prezenta lucrare face parte din seria continua1.pdfprezenta lucrare face parte din seria module de...

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.:Dezvoltare profesionalã pe baza activitãþii proprii desfãºuratã în ºcoalã pentru cadrele didactice din mediul rural aProiectului de Învãþãmânt Rural, cofinanþat de Guvernul României, Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºiDezvoltare (Banca Mondialã) ºi de cãtre comunitãþile rurale. Ea a fost realizatã de o echipã de consultanþi ai consorþiuluicare asigurã Asistenþa Tehnicã, consorþiu format din: Centrul Educaþia 2000+ (Bucureºti), British Council (MareaBritanie), Fundaþia EuroEd (Iaºi) ºi Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie).

Actuala formã reprezintã versiunea finalã a modulului pentru pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice. Acesta abeneficiat de pe urma observaþiilor ºi sugestiilor unui corp de referenþi de specialitate, ale echipelor Unitãþii de Manage-ment al Proiectului (UMP) ºi de asistenþã tehnicã, ale echipelor de mentori care au activat în cadrul fazei pilot a proiec-tului ºi ale Comisiei Specializate de Acreditare a programelor de formare continuã a personalului din învãþãmântulpreuniversitar din cadrul Centrului Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul Preuniversitar (CNFP).

Echipa de coordonare ºi de revizuire din partea Asistenþei Tehnice (AT):Monica Dvorski (ªeful Echipei de AT)Otilia Pãcurari (Coordonator de Activitate)Gabriel Ivan (Coordonator de Activitate)Emilia Florescu (Asistent de Program)

Autori:Adriana ÞepeleaFlorin Ioniþã

ISBN 973-87585-4-8

Redactori:Monica DvorskiOtilia PãcurariEmilia Florescu

Coperta ºi graphic design: Techno Media

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învãþãmântul Rural,Bucureºti, 2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Evaluarea continuã la clasã / Adriana Þepelea, Florin Ioniþã ;ed.: Monica Dvorski, Otilia Pãcurari, Emilia Florescu.- Bucureºti : Educaþia 2000+, 2005

Bibliogr.IndexISBN 973-87585-4-8

I. Ioniþã, FlorinII. Dvorski, Monica (ed.)III. Pãcurari, Otilia (ed.)IV. Florescu, Otilia (ed.)

371.26:373.3+373.5

Sub-componenta 1.1 – Dezvoltare profesionalå

pentru cadrele didactice din mediul rural pe

baza activitåÆii proprii desfåçurate în çcoalå

Prezentare generalå: Aceastå sub-componentå se adreseazå tuturor cadrelor didactice, calificate çi necalificate, din mediulrural, care vor beneficia de un program complex de dezvoltare profesionalå pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în

çcoalå. Acest program va fi realizat prin intermediul unui centru de resurse mobile utilizat de cåtre doi mentori care vor petrece câtedouå såptåmâni în fiecare comunå din judeÆ discutând cu cadrele didactice çi oferind cursuri de formare pe baza unui curriculumformat din 10 module. Profesorii vor primi credite de formare pentru activitatea lor. De asemenea, vor fi dotate aproximativ 1000 decentre fixe de resurse, destinate formårii continue a cadrelor didactice din mediul rural, precum çi elevilor çi comunitåÆilor.

Obiectivul sub-componentei 1.1.Obiectivul acestei sub-componente este obÆinerea de schimbåri conceptuale çi practice în procesul didactic, de

predare-învåÆare în toate çcolile din mediul rural.

Grupul ÆintåGrupul Æintå este constituit din toate cadrele didactice, toate çcolile çi toate comunitåÆile din mediul rural. Cadrele

didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale çi oportunitåÆi de formare printr-un program de dezvoltareprofesionalå oferit la nivelul fiecårei çcoli.

Elementele çi dinamica procesului de dezvoltare profesionalåÇcolile din fiecare comunå vor fi grupate într-un cluster, programul de dezvoltare profesionalå fiind oferit tuturor

cadrelor didactice din cadrul clusterului, inclusiv cadrelor didactice necalificate sau care nu au o calificare corespunzåtoare, decåtre doi mentori, ajutaÆi de formatori de specialitate, acolo unde este nevoie. Mentorii se vor deplasa în fiecare çcoalå çi,împreunå cu formatorii de specialitate, vor realiza activitåÆile de mentorat çi formare prevåzute de programul dedezvoltare profesionalå. ActivitåÆile de formare profesionalå se vor desfåçura, de obicei, în çcoala de centru sau, dupå caz, înoricare dintre çcolile din comunå, pe o perioadå de 10-14 zile, iar cele de mentorat în fiecare çcoalå în care predau cadreledidactice din cluster. Curriculumul activitåÆilor de formare cuprinde urmåtoarele module:

■ Predarea interactivå centratå pe elev■ Evaluarea continuå la claså.■ Så ne cunoaçtem elevii■ Adaptarea curriculum-ului la contextul rural■ Predarea simultanå■ Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar)■ Recuperarea råmânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial)■ Limba românå ca a doua limbå■ Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare■ Management educaÆional

Pentru implementarea programului de dezvoltare profesionalå, la nivelul fiecårui judeÆ, proiectul va asigura CentreMobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de formare çi mentorat., care vor fiutilizate de mentori. CMR le vor permite mentorilor så viziteze çcolile çi så realizeze formarea çi activitatea de mentorat.Dezvoltarea profesionalå pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå va stimula cadrele didactice în direcÆia inovaÆiei çi va

constitui un sprijin direct pentru ceea ce încearcå så realizeze la claså. Aceastå activitate se va reflecta în rezultate mai bunela învåÆåturå çi examene pentru elevii din mediul rural.

De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate çcolile în care a avut loc procesul decomasare çi care au fost dotate cu autobuze (1000 Centre de Resurse care vor fi dotate cu calculatoare, imprimante,televizoare, video, video-proiectoare, radio-casetofoane, faxuri, telefoane). La aceste centre vor avea acces atât cadreledidactice, cât çi elevii.

Abordarea dezvoltårii profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor didactice, care vor cåuta înmod activ soluÆii la probleme. Acest lucru le va întåri sentimentul de posesori ai unor noi metode de predare çi le vaperfecÆiona aptitudinile profesionale. Activitatea se va concentra asupra nevoilor de formare, aça cum sunt acestea perceputede cadrele didactice çi va folosi lucrul în echipe çi discuÆiile între profesori, ori de câte ori este cazul. De asemenea, pentruparcurgerea modulelor de formare, profesorii vor primi credite pe care le vor utiliza pentru îndeplinirea cerinÆelor dedezvoltare profesionalå stabilite prin documentele MEC.

Prezenta lucrare face parte din seria de zece module, care se vor utiliza în procesul de mentorat al cadrelor didactice detoate specialitåÆile din cadrul Componentei 1, Proiectul pentru învåÆåmântul rural

ÎmbunåtåÆirea activitåÆilor de predare-învåÆareîn çcolile din mediul rural

Subcomponenta 1.1.:Dezvoltare profesionalå pe baza activitåÆii proprii desfåçuratåîn çcoalå pentru cadrele didactice din mediul rural

Lucrarea se foloseçte în procesul de mentorat al cadrelor didactice çi are în vedere susÆinerea îmbunåtåÆirii calitåÆiiprocesului de predare-învåÆare-evaluare în çcolile din mediul rural.

Principiile metodologice utilizate sunt cele ale:■ flexibilitåÆii■ învåÆårii active■ individualizårii procesului de dezvoltare profesionalå

Premise:1. Se pleacå de la premisa cå fiecare elev poate învåÆa, iar sarcina cadrelor didactice este de a identifica experienÆele de

învåÆare care motiveazå elevii çi care contribuie la creçterea randamentului çcolar.2. Cadrele didactice vor participa la programul de mentorat în çcolile în care îçi desfåçoarå activitatea sau în centrele din

vecinåtate.3. Mentorii sunt abilitaÆi så lucreze pe un model de dezvoltare profesionalå individualizatå, la nivel de scoalå çi/sau

comunå.4. Modulele se bazeazå pe instruire interactivå çi diferenÆiatå, astfel încât pe lângå obiectivele curriculare promoveazå

gândirea criticå, învåÆarea activå çi stilurile individuale de învåÆare.

Cele 10 module sunt împårÆite în douå categorii:A: Module generale: Predarea interactivå centratå pe elev, Evaluarea continuå la claså, Så ne cunoaçtem elevii, Adaptarea

curriculum-ului la contextul local.B: Module specifice: Predarea simultanå, Limba romanå ca a doua limbå, Utilizarea calculatorului in predare-învatare,

Management educaÆional, Recuperarea ramânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial),Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar).

Structura modulelorÎn fiecare modul veÆi gåsi o parte de:(i) Teorie: în care se explicå fapte çi principii într-un fel care poate så fie uçor de asimilat çi de accesat pentru activarea

memoriei;(ii) AbsorbÆie, discuÆie çi orientare în planificare: prin care se pune la dispoziÆia cadrelor didactice un numår de întrebåri de ghidaj

care så favorizeze reflecÆia çi discuÆiile asupra a ceea ce s-a realizat çi experimentat la claså;(iii)Planificare individualå çi aplicaÆii la claså: DirecÆii orientative asupra modului în care temele propuse se pot integra în

activitatea de la claså a cadrelor didactice de diferite discipline.

Studiul acestora se face dupå nevoile individuale ale cadrelor didactice, identificate cu sprijinului mentorului.

4

Evaluarea continuå la claså

Cuprins

I. Rolul çi importanÆa evaluårii curente în çcoalå.........................................................7

II. Curriculum çi evaluare...........................................................................................8

III. CalitåÆile unui instrument de evaluare...................................................................11

IV. Tipologia itemilor ...............................................................................................14

V. Metode de evaluare ............................................................................................29

VI. Proiectarea çi administrarea unui test ...................................................................38

VII. Interpretarea rezultatelor .....................................................................................56

VIII.Bibliografie ........................................................................................................59

IX. Index .................................................................................................................60

5

Cuprins

E ceva ce nu çtiuDar se presupune cå ar trebui så çtiu.Nu çtiu ce nu çtiu,Dar ar trebui så çtiuÇi må simt prostNu numai pentru cå nu çtiuCi çi pentru cå nu çtiu ce nu çtiu.

Açadar, må prefac cå çtiu.Dar må scoate din fireCå nu çtiu ce trebuie så må prefac cå çtiu.Deci må prefac cå çtiu totul.

Mi se pare cå tu çtii ce ar trebui så çtiu eu.Dar nu poÆi så-mi spui ce anumePentru cå nu çtii ce çtiu.

S-ar putea så çtii ce nu çtiu euDar nu çi cå nu çtiu.Iar eu nu çtiu så-Æi spun. Va trebui deci så-mi spui

TOTUL.(Noduri - R. D. Laing)

6


I. Rolul çi importanÆa evaluårii curenteîn çcoalå

❖ Vå propunem un experiment:NumiÆi, rapid (!), primul cuvânt care vå vine în minte asociat noÆiunii de evaluare.

Probabil cå nu riscåm prea mult anticipând cå acesta va fi cuvântul notå. Nu credem så existe cineva care a trecut (fie çifugar) prin çcoalå çi care så nu-çi aducå aminte cu strângere de inimå de ea. Spre notå au fost (çi sunt) aÆintite privirile tuturor:elevi, pårinÆi, (bunici, prieteni, vecini), profesori, directori, inspectori, pentru cå nota – nu-i aça? – sancÆioneazå delåsarea sauråsplåteçte sârguinÆa. Çi tot nota permite luarea unor decizii „grave“ precum promovare, corigenÆå sau repetenÆie, selecÆiepentru programe de instruire a elevilor supradotaÆi sau måcar pentru clasele „bune“ dintr-o anumitå çcoalå, acces spre fazelesuperioare ale diferitelor concursuri etc.

Çi totuçi… nu acestea ar trebui så fie (sunt?) obiectivele evaluårii curente. Scopul ei principal este formativ: atât pentruprofesor cât çi pentru elev. Pe baza informaÆiilor obÆinute cu ajutorul evaluårii curente se pot lua (se iau?) decizii privindorganizarea demersului didactic, parcursul pe care îl va urma elevul într-o anumitå unitate de timp. Aceste informaÆii ne ajutåtotodatå så urmårim progresul çcolar dar çi så identificåm dificultåÆile în învåÆare ale elevului. Çi tot cu ajutorul lor putemalege cele mai potrivite metode de predare care så permitå atingerea obiectivelor/ competenÆelor stabilite de programeleçcolare.

Profesorul bun nu este acela care îl „prinde“ pe elev cu lecÆia neînvåÆatå, fiindcå evaluarea n-ar trebui så sancÆioneze, ci såofere informaÆii despre ce çtie çi ce poate så facå elevul cu ceea ce çtie. Dacå un test de evaluare nu oferå asemenea informaÆii,ci doar „note“, el este inutil din punct de vedere formativ (çi educativ).

Pe de altå parte, este evident cå modul de evaluare influenÆeazå în mare måsurå predarea. De aceea, excesele pot generaefecte negative, mai ales atunci când evaluarea devine un scop în sine ori când se reduce doar la o metodå sau la un numårredus de metode. Vom încerca, tocmai de aceea, så oferim cât mai multe sugestii çi informaÆii care så permitå transformareaevaluårii curente într-un instrument util pentru cunoaçterea elevului çi, implicit, pentru atingerea obiectivelor învåÆårii.

7

Rolul çi importanÆa evaluårii curente în çcoalå

II. Curriculum çi evaluare

În acest capitol vom utiliza urmåtoarele concepte:

curriculum ⇒ disciplinele de bazå çi cele din extensie, programele de studii, „Æintele“ care trebuie atinse în cadrulfiecårui domeniu, standardele/ formulårile nivelurilor de performanÆå pentru domeniul respectivevaluare ⇒ analiza informaÆiei provenite din eçantioane de produse ale elevilorevaluare formalizatå ⇒ evaluare care presupune urmårirea unor obiective riguroase çi se desfåçoarå într-un contextstandardizatevaluare informalå ⇒ evaluare în care obiectivele nu sunt riguros stabilite, iar contextul este nestandardizattest ⇒ probå; materialul cu ajutorul cåruia se efectueazå acestå probå

MulÆi considerå cå evaluarea çi testarea reprezintå, în fond, acelaçi lucru, deçi chiar experienÆa cotidianå ne demonstreazåpermanent contrariul. Dacå, de exemplu, suntem la mare çi intenÆionåm så facem o baie, cu siguranÆå cå mai întâi vom testaapa çi abia apoi vom hotårî ce vom face mai departe. Dupå ce am ieçit din mare vom putea spune cât de plåcutå a fost baia. Çila fel vom proceda în cazul în care dorim så cumpåråm un parfum dintr-un magazin de produse cosmetice: îl teståm întâi çiabia apoi îl evaluåm, hotårând cå meritå (sau nu meritå) så-l çi achiziÆionåm.Dar doar dupå câteva utilizåri vom putea såspunem cât de bun ni se pare acel parfum. În ambele cazuri, testarea se dovedeçte a fi doar o componentå (importantå!) aprocesului de evaluare.

În paginile ce urmeazå, vom încerca, açadar, så aråtåm cå evaluarea este parte intrinsecå a procesului de predare-învåÆare.Ea este importantå pentru profesor, deoarece îi furnizeazå informaÆii pe care le va utiliza în practica la clasa, în planificareaactivitåÆilor de învåÆare. Vom încerca totodatå så oferim çi sugestii privind proiectarea çi administrarea testelor, cåci scopulacestui Ghid este så demonstreze profesorilor atât utilitatea evaluårii cât çi modul cum poate fi aplicatå în mod eficient.

❖ ActivitateGândiÆi-vå la o zi obiçnuitå din viaÆa dumneavoastrå, så zicem chiar ziua când citiÆi aceste rânduri, çi råspundeÆi la urmåtoareleîntrebåri:1. Care sunt activitåÆile, în afara celor profesionale, asupra cårora aÆi emis judecåÆi de valoare?2. Dar la claså, ce fel de evaluåri faceÆi despre elevi, despre tipul activitåÆii sau despre activitatea ca atare?3. În ce måsura evaluårile de la (1) çi (2) sunt asemånåtoare sau diferite?

Evaluarea ca activitate naturalå

Hai så ne gândim puÆin la comentariile pe care le facem despre vreme.„Cerul e înnorat, poate plouå.“ sau „Cerul este senin, nici un nor pe cer. Ce zi minunatå!“. În ambele situaÆii, chiar dacå în

mod reflex, facem o evaluare informalå a condiÆiilor meteorologice.Evaluarea este deci o activitate naturalå, face parte din viaÆa noastrå de zi cu zi. Ea poate fi informalå sau foarte

formalizatå. Se realizeazå explicit, dar poate fi çi implicitå, fåcutå în subconçtient. Când ascultåm o emisiune la radio, cândvedem un film sau când urmårim o conversaÆie între douå persoane, facem judecåÆi de valoare. Aceste judecåÆi se pot referiatât la cei implicaÆi („X pare onest çi generos, pe Y îl consider aspru çi indiferent“), cât çi la conÆinut. Mai mult decât atât, caparticipanÆi la o discuÆie, råspundem la ceea ce percepem ca atitudine a interlocutorilor. Cu alte cuvinte, emitem permanentjudecåÆi de valoare çi ne modificåm comportamentul în consecinÆå, chiar dacå evaluarea noastrå nu este realizatå întotdeaunape baza unor principii riguroase çi nici în mod sistematic. De aici derivå çi subiectivitatea procesului ca atare.

Inså când dorim så realizåm evaluåri în diferite momente ale procesului de predare-învåÆare, devine deosebit deimportant så avem criterii clare çi evidente, så fim obiectivi. Evaluåri pripite sau inconsecvente nu numai cå vor fi fårå folosdin punct de vedere informativ, dar s-ar putea dovedi a fi çi nedrepte, chiar nocive.

8


Evaluarea unui proces/ evaluarea unui produs

Când facem o evaluare la sfârçitul semestrului sau al anului çcolar, simÆim adesea cå nu putem så cuprindem întregulparcurs al procesului de învåÆare. Çi totuçi, fårå aceste informaÆii va fi aproape imposibil så stabilim dacå elevii au fåcut pro-grese çi dacå da, cu cât mai bine fac acum lucruri pe care le fåceau çi înainte, de ce se descurcå acum mai bine în anumitedomenii.

Cu alte cuvinte, dacå urmeazå så facem afirmaÆii valide despre progresul realizat în timpul unui curs, al unui set delecÆii, ar trebui så analizåm ce anume se petrece în timpul lecÆiei. Çi asta ne aduce în atenÆie ideea de „proces“, pe de-oparte, çi cea de „produs“, pe de altå parte. Rezultatele unui test pot fi interpretate în termeni de „produs“. Testul ne aratådoar ceea ce poate elevul så facå într-o unitate de timp. Dar pentru o evaluare corectå çi completå ar trebui så luåm înconsiderare çi cum çi-a însuçit elevul cele demonstrate prin test. În consecinÆå, procesul de învåÆare este la fel de importantca rezultatul/ produsul. Nu este suficient doar så constatåm cå un elev a obÆinut sau nu a obÆinut rezultate satisfåcåtoare laun test. Important este så aflåm çi ce anume face ca procesul de învåÆare så aibå succes sau nu, din punctul de vedere alacelui elev.

❖ ActivitateCe tip de informaÆii vå oferå un test?Care sunt limitele acestor informaÆii?

Din cele de mai sus, meritå reÆinute câteva aspecte:■ nu se poate stabili o legåturå unidirecÆionalå între rezultatele obÆinute de elevi la un test çi succesul unui curs, al unui

set de lecÆii;■ proiectarea çi desfåçurarea unui curs, a unui set de lecÆii vor avea impact asupra rezultatelor la test;■ rezultatul la un test nu este doar oglinda activitåÆii elevului, ci çi a profesorului.

O modalitate de a evalua dacå aceste inovaÆii au funcÆionat sau nu ar fi observarea lecÆiei, interasistenÆa. Aceasta ar trebuifocalizatå pe întrebåri de tipul:

1. Au înÆeles toÆi elevii instrucÆiunile?2. Au participat aproape toÆi elevii la activitatea/ activitåÆile organizate?3. A fost tema pentru acaså potrivitå cu activitatea desfåçuratå?4. Au aråtat elevii interes pentru lecÆie? (Çi dacå da, cum çtim asta?)

Råspunsuri afirmative la întrebårile de mai sus ar confirma cå elemetele de noutate introduse în procesul de predare-în-våÆare au fost apreciate çi au contribuit la facilitarea achiziÆiilor.

❖ ActivitateGândiÆi-vå la munca dvs. FaceÆi o listå cu noutåÆile utilizate (metode, tehnici, materiale).MenÆionaÆi dacå aÆi evalutat în vreun fel impactul inovaÆiei.Cum aÆi procedat?

Evaluare vs. predare?

O prejudecatå destul de råspânditå este aceea cå evaluarea çi predarea sunt activitåÆi separate atât din punct de vedereteoretic cât çi practic çi aça ar trebui så råmânå. În plus, se considerå adesea cå teste bune pot fi create doar de experÆi. De peaceste poziÆii, testarea apare ca o impunere exterioarå activitåÆii la claså. Çi, chiar dacå ajutå la stabilirea standardelor çimicçoreazå timpul de predare–învåÆare, ea pare så creeze tensiuni, atât pentru profesor cât çi pentru elev. (Care, nu în puÆinecazuri, se dovedesc a fi mai mari pentru profesor decât pentru elev.)

Probabil cå v-aÆi pus adeseori întrebåri de tipul celor de mai jos:Cum så construiesc un test? Ce anume va trebui så evaluez: competenÆe? conÆinuturi? Çi dacå må voi centra pe competenÆe, cum voi

stabili obiectivele de evaluare? Çi, mai ales, cum voi fi sigur cå am procedat corect? Oare n-ar fi mai simplu så må concentrez asupraconÆinuturilor? Oare atunci n-ar fi bine så caut ceva deosebit, ceva ce nu existå în manual? Dar dacå rezultatele sunt slabe, nu se va credecå nu am lucrat bine cu elevii? Mai bine intru în claså çi scriu o cerinÆå generalå pe tablå. Poate cå ar fi bine så aleg ceva simplu. Aça nu o såam probleme cu notele. Oricum, sunt profesor bun çi îmi cunosc elevii.

9

Curriculum çi evaluare

Acest Ghid a fost scris pornind de la convingerea cå evaluarea çi predarea se influenÆeazå reciproc, iar testul este oextensie normalå çi naturalå a lecÆiei, care poate pune la dispoziÆia profesorului, dar çi elevului, informaÆii utile despreprogresul realizat. Cât de utilå çi de corectå va fi informaÆia, depinde de grija cu care este pregåtit testul. Odatå însåacceptatå ideea cå testarea face parte integrantå din procesul predare-învåÆare, devine clar cå persoana cea mai nimeritåså-l construiascå este profesorul. Iar dacå testarea va fi legatå mai mult de predare decât de statistici çi måsuråri, atunciprofesorul este deja pe drumul cel bun. Ceea ce ar mai fi necesar este så conçtientizeze doar faptul cå principiile çi tehnicilede testare diferå de cele de predare çi, în consecinÆå, trebuie aplicate diferit.

