prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

78
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA a XI -a MODULUL: PRELUCRAREA TRENURILOR ȘI A VAGOANELOR DOMENIU: electromecanic NIVEL: 2 CALIFICARE: lucrător de trafic feroviar Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic 1 MECI–CNDIPT / UIP

Upload: vuongdien

Post on 28-Jan-2017

299 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

A U X I L I A R C U R R I C U L A R

CLASA a XI -a

MODULUL:

PRELUCRAREA TRENURILOR ŞI A VAGOANELOR

DOMENIU: electromecanic

NIVEL: 2

CALIFICARE: lucrător de trafic feroviar

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

Page 2: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

AUTOR: VIOREL BEJAN - inginer, profesor grad didactic I,

Grupul Şcolar Tehnic de Transporturi C.F. Iaşi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Page 3: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

1. Competenţe ............................................................................................................42. Informaţii despre specificul agenţilor economici................................................53. Modalitatea de organizare a practicii....................................................................64. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii.....................................................................................................................65. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii.....................86. Organizarea evaluării............................................................................................417. Anexe .....................................................................................................................428. Bibliografie.............................................................................................................52

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

3

CUPRINS

Page 4: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Modulul de practica „ Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor ” este parcurs de elevii din

domeniul electromecanic , calificarea „Lucrator trafic feroviar”, nivel 2.

Conţinuturile incluse în structura modulului vor permite elevilor sã-şi formeze şi sã-şi

dezvolte o gamã largã de abilitãţi practice şi creative orientate cãtre executarea

tehnologiilor de lucru privind prelucrarea trenurilor şi a vagoanelor.

Parcurgand acest modul , elevii dobândesc o serie de competenţe descrise în

Standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional

de calificări profesionale.

Se urmareşte de fapt tranziţia de la şcoala la locul de muncă, lucru care va uşura

integrarea tinerilor absolvenţi în procesul de producţie , conform calificării absolvite.

Competenţe specializate :

1. Prelucrează trenurile locale în staţii intermediare1.1 Pregătirea vagoanelor pentru ataşare .

1.2 Ataşarea vagoanelor prin manevre executate cu locomotiva sau cu alte mijloace.

1.3 Punerea vagoanelor la fronturile de încărcare-descărcare prin manevre.

2. Prelucrează trenurile aflate în tranzit prin staţiile tehnice2.1Tranzitarea trenurilor cu ataşare-detaşare de vagoane.

2.2Tranzitarea trenurilor cu schimbarea sensului de mers şi refacerea arătării vagoanelor.

3. Prelucrează total trenurile în staţiile tehnice

3.1 Manevrarea pentru descompunerea trenului în grupa de primire în funcţie de

construcţiile şi instalaţiile existente.

3.2 Manevrarea vagoanelor în grupa de triere pentru realizarea garniturilor în funcţie de

criteriile stabilite şi de procedeul de executare a probei frânelor.

3.3 Prelucrarea trenurilor în grupa de expediere în condiţii specifice grupei.

4.Prelucrează trenurile de călători4.1 Prelucrarea trenurilor în staţia de călători .

4.2 Prelucrare a trenurilor în staţii sau grupe tehnice de călători .

4.3 Manevrarea trenurilor de călători.

4.4 Formarea garniturii trenurilor de călători.

4.5 Manevrarea trenurilor de călători pentru desfaşurarea proceselor tehnologice.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

4

1. COMPETENŢE

Page 5: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Având în vedere tipul calificării , elevii îsi vor desfăşura modulul de practică la

subunitaţi specifice aparţinânând Regionalelor C.F.R. din fiecare zonă ( revizii vagoane

călători , revizii vagoane marfă , triaje de vagoane , staţii de cale ferată ) .

Pentru buna desfăşurare a activitaţii practice atât elevii practicanţi cât şi partenerul de

practică au o serie de obligaţii scoase în evidenţă printr-o convenţie cadru .

Responsabilitaţile practicantului :

Practicantul are obligaţia , ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică , să

respecte programul de lucru stabilit şi să execute activitaţile solicitate de tutore

(organizatorul de practică) după o prealabilă instruire , în condiţiile respectării cadrului

legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora .

Pe durata stagiului , practicantul respectă Regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică .

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe

care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea

stagiului de practică .

De asemenea practicantul se angajează să nu folosească , în niciun caz , informaţiile la

care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi , pentru a le

comunica unui terţ sau pentru a le publica , chiar după terminarea stagiului , decât cu

acordul respectivului partener de practică .

Responsabilitaţile partenerului de practică:

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică , selectat dintre

salariaţii proprii cu o serie de obligaţii concrete menţionate în Convenţia de practică.

Înainte de începerea stagiului de practică , partenerul de practică va lua măsurile

necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor.

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobandirea competenţelor stabilite .

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănatatea practicanţilor .

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne

adoptate de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal , după caz .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5

2.INFORMAŢII DESPRE SPECIFICULAGENŢILOR ECONOMICI

Page 6: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Partenerul de practică trebuie să asigure practicanţilor accesul liber la serviciul de

medicina muncii , pe durata derulării pregătirii practice

Stagiul de pregătire practică se desfăşoară la agenţii economici specificaţi , elevii

fiind repartizaţi în echipe de maximum 5 elevi. Monitorizarea activităţii elevilor va fi

realizată de către un tutore ( mentor), desemnat de agentul economic.Acesta va ţine în

permanenţă legătura cu şcoala semnalând conducerii eventualele abateri de la regulile

stabilite .

Respectarea normelor SSM şi PSI contribuie la asigurarea condiţiilor de muncă normale şi

la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.

În această direcţie responsabilitatea privind respectarea normelor de sănătate şi securitate

în muncă revine atât celor care organizează , controlează şi conduc procesul de muncă ,

cât şi celor care lucrează direct în producţie . În acest sens maistrul îndrumator împreună

cu persoana desemnată să coordoneze practica elevilor din partea agentului economic

( tutorele) trebuie să ia măsuri pentru îndeplinirea următoarelor obiective :

- să efectueze instructajele pe linie de SSM şi PSI şi să consemneze acest lucru prin

completarea fişei individuale ;

- să permită accesul pe linia de producţie numai după ce elevii au fost testaţi şi au

dovedit că şi-au însuşit normele predate ;

- în halele de lucru se va asigura încălzirea şi ventilaţia corespunzătoare ;

- maşinile şi instalaţiile să fie echipate cu instrucţiuni de folosire şi măsuri de siguranţă

necesare;

Norme de sănătate şi securitate în muncă cu caracter general- traversarea liniilor de cale ferată se va face în grup şi numai prin treceri amenajate ;

- manevrarea instrumentelor , a mijloacelor de lucru se va face cu atenţie pentru a evita

riscul de lovire ;

- materialele utilizate se vor manevra cu grijă , pentru a nu se produce accidente

(rănirea mâinilor , răniri ale ochilor , insuficienţe respiratorii) ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

6

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Page 7: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

- în timpul pauzelor de masă se va evita joaca sau glumele de prost gust făcute colegilor

care ar duce la accidentări ;

- se va păstra o atmosferă de lucru în timpul programului de linişte şi seriozitate ;

- nu se vor atinge cu mâna părţile aflate sub tensiune ( la tablourile de distribuţie sau la

instalaţiile aflate sub tensiune ) ;

- nu se va lucra cu mâinile ude ;

- prezenţa la lucru în staţii să se facă corect îmbrăcaţi , cu încălţăminte în buna stare şi

cu talpă care nu alunecă ;

- circulaţia se va face numai pe căile de acces amenajate ;

- în incinta statiei se interzice staţionarea sau circlaţia pe linii cu excepţia celor care au

sarcina întreţinerii liniilor şi care primesc în acest sens o instruire specială ;

- daca pe linie sunt vehicule în staţionare trecerea se va face printr-un punct aflat la

minimum 5 m de aceste vehicule , fiind interzisă trecerea printre tampoanele a două

vagoane între care nu există un spaţiu liber de cel putin 10 m ;

- în orice caz este interzisă trecerea peste tampoane, cuplă, sau pe sub vagoane

( se recomanda trecerea prin ghereta de frână);

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

7

Page 8: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de documentare 1

Proba frânelor – proba de continuitateScop – verificarea continuităţii conductei de aer prin strângerea şi slăbirea saboţilor pe şi

de pe ultimele 3 vagoane din tren , cât şi intrarea in acţiune si slăbirea frânei automate la

locomotiva din capul trenului .

De unde se execută - de la robinetul frontal al ultimului vehicul al trenului .

De cine se execută – revizorul tehnic sau agentul autorizat ;

Modalitate de execuţie :- mecanicul manipulează robinetul KD2 în poziţia neutră ( presiunea în conducta

generală ( C. G) este de 5 at iar la trenurile de marfă şi similare lor dar şi semnalul

“strange frâna “ cu fluierul locomotivei) ;

- se deschide robinetul frontal de la ultimul vehicul al trenului ( 15 – 20 secunde )

verificându-se intrarea în acţiune a cilindrilor de frâna şi strângerea saboţilor pe

roata la ultimele 3 vagoane ( la locomotiva mecanicul observă scăderea bruscă a

presiunii în C. G. );

- revizorul tehnic sau agentul autorizat dă semnalul “desfă frâna “ ( după ce a

verificat strângerea frânei ) , mecanicul realimentează CG , urmărind scăderea

presiunii în cilindrii de frână ai locomotivei . ( la trenurile de marfă şi similare lor dar

şi semnalul “desfă frâna “ cu fluierul locomotivei );

- se verifică retragerea tijei pistoanelor cilindrilor de frâna şi îndepărtarea saboţilor de

pe roţi la ultimele trei vagoane ;

- dacă frânele automate au slabit , se dă semnalul “S-a terminat proba frânei . Frâna

automată este în regulă ” .

