienţii.

Politica de produsStrategia de marketing (sau mixul de marketing) trebuie stabilită

(realizată) astfel încât piaţa ţintă să remarce produsul turistic propus. Mixul de marketing trebuie văzut ca un pachet de oferte realizat pentru a atrage şi a servi clienţii.

157

Atât mixul de marketing intern cât şi cel extern trebuie dezvoltate spre un grup ţintă al pieţei prin metode de creştere a calităţii excursiei sau concediului propus. Aceste metode includ: planificarea şi anticiparea excursiei/concediului, drumul până la destinaţie (transportul), experienţa la pensiunea respectivă, drumul de întoarcere şi amintirile turiştilor. Trebuie acordată atenţie experienţelor dorite de către turişti, legătura acestora cu alte produse, serviciilor oferite şi evenimentelor care vor produce aceste experienţe clienţilor.

Principalele aspecte ce caracterizează un produs turistic sunt: nevoia la care răspunde produsul turistic – necesitate care

conduce la decizia de cumpărare. Turistul sosit în mediul rural urmăreşte satisfacerea unei necesităţi (linişte, odihnă, recreere etc.), a unei dorinţe (practicarea unor sporturi, hobby-uri, nevoia de linişte etc.) sau găsirea unor soluţii pentru problemele sale (inspiraţie, meditaţie, relaxare etc.);

produsul turistic propriu-zis: reliefează caracteristicile proprii produsului turistic: asigurarea serviciilor de bază (cazare, masă), sejur de scurtă sau de lungă durată, odihnă, relaxare, tratament etc. Esenţială este construirea unei imagini de piaţă favorabile, formată din informaţiile pe care turiştii le au despre produsul turistic rural, ca şi din experienţa interactivă legată de consumul vacanţelor în mediul rural;

produsul turistic total: include oferta completă, menită să sporească valoarea produsului turistic; pe lângă produsul de bază, sunt oferite diverse servicii suplimentare (închirieri de material sportiv, căruţe trase de cai, sănii etc. – cu sau fără plată), organizarea de vizite, drumeţii, agape, acordarea de reduceri, oferirea de materiale promoţionale personalizate (hărţi, pliante, brelocuri) ş.a..

Produsul turistic selectat în vederea comercializării pe piaţa turistică internă şi internaţională va include o serie de elemente ce definesc oferta turistică a zonei:

1. Aşezarea geografică : aşezarea comunei, număr de sate, număr de locuitori

2. Căile de acces : şosea (naţională), cale ferată, aeriană3. Relieful : arii muntoase, păduri, păşuni4. Clima : climat pentru recreere, aer ozonat - pentru întărirea

organismului şi efectuarea de excursii şi drumeţii (peisajul pitoresc oferă posibilitatea iniţierii în probleme de geografie, geologie, biologie); temperaturi; precipitaţii; stratul de zăpadă; pericol de avalanşe

158

5. Hidrografia : ape curgătoare, lacuri, izvoare, posibilităţi de pescuit sportiv

6. Flora : specii caracteristice – esenţe lemnoase, plante cu flori (spre exemplu, în zona montană: floarea de colţ, garofiţa de munte, campanula, orhideele, primula etc.); fructe de pădure (afine, zmeură, fragi, alune); păstoritul şi ritualuri legate de ciobănit (exemplu: „Ruptul Sterpelor”, în Gurghiu şi Călimani); serbări câmpeneşti; parada preparatelor culinare ciobăneşti; cântece din fluier, frunză şi vioară; tradiţii populare - festivaluri ale cântecului, jocului şi portului popular.

7. Fauna : mamifere (cerb carpatin, căprioară, mistreţ, urs carpatin, vulpe, râs, mistreţ, lup etc.); păsări (vulturul pleşuv, şoimul, cocoşul de munte, coţofana, mierla, cinteza, privighetoarea etc.); păstrăv, lipanul, lostriţa, mreana ş.a.

8. Rezervaţii : floră şi faună de interes ştiinţific (cu caracter de unicat), peisaje naturale de mare frumuseţe (cu fenomene geologice, forme de relief carstic pe roci vulcanice - grote cu stalactite şi stalagmite, ace şi turnuri etc.-, căldări glaciare etc.).

9. Obiective turistice şi de agrement : - exemplu, în zona montană: poieni, popasuri, refugii turistice,

cabane forestiere, case de vânătoare, stâni, cantoanele silvice; piscuri, stânci, poteci turistice; panorame atrăgătoare; defilee, albii de râu;

- costume şi port popular; artă populară din lemn (porţi), cusături, covoare, cergi, ştergare, carpete de lână – cu ornamente florale ş.a., împletituri, cioplitul lemnului, mobilier (lăzi de zestre, cuiere de lemn, blidare, colţare, scaune, paturi ş.a.);

- unelte legate de practicarea păstoritului, creşterea vitelor, agricultura (bâta ciobănească, fluierul - trişca, doniţa, fedeleşul, budaca, bărbânţa, polonicul, lingura de lemn).

