prelucrari prin aschiere - masini unelte
TRANSCRIPT
Laborator Metode si Procedee Tehnologice
PRELUCRARI PRIN ASCHIEREMASINI UNELTE
1
CUPRINS
NOTIUNI INTRODUCTIVE 3
PRELUCRARI MECANICE LA RECE..............................................3Prelucrari prin aschiere........................................................3Strunjirea...............................................................................4Frezarea.................................................................................4Rabotarea..............................................................................5Mortezarea.............................................................................5
DATE NOMIALE ALE MASINILOR UNELTE 5
SULE, DISPOZITIVE SI VERIFICATOARE 6
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICATIE A ARBORELUI UNEI MASINI ELECTRICE 7
BIBLIOGRAFIE 10
2
Notiuni Introductive
Pentru constructia de masini electrice, echipamente electrice, in general se folosesc piese, organe de amsini care trebuie prelucrate précis implicand procese tehnologice variate.
Metode si procedee tehnologice folosite pentru fabricatia echipamentelor electrice cuprinde toata gama de prelucrari prin achiere, deformari plastice, prelucrari la rece etc.
Piesele electroizolante sunt obtinute prin procedee specifice prelucrarii maselor plastice, a ceramicii, a sticlei precum si altele.
Characteristic orcarui procedeu de prelucrare este grupul piesa – scula (unealta) care intereactioneaza in diverse moduri, astfel se pot defini patru categorii de procese tehnologice si anume:
- cu interactiune punctiforma intre piesa si scula (strunguri, freze etc.);- cu interactiune liniara (masini de stantat, taiat);- cu interactiune de suprafata intre piesa si scula (ambutisari, prelucrari
erosive);- cu interactiune de volum (turnari, presare in matrite).
Prelucrari mecanice la receO mare parte dintre piesele metalice se obtin prin procedee de prelucrare la
rece, ponderea prelucrarilor la cald in industria electrotehnicii fiind mai mica. Game de tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria electrotehnicii se divide in doua grupe:
1. Prelucrari prin achiere, specifice pieselor masivre;2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica l rece, specifica pieselor obtinute din semifabricate plate (table).
Prelucrari prin aschiereDin categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte strunjirea, frezarea, filetarea,
rabotarea, mortezarea, brosarea, repidicarea.Prelucrarile prin aschiere presupun indepartarea de material de pe suprafata semifabricatului sub forma de aschii, iondepartarea de achii de pe semifabricat presupune o miscare relative intre scula si piesa.
Miscarea necesara detasarii de aschii se numeste miscare principala, iar miscarea care asigura eliminarea continua de aschii se numeste miscare de avans.
Cei mai importanti parametrii care caracterizeaza o prelucrare prin achiere sunt:
- adancimea de aschiere;
3
- avansul de aschiere;- viteza de avans;- turatia; In principal orice masina unealta este compusa din o parte fixa care sustine
toate elementele masinii, numita sasiu; una sau mai multe coloane pe care sunt ghidate saniile; cu saniile se realizeaza miscarile necesare prelucrarii cu ajutorul unor dispozitive specuifice; sculele se fixeaza pe sanii.
Mesele au rolul de a sustine piesele direct sau prin intermediul unor dispozitive.
Motorul de actionare . poate fi electric, hidraului sau chiar pneumatic.Cutia de viteze are rolul de a asigura diferitele trepte de viteza necesare
prelucrari.Curia de avansuri care regleaza viteza miscarii de avans.
StrunjireaEste operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor interioare sau
exterioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor pe masini unelte din grupa sturungurilor.
Piesa de prelucrat executa miscarea de rotatie (miscarea principala) iar cutitul executa miscarea de avans.
Prin strunjire se pot prelucra, in general piese de revolutie, cu suprafere cilindrice, conice, dar putem prelucra si suprafete plane prin sttrunjire plana.
Cutitele de strung (conform standardului ISC 20-100.10 – Cutite de strung) se aleg corespunzator operatiei trebuie sa se realizeze.
Fixarea cutitelor se realizeaza cu ajutorul unor suporturi. Pentru prelucrare piesa se fixeaza in diferite dispozitive numite bacuri; papusa mobile, inima de antrenaresi alte dispozitive.
Necesitatea de adoptare a prelucrarii prin strunjire la diverse piese, precum si conditia de marire a productivitatii muncii, a condus la constructia unui numar mare de masini unelte care se incadreaza in categoria strungurilor. Astfel exista:
- Strung Carusel se carcterizeaza prin faptul ca axul principal este pozitionat verical, ceea ce permite prelucrarea unor piese cu diametrul cuprin intre 800-2700 mm si o inaltime maxima de 8000 mm. Acesta asezare verticala a piesei conduce la o mai buna rigiditate.
- Strungul Revolver se caracterizeaza prin faptul ca pemite montarea unui nr mare de scule (12 – 16 scule) care permite o prelucrare rapida a pieselor si ceea ce conduce la cresterea productivitatii.
FrezareaEste procesul de prelucrare prin aschiere a suprefetelor plane, cilindrice sau
profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze si respectiv masini de frezat.
Miscarea principala este asigurate de scula, iar miscarea de avans de catre piesa de prelucrat.
Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de:- suprafetele prelucrate: plane, cilindrice, profilate.- Sensul de rotatie al frezei in raport cu avansul piesei: Contra avansului sau
in sensul avansului.
4
- Directia de actionare a frezei: cilindrica, frontala, elicoidala.- Dupa forma dintilor: triungiulare, rotunde, trapezoidale.