Când proba de continuitate este obligatorie :- ori de câte ori s-a întrerupt sau s-a intervenit la CG a trenului ;

- când se schimbă locomotiva sau automotorul de remorcare al trenului ;

- când se trece conducerea trenului asupra altei locomotive;

- după ataşarea locomotivei de remorcare a trenului , când proba completă s-a

executat de la instalaţia fixa de aer sau de la o altă locomotivă ;

- după ataşarea sau introducerea în tren a unuia sau mai multor vehicule la care s-a

făcut în prealabil proba completă ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

8

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII

Page 9: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

- înainte de plecarea trenului din staţie sau linie curentă în cazul când durata

staţionării sau timpul de la terminarea ultimei probe de frâna a depăşit 30 minute ;

- la trenurile convoaie de manevră în complexe care circulă cu viteza maximă de

40km/h , pe secţii cu declivităţi până la 15 0/00 şi care au în compunere cel puţin

60% din vagoane cu frâna automată în acţiune . Dacă una din aceste condiţii nu

este îndeplinită se execută proba completă ;

- când se detaşează vagoane la urma trenului de călători sau marfa şi similare

acestora.

Când verificarea presiunii la urma trenului cu manometrul de control este obligatorie :- proba de continuitate se execută de către revizorii tehnici de vagoane ;

- proba de continuitate se executa de alţi agenţi autorizaţi , iar declivitatea secţiei pe

care se circulă este mai mare de 150/00 .

Când proba de continuitate se consideră în regulă :- la deschiderea robinetului frontal de la ultimul vehicul presiunea aerului din CG a

scăzut brusc ;

- presiunea în cilindrii de frâna ai locomotivei creşte după care scade in limite

normale la evacuarea aerului ;

- realimentarea CG s-a făcut normal iar manometrul de control indică o presiune de

cel puţin 4,7 bari ;

- mecanicul a primit semnalul “S-a terminat proba frânei . Frana automata este în

regulă ” de la revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat .

Observaţii : 1. În cazul vagoanelor dotate cu frâna cu disc, verificarea strângerii şi slabirii frânei

automate se face ca la proba completă .

2. În staţiile în care nu este asigurată vizibilitate între locomotivă şi ultimul vehicul din

tren , modul de transmitere a semnalelor privind efectuarea probei de continuitate

atât la strângerea cât şi la slăbirea frânei , se stabileşte în Planul tehnic de

exploatare al staţiei .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

9

Page 10: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de lucru 1

Pornind de la fişa de documentare 1 şi având în vedere faptul că acţionarea frânei automate se face prin manipularea robinetului mecanicului KD2, să se completeze tabelul următor care are ca temă funcţionarea acestuia :

Robinet KD2 Denumire Presiunea în CG

Cum este acţionata frâna automată

Poziţia I

Poziţia II

Poziţia III

Poziţia IV

Poziţia V

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

10

Page 11: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de lucru 2

În staţiile de cale ferată activitatea este diversă, tehnologiile care se efectuează depinzând de caracterul lucrului , dacă staţia este deschisă atât traficului de călători cât şi celui de marfă sau dacă staţia este intermediară sau de triaj .Având în vedere aceste observaţii, specificaţi tehnologiile care se efectuează :

a. În staţiile intermediare

- pentru servirea circulaţiei :

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

- pentru servirea trenului de călători şi de marfă :

..............................................................................................................................................

................................................................................................................................................

b. În staţiile de dispoziţie

- pentru servirea circulaţiei :

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

- pentru servirea trenului de călători şi de marfă:

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

c. În staţiile de triaj :

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

d. În staţiile de marfă :

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

e. În staţiile de călători

- operaţii tehnice :

...........................................................................................................................................

.........................................................................................................................................

- operaţii privind traficul de călători:

...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

11

Page 12: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de documentare 2 Tehnologia prelucrării trenului local de marfă intr-o staţie intermediară(grafic Gantt)Categorii specifice de operaţii :- operaţii care se execută înainte de sosirea trenului local de marfă în staţia

analizată; ‰‰

- operaţii care se execută după sosirea trenului local de marfă ;

- operaţii care se execută după plecarea trenului local de marfă din staţie .

1. Operaţii care se execută înainte de sosirea trenului local de marfă în staţia intermediară sau halta comercială .

Împiegatul de mişcare pregăteşte planul de manevră şi locurile unde vor fi introduse

vagoanele . Simultan se pregătesc şi vagoanele de ataşat astfel :

- închiderea , fixarea şi plumbuirea obloanelor , a ferestrelor şi a uşilor vagoanelor ;

- verificarea modului de aşezare şi fixare a mărfii pe vagon ;

- verificarea respectării gabaritului ;

- verificarea stării tehnice în sensul dacă sunt anumite piese uzate sau lipsesc , dacă

sunt rupturi , crăpături , deformări , locuri plane pe suprafaţa de rulare a

bandajelor ;

- verificarea stării frânelor , aşezarea manetelor frânelor automate în poziţia

corespunzătoare stării de circulaţie ;

- simultan cu operaţiile de mai sus , vagoanele care se vor ataşa se leagă între ele ,

se strâng cuplele şi se face cuplarea tuburilor de aer ;

2. Operaţii care se execută dupa sosirea trenului local de marfă :Procesul tehnologic de prelucrare a trenului local de marfă se execută conform

graficului Gantt următor (Anexa 5) :

Observaţii :

a. După oprirea trenului in staţie , agentul de la urma trenului strânge frâna de mana a

vagonului de semnal .

b. Manevra începe la ordinul împiegatului de mişcare şi la ea participă atât lucrătorii

staţiei cât şi partida trenului , sub supravegherea şefului de staţie sau a împiegatului

de mişcare .

c. După terminarea manevrei , vagoanele sunt cuplate la tren , se cuplează tuburile

de aer şi se face proba frânei .

d. Simultan cu operaţia de manevra , împiegatul de mişcare , completează arătarea

vagoanelor şi recalculează procentul de frânare ( după care se înmânează şefului

de tren ) .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

12

Page 13: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

3. Operaţii care se execută după plecarea trenului local de marfă :Pentru vagoanele rămase în staţie la începerea operaţiilor de încărcare – descărcare :

- desfacerea clapelor sau uşilor vagoanelor ori ale instalaţiilor de vrac;

- preancălzirea încărcăturii , daca este cazul , mai ales la produsele petroliere sau

materiale supuse îngheţului în timp de iarnă ;

- folosirea instalaţiilor de sfărmare a blocurilor de material îngheţat ;

- alimentarea cu aer a vagoanelor basculante .

Operaţii de încheiere şi pregătire pentru expediere ( după încheierea operaţiilor de

manipulare a mărfilor ) :

- fixarea încărcăturii prin diferite procedee ;

- curăţarea vagoanelor descărcate de resturi de încărcătură ;

- închiderea uşilor sau a clapelor şi a instalaţiilor de vrac ;

- punerea sigiliilor ;

- alte operaţii ( legarea vagoanelor între ele , cuplarea tuburilor de aer etc.)

CAZ PARTICULAR – locomotiva care a remorcat trenul este schimbata cu o altă locomotivă :- mecanicul locomotivei care a remorcat trenul va preda documentele trenului şi ale

vagoanelor magazinerului de tranzit ;

- simultan cu operaţia de mai sus , locomotiva pompează aer în C.G. de frâna , după

care , revizorul tehnic de vagoane închide robinetul de aer dintre locomotivă şi

primul vagon , apoi dezleagă locomotiva , care este îndrumată spre depou ;

- locomotiva care va remorca în continuare trenul este întrodusă şi legată la tren ,

după care se deschid robineţii de aer pentru a se continua alimentarea cu aer;

- simultan cu dezlegarea locomotivei , agentul de la urma trenului care preia

trenul , aşează semnalul de fine de tren , apoi verifică cel puţin cinci frâne de

mana , începând de la urma trenului , pentru a le putea folosi în cazul opririi

trenului în linie curentă .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

13

Page 14: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de lucru 3

Tehnologia prelucrării trenului de marfă în tranzit fără manevra presupune executarea

urmatoarelor operaţii respectiv timpi de lucru :

Nr.

crt.