- locuinţele tradiţionale etc.

Pentru a putea atrage şi mai ales pentru a putea vinde cu succes un produs turistic rural, acesta trebuie cunoscut şi solicitat de clienţii potenţiali. Comunicarea particularităţilor şi calităţii pe care le prezintă produsul turistic rural faţă de produsele turistice concurente implică răspunsul la următoarele întrebări:

– Prestaţiile turistice oferite sunt de cea mai bună calitate şi răspunde ele necesităţilor turiştilor ?

– Preţurile practicate reflectă un raport just al calităţii ?

159

Pentru a răspunde la aceste întrebări se iau în considerare următoarele:

Calcularea costurilor: pentru unele dintre cheltuieli (cum ar fi cele legate de activităţi educaţionale) se poate căuta finanţare la Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau alte asociaţii şi organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale

Dezvoltarea unui traseu pentru excursii/drumeţii: descrierea fiecărei opriri sau locaţii, activităţilor ce se vor desfăşura acolo, cine va oferi explicaţii, timpul petrecut la fiecare locaţie, materialele de care este nevoie, cât va dura întreaga excursie/drumeţie

Organizarea activităţilor zilnice: trebuie pregătite şi planificate dinainte activităţile pentru produsul turistic oferit. Trebuie analizate, de asemenea, riscurile şi dimensiunea grupurilor de turişti. Flexibilitatea este o calitate importantă a proprietarilor de pensiuni din mediul rural care vor oferi pachetele turistice

Evaluarea produsului şi serviciilor oferite: cea mai simplă şi eficientă modalitate de a face acest lucru este cererea de feed-back chiar de la turişti prin comentarii sau completarea unui chestionar care include şi sugestii şi comentarii din partea turiştilor

Alte consideraţii: organizatorul pachetului turistic poate primi diverse întrebări din partea turiştilor, în funcţie de vârsta şi cultura acestora, întrebări la care va trebui să răspundă fără rezerve şi în cunoştinţă de cauză

Politica de preţStrategia de preţ trebuie să reflecte valoarea percepută a

„experienţei” (produsului) vândute, cheltuielile pentru aceasta şi profitul dorit:

PREŢUL=Experienţa turistică+Imaginea+Serviciile (Activităţile)+ Produsul în sine + Cheltuielile administrative + Profitul

Experienţa turistului reprezintă valoarea psihologică a activităţilor vândute oaspeţilor, şi anume: caracterul ospitalier, farmecul (aspectul) pensiunii sau gospodăriei, liniştea, luxul, peisajul, locaţia, punctele de atracţie locale etc.

Imaginea implică imaginea personală a produsului propus şi reputaţia pensiunii. Scopul realizării imaginii este acela de a crea o impresie bună şi de lungă durată.

Serviciile (activităţile) se referă la filosofia produsului, la valorile şi atitudinile care îl diferenţiază de alte produse ale concurenţei.

160

Locaţia produsului, designul acestuia şi facilităţile, calitatea alimentelor, activităţile propuse fac parte şi ele din experienţa turistului în ansamblu.

Cheltuielile administrative ţin de managementul afacerii şi sunt reprezentate de costuri variabile (publicitate şi promovare, încălzire, energie electrică, reparaţii şi întreţinere), şi costuri fixe (chirie, taxe şi impozite, asigurări, dobânzi şi amortizare).

Profitul reprezintă diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale. Proprietarii pensiunilor trebuie să ia în considerare suma din venituri care să le acopere investiţia plus venitul pentru investiţia făcută.

Pensiunile, de regulă, stabilesc mai multe categorii de tarife de cameră, diferenţele bazându-se pe criterii cum ar fi: mărimea camerei, localizare, vedere, mobilier, grad de confort, etc.

Fiecărei categorii de tarif de cameră i se atribuie, pe baza numărului de persoane care ocupă camera un tarif standard. I se mai spune şi tarif de suport sau de recepţie, deoarece este afişat la recepţie. De regulă, camerele sunt închiriate la aceste tarife standard, excepţie fac anumiţi clienţi care se încadrează în categoria tarifelor speciale de cameră.