Tocmai de aceea, Ghidul se doreçte a fi un manual practic de evaluare a cunoçtinÆelor de cåtre profesor, pentru clasasa. El nu-çi propune så ofere soluÆii universal valabile, ci doar exemple çi sugestii care så permitå o aplicare personalizatå,la claså. Comentariul care le însoÆeçte trebuie înså privit cu atenÆie, pentru cå oferå judecåÆi de valoare în vedereaconstruirii unui sistem de evaluare valid çi eficient. Testele externe/ examenele naÆionale sunt responsabilitatea altorinstituÆii (SNEE, MEC). Så le låsåm lor aceste griji!

10


III. CalitåÆile unui instrument de evaluare


aplicabilitate ⇒ testul poate fi administrat çi interpretat uçorfidelitate ⇒ dacå este repetat, testul produce rezultate constanteobiectivitate ⇒ concordanÆå între aprecierile fåcute de evaluatori independenÆi în ceea ce priveçte un råspuns bunvaliditate ⇒ testul måsoarå ceea ce este destinat så måsoarevaliditate de aspect ⇒ måsura în care testul este relevant/ important pentru elevivaliditate de conÆinut ⇒ måsura în care testul acoperå, în mod uniform, elementele de conÆinut pe care îçi propuneså le testeze

Mâine trebuie så dau elevilor mei o lucrare. Dar… dacå aleg un test gata fåcut, dintr-o culegere – cå doar existå destule, slavåDomnului –, nu prea se potriveçte cu ceea ce am predat; dacå-l scriu eu, nu çtiu dacå e bun. Cum pot så çtiu dacå un test este bun saunu? Care sunt calitåÆile unui test bun? Mai bine må las pagubaç(å), …deçi aç putea så totuçi så încerc…

,,Din aceastå dilemå [credem cå] puteÆi ieçi…Am zis!“

❖ ActivitateNumiÆi trei calitåÆi ale unui test, care în opinia dvs. sunt cele mai importante:........................................................................................................................................................................ArgumentaÆi-vå opÆiunile pentru fiecare caz în parte...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ComparaÆi-vå opÆiunile çi argumentele cu informaÆiile din paginile ce urmeazå.

Un test bun trebuie så fie sigur, valid çi practic. Sunt afirmaÆii evidente, nu-i aça? Ce så le mai discutåm? Çi totuçi…

Fidelitatea

Când este cel mai bine så dau elevilor mei un test? Cum voi stabili punctajul, încât så reflecte cât mai corect pregåtirea lor? Oaredacå îl voi folosi çi la clasa paralelå, va da aceleaçi rezultate? N-ar fi bine totuçi så scriu unul nou? Dar în aceste condiÆii rezultatele vor ficomparabile?

Fidelitatea unui test constå în consecvenÆa sa. N-ar avea nici un sens ca un croitor så ia måsuri cu un elastic sau så måsoarelungimea în centimetri çi låÆimea în inch. E nevoie de o bandå cu lungime constantå çi împårÆire în elemente egale ca så îÆi daiseama dacå e necesar så strâmtezi sau så lårgeçti haina. Måsurarea obÆinutå cu ajutorul testelor nu trebuie så fie elasticå:rezultatul obÆinut de un elev trebuie så fie acelaçi. indiferent de varianta de test în cadrul aceluiaçi tip (cu oricebandå-centimetru, måsura taliei e aceeaçi) çi de profesorul care corecteazå testul (oricine foloseçte centimetrul pentru amåsura talia, trebuie så obÆinå acelaçi rezultat).

Un alt aspect de luat în considerare este çi consecvenÆa cu care testul måsoarå permanent acelaçi aspect: nu ar avea sens såpui centimetrul în jurul çoldurilor pentru a måsura talia. Açadar, fidelitatea se referå la trei aspecte:

■ împrejurårile în care se aplicå un test;■ modalitatea de marcare;■ uniformitatea evaluårii.

11

CalitåÆile unui instrument de evaluare

Validitatea

Ce subiecte så aleg pentru testul de mâine? Oare vor måsura ceea ce doresc eu? Nu vor fi prea grele/ prea uçoare? Cum vorcomenta elevii subiectele? Dar pårinÆii elevilor? Colegii de catedrå vor avea ceva de spus?

Se considerå cå un test prezintå validitate dacå måsoarå ceea ce se intenÆioneazå så se måsoare. Dacå doresc så måsorabilitatea de exprimare oralå, nu voi cere elevilor så scrie ceea ce au de spus, la fel cum, dacå intenÆionez så le måsorabilitåÆile în folosirea corectå a semnelor de punctuaÆie, nu o så port o conversaÆie cu ei.

E important totodatå så avem în vedere douå tipuri de validitate când alcåtuim un test: validitatea de conÆinut çivaliditatea de aspect.

ConÆinutul unui test trebuie hotårât în funcÆie de scopul evaluårii. Validitatea de conÆinut este datå açadar de legåturadintre obiectivul curricular (CE?), reflectat în obiectivul de evaluare (CÂT? CUM?) çi conÆinut, tradus în itemi.

Ce cred elevii despre un test? Ce cred alÆi profesori? Testul li se pare rezonabil, sau prea greu, sau prea simplu? SituaÆiile delucru sunt sau nu realiste? Verificå sau nu, abilitåÆi exersate la claså? Singura cale de a afla råspunsul este întrebând atât elevii câtçi alÆi colegi, fie printr-un chestionar, fie discutând pur çi simplu. Opinia lor determinå validitatea de aspect a testuluirespectiv.

Între fidelitate çi validitate existå o relaÆie complexå – un test poate fi fidel fårå så fie çi valid, dar nu poate fi valid fåråså fie çi fidel. De exemplu: un test cu alegere multiplå pe probleme de vocabular poate fi considerat fidel, pentru cå då mereuaceleaçi rezultate, dar nu va fi valid pentru a måsura capacitatea elevului de a înÆelege un text în care apar acele cuvinte çi nicipentru a måsura abilitatea de a le utiliza corect çi productiv. Pe de altå parte înså, validitatea unui test nu include çi fidelitatea.De exemplu, un test ce-çi propune så måsoare abilitatea de exprimare oralå, printr-o conversaÆie liberå, fårå a aborda unsubiect anume, çi care va fi notat doar prin reacÆia spontanå a profesorului nu va fi çi util, deoarece nu va oferi o bazå comunåde comparare cu alt elev sau cu acelaçi elev, dar evaluat în alte circumstanÆe. O notå la un astfel de test, oricare ar fi ea, nu esterelevantå, pentru cå nu oferå informaÆii suficiente despre abilitåÆile elevului în acest domeniu, iar evaluatorul nu are reperesigure çi constante de evaluare.

Obiectivitatea

Dar dacå måcar unele dintre lucrårile elevilor mei vor fi evaluate çi acaså, de pårinÆii care, culmea ghinionului (!), sunt tot profesori,ca çi mine? Oare va exista o concordanÆå între ceea ce am gândit eu cå ar trebui så fie un råspuns bun çi ceea ce vor gândi ei? Cum såevit reproçurile sau discuÆiile în contradictoriu?

Obiectivitatea nu este neapårat calitatea umanå cea mai råspânditå. Dar dacå în viaÆa de zi cu zi lipsa ei ne afecteazåneplåcut în mod mai mult sau mai puÆin individual, trebuie så fim totuçi de acord cå în çcoalå absenÆa ei poate crea multeneplåceri.

Açadar, ce-i de fåcut ?În primul rând så nu ne amågim, crezând în atingerea obiectivitåÆii absolute. Dar soluÆii existå çi cea mai la îndemânå, deçi

nu neapårat çi cea mai simplå, este standardizarea testelor. Ea funcÆioneazå deja de câÆiva ani buni la nivel central prin examenelenaÆionale, dar se poate aplica çi local, în cadrul catedrei, sau individual, la claså. Pentru aceasta este înså necesarå stabilirea maiîntâi a unor criterii de notare precise (ele existå în prezent doar la clasa a VIII-a çi nu sunt chiar simplu de aplicat !). Abia apoi vorurma realizarea çi aplicarea testelor. Oricum, o discuÆie în cadrul catedrei pentru stabilirea unor criterii de notare, pentru creareaçi – de ce nu ? – prezentarea publicå a unor descriptori de performanÆå ar putea fi un punct de plecare. Nu trebuie så ne tememcå nu çtim så construim în mod absolut çtiinÆific descriptorii de performanÆå. Orice profesor poate spune, într-o formå mai multsau mai puÆin ortodoxå, ce se açteaptå så çtie çi så facå elevii såi la sfârçitul unei perioade de lucru cu ei.

12


Caracterul practic / aplicabilitatea

Cât dureazå testul? Am nevoie de echipament? Foile de test sau alte materiale vor fi multiplicate? La ce preÆ? Çi cine va plåti? Cât vadura notarea?

Aceste întrebåri vizeazå aspectele practice ale aplicårii testului la care este bine så ne gândim dinainte. Aça cum muncaprofesorului nu poate fi eficientå fårå o planificare prealabilå (constând fie çi doar în a verifica dacå funcÆioneazå casetofonulçi dacå banda este potrivitå pentru lecÆie etc.), çi un test trebuie så fie bine organizat dinainte. Caracterul practic este deci deordin administrativ. Un test sigur çi valid din punct de vedere al conÆinutului nu ne va fi de mare folos dacå e costisitor (multefoi de multiplicat), dacå implicå o procedurå complicatå de administrare çi va consuma prea mult timp la corectare. Pe lângåcelelalte calitåÆi, un test trebuie så fie economic din punct de vedere al timpului (pregåtire, administrare çi marcare) çi dinpunct de vedere al costului (materiale, timp ascuns consumat). Deçi toate acestea Æin de evidenÆå, în timpul pregåtirii unuitest, între atâtea detalii care trebuie avute în vedere, se poate întâmpla så neglijåm tocmai aspectele practice. Iar aceastapoate influenÆa negativ celelalte aspecte ale evaluårii.

PuÆinå recapitulare çi un …portret!Açadar, în cea mai bunå dintre lumile posibile, un test ar trebui så fie rapid, precis çi ieftin. Perfect valabil în teorie, dar din

påcate greu de realizat în practicå. Pentru cå, din påcate, cele trei calitåÆi nu fac caså bunå alåturi. Un test care så consumepuÆin timp are çi puÆine çanse så fie çi precis. Iar precizia implicå resurse la care nu totdeauna avem acces. Nimeni nu-iperfect! Dar cine poate så ne împiedice så ne-o dorim?

13

CalitåÆile unui instrument de evaluare

IV. Tipologia itemilor


cheie ⇒ soluÆie/ råspuns corectdistractori ⇒ soluÆii/ råspunsuri greçiteformat ⇒ maniera în care se organizeazå materialul într-un testitem ⇒ sarcina de lucru + formatul acesteia + råspunsul açteptatopÆiuni ⇒ variante din care elevul trebuie så aleagå soluÆia/ råspunsul corectpremiså ⇒ enunÆul cerinÆeiverb de comandå ⇒ care indicå acÆiunea ce va fi întreprinså de elev

În general, itemii sunt consideraÆi a fi elementele din care se compune un instrument de evaluare: enunÆuri, întrebårisimple sau structurate, exerciÆii de orice tip, probleme etc.

În realitate, un item este mai mult decât atât, deoarece conÆine nu doar sarcina de lucru, ci çi formatul acesteia împreunåcu råspunsul açteptat.

Existå mai multe criterii de clasificare a itemilor, dar în paginile ce urmeazå vom utiliza doar unul, pe care îl consideråmcel mai important, obiectivitatea.

ITEMI OBIECTIVI ITEMI SEMIOBIECTIVI ITEMI SUBIECTIVI(cu råspuns deschis)

Tipuride

itemi

Itemi cu alegere dualå Itemi cu råspuns scurt Eseu structurat

Itemi cu alegere multiplå Itemi de completare Eseu liber (nestructurat)

Itemi de asociere/ tip pereche Întrebåri structurate Rezolvare de probleme

Pentru început...Tabelul de mai jos conÆine zece caracteristici ale tipurilor de itemi despre care vom discuta în continuare, clasificaÆi în

funcÆie de gradul de obiectivitate. EvaluaÆi aceste caracteristici, oferind fiecåreia între una çi trei steluÆe (*), care corespundcalificativelor foarte bine, bine çi satisfåcåtor. În cazuri-limitå (nesatisfåcåtor), puteÆi så nu oferiÆi nici o steluÆå.

CARACTERISTICI Ale-geredualå

Ale-geremul-tiplå

Aso-ciere

Rås-punsscurt

Com-pletare

Întrebåristruc-turate

Eseustruc-turat

Eseuliber

Rezol-vare de

pro-bleme

Permit evaluareaunui numår marede conÆinuturi

Au o fidelitateridicatå

Sunt uçor de aplicat/administrat

Presupun costurimateriale mari

Pot fi realizaÆiîntr-un timp scurt

Permit elaborarearapidå a råspunsului

14


CARACTERISTICI Ale-geredualå

Ale-geremul-tiplå

Aso-ciere

Rås-punsscurt

Com-pletare

Întrebåristruc-turate

Eseustruc-turat

Eseuliber

Rezol-vare de

pro-bleme

Sunt adecvaÆipentru evaluareaexprimårii scrise

Presupunoriginalitate înelaborarearåspunsului

Pot fi rezolvaÆi prin„ghicirea“råspunsului

Necesitå un timpscurt pentru notare

AÆi plasat steluÆele? Excelent! Este un început! Parcurgând paginile ce urmeazå, veÆi putea gåsi argumente care så våconfirme aprecierile. Sau poate nu?!

În cele ce urmeazå vor fi prezentaÆi itemi diferiÆi cu caracteristicile specifice, cu avantajele çi limitele folosirii lor. ReflectaÆiasupra practicii dumneavoastrå curentå çi adåugaÆi, în spaÆiile punctate, alte avantaje sau limite pe care le-aÆi descoperit.AnalizaÆi exemplele date cu deosebitå atenÆie. « AplicaÆiile » sunt un bun prilej de a compara ceea ce aÆi întâlnit deja în diferiteteste mai mult sau mai puÆin « oficiale » cu practica dvs. curentå; încercaÆi så vå amintiÆi ce întrebåri v-au pus elevii în timpultestului, unde pot apare neclaritåÆi. Ceea ce pare foarte clar çi evident pentru profesor nu este întotdeauna la fel de clar pentruelev. Obiectivul de evaluare are în vedere rezolvarea sarcinii de lucru, nu perspicacitatea înÆelegerii ei.

Itemi obiectivi

❖ Itemi cu alegere dualåAcest item presupune alegerea råspunsului corect din douå variante posibile, de tipul adevårat – fals, corect – incorect,

da – nu, fapt – opinie, cauzå – efect etc.

Exemple1. Citeçte urmåtoarele enunÆuri. Încercuieçte litera A, dacå le consideri adevårate, çi litera F, dacå le consideri false.

A – F Cuvintele subliniate sunt adjective: Cu galben çi cu roçu îçi coase codrul ia.A – F Compuçii ionici, în condiÆii normale, sunt solizi.

2. Citeçte urmåtoarele enunÆuri. Încercuieçte litera F, dacå afirmaÆiile conÆin fapte, çi litera O, dacå afirmaÆiile conÆin opinii.F – O Conceptul operaÆional narator omniscient, poate fi ilustrat cel mai bine cu ajutorul romanului Enigma Otiliei

de G. Cålinescu.F – O Daco-geÆii formau, în epoca fierului, ramura nordicå a tracilor çi populau ambele maluri ale Dunårii.

3. Fiecare dintre cele douå enunÆuri de mai jos sunt adevårate. Dacå între ele existå o legåturå cauzalå, încercuieçte Da,iar dacå nu existå o legåturå cauzalå, încercuieçte Nu.Da – Nu Regulamentele Organice prevedeau modernizarea instituÆionalå în Principate. În deceniul al patrulea al sec.al XIX-lea, s-a reînfiinÆat armata påmânteanå çi a fost reorganizat învåÆåmântul.

Avantaje■ obiectivitate çi fidelitate mare;■ eficienÆå (pot så acopere un numår mare de obiective de evaluare çi de conÆinuturi într-un timp relativ scurt de testare);■ uçurinÆå în notare;■ ……………………………………………………………………………;1

■ …………………………………………………………………………….

15

Tipologia itemilor

1 CompletaÆi spaÆiile punctate cu alte avantaje sau limite pe care le-aÆi „descoperit“ experimentând pe cont propriu.Aceeaçi sarcinå de lucru v-o recomandåm çi pe mai departe.

Limite■ nu pot evalua creativitatea çi nici capacitatea de sintezå;■ pot fi rezolvaÆi relativ uçor prin „ghicirea“ råspunsului (çansa este de 50%); acest dezavantaj poate fi totuçi contracarat

prin elaborarea unui numår mai mare de itemi (AtenÆie înså la timpul alocat!);■ utilizarea frecventå poate produce un efect negativ asupra învåÆårii;■ ……………………………………………………………………………;■ …………………………………………………………………………….

O soluÆie pentru a evita simpla „ghicire“ a råspunsului poate fi çi introducerea în componenÆa itemului a unei sarcini delucru suplimentare, aceea de a corecta prin rescriere enunÆul fals/ incorect. Ea este înså dificil de utilizat în cazul itemilor carepresupun alegeri de tipul fapt – opinie sau cauzå – efect. În plus, scade gradul de obiectivitate în notare.

❖ ExempleCiteçte urmåtoarele enunÆuri.çi încercuieçte litera A, dacå le consideri adevårate. Dacå le consideri false, încercuieçte litera F çiscrie în spaÆiul rezervat afirmaÆia corectå.A – F Cuvântul subliniat este conjuncÆie: Vrea så ne însoÆeascå çi el câÆiva paçi.........................................................................................................................................................................A – F Numele sunt corect ordonate alfabetic: Balaç I. Bogdan, Ban L. Laura, Bånulescu C. Costin, Bånicå D. Ion, Biricå C.Alexandru, Bârå C.Anca ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................A – F Compuçii ionici sunt volatili.........................................................................................................................................................................

❖ UtilizareSe pot utiliza mai ales în måsurarea unor rezultate ale învåÆårii situate la niveluri cognitive inferioare (capacitåÆi debazå, cunoçtinÆe, priceperi):

■ compararea unor noÆiuni;■ stabilirea unor relaÆii de tip cauzå – efect;■ explicaÆii ale unor noÆiuni.

Câteva recomandåri privind realizarea itemilor cu alegere dualå:■ este bine ca sarcina de lucru så fie exprimatå concis;■ este de dorit så evitataÆi întrebuinÆarea negaÆiei în formularea cerinÆei;■ instrucÆiunile privind modalitatea de selectare a råspunsului (de exemplu: încercuieçte, bifeazå etc.) trebuie så fie clare.

❖ AplicaÆiiCorecteazå, acolo unde consideri cå este necesar, formularea itemilor de mai jos:

1. Citeçte urmåtoarele enunÆuri. Încercuieçte litera F, dacå afirmaÆiile conÆin fapte, çi litera O, dacå afirmaÆiile conÆin opinii.F – O În fraza „Când îl zåri, se fåcu alb la faÆå, le întoarse spatele çi porni în sus pe alee?, existå patru predicate verbale.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

F – O Cauza principalå a formårii valurilor o constituie: cutremurele, eruptiile vulcanice çi vânturile.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Citeçte urmåtorul enunÆ. Încercuieçte litera A, dacå îl consideri adevårat, çi litera F, dacå îl consideri fals.A – F AND-ul reprezintå materialul genetic al majoritåÆii organismelor vii, deoarece este alcåtuit din douå lanÆuripolinucleotide.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

❖ Itemi cu alegere multiplåAcest item este format dintr-un enunÆ (premiså) urmat de un numår de opÆiuni din care elevul trebuie så aleagå soluÆia

corectå numitå cheie. SoluÆiile greçite se numesc distractori.

Exemple1. Indicå, prin încercuire, enunÆul corect:

a. Maiorul, în timpul çederii sale în oraç, nu s-a aflat ce discuÆii a avut cu subordonaÆii såi.b. Probabil cå oricui participå la un eveniment de o asemenea amploare, îi trebuie çi puÆin curaj.c. Sportivii, îndatå ce au ajuns pe stadion, le-a plåcut entuziasmul publicului.d. Va fi avut çi intenÆii bune, iar, din faptul cå nu le-ai aflat, aceasta nu înseamnå cå n-au existat.

16


2. Analizeazå conÆinutul celor douå enunÆuri de mai jos çi indicå, prin încercuire, dacå:a. ambele sunt adevårate çi existå legåturå cauzalå între ele;b. ambele sunt adevårate, dar nu existå legåturå cauzalå între ele;c. primul este adevårat, iar al doilea este fals;d. primul este fals, iar al doilea este adevårat.

Supuçii lui Gelu erau români çi slavi. Aceastå realitate etno-lingvisticå este menÆionatå de „Anonymus“.

3. Încercuieçte litera corespunzåtoare cronologiei corecte:A. Iancu de Hunedoara îl învinge pe Mahomed II la Belgrad;B. Mahomed II întreprinde o expediÆie militarå împotriva lui Vlad æepeç;C. Çtefan cel Mare este înscåunat domn al Moldovei.a. A.B.C.b. B.C.A.c. A.C.B.d. C.A.B.

4. Indicå, prin încercuire, litera care corespunde formulei corecte de calcul al ariei semicercului aflat în figura din dreapta:a. 0,5 x x 4b. 0,5 x x 8c. x 4 x 4d. 0,5 x x 4 x 4

Avantaje■ obiectivitate çi fidelitate mare;■ eficienÆå (pot så acopere un numår mare de obiective de evaluare çi de conÆinuturi într-un timp relativ scurt de testare);■ uçurinÆå în notare;■ posibilitate reduså de „ghicire“ a råspunsului;■ ……………………………………………………………………………;■ …………………………………………………………………………….

Limite■ nu pot evalua creativitatea çi capacitatea de sintezå;■ utilizarea frecventå poate produce un efect negativ asupra învåÆårii, cu focalizare pe memorarea unui raspuns;■ nu evidenÆiazå modul de gândire al elevului;■ ……………………………………………………………………………;■ …………………………………………………………………………….

Utilizare■ Se pot utiliza mai ales pentru måsurarea unor rezultate ale învåÆårii situate la niveluri cognitive inferioare: capacitåÆi de

bazå, cunoçtinÆe, priceperi.

Câteva recomandåri privind realizarea itemilor cu alegere multiplå:■ evitaÆi folosirea negaÆiei;■ conÆinutul premisei trebuie så ofere cât mai mult din informaÆia care se repetå în variante, pentru a se evita lungimea

excesivå a enunÆului;■ este bine så ordonaÆi variantele în funcÆie de un criteriu unic (de exemplu: alfabetic, numeric etc.), pentru a se evita

încercarea „ghicirii“ cheii;■ este bine ca numårul de opÆiuni (variante) så fie de trei sau patru, dar nu mai mult de cinci;■ distractorii trebuie så fie plauzibili çi aleçi avându-se în vedere, pe cât posibil, greçelile tipice ale elevilor;■ Atât premisa cât çi opÆiunile trebuie så se încadreze în obiectivul de evaluare, så nu facå referire la cunoçtinÆe/

deprinderi din alte domenii sau experienÆå de viaÆå exterioarå.