Denumirea operaţiilor Cine execută Durata

(min)

1 Aşteptarea trenului Echipa complexă 5

2 Dezlegarea locomotivei Manevrantul 1

3 Înmânarea documentelor

trenului şi vagoanelor

Şeful trenului

Magazinerul

2

4 Ieşirea locomotivei de la tren Mecanicul 3

5 Intrarea locomotivei la tren Mecanicul 3

6 Legarea locomotivei la tren Revizorul tehnic de

vagoane

Agentul trenului

1

7 Alimentarea cu aer Mecanicul 2

8 Aşezarea semnalelor de fine

de tren

Agentul trenului

9 Proba frânei Mecanicul

Revizorul tehnic de

vagoane

10

10 Completarea foii de parcurs Impiegatul de

mişcare

Şeful trenului

3

11 Certificarea probei frânei Revizorul tehnic de

vagoane 1

12 Înmânarea documentelor de

circulaţie şi comerciale

Împiegatul de

mişcare

Şeful trenului

1

Studiind fişa de documentare 2 şi plecând de la modelul prezentat în anexa 5 să se

traseze în rubrica liberă din dreapta, graficul Gantt în cazul prelucrării trenului de marfă în

tranzit fără manevră .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

14

Page 15: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de lucru 4

În timpul instruirii practice aţi participat la efectuarea operaţiilor de tranzitare cu

detaşare – ataşare de grupe de vagoane . Având în vedere acest lucru completaţi tabelul

următor :

Nr. crt

Cerinţe Înformaţii de completat

1 Cine participă la operaţii

2 Ce trebuie să observe echipa de lucru

pe durata defilării trenului

3 Când predă mecanicul documentele

însoţitoare ale trenului

4 Cine detasează grupul de vagoane

care urmează să fie scoase din tren

5 Care este regula de amplasare a

vagoanelor din corpul trenului pentru

scurtarea duratei de exploatare

6 Enumeraţi în ordine operaţiile care se

execută la tranzitarea cu detaşare –

ataşare de vagoane

7 Ce operaţii execută agentul de la urma

trenului

8 Când se întroduce la tren locomotiva

de drum

9 Cine confirmă pe foaia de parcurs

efectuarea probei frânelor

10 Când şi cine înmânează mecanicului

ordinul de circulaţie

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

15

Page 16: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de lucru 5După cum este specificat în fişa de documentare 6 un caz particular în prelucrarea

trenurilor de călători este atunci când acesta se gaseşte la şfârsitul cursei . Făcând o

comparaţie cu fişa respectiva să se specifice :

1. Operaţiile care se execută după sosirea trenului

................................................................................................................................

................................................................................................................................

............................................................................................................................

2. Operaţiile tehnice şi de echipare

................................................................................................................................

................................................................................................................................

.............................................................................................................................

3.Operaţiile pentru expedierea trenului

................................................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................

Fişa de documentare 3Proba completă în staţiile vârf de pantă

Noţiuni generale .Proba frânelor are ca scop verificarea stării de funcţionare a frânelor şi se realizează prin :

1. Proba completă ;

2. Proba parţială ;

3. Proba de continuitate.

Acestea se execută :

- de revizorii tehnici de vagoane în staţiile cu revizie de vagoane sau post de revizie ;

- de către agentul de la urma trenului , şeful de tren , conductorul de bilete sau alt

agent instruit şi autorizat în acest scop ;

- de către mecanicul ajutor în cazul remorcării cu o singură locomotivă sau de către

mecanicul locomtivei a doua în ordinea aşezării în tren în staţiile unde nu sunt

revizori tehnici de vagoane şi nici alţi agenti autorizaţi ;

- de revizorul tehnic de vagoane ( dacă există ) , agentul de la urma trenului , şeful

de tren , conductorul de bilete , mecanicul ajutor , mecanicul locomotivei a doua în

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

16

Page 17: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

ordinea aşezării în tren , sau a locomotivei împingătoare legate la tren şi frâna dacă

există , în linie curentă ( când este cazul ).

Un caz particular îl constitue staţiile vârf de pantă .

a. Operaţii specifice la trenurile în tranzit când nu intervin modificări în compunerea lor :

- realimentarea CG de aer la presiunea de 5 bari , după oprirea trenului sau în cazul

când se schimbă locomotiva care remorchează trenul după cuplarea ei la tren şi la

frână ;

- montarea manometrului de control la ultimul vagon din tren şi verificarea presiunii

aerului care trebuie să fie de cel puţin 4,7 bari ;

- efectuarea unei frânări de serviciu cu o depresiune în C.G. de 0,6-0,7 bari ;

- verificarea întrării în acţiune a pistoanelor cilindrilor de frână şi strângerea saboţilor

pe roţi sau apariţia culorii „ Roşu la ferestrele indicatorului lateral „ Roşu - verde” de

pe boghiu după stabilirea presiunii , respectiv constatarea presiunii la manometrul

de pe partea laterala a boghiului ( acolo unde există din construcţie ) , care trebuie

să indice o presiune de cel puţin 0,6 bari ;

- realimentarea conductei generale de aer la presiunea de regim de 5 bari ;

- verificarea retragerii tijei pistoanelor cilindrilor de frână şi îndepărtarea saboţilor de

pe roţi sau apariţia culorii verde la fereastra îndicatorului lateral „ Rosu – verde ” ;

- constatarea presiunii din C. G . de aer a trenului cu manometrul de control la ultimul

vagon din tren , care trebuie să fie de cel puţin 4,7 bari ;

- efectuarea unei frânări de serviciu cu o depresiune în C. G. de 0,6-0,7 bari ;

- verificarea intrării în acţiune a pistoanelor cilindrilor de frână şi strângerea saboţilor

pe roţi sau apariţia culorii „ Roşu la ferestrele indicatorului lateral „ Roşu - verde” de

pe boghiu după stabilirea presiunii , respectiv constatarea presiunii la manometrul

de pe partea laterala a boghiului ( acolo unde există din construcţie ) , care trebuie

să indice o presiune de cel puţin 0,6 bari ;

- realimentarea conductei generale de aer la presiunea de regim de 5 bari ;

- verificarea retragerii tijei pistoanelor cilindrilor de frână şi indepărtarea saboţilor de

pe roţi sau apariţia culorii verde la fereastra indicatorului lateral „ Roşu – verde ” ;

- constatarea presiunii din C. G . de aer a trenului cu manometrul de control la ultimul

vagon din tren , care trebuie să fie de cel puţin 4,7 bari .

b. La trenurile compuse în aceste staţii , precum şi la trenurile în tranzit în a căror compunere au intervenit modificări :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

17

Page 18: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

- proba se execută conform prevederilor din instrucţie ca la orice tren la compunere

cu deosebirea că la trenurile în tranzit la care au intervenit modificări , nu se verifică

funcţionarea semnalului de alarmă dacă nu s-a schimbat vagonul de semnal .

c . La trenurile de marfă în tranzit - cuplu mic – proba frânei se execută cu

urmatoarele completări :

- verificarea strângerii saboţilor pe roţi se face , după 10 minute de la efectuarea

depresiunii în conducta generală ;

- toate frânele automate din compunerea trenului de marfă – cuplu mic - indiferent de

ţara proprietară a vagonului trebuie să fie active .

Observaţii : 1. La toate trenurile de marfă – cuplu mic – în staţiile de compunere cât şi în staţiile

premergatoare staţiilor vârf de pantă cu revizie de vagoane prevăzute în livretul de

mers , probele de frână se vor executa ţinându-se seama de particularităţile arătate

mai sus .

2. În toate cazurile proba frânelor în staţiile vârf de pantă se execută cu locomotiva ,

respectiv automotorul care remorchează trenul .

3. La toate trenurile de călători ale căror vagoane sunt dotate cu frână automată de

mare putere , înainte de executarea probei complete , revizorii tehnici de vagoane

vor verifica funcţionarea regulatoarelor centrifugale împreună cu releele de

presiune şi dispozitivele de antipatinaj.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

18

Page 19: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de observaţie 1

Proba completă constă în verificarea funcţionării frânelor automate şi de mână ale

vehiculelor din tren . Pe baza observaţiilor prin participarea la proba completă , proba de

continuitate şi la proba completă în staţiile vârf de pantă , respectiv prin studiul fişelor de

documentare 1 şi 3 răspundeţi la urmatoarele cerinţe avănd ca temă proba completă a

frânelor :

1. Care sunt semnalele acustice date cu sirena locomotivei care se

folosesc la proba frânelor

................................................................................................................................

................................................................................................................................

2. Care sunt cazurile cand proba completă este obligatorie

................................................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................

3. De unde se execută proba completă

................................................................................................................................

................................................................................................................................

4. La ce presiune de aer trebuie alimentată conducta generală a trenului

.......................................................................................................................

5. Cum se verifică strângerea frânei automate

..........................................................................................................................

.............................................................................................................................

6. Cum se verifică slăbirea frânei automate

.............................................................................................................................

............................................................................................................................

7. Enumeraţi lucrările pregătitoare ale probei complete

................................................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

19

Page 20: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de observaţie 2Aţi participat la procesul tehnologic de prelucrare a unui tren direct de marfă în

tranzit cu detaşare – ataşare de vagoane .

În tabelul următor sunt menţionate operaţiile respectiv executanţii acestei activităţi.