Ele includ:-tarifele comerciale sau de companie - oferite companiilor cu care se încheie frecvent contracte, de care beneficiază societăţile de turism, pensiunile agroturistice; -tarife promoţionale-tarife stimulative: pentru promovarea unei afaceri, viitoare, adesea acordate conducătorilor de grupuri, planificatorilor de conferinţe, întâlniri de afaceri, şi altor asemenea persoane capabile să furnizeze pensiunii venituri substanţiale;-tarife de familie -oferite familiilor cu copii;-tarife de prestaţii complexe care includ preţul unei camere şi al unei combinaţii de evenimente şi activităţi;-tarife de sezon;-tarife de week-end;-tarife de extrasezon;-tarife pentru pensionari;-tarife pentru studenţi;-tarife pentru copii sub o anumită vârstă care nu solicită pat

separat;-tarife gratuite oferite unor clienţi importanţi;-alte tipuri de tarife.Stabilirea tarifelor pentru categoriile de camere şi determinarea

reducerilor aplicate fiecărei categorii sunt decizii majore ale managerului.

161

Tarifele de cameră servesc adesea ca instrumente de marketing, care contribuie la formarea imaginii pensiunilor agroturistice.

În funcţie de caracteristicile unităţii de turism, de conducerea acesteia, de strategia de dezvoltare, de localizarea şi mărimea sezonului, fiecare îşi alcătuieşte propria strategie de preţuri, utilizând o parte din tipurile de tarife amintite.

De regulă, cei mai mulţi manageri calculează un tarif mediu zilnic chiar dacă tarifele camerelor pensiunii variază semnificativ de la o categorie la alta şi de la clienţi la grupuri sau convenţii, de la săptămână la week-end şi de la sezon la extrasezon.

TMZ =

Tariful mediu pe client-acest tarif se bazează pe fiecare client din pensiune, incluzând şi copiii.

Tariful mediu pe client =

În cazul pensiunilor agroturistice, pentru acelaşi tip de cameră se utilizează mai multe tarife, în funcţie de anumite caracteristici, cum ar fi gradul de confort, gradul echipării cu diverse aparate, mobilierul dar şi în funcţie de client (client pe cont propriu, grupări, clienţi ai casei).

Cel mai important lucru care trebuie urmărit este maximizarea obţinerii de profit, astfel încât să se acopere cheltuielile totale şi să se recompenseze timpul şi efortul introdus în afaceri. Dacă nu se reuşeşte acest lucru strategia de preţ trebuie reevaluată astfel încât să crească veniturile şi să se reducă cheltuielile.

Conceptul de politică de preţ defineşte acele strategii şi tehnici de preţuri sau tarife, stabilite în urma analizei structurii costurilor şi a conjuncturii pieţei cu scopul de a se realiza obiectivul major al pensiunii, respectiv maximizarea profitului. Prin urmare, se remarcă faptul că politica de preţ reflectă două criterii principale, ce stau la baza construirii preţului şi anume costurile şi piaţa.

Aceştia se constituie în factori de influenţă controlabili şi respectiv independenţi. Costurile sunt factori controlabili în sensul că la acest nivel se poate controla valoarea şi structura costurilor, prin deciziile care se iau. Piaţa, pe de altă parte, este un factor de influenţă al preţurilor independent, ea reliefând în principal cererea, oferta, nivelul preţurilor existent şi concurenţa. Strategia cererii şi a ofertei de piaţă este influenţată de sezon şi secundar de introducerea de noi produse superioare.

Printre alţi factori care influenţează preţul, menţionăm:

162

Sensibilitatea preţului – industria turismului (fie ea şi în mediul rural) este considerată a fi sensibilă în privinţa preţurilor.

Calitatea – asigurarea calităţii la pensiunea respectivă determină creşterea şi menţinerea credibilităţii faţă de clienţi. În cazul în care serviciile oferite se încadrează la categoria lux, preţul trebuie să reflecte obligatoriu acest lucru.

Unicitatea – unicitatea produsului dezvoltă preferinţa clienţilor faţă de acesta.

Concurenţa – o competitivitate ridicată stimulează stabilirea unor preţuri reduse.

Serviciile – satisfacerea nevoilor clientelei presupune adaptarea permanentă a serviciilor oferite, permiţând de asemenea şi stabilirea unor preţuri mai ridicate.

Populaţia ţintă – cu cât preţul este mai convenabil, cu atât segmentul de piaţă se lărgeşte, produsul fiind disponibil şi pentru persoanele cu venituri reduse.

Dimensiunea pensiunii – capacitatea de cazare poate afecta profitabilitatea întregii afaceri. Cu cât oferta este mai largă (un număr mai mare de locui, şi implicit un număr mai mare de turişti) cu atât, economiile de scară permit obţinerea unor profituri superioare.În politica de preţ orientată spre costuri şi profit, rezultatul

economic este fundamental. Opţiunea cost total + profit prevede ca pensiunea să practice un anumit nivel al preţului de vânzare, astfel încât prin încasările obţinute, să-şi acopere toate costurile şi în plus să realizeze profit, exprimat pe unitate sau procentual din totalul vânzărilor.