❖ AplicaÆiiCorectaÆi acolo unde consideraÆi cå este necesar, formularea itemilor de mai jos ; identificaÆi tipul de eroare

faÆå de recomandårile de mai sus:

1. Så se determine natura binomului A.a. numår iraÆional b. numår raÆional neîntreg 2100

c. numår natural d. numår raÆional neîntreg 2100

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

17

Tipologia itemilor

2. „Douå lumi m-au minunat: cerul înstelat çi legea moralå din om.“a. aparÆine lui Kant b. aparÆine lui Lockec. aparÆine lui Cicero d. aparÆine lui Zenon......................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Apofatismul este cunoaçterea lui Dumnezeu:a. Supranaturalå b. AfirmaÆiec. NegaÆie d. Pe cale naturalå......................................................................................................................................................................................................................................................................................

❖ Itemi de asociere/ tip perecheAcest item presupune stabilirea unor corespondenÆe/ asocieri între elemente distribuite pe douå coloane: pe una,premisele, iar pe cealaltå, soluÆiile.

Exemple1. Coloana B cuprinde exemple de maladii ereditare, iar coloana A caracterizarea acestora. Scrie, în coloana C, asocierea

dintre fiecare cifrå a coloanei A çi litera corespunzatoare din coloana B.

A C B

1. microcefalie, tipar caracteristic;

2. absenta unor factori necesari coagularii sângelui;

3. absenta pigmentilor melanici din piele, par, iris;

4. talie înalta, înapoiere mintala, atrofie testiculara.

a) albinismul

b) „cri du chat“

c) hemofilia

d) sindromul Down

e) sindromul Klinefelter

2. Scrie în spaÆiul punctat din dreptul fiecårei cifre din prima coloanå litera care corespunde valorii morfologice acuvântului/ cuvintelor subliniat(e):1. o boare: ..... A. adjectiv pronume reflexiv2. i-au råspuns: ..... B. adverb simplu3. s-au zburlit: ..... C. articol nehotårât4. cicå: ..... D. conjuncÆie compuså5. vocea lui: ..... E. locuÆiune adverbialå6. ca så: ..... F. numeral cardinal7. chestie: ..... G. pronume personal8. vin la faÆa locului: ..... H. pronume reflexiv9. foarte slab: ..... I. substantiv10. în zadar: ..... J. verb auxiliar

K. verb copulativ

L. verb predicativO variantå combinatå, cu un grad sporit de dificultate, a aceluiaçi tip de item este cea propuså mai jos.Dificultatea constå în faptul cå elevul este pus în situaÆia de a executa, în fond, douå operaÆii distincte: så asocieze niçtetermeni/ noÆiuni çi så ofere un råspuns scurt, adecvat unei cerinÆe pe care trebuie înså mai întâi så o identifice.

Scrie în spaÆiul liber din dreptul fiecårei cifre din prima coloanå litera potrivitå tipului corespunzåtor de personaj din romanulEnigma Otiliei de G. Cålinescu; completeazå spaÆiul punctat cu tipul corespunzåtor potrivit:

1. Aglaia ... A. ambiÆiosul

2. Aurica … B. avarul

3. Costache ... C. fata båtrânå

4. Felix ... D. ingenua

5. Otilia .... E. nebunul

6. Pascalopol ... F. parvenitul

7. Simion ... G. prostul

8. Stånicå ... H. rafinatul

9. Titi ... I. .........….

18


Avantaje■ obiectivitate çi fidelitate mare;■ eficienÆå (pot så acopere un numår mare de obiective de evaluare çi de conÆinuturi într-un timp relativ scurt de testare);■ uçurinå în notare;■ …………………………………………………………………………………;■ ………………………………………………………………………………….

Limite■ nu se pot måsura rezultate ale învåÆårii situate la niveluri cognitive superioare precum analiza çi sinteza;■ utilizarea frecventå poate produce un efect negativ asupra învåÆårii;■ ………………………………………………………………………………….;■ ………………………………………………………………………………….

UtilizareSe pot utiliza îndeosebi pentru a evalua gradul de cunoaçtere al relaÆiilor dintre diversele tipuri de informaÆii factuale.

Câteva recomandåri privind realizarea itemilor de asociere/ tip pereche:■ pentru a se evita ghicirea soluÆiilor prin eliminare, numårul acestora trebuie så fie mai mare decât al premiselor. În

general, diferenÆa este bine så nu depåçeascå totuçi douå – trei unitåÆi.■ atât premisele cât çi soluÆiile trebuie ordonate dupå un criteriu unitar: alfabetic, numeric, în funcÆie de succesiunea

textului din care au fost extrase exemplele etc.

❖ AplicaÆiiCorectaÆi, acolo unde consideraÆi cå este necesar, formularea itemilor de mai jos:

1. Coloana B cuprinde exemple de maladii ereditare umane, iar coloana A caracterizarea acestora. Scrie, în coloana C,asocierea dintre fiecare cifrå a coloanei A çi litera corespunzatoare din coloana B.

A C B

1. are întreruperi la nivelul strangulatiilor (nodurilor) Ranvier;

2. este componenta celulara unica, situata central în citoplasma;

3. este organit citoplasmatic specific neuronului;

4. este prelungire citoplasmatica unica, lunga.

a) corpuscul Nissl

b) neuroplasma

c) nucleu

d) teaca de mielina

2. Scrie în spaÆiul liber din dreptul fiecårei cifre litera care corespunde valorii morfologice sau funcÆiei sintactice acuvântului/ cuvintelor subliniat/ e:1. Când în sus... A. verb auxiliar2. ...trecând pe acolo... B. predicat verbal3. Ah, ce mare dobitoc! C. verb predicativ4. ...crezut-ai cå sunt mort? D. subiect5. ...cå e rost... E. adverb6. ...îi sare bivolului în spinare. F. atribut adjectival7. ...crezut-ai cå sunt mort? G. complement indirect8. Se plimba o coÆofanå. H. conjuncÆie subordonatoare9. Pe spinarea unui bivol mare, negru… I. predicat nominal10. Nu mi-ar fi ruçine mie... J. interjecÆie................................................................………………………………………………………………………………………................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

19

Tipologia itemilor

Itemi semiobiectivi

❖ Itemi cu råspuns scurtAcest tip de item presupune un råspuns care constå într-un cuvânt sau un numår redus de cuvinte, maximum o pro-poziÆie. Elevul are libertatea de a formula råspunsul, dar numai între anumite limite çi urmând pas cu pas niçteinstrucÆiuni.

Exemple1. Fill in the blanks with an idiomatic expression which contains the verb to feel. ..........................................................2. Scrie în spaÆiul punctat o locuÆiune/ expresie care så aibå în componenÆå verbul a såri ................................................3. Înlocuieçte cu un sinonim potrivit cuvântul subliniat din propoziÆia: Båtrânul cu barbå lungå çi albå se plimba încet çi

maiestos pe stradå. .............................................................................................................................................4. Înscrie în spaÆiul punctat rezultatele efectuårii urmåtoarelor operaÆii aritmetice:

37,9+; 67,6–; 22,1x96,1 58,7 13……. …….. …….

Avantaje■ validitate çi aplicabilitate mare;■ evaluezå atât capacitåÆi cognitive inferioare, precum cunoaçterea çi înÆelegerea, cât çi medii, precum aplicarea;■ pot acoperi o arie mai amplå de conÆinuturi cu ajutorul unui numår relativ redus de itemi;■ ……………………………………………………………………..;■ ……………………………………………………………………..

Limite■ elaborarea råspunsului nu solicitå dezvoltarea unor capacitåÆi cognitive complexe precum analiza, sinteza çi rezolvarea

de probleme ;■ ……………………………………………………………………..;■ ……………………………………………………………………..

UtilizareSunt utili pentru a evalua cunoaçterea terminologiei unui anumit domeniu, uçurinÆa de a rezolva probleme aritmetice

simple, cunoçtinÆe de naturå lexicalå, interpretarea unor date etc.

Câteva recomandåri privind realizarea itemilor cu råspuns scurt:■ spaÆiul liber alocat trebuie så fie suficient pentru scrierea råspunsului;■ în cazul în care este necesarå scrierea mai multor cuvinte, spaÆiile libere trebuie så fie egale, pentru a nu se sugera

råspunsul açteptat;■ råspunsurile solicitate trebuie så fie relevante pentru evaluarea unei anumite abilitåÆi;■ o formulare ambiguå poate face ca elevul så ofere un råspuns logic, dar care så nu fie cel açteptat de profesor.

❖ AplicaÆiiCorectaÆi, acolo unde consideraÆii cå este necesar, formularea itemilor de mai jos:

1. Cum poÆi caracteriza comportamentul lui Nae CaÆavencu, personaj din comedia O scrisoare pierdutå de I.L.Caragiale?................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Scrie, în spaÆiul punctat, o propoziÆie care så conÆinå un sinonim al cuvântului subliniat: Am zåbovit doar câteva minutela Oficiul Poçtal.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Un eveniment important pe plan internaÆional în anul 1945 a fost ..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. Culoarea albå a vulpilor polare se datoreazå .........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

20


❖ Itemi de completareSunt de fapt o variantå mai „pretenÆioaså“ a itemilor cu råspuns scurt. Ei solicitå producerea unui råspuns al cårui rol este

så întregeascå un enunÆ lacunar/ incomplet.

Exemple1. Fraza Spune-mi iute, cå mi-e degrabå, îmi vine stenahorie! (I.L.Caragiale – O noapte furtunoaså) ar conÆine numai

propoziÆii principale coordonate prin juxtapunere, dacå ar fi eliminat cuvântul ........................................................2. Semnul grafic [...] indicå, într-un text ...................................................................................................................3. Carbonatul de sodiu, Na2Co3, este un compus alcåtuit din ioni …………….. çi ioni …….………….

Avantaje■ validitate çi aplicabilitate mare;■ evaluezå atât capacitåÆi cognitive inferioare, precum cunoaçterea çi înÆelegerea, cât çi medii, precum aplicarea;■ pot acoperi o arie mai amplå de conÆinuturi cu ajutorul unui numår relativ redus de itemi;■ ……………………………………………………………………..;■ ……………………………………………………………………..

Limite■ elaborarea råspunsului nu solicitå dezvoltarea unor capacitåÆi cognitive complexe precum analiza, sinteza çi rezolvarea

de probleme;■ ……………………………………………………………………..;■ ……………………………………………………………………..

UtilizareSunt utili pentru a evalua cunoaçterea terminologiei unui anumit domeniu, uçurinÆa de a rezolva probleme aritmetice

simple, cunoçtinÆe de naturå lexicalå, interpretarea unor date etc.Câteva recomandåri privind realizarea itemilor de completare:■ spaÆiile libere alocate trebuie fie suficient de lungi, dar så aibå aceleaçi dimensiuni, pentru a nu sugera råspunsul

açteptat;■ formulårile prea ample ale cerinÆelor sunt de evitat;■ este important så ne asiguråm cå existå o singurå soluÆie corectå.


1. Ursul pâcâlit de vulpe este un text care aparÆine genului ...2. Acest text aparÆine speciei ....3. În text sunt folosite urmåtoarele moduri de expunere: ...4. Replica vulpii, adresatå ursului, Påi cum så nu-Æi dau? exprimå: ...5. Motiveazå folosirea frecventå a adverbul påi (cu varianta d-apoi) în dialogurile din text…6. În fraza Pe când vulpea aduna peçtele, ursul dådu de dânsa, trecerea verbelor de la imperfect, la perfect simplu exprimå ...

1. ........................................................................................................................................................................2. ........................................................................................................................................................................3. ........................................................................................................................................................................4. ........................................................................................................................................................................5. ........................................................................................................................................................................6. ........................................................................................................................................................................

❖ Întrebåri structurateAcest tip de cerinÆå face trecerea de la itemii obiectivi la cei subiectivi. Este vorba de un numår de aplicaÆii având ca punct

de plecare acelaçi material-suport (un text, o hartå, o ilustraÆie etc.). Întrebårile structurate pot fi neprogresive (independente)sau progresive (depind de råspunsurile anterioare).

Exemple1. Aci drumul apucå pe o vale mai strâmtå, Æiindu-se mereu de Æårmurii unui râuleÆ zgomotos, acum printre Æarini çi fâneÆe, mai

departe printre livezi çi rariçti, çi iar mai departe prin påduri dese ori pe sub stânci ce atârnå greu de coasta pieziçå, presåratå pe ici, pecolo cu câte un fir de mesteacån. Se albea de ziuå çi påsårile începuserå a zbura din creangå în creangå; din când în când se auzeacâte-o gaiÆå ori câte un sturz, turturica guråia, ciocånitoarea båtea-n scoarÆa copacului, cocoçul-sålbatec cânta de zori, iarprivighetoarea, care-l însoÆise pe Iorgovan în tot drumui lui, speriatå parcå de lumina ce începuse a se revårsa peste culmile dealurilorîn vale, îçi urma cântecul cu îndoitå patimå.

(Ioan Slavici – Pådureanca)1. Transcrie o expresie care indicå momentul zilei descris de narator.2. Indicå douå dintre locurile pe care le stråbate drumul parcurs de Iorgovan.

21

Tipologia itemilor

3. Rescrie, din text, o structurå/ un grup de cuvinte care conÆine un epitet.4. Explicå motivul pentru care privighetoarea îçi urma cântecul cu îndoitå patimå.5. MenÆioneazå douå tråsåturi care så justifice faptul cå textul este o descriere.

2. Lisez ce texte, puis répondez aux questions.,,Une baleine à bec de Longman, un spécimen extrêmement rare de cétacé, s'est échouée sur une plage d'Afrique du Sud“, a

révélé un scientifique local. „L'animal, un mâle, a été découvert jeudi. C'est un animal très rare au sujet duquel nous ne savons que peude choses“, a déclaré à Reuters, par téléphone, Vic Cockcroft du Centre d'étude des dauphins.

La baleine trouvée en Afrique du Sud est le troisième spécimen entier de baleine à bec connu des scientifiques. Elle mesure cinqmètres de long.

Le „mesoplodon pacificus“, de son nom latin, dont la bouche est en forme de bec, est supposé vivre loin des rivages, dans lesgrandes profondeurs. Par deux fois seulement, des habitants ont déclaré en avoir vu vivantes dans la nature. La preuve physique deleur existence se limite à trois crânes découverts en Somalie, au Kenya et en Tasmanie, et deux carcasses échouées sur les plagessud-africaines, au début des années ‘80 et en 1992.“

(Johannesburg – Reuters, Un spécimen rare de baleine à bec échoué en Afrique du Sud)1. Quel événement présente-t-on dans cet article?2. Qu’est-ce qu’un „mesoplodon pacificus“ ?3. On en a vu souvent dans la nature?4. Que sait-on à son sujet?5. Quelles preuves y avait-il de son existence?

Avantaje■ pot fi utilizate în cadrul oricårei discipline;■ permit utilizarea unor materiale-suport stimulative;■ oferå posibilitatea testårii unei game largi de abilitåÆi;■ se pot realiza cerinÆe variate ca grad de dificultate (în acest caz ar fi indicatå ordonarea de la simplu la complex);■ …………………………………………………………………….;■ …………………………………………………………………….

Limite■ este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerinÆelor;■ schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie så aibå în vedere o varietate de modalitåÆi de

exprimare a soluÆiilor;■ ……………………………………………………………………….■ ……………………………………………………………………….

UtilizareSunt utili pentru a evalua rezultate ale învåÆårii în forme precum prezentarea, descrierea, explicarea unor concepte,

metode, relaÆii, argumente etc.

Câteva recomandåri privind realizarea întrebårilor structurate■ materialul-suport trebuie så fie adecvat nivelului de înÆelegere al elevului çi så nu aibå o dimensiune exageratå;■ în cazul utilizårii hårÆilor, ilustraÆiilor, schemelor, trebuie avutå în vedere çi calitatea tehnicå a reproducerilor;■ instrucÆiunile privind modalitåÆile de formulare a råspunsurilor trebuie så fie clare;■ schema de notare este bine så fie elaboratå în paralel cu formularea cerinÆei.


1. Motiveazå întrebuinÆarea virgulelor din urmåtorul enunÆ çi eliminå-le pe cele incorect întrebuinÆate.Cînd intrarå în caså, çi trebui så-i arate cårÆile, Matei se însufleÆi din nou, dar nu pentru multå vreme.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Respectarea regulamentului celor douå Æåri, propåçirea çi reînsufleÆirea lor, precum çi liniçtea çi bunåstarea locuitorilor depindnumai çi numai de menÆinerea voievozilor. De aceea, så nu se permitå mazilirea din domnie fårå motiv, de vreme ce se vadovedi, cå un voievod este drept çi modest, iar dregåtorii Înaltei ÎmpåråÆii så respecte çederea lui vreme îndelungatå. (hatiçerifemis de sultan la sfârsitul secolului al XVIII-lea)

Råspunde urmåtoarelor cerinÆe:1. Precizeazå, pe baza textului, obligaÆia dregåtorilor PorÆii faÆå de voievod.2. MentionaÆi, pe baza textului, o consecinÆå a menÆinerii voievodului în domnie.3. NumiÆi trei state implicate în conflicte care au modificat integritatea teritorialå a Principatelor Române în secolul al

XVIII-lea çi la începutul secolului al XIX-lea.

22


4. Prezintå o altå caracteristicå a regimului fanariot, în afara celor menÆionate în text.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Itemi subiectivi

❖ Eseu structuratEste o compunere care trateazå o anume temå, indicatå în cerinÆå. Tema, la rândul ei, presupune un numår variabil de

cerinÆe, ce vor fi dezvoltate în cuprinsul eseului. Ordinea integrårii cerinÆelor nu este obligatorie, eseul structurat vizând atâtcunoçtinÆele punctuale ale elevului, cât çi creativitatea çi originalitatea.

ExempleArgumenteazå cå IntroducÆie la Dacia literarå este un manifest literar al romantismului românesc.Vei avea în vedere:■ prezentarea succintå a conceptului romantism;■ descrierea contextului istoric în care a apårut revista Dacia literarå;■ identificarea a patru idei mai importante ale textului;■ numirea a patru scriitori români ale cåror opere au fost influenÆate de acest manifest;■ stabilirea unei relaÆii între ideile identificate în IntroducÆie çi creaÆia literarå a unuia dintre scriitorii timpului.

Notå! Se recomandå ca eseul så se încadreze în douå – trei pagini. Ordinea integrårii reperelor în cuprinsul lucrårii este laalegere. Pentru conÆinutul eseului, vei primi 20 de puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinÆå/ reper); pentru redactareaeseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris – 4 puncte; utilizarea limbii literare – 4 puncte; abilitåÆi de analizå çi deargumentare – 4 puncte; ortografia – 3 puncte; punctuaÆia – 3 puncte; açezarea în paginå, lizibilitatea – 2 puncte). În vedereaacordårii punctajului pentru redactare, eseul trebuie så aibå minimum douå pagini.

Avantaje■ proiectarea necesitå un timp relativ redus;■ nu necesitå materiale auxiliare;■ …………………………………………………;■ …………………………………………………

Limite■ acoperå o arie micå de conÆinuturi, deçi timpul necesar pentru elaborarea råspunsului este în general mare;■ schema de notare este greu de realizat;■ ……………………………………………..;■ ………………………………………………

UtilizarePermite evaluarea unor rezultate ale învåÆårii situate la niveluri cognitive superioare precum analiza çi sinteza.

Câteva recomandåri privind realizarea eseului structurat:■ formularea sarcinii de lucru trebuie så conÆinå toate instrucÆiunile necesare rezolvårii (numår de rânduri/ pagini,

ordinea integrårii cerinÆelor, alocarea punctajului etc.);■ schema de notare trebuie realizatå în relaÆie strictå cu instrucÆiunile privind rezolvarea.

❖ AplicaÆiiCorectaÆi, acolo unde consideraÆi cå este necesar, formularea itemilor de mai jos:1. Alcåtuieçte un eseu cu tema „Pancreasul — glandå mixtå“, dupå urmatorul plan:

- localizarea pancreasului;- prezentarea caracteristicilor unei glande mixte çi evidenÆierea acestora la pancreas (structurå, secreÆii);- prezentarea rolului pancreasului în digestie;- caracterizarea diabetului zaharat, precizând cauza bolii.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

23

Tipologia itemilor

2. Prezintå, sub forma unui eseu structurat de aproximativ douå pagini, situaÆia Transilvaniei în secolele al XIII-lea – alXVI-lea.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Scrie un eseu structurat, de circa o paginå (25 – 30 de rânduri), despre maree.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

❖ Eseu liberEste o compunere în care se indicå doar tema ce va fi tratatå, elevul fiind cel ce decide asupra parcursului, açadar asupra

aspectelor pe care este necesar så insiste, precum çi asupra ordinii în care acestea vor fi integrate în cuprinsul textului.

Exemple1. Redacteazå, în aproximativ o jumatate de paginå (15 – 20 de rânduri), un text cu caracter istoric, în care så integrezi

urmåtoarele personalitåÆi, date çi termeni privind istoria românilor: Mihail Kogalniceanu, congres, 1878, Parlament,suzeranitate.

Notå! Se puncteazå utilizarea limbajului istoric adecvat, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istoriceçi încadrarea textului în limita de spaÆiu precizatå.

2. Citeçte cu atenÆie textul urmåtor:Pe cât se poate omeneçte prevedea, literatura poeticå românå va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, çi forma limbei

naÆionale, care çi-a gåsit în poetul Eminescu cea mai frumoaså înfåptuire pånå aståzi, va fi punctul de plecare pentru toatå dezvoltareaviitoare a vestmântului cugetårii româneçti.

(Titu Maiorescu – Eminescu çi poeziile sale)Exprimå-Æi punctul de vedere, într-un eseu de douå – trei pagini çi apelând la exemple din opera poetului, asupra justeÆii

afirmaÆiei lui Titu Maiorescu în legåturå cu posteritatea creaÆiei eminesciene.

3. „Every cloud has a silver lining“ – think of an experience in your life, or invent one, that might illustrate the aboveadage (approx.400 words).

4. „La disparition de nombreuses espèces de la faune et de la flore pose la question de la survie de l'espèce humaine.“Partagez-vous cette opinion ? Donnez un point de vue motivé, illustré d’exemples précis. (15 à 20 lignes)

Avantaje■ proiectarea necesitå un timp redus;■ nu necesitå materiale auxiliare;■ …………………………………………………;■ …………………………………………………

Limite■ acoperå o arie micå de conÆinuturi, deçi timpul necesar pentru elaborarea råspunsului este în general mare;■ schema de notare este greu de realizat;■ necesitå mult timp pentru evaluare;■ fidelitatea este scåzutå;■ ……………………………………………..;■ ………………………………………………

UtilizareÎncurajeazå mai ales activitåÆile creatoare çi critice precum discutarea cauzelor çi a efectelor, analiza situaÆiilor complexe,

argumentarea unor opinii etc.

Câteva recomandåri privind realizarea eseului liber:■ alegerea temei trebuie realizatå în funcÆie de obiectivul/ obiectivele de evaluare çi în paralel cu schema de notare;■ schema de notare trebuie så clarifice exect ce abilitåÆi vor fi recompensate çi în ce proporÆie;■ scopul schemei de notare este de a minimaliza subiectivitatea çi a maximaliza fidelitatea çi aplicabilitatea.