Completaţi cu înformaţii corespunzătoare în rubricile libere din tabel :

Nr. crt Operaţii Executanţi1 Aşteptarea trenului

2 Primirea documentelor trenului şi vagoanelor Magazinerul de tranzit

3 Manevrantul

4 Ieşirea locomotivei trenului cu vagoanele

detaşate

5 Scriitorul de vagoane

6 Revizia comercială Magazinerul

7 Revizia tehnică

8 Mecanicul, manevrantul

9 Legarea vagoanelor la tren şi dezlegarea

locomotivei

Manevrantul

10 Ieşirea la tren a locomotivei de manevră

11 Mecanicul

12 Legarea locomotivei la tren Manevrantul

13 Mecanicul

14 Proba frânei

15 Revizorul tehnic de vagoane

16 Deplasarea la biroul de tranzit Magazinerul.

17 Confruntarea cu documentele vagoanelor

18 Refacerea arătării vagoanelor şi calculul

greutaţii de remorcat şi frânat

Magazinerul

19 Împiegatul de mişcare

20 Deplasarea la tren a documentelor către

mecanic

Magazinerul de tranzit

21 Înmânarea documentelor către mecanic

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

20

Page 21: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

22 Acarul , împiegatul de mişcare

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:___________________________________________________________________________________

Fişa de documentare 4

Temă - Tehnologia prelucrării trenului în grupa de primire Observaţii :- pe linia grupei de primire se desfăşoară atât operaţiile legate de sosirea trenurilor ,

cât şi de pregătire a garniturilor pentru descompunere ;

- operaţiile care se efectuează în această grupă încep imediat după sosirea trenului ;

- fiecare staţie înainte de sosirea unui tren primeşte înformaţii precise , prin telex , fax

, telefon , calculator , de la staţia tehnică vecină , cu privire la aşezarea şi felul

vagoanelor din tren ;

- pregătirea garniturii trenurilor pentru descompunere se face de către echipa

complexă.

Operaţii specifice :

Nr. crt Operaţii Executant

1 Aşteptarea trenului Echipa complexă

2 Primirea documentelor de circulaţie si transport Magazinerul de tranzit

3 Dezlegarea locomotivei Manevrantul

4 Scoaterea locomotivei de la tren Mecanicul

5 Revizia comercială Magazinerul , şeful de tren

6 Scrierea trenului Scriitorul de vagoane

7 Ducerea documentelor la biroul de tanzit Magazinerul de tranzit

8 Însemnarea documentelor cu numărul liniei şi

grupei de destinaţie

Magazinerul de tranzit

9 Întocmirea desfacerii ternului Magazinerul de tranzit

10 Revizia tehnică Revizorul tehnic de vagoane

11 Ducerea la biroul de tranzit a rezultatelor

reviziei tehnice

Revizorul tehnic de vagoane

12 Confruntarea reviziei tehnice cu desfacerea

trenului

Magazinerul de tranzit

13 Ducerea desfacerii tenului la garnitură CretantulAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic21

Page 22: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Manevrantul

14 Cretarea vagoanelor garniturii Cretantul

15 Slăbirea cuplelor şi desfacerea tuburilor de aer Manevrantul

16 Transmiterea desfacerii trenului către şeful de

manevră

Cretantul

17 Anunţare la biroul de mişcare a terminării slăbirii

cuplelor

Cretantul

18 Manevra de descompunere : dispozitiv de

triere , linie de tragere

Partida de manevra

Observaţii :- descompunerea garniturii trenului începe imediat după încheierea tuturor operaţiilor

de pregătire;

- operaţia de descompunere se execută pe baza foii de triere , după care şeful de

manevră îşi schitează un plan de manevră, care se realizează prin una din

metodele de manevră;

- manevra de descompunere se poate realiza pe linia de tragere sau pe dispozitivul

de triere.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

22

Page 23: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de observaţie 3

Observaţi cu atenţie tehnologia tranzitării trenurilor care îşi schimbă sensul de mers .

După încheierea activităţii de observare , completaţi fişa de mai jos

Unde sunt

introduse

vagoanele

fără condiţii

speciale de

circulaţie

Care sunt

operaţiile pe

care le face

revizorul

tehnic de

vagoane

Care sunt

operaţiile pe

care le face

manevrantul

Cine face

operaţia

„refacerea

arătării

vagoanelor ,

calculul

greutăţii de

frânare ”

Ce vagoane

se

amplasează

lângă

locomotiva

care

remorchează

mai departe

trenul

Când şi cu

cine se

efectează

operaţia de

recompunere

a trenului

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

23

Page 24: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de observaţie 4

Aţi observat modul de prelucrarea unui tren de călători care începe cursa .

Cerinţe :

a) Să se completeze tabelul următor :

Nr.crt Operaţii Durata Graficul Gantt

1

2

3

4

5

6

7

8

9

TOTAL

b) Să se evidenţieze operaţiile comune faţă de cazul 1

................................................................................................................................

................................................................................................................................

...............................................................................................................................

c) Să se specifice operaţiile care se execută sub aspectul traficului

................................................................................................................................

................................................................................................................................

..............................................................................................................................

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

24

Page 25: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de documentare 4Tema – Tehnologia lucrului în grupa de triere

1. Operaţii care pregătesc formarea trenurilor de marfă- formarea unor grupe care vor intra în compunerea trenului ;

- reparaţia , revizia tehnică şi comercială a vagoanelor şi scrierea lor.

Mod de execuţie :a. Pe măsură ce se acumulează vagoane pe una din liniile grupei de triere , ele sunt

scrise şi comunicate prin telefon sau radio biroului de tranzit;

b. Defectele vagoanelor care nu impun detaşarea , se remediază pe liniile de direcţie

de echipe speciale ;

c. Dacă se constată deplasări ale încărcăturii unor vagoane , sau aceste încărcături

nu sunt bine asigurate ori prezintă neajunsuri , un magaziner al biroului de tranzit ,

ajutat de 1-2 lucratori dotaţi cu sculele necesare , remediază cele constatate ;

d. În capătul grupei de triere , opus dispozitivului de triere , în marea majoritate a

triajelor se execută operaţia de manevră pentru compunerea trenurilor ce se

expediază din staţie .

Compunerea trenului începe odată cu acumularea . Pregătirea formării începe la fel

odată cu acumularea , prin faptul ca biroul de tranzit începe să întocmească nota

de comandă pentru manevra de triere ( linii unde se găsesc vagoanele ; numărul

vagoanelor ; greutatea garniturii trenului ) .

2. Condiţii tehnice şi de siguranţă a. Condiţii cerute de siguranţa circulaţiei la compunerea trenului :- fiecare tren trebuie să fie compus conform reglementărilor în vigoare ;

- tonajul şi lungimea trenului se trec în foaia de parcurs şi nu trebuie să depăşească

valorile maxime stabilite ;

- calculul lungimii trenului se face în metri după întocmirea arătării, pe baza datelor

înscrise pe vagoane , la care se adaugă şi lungimea locomotivelor ce remorchează

trenul (25 m de locomotivă );

- pentru vagoanele care nu au înscrisă lungimea reală , se socotesc câte 5m pentru

fiecare osie , iar vehiculele cu mai mult de patru osii se consideră drept vehicul cu

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

25

Page 26: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

patru osii . La stabilirea vehiculelor , fracţiunile sub 0,50m se neglijează, iar

fracţiunile de 0,50 m şi mai mari se rotunjesc la 1m ;

- trenurile de călători , de coletărie , locale de marfă şi trenurile de manevră trebuie

să aibă , de regulă, în compunerea lor un vagon de serviciu , în care ia loc partida

trenului şi alte persoane de serviciu;

- după terminarea operaţiilor de compunere a unui tren , garnitura se acoperă de

personalul staţiei cu discuri roşii, în ambele capete , noaptea iluminate în vederea

efectuării unor lucrări la vagoane ;

- ridicarea discurilor de acoperire se face de câtre personalul reviziei tehnice de

vagoane , dupa terminarea lucrărilor .

b. Condiţii cerute vagoanelor la întroducerea lor în tren :- verificarea condiţiilor tehnice la introducerea vagoanelor în trenuri se face de agenţii

reviziei tehnice de vagoane , iar în staţiile fără agenţi de revizie – de câtre personalul

staţiei care predă vagoanele ;

- se interzice introducerea în trenuri şi menţinerea în circulaţie a materialului rulant

care prezintă defecte vizibile ce pericliteaza siguranţa circulaţiei, precum şi a

vagoanelor de marfă încărcate necorespunzător, a căror stare nu asigură întegritatea

mărfurilor încredinţate la transport ;

- în trenurile care circulă pe secţii electrificate , se înterzice întroducerea şi circulaţia

vagoanelor cu capacele de la dome sau guri de încărcare de pe acoperisul vagoanelor

acoperite, deschis ;

- trenurile care circulă prin staţie şi în linie curentă se supraveghează prin defilare atât

de revizorii tehnici de vagoane , acolo unde există , cât şi de personalul de staţie şi de

linie ;

- vagoanele defecte , dar apte pentru circulaţie în stare încărcată sau goală , se vor

îndruma la centrele de reparaţii sau ateliere , numai pe baza notificărilor şi a avizării

scrise a revizorului tehnic de vagoane , fiind aranjate – de regulă – în partea din urmă

a trenului ,

înaintea ultimului vagon , daca s-a menţionat acest lucru în notificare .

- lipsurile sau vatămarile vagoanelor se notifică de revizorul tehnic de vagoane; în

staţiile fără revizori tehnici de vagoane se notifică de personalul staţiei .