În politica de preţ orientată spre piaţă, factorii externi contează într-o măsură destul de mare. Când o pensiune doreşte să atragă cât mai mult posibil cererea potenţială existentă pe o piaţă, practică preţuri de penetrare pe piaţă: fie preţuri de lansare mici, fie preţuri iniţiale mari sau o combinaţie a lor. Preţurile diferenţiate presupun acordarea de reduceri de preţ, pentru a atrage un anumit segment de clientelă.

În cadrul acestei orientări, managerii au în vedere stabilirea preţurilor, atât în funcţie de cerere, cât şi de concurenţă. Stabilirea preţurilor în funcţie de concurenţă necesită o anumită flexibilitate în schimbarea preţurilor, pentru adoptarea lor realistă la variaţia preţurilor concurenţei. În determinarea profitului mediu al unei societăţi de turism, pensiuni turistice, intervine tariful mediu al unei camere şi gradul de ocupare.

Practicarea unor tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice şi se reflectă, în principal, în reducerea numărului de turişti, dar şi a duratei sejururilor, a distanţelor de călătorie, a frecvenţei plecărilor în

163

vacanţă, în acelaşi timp, tarifele scăzute stimulează manifestarea cererii. Relaţia dintre preţuri şi dezvoltarea turistică este mult mai complexă, nefiind excluse reacţiile adverse; de pildă, tarife foarte scăzute sau reducerea drastică a acestora pot genera neîncrederea turiştilor în calitatea serviciilor şi ca urmare o reducere a intensităţii călătoriilor. Raportul calitate-preţ joacă un rol deosebit în formarea şi afirmarea cererii turistice.Tarifele chiar ridicate, trebuie să aibă o temeinică fundamentare să reflecte cu fidelitate calitatea prestaţiilor, să realizeze diferenţieri pe sezoane, zone turistice.

În concluzie, în stabilirea politicii de preţ trebuie respectate nişe „principii” de bază:

- cercetarea concurenţei cu oferte, calitate şi servicii similare;- stabilirea de contacte cu agenţii de turism şi diverse ONG-uri de promovare turistică;- stabilirea de legături cu agenţii ce utilizează un sistem de rezervări; - stabilirea preţului prin fundamentări economice şi nu pe metode eronate precum copierea concurenţei, intuiţie, etc;- stabilirea tarifului pe cameră astfel încât: să fie realist, să fie competitiv cu cel al concurenţei, să acopere cheltuielile, să se poată „supravieţui” în perioada de la lansare şi până la atingerea pragului de rentabilitate.

Politica de distribuţie Principalii agenţi economici în filierele de turism sunt cunoscuţi sub

numele de turoperatori. Aceştia inventariază toate componentele ofertei: condiţii de cazare şi servire a mesei, posibilităţi de petrecere a timpului liber, programe culturale, vizite etc., selectând acele produse turistice din spaţiul rural care se încadrează în anumite norme de calitate, sunt certificate şi care fac parte dintr-un sistem de rezervare informatizată, vânzarea fiind directă sau indirectă. Turoperatorii desfăşoară activităţi de difuzare a informaţiilor turistice, editarea de documente, acţiuni de promovare şi de comercializare a produselor turistice.

Un rol important în distribuţia şi promovarea produsului agroturistic revine identificării relaţiilor parteneriale, rezultat al cooperărilor în agroturism între gospodăriile agricole familiale, asociaţiile profesionale, agenţii economici din zonă şi instituţiile interesate (figura, nr. 1).

Cunoaşterea specificităţii structurilor parteneriale agroturistice în activităţile de distribuţie şi de promovare agroturistică este indispensabilă, şi are în vedere: diversificarea activităţilor în spaţiul rural, în scopul sporirii gradului de stabilitate socială în localităţile rurale; surprinderea complexităţii legăturilor între agroturism şi sectoarele din amonte, în scopul

164

diminuării costului tranziţiei în spaţiul rural; integrarea dimensiunilor ecologice ale habitatului rural în activităţile de turism rural.

Prin organizarea şi funcţionarea parteneriatului în reţelele de promovare şi distribuţie agroturistică şi implementarea lor în spaţiul rural este necesar: fixarea clară a obiectivelor de agroturism la nivel de zonă, bazin turistic sau localitate rurală; crearea unei situaţii avantajoase pentru toţi partenerii din cadrul reţelei de distribuţie în arealul respectiv; responsabilitatea participării părţilor implicate în activităţile de agroturism.