24


❖ AplicaÆiiCorectaÆi, acolo unde consideraÆii cå este necesar, formularea itemilor de mai jos:

1. Alcåtuieçte o compunere despre opera unui prozator din perioada interbelicå, studiat la claså, çi evidenÆiazåcontribuÆia acestuia la dezvoltarea literaturii române.................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Write an essay about pets. (250 words)................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

❖ Rezolvare de problemeDefinirea acestui tip de item nu are în vedere sensul propriu al cuvântului problemå (chestiune, exerciÆiu, subiect, temå), ci

se referå la situaÆie-problemå, sarcinå de lucru în care elevul se confruntå, în general, cu un caz pentru care nu existå o soluÆieînvåÆatå anterior, o unicå soluÆie. Scopul este de a pune elevul în situaÆia de a folosi cunoçtinÆele çi deprinderile însuçite laobiectul respectiv, dar nu numai, pentru a formula o posibilå soluÆie a problemei.

Exemple1. Alege un personaj literar – Alexandru Låpuçneanu sau Coana ChiriÆa. Având în vedere tråsåturile caracteristice,

valorile etc, transpuneÆi-l într-un context cultural diferit (så zicem secolul XX, interbelic). Demonstreazå dacå çi cums-ar schimba personajul în noul context. (În evaluare se va urmåri cunoaçterea principalelor componente de structurå,de compoziÆie çi de limbaj specifice textului surså çi modul cum acestea sunt valorificate în noul context. AtenÆie!Contextualizarea însemnå de fapt maniera proprie a elevului de a înÆelege o perioadå/ un curent literar/ o temå/ unmotiv literar etc.)

2. CitiÆi urmåtorul text:Un copac båtrân cåzuseDe un mare, groaznic vânt,Çi precum se açternuseCu-ntregime-i la påmânt,S-afundase într-o baltåDin vecinåtatea sa,Unde trestia cea naltåE-n proprietatea sa:

Vede trestia întreagåLegånându-se în vântÇi-i vorbi: Vecinå dragå!Eu la prea mirare sunt,Cum, fiind tu subÆiricåÇi fårå puteri în trup,Vânt, furtunå nu te stricå,Vijelii mari nu te rup!?

Iar eu care din vechimeAm crescut puternic, gros,Vântul cu aça iuÆimeChiar din rådåcini m-a scos?Trestia råspunde-ndatå:Pentru ce eu så må stric?…Cå-n viaÆå sunt plecatåÇi la vântul cel mai mic:Cât de mult de-aç creçte-naltå,

Eu deloc nu må mândresc,Çi de-o parte çi de altåLa oricare må smeresc.

Astfel e çi omul careNu e mândru, îngâmfat.Ci-n viaÆå la oricareE supus çi e plecat.

(Anton Pann – Trestia çi copacul)

OrganizaÆi o dezbatere, având ca punct de plecare întrebarea: „Må regåsesc, fie çi parÆial, în morala istorioarei luiAnton Pann?“

■ Dezbaterea poate fi conduså (moderatå) de profesoara/ profesorul vostru diriginte sau de unul dintre voi. Rolulmoderatorului este de a ordona discuÆiile çi nu de a le cenzura sau comenta: el nu poate interveni nici în expunereaargumentelor, nici în evaluarea vorbitorilor.

■ Este bine så stabiliÆi de la început un minim de probleme care vor fi puse în discuÆie. Fiecare dintre voi va interveni îndezbatere în momentul în care va considera cå are ceva interesant, important de spus.

■ Nu monopolizaÆi discuÆia, fiÆi toleranÆi cu pårerile colegilor, chiar dacå nu sunteÆi de acord cu ele!■ SintetizaÆi pe tablå, pe un poster sau pe caietele voastre problemele abordate.

4. În 1462 are loc campania trupelor otomane în æara Româneascå, sub conducerea sultanului Mahomed II, îndreptatåîmpotriva lui Vlad æepeç. Ajunçi la Târgoviçte, cronicile menÆioneazå cå otomanii au descoperit o pådure de Æepi încare atârnau resturile soldaÆilor capturaÆi cu an înainte çi executaÆi de cåtre munteni, ceea ce, dupå cum spunesecretarul såu particular, italianul Giovanni Angiolelo, l-a înspåimântat pe sultan.Dupå „atacul de noapte“ de la Târgoviçte, sub presiunea otomanilor, æepeç a luat drumul pribegiei la curtea regeluiUngariei, Matei Corvin.

25

Tipologia itemilor

Sarcinå de lucru:■ Pe baza informaÆiilor pe care le deÆineÆi, prezentaÆi-vå, în mod argumentat, pårerea în legåtura cu pedeapsa

aplicatå soldaÆilor otomani. Cum aÆi reacÆiona ca cetåÆeni ai secolului XXI în faÆa unei astfel de pedepse?■ Pe baza informaÆiilor pe care le deÆineÆi, aduce-Æi argumente pro çi contra pentru soluÆia refugiului voievodului

român în regatul Ungariei.

5. PriviÆi cu atenÆie tabloul privind autodafe-ul organizat în Spania Evului Mediu.Sarcinå de lucru:

■ Pe baza informaÆiilor pe care le deÆineÆi cu privire la viaÆa socialå çi religioaså din Evul Mediu, identificaÆi peinchizitori çi pe victime. ImaginaÆi-vå cå tråiÆi în acea perioadå çi formulaÆi câte douå-trei argumente ale apåråriiçi respectiv ale acuzårii într-un atare caz.

Avantaje■ poate fi utilizatå în cadrul oricårei discipline;■ permite folosirea unor materiale-suport stimulative;■ oferå posibilitatea testårii unei game largi de abilitåÆi;■ stimuleazå gândirea criticå;■ …………………………………………………………………….;■ …………………………………………………………………….

Limite■ schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie så aibå în vedere o varietate de modalitåÆi de

exprimare a soluÆiilor;■ necesitå mult timp pentru evaluare;■ ……………………………………………………………………….■ ……………………………………………………………………….

UtilizareSe poate utiliza ca sarcinå de lucru individualå sau de grup, scopul fiind dezvoltarea imaginaÆiei, a gândirii divergente

etc., încurajând açadar activitåÆile creatoare çi critice.

Câteva recomandåri privind realizarea rezolvårilor de probleme:■ formularea cerinÆelor trebuie så fie adecvatå obiectivului de evaluare;■ situaÆia-problemå trebuie så fie în concordanÆå cu vârsta çi cu nivelul de pregåtire al elevului;■ este de dorit ca, acolo unde este necesarå utilizarea unor materiale suplimentare, acestea så fie uçor de procurat çi

puÆin costisitoare.


1. Grupeazå personajele din Baltagul în funcÆie de locul pe care îl ocupå în economia romanului:

Personaje principale Personaje secundare Personaje episodice

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

2. Rezolvå: O lentilå biconvexå simetricå are indicele de refracÆie n = 1,5. Imaginea realå a unui obiect luminos liniar,açezat perpendicular pe axa opticå principalå la distanÆa de 18 cm de lentilå, este de douå ori mai mare decâtobiectul. Dacå de prima lentilå se alipeçte o alta, imaginea obiectului aflat la aceeaçi distanÆå, devine virtualå çi dedouå ori mai mare decât obiectul.a. Construieçte imaginea obiectului în prima lentilå çi în sistemul de lentile.b. DeterminaÆi raza de curburå a feÆelor primei lentile.c. DeterminaÆi distanÆa focalå a celei de a doua lentile si felul acesteia. 13 puncte

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

***

26


Celor care au avut råbdarea så parcurgå acest (prea lung!) capitol, le oferim un…cadou: o listå care conÆine verbe „decomandå“. FolosiÆi-le cu încredere! Vå vor ajuta cu siguranÆå în formularea cerinÆelor!

a accentua, a adnota, a afirma, a alcåtui, a analiza, a aråta, a argumenta, a caracteriza, a clasifica, a comenta,a compara, a completa, a construi, a defini, a delimita, a demonstra, a deosebi, a discuta, a distinge, a elabora, aenumera, a enunÆa, a evidenÆia, a exemplifica, a explica, a exprima (opinia), a expune, a folosi, a formula, agrupa, a identifica, a ilustra, a indica, a interpreta, a încercui, a înfåÆiça, a înlocui, a întocmi, a justifica, amenÆiona, a motiva, a nota, a numi, a preciza, a prezenta, a propune, a redacta, a relata, a releva, a reliefa, areproduce (din memorie), a selecta, a semnala, a sintetiza, a specifica, a stabili, a sublinia, a transcrie

Înainte de a încheia, iatå çi……zece întrebåri pe care este bine så ni le punem când construim un test:■ Formularea itemilor permite elevului så demonstreze cå are abilitatea pe care dorim så o evaluåm?■ Itemii pot fi rezolvaÆi folosind deprinderile pe care intenÆionåm så le teståm?■ InformaÆiile cerute sunt relevante?■ Folosirea materialelor auxiliare (hårÆi, grafice, ilustraÆii etc.) este funcÆionalå?■ Formularea itemilor este logicå çi corectå din punct de vedere gramatical?■ Formularea itemilor face apel la cunoçtinÆe din experienÆa de viaÆå a elevului?■ Limbajul folosit este accesibil elevilor?■ EnunÆul conÆine suficiente informaÆii pentru a permite un råspuns corespunzåtor?■ Timpul alocat este suficient?■ Grila de notare poate fi aplicatå cu uçurinÆå?

…trei recomandåri:■ Pentru a se elimina zecimalele, este preferabil så se elaboreze o grilå în banda 1 – 100.■ Într-un test, itemii consideraÆi dificili nu trebuie punctaÆi mai mult; rolul lor este doar de a diferenÆia pe cei foarte buni

de cei buni.■ Într-un test de evaluare curentå trebuie avut în vedere un numår limitat de obiective de evaluare.

…douå concluzii:■ Este dificil ceea ce nu çtiu!,■ dar Nu tot ce este dificil este çi complex!

…çi un Tabel. Acesta conÆine aceleaçi zece caracteristici ale itemilor, pe care le-aÆi mai evaluat çi la pagina 10. Având învedere experienÆa cåpåtatå, evaluaÆi-le încå o datå, oferind fiecåreia acelaçi numår de zero, una – trei steluÆe.

CARACTERISTICI Alegeredualå

Alegeremultiplå

Aso-ciere

Rås-punsscurt

Com-pletare

Între-båri

struc-turate

Eseustruc-turat

Eseuliber

Rezol-vare de

pro-bleme

Permit evaluareaunui numår marede conÆinuturi

Au o fidelitateridicatå

Sunt uçor deaplicat/ administrat

Presupun costurimateriale mari

Pot fi realizaÆi

într-un timp scurt

Permit elaborarearapidå aråspunsului

Sunt adecvaÆipentru evaluareaexprimårii scrise

27

Tipologia itemilor

CARACTERISTICI Alegeredualå

Alegeremultiplå

Aso-ciere

Rås-punsscurt

Com-pletare

Între-båri

struc-turate

Eseustruc-turat

Eseuliber

Rezol-vare de

pro-bleme

Presupunoriginalitate înelaborarearåspunsului

Pot fi rezolvaÆi prin„ghicirea“råspunsului

Necesitå un timpscurt pentru notare

ComparaÆi punctajele obÆinute în cele douå evaluåri pentru a constata eventualele diferenÆe. Dacå acestea existå,explicaÆi-le în spaÆiul de mai jos.

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

28


V. Metode de evaluare


instrument ⇒ parte a metodei prin care se concretizeazå opÆiunea profesorului pentru testarea performanÆelormetodå ⇒ calea prin care se oferå elevului posibilitatea de a-çi demonstra cunoçtinÆeleprobå ⇒ orice instrument de evaluare proiectat, administrat çi corectat de profesortest de diagnostic ⇒ evalueazå progresul elevilor în învåÆarea anumitor elemente punctuale din cadrul cursuluitest de plasament ⇒ grupeazå elevii astfel încât så poatå începe un curs aproximativ de la acelaçi niveltest sumativ ⇒ are în vedere un capitol/ pårÆi mai vaste de materie, scopul fiind de a indica nivelul atins de elevi lasfârçitul unei perioade/ etape de învåÆare

CalitåÆile instrumentelor de evaluare

■ Obiectivitate■ Validitate■ Fidelitate■ Aplicabilitate

De ce este necesar un test? Ce så cuprindå testul? Ce fel de test så fie? Cum voi folosi rezultatele obÆinute de elevi?Profesorul este cel mai în måsurå så çtie ce test este mai potrivit pentru cursul predat çi pentru clasa de elevi cu care

lucreazå. În acest ghid vor fi prezentate trei tipuri de teste: de plasament, de diagnostic çi sumativ – acestea fiind de altfeltipurile mai des folosite în çcoalå. Pentru cå denumirile çi categoriile de teste variazå în funcÆie de autori, în tabelul de mai josprezentåm definirea lor prin referire la conÆinut, scop çi factorii care trebuie luaÆi în considerare pentru fiecare categorie înparte.

Categorie ConÆinut Scop ConsideraÆii

Test deplasament

referire generalå la activitateade predare anterioarå;orientarea e spre activitateaviitoare de învåÆare

� gruparea elevilor E nevoie så obÆinem rapidrezultate.

Trebuie så combinåm ovarietate de forme de testare.

Test dediagnostic

referire în amånunt laactivitatea de predareanterioarå

� motivare;

� organizarea activitåÆii derecuperare

Are în vedere obiective petermen scurt.

ConÆine exemple noi alematerialului predat.

Test sumativ referire generalå la o partemai largå a capitolelorpredate

� certificare

� comparaÆie cu alÆi elevi, încadrul aceleiaçi grupe

� ierarhizare

ConÆine material asemånåtorcu cel predat, dar plasat încontexte noi.

De unde så încep? La ce nivel sunt elevii mei?

Testul de plasament are menirea de a grupa elevii astfel încât så poatå începe un curs aproximativ de la acelaçi nivel. Elare în vedere nivelul actual al elevului. De aceea testul verificå mai degrabå abilitåÆi generale, nu anumite puncte specifice aleînvåÆårii. De obicei e nevoie ca rezultatele så fie obÆinute rapid pentru a putea organiza predarea propiu-ziså. Acest lucrupresupune anumite restricÆii în alegerea formatului testului. Pe de altå parte, e necesar så se aplice o varietate de teste,deoarece o paletå largå de activitåÆi va oferi o imagine mai exactå a nivelului elevului.

29

Metode de evaluare

E recomandabil ca profesorul så discute cu fiecare elev individual, fie chiar çi câteva minute, înainte de a hotårî grupareaacestora. În cadrul interviului, profesorul va avea în vedere rezultatele diferitelor teste aplicate pânå în acel moment, pe carele va coordona cu notele personale çi cu celelalte rezultate çcolare obÆinute de elev.

Probabil cå avantajul cel mai mare al interviului constå în faptul cå se poate evalua atât performanÆa oralå (abilitatea de ase exprima, de a produce un discurs coerent), cât çi gradul de confort în utilizarea conceptelor, noÆiunilor çi deci, implicit,gradul de ståpânire a acestora.

Finalitatea unui test de plasament NU trebuie så fie împårÆirea clasei în elevi buni çi foarte buni (ei nici nu trebuie så çtie cåse aflå într-o categorie sau alta), ci alegerea de cåtre profesor a unor asemenea elemente de strategie didacticå, încât acesteaså conducå la reducerea diferenÆei între grupuri. Singura situaÆie în care elevul trebuie så-çi cunoascå poziÆia într-un grup esteîn urma testului de selecÆie pentru includerea în clase cu predare intensivå a unei limbi stråine.

Cum o så çtiu cât de bine çi-au însuçit elevii elementele predate într-un anumit interval de timp?

Testul de diagnostic (numit uneori çi test formativ sau de progres) evalueazå progresul elevilor în învåÆarea anumitorelemente punctuale din cadrul cursului. Este aplicat de obicei la sfârçitul unui çir de lecÆii focalizate pe o anumitå problemå(arie de vocabular, probleme de gramaticå, tip de probleme, tip de deprindere etc.). Acest tip de teste poate fi o extindere alecÆiei de la momentul de predare la cel de evaluare. Testul de diagnostic va furniza informaÆia necesarå organizårii activitåÆiide recuperare. Prin urmare, conÆinutul testului se referå la anumite obiective precise, pe termen scurt, çi va conÆine exemplediferite ale aceluiaçi material prezentat în predare.

Ce nivel au atins elevii?

Testul sumativ se referå la o perioadå de timp mai mare, anterioarå aplicårii, çi are în vedere un capitol/ pårÆi mai vastede materie. Scopul este de a indica nivelul atins de elevi la sfârçitul unei perioade/ etape de învåÆare, dar çi ierarhizareaacestora într-un grup sau categorie. Important de reÆinut este cå standardul trebuie så fie menÆinut constant de la un an laaltul çi cå acesta este extern unei anumit grup de elevi sau manual. Cu alte cuvinte, pentru ca testul sumativ så aibå relevanÆå,el trebuie aplicat tuturor elevilor dintr-un an de studiu, indiferent de profesorul care predå la claså, çi repetat mai mulÆi ani larând.

Se ridicå totuçi un numår de probleme cu privire la conÆinutul testului, deoarece este greu de presupus cå tot ce s-a predatîntr-un an (de exemplu) poate fi evaluat într-o orå (sau douå) çi totuçi testul trebuie så reflecte conÆinutul întregului curs.

Clasificarea prezentatå pânå acum se dovedeçte a fi totuçi relativ arbitrarå, deoarece, deçi e convenabil så afirmåm cåscopurile unui test pot fi riguros definite, practicå demonstreazå cå acestea sunt mult mai numeroase. De exemplu, amafirmat cå un test sumativ se administreazå la sfârçitul unei perioade mai mari de învåÆare pentru a måsura nivelul deperformanÆå atins de elevi. Totuçi elevul care susÆine, de exemplu, o probå de limbå stråinå la un examen o face mai cu seamåîn speranÆa de a obÆine o certificare a cunoçtinÆelor sale. În aceeaçi manierå, putem considera cå un test de plasament sereferå la o perioadå anterioarå (prin conÆinutul såu), dar în acelaçi timp e îndreptat spre viitor, deoarece ierarhizeazå elevii çiastfel determinå nivelul/ ritmul de lucru într-o perioadå ulterioarå de timp.

Un test bun trebuie så ofere înså çi posibilitatea de stabili o comparaÆie între elevii testaÆi. De fapt, într-un anume sens,orice evaluare se bazeazå pe o comparare:

a) între elevi;b) pentru acelaçi elev, în ceea ce priveçte stadiul la care se aflå în prezent faÆå de un moment anterior;c) în privinÆa abilitåÆii dovedite de elev în îndeplinirea sarcinii de lucru.

Totuçi trebuie reÆinut cå rezultatele unui test sunt relative, în sensul cå scorul obÆinut nu are valoare absolutå în afaracondiÆiilor în care a fost susÆinutå testarea. Acest lucru este valabil atât pentru testele obiçnuite, la nivel de claså, cât çi pentrutestele naÆionale. Un elev care a realizat un scor de 75% la un test la nivel de claså pare cå a obÆinut un rezultat bun, dar acestrezultat al såu va fi mai puÆin impresionant dacå alÆi douåzeci au obÆinut un scor la fel sau mai bun. Pe de altå parte, un scor de50% poate fi mare pentru un alt colectiv de elevi. Aceste douå situaÆii pot fi considerate extreme, dar demonstreazå faptul cårezultatele de la teste diferite nu au neapårat aceeaçi valoare, chiar dacå plaja de note are aproximativ aceeaçi distribuÆie. Deasemenea, nu trebuie neglijat nici subiectul evaluårii, elevul: pe conÆinuturi similare acesta poate produce rezultate diferite lamomente diferite, datoritå unor variabile (condiÆii fizice, afective etc.) care nu pot fi întotdeauna anticipate.

De aceea este foarte important så alegem çi så construim tipul de test adecvat în funcÆie de obiectivul urmårit. Profesorulcare nu este conçtient de relaÆia dintre conÆinut çi rezultate riscå så creeze teste care vor oferi informaÆii false.

În paginile urmåtoare vå prezentåm principalele metode çi instrumente de evaluare, astfel încât så puteÆi alege variantaoptimå în funcÆie de obiectivul de evaluare urmårit.

30


I. Metode tradiÆionale:

1. Probe orale: puncte forte■ flexibilitatea modului de evaluare;■ posibilitatea de a corecta imediat eventualele erori;■ ..................................................……................;1

■ ........................................................................puncte slabe

■ validitate çi fidelitate reduse;■ consum mare de timp;■ stres.■ ..........................................................................;■ ............................................................................

RECOMANDÅRISunt preferate atunci când se evalueazå capacitåÆi çi abilitåÆi ce nu pot fi surprinse prin intermediul probelor scrise (de

exemplu, capacitatea de comunicare verbalå). Tocmai de aceea, nota trebuie så reflecte obligatoriu çi capacitåÆile/ abilitåÆilespecifice comunicårii orale (competenÆå comunicaÆionalå, utilizare corectå çi adecvatå a limbii române literare, fluenÆå,personalizare a discursului).

2. Probe scrise: puncte forte■ economie de timp;■ obiectivitate çi fidelitate sporite;■ posibilitatea elevilor de a-çi elabora råspunsul – este adevårat, între anumite limite, stabilite dinainte – în ritmul

propriu;■ diminuarea stresului;■ .............................................................................;■ .............................................................................

puncte slabe■ relativå întârziere în timp între momentul când se constatå anumite greçeli sau lacune çi momentul când se

încearcå remedierea acestora;■ costuri materiale relativ mari;■ ...........................................................................;■ ...........................................................................

RECOMANDÅRI: - sunt adecvate în situaÆia când se doreçte måsurarea cu acurateÆe a nivelului performanÆelor unuigrup-Æintå (teste formative, sumative, examene naÆionale etc.).

3. Probe practice: puncte forte■ dezvoltå atât unele competenÆe generale importante (analizå, sintezå, evaluare), cât çi specifice (aplicative);■ favorizeazå legåtura dintre teorie çi practicå;■ ........................................................................;■ ...................................................…………..........

puncte slabe■ costuri materiale ridicate;■ consum mare de timp;■ .......................................................................;■ ........................................................................

RECOMANDÅRI: - având în vedere caracterul lor predominant formativ, probele practice sunt adecvate în situaÆia în carese doreçte familiarizarea elevilor cu observarea çi înregistrarea datelor, cu realizarea diverselor investigaÆii, cu interpretarearezultatelor precum çi cu utilizarea aparatelor çi a diverselor materiale.

31

Metode de evaluare

1 Ca çi în capitolul anterior, completaÆi spaÆiile punctate cu alte puncte forte sau puncte slabe pe care le-aÆi„descoperit“ experimentând pe cont propriu. Aceeaçi sarcinå de lucru v-o recomandåm çi pe mai departe.