Rabotarea
Este procesul de prelucrare prin achiere a suprafetelor cu scule aschietoare de tipul cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat.
In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si diferite forme de canale.
La masinile de rabatat miscarea principala de achiere este o miscare rectilinie alternativa formata din doua cure. Cursa activa in care se efectuiaza preluarea de matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa in gol in care cutitul revine la potitia initiala.
In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua tipuri de raboteze:
1. Masini de rabatat transversal – Sepinguri-miscarea principala de aschiere este executata de scula in timpul cursei active;
2. Masini de rabatat longitudinale – Raboteze- miscarea principala de aschiere este efectuata de piesa de prelucrat care se deplaseaza impreuna ce masa masinii, iar miscarea de avans este executata de cutit.
Obserbatie! Raboteza se foloseste pentru prelucrarea de materiale la care predomina lungimea.
MortezareaEste procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala de aschiere
rectilinie alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de avans este efectuata de piesa de prelucrat (rectilinie sau de rotatie).
Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi canul de pana in butucul rotilor dintate.
Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa miscarea de eliminare de aschii pe verticala.
Date nomiale ale masinilor unelte
Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt carcteristice fiecarui tip de masina de prelucrat mecanic.
De exemplu la Strungul Normal in fisa tehnica avem trecut:
Marime nominala Valoare nominalaDimensiunea maxima de lucru 320 mmDimansiunea maxima de lucru intre varfuri 750 mmDimansiunea maxima de lucru deasupra gidajuluii 160 mmDimansiunea maxima gaura arbore principal 36 mmNumar trepte turatie 18Domeniu de turatii 31 – 1600 rot/minNumar avansuri longitudinale si transversale 36Domeniu avansuri longitudinale 0,03 – 3,52 mm/rev
5
Domeniu avansuri transversale 0,01 – 1,17 mm/rev
Sule, Dispozitive si Verificatoare
6
Procesul tehnologic de fabricatie a arborelui unei masini electrice
Procesul tehnologic de fabricatie a arborelui unei masini electrice rotative presupene urmatoarele etape:1. Debitatrea Este procesul in urma caruia se aduce la o dimeniune aproximativ egala a unei
bare (suprafete profilate cilindric) cu dimensiunea finala a arborelui masinii respective.
Acesta debitare se poate face cu ajutorul unor dispozitive de taiere cum ar fi polizorul, ferastraie chiar strunguri. Realizarea taierii se obine folosind SDV-uri corespunzattoare cum ar fi: - cutite de taiat pentru strung;- panza pentru ferastraie;- discuri de diferite asperitati pentru polizoare.
2. IndreptareaEste procesul prin care se obtine o cilindricitate corespunzatore fara denivelori
prea evidente. Piesa se aduce la o forma cat mai corespunzatoare.Pentru indeplinirea acestei operatii se pot folosi diferite tipuri de prese:
hidraulica, pneumatica. Pieasa fiind prinsa intr-un dispozitiv de fixare.3. Controlul tehnic de calitateEste procesul prin care se face controlul dimensiunilor. Acesta verifacare este
necesara pentru a putea continua procesul de fabricatie. Verificare se face su un subler.
4. Prelucrarea unei fete lateraleEste procesul prin care se obtine o fata dreapta, la alegere. Se obtine prin
folosirea strungului prin folosirea unui cutit defata dreapa.
5. CentruireEste procesul prin care se obtine o centrare prerfecta o cilindrului in momentul
in care se fixeaza pe masina de prelucrat. Se obtine prin folosirea unor burgie de centrare.
7
6. Degrosare Este procesul prin care se obtine o dimensiune mai si mai apropiata de cea inscrisa in desenul tehnic al arborelui (ǿ70 si lungimea de 410 mm) .
Se foloseste strungul, iar degrosare se obtine cu ajutorul unui cutit.
7. StrunjireEste procesul prin care se obtine diferitele diametre prevazute in desenul de executie. Se folosesc cutite de strung.
8. Tesirea cotelorEste procesul tehnologic prin care se obtine o tesire a marginilor diferitelor diametre.
8
9. Controlul tehnic de calitateEste procesul prin care se face controlul dimensiunilor. Acesta verifacare este
necesara pentru a putea continua procesul de fabricatie. Verificare se face su un subler sau un micrometru.
10.Prelucrarea canului de panaEste procesul tehnologic prin care se obtine un canal in care se introduce o
pana si care asigura o functionare corecta atuci cand se asambleaza cu alte piese.Canalul se obtine prelucrand arborele cu ajutorul unei masini de frezare si o
scula numita freza „deget”.
11.RectificareEste procesul de prelucrare prin aschiere care asigura o precizie dimensionala
mare si o netezire buna a suparefetelor. Pentru rectificare se folosec masini de rectificat care pot fi cu: pietre abrazive, granule abrazive in suspensie etc.
Pentru o mai buna rectificare se pot aplica procese tehnologice ca honuirea, lepuirea, lustruirea, rodarea etc.
Rectificare asigura si o rugozitare cat mai mica a suprafetei prelucrate.
12.Tratament termicEste procesul tehnologic prin care se obtine o tratare a suprafetei finale si care
asigura o mai buna rezistenta in timp la diferite solicitari, fie ele de natura electrica, mecanica sau chimica. Precum in urma tratamentului termic se pot observa si rectifica unele fisuri (in caz ca exista).
13.Control final
9
BIBLIOGRAFIE
Notitele de la laborator
STAS 9944 – 79 Masini de frezat cu consola, cu comanda numerica
STAS 589 – 80 Alezoare cu coada cilindricapantru conuri metalice.
10