Propunerea de introducere în practică a "Cărţii pensiunii turistice" reprezintă un mijloc important în programele reţelelor de distribuţie agroturistică. Prin aceasta se presupune instituirea unui sistem de colaborare între mai multe instituţii şi organisme interesate; respectiv proprietarii pensiunilor turistice, primăriile locale, institutele de cercetare, Centrele de consultanţă etc. Existenţa Cărţii pensiunii turistice este astfel utilă pentru toţi agenţii economici din reţeaua de promovare şi distribuţie agroturistică, mai ales în cunoaşterea şi analizarea unor date reale şi operative.

Politica de promovare În ceea ce priveşte politica de promovare turistică la nivelul pensiunii

vom prezenta în continuare o serie de îndrumări : Promovarea se face numai pe segmentele de piaţă care

găsesc produsul oferit drept atrăgător şi satisfăcător ; Ofertanţii trebuie să ia legătura şi să se înscrie în diverse

organizaţii de promovare turistică ; Realizarea de abonamente la diverse reviste de specialitate

pentru aflarea tuturor informaţiilor din domeniu (ex. ; târguri, expoziţii care se organizează, concurenţă, etc.) ;

Realizarea de broşuri atractive ce reprezintă un instrument de marketing eficient. Borşurile sau pliantele care nu costă foarte mult trebuie realizate pentru a oferi informaţii despre caracteristicile produsului turistic (tipul de experienţă, trăsături unice, locaţie, facilităţi, peisaj, împrejurimi, etc.);

Numele produsului, pensiunii să fie inscripţionate pe pliante, cărţi de vizită, etc , alături de un logo special ales ;

O gamă largă de materiale publicitare: în reviste de specialitate, în jurnale de larg consum, etc.

Utilizarea unor metode precum: satisfacerea tuturor serviciilor cerute de clientelă, oferirea de reduceri pentru clienţii care aduc alţi clienţi, sunt ideale pentru promovarea produsului;

Utilizarea unor alte forme de promovare, precum: cooperarea cu concurenţa şi alte persoane din domeniu,

165

reclamele personalizate (e-mail scrisori) către posibili clienţi, crearea unor oferte promoţionale speciale, listarea în Pagini Aurii, radio, tv, lansarea unui serviciu de rezervări, etc.

3.3. Etapa de implementare şi promovare a produsului turistic

Etapa de implementare a produsului turistic creat presupune o planificare atentă a tuturor elementelor tehnico-financiare pe care le presupune procesul de implementare. Pe de altă parte, etapa de promovare turistică necesită trecerea în revistă a principalelor forme de publicitate şi distribuţie.

3.3.1 Planificarea tehnico-financiară a procesului de implementare a produsului turisticPentru realizarea unei planificări eficiente este necesară luarea în

considerare a tuturor activităţilor operaţionale implicate de funcţionalitatea produsului turistic, respectiv elementele lipsă din cadrul activităţii curente, etapele de realizare a fiecărei activităţi precum şi procedurile de realizare a acestora.

Activitatea turistică desfăşurată în spaţiul rural presupune pentru ofertant dezvoltarea a două valenţe principale: de manager şi de angajat. El este pe de o parte persoana care planifică, organizează, controlează şi evaluează eficienţa activităţilor şi pe de altă parte persoana care le aplică.

Pentru stabilirea activităţilor operaţionale de implementare produsului turistic oferit este necesar să se răspundă la o serie de întrebări.

1. Cum se asigură eficienţa activităţii financiare?În etapa de implementare a produsului turistic trebuie luate în

considerare toate cheltuielile implicate pentru a putea fi recuperate prin încasări. Trebuie luate în considerare costurile materiilor prime (alimente, materiale de întreţinere), costurile alimentelor obţinute în casă, costurile utilităţilor etc.

Pentru aceasta există nişte elemente ce trebuie urmărite pentru a se asigura profitabilitatea produsului turistic:

- Estimarea veniturilor din vânzări pe baza gradului de ocupare estimat, sezonalităţii, circulaţiei turistice din zonă;

166

- Estimarea şi urmărirea cheltuielilor şi încasărilor lunare, respectând următoarele:

- eliminarea cheltuielilor sau a părţilor din acestea care nu au contribuit la realizarea veniturilor din luna respectivă (achiziţii rămase în stoc); - includerea cheltuielilor efectuate anterior (achiziţii materiale), dar utilizate în cadrul lunii (consumuri din stoc); - eliminarea încasărilor aferente unor perioade trecute, dar realizate în cadrul lunii; includerea veniturilor neîncasate încă, dar aferente activităţii din luna curentă; - eliminarea din calcul a oricăror cheltuieli sau încasări accidentale (excepţionale) care nu au legătură directă cu activitatea (amenzi, penalităţi etc.);

- Determinarea volumului cheltuielilor efective printr-o evidenţă clară a cantităţilor de materii prime şi cheltuieli administrativ-gospodăreşti generate de produsul turistic, pornind de la costurile de achiziţie şi costurile de producţie, la care se adaugă cheltuielile auxiliare (transport, perisabilităţi, taxe, manoperă etc.)