3. Repartizarea frânelor active în trenurile de marfă şi deservirea lor de către agenţi :- vagoanele cu frână automată activă , şi cele cu frână de mână trebuie să fie aranjate

în corpul trenului cât mai uniform ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

26

Page 27: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

- între două vagoane cu frâne automate active nu trebuie să se gasească grupuri de

vagoane numai cu conducta de trecere cu un număr total de osii mai mare de 12 osii

imediat după locomotivă şi între două vagoane cu frâne automate active respectiv 4

osii înaintea ultimelor trei vagoane din tren care trebuie să aibă frana automată activă ;

- la trenurile de marfă , locale de marfă, trenuri de manevră , de serviciu şi convoaie în

complexe dacă sunt deservite de agent la urma trenului, se admite că la urmă să fie

numai un singur vagon cu frână automată activă ( vagon de semnal) ;

- pe secţii cu declivităţi până la 21‰ inclusiv , trenurile de marfă pot circula fără agent

la urma trenului chiar dacă nu au locomotiva împingătoare , dacă la trenul oprit în linie

curentă , mecanicul ajutor se poate deplasa până la urma trenului în cel mult 12 minute

în scopul executării atribuţiilor ce revin agentului de la urma trenului ;

- pe secţii cu declivităţi mai mari de 21‰ trenurile de marfă care circulă fără locomotivă

împingătore vor fi deservite de agent la urma trenului ;

- toate trenurile de marfă deservite de agenţi la urmă vor avea vagon de semnal cu

ghereta corespunzătoare în care va lua loc agentul .

Procesul tehnologic de formare a unui tren de marfă

Nr. crt

Operaţia Executant

1 Întocmirea notei de comandă pentru formarea

trenului şi transmiterea ei câtre şeful de manevră

Magazinerul

2 Înştiinţarea manevranţilor , acarilor şi mecanicului

despre operaţiunile de executat

Şeful de manevra

3 Întroducerea locomotivei de manevră la linia de

acumulare a vagoanelor

Mecanicul , manevranţii

4 Presarea vagoanelor şi legarea cuplelor Mecanicul , manevranţii

5 Scoatera convoiului de vagoane de pe linia de

tragere

Mecanicul , manevranţii

6 Trierea vagoanelor pe grupe de destinaţii sau

caracteristici ale vagoanelor

Mecanicul , manevranţii

7 Manevra de combinare a grupelor Mecanicul , manevranţii

8 Deplasarea garniturii trenului pe linia de expediere Mecanicul , manevranţii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

27

Page 28: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de observaţie 5 Activitatea de circulaţie şi manevra a trenurilor se desfăsoară pe baza unor semnale

luminoase , acustice şi date de agenţi cu instrumente portative .Pe parcursul activităţii

practice aţi observat corelarea dintre aceste semnale şi modul de desfăşurare a

circulaţiei feroviare . Ţinând cont de acest lucru completaţi tabelul următor cu informaţii

corespunzătoare :

Care sunt culorile de baza folosite la

semnalizarea la Calea ferată şi ce

semnificaţie au acestea

Când un semnal se consideră că nu este

dat în exploatare

Unde se amplasează semnalele luminoase

repetitoare şi care este semnifiacţia

acestora

Ce semnale acustice se dau cu fluierul sau

trompeta locomotivei

Cum se face semnalizarea locomotivei de

manevră

Care este semnalul de fine de tren

Ce semnale pentru proba frânei se dau şi

între cine se face comunicarea

Cum se face semnalizarea de către agenţi

cu instrumente portative

Care sunt reperele aplicate la semnale

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

28

Page 29: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de documentare 5

Tema - Prelucrarea vagoanelor la activităţi localeNoţiuni generale Vagoane locale sunt acele vagoane care sosesc în staţie pentru a fi încărcate sau

descărcate.

Încărcarea sau descărcarea vagoanelor se poate realiza în incinta staţiei , la liniile de

manipulaţie publica sau direct de la locurile de producţie sau la destinatări , la fronturile

liniilor industriale .

Operaţiile la care sunt supuse vagoanele locale de marfă :- comerciale ( cuprind formele ce privesc deconturile şi raporturile comerciale dintre

calea ferată şi expeditori sau destinatari, cum şi întocmirea documentelor pentru

transportul mărfurilor , cântărirea, plumbuirea ) ;

- manipularea mărfurilor ;

- manevră pentru întroducerea şi scoaterea la şi de la punctele de încărcare ,

descărcare , transbordare , spălare .

Mod de desfăşurare :a. Înainte de sosirea vagoanelor :

- biroul de tranzit , pe baza înformaţiilor primite , avizează pe destinatarii mărfurilor

despre vagoanele ce sosesc;

- pe baza avizării, destinatarii pregătesc fronturile de manipulare , maşinile şi

dispozitivele de încărcare ;

b. Dupa sosirea vagoanelor :

- vagoanele se întroduc la fronturi pe baza unui program bine stabilit şi urmează să

fie supuse operaţiilor specifice ( simple sau duble – după caz ).

Observaţia I Vagoanele care sosesc încărcate şi vor pleca goale , sau sosesc goale şi vor pleca

încărcate , se consideră ca fiind supuse unei singure operaţii , adică la operaţii simple.

Daca unul sau mai multe vagoane sosesc încărcate , iar după descărcare se încărca

din nou cu alte mărfuri , se spune că sunt supuse operaţiilor duble .

Procesul tehnologic de prelucrare a vagoanelor de marfă la activitaţile locale supuse

operaţiilor duble:

1. Prelucrarea garniturii la sosire , inclusiv descompunerea .

2. Aşteptarea vagoanelor până la întroducerea la descărcare .

3. Manevra de triere a vagoanelor pe fronturi .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

29

Page 30: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

4. Deplasarea vagoanelor la fronturi .

5. Manevra de întroducere a vagoanelor în fronturi .

6. Descărcarea vagoanelor.

7. Manevra de mutare a vagoanelor la fronturile de încărcare.

8. Încărcarea vagoanelor .

9. Aşteptarea vagoanelor până la scoaterea de la fronturi .

10.Manevra de scoatere a vagoanelor de la fronturi .

11.Cântărirea vagoanelor .

12.Manevra de descompunere a vagoanelor pe direcţii de mers.

13.Aşteptarea vagoanelor până la descompunere .

14.Manevra de compunere a trenului .

15.Prelucrarea trenului la expediere .

Observaţia II In vederea reducerii duratei de prelucrare a vagoanelor locale trebuie să se prevadă :

- o planificare orară pe destinaţii şi un număr optim de întroduceri şi scoateri de

vagoane;

- o succesiune optimă a întroducerii şi scoaterii grupelor de vagoane .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

30

Page 31: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Fişa de documentare 6Tema - Tehnologia prelucrarii trenurilor in statia de calatoriGeneralităţi

În staţia de călători trenurile se pot găsi în una din situaţiile :

- în tranzit ;

- la şfârsitul cursei;

- la începutul cursei

1. Tehnologia prelucrării trenurilor de călători în tranzit b. Tehnologia trenurilor fără prelucrare înclude operaţiile :

- revizia tehnică a garniturii de tren ;

- debarcarea şi îmbarcarea călătorilor ;

- descărcarea şi încărcarea postei, bagajelor, coletăriei .

Observaţie Toate aceste operaţii trebuie să se execute simultan şi imediat după oprirea trenului în

staţie, pentru ca durata staţionării să fie minim posibilă .

c. Tehnologia tranzitării trenurilor cu schimbarea locomotivei şi partidei de tren :

- dezlegarea şi scoaterea locomotivei care a remorcat trenul ;

- întroducerea şi legarea locomotivei care va remorca trenul ;

- proba frânelor ;

- revizia tehnică şi executarea unor mici reparaţii ;

- alimentarea cu apă şi combustibil a unor vagoane ;

- luarea în primire a garniturii de către noua partidă ;

- debarcarea şi îmbarcarea călătorilor ;

- descarcarea şi încărcarea bagajelor şi postei .

d. Tehnologia tranzitării trenurilor , cu schimbarea sensului de circulaţie :

- dezlegare şi scoaterea locomotivei şi vagoanelor de bagaje şi poştă ;

- ataşarea la urma trenului a vagoanelor de bagaje şi poştă ;

- ataşarea locomotivei şi proba frânei ;

- revizia tehnică ;

- alimentarea cu apă a vagoanelor ;

- descărcarea şi încărcarea bagajelor şi postei ;

- luarea garniturii în primire de către partida de tren ;

- debarcarea şi îmbarcarea călătorilor .

d. Tehnologia prelucrării trenurilor în tranzit cu ataşare şi detaşare de vagoane :

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

31

Page 32: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

- pregătirea din timp a vagoanelor care se ataşează şi gararea lor pe o linie vecină cu

linia la care se primeşte trenul ;

- scoaterea vagoanelor ce se detaşează cu locomotiva de manevră ;

- întroducerea grupului de vagoane ce se ataşează la urma trenului ;

- efectuare a operaţiilor ca în cazurile precedente .

Observaţii Dacă grupul de vagoane care se detaşează se găseşte în capul trenului , atunci

această operaţie, cât şi ataşarea se va executa cu locomotivele de drum ;

Îmbarcarea călătorilor în vagoanele care se ataşează se face înaintea începerii

manevrei, iar manevra de detaşare se face după debarcarea călătorilor.