II. Metode complementare de evaluare

1. Observarea sistematicå a activitåÆii çi a comportamentului elevilor se poate realiza prin:a. fiça de evaluareNumele elevului .................................……Clasa ............................Disciplina ................................................ Data …..........................EVENIMENTUL................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................OBSERVAæII........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

puncte forte■ eliminå stresul;■ nu este dependentå de capacitatea de comunicare a elevului cu profesorul;■ ......................................................................................................;■ ......................................................................................................puncte slabe■ consumå mult timp;■ observaÆiile au o (mare) dozå de subiectivitate;■ ......................................................................................................;■ ......................................................................................................

b. Scara de clasificare:1. Particip cu plåcere la dezbaterile pe teme literare organizate în cadrul orelor de limba românå:� da � indiferent � nu

2. Îmi place så citesc çi cårÆi aflate pe lista bibliografiei facultative:� da � indiferent � nu

3. Consider cå lectura îmi poate îmbogåÆi viaÆa:� da � indiferent � nu

4. ..............................................................................................................................:1

� da � indiferent � nu5. ................................................................................................................................� da � indiferent � nu

puncte forte■ absenÆa stresului;■ nu este dependentå de capacitatea de comunicare a elevului cu profesorul;■ .....................................................................................................;■ ......................................................................................................

puncte slabe■ consumå mult timp;■ enunÆurile/ råspunsurile elevilor sunt subiective;■ ....................................................................................................;■ ......................................................................................................

RECOMANDÅRI: - datele colectate se rezumå la un numår limitat de comportamente, de aceea este necesarå utilizarea repetatå.

2. InvestigaÆia presupune parcurgerea cel puÆin a urmåtorilor paçi:■ enunÆarea sarcinii de lucru (de cåtre profesor);■ identificarea modalitåÆilor prin care se pot obÆine datele/ informaÆiile necesare (de cåtre elev, dar çi cu

îndrumarea profesorului);

32


1 Se pot adåuga çi alte enunÆuri, în funcÆie de scopul urmårit.

■ strângerea datelor/ informaÆiilor (de cåtre elev);■ stabilirea strategiei de utilizare a datelor/ informaÆiilor (de cåtre elev, cu îndrumarea profesorului);■ scrierea unui raport privind rezultatele investigaÆiei (de cåtre elev).

AtenÆie! Înainte de a propune sarcina de lucru, este bine så-Æi råspunzi la urmåtoarele întrebåri:■ ce cunoçtinÆe vor aplica elevii?■ ce deprinderi/ abilitåÆi îçi vor exersa?■ la ce nivel de înÆelegere se va plasa demersul, în ansamblu?■ care vor fi rezultatele învåÆårii?■ cum le voi evalua?

puncte forte■ stimuleazå creativitatea çi iniÆiativa;■ dezvoltå capacitatea de argumentare çi gândirea logicå;■ ......................................................................................................;■ ......................................................................................................

puncte slabe■ consumå mult timp;■ presupune o evaluare holisticå, açadar mai puÆin obiectivå;■ .....................................................................................................;■ ......................................................................................................

RECOMANDÅRI: este utilå în situaÆia când se doreçte atât urmårirea procesului çi realizarea produsului, cât çi atitudineaelevului implicat în aceste activitåÆi.

3. Proiectul este adecvat mai cu seamå pentru munca în echipå. Realizarea sa presupune parcurgerea cel puÆin aurmåtorilor paçi:

■ enunÆarea sarcinii de lucru;■ repartizarea responsabilitåÆilor în cadrul grupului;■ colectarea datelor/ a materialelor;■ prelucrarea çi organizarea datelor/ a materialelor;■ realizarea produsului;■ prezentarea.

AtenÆie! Înainte de a propune sarcina de lucru, este bine så vå råspundeÆi urmåtoarelor întrebåri:■ tema este propuså de elevi sau de profesor?■ structura proiectului este impuså de profesor sau aparÆine elevilor?■ profesorul va fi çi coordonatorul sau doar evaluatorul produsului?■ evaluarea se va concentra pe proces, pe produsul final, pe ambele elemente?

Tema, formatul çi structura proiectului pot fi negociate cu elevii în måsura în care propunerile lor sunt în concordanÆå cuobiectivul de evaluare stabilit de profesor. Chiar dacå formal profesorul anunÆå cå va fi doar evaluatorul produsului, elråmâne çi coordonatorul din umbrå, indiferent de vârsta elevilor såi. De asemenea, în evaluare este bine så fie antrenaÆi çielevii pentru ca aceçtia så înveÆe så ofere çi så primeascå feedback pentru o activitate. Chiar dacå evaluarea se concentreazåasupra produsului, çi procesul trebuie observat cu atenÆie çi, eventual, corijat. Nu ar fi drept faÆå de elevi så açteptåmmomentul final de prezentare a proiectului ca så le spunem ce-au greçit cu câteva såptåmâni în urmå.

puncte forte■ stimuleazå creativitatea çi iniÆiativa;■ evidenÆiazå o multitudine de abilitåÆi ale elevilor;■ dezvoltå creativitatea, precum çi capacitatea de argumentare çi de gândirea logicå;■ ....................................................................................................;■ ......................................................................................................

puncte slabe■ consumå mult timp;■ ierarhizarea produselor este dificilå;■ ....................................................................................................;■ ......................................................................................................

Criterii de evaluare■ pentru produsul final -

■ validitate■ elaborare çi structurare

33

Metode de evaluare

■ calitatea materialului utilizat■ creativitate

■ pentru proces -■ raportare la tema proiectului■ documentare■ lucru în echipå (distribuirea çi asumarea adecvatå a sarcinilor)■ calitatea rezultatelor (valorificare în practicå, aplicabilitate, posibile conexiuni etc.)

RECOMANDÅRI: este util pentru evaluarea unor capacitåÆi de nivel superior precum aplicarea, analiza, sinteza çi evaluarea(emiterea unei judecåÆi privind valoarea unui material çi/ sau a unei metode).

4. Portofoliul poate conÆine:■ lucråri scrise■ teste■ compuneri■ fiçe■ proiecte■ …………………………………■ …………………………………

puncte forte■ evidenÆiazå o multitudine de abilitåÆi ale elevului;■ oferå o imagine clarå asupra evoluÆiei în timp a elevului;■ ....................................................................................................;■ ......................................................................................................

puncte slabe■ consumå mult timp;■ e foarte subiectiv;■ ......................................................................................................;■ ......................................................................................................

RECOMANDÅRI: - este util pentru învåÆare çi nu pentru simpla colectare a datelor. El nu trebuie så capete doar caracterulde „vitrinå“ frumos aranjatå, ci så permitå strângerea unor informaÆii despre activitatea elevului într-o anumitå perioadå detimp (semestru, an çcolar) çi, în funcÆie de acestea, så ofere o imagine a dezvoltårii unor deprinderi, capacitåÆi în funcÆie deobiectivele de învåÆare propuse. De aceea, este bine så fie centrat pe o temå anume (portofoliu tematic). De exemplu, putemcere elevilor så selecteze fiçele de lecturå ale cårÆilor care le-au plåcut cel mai puÆin, iar într-o discuÆie ulterioarå, în grup, så leaflåm argumentele. Astfel vom afla nu numai preferinÆele, ci çi motivele pentru care, în anumite situaÆii, randamentul unoradintre elevii noçtri a fost nesatisfåcåtor.

5. Autoevaluarea presupune:■ prezentarea sarcinii de lucru, a obiectivelor curriculare etc. pe care trebuie så le atingå elevii;■ încurajarea evaluårii în cadrul grupului/ clasei;■ completarea unui chestionar la terminarea unei sarcini de lucru importante;■ .....................................................................................................................................■ .....................................................................................................................................■ .....................................................................................................................................

Chestionar (I)1. Pentru rezolvarea sarcinii de lucru, am parcurs urmåtorii paçi:

........................................................................................................................................................................2. În acest fel, am învåÆat:

........................................................................................................................................................................3. Am întâmpinat urmåtoarele dificultåÆi:

........................................................................................................................................................................4. Activitatea mea aç califica-o ca fiind:

........................................................................................................................................................................5. Pot justifica acest calificativ astfel:

........................................................................................................................................................................

34


Chestionar (II)1. Cel mai mult m-a interesat:

........................................................................................................................................................................2. Cel mai puÆin m-a interesat:

........................................................................................................................................................................3. Aç mai avea nevoie de clarificåri în legåturå cu urmåtoarele aspecte:

........................................................................................................................................................................4. În timpul orei/ orelor m-am simÆit (bifaÆi!): ��

AtenÆie! În funcÆie de obiectivul urmårit, chestionarele pot fi semnate sau nu, de cåtre elevi.

puncte forte■ încurajeazå elevul så-çi punå întrebåri în legåturå cu modul în care a rezolvat o sarcinå de lucru;■ stimuleazå elevul så-çi conçtientizeze progresele çi achiziÆiile fåcute;■ ....................................................................................................;■ .....................................................................................................

puncte slabe■ este dependent de sinceritatea elevului;■ consumå timp pentru colectarea çi interpretarea datelor;■ .....................................................................................................;■ ………………………………………………………………………………………………….

RECOMANDÅRI: - metoda are efect numai dacå este folositå în mod constant. Este important înså ca elevul så nu operceapå ca pe o imixtiune în intimitatea sa, ci ca pe o modalitate utilå de autocunoaçtere. De aceea, trebuie så-i fie anunÆatede la început obiectivele curriculare çi de evaluare vizate. Chestionarele este bine så fie incluse în portofoliul elevului, iardatele obÆinute så fie comparate cu propriile noastre informaÆii despre el. De asemenea, periodic putem så le prezentåmpårinÆilor.

CompletaÆi chestionarul de mai jos. MarcaÆi calificativele foarte mare, mare çi reduså prin trei, douå sau o steluÆå (*). Încazuri-limitå, puteÆi så nu oferiÆi nici o steluÆå.

ChestionarMetode çi

instrumentede evaluare

Ce metodeutilizezi?

Calificative Ce metode aivrea så mai

utilizezi?Validitate Fidelitate Obiectivitate Aplicabilitate

Oral

Scris

Fiçå deevaluare

Scarå declasificare

InvestigaÆie

Proiect

Portofoliu

Chestionar

35

Metode de evaluare

Anexå

Portofoliul çcolarExplicaÆii generalePortofoliul este o colecÆie de lucråri având drept scop så demonstreze eforturile elevului, progresul çi realizårile sale

într-un anumit domeniu. Aceastå metodå complementarå de evaluare a fost inspiratå de portofoliile artiçtilor plastici,fotografilor, manechinelor, arhitecÆilor etc., în care aceçtia îçi înregistreazå realizårile spre a le aråta celor interesaÆi så lecunoascå realizårile. Portofoliul este deci o colecÆie de materiale cu un anumit specific vizând, de exemplu, demonstrareaabilitåÆii de a scrie eseuri çtiinÆifice sau literare, metode de realizare a experimentelor etc.

Portofoliile trebuie påstrate în locuri accesibile, pentru a fi completate. Valoarea potofoliului constå în posibilitatea datåîn primul rând elevului de a urmåri çi a-çi evalua progresul în învåÆare, asumându-çi totodatå responsabilitatea învåÆårii.

DirecÆii generale de utilizare a portofoliului■ IniÆierea activitåÆii

Profesorii trebuie så se asigure cå aceaså activitate porneçte cu dreptul: portofoliul poate fi folosit activ çi interactiv. Caorice metodå de evaluare nouå, introducerea portofoliului cere timp çi dorinÆå de a explora diferite alternative, pânå lagåsirea strategiei optime. La început este vital så se negocieze cu elevii modalitatea de „asamblare“ a portofoliului, pentru a-imotiva în alcåtuirea lui.

■ Ce este un potofoliu?

Un dosar, un clasor, o cutie, un biblioraft – orice obiect de îndosariere, care poate fi dezvoltat ulterior çi care poate fipåstrat convenabil. Fiecare portofoliu trebuie marcat cu numele elevului çi clasa din care face parte. Eventual, i se poateatribui un element distinctiv, spre a fi mai uçor recunoscut, mai ales de elevii mici.

■ Ce fel de lucråri intrå în portofoliu?

ConÆinutul portofoliului depinde în foarte mare måsurå de specificul obiectului de învåÆåmânt, de aria tematicå, descopul pentru care a fost constituit. Portofoliul se referå mai ales la partea scriså produså de elev (în special la liceu), dar poatecuprinde çi alte elemente (fotografii, colaje) cu condiÆia ca acestea så fie realizate direct de elev. E bine så fie delimitate clarprincipiile çi scopul alegerii materialelor, astfel ca portofoliul så nu devinå un „sertar de resturi çi gunoaie“, cåci materialeleadunate vor face la un moment dat obiectul unei evaluåri!

■ Câte elemente va conÆine portofoliul?

Pentru raÆiuni practice, numårul pieselor din portofoliu trebuie stabilit cu aproximaÆie de la început. Este greu så evalueziportofolii cu numår diferit de piese, dupå cum este la fel de greu så identifici progresul realizat de elev pornind de la unportofoliu cu un numår redus de piese. Pe de altå parte, un portofoliu amplu nu înseamnå neapårat un progres însemnat.

■ Când ataçåm piese noi în portofoliu?

Elevii trebuie så aibå frecvent acces la portofolii pentru a le completa, actualiza çi consulta, în vederea autoinstruirii.Uneori, profesorul în colaborare cu elevul, poate reorganiza portofoliul. Revizuirea portofoliului împreunå cu elevii esteimportantå pentru particularizarea activitåÆii de recuperare.

■ Cine are acces la portofoliu?

Evident, elevii ar trebui så aibå acces tot timpul. Profesorul ar trebui så-l poatå vedea, cu sau fårå prezenÆa elevilor, acestafiind un element asupra cåruia se va negocia de la început. PårinÆii ar trebui så poatå vedea portofoliul din când în când, înacest fel deschizându-se calea spre implicarea familiei în ce?, cât? çi cum? învaÆå copilul lor. Dar pentru påstrarea autenticitåÆiiportofoliului, el ar trebui påstrat la çcoalå ca pårinÆii så nu fie tentaÆi så-l „îmbunåtåÆeascå“.

Portofoliul este o bunå surså de informaÆii çi pentru alÆi profesori; examinarea portofoliului la limba englezå de cåtreprofesorul de limba românå (sau invers) poate dezvålui elemente de interes asupra conÆinutului ca çi abilitåÆilor elevului îndomeniul limbå çi comunicare.

■ Unde se Æin portofoliile?

Påstrarea acaså la elev nu este o idee bunå – s-ar putea så nu-l aibå la el exact atunci când îi este necesar sau så fie tentat såînlocuiascå unele piese cu altele, „cosmetizate“. Se recomandå o zonå uçor accesibilå atât elevului cât çi profesorului: cabinet,laborator, spaÆiu în bibilioteca çcolii.

Utilizarea interactivå a potofoliului

Diseminarea rezultatelor obÆinute çi a progresului realizat stimuleazå plåcerea de a învåÆa çi faciliteazå elevilor asumarearesponsabilitåÆii în propria instruire. Iatå câteva sugestii de utilizare în mod interactiv a portofoliului, încât så ducå ladezvoltarea responsabilitåÆii elevului faÆå de propria instruire:

■ pe cât posibil, luaÆi decizii cu privire la conÆinutul çi utilizarea portofoliului împreunå cu elevii;

36


■ este important ca elevii så aleagå singuri piesele pe care le ataçeazå, profesorul hotårând doar categoria, cantitatea;(de ex. Fizicå: Tipuri de experimente descrise, tipuri de probleme, colecÆie de întrebåri referitoare la fenomenelestudiate, aplicaÆii practice ale fenomenelor studiate etc.);

■ negociaÆi cu elevii modul çi ponderea evaluårii portofoliului în media finalå;■ stabiliÆi o periodicitate în revizuirea, reorganizarea portofoliului, astfel încât aceasta så se poatå face în colaborare, elev

– profesor, çi pe cât posibil, så se stabileascå scopuri individuale pentru fiecare elev; discuÆia în sine poate constituipentru profesor un bun prilej de evaluare non-formalå a elevului;

■ este de dorit så includeÆi çi pårinÆii în revizuirea portofoliului; acest lucru se poate face fie la çcoalå, cu prilejulçedinÆelor cu pårinÆii, fie trimiÆând acaså anumite piese spre a fi analizate çi comentate de pårinÆi. În acest caz esteimportant så se dea pårinÆilor indicaÆii simple çi clare despre obiectivul lucrårii respective çi despre modul de evaluare;

■ încurajaÆi elevii så-çi revizuiascå portofoliul împreunå cu un coleg, så se sfåtuiascå. Este necesr ca elevii så fie instruiÆicum så facå în mod colegial comentarii çi observaÆii critice constructive;

■ asiguraÆi-vå cå discuÆia despre portofoliu se poartå în termeni pozitivi, de colaborare çi, mai ales, de faÆå cu elevul alcårui portofoliu este analizat;

■ adoptaÆi o atitudine pozitivå çi încurajatoare.

Evaluarea portofoliuluiNu sunt doi elevi la fel, nu învaÆå la fel, nu le este la fel de uçor sau greu så realizeze un anumit lucru. Portofoliul, ca succe-

siune de materiale adunate pe parcursul învåÆårii, reflectå strådania çi responsabilitatea asumatå de elev în procesul deînvåÆare.

Aprecierea portofoliului are în vedere în primul rând progresul realizat çi, de asemenea, efortul depus pentru realizareaacestuia. De aceea nu se va aplica acelaçi „metru“/ aceleaçi criterii de evaluare tuturor elevilor. La unul vom aprecia ordinea çirigoarea cu care au fost selectate piesele, mai ales dacå este vorba de un elev mai dezordonat de felul såu; la altul putemaprecia piesele care reflectå efortul de investigare, de aprofundare, de studiu individual, mai ales dacå este vorba de un elevcare de obicei se limiteazå la litera manualului ç.a.m.d.

Un salt calitativ evident între primele çi ultimele piese în ceea ce priveçte calitatea materialului trebuie så fie un criteriucomun, iar elevii trebuie încurajaÆi så urmåreascå ei înçiçi acest criteriu. Astfel vor învåÆa så caute calitatea, în acelaçi timpdevenind conçtienÆi cå progresul realizat va creçte respectul de sine, încrederea în propriile forÆe.

Deçi evaluarea prin intermediul portofoliului este mai puÆin riguroaså decât cea realizatå prin metodele tradiÆionale, eaare marele avantaj cå o personalizeazå, oferind totodatå informaÆii variate pe baza cårora profesorului îçi poate întemeia ojudecatå completå asupra performanÆelor elevului.

37

Metode de evaluare

VI. Proiectarea çi administrarea unui test


baterie ⇒ un set de teste pentru evaluarea diferitelor abilitåÆi, permiÆând o estimare globalå a nivelului de cunoçtinÆeal elevuluidescriptori de performanÆå ⇒ criterii unitare de apreciere a performanÆelor la elevifeedback ⇒ circulaÆia permanentå a informaÆiei de la çi cåtre cåtre profesori, factori de decizie, pårinÆi etc.specificaÆii ⇒ o descriere a testului (sau a unei baterie de teste) care indicå exact ce anume se cere a fi måsurat. SpecificaÆiile sescriu de obicei înainte de test, dar pot suferi modificåri pe parcursul creårii testului, în funcÆie de nevoi practice

Cum se scrie un test? De unde så încep? Cum çtiu cå e un test bun?Alcåtuirea unui test bun începe de la stabilirea specificaÆiilor. Cu cât acestea sunt stabilite mai precis, cu atât mai bine. Sunt

înså aça de mulÆi factori care trebuie luaÆi în considerare, încât stabilirea unor specificaÆii corecte este mai de grabå rezultatulunei analize atente decât al unor definiÆii precise.

Care sunt elementele specificaÆiilor?Figura de mai jos sugereazå care sunt elementele specificaÆiilor unui test. Exemplele date nu trebuie luate altfel decât ca

sugestii, deoarece fiecare profesor este în måsurå så decidå singur ce anume så includå în specificaÆii, astfel încât så poatåatinge propriul scop. Çi în acest proces se bazeazå pe forÆa experienÆei de predare çi buna cunoaçtere a condiÆiilor în care se vada testul. Numai el poate fi în måsurå så stabileascå dacå çi când så ignore anumite elemente sau så insiste asupra altora,introducându-le în specificaÆii.

Aça cum am spus la începutul acestui Ghid, predarea çi evaluarea sunt douå procese strâns legate între ele. În construireademersului de predare-învåÆare, profesorul stabileçte niçte obiective care ar trebui atinse printr-un numår de abilitåÆi/deprinderi aplicate într-un context tematic çi operaÆional. Acesta constituie baza evaluårii. Orice instrument de evaluareeste transpus într-un format çi explicat prin instrucÆiunile date pe materiale folosite pentru a colecta råspunsurile elevilorcare vor fi evaluaÆi (notaÆi). Rezultatele evaluårii constituie feedback pentru elev, deoarece îi dau måsura muncii sale; în

38


PRED

ARE

este focalizatå pe

constituindbaza

ABILITÅæI / DEPRINDERI

OBIECTIVEatinse prin

aplicate în

CONTEXT TEMATICCONTEXT OPERAæIONAL

FORMAT DE TESTexplicat prin realizat prin

INSTRUCæIUNI MATERIALEconducând la

RÅSPUNSUL ELEVULUImåsurat prin

NOTARE

revizuit dupå

FEEDBACKconfruntarea cu obiectivele stabilite confruntarea cu obiectivele urmåtoare

EVALUARE

acelaçi timp, evaluarea constituie feedback pentru profesor care confruntå aceste rezultate cu obiectivele stabilite çihotåråçte dacå çi în ce måsurå poate continua cu obiectivele urmåtoare.

Stabilirea obiectivelor de evaluare

Ceea ce apare de obicei înscris ca specificaÆie la capitolul „obiective“ depinde de tipul de test pe care îl creeazå profesorul. Un testde plasament este orientat spre viitor çi deci va fi logic så fie construit avându-se în vedere ceea ce urmeazå så înveÆe elevul çi stabilindlimite negative de tipul: „nu poate încå så ….“. Pe de altå parte înså, un test de plasament, destinat açadar elevilor de toate nivelurile, arfi prea lung dacå ar cuprinde absolut toate elementele deja predate conform programei çi la mai multe niveluri de dificultate. Este decimai bine så se porneascå de la un conÆinut mai general çi så se diferenÆieze nivelurile în cadrul testului. Pentru un test de progres,obiectivele sunt aceleaçi ca çi cele pentru predarea curentå çi ar trebui så fie uçor de formulat în måsura în care cursul în sine este bine çiclar structurat. SituaÆia este ceva mai complicatå în cazul testelor sumative, deoarece obiectivele trebuie stabilite pe baza conÆinuturilorde învåÆare prezentate pe o perioadå mai lungå de timp. Dar çi în acest caz, acestea pot så fie stabilite relativ precis.

CompetenÆe/capacitåÆi

Specificarea competenÆelor/ capacitåÆilor trebuie realizatå din punctul de vedere al elevului care susÆine testul. Deoareceacestea nu se manifestå izolat unele faÆå de altele, abordarea lor se va face corelat. Så luåm de exemplu evaluarea compe-tenÆelor de utilizare a unei limbi stråine.

❖ Activitate1. ÎntocmiÆi o listå a abilitåÆilor de care credeÆi cå ar trebui så facå dovadå un elev; deoacamdatå nu vå gândiÆi la nivel, claså.2. ComparaÆi-o cu prezentarea alåturatå.3. FaceÆi acum aceeaçi aplicaÆie pentru obiectul pe care îl predaÆi.