2. Ce presupune activitatea de organizare a produsului turistic?În amenajarea sau decorarea casei conform tipologiei produsului

turistic oferit trebuie păstrat permanent specificul rural local în ceea ce priveşte arhitectura, mobilierul, ţesăturile, portul, mâncărurile etc. de asemenea. Fiecare zonă şi localitate are propriile tradiţii şi obiceiuri care nu numai că determină specificul şi personalitatea locului,dar nu sunt mai prejos de serviciile oferite astăzi de tehnica modernă.

Indiferent de tipul produsului oferit, un aspect important care trebuie urmărit este integrarea casei şi gospodăriei în mediul natural înconjurător, amenajări de tipul grădinilor, morilor, fântânilor şi altele (vatră, cuptor de pâine, pridvor, obiecte lucrate din fier forjat, pivniţă, război de ţesut etc.) fiind foarte apreciate de clientela venită în mediul rural. Alături de toate acestea, anumite obiecte speciale lăsate în camerele oaspeţilor pot crea o ambianţă rustică, caldă şi familială (exemplu: pături de lână sau covoare tradiţionale). De asemenea, casa trebuie să asigure tot confortul utilitar atât în ceea ce priveşte grupul sanitar, cât şi bucătăria conform cu normele legislative în vigoare, astfel încât să se creeze toate condiţiile unei cazări civilizate.

În concluzie, organizarea capacităţilor de cazare trebuie făcută în corelare cu tipul de produs oferit, dar trebuie orientată către specificul local şi către punerea în evidenţă a stilului arhitectural şi a obiectelor tradiţionale specifice regiunii.

167

Odată cu cazarea, este recomandabilă includerea micului dejun în oferta de cazare, prânzul şi cina fiind opţionale şi putând fi asigurate în mai multe moduri: de către gazdă, de către turişti, de alte structuri de alimentaţie.

Oferta gastronomică trebuie adaptată specificului regional şi local, ea putând deveni un adevărat atuu în cadrul produsului turistic oferit.

Există însă anumite reguli nescrise privind organizarea meselor în cadrul pensiunilor turistice:

- Micul dejun, inclus sau nu în tariful de cazare, trebuie să cuprindă produse locale, proaspete, fiind oferit de regulă sub forma unui „bufet deschis”;

- Prânzul sau cina trebuie să conţină trei sau patru feluri de mâncare (gustare rece, supă sau borş, fel principal şi desert de casă). În ceea ce priveşte băutura inclusă în preţ, se estimează costurile ca fiind un litru de vin/trei persoane;

- Stabilirea felurilor de mâncare trebuie făcută prin consultarea turiştilor pentru a putea stabili numărul de porţii şi preferinţele acestora (meniu vegetarian, de post etc.).

În ceea ce priveşte servirea mesei, ofertantul trebuie să urmărească:- Specificul produsului turistic oferit (fiecare formă de

turism presupune o corelare între programul turistic şi serviciile de asigurare a alimentaţiei, ca de exemplu: vânătoare – meniuri pe bază de vânat; pescuit – meniuri pe bază de peşte; tradiţii locale – gastronomie locală etc.);

- Asigurarea elementelor de bază ale igienei sanitare;- Utilizarea în special a produselor din gospodăria proprie;- Satisfacerea turiştilor.

De asemenea, un alt aspect organizaţional al activităţii turistice îl reprezintă serviciile de mentenanţă şi curăţenie oferite:

- Asigurarea funcţionalităţii în cele mai bune condiţii a principalelor utilităţi precum energia electrică, instalaţiile sanitare, aparatura electro-casnică;

- Stabilirea unui program clar privind regimul de curăţenie a camerelor (se consideră de regulă pentru turismul rural următoarele consumuri medii zilnice: 1 hârtie igienică/persoană, 1 săpun/2 persoane, 1 prosop/2 persoane, 1 lenjerie pat/sejur sau la 2-3 zile etc.), la acestea adăugându-se în cadrul costurilor fixe materialele de curăţenie necesare întreţinerii camerelor.