Studiu de caz 1 Se constată de către mecanicul de locomotivă că frâna automată a unui tren nu

poate asigura procentul de frânare necesar micşorării vitezei sau opririi trenului în

timpul avut la dispoziţie . Faci parte din echipa de serviciu în acel moment . Analizează

situaţia şi răspunde la următoarele întrebări :

1. Cum semnalizează mecanicul faptul ca este un pericol privind siguranţa

circulaţiei ..........................................................................................................

................

............................................................................................................................2. Care pot fi cauzele care pot genera această situaţie

................................................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................

3. Ce tip de frânare se aplică în acest caz

................................................................................................................................

................................................................................................................................

4. Cum trebuie să acţionezi pentru a redresa situaţia

................................................................................................................................

................................................................................................................................

................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

32

Page 33: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Studiu de caz 2

A început pregătirea practică care se desfăşoară la agentul economic. Suntem un

grup de elevi, nerăbdători să vedem lucruri interesante la care vom participa efectiv. Am

fost întâmpinaţi de tutorele de practică care :

ne-a prezentat specificul activităţilor din cadrul unităţii;

ne-a repartizat la Compartimentul de Sănătate şi Securitate în muncă , unde am

semnat instructajul introductiv general;

Am fost echipaţi corespunzător cerinţelor unităţii pentru a intra la locurile de muncă.

Tot grupul am intrat să vizităm locurile de muncă unde se desfăşurau diferite activităţi. Un

coleg a văzut ceva şi a trecut în fugă linia de cale ferată. Concomitent vagoanele pe lângă

care a trecut s-au pus în mişcare . Am rămas toţi nemişcaţi privind scena . Colegul a reuşit

să treacă fără să se întâmple nimic .

1. Analizând situaţia creată specificaţi ce norme de protecţia muncii nu au fost respectate

..........................................................................................................................................

..........................................................................................................................................

2. Enumeraţi şi alte norme care v-au fost prelucrate şi care vă asigura securitatea în muncă ...........................................................................................................................................

...........................................................................................................................................

3. Recunoaşteţi semnificaţia semnelor de avertizare, de protecţia muncii din anexa 3. ........................................................................................................................................... ................................................................................................................................................

Studiu de caz 3

Siguranţa circulaţiei este un indicator de calitate care necesită printre altele respectarea semnalizării feroviare . Un tren nu reduce viteza corespunzător la semnalul galben .Folosindu-vă de Anexa 4 arataţi

1. Ce s-ar putea întâmpla în cazul prezentat mai sus....................................................................................................................................................................................................................................................................................2. Unde a-ţi întâlnit la locurile de practică semnalele din Anexa 4 ................................................................................................................................................................................................................................................................................... 3. Ce semnale pe care le-aţi văzut lipsesc din Anexa 4

......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

33

Page 34: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Studiu de caz 4

Împreună cu tutorele de practică urmează să participaţi la „ Revizia tehnică a

vagoanelor la compunere”. V-aţi documentat în ceea ce priveşte operaţiile ce trebuie

executate . Referitor la cazul menţionat completaţi tabelul cu informaţiile necesare:

Nr. crt.

Cerinţe Răspund elevii

1 Când se face revizia tehnică la

compunere

2 Când se constată defectele care se

pot observa numai în timpul

mersului

3 Cum se face acoperirea trenului

garat pentru revizie, ziua respectiv

noaptea

4 Cum se verifică strângerea

bandajelor pe obadă

5 Ce se verifică la cutiile de osie cu

capac rabatabil

6 Când se avizează în scris

personalul staţiei

7 Ce prevăd „notificările –avizări”

predate personalului staţiei

8 Revizorul tehnic de vagoane

semnează foaia de parcurs a

trenului fără alte menţiuni . Ce

confirmă acesta prin semnatura sa

9 Când nu este semnată foaia de

parcurs a trenului

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

34

Page 35: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

MINIPROIECT

TEMA : Activitatea de manevră

Mod de lucru :- Individual ;

- în echipă ;

Surse de informare : surse reale:manevra executată într-o staţie ;

surse virtuale: soft educaţional, internet ;

surse: mass-media ;

literatura tehnică de specialitate ;

La ce vă ajută relizarea unui proiect?Să rezolvaţi diferite probleme ;

Să comunicaţi cu cei din jur ;

Să negociaţi şi să să planificaţi ;

Să lucraţi mai bine în echipă ;

Să fiţi creativi şi reponsabili ;

Să accesaţi adrese web pentru informare ;

Să căpătaţi încredere în forţele proprii .

Informaţii teoretice Pentru realizarea acestui proiect aveţi nevoie de cunoştinţe teoretice privind :

Rolul , clasificarea şi vitezele la manevră.

Construcţii şi instalaţii pentru manevră .

Elementele componente ale mişcărilor de manevră.

Tehnologii privind manevrele în diferite situaţii .

Planul de lucru :După ce veţi fi dobândit cunoştinţele teoretice necesare, veţi observa şi studia modul de execuţie a activităţii de manevră după următorul plan:

Rolul şi clasificarea manevrelor ;

Vitezele la manevră ;

Construcţii si instalaţii pentru manevră ;

Elementele componente ale mişcărilor de manevră ;

Tehnologia manevrelor în staţii ; Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic35

Page 36: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Tehnologia manevrei de descompunere şi compunere prin tragere şi împingere ;

Tehnologia manevrei de descompunere prin îmbrancirea simplă ;

Tehnologia manevrei prin îmbrânciri repetate ( serie) .

Analiza şi prezentarea conţinutului :1.Rolul şi clasificarea manevrelor Manevra – orice deplasare a materialului rulant în încinta staţiei în vederea prelucrării

trenurilor şi vagoanelor.

Clasificare :

1. În funcţie de scopul urmărit :

- manevre pentru descompunerea trenurilor ;

- manevre pentru formarea trenurilor ;

- manevre pentru prelucrarea parţială a trenurilor ;

- manevre pentru activitatea de întroducere , scoatere a vagoanelor la şi de la

punctele de manipulare a mărfurilor , de la punctele de reparare, de control sau de

verificare vamală ori sanitară , precum şi cântărire sau recântărire ;

- manevre pentru mutarea garniturilor dintr-o grupă în alta sau pentru presare .

2. În funcţie de volumul operaţiilor de manevră:

a. manevre simple sau izolate :

- manevre parţiale ( ataşări – detaşări de vagoane );

- manevre intermediare ( mutarea dintr-o grupă de linii în alta );

- manevre auxiliare ( cu vagoane în tranzit în vederea unor operaţii suplimentare ca :

formarea de grupe , cântărire );

- manevre tip regie ( pentru nevoile staţiei ).

b. manevre complexe sau de masă ( se caracterizează prin modificarea greutăţii

garniturii sau a numărului de vagoane):

- manevre de triere – descompunere ;

- manevre de formare – compunere , care pot fi pentru aranjarea vagoanelor în

garnitură în scopul realizării siguranţei de circulaţie ;

- manevre pentru întroducerea vagoanelor la fronturile de încărcare – descărcare şi

pentru scoaterea vagoanelor de la aceste fronturi .

3. După modul de executare :

- manevre prin tragere ;

- manevre prin împingere ;

- manevre prin îmbrâncire ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

36

Page 37: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

- manevre prin tragere cu deslegarea vagoanelor din mers ;

- manevre pe plan înclinat .

2. Vitezele la manevră : - 40Km/h când locomotiva se deplasează pe linii libere, având vagoanele ataşate

în spate ( dupa sensul de mers) sau când locomotiva execută mişcări izolate, indiferent

de sensul de mers;

- 25 km/h când locomotiva împinge vagoanele pe o linie liberă sau când trage,

respectiv împinge vagoane pe o linie ocupată ;

- 10 km/h când se manevrează vagoane care transportă oameni sau sunt încărcate

cu mărfuri periculoase ;

- 5km/h la împingerea vagoanelor pe dispozitivul de triere ;

- 1,5 m/s când când vagoanele manevrate se apropie de vagoane staţionate .

3. Construcţii şi instalaţii pentru manevră Construcţii de manevră :- linii de tragere ;

- dispozitive de triere ;

- caruciore de cale pentru presare .Instalaţii şi dispozitive pentru manevră :- frână de mână a vagonului ;

- sabotul de mână ;

- moderatorul ;

- frânele de cale . 4. Elementele componente ale mişcărilor de manevră : - semicursa de manevră ( mişcarea vagoanelor cu locomotiva sa numai a

locomotivei

izolate , fără schmbarea sensului de mers );

- semicursa de tragere ( se execută totdeauna înaintea începerii trierii) ;

- semicursa de impingere ( mutarea garniturii de manevră de pe linia de tragere pe

linia respectivă, până la locul unde trebuie manevrată o grupă de vagoane);

- semicursa de de îmbrâncire ( una sau mai multe demarări succesive ale garniturii

de manevră şi din frânări bruşte ale acesteia , într-un singur sens );

- semicursa de retragere se execută după una sau mai multe semicurse de triere

prin îmbrâncire . Ele constau în retragerea garniturii pe linia de tragere după frânare

la îmbrâncire simplă sau după ultima frânare la îmbrâncire repetată ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

37

Page 38: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

- semicursa de mutare ( deplasarea convoiului de manevră dintr-o grupă de linii a

staţiei în alta );

- semicursa de de intrare - deplasarea locomotivelor izolate spre garniturile de

manevră

- cursa de manevra ( mişcarea vagoanelor sau a locomotivei izolate de pe o linie pe

alta cu schimbarea sensului de mers );

5. Tehnologia manevrelor în staţii Principii care stau la baza măsurilor şi procedeelor tehnico-organizatorice ale

manevrelor :

- executarea simultană , pe cât posibil , a diferitelor operaţii ;

- efectuarea tuturor operaţiilor în ordinea logică .