Desigur cå ne intereseazå dacå elevul înÆelege un mesaj ascultat sau citit; ne intereseazå çi dacå poate transmite un mesajoral sau în scris; este de asemenea util så anticipåm posibilele sale råspunsuri la ceea ce a ascultat, cåci elevul trebuie så poatåface çi dovada unor cunoçtinÆe privitoare la conÆinut: de exemplu, så-çi asume çi så „interpreteze“ un rol, så poatå rezumaconÆinutul unui mesaj. La ce nivel çi în ce måsurå ne açteptåm så facå oricare dintre aceste lucruri depinde vârstå, nivel çi…cerinÆele programei.

ConÆinutul

În secÆiunea de conÆinut a unui test se va include enumerarea detailatå a temelor çi a elementelor ce vor fi urmårite înraport cu obiectivele stabilite de la început. Problema este mai simplå pentru testele de progres çi sumative, pentru care existådeja un set de materiale de inclus în test, decât pentru cele de diagnostic (Vezi tipurile de test, scopul pentru care se aplicå çiceea ce ar trebui så conÆinå). Programa çi cursul în sine furnizeazå o bazå excelentå care doar trebuie suplimentatå în cazultestelor sumative. Testele de plasament sunt înså o altå problemå. Acestea ar trebui så aibå în vedere ceea ce s-a studiatanterior în termeni de deprinderi çi conÆinut tematic, dar în acelaçi timp trebuie så permitå çi gruparea elevilor pe nivel/orientare.

39

Proiectarea çi administrarea unui test

Formatul

La acest capitol se includ numårul de întrebåri, tipul de tehnici de testare, îmbinarea tehnicilor obiective cu celesubiective, tipul de råspuns açteptat (în cazul itemilor semiobiectivi çi subiectivi), proporÆia între tipurile de tehnici utilizate,timpul alocat.

InstrucÆiunile

InstrucÆiunile date elevului despre cum urmeazå så rezolve cerinÆele/ itemii sunt un element de validitate foarteimportant. Formularea trebuie så fie deosebit de atentå pentru a nu genera confuzii. E bine så se ofere din timp elevilormodele de teste, astfel încât la momentul testårii reale ei så çtie clar ce au de fåcut. Ceea ce ne intereseazå este dacå elevul çtieçi poate så-çi utilizeze cunoçtinÆele çi nu dacå este suficient de perspicace încât så ghiceascå ce açteaptå profesorul de la el. NUTREBUIE SÅ ÎNTINDEM CAPCANE ELEVULUI ÇI SÅ URMÅRIM MODUL ÎN CARE PICÅ ÎN ELE SAU LE EVITÅ. In cazul uneiformulåri neclare, nu se va putea afla dacå elevul çi-a însuçit sau nu conÆinutul/ abilitatea vizat(å) prin obiective, vom çti doarcå nu a înÆeles ce are de fåcut.

Într-un sens mai larg, instrucÆiunile se referå çi la aranjamentul elementelor în test, astfel încât atenÆia elevului så fieîndreptatå asupra conÆinutului testului çi nu asupra formei sale. Se considerå un defect dacå, de exemplu, la un test deascultare într-o limbå stråinå, pauzele pe bandå nu sunt suficient de mari pentru a permite elevilor så dea/ så marchezeråspunsurile, sau dacå texul de citit continuå pe spatele foii de test çi existå riscul ca elevul så nu vadå continuarea sau så-i fiedificil så urmåreascå întrebårile çi textul în acelasi timp.

Materialele

Problema materialelor apare în momentul administrårii testului, dar trebuie luatå în considerare de la început. FacilitåÆileexistente (multiplicare, fotocopiere, proiecÆie), timpul alocat, locul de desfåçurare, açezarea elevilor – toate aceste elementemateriale pot înfluenÆa considerabil valoarea testului. Foile de råspuns de acelaçi fel, cu aceeaçi organizare çi nesemnateuçureazå mult verificarea çi marcarea çi contribuie la obiectivitatea notårii. Chiar dacå în ultimul timp frecvenÆa testelorprezentate elevilor pe foi individuale a crescut, råspunsul oferit de elevi pe foile lor çi în ordinea çi forma aleaså de ei poateîngreuna corectarea. Pe de altå parte, furnizarea çi a foii de råspuns trebuie så ia în considerarea cu mare atenÆie spaÆiulacordat pentru completarea soluÆiilor. În aceastå din urmå situaÆie se recomandå reluarea instrucÆiunilor pentru fiecare itemînainte de spaÆiul alocat pentru råspuns.

Schema de organizare a råspunsurilor se poate oferi la retroproiector sau pe tablå. In cazul în care nu existå facilitåÆi demultiplicare a foii de test, acesta poate fi scris pe folie çi prezentat la retroproiector, iar schema de råspuns poate fi prezentåmai înainte, pe tablå. Acest sistem are douå mari avantaje: se economiseçte timpul de scriere a subiectelor pe tablå,diminuându-se posibilitatea „micilor“ comentarii pe çoptite, iar råspunsurile sunt bine organizate, ceea ce induce un elementde ordine în gândirea elevului.

Pentru a asigura elevii de obiectivitatea analizårii lucrårilor, e recomandabil ca acestea så fie doar numerotate; o listå decorespondenÆå numår – nume va fi påstratå de elevi pânå la aducerea lucrårilor corectate, când se face identificarealucrårilor. Procedura nu depinde de „miza’’ testului, ci are în vedere strict obiectivitatea evaluårii.

Trebuie reÆinut cå aspectul îngrijit al testului prezentat çi buna organizare a condiÆiilor de rezolvare scad considerabiltensiunea pentru elevi çi cresc valoarea testului.

40


Notarea

S-ar putea presupune, mai ales în cazul testelor care conÆin itemi de tip obiectiv, cå notarea vine aproape de la sine, darlucrurile nu stau întotdeauna aça. Valoarea itemilor (numår de puncte) va fi stabilitå în funcÆie de importanÆa çi relevanÆa lorpentru obiectivul de testat. Trebuie luatå în considerare çi ponderea fiecårui test în evaluarea finalå.

La câteva zile dupå încheiera procedurii de stabilire a specificaÆiilor, e recomandabil så revedeÆi încå o datå tot testul çi såanalizaÆi fiecare hotårâre luatå. Acest lucru vå va oferi o perspectivå generalå çi va scoate la ivealå eventualele contradicÆii ceau trecut neobservate anterior.

Pentru itemii subiectivi este mai puÆin evident cum se face notarea, chiar dacå obiectivul de evaluare a fost corect çi clarstabilit. De exemplu, în cazul „redactårii unei scrisori oficiale de o paginå, cu respectarea normelor de ortografie, punctuaÆie çistructurare a unui text oficial“, cum vom evalua o lucrare care nu are greçeli de ortografie sau de punctuaÆie, dar pe alocuriiese din registrul oficial? Dar una care påstreazå registrul oficial, dar are greçeli de punctuaÆie? Cum vom aloca punctajulîntr-o asemenea situaÆie? Vom pune pe acelaçi plan greçelile de ortografie çi cele de punctuaÆie?

Dacå gândim aça, vom proceda în consecinÆå çi, oricât de tare çi de råspicat am spune cå evaluarea face o simplåmåsurare, o cântårire a ceea ce poate el så facå, elevul o va percepe ca pe o penalizare, ca la concursurile de gimnasticå:combinaÆia de figuri are valoarea X, orice ezitare, imprecizie, greçealå este penalizatå çi X devine X minus ceva. Adicå, oevaluare negativå. Numai cå evaluarea curentå NU este un concurs. Evaluarea este deopotrivå o reflectare a muncii elevului çia profesorului, o måsurare a capacitåÆilor/ competenÆelor atinse de elev. În acelaçi timp, ea ar trebui så indice cu oarecareprecizie çi ce trebuie îndreptat.

O evaluare pozitivå se poate realiza numai pe baza unor descriptori de performanÆå.

Descriptor de performanÆå = criteriu de evaluare + grad / calitate

Så presupunem cå vrem så construim descriptori de performanÆå pentru obiectivul de evaluare mai sus menÆionat, cel cuscrisoarea oficialå. Care ar fi criteriile? În primul rând elevul trebuie så redacteze o scrisoare, nu o compunere oarecare.Trebuie, de asemenea, så se gândeascå la un context oficial, så demonstreze cå ståpâneçte structura unui astfel de text etc. ÎnconsecinÆå, trebuie så estimåm care ar fi treptele pe care le poate atinge, så stabilim în ce constå un nivel minim çi care ar finivelul maxim pentru fiecare criteriu. (vezi tabelul)

Criterii/valori

Încadrare însubiect/ råspunde

cerinÆelor

Operare cunoÆiuni/ concepte

Organizarealucrårii

Adecvarearegistrului/vocabular

Impresiegeneralå

10 p Perfect încadrat însubiect; a atinstoate aspecteleimplicate decerinÆå

Utilizeazå corecttoate conceptele/noÆiunile necesareconstruiriidemonstraÆiei

Organizare foarteclarå, înlånÆuirelogicå a ideilorcare sunt foartebine strucurate înparagrafe

Registru adecvatpe tot parcursultextului, vocabularfoarte variat

Impresie puternicåasupra cititorului;foarte convingåtor

8p Bine încadrat însubiect; atingeaproape toateaspectele implicatede cerinÆå

Utilizeazå corectaproape toateconceptele/noÆiunile necesaredemonstraÆiei

Organizare destulde clarå; bunåînlånÆuire a ideilor

Registru adecvat,vocabular adecvat

Text convingåtorcare impresioneazåcititorul

6p Se încadreazå însubiect; atingeaspectele esenÆiale

UtilizeazåconcepteleesenÆiuale

Încercare deorganizare, dar pealocuri confuzå.

Registru pe alocurineadecvat,vocabular sårac

Text convingåtor,dar neutru

5p Oarecum însubiect, cu referirela câteva aspecte.

Utilizeazå cu ezitåricâteva dintreconceptelenecesare

Idei bune, darnelegate

Registruinconsecvent,vocabular sårac, cuunele greçeli

Datoritå ezitårilor,textul nu esteconvingåtor

Dacå o lucrare este perfect încadratå în subiect, utilizeazå corect aproape toate conceptele, dar organizarea esteneadecvatå, pe alocuri confuzå, are registru çi vocabular adecvate çi are un text convingåtor, dar neutru va primi 10 + 8 + 6

41


+ 6 + 6 = 36 p. Pentru traducerea acestor puncte în notå vom înmulÆi cu 2 çi vom împårÆi la 10. Va rezulta: 72 p. = 7,20.Avantajul utilizårii descriptorilor de performanÆå constå în primul rând în posibilitatea pe care o oferå aceçtia de a indica maiprecis aspectele asupra cårora trebuie så insiste elevul pentru ca astfel så afle ce are de îmbunåtåÆit. La o eventualå „a douaçanså“, el va çtii ce are de îndreptat: organizarea lucrårii (paragrafare, elemente de legåturå etc.), evitarea repetårii aceloraçicuvinte çi înlocuirea lor cu sinonime adecvate contextual. Aceste indicaÆii concrete çi practice, specifice vor duce la creareaunui text convingåtor care impresioneazå cititorul çi, evident, la mårirea în mod corespunzåtor a punctajului.

❖ ActivitateÎn tabelul de mai sus au fost marcate cu bold, la primul criteriu, modalitåÆile de exprimare a diferitelor niveluri. IdentificaÆiaceste elemente pentru celelelate criterii.

❖ AplicaÆieCe itemi semiobiectivi çi subiectivi utilizaÆi cel mai des în evaluårile pe care le daÆi elevilor? ConstruiÆi descriptori de performanÆåpentru una dintre ele.Cât de greu e så faci un test? Cu ce så încep? Existå oare un drum mai neted çi mai sigur?

Orice încercare de elaborare a unui test ar trebui så urmeze un anumit algoritm. Dacå urmåm mereu acelaçi „drum“,probabilitatea de a greçi este mai micå, câçtigåm încredere çi avem mereu aceleaçi elemente de referinÆå. O „reÆetå“ simplå,dar sigurå pe care o recomandåm ar trebui så includå urmåtoarele etape:

1) Stabilirea OBIECTIVELOR DE EVALUARE (ce trebuie så demonstreze elevul; cum/ pe ce cale o va face; cât trebuieså çtie).

2) Alegerea tipului de ABILITÅæI ce urmeazå a fi testate (cu atenÆie la cuplarea corectå a abilitåÆilor receptive ca stimulcu acelea reproductive: înÆelegere oralå/ exprimare oralå sau în scris, citit/ exprimare oralå sau în scris).

3) Stabilirea CONæINUTULUI testului (de exemplu, la o limbå stråinå: conÆinutul lingvistic, zona de vocabular,structurile gramaticale; conÆinut tematic: experienÆå umanå cotidianå sau experienÆa personalå a elevului sau/ çielemente de culturå çi civilizaÆie din spaÆiul cultural respectiv – anglo-saxon, francez, german etc.).

4) Stabilirea FORMATULUI (ce va conÆine testul: un text de citit sau de ascultat, dimensiune; un text de scris,dimensiune, cât de complex; o conversaÆie, cât de complexå, câte minute, cât timp este alocat testului etc.).

5) Formularea INSTRUCæIUNILOR cât mai simplu çi mai clar.6) Alegerea tipului de MATERIALE necesare pentru elev (foaia de test, foaia de råspuns) çi pentru profesor (hartå,

materiale pentru un experiment, bandå audio, echipament de ascultare, text pentru dictare, formulare de notare,întrebåri pentru conversaÆie/ interviu etc.).

7) Stabilirea SCHEMEI DE NOTARE (câte puncte se acordå pentru fiecare item).

Notare çi/ sau evaluare

Profesorul care doreçte så çtie cât de bine a performat un test sau cum så interpreteze rezultatele obÆinute ar trebui såståpâneascå çi câteva noÆiuni de statisticå. Principiul de bazå al statisticii ne aratå cå dacå un eveniment s-a repetat în trecut (încazul nostru, un scor la un test) sunt çanse multe ca el så se repete çi în viitor. Acest lucru înseamnå cå un anumit rezultat cares-a repetat la un test ne poate da informaÆii despre testul respectiv. Dacå am putea så „teståm“ testul înainte de a-l aplica laclaså, am putea så aflåm ce „merge“ çi ce nu „merge“, ce nu este suficient de clar exprimat. S-ar putea så fie dificil, atât dinpunct de vedere al timpului cât çi al condiÆiilor materiale, så aplicåm un test în totalitate întâi la o claså paralelå çi abia apoi laclasa-Æintå. Totuçi, informaÆia despre testul pe care urmeazå så îl aplicåm çi de care avem absolutå nevoie se referå cel puÆinla: nivelul de dificultate, consecvenÆa în notare çi validitate, adicå gradul în care måsoarå ceea ce çi-a propus så måsoare.Gradul de dificultate al unui test este indicat de media scorurilor realizate. Un test este bun çi sigur, dacå grupuri similare deelevi obÆin aceleaçi rezultate, în medie, chiar dacå sunt corectate de profesori diferiÆi. Validitatea de conÆinut este datå, dupåcum am aråtat în Capitolul III, de claritatea instrucÆiunilor, cu alte cuvinte se referå la faptul cå elevii înÆeleg çi rezolvå itemulîn sensul în care a dorit examinatorul.

În revizuirea unui test trebuie avutå în vedere, de asemenea, orice deviere de la intenÆia iniÆialå çi analizarea cauzeloracestei devieri.

În preajma unei evaluåri, un profesor ar trebui så-çi punå cel puÆin urmåtoarele întrebåri: „Cum aç putea så <testez>

testul înainte de a-l aplica? Dacå îl aplic, chiar çi pe bucåÆele, oare nu îi voi dezvålui conÆinutul?“

Aceste temeri sunt în bunå parte justificate, dar nu trebuie så constituie o piedicå în efortul de a îmbunåtåÆi testul. Putem,çi este recomandabil så o facem, så dåm instrucÆiunile cu alt conÆinut. Este o bunå practicå în vederea evaluårii atât pentruelevi cât çi pentru profesor. Chiar pårÆi din conÆinut pot fi „încercate“ pe elevi înainte de test, mai ales dacå ne aducem amintece s-a discutat în Capitolul V: unele teste trebuie så prezinte noi exemple de material predat (Care? Vå amintiÆi?), iar alteletrebuie så prezinte acelaçi material în contexte noi (Care? Vå amintiÆi?). Deci, prezentând în diverse momente fie

42


instrucÆiunile, fie o parte de conÆinut al testului, nu facem decât så pregåtim elevii pentru evaluare. Elevii trebuie învåÆaÆi såciteascå cu atenÆie instrucÆiunile, dar în acelaçi timp putem så le facem sarcina mai uçoarå scriind instrucÆiunile în aça fel încâtså le atragem atenÆia asupra elementelor importante.

Iatå doar câteva reguli de respectat çi care vor contribui la asigurarea calitåÆii testului:■ scrierea instrucÆiunilor pe aceeaçi paginå cu sarcina de lucru propriu-ziså;■ scrierea cu caractere groase a unui cuvânt cheie;■ exprimarea simplå.

La cele de mai sus se adaugå çi modul în care înregistråm rezultatele, le analizåm çi le interpretåm. Din analizå çiinterpretarea rezultatelor vom afla date importante despre performanÆa elevilor, dar çi despre testul aplicat. Înregistrareaordonatå a rezultatelor la un test poate fi surså de informaÆii spre îmbunåtåÆirea acelui test la o aplicare viitoare, în anulurmåtor, la un alt colectiv. De asemenea, rezultatele sunt çi o dovadå a evoluÆiei fiecårui elev. Vå propunem un model practicde înregistrare a rezultatelor care ne permite så analizåm în acelaçi timp rezultatele pe elev çi pe item.

Test (tip)……Data……Clasa……Obiectivele …ConÆinuturi vizate……Tipuri de itemi …

Nr.crt. Nume elev Item INr. pct./item

Item IINr. pct./item

Item IIINr. pct./item

Item ...XNr. pct./item

Totalpuncte/ elev

1.

2.

3.

….

25.

Total realizåri /item

25 20 19 ….. Media pe claså

InformaÆia de deasupra tabelului este necesarå atât pentru prezent (obiectivele menÆionate se regåsesc în conÆinuturileitemilor), cât çi pentru viitor (va fi mai uçor så identificåm testul în portofoliul nostru de teste).

Tabelul se citeçte atât orizontal cât çi vertical. Pe orizontalå urmårim realizårile fiecårui elev; pe verticalå culegeminformaÆie despre colectivul de elevi în general, dar çi despre test.

Gradul de dificultate/ complexitate al itemilor poate creçte de la începutul testului spre sfârçit; putem considera cå un itemeste realizat çi deci elevul „cunoaçte/ poate så realizeze ceva cu ceea ce cunoaçte“, dacå rezolvå corect cel puÆin 4/5 din item.Dacå privim lucrurile din acest punct de vedere, când am notat cå la itemul I 25 de elevi au rezolvat corect, nu însemnå cå toÆil-au rezolvat perfect, dar toÆi au obÆinut cel puÆin 8 din cele 10 puncte alocate. Råmâne så analizåm dacå greçelile manifestate(adicå acea cincime) sunt întâmplåtoare sau au un anumit grad de repetabilitate între elevi (pentru a çti cum så organizåmactivitatea de recuperare). E important ca la itemii integrativi punctajul så fie stabilit defalcat pe elemente de formå çielemente de conÆinut.

Dacå un item de la începutul testului este realizat de foarte puÆini elevi sau dacå unul de la sfârçit este realizat de toÆi elevii,atunci am greçit în gradarea dificultåÆii itemilor.

Çi ce dacå? – ne putem întreba.

Reamintim cå douå dintre scopurile aplicårii unui test, çi nu cele mai puÆin importante, au în vedere så ajute elevii så îçiorganizeze cunoçtinÆele çi så ofere o imagine, çi nouå, çi lor, asupra nivelului de cunoçtinÆe çi abilitåÆi. În plus, scopul testuluide plasament este så stabileascå çi o ierarhizare a elevilor potrivit abilitåÆilor dovedite. De aceea, påstrarea unui crescendo dedificultate este importantå.

43


Anexã

Limba çi literatura românã(teste construite pe baza unora dintre criteriile de notare pentru clasa a VIII-a)

SecÆiunea a II-a(evaluarea råspunsului scris la douå sarcini de lucru aflate în raport de dependenÆå)

T1. Texte cu destinaÆie funcÆionalå – cerere, telegramå, invitaÆie (aniversåri, evenimentefamiliale etc.), curriculum vitae sau vizând scrierea reflexivå – scrisoare (familialå, defelicitare):

■ cerere

1. Imagineazå-Æi urmåtoarea situaÆie: Vecinul tåu Matei Iliescu, din strada Plantelor, nr. 22A, elev în clasa a V-a la ÇcoalaNumårul 4 din Suceava, intenÆiona så se înscrie la Biblioteca ,,Ion Creangå”, întrucât dorea så citeascå Harry Potter çipiatra filozofalå de J. K. Rowling. A redactat o cerere, dar bibliotecara i-a înapoiat-o, spunându-i cå nu i-o acceptåpânå nu va fi redactatå corect. Cum tu eçti elev în clasa a VIII-a, te roagå så-l ajuÆi. Rescrie cererea lui Matei, reprodusåmai jos, corectând toate erorile.

CerereStimatå Doamnå bibliotecarå!Må numesc Iliescu Matei çi doresc så citesc Harry Potter çi piatra filozofalå de J. K. Rowling çi de aceea vå rog så må înscrie-Æi

la biblioteca Ion Creangå.V-å mulÆumesc!Semnåtura:Iliescu MateiData:19. 01. 2005

Timp estimat pentru råspuns: 15 minute.

Sugestii cu privire la rezolvarea cerinÆelor çi la evaluarea rãspunsului1. ConvenÆii specifice ale cererii:

■ formulå de adresare iniÆialå (Domnule Director/ director,…)■ semnåturå çi datå (AtenÆie! se scriu direct, fårå titlu: Semnåtura: …, Data: …);■ formulå finalå de adresare a cererii (Domnului Director/ director al Çcolii Numårul 4); (AtenÆie! la concordanÆa

dintre formula de adresare çi cea finalå: este incorectå combinaÆia: Domnule Director… – Domnului director…)■ redactare pe o coalå format A4, nelineatå.

2. ConÆinutul cererii:■ formula consacratå (Subsemnatul.../ Subsemnata...), numele çi prenumele;■ adresa petiÆionarului;■ calitatea petiÆionarului;■ precizarea succintå a motivului solicitårii, prin utilizarea uneia dintre formulele consacrate (Vå rog så dispuneÆi

eliberarea...; Solicit eliberarea... etc.). AtenÆie! în mod obiçnuit, conÆinutul ar trebui concentrat în douå fraze:prima – prezentarea petiÆionarului çi a cererii propriu-zise, a doua – motivarea cererii.

3. Estetica lucrårii/ açezare în paginå:■ alineat; scris lizibil. AtenÆie! marginea albå trebuie så aibå o låÆime mai mare decât în cazul unui text obiçnuit

(2-3 cm.).4. Corectitudinea limbii utilizate:

■ lexic, sintaxå, registru stilistic adecvat;■ proprietatea termenilor;■ ortografie çi punctuaÆie.

AtenÆie! O cerere de înscriere conÆine doar informaÆii având un caracter general çi nu titlul cårÆii pe care doreçti så o citeçti.

44


2. Transformå scrisoarea Vitoriei Lipan cåtre GheorghiÆå, într-o telegramå de maximum 10 cuvinte, påstrând informaÆiile çirespectând convenÆiile acestui tip de text.