168

3. Ce presupune activitatea de asigurare a funcţionalităţii produsului turistic?

a) Cum îi întâmpinăm pe turiştiAspectele privind această activitate sunt relaţionate de elementele

de asistenţă şi ospitalitate menţionate anterior. Dintre activităţile ce asigură ospitalitatea menţionăm:

- Însoţirea turiştilor în vizitarea gospodăriei şi a împrejurimilor;

- Invitarea turiştilor la o masă festivă de primire, fie că este vorba doar de un pahar de vin sau de o masă mai laborioasă;

- Oferirea unor prime informaţii despre evenimentele locale, despre mâncăruri tradiţionale, despre vreme, despre eventuale pericole din zonă, despre alţi turişti aflaţi în gazdă, toate în cadrul unor discuţii amicale;

- În unele cazuri se pot oferi pliante care să conţină informaţii privind cartografia zonei, ofertele comerciale, activităţile locale tradiţionale, infrastructura sportivă, culturală;

- Dacă turiştii manifestă interes privind activităţile gospodăreşti trebuie create condiţiile integrării acestora în cadrul obiceiurilor cotidiene, dar sub supravegherea gazdei;

- Acordarea unor mici atenţii prin care să se trezească, astfel, interesul pentru respectivele produse locale;

Pentru a reuşi fidelizarea clientelei se pot realiza oferte adiţionale în alte perioade, se pot trimite oferte scrise cu preţuri atractive, se pot particulariza anumite comportamente (oferirea unui vin de o mai bună calitate, respectarea preferinţelor culinare, respectarea tabieturilor etc.).

b) Ce servicii suplimentare se asigurăÎn turismul rural există o paletă bogată de servicii, fiecare adaptat

caracteristicilor locale şi caracteristicilor tipului de produs oferit. Diversitatea acestora ţine de peisaj, arhitectură, folclor, gastronomie, ocupaţii locale etc.

În funcţie de tipul de turist, oferta de servicii variază astfel:- Servicii casnice;- Servicii de supraveghere/îngrijire;- Servicii la cerere (cumpărături, reparaţii, curierat);

169

- Artizanat la cerere (confecţionare de produse tradiţionale conform solicitărilor – feţe de masă, icoane etc.);

- Servicii de agrement (jocuri sportive, drumeţii, închiriere de echipament, participări la evenimente religioase sau diferite sărbători tradiţionale etc.).

3.3.2 Planificarea activităţilor de promovare turisticăPregătirea camerelor şi a altor spaţii incluse în produsul turistic

oferit nu este suficientă. Printre metodele de promovare turistică menţionăm:

- Panouri de reclamă;- Materiale publicitare;- Comunicare verbală;- Scrisori de reclamă către agenţii turistice sau agenţi economici;- Publicitatea în presa centrală sau locală;- Reclame în reviste specializate (ghiduri turistice)

Indiferent de tipul produsului, reclama trebuie să surprindă elemente esenţiale ale acestuia, precum:

– prezentarea cât mai amănunţită a gospodăriei agroturistice (număr de camere, amenajări etc.);

– prezentarea modului cum se poate ajunge în satul/zona respectivă (distanţa faţă de cele mai apropiate oraşe, mijlocul de transport, etc.);

– prezentarea condiţiilor de cazare şi confort, preţul cazării, al servirii mesei, serviciilor suplimentare etc.;

– informaţii privind bucătăria (produse şi mâncăruri specifice etc.), produse ce pot fi achiziţionate şi consumate în zonă;

– terenurile de sport şi agrement din apropiere sau din zonă (terenuri de tenis, de golf, piscină, teren de echitaţie);

– alte elemente specifice privind oferta zonei (artizanat, meşteşuguri, vânzări directe etc.).

– prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic.

Publicitatea produsului turistic trebuie să fie obiectivă şi trebuie să respecte regulile concurenţei; pe de altă parte, din considerente de eficienţă pe termen lung, trebuie să exprime realitatea, nu să „flateze” produsul peste măsură. Mesajele, ilustraţiile trebuie să exprime realitatea, să nu fie înşelătoare sau mincinoase (intrând astfel sub incidenţa legii).

Acţiunile de promovare a produsului turistic sunt condiţionate de calitatea şi volumul ofertei, precum şi de marja comercială necesară

170

acoperirii cheltuielilor de comercializare şi obţinerii de profit de către toţi partenerii din circuit etc.