Procedeele tehnologice de triere a vagoanelor pe liniile de tragere :

- împingerea întregii garnituri sau divizarea acesteia în parţi ;

- îmbrânciri izolate cu una sau mai multe grupe ;

- îmbrânciri în serie ;

- trierea continuă a vagoanelor .

6. Tehnologia manevrei de descompunere şi compunere prin tragere şi impingere Fazele manevrei prin tragere –impingere

Faza I – constă dintr-o semicursă de întroducere a locomotivei izolate la

garnitura de manevră ;

Faza II – semicursa de scoatere a garniturii pe linia de tragere ( sau curentă );

Faza III – semicursa de împingere a convoiului pe linia de destinaţie ;

Faza IV – semicursa de scoatere a garniturii pe linia de tragere ( sau curentă ) ;

Faza V – semicursa de împingere a garniturii la linia II ;

Faza VI – semicursa de scoatere a garniturii pe linia de tragere ( sau curentă ) ;

Faza VII – semicursa de împingere a garniturii pe linia I ;

Faza VIII – semicursa locomotivei izolată de la linia I pe linia de tragere .

Se reia ciclul de manevră pentru partea a două a convoiului .

7. Tehnologia manevrei de descompunere prin îmbrâncirea simplă Manevra prin îmbrâncirea simplă este caracterizată prin faptul că înainte de

împingerea unui grup de vagoane , acestea sunt dezlegate de convoi şi apoi se mişca sub

impulsul dat de locomotivă în virtutea energiei cinetice căpătată .

Operaţiile se deşfăsoară în următoarele faze :

Faza I - întroducerea locomotivei izolate la garnitura de manevră ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

38

Page 39: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Faza II - scoaterea garniturii pe linia de tragere . Dupa oprirea convoiului se

dezleagă de la urma vagonul sau grupul de vagoane ce urmează sa fie trimis pe

linia respectivă;

Faza III – constă în imprimarea grupului de vagoane dezlegat a unei energii cinetice

suficiente ca grupul de vagoane, în virtutea acestei energii să ajungă la linia şi locul

destinat . Pentru acest motiv, garnitura este impinsa până se atinge viteza necesară

imprimării energiei cinetice dorite , după care se începe frânarea , în urma căreia

grupul de vagoane legat de locomotivă îşi micşorează viteza până la oprire, iar cel

dezlegat se mişcă sub impulsul energiei cinetice căpatate . Impulsul dat de

locomotiva grupului astfel dezlegat se numeşte îmbrâncire . La locul destinat

vagoanelor îmbrâncite , acestea se opresc fie prin anihilarea energiei cinetice de

lucrul mecanic al forţelor rezistente pe care grupul de vagoane le întâmpină în

cursul mişcării, sau, dacă este necesar se întroduc forţe rezistente suplimentare cu

ajutorul mijloacelor de frânare ;

Faza IV – retragerea garniturii rămasă legată de locomotivă înapoi la linia de

tragere, după ce a fost oprită , în vederea începerii unei noi îmbrânciri ;

Faza V - o nouă îmbrâncire ;

Faza VI – o nouă retragere după a doua îmbrâncire .

7. Tehnologia manevrei prin îmbrânciri repetate ( serie)Manevra prin îmbrânciri repetate constă în aceea că , pentru o nouă îmbrâncire,

locomotiva şi convoiul de vagoane legat de ea, nu se mai retrag pe linia de tragere .

Operaţiile se deşfasoară în următoarele faze :

Faza I – întroducerea locomotivei izolată la linia unde se găsesc vagoanele pe linia

de triere ;

Faza II – scoaterea garniturii sau a unei parţi de garnitura pe linia de tragere ;

Faza III – după oprirea convoiului pe linia de tragere, lângă opritor fiind locomotiva,

se dezleagă ultimul grup de vagoane, după care începe îmbrâncirea pe o distanţă

suficientă imprimării vitezei respective . Locomotiva şi grupul legat de ea

micşorează viteza, iar grupul dezlegat îşi continua mersul cu viteza imprimata prin

îmbrâncire şi se depărtează de convoi . În timp ce convoiul îşi micşorează viteza

până la circa 3km/h, se dezleagă al doilea vagon sau grup de vagoane de către

manevrant, iar la un semnal al conducatorului manevrei, mecanicul sporeşte brusc

viteza şi continuă împingerea în vederea unei noi îmbrânciri fără ca locomotiva să

se retraga .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

39

Page 40: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Întocmiţi jurnale de practică pe care le ve-ţi anexa la portofoliu dupa modelul prezentat pentru următoarele teme

1. Instructajul SSM şi PSI .2. Prelucrarea trenurile locale în staţii intermediare .3. Prelucrarea trenurile aflate în tranzit prin staţiile tehnice.4. Prelucrează total trenurile în staţiile tehnice.5. Prelucrează trenurile de călători.

ELEV____________________________________________________________

PERIOADA_______________________________________________________

LOCAŢIA________________________________________________________

MODULUL DE PRACTICĂ__________________________________________

TEMA___________________________________________________________

1. CARE SUNT PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI RELEVANTE PENTRU MODULUL DE

PRACTICĂ PE CARE LE-AŢI OBSERVAT

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

2. CE LUCRURI NOI A-ŢI îNVĂŢAT________________________________-

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________

3. CARE AU FOST EVENIMENTELE SAU LUCRURILE CARE V-AU PLĂCUT;

MOTIVAŢI_______________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________

4. CE LUCRURI/EVENIMENTE NU V-AU PLACUT; MOTIVAŢI_____________

________________________________________________________________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

40

JURNAL DE PRACTICĂ

Page 41: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de

aplicabilitate din SPP - uri, se va realiza evaluarea continuă a elevilor. Ca metode de

evaluare recomandăm:

• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţa de o sarcină dată.

• Investigaţia.

• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.

• Metoda exerciţiilor practice

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

• Fişe de observaţie si fişe de lucru

• Chestionarul

• Fişe de autoevaluare

• Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare

a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice,

modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.

• Portofoliul( care va conţine şi jurnalul de practică ), ca instrument de evaluare flexibil,

complex, integrator, ca o modalitate de

înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu, corelată cu criteriile de

performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire

Profesionala corespunzător calificării.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor

specificate. O competenţă se va evalua o singură dată.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

41

ORGANIZAREA EVALUĂRII

Page 42: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Anexa 1 Cuvinte cheie / glosar

Cocoaşă - plan înclinat folosit la activitatea de triere a vagoanelor ;

Containerizare - gruparea mărfurilor într-o construcţie cu caracter permanent , suficient

de rezistentă pentru a permite o utilizare repetată numită container , având un volum

interior de 1 m3 ;

Cursă de manevră - mişcarea vagoanelor sau a locomotivei izolate de pe o linie pe alta

cu schimbarea sensului de mers ;

Drumul de frânare – drumul parcurs de tren din momentul trecerii mânerului robinetului

mecanicului în poziţia de frânare rapidă , de la viteză maximă prevazută în livret , până la

oprirea completa a trenului ;

Distanţa de circulaţie – porţiunea de linie dintre doua puncte de secţionare în care se pot

realiza încrucişări şi depăşiri de trenuri ;

Frânare automata - procentul de frânare se realizează cu frâna cu aer comprimat

Frânare mixta - pe lângă frânarea automată se folosesc şi frâne de mână , trenul având

conducta generală de aer pe toată lungimea sa ;

Frânare combinată - când pe lângă frâna automată se foloseşte suplimentar şi frâna

electrică a vehiculelor motoare ;

Franele de cale - înstalaţii fixe pentru reglarea vitezei vagoanelor ;

Grupa plan de formare - staţia în care se grupează vagoanele încărcate şi goale

destinate staţiilor din zona acesteia ;

Garnitura de manevră (convoi) - grupul de vagoane cu care se execută o semicursă

sau o cursă de manevră ;

Linie curentă – porţiunea de linie cuprinsă între semnalele de intrare a două staţii

consecutive ;Magistrala de cale ferată - acele linii din cuprinsul unei reţele feroviare care au un

caracter pronunţat de linie principală ;

Manevra - orice deplasare a materialului rulant în încinta staţiei în vederea prelucrării

ternurilor şi a vagoanelor ;

Marfă - produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării;

Masa frânata - o mărime care caracterizeaează capacitatea de frânare a unui vehicul ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

42

ANEXE

Page 43: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Moderator - folosit pentru realizarea unei frânări parţiale , în scopul reglării vitezei pentru

a da posibilitatea crerăii unui interval între vagoanele ce coboara pe un plan înclinat sau a

vagoanelor desprinse prin manevra de îmbrâncire ;

Partida de marfă - încărcătura individualizată destinată a fi transportată ;

Paletizare - gruparea mai multor unităţi de marfă , ambalate sau nu , pe un singur suport ;

Procentul de frânare - tonajul frânat ce revine fiecarei sute tone din tonajul brut al

trenului , pentru asigurarea opririi trenului pe drumul de frânare stabilit

numit palet sau paletă ;