Prea scumpul meu fiu! […] aflå cå, din mila lui Dumnezeu, sunt sånåtoaså çi doresc så aflu çi despre tine la fel. Am så vând productedin magazie çi-Æi voi trimete banii de care ai necesitate. (Mihail Sadoveanu – Baltagul)


Sugestii cu privire la rezolvarea cerinÆelor çi la evaluarea rãspunsului1. ConvenÆii specifice ale telegramei:

■ concizie/ stil ,,telegrafic” (eliminarea cuvintelor care nu afecteazå înÆelegerea mesajului: prepoziÆii, conjuncÆiietc., eventual, determinante adjectivale çi adverbiale).

2. ConÆinutul telegramei:■ textul propriu-zis (de ex. Sosit Buçteni. Totul bine. Vreme superbå.) çi semnåtura (Costin, Mihai);■ tonalitate potrivitå relaÆiei cu destinatarul (Într-un text de dimensiunea unei telegrame, tonalitatea este datå de

detalii precum semnåtura: Costin, Mihai, în acest caz, deoarece telegrama este adresatå pårinÆilor.).3. Încadrarea în limita de cuvinte indicatå în cerinÆå.

T4. Organizarea planului unei lucråri pe o temå datå:3. Citeçte cu atenÆie lista urmåtoare:

1. respectarea fidelitåÆii faÆå de textul dat;2. relatarea obiectivå, fårå intervenÆii emoÆional-subiective çi fårå citate;3. relevarea a n mijloace artistice/ procedee folosite în portretizare;4. precizarea a n caracteristici ale genului;5. exemplificarea caracteristicilor genului;6. exprimarea unei opinii despre semnificaÆiile/ despre mesajul textului;7. prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate ;8. relevarea modului de expunere dominant çi a tråsåturilor acestuia, identificabile în text;9. prezentarea, pe scurt, a subiectului/ a ideilor textului;10. prezentarea, pe scurt, a mijloacelor artistice folosite de autor.

Selecteazå cele mai potrivite trei repere din lista de mai sus, astfel încât så realizezi planul unei lucråri având ca temåargumentarea apartenenÆei unui text la genul liric. Completeazå planul, scriind tu însuÆi un al patrulea reper adecvat celor treiselectate deja.


Sugestii cu privire la rezolvarea cerinÆelor çi la evaluarea rãspunsuluiPot fi alese trei dintre urmåtoarele repere, urmând a fi adaugat cel de al patrulea:1. precizarea a n caracteristici ale genului liric;2. exemplificarea caracteristicilor genului liric pe baza textul indicat/ ales;3. relevarea modului de expunere dominant çi a tråsåturilor acestuia, identificabile în text;4. prezentarea, pe scurt, a mijloacelor artistice folosite de autor;5. exprimarea unei opinii despre semnificaÆiile/ despre mesajul textului.

SecÆiunea a III-a(evaluarea råspunsului scris la o sarcinå de lucru complexå de tipul rezumare, caracterizare,exprimarea unei opinii etc.)

T5. Rezumarea unui text:4. Rezumå în maximum cinci rânduri fabula MâÆa çi çoarecii de Esop, reproduså mai jos:

Într-o caså în care erau mulÆi çoareci se înnådise o mâÆå care mergea acolo în toate zilele çi-i vâna într-una. De la o vreme, våzândçoarecii cå numårul lor se tot împuÆineazå, ziserå între dânçii:

FraÆilor, nu trebuie så mai ieçim de prin gåurile noastre, cå de vom mai ieçi, toÆi vom pieri, iar de nu, vom avea liniçte çi vom scåpa.Atunci pisica, nemaivåzând nici un çoarece ieçind din gåuri, se gândi cå ce-ar face ca så-i poatå scoate, çi socoti cå era bine så parå

cå a cåzut de la un loc înalt çi så se lungeascå pe påmânt ca çi cum ar fi moartå. Çi chiar aça fåcând, un çoarece se uita la dânsa dintr-ogaurå çi, våzând-o astfel lungitå, îi zise:

45


O, jupâneaså mâÆå! De Æi-aç vedea pântecele umflat ca o tobå, tot nu må voi apropia de tine.


Sugestii cu privire la rezolvarea cerinÆelor çi la evaluarea rãspunsuluiConvenÆiile specifice rezumatului: respectarea fidelitåÆii faÆå de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea

modurilor çi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directå la vorbirea indirectå, fårå dialog inserat; relatareaobiectivå, fårå intervenÆii emoÆional-subiective çi fårå citate. Trebuie avutå în vedere, de asemenea, estetica lucrårii/ açezareaîn paginå (alineat; scris lizibil) çi respectarea normelor de exprimare corectå, de ortografie çi de punctuaÆie precum çiîncadrarea în limita de timp.

AplicaÆii

Limba çi literatura românå(teste construite pe baza unora dintre criteriile de notare pentru clasa a VIII-a)1.Sunt vizate urmåtoarele competenÆe (la nivelul clasei a VI-a):4.1. så redacteze texte cu destinaÆii diverse (scrisori, cereri, invitaÆii, cårÆi poçtale, telegrame, compuneri)4.2. så utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate çi la mijloacele de îmbogåÆire a

vocabularului4.3. så înlånÆuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele ortografice çi de punctuaÆie

Imagineazå-Æi urmåtoarea situaÆie: Te numeçti Costin/ Costina Petrescu, ai sosit de câteva ore la Iaçi unde vei participa lafaza finalå a Concursului NaÆional de Limba çi Literatura Românå „Mihai Eminescu“ çi ai trimis pårinÆilor care locuiesc laSuceava urmåtoarea telegramå: Cålåtorit bine. Camera cåmin aça çi aça. Cunoscut „adversarii“. Tipi simpatici. Mîine concurs. Revinveçti bune. Sper. Costin/ Costina. Transformå telegrama într-o scrisoare de 8 - 10 rânduri, påstrând toate informaÆiile.

AtenÆie! – scrisoarea trebuie:■ så conÆinå formulele çi celelalte convenÆii specifice acestui tip de compunere;■ så aibå un conÆinut çi un stil adecvate situaÆiei imaginate;■ så respecte normele de exprimare, de ortografie çi de punctuaÆie.Timp estimat pentru råspuns: 15 minute.

Barem de corectare çi de notare:1. ConvenÆii specifice ale scrisorii: 4p.

■ formule de adresare çi de încheiere adecvate relaÆiei cu destinatarul (de ex. Dragii mei,…; Dragå mamå çi tatå,…etc.; Cu bine,…; Cu drag,… etc.): 2p.;

■ datå; loc; semnåturå adecvatå relaÆiei cu destinatarul (Costin/ Costina – AtenÆie! sub nici o formå, Costin/ CostinaPetrescu!): 2p.(pentru 1-2 elemente care apar în compunere: 1p.)

2. ConÆinut adecvat cerinÆei: (punctele se acordå numai pentru încadrarea în limita minimå de rânduri cerutå): 3p.■ textul propriu-zis: (conÆinut adecvat cerinÆei: în totalitate: 2p./ parÆial: 1p.)■ tonalitate potrivitå relaÆiei cu destinatarul: 1p.

3. Estetica lucrårii/ açezare în paginå: 1p.■ alineat; scris lizibil.

4. Corectitudinea limbii utilizate:■ · exprimare (lexic, sintaxå), proprietatea termenilor: 1p.■ · ortografie çi punctuaÆie: 1p. (0p. pentru douå sau mai multe greçeli cumulate).

***

Dupå modelul de mai sus, completaÆi adecvat spaÆiile punctate:................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

46


........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................2.Sunt vizate urmåtoarele competenÆe (la nivelul clasei a………)

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Imagineazå-Æi urmåtoarea situaÆie: Te numeçti Costin/ Costina Petrescu çi eçti elev/ å în clasa a VIII-a, la Çcoala Numårul 4din Suceava. Fostul tåu coleg de bancå, Paul, s-a mutat în semestrul al doilea, cu pårinÆii, în Iaçi, iar tu vrei så-i povesteçti ces-a mai întâmplat cu tine çi colegii de claså în ultima vreme. Redacteazå o scrisoare de 10 – 15 rânduri al cårei început så fie:

Dragå Paul,Se apropie vacanÆa de varå, au trecut deja douå luni de când nu Æi-am mai scris çi totuçi…

AtenÆie! – scrisoarea trebuie:■ så aibå formula de încheiere potrivitå relaÆiei cu destinatarul, precum çi celelalte convenÆii ale acestui tip de

compunere (data, locul, semnåtura);■ så aibå un conÆinut çi un stil adecvate situaÆiei sugerate de începutul propus;■ så respecte normele de exprimare, de ortografie çi de punctuaÆie.Timp estimat pentru råspuns: ……………….

Barem de corectare çi de notare:................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3.Sunt vizate urmåtoarele competenÆe (la nivelul clasei a………)

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Imagineazå-Æi urmåtoarea situaÆie: Ieri dupå-amiaza ai asistat, împreunå cu trei prieteni, la un concert rock, în parculcentral al oraçului tåu. Descrie, într-o compunere de 15 – 20 de rânduri, evenimentul la care ai participat.

Vei avea în vedere:■ precizarea contextului spaÆio-temporal;■ prezentarea participanÆilor (spectatori, artiçti);■ sublinierea acelor aspecte care te-au impresionat (în bine sau în råu!) în mod deosebit;■ respectarea normelor de exprimare corectå, de ortografie çi de punctuaÆie.Timp estimat pentru råspuns: ……………..

Barem de corectare çi de notare:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

47



........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Citeçte cu atenÆie urmåtorul text:Erau odatå într-un sat doi fraÆi, çi amândoi erau însuraÆi. Cel mai mare era harnic, grijuliu çi chiabur, pentru cå unde punea el mâna

punea çi Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iarå cel mic era sårac. De multe ori fugea el de noroc çi norocul de dânsul, cåci era leneç,nechitit la minte çi nechibzuit la trebi; ç-apoi, mai avea çi o mulÆime de copii!

(Ion Creangå – Dånilå Prepeleac)

Redacteazå o compunere de 10 – 15 rânduri, în care, folosind ca punct de plecare informaÆiile oferite de fragmentulreprodus mai sus, så imaginezi portretul unuia dintre cei doi fraÆi.

În redactarea compunerii, vei avea în vedere:■ precizarea cadrului spaÆio-temporal;■ descrierea propriu-ziså, prin folosirea limbajului artistic/ beletristic;■ respectarea normelor de exprimare corectå, de ortografie çi de punctuaÆie.Timp estimat pentru råspuns: ……………….

BAREM DE CORECTARE ÇI DE NOTARE........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Citeçte cu atenÆie lista urmåtoare:1. respectarea fidelitåÆii faÆå de textul dat;2. relatarea obiectivå, fårå intervenÆii emoÆional-subiective çi fårå citate;3. relevarea a n mijloace artistice/ procedee folosite în portretizare;4. precizarea a n caracteristici ale genului;5. exemplificarea caracteristicilor genului;6. exprimarea unei opinii despre semnificaÆiile/ despre mesajul textului;7. prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate ;8. relevarea modului de expunere dominant çi a tråsåturilor acestuia, identificabile în text;9. prezentarea, pe scurt, a subiectului/ a ideilor textului;

10. prezentarea, pe scurt, a mijloacelor artistice folosite de autor.

Selecteazå cele mai potrivite trei repere din lista de mai sus, astfel încât så realizezi planul unei lucråri având ca temåargumentarea apartenenÆei unui text la genul liric. Completeazå planul, scriind tu însuÆi un al patrulea reper adecvat celor treiselectate deja.

Timp estimat pentru råspuns: …………….


48



........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................Rezumå în maximum cinci rânduri fabula MâÆa çi çoarecii de Esop, reproduså mai jos:

Într-o caså în care erau mulÆi çoareci se înnådise o mâÆå care mergea acolo în toate zilele çi-i vâna într-una. De la o vreme,våzând çoarecii cå numårul lor se tot împuÆineazå, ziserå între dânçii:

FraÆilor, nu trebuie så mai ieçim de prin gåurile noastre, cå de vom mai ieçi, toÆi vom pieri, iar de nu, vom avea liniçte çivom scåpa.

Atunci pisica, nemaivåzând nici un çoarece ieçind din gåuri, se gândi cå ce-ar face ca så-i poatå scoate, çi socoti cå erabine så parå cå a cåzut de la un loc înalt çi så se lungeascå pe påmânt ca çi cum ar fi moartå. Çi chiar aça fåcând, un çoarece se uita ladânsa dintr-o gaurå çi, våzând-o astfel lungitå, îi zise:

O, jupâneaså mâÆå! De Æi-aç vedea pântecele umflat ca o tobå, tot nu må voi apropia de tine.Timp estimat pentru råspuns: …………………….



........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

Completeazå spaÆiile punctate cu o continuare de patru replici a dialogului dintre profesor çi elev, al cårui conÆinut så fieadecvat contextului. Vei folosi çi urmåtoarele semne ortografice çi de punctuaÆie: semnul exclamårii, semnul întrebårii,punctele de suspensie çi apostroful.

Profesorul: Compunerea ta seamånå suspect de mult cu a colegului de bancå.Elevul: Dar çtiÆi çi dumneavoastrå cå planul lucrårii l-am fåcut împreunå, în claså!Profesorul: ………………………………………………………………..………..Elevul: ...……………………………………………………………………………Profesorul: ………………………………………………………………………….Elevul: ………………………………………………………………………………Timp estimat pentru råspuns: ……………...

BAREM DE CORECTARE ÇI DE NOTARE(În evaluarea råspunsului trebuie avute în vedere, între alte criterii, çi alegerea registrului stilistic potrivit relaÆiei dintre

vorbitori çi folosirea semnelor ortografice çi de punctuaÆie cu ajutorul cårora pot fi sugerate mimica, gestica çi tonalitatea. Deexemplu, punctele de suspensie care întrerup comunicarea exprimå nesiguranÆa sau emoÆia elevului bånuit de a fi fåcut unlucru nepermis, semnele de exclamare çi de întrebare pot sublinia tonul autoritar al profesorului. Apostroful, într-o formulåde adresare de genul dom’ profesor, poate exprima, în situaÆia imaginatå, linguçeala, încercarea elevului de „a intra subpielea“ profesorului. Evident, totul depinde de turnura pe care elevul o va da discuÆiei dintre cei doi.)

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

49


8.Sunt vizate urmåtoarele competenÆe (la nivelul clasei a X-a):1.1. Identificarea particularitåÆilor çi a funcÆiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte1.4. Redactarea unor compoziÆii despre textele studiate1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaÆie, morfosintactice çi folosirea

adecvatå a unitåÆilor lexico-semantice2.1. Analiza principalelor componente de structurå, de compoziÆie çi de limbaj specifice textului narativ

Scrie råspunsul la fiecare dintre urmåtoarele cerinÆe, pentru a demonstra înÆelegerea textului de mai jos:— Nu çtiÆi ce-i trenul? întrebå râzând jupân Dåmian.— Çtim, rosti moale comisul.— Eu nu çtiu, rosti îndåråtnic ciobanul. Cine çtie ce ticåloçie nemÆeascå1 a mai fi!— Adevåratå ticåloçie çi dråcie… râse cu voie-bunå negustorul. Sunt un fel de cåsuÆe pe roate, çi roatele acestor cåsuÆe se îmbucå

pe çine de fier. Ç-aça, pe çinele acelea de fier, le trage cu uçurinÆå o maçinå, care fluierå çi pufneçte de-a mirare; çi umblå singurå cu foc.— Fårå cai? întrebå moç Leonte.— Fårå.— Asta n-oi mai crede-o eu! mormåi ciobanul. Iar moç Leonte îçi fåcu cruce.— De ce så nu credeÆi? se amestecå împåciuitor comisul. Eu am mai auzit de asta çi trebuie så credem. De våzut înså n-am våzut.— Ba eu am våzut, cum vå spun, stårui cu veselie negustorul. Maçina umblå singurå cu foc çi trage dupå dânsa toate cåsuÆele. Apoi

în acele cåsuÆe sunt ori oameni, ori mårfuri. Çi batalii2 de la Tighina3 i-am încårcat în acele cåsuÆe. Çi merg foarte bine, fårå scuturåturåçi fårå nacaz; numaidecât e-un huiet mare de trebuie så gråiascå oamenii unii cu alÆii tare, ca surzii.

— Hm! – mormåi ciobanul. Çi-ai umblat dumneata în cåruÆa aceea cu foc?— Am umblat; de ce så se mire omul de asta, când am våzut çi alte lucruri çi mai de mirare?— Care lucruri mai de mirare?— Apoi så vedeÆi. Pe-acolo, prin Æara nemÆeascå, târgurile-s toate alcåtuite din case cu câte patru sau cinci rânduri.— Adicå din case una peste alta. Am mai auzit eu de asta çi n-am vrut så cred.— Apoi de ce så nu crezi, dac-aça-i acolo? Da’ eu nu m-am mirat prea tare de asta, cât de alta. C-am våzut uliÆi dintr-o singurå

bucatå de piatrå…— Noi ne priviråm în tåcere la aceste vorbe.— Da. Ç-apoi ies nemÆii, boierii çi cucoane, çi se plimbå pe marginea uliÆii. Cucoanele au toate pålårii, iar boierii toÆi au ceasornic.

Nu numai boierii, ci çi lucråtorii mai såraci.— De ceasornice nu må mir… întrerupse moç Leonte; dar femeile cu pålårii, drept så-Æi spun, mie nu-mi plac.— Ei, ce så faci? îl mângâie comisul. Aça-s pe-acolo nåravurile oamenilor. – Çi ce-ai mai våzut, cinstite jupâne Dåmian?

(Mihail Sadoveanu – Hanu AncuÆei)

1. Explicå, utilizând numai exemple din fragmentul de mai sus, una dintre urmåtoarele calitåÆi generale çi particulare alestilului: claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine, oralitate, variaÆie stilisticå. 4 p.

2. Selecteazå un fragment însumând maximum zece cuvinte, potrivit pentru a ilustra registrul familiar al limbii. 4 p.3. Rescrie enunÆul urmåtor, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonime adecvate: Pe-acolo, prin Æara nemÆeascå, târgurile-s

toate alcåtuite din case cu câte patru sau cinci rânduri. 4 p.4. Transpune în vorbire indirectå cele trei replici din final, a negustorului, a lui moç Leonte çi a comisului. 4 p.5. Transformå secvenÆa în care jupânul Damian povesteçte cålåtoria cu trenul, astfel încât så obÆii o descriere de tip

çtiinÆific, de maximum cinci rânduri, a cålåtoriei pe calea feratå. 4 p.6. Descrie gestica/ mimica precum çi variaÆiile de ton ale vocii comisului, aça cum Æi le imaginezi în urma lecturii

urmårorului fragment: Çtim, rosti moale comisul. 4 p.7. Exprimå-Æi opinia despre sensul comentariului pe care îl face povestitorul, la auzul descrieirii oraçului de cåtre jupânul

Damian: Noi ne priviråm în tåcere la aceste vorbe. 4 p.8. Alege patru dintre personajele existente în textul de mai sus çi indicå, în cazul fiecåruia, câte o tråsåturå pe care o

consideri a fi cea mai potrivitå pentru a-i caracteriza firea. 4 p.9. Argumenteazå, în maximum cinci rânduri, una dintre tråsåturile indicate. 4 p.10. Rezumå, în maximum cinci rânduri, textul. 4 p.

Timp de lucru: 45 de minute

50


1 (ticåloçie) nemÆeascå – Ca urmare a Påcii de la Passarovitz, din 1718, Oltenia a fost ocupatå de austrieci timp de 21 deani. Atunci au våzut românii pentru prima oarå straie occidentale pe care le-au numit „nemÆeçti“. Prin extindere, totceea ce era stråin, european, va fi numit „nemÆesc“: obiceiuri nemÆeçti/ stråine, neamÆ/ stråin etc.; ticåloçie nemÆeascå= nelegiuire, blestemåÆie comiså de stråini.

2 batal, batali, s. m. – berbec castrat în vederea îmbunåtåÆirii calitåÆii cårnii çi a lânii3 Tighina – oraç în Imperiul Habsburgic (azi, în Republica Moldova)

9.Sunt vizate urmåtoarele competenÆe (la nivelul clasei a X-a):1.1. Identificarea particularitåÆilor çi a funcÆiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte1.4. Redactarea unor compoziÆii despre textele studiate1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaÆie, morfosintactice çi folosirea

adecvatå a unitåÆilor lexico-semantice2.3. Identificarea çi analiza elementelor de compoziÆie çi de limbaj în textul poetic3.3. Elaborarea unei argumentåri scrise pe baza textelor studiate

Amurg de iarnå, sumbru, de metal.Câmpia albå – un imens rotund –Vâslind, un corb tåcut vine din fund,Tåind orizontul, diametral.

Copacii rari çi ninçi par de cristal.Chemåri de dispariÆie må sorb,Pe când, tåcut, se-ntoarce-acelaçi corbTåind orizontul diametral.

(G. Bacovia – Amurg de iarnå)


10. LIMBA ENGLEZÅSunt vizate urmåtoarele cunoçtinÆe çi competenÆe (la nivelul clasei a IX-a):The students will have to demonstrate knowledge and correct use of■ vocabulary areas: cinema, books, fashion■ use of tenses■ word category■ grammatical structures: expressing attitudes - modality

The students will have to demonstrate the ability to use adequately■ expressions and collocations with the vocabulary areas■ paragraph structure■ narrative of events

SKILLSReading and writing

FORMATObjective items (multiple choice, fill in) – 200 wordsSemi-objective items (transformation) – 150 wordsSubjective items (essay writing) – 400 wordsTimp estimat pentru råspuns: 100 de minute

BAREM DE CORECTARE ÇI DE NOTAREMARKING SCHEME & DESCRIPTORSThe objective and semi-objective parts will be worth 50% and they will be evaluated per entry; for the subjective items the

performance descriptors currently in use (task achievement, language accuracy, vocabulary range, register and style, overallimpression) will be applied to cover 50% (25x2).

11.Sunt vizate urmåtoarele cunoçtinÆe çi competenÆe (la nivelul clasei a XII-a):

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................

51


If you had to teach your language to a person who knew nothing about it at all, how would you begin? What would you do so thatthis person could learn your language as quickly and easily as possible? Write a paragraph of about 150 words expressing 2hypothetical present and past situations and 3 conditional structures to fulfil the task and express 1 wish about the future. (Dacå artrebui predaÆi limba românå unei persoane care nu çtie deloc cu ce aÆi începe? Ce anume aÆi face ca acea persoanå så înveÆeromâneçte repede çi uçor? Pentru realizarea sarcinii scrieÆi un paragraf de aprox. 150 de cuvinte în care exprimaÆi 2 situaÆiiipotetice în prezent çi trecut, 3 structuri condiÆionale çi 1 dorinÆå referitoare la viitor).

BAREM DE CORECTARE ÇI DE NOTARE:........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

12.AveÆi mai jos un test la limba englezå. Dupå ce îl citiÆi, stabiliÆi ce tip de test este çi pentru ce claså/ nivel. La sfârçitul

testului sunt indicate o parte din obiectivele de evaluare. CompletaÆi cu cele care credeÆi cå lipsesc.