Complexitatea activităţilor de agroturism necesită un program susţinut de promovare la toate nivelurile:

La nivelul gospodăriilor rurale, activităţile promoţionale sunt limitate de posibilităţile financiare. În situaţia în care se dispune de posibilităţi financiare, se pot prezenta materiale publicitare privind situaţia gospodăriei, condiţiile de cazare şi transport, informaţii despre bucătăria familiei, meşteşuguri etc. Pentru situaţia în care gospodăria nu dispune de resurse financiare suficiente pentru întocmirea unui astfel de material, datele informative se vor limita la întocmirea unei fişe, care însoţită de o prezentare grafică va fi inclusă într-un material mai amplu la nivel teritorial (zonă, judeţ etc.).

La nivel de zonă turistică, sat: promovarea se poate face prin intermediul materialelor publicitare scrise şi pe suport audio-vizual sau electronic: pliante de prezentare, broşuri, ghid turistic, casetă video, CD, site web etc. Acest material trebuie să inventarieze oferta agroturistică din cadrul gospodăriilor zonei, posibilităţile de agrement, fiind incluse şi informaţii referitoare la ansamblul teritoriului, elemente inedite etc.

La nivel regional, se va avea în vedere elaborarea unui material mai amplu, care să surprindă mai multe elemente caracteristice (de exemplu, Ţara Oaşului).

La nivel naţional, se poate concepe un ghid, un îndrumar agroturistic ce poate orienta asupra unei arii cu un anumit potenţial turistic. Informaţiile oferite vor fi de ordin general, urmând ca amănuntele să fie oferite de agenţiile teritoriale specializate (ghidul respectiv va cuprinde lista acelor agenţii, adresele şi numerele de telefon, e-mail etc.).

Alte modalităţi specifice de promovare a produsului agroturistic vizează:

organizarea de expoziţii tematice; publicitatea făcută cu prilejul unor târguri, sărbători tradiţionale,

manifestări prilejuite de anumite obiceiuri (agricole îndeosebi); organizarea unor mese pe trasee turistice, cu mâncăruri

tradiţionale, degustări de vinuri, fructe, ceaiuri etc. Cu acest prilej pot fi distribuite materiale promoţionale ilustrând particularităţile zonei şi posibilităţile de practicare a agroturismului;

alte metode de promovare: radio, casete video, reviste speciale (de pescuit, de vânătoare), e-mail, Centre de Informare Turistică,

171

agenţii de turism.În general, o promovare agresivă a unui produs turistic implică o

creştere a cheltuielilor de promovare şi distribuţie. Se apreciază că în primul an de existenţă acestea reprezintă circa 10-25% din costurile operaţionale. În funcţie de canalul de distribuţie, articolele promoţionale sunt suportate sau nu de distribuitor (agenţia de turism).

3.3.2 Fişă de prezentare a produselor agroturistice

Fişa de prezentare a unui produs agroturistic se transpune în practică sub forma broşurilor de prezentare. Mai multe astfel de broşuri formează un CATALOG DE PRODUSE AGROTURISTICE. Acestea trebuie să conţină o serie de elemente obligatorii şi, de regulă, fotografii ale pensiunii.

Produsele pot fi specializate şi înscrise în cadrul unui circuit cultural, liber sau complet (transport, cazare, bucătării locale, etc.)

Elemente DescriereDENUMIRE PRODUS AGROTURISTIC

Nume – clar, referitor la activitate şi destinaţie

PREZENTAREA TERITORIULUI DE ACTIVITATE

Prezentare sintetică dar exactă a locului, a localizării, a climatului, a originalităţii geografice, istorice, etnologice. – fişa monografică Elemente complementare – hartă, schiţă, machetă

PREZENTAREA PROPRIU-ZISĂ A PRODUSULUI

Un text de abordare ce descrie sejurul în termeni literari. Evitarea clişeurilor, a superlativelor „încorporate” – textul este centralizat pe activitatea prezentă şi prezintă scenariul rezumat al sejuruluiO descriere a programului zilnic – precisă, sobră, ce trebuie să asigure clientului un maxim de elemente.Este partea principală a unei fişe de produs. O descriere exactă a locului de găzduire – nume stabiliment, nivel confort, aspect gastronomic, situare geografică, adresă, telefon, descrierea modului de ajungere, etc. Datele sejurului – loc, ora de întâlnire Alte servicii conexe – informaţii diverse acordate la cererea clienţilor – zonele atractive ale zonei, legături rutiere şi feroviare utile, bibliografia zonei, hărţiPreţul produsului turistic pe fiecare element în parte şi pe total produs

IMPLEMENTAREA PRODUSULUI

Descrisă cu rigoare şi fără utilizarea generalităţilorUnde?Când?Pentru a face ce?

PREZENTAREA PERSONALULUI

„Animatorul” (acompaniatorul, ghidul) – competenţe, cunoaşterea teritoriului, rolul în cadrul sejurului, etc. – preferabil şi numele şi poza acestuia

172

173