Prelucrarea unui tren – modificarea structurii fizice a unui tren într-o staţie de tranzit ;

Rangul trenului - clasificare după importanţa trenului ;

Robinet KD2 - dispozitiv pentru comanda frânării automate a trenului aflat în cabina

mecanicului şi acţionat de către acesta ;

Robinet FD1 - dispozitiv pentru comanda frânării directe a locomotivei aflat în cabina

mecanicului şi actionat de către acesta ;

Secţia de remorcare- porţiunea din linia magistrală sau acea linie secundară pe care se

asigură tracţiunea diferitelor categorii de trenuri cu aceeaşi locomotivă care aparţine unui

depou , numit depou de domociliu ;

Secţia de circulaţie – porţiunea de linie magistrală sau secundară , pe care se păstrează

acelaşi caracter de trafic ( acelaşi număr de trenuri de diferite categorii) ;

Staţiile tehnice – staţii în care sosesc vagoane izolate sau grupuri de vagoane din zona

proprie de influenţă sau de la alte staţii triaje de reţea , tehnice sau cu

prelucrare ;intermediară .Staţii de prelucrare intermediară – staţii cu activitate şi zona de

influenţă proprie mult mai redusă decât a staţiilor triaje de reţea şi tehnice ;

Sabot manual - dispozitiv utilizat pentru frânarea vagoanelor datorită frecării dintre sabot

şi şină ;

Semicursa de manevră – mişcarea vagoanelor cu locomotiva sau numai a locomotivei

izolate , fără schimbarea sensului de mers ;

Semnale de fine de tren - semnalele care se aplică pe ultimul vehicul feroviar din tren ;

Semnal de cap de tren – semnale care se aplica la primul vehicul în sensul de mers al

trenului;

Trafic - totalitatea transporturilor efectuate într-o perioada de timp ( luna , trimestru , an )

în cadrul anumitor relaţii de transport ;

Tranzit - transport în traficul feroviar la care punctele de plecare şi de sosire se afla pe

teritoriul unor staţii diferite ;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

43

Page 44: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Tren - un grup de vehicule de cale ferata legate regulamentar între ele , având una sau

mai multe locomotive în funcţie , precum şi locomotivele , automotoarele şi drezinele motor

îndrumate pe linie curentă , cu sau fără vagoane , înzestrate cu semnale regulamentare ;

Tren local de marfa - trenul de marfă care aduce şi ridică vagoane de marfă încărcate

sau goale în şi din staţiile intermediare sau haltele comerciale de pe o secţie de circulaţie ;

Trenuri naveta – trenuri directe de marfă formate din acelaşi grup de vagon, încărcate

cu acelaşi tip de marfă dintr-o singură staţie , de către un singur expeditor şi destinate unei

singure staţii de destinaţie respectiv unui singur destinatar , ciclul reluandu-se dupa

înapoiere în stare goală ;

Trenuri marşrute comerciale - trenul format din vagoane încărcate care se încarcă dintr-

o singură staţie de către unul sau mai muţi expeditori şi care circulă fără prelucrare până

la staţia de destinaţie , tranzitând cel puţin o staţie triaj de reţea sau tehnică ;

Transport feroviar - mod de transport terestru prin care se efectuează deplasarea în

spaţiu a bunurilor şi oamenilor cu ajutorul mijloacelor de tracţiune ( locomotive) şi

mijloacelor tractate ( vagoane) care circula pe trasee fixe (cai ferate);

Triajele de reţea – sunt staţii în care sosesc vagoane izolate şi grupuri de vagoane din

zona proprie de influenţă precum şi de la alte staţii triaje de reţea , tehnice sau cu

prelucrare intermediară ;

Tren local de marfa - trenul de marfa care aduce şi ridică vagoane de marfă încărcate

sau goale în şi din staţiile intermediare sau haltele comerciale de pe o secţie de circulaţie ;

Unitate de incarcatura - rezultatul grupării mărfurilor într-un tot unitar şi coerent în limita

unor dimensiuni şi mase , formată din mărfuri ambalate sau neambalate din unul sau mai

multe produse identice sau diferite , care pastrează un caracter de permanenţă pe

perioadă activitaţilor de manipulare , transport şi depozitare , de la locul de formare până

la utilizare ;

Vagon local – vagonul care soseşte în staţie pentru a fi încărcat sau descărcat.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

44

Page 45: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Anexa 2Semne de avertizare de protecţia muncii

Anexa 3

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

45

Page 46: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Tehnologia prelucrării trenurilor în staţiile sau grupele tehnice de călători ( Graficul Gantt )

Anexa 4 Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic46

Page 47: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Tipuri de semnale CFR

- Semnal prevestitor.- Este folosit pe linii neînzestrate cu BLA.Pentrurecunoaşterea semnalului prevestitor,acesta esteînzestrat cu un reper de semnal.- Reperul este format dintr-o placă dreptungiulară pecare sunt desenate 2 triunghiuri negre,vârf in vârf, pefond alb.Reperul se amplasează la bază semnalului.

semnal detrecere alBLA

semnal detrecere alBLA cuprevestire

- Semnal de trecere ale blocului de linie automat.- Pentru recunoaşterea semnalelor de trecere aleblocului de linie automat se monteză pe stâlpul acestorsemnale un reper, format dintr-o placă dreptunghiulară deculoare albă.- În caz că semnalul are şi funcţie de prevestire semontează la baza stâlpului, în afară de placadreptunghiulară de culoare albă, şi o placădreptunghiulară de culoare albă cu chenar negru pemargine, având pe placă un cerc cu centrul de culoareneagră.

semnal deintrare,ieşire,parcurs,ramificaţie

semnal deieşire,parcurs

- Pentru recunoaşterea semnalelor de intrare,parcurs, ieşire, ramificaţie, pe stâlpul acestor semnale semotează un reper format dintr-o placă dreptunghiulară deculoare albă având la mijloc o bandă roşie.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

47

Page 48: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

LIBER cu viteza stabilită.Atenţie următorul semnal ordonă oprirea!

LIBER cu viteza stabilită,următorul semnal este pe liber cu vitezastabilită.

OPREŞTE fără a depăşi semnalul

LIBER cu viteza stabilită, următorul semnal este pe liber cu vitezăredusă (frecvenţă de clipire cca 1 Hz) .

LIBER cu viteza redusă(în mod normal, 30km/h), semnalul următoreste pe liber cu viteza stabilită sau pe liber cu viteză redusă

LIBER cu viteză redusă(în mod normal, 30Km/h).Atenţie următorul semnal ordonă oprirea!

Indicatorul de direcţie arată direcţia de mers

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

48

Page 49: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

în care se expediază trenul.Semontează pe stâlpul semnalelor de ieşire, sub unităţile luminoase, în staţiile încare se ramifică mai multe direcţii de mers din acelaşi capăt.Indicatorul de direcţie este format dintr-un panou de formă dreptunghiulară,care indică prin litere iluminate cu alb simplu, direcţia de mers a trenurilor.

Indicatorul “distanţa până la semnalul urmă mai mică de 700m” arată cădistanţa de la semnalul luminos pe care este montat, până la semnalul următoreste mai mică de 700m şi mecanicul trebuie să ia mai din timp măsuri pentru aopri trenul în faţa semnalului următor, care este pe oprire.Acest indicator este format dintr-un panou de formă dreptunghiulară, pecare apare o săgeată cu varful in jos, iluminată alb.Sageata iluminată alb apare în acelaşi timp cu indicaţia de vitezăredusă(galben-galben) a semnalului pe care este montată.

Indicarea vitezei sporite în abatere la semnalele de intrare si ramificaţie:

Liber cu viteza de 60km/h înabatere( pe lângă indicaţia deviteză redusă mai apare în plus obandă orizontală galbenă)

Liber cu viteza stabilită,următorul semnal indicăliber cu viteza de 60km/h înabatere(frecvenţa de clipireeste dublă cca 2Hz)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

49

Page 50: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Liber cu viteza de 90km/h înabatere( pe lângă indicaţia deviteză redusă mai apare în plus obandă orizontală verde)

Liber cu viteza stabilită,următorul semnal indicăliber cu viteza de 90km/h înabatere(frecvenţa de clipirenormală cca 1Hz)

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

50

Page 51: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

Anexa 5 Graficul Gantt al procesului tehnologic de prelucrare a unui tren local de marfa

intr-o statie intermediara

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

51

Page 52: Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor.doc

1. Tănăsuica , Ioan (2001) ;Tehnologia activităţii staţiilor de cale ferată, vol. I , Editura

Feroviară , Bucureşti .

2. Tănăsuica ,Ioan (1987) ;Tehnologia transportului feroviar , I.P.B , Bucureşti .

3. Ministerul Transporturilor , S.N.C.F.R. , (1998) Instrucţia de remorcare şi frânare ,

4. Regulament de semnalizare , Editura Feroviară , 2006.

5. S.N.T.F.M. , ”CFR MARFĂ”-S.A. Serviciul de program analiza ( 2008-2009) ;Planul

de formare al trenurilor de marfă .

6. Isac , C., Popoviciu , G.(1973) ;Cartea tehnică a locomotivei diesel , vol. I-II ,

Centrul de documentare şi publicaţii tehnice .

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

52

BIBLIOGRAFIE