I. A couple of days ago the postman left an envelope, which your dog devotedly hurried to bring to you. However, hisenthusiasm resulted in some bitten words here and there. In order to make sense of the leaflet, fill in each gap with ONE

suitable word.

A challenging holidayAre you bored with spending 1._________ holidays with your parents? Are you unhappy 2._________ somebody else

telling you what your day should look 3__________? Are you in for a challenge? The Artistic Minitechnicus can be the changeyou are looking 4____________!

As the venue of the camp we have chosen the small Northumberland town of Alnwick, 5__________ was used as anexterior location for making the first Harry Potter movie and which has been declared to be the best place to live in the UnitedKingdom. The market town, also known for 6__________ medieval castle (also used in the movie as Harry Potter’s wizardryschool), has come to the top in a survey published in British Country Life magazine. Come and enjoy the Hogwarthianatmosphere!

We are offering you the chance to meet the most 7___________ people: pragmatic artists, ingenious scientists, spiritedjesters and playful teachers. They all get 8___________ once a year not only to cherish 9__________ other’s company, butalso to accomplish a fabulous project. What they do and what they experience ultimately contributes 10__________everyone’s personal development.

Prove that you too can join the club of the brainiest! You will find enclosed in the envelope the two conditions for youradmittance.

Should you have a younger brother/sister that you can persuade to come along, you get a 50% discount.It’s no wizardry, come and build the magic yourself!

II. You convinced your twelve-year-old brother to go with you. He was so thrilled about it that he wanted to share the news with apen-friend in Australia. Hmm… More work for you! Now you have to help him clean up his letter. Find the mistakes and

underline them. Rewrite each corrected part in the space provided on the answer sheet.

Dear Mike,

Thanks for your last letter. I’ve got an incredible news for you! Guess what? I’m going to spend ten days in HarryPotter’s school of magic in the town of Alnwick. Did you knew that the entire movie was filmed there? Since I haveseen the film the first time, I have wanted to visit the place.

The other day, while I did my homework, my brother came into the room and showed me a leaflet. I immediatelyrecognized Harry’s school, but thought it was just another book. The big surprise was that, in fact, we will be goingthere on a camp. I know my brother for a lifetime and he still amazes me!!!

My brother always was the artist in the family and laughed at me for playing with tools all the time. But now it seemshe can’t go without me and my technical skills. We are going to form so a great team that I hope we will win the prizefor the best project.

I am such anxious to go! I’ll tell you more about it when we will come back.

Lots of my love,

IonuÆ

52


Now, that you have convinced your little brother, you have to concentrate on the two admittance tasks.

III. The first task in the envelope requires you to describe yourself in a poem. Challenged yet? Well… here is some help.A. Match each of the adjectives with its appropriate definition:

1. conscientious a. behaving in an impatient and angry way for no reason at all2. self-confident b. somebody/something that annoys you3. down-to-earth c. showing a lot of care and attention to whatever you do4. petulant d. sure that you can do things well5. irksome e. practical and direct in a sensible and honest way

B. Write the two words that best fit the illustrations above:

1. so proud of your abilities or qualities that you behave as if you were better than the others.2. having the quality of remaining faithful.

C. Come up with three other adjectives that describe you.

D. Using any of the above, fill in the structure given below to complete this poetic self- portrait.

I am …………………………,the kind of person who ………………………when………………………………. .I will always ……………because I am……………….even though …………………….…. .So I am sure you’ll like me.

IV. The Alnwick Town Library is in possession of a manuscript of a story which is said to have taken place in the area. However, themanuscript got damaged in unknown circumstances and there is hardly any chance now to recreate it. But the Council is determinednot to let magic disappear, so they decided to use the remaining parts as an opportunity to stimulate youth creativity.

To the given fragment, write:

a) a 75-word paragraph that could come immediately BEFORE this one.

b) a 75-word paragraph that could come immediately AFTER this one.

53


“ How strange!” said the girl advancing cautiously on tiptoe. “And what a heavy door!”She touched it as she spoke and it suddenly swung to with a metallic click.“Good Lord!” said the man in panic, “I don't believe there is a handle inside.You've locked us both in!”

“Not both of us. Only one of us.” said the girl menacingly and before his eyesshe passed straight through the door, and vanished into thin air.

ANSWER SHEET NUMBER _________________

NAME __________________

I. 1.………………………………….

2.………………………………….

3.………………………………….

4.………………………………….

5.………………………………….

6.………………………………….

7.………………………………….

8.………………………………….

9.………………………………….

10.………………………………….

II. Write the corrected form ABOVE each word that you underline as mistaken.

Dear Mike,

Thanks for your last letter. I’ve got an incredible news for you! Guess what? I’m going to spend ten days in HarryPotter’s school of magic in the town of Alnwick. Did you knew that the entire movie was filmed there? Since I haveseen the film the first time, I have wanted to visit the place.

The other day, while I did my homework, my brother came into the room and showed me a leaflet. I immediatelyrecognized Harry’s school, but thought it was just another book. The big surprise was that, in fact, we will be goingthere on a camp. I know my brother for a lifetime and he still amazes me!!!

My brother always was the artist in the family and laughed at me for playing with tools all the time. But now itseems he can’t go without me and my technical skills. We are going to form so a great team that I hope we will winthe prize for the best project.

I am such anxious to go! I’ll tell you more about it when we will come back.

Lots of my love,

IonuÆ

III. A.1.………………………………….2.………………………………….3.………………………………….4.………………………………….5.………………………………….

B. 1…………………………..2…………………………..

C. 1…………………………..2…………………………..3…………………………..

D.I am …………………………………………………………..,the kind of person who ……………………………………….when………………………………. ………………………. ..I will always ………………………………………………….because I am………………………………………………….even though …………………….…. ………………. ……….So I am sure you’ll like me.

IV.a).

b)

54


Congratulations! You have completed all your tasks! Welcome to the Club of the Brainiest!

EVALUATION OBJECTIVESO1 – The students will have to demonstrate knowledge and correct use of:– vocabulary areas: ……………………………………………..– literary concepts: framework story,O2 – The students will have to demonstrate the ability to explain and give relevant contexts for terms connected to

relationshipsO3 – The students will have to demonstrate the ability to use adequately:– ……………………………………………– ……………………………………………………SKILLSReading and writingFORMAT– objective items: …………………………………………….– semi-objective: poem writing in given structure– subjective: ……………………………………………..

MARKING SCHEME & DESCRIPTORS........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

55


VII. Interpretarea rezultatelor

Interpretarea rezultatelor nu se poate opri la jumåtatea drumului. E nevoie så analizåm çi distribuÆia scorurilor obÆinute.Teoretic este de açteptat ca 1/3 dintre elevi så obÆinå un scor scåzut, o altå treime så obÆinå un scor înalt çi o altå treime, un scormediu, çi aça se çi întâmplå de obicei. Dar aceastå simplå acceptare a unei probabilitåÆi nu este motivantå nici pentru elev, nicipentru profesor. Mai mult decât atât, marja între cele trei grupe este ca nisipurile miçcåtoare çi putem pierde controlul înainte de ane da seama. Dacå proporÆiile se schimbå, de pildå creçte numårul celor care obÆin scoruri mici, atât predarea cât çi testareaulterioarå trebuie så Æinå cont de aceasta. Este råu dacå sunt mulÆi elevi care obÆin scoruri (traduse în note) mici çi este simptomaticdacå mulÆi elevi obÆin scoruri mari: în ambele cazuri ceva este în neregulå cu testul, çi poate chiar cu demersul didactic.

Raportarea la acest standard are o anumitå semnificaÆie: ne oferå parametrii faÆå de care så ne evaluåm rezultatele. Unnumår mare de scoruri mici trebuie så ne punå probleme de organizare fie a unui program de recuperare, fie de ajustare astilului, obiectivelor çi conÆinutului predårii. O deplasare importantå în zona scorurilor mari trebuie validatå de rezultateasemånåtoare la acelaçi test, dar corectat de altcineva çi coroborat cu rezultate asemånåtoare la alte teste de acelaçi tip. Pe dealtå parte, dacå un çir de teste confirmå rezultatele înalte, logica çi practicå didacticå ne vor cere så ridicåm çtacheta, såpunem în faÆa elevilor noi sarcini motivante; nu ne-ar folosi la nimic så batem pasul pe loc.

Se pot realiza înså çi calcule mai complexe care så stabileascå måsura în care un test este sau nu o oglindire veridicå aperformanÆei elevilor. Aceste statistici se realizeazå înså la nivelul testelor naÆionale. Pentru nevoile obiçnuite ale activitåÆiicurente la claså nu trebuie så ne complicåm.

Pe de altå parte, o analizå atentå a plajei de distribuÆie a scorurilor/ notelor obÆinute ne då o imagime destul de clarå atât amodului de realizare a itemilor, cât çi, implicit, a performanÆei elevilor. În analiza realizårii individuale a fiecårui item, putemconstata cå obiectivul a fost realizat, dar pot apårea çi alte greçeli care nu sunt neapårat legate de obiectivele fixate. Nu le putemignora çi nici nu putem så le punem pur çi simplu pe seama neatenÆiei elevului. La urma urmelor, o bunå cunoaçtere a unui capitolse dovedeçte tocmai prin deprinderea formatå, de exemplu, de utilizare în mod spontan çi corect a conceptelor; un test bineîntocmit evalueazå capacitatea de înÆelegere çi exprimare în contextul obiectului/ materiei respective, deci fårå så dea posibilitateafocalizårii pe o problemå de conÆinut în sensul îngust, råmânând adicå la nivelul reiterårii celor predate. De fapt, am putea spunecå diferenÆele cele mai evidente între un exerciÆiu de practicare a unei deprinderi çi un test constau tocmai în calitatea testului de ase apropia mai mult de o situaÆie realå çi de a folosi concepte, ca çi în modul în care pune problemele çi creeazå contextul.

Exemple:1. Limbå stråinåCare dintre cele douå formulåri este un simplu exerciÆiu çi care poate fi item de test?A) Alege cuvântul potrivit în contextul dat. (de exemplu – experienÆå/ experiment)B) În textul de mai jos, printr-un accident, s-au çters niçte cuvinte; citeçte cu atenÆie textul çi pune la loc cuvintele care lipsesc.

56


Distributia notelor

0

1

2

3

4

5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Note

Nr.

ele

vi

2. BiologieCare dintre cele douå formulåri este un simplu exerciÆiu çi care poate fi item de test?A) Un copil bolnav, în greutate de 45 de kg, primeçte prin transfuzie 1 l. de sânge.CalculaÆi cantitatea de apå conÆinutå de plasma sângelui copilului dupå transfuzie, çtiind cå:- volumul sangvin reprezintå 8% din greutatea corpului;- elementele figurate reprezintå 45% din compoziÆia sângelui;- apa reprezintå 90% din compoziÆia plasmei.B) Bila este produsul de secreÆie al celulelor ficatului?

La inventarierea greçelilo,r le vom urmåri atât pe cele recurente, legate de obiectivele testului, cât çi pe cele recurente înafara obiectivelor. În funcÆie de aceste rezultate se va organiza çi activitatea de recuperare.

Între entuziasm çi realism

ÎN LOC DE CONCLUZIIÎn urma celor aflate, probabil vå veÆi spune: „O.K. Gata! Nu mai am probleme, nu mai trebuie så investesc în cårÆi de teste

care sunt aça de scumpe.“

Så nu ne gråbim totuçi !!Deçi am abordat câteva probleme generale cu care ne confruntåm frecvent în activitatea de evaluare curentå la claså, så

nu uitåm cå în cele din urmå responsabilitatea finalå îi revine profesorului. El este cel mai în måsurå så decidå:■ ce anume trebuie så cuprindå un anume test,■ dacå este necesar så îl aplice,■ cum çi când så îl aplice.

Va avea în vedere tocmai de aceea scopurile activitåÆii didactice, nevoile elevilor såi çi condiÆiile concrete ale çcolii/ clasei.Iar testul va fi adaptat la aceste condiÆii. De aceea nu am oferit în aceastå carte exemple de teste complete pentru un anumitobiect; exemplele date sunt menite doar så ilustreze ceea ce ele conÆin sau la ce se referå çi nu så fie aplicateoricând çi oriunde.

Am încercat de asemenea så argumentåm cå profesorul trebuie så îçi punå un numår de întrebåri la fiecare etapå apregåtirii testului çi så îçi råspundå la ele precis çi clar. Iatå câteva dintre ele, dar experienÆa çi practica de zi cu zi vå vor sugeraçi altele, care apar çi depind de stilul de lucru al fiecåruia dintre noi. AdåugaÆi-le la cele de mai jos:

■ obiectivele testului sunt clare pentru profesor?■ delimitarea conÆinuturilor este în concordanÆå cu obiectivele?■ este clarå necesitatea testului în acel moment?■ ………………………………………………………………..?■ ………………………………………………………………..?■ ………………………………………………………..………?

Råspunsuri precise çi punctuale la cele de mai sus oferå çanse bune ca testul så furnizeze informaÆia açteptatå.Am dori de asemenea så subliniem încå o datå cå înregistrarea datelor statistice nu trebuie så fie un scop în sine, dar nici

nu trebuie neglijatå: statistica rezultatelor poate fi un sprijin çi un indiciu pentru deciziile viitoare în activitatea de predare. NupuneÆi açadar rezultatele într-un sertar în care umblaÆi rar (sau deloc!). PlanificaÆi çi organizaÆi urmåtoarea testare pornind dela rezultatele celei precedente.

Çi nu în ultimul rând, ar fi de subliniat cå un test bun nu este rezultatul muncii unui singur profesor, oricât efort ar pune el înasta. Comentariile çi sugestiile colegilor care vor vedea testul respectiv din puncte de vedere diferite çi care astfel vor identifica maiuçor ambiguitåÆile sau posibilele erori pe care autorul nu le-a sesizat sau le-a luat drept un dat general acceptat sunt deosebit devaloroase. În acelaçi timp, activitatea în echipå, cu posibila consecinÆå cå testul va fi aplicat la mai multe clase paralele în diferitevariante, este un pas spre asigurarea unui standard çcolar uniform în evaluarea çi pregåtirea elevilor pentru examenelenaÆionale, dar çi pentru olimpiadele naÆionale çi, de ce nu, internaÆionale. Variantele de teste create pot fi adunate în portofolii lafel cum adunåm materiale ajutåtoare pentru predare. Tot aça cum facem note de relevanÆå pe marginea materialelor care ne-auservit mai bine decât altele în predare, tot aça vom nota çi observaÆiile referitoare la desfåçurarea testului, întrebårile puse de elevi,modul de soluÆionare a neclaritåÆilor. Pornind de la aceste note, vom îmbunåtåÆi acel test în vederea aplicårii viitoare la alt colectivdar mai ales vom ordona propria noastå experienÆå çi în mod sigur vom face un test mai bun apoi.

Ar mai fi poate de subliniat cå tråsåtura cea mai importantå a unui bun creator de teste este råbdarea. E aproape imposibilca un test så performeze bine încå de la prima lui aplicare la claså. Faptul cå sunt necesare mai multe revizuiri nu trebuie så fie

57

Interpretarea rezultatelor

motiv de îngrijorare sau descurajare, ci trebuie luat ca o condiÆie esenÆialå pentru realizarea unui test bun. Profesorul câçtigåexperienÆå çi pe aceastå cale.

Så tragem linie, açadar, çi så adunåm!Etapele (ideale! ale) proiectårii çi administrårii unui test ar trebui så fie:■ stabilirea obiectivelor de evaluare;■ alegerea tipului de test;■ alocarea timpului de rezolvare;■ alegerea formatului;■ scrierea itemilor;■ stabilirea schemei de notare;■ administrarea testului;■ evaluarea;■ interpretarea rezultatelor.

58


VIII. Bibliografie

■ Påun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie, Editura Polirom, Iaçi, 2002■ Potolea, D., Neacçu, I., Radu, I. T., Reforma evaluårii în învåÆåmânt. ConcepÆii çi strategii, Ministerul ÎnvåÆå-

mântului, Consiliul NaÆional de Evaluare çi Examinare, Bucureçti, 1996■ Neacçu, I., Stoica, A. (coord.), Ghid general de evaluare çi examinare, Editura Aramis, Bucureçti, 1996■ Radu, I. T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didacticå çi Pedagogicå, Bucureçti, 2000■ Stan, M. (coord.), Ghid de evaluare – Limba çi literatura românå, Editura Aramis, Bucureçti, 2001■ Stoica, A. (coord.), Un sistem de critreii pentru acordarea notelor în învåÆåmântul gimnazial çi liceal, Serviciul

NaÆional de Evaluare çi Examinare, 1999■ Stoica, A., Reforma evaluårii în învåÆåmânt, Editura Sigma, Bucureçti, 2000■ Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentå çi examenele (Ghid pentru profesori), PROGnosis, Bucureçti, 2001■ Stoica, A., Evaluarea progresului çcolar – De la teorie la practicå, Editura Humanitas, Bucureçti, 2003■ Meyer, G., De ce çi cum evaluåm – Editura Polirom, Iasi, 2000

59

Bibliografie

IX. Index

Aaplicabilitate ⇒ testul poate fi administrat çi interpretat uçor· 7, 9, 18, 19, 24, 34

autoevaluarea · 35

Ccheie ⇒ soluÆie/ råspuns corect · 10, 43

curriculum ⇒ disciplinele de bazå çi cele din extensie, pro-gramele de studii, Æintele care trebuie atinse în cadrul fiecåruidomeniu, standardele/ formulårile nivelurilor de performanÆåpentru domeniul respectiv · 1, 4

Ddescriptori de performanÆå ⇒ criterii unitare de apreciere aperformanÆelor la elevi · 37, 40, 41

distractori ⇒ soluÆii/ råspunsuri greçite · 10, 13

Eeseu liber ⇒ compunere în care se indicå doar tema ce va fitratatå, elevul fiind cel ce decide asupra parcursului · 10, 24,28

eseu structurat ⇒ compunere care trateazå o anume temå,indicatå în cerinÆå · 10, 22

evaluare ⇒ analiza informaÆiei provenite din eçantioane deproduse ale elevilor · 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 14, 16, 18,23, 24, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38,40, 42, 47, 48, 49

evaluare formalizatå ⇒ evaluare care presupune urmårireaunor obiective riguroase çi se desfåçoarå într-un contextstandardizat · 4

evaluare informalå ⇒ evaluare în care obiectivele nu suntriguros stabilite, iar contextul este nestandardizat · 4

Ffeedback ⇒ circulaÆia permanentå a informaÆiei de la çi cåtrecåtre profesori, factori de decizie, pårinÆi etc. · 37, 38

fidelitate ⇒ dacå este repetat, testul produce rezultate cons-tante · 7, 8, 10, 11, 14, 16, 24, 28, 31

format ⇒ maniera în care se organizeazå materialul într-untest · 10, 13, 38

Iinstrument ⇒ parte a metodei prin care se concretizeazåopÆiunea profesorului pentru testarea performanÆelor · 1, 3,10, 29, 38

interpretarea rezultatelor · 46

investigaÆie ⇒ ca demers didactic, conduce la aprofundareaînÆelegerii çi la asumarea de cåtre elevi a propriei învåÆåri · 33

item ⇒ sarcina de lucru + formatul acesteia + råspunsulaçteptat · 1, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 19, 20, 21, 23,25, 26, 27, 28, 39, 40, 42, 43, 46, 47, 48

itemi cu alegere dualå ⇒ presupun alegerea råspunsuluicorect din douå variante posibile · 10, 11, 12

itemi cu alegere multiplå ⇒ formati dintr-un enunÆ (pre-miså) urmat de un numår de opÆiuni din care elevul trebuieså aleagå soluÆia corectå (cheia) · 10, 13

itemi de asociere/ tip pereche ⇒ presupun stabilirea unorcorespondenÆe/ asocieri între elemente distribuite pe douåcoloane: pe una, premisele, iar pe cealaltå, soluÆiile · 10, 15

itemi cu råspuns scurt ⇒ presupun un råspuns care conståîntr-un cuvânt sau un numår limitat de cuvinte, maximum opropoziÆie · 10, 18

itemi de completare ⇒ solicitå producerea unui råspuns alcårui rol este så întregeascå un enunÆ lacunar/ incomplet · 10,19

Îîntrebåri structurate ⇒ un numår de aplicaÆii având capunct de plecare acelaçi material-suport (un text, o hartå, oilustraÆie etc) · 10, 20, 28

Mtest ⇒ probå · 1, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 27, 29, 30, 31, 34,37, 38, 39, 40, 42, 43, 46, 47, 48

metodå ⇒ calea prin care se oferå elevului posibilitatea dea-çi demonstra cunoçtinÆele · 3, 25, 29, 35

Nnotare · 9, 40, 42

Oobiectivitate ⇒ concordanÆå între aprecierile fåcute de eva-luatori independenÆi în ceea ce priveçte un råspuns bun · 7, 8,10, 11, 12, 14, 16, 31, 39, 40

observarea sistematicå a activitåÆii çi a comportamentu-lui elevilor · 32

opÆiuni ⇒ variante din care elevul trebuie så aleagå soluÆia/råspunsul corect · 10, 13, 14

60


Pportofoliu ⇒ instrument de evaluare complementarå care re-grupeazå rezultate ale învåÆårii pe o perioadå îndelungatå · 34

premiså ⇒ enunÆul cerinÆei · 10, 13

probå ⇒ orice instrument de evaluare proiectat, administratçi corectat de profesor · 4, 29, 30

proiect ⇒ activitate personalizatå, elevii putând decide nunumai asupra conÆinutului såu, dar çi asupra formei deprezentare · 33

Rrezolvare de probleme ⇒ se referå la situaÆie-problemå,sarcinå de lucru în care elevul se confruntå, în general, cu uncaz pentru care nu existå o soluÆie învåÆatå anterior · 10, 25,28, 36

SspecificaÆii ⇒ descriere a testului (sau a unei baterii de teste)care specificå exact ce anume se cere a fi îndeplinit · 37, 40

Ttest de diagnostic ⇒ (numit uneori çi test formativ sau deprogres) evalueazå progresul elevilor în învåÆarea anumitorelemente punctuale din cadrul cursului · 29, 30

test de plasament ⇒ are menirea de a grupa elevii astfelîncât så poatå începe un curs aproximativ de la acelaçi nivel ·29, 30, 38

test sumativ ⇒ se referå la o perioadå de timp mai mare,anterioarå aplicårii, çi are în vedere un capitol/ pårÆi mai vastede materie. Scopul este de a indica nivelul atins de elevi lasfârçitul unei perioade/ etape de învåÆare · 29, 30

testare ⇒ componentå a procesului de evaluare · 4, 5, 6, 11,14, 16, 21, 26, 29, 39, 46, 48

Vvaliditate ⇒ testul måsoarå ceea ce este destinat så måsoare· 7, 8, 18, 19, 31, 34, 39, 42

validitate de aspect ⇒ måsura în care testul este relevant/important pentru elevi · 7, 8

validitate de conÆinut ⇒ måsura în care testul acoperå, înmod uniform, elementele de conÆinut pe care îçi propune såle testeze · 7, 8

verb de comandå ⇒ care indicå acÆiunea ce va fi întreprinsåde elev · 10, 27

61

Index

62


63

Însemnåri

64


65

Însemnåri

66


67

Însemnåri

68


prezenta lucrare face parte din seria continua1.pdfprezenta lucrare face parte din seria module de...

